SPATIIVERZI

PARCULCENTRALDINTGJIU
SeimeanuCristiana
MuruDoriAna
JeriteanuAdina
AnIV,semI

ISTORIC
In duminicile si joile mai calduroase, dupa cesi vindeau
repede marfa, multor taranci le facea mare placere sa
zaboveasca in gradina publica. Pentru gorjeni acest loc
incantator na fost niciodata pomenit parc ci numai gradina
publica, fiind una din cele mai renumite gradini publice din
tara si chiar din lume, atat pentru operele marelui Brancusi
care se afla aici, cat si pentru vegetatia cu arbori seculari,
alei bine rostuite, cu ronduri pline cu flori, cu banci care te
imbie la o odihna ce cu greu o parasesti. Gradina seintinde
pe o suprafata de cateva hectare. Digul Jiului ii mareste
farmecul. In plus inparteadesudgradinapublicasetermina
cu Podul Jiului unreperimportantinistoriagorjenilorinlupta
derezistentadintimpulprimuluirazboimondial.
Iata cum arata un scurt istoric al acestor frumoase si
interesante obiective.In anul 1853 sardarul Nicolae
Plesoianu, apartinanduneivechifamiliidemosieri,incepesa
se preocupe de modernizarea orasului si a gradinii. Inainte
de a fi alei sau trasat poteci largi,sautaiatcopaciiuscatisi
cei ce impiedicau trecerea. Doi oameni platiti de primarie
strangeau crengile uscate, doborate de vant iar unul dintre
functionari a propus safiedepozitatelaprimariepentrufocul
din sobele primariei.Primaria era o veche casa boiereasca
inchiriata.
Ulterior aleile sau aliniat iar pe marginea lor au fostplantati
tei care cu trecerea timpului au fost taiati. In permanenta
gradinasetransformasisemodernizeaza.
In 1906 documentele primariei pomenesc de proiectarea si
amenajarea unui laccareiarnadeveneapatinoar.Oimagine
din1926ilustreazaofantanaartezianacefaceadeliciulcelor
caresi faceau promenade in gradina publica.Aici oamenii
gaseaulocderecreeresimeditatie.
In prezent se observa ca locurile cele mai frecventate sunt
targurile, pietele, marketurile bineinteles in dauna locurilor
destinate odihnei, recreerii. Este o trasatura dominanta a
omuluimodern.
IngineriifranceziDaydesiPilleauajutatlaproiectarea
Podului,constructiafiindomarerealizareraportatala
mijloaceletehniceexistentelaaceltimp(18941897),
neexistandmacaralesimijloaceledetransportdeastazi.
Podulsaconstituitsiseconstituieunveritabilmonumental
tehniciiingineresti.SestiecaJiulesteunraurepedesi
capricios,darpodulbineconstruitaservittransportultimpde
aproape100ani.Inpresentcerinteletransportuluimodern
auimpusdemontareasiamplasarealuilaodistantde400
metriinamonte.Depenoulpodsedescifreazasiacum
artisticeledantelariialeconstructieicareafostdeclarata
obiectdemuzeu.

ANSAMBLULSCULPTURAL
CONSTANTINBRANCUSI

ComplexulSculpturalesteformatdin,,MasaTacerii,,,Aleea
Scaunelor,,,PoartaSarutuluisi,,ColoanafaraSfarsitsia
fost conceput si realizat in anii 19371938 de Constantin
Brancusi, personalitate marcanta a artei secolului XX,
sculptor care a pasit pe calea unei arte proprii si este
consideratparintelesculpturiimoderne.
Complexul Sculptural face parte din patrimonial artei
universal, europene si nationale. Este inchinat memoriei
neamului romanesc si eroilor cazuti pe campurile de lupta
pentruaparareatarii.
Primele trei componentaleAnsambluluiaufostamplasatein
Parcul Central al municipiului numit si Parcul Constantin
Brancusi, iar Coloana fara Sfarsit pe o terasa superioara a
Jiului, in partea de rasarit, loc de unde domina intreaga
asezare.
De la parc spre Coloana, in timpul lucrarilor, sa taiat o
strada care sa numit Calea Eroilor pe care se afla si
Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel, biserica mare si
frumoasa, a carei constructie a inceput inanul1927siafost
sfintita in anul 1938, impreuna cu inaugurarea Ansamblului
SculpturalConstantinBrancusi.
MASA TACERII asemanatoarecumasarotundajoasade
lemn,folositaingospodariiledinGorjdinvremeacopilarieilui
Constantin Brancusi, dar intalnita si in prezent.Fata mesei
are un diametru de 214cm si o grosime de 43cm. Inaltimea
totala a mesei este de 86cm. Masa tacerii este inconjurata
de 12 scaune care sugereeaza existenta unor familii
numeroase la sfarsitul secolului al XIXlea si inceputul
secolului XX la Gorj. Scaunele au fost cioplite din carbonat
de calciu de la Campulung Muscel si au aspectul a doua
semisfere suprapuse, cu o inaltime de 55cm si un diametru
de 45cm. Numele de Masa Tacerii ar putea veni de la
obiceiul adanc inradacinat in familiile taranestidinGorj,cain
timpul mesei sa se pastreze tacerea sau sa se vorbeasca
foarte putin. Inainte de a se aseza in jurul mesei,pescaune
joase, toti membrii familiei se inchinau in tacere, mancau in
tacere. Masa era un adevarat ritual vechi, respectat cu
sfintenie de intreaga familie si se incheia cu o rugaciunede
multumire: ,,Multumim Tie, Doamne Iisuse Hristoase,fiullui
Dumnezeu. Cu siguranta acest mod de desfasurare al
meselor in familiile taranilor gorjeni a fost bine cunoscut de
ConstantinBrancusi.
ALEEA SCAUNELOR facelegaturaintreMasaTaceriisi
Poarta Sarutului si pe ambele margini ale ei au fost
amplasate 30 de scaune, dispuse cate 3, grupate in cinci
locuri pe o parte si cinci pe cealalta. Forma scaunelor
aminteste de romburile Coloanei fara Sfarsit. Scaunele de
pe alee au o inaltime de 55cm Si fetele superioara si
inferioara sunt patrate. Sunt cioplite intufcalcaros,piatrade
banpotoc.
POARTA SARUTULUI un arc de triumf la intrarea
principal a in Parcul Central, construit din travertin de
banpotoc si prin masivitateasaamintestedeportiledestejar
sculptate , la intrarea in curtile gospodariilor gorjenesti din
perioada copilariei lui Constantin Brancusi. Partea
superioara este realizata din placi de travertin si
simbolizeaza lada de zestre afetelordinGorjcucareplecau
la casa ginerelui, pe care a fost sculptata ohorataraneasca
stilizata.Partea inferioara a portii are doua coloane formate
fiecare din doua parti de travertin. Pe cele 3 fete ala celor
douacoloaneafostadancsculptatsarutulstilizat.

COLOANA INFINITULUI este cunoscuta si sub

denumirea de ,,Coloana fara Sfarsit , ,,Coloana
recunostintei fara sfarsit, ,,Monumentul eroilor , inalta de
29,33m, construita din fonta aramita si o succesiune
armonioasa de saisprezece si jumatate motive romboidale,
inspirate din forma stalpilor pridvorului caselor gorjenesti.
Daca te afli pe prispa uneicasegorjenesticustalpisculptati
in forme romboidale, iti vine in minte Coloana fara Sfarsit,
iar daca privesti Coloana iti amintesti de pridvorul caselor
din Gorj. Aceasta succesiune romboidala a Coloanei fara
Sfarsit simbolizeaza recunostinta fara sfarsit fata de faptele
eroice ale celor care sau jertfit pe campul de lupta pentru
neam si tara, recunostinta transmisa si generatiilor viitoare
pentru respect si admiratie, dar si dorinta si credinta de
inaltare si perfectionare a omului si legatura lui spiritualacu
universul. In parcul Coloanei a mai fost o masa de piatra,
numita ,,Masa Festiva cu 6 scaune in jurul ei, doar
jumatate din numarul scaunelor din jurul Mesei Tacerii, dar
aceste component ale Ansamblului Sculptural nu mai sunt
acolo unde au fost puse de Brancusi. Din intreaga creatie
artistica a lui Brancusi, numai Ansamblul Sculptural este
expusinaerliber.
In randul celor 7 minuni ale Romaniei, opinia publica a
asezat pe locul al IIlea Ansamblul Sculptural de la Tg Jiu ,
dupa Sibiul Istoric dar inaintea Cetatilor dacice din Muntii
Orastiei, Castelul Huniazilor, Iasul cultural, Cetatea
AlbaIuliasiBisericiledinnordulMoldovei.

INFIINTARECALEAEROILOR
MinunatacreaiealuiBrncuiafostrealizatntreanii
19371938isanscutlasolicitareaLigiiNaionalea
FemeilorGorjene,n1935,careaugnditctrebuieadus
unomagiueroilorgorjenicareauczutpecmpuldelupt
nPrimulRzboiMondial.ConstantinBrncuiarspuns
acesteisolicitriinuaacceptatsfiepltitpentrucreaia
sa.
nsuiBrncuispuneadesprecreaiasa:
Oalee,careplecnddepedigulJiului,careesteloculde
evocarealactelordevitejiegorjean,artrecepesubun
portal,cenviitorarmarcaiintrareangrdinapublic,
pentruca,continunndsprebisericaceserenoveaz,s
setermineaceastcalecevapurtachiaridenumireade
CaleaEroilor,lamonumentulrecunotinei,ntruchipat
dintrocoloannaltdecirca29m,nlndusefrsfrit,
aacumtrebuiesfieirecunotinanoastr.

CALEAEROILOR

RELATIACUALTESPATIIVERZIDINORAS
CaleaEroiloresteozonimportantnora,nsensulc
aceastaconcentreazamajoritateapunctelordereper.
Spaiileverzidinoranusuntoexcepie,astfelcomare
partedinparcuriseaflnacestperimetru,iarlegturile
dintreacesteasepotobservanhartademaisus.

RELAIAPARCULUICUALTEOBIECTIVETURISTICE

ParculCentraleste,ntradevrncentruloraului,iaracest
lucruarebeneficiimultiple.nrelaiaparculuicucelelalte
obiectiveturisticeiculturalealeorauluiseobservpoziia
beneficaacestuiaifaptulcpoatefiaccesatcuuurin

CIRCULAIA

intensa:
>accesprincipalAleeascaunelorinsulita.
>accespiatalocdejoacaptcopii(1)accesprincipal/insulita.
maiputinintensa:
>accespiatalocodihnaaccesprincipal(centru)
>accessecundarG.S.sahlocdejoacaptcopii(2)
insulita.
>accessecundarbuturugalocdejoacaptcopii(2)insulita
redusa:
>restultraseelorcarenuintampinaobiectiveturistice
/activitati
CLIMA

Estetemperatcontinentaldedeal,cu190dezilefr
nghe,cuprecipitaiineuniformrepartizate,cuvnt
dominantdinsprenord,peValeaJiului.Temperaturaaerului,
variaznlimitelargicaurmareadiferenelormaride
altitudineareliefului.Mediileanualesuntde10,2ClaTrgu
Jiu,ndepresiune,deaproximativ3Cpemuniicualtitudini
mijlociiide0Csausub0Cpemuniinali.

Caurmareapoziieisalegeograficearealulmunicipiului
TrguJiubeneficiazdeunclimattemperatcontinental
moderatdedealuri,cuinfluenemediteraneene.Elementele
climaticececaracterizeazMunicipiulTrguJiusunt
specificeDepresiuniiTrguJiuCmpuMare.
MasivuldinnordalCarpailor,constituieunadevratzid
protectorcareaprorauldevnturileputernicedinspre
norditotodatlferetedeefecteledezastruoaseale
cutremurelordepmnt.Larndullor,dealuriledinesti
vestcontribuielaatenuareaforeiceodezvoltcirculaia
maselordeaer.Datoritformelordereliefdinaceastparte
aOlteniei,TrguJiuesteferitpetimpulierniideviscolirea
puternicazpezilor.Variatiiledetemperaturanusuntprea
mariintrevarasiiarna,temperaturamediealuniiianuarie
fiindde+1oC,aluniiiuliede+22,6oC,mediaanualefiindde
+11,04oC.

DEMOGRAFIA
Conformdatelorrecensmntuluidin2002,populaia
municipiuluierade96.641locuitori,dintrecare
96,79%romni(93.546persoane),3,01%romi(igani
2.916persoane)i0,20%altenaionaliti.Dinpunct
devederereligios,populaiaestemajoritarortodox
(98,31%sau95.008credincioi).Altereligii,printre
careiateii,suntprezente,darcuprocentemultmai
mici.Dindatelerecensamntuluidin2011,Municipiul
TrguJiuareopopulatiedepeste110000delocuitori
(112593locuitori),majoritateapopulatieurban
(104734locuitori).

SUPRAFATAVEGETATIESOL

Parculcentralareosuprafatade15,35ha
ParculColoanafarasfarsitcusuprafatade5ha
Inparculcentralalorasuluifondularboricolprezintaungrad
deimbatranire,darexistaexemplaredinspecii
valoroase,printrecaresiGinkgobiloba.
NaturasolurilorintalnitepeteritoriulmunicipiuluiTgJiueste
aluvionarasideslabarezistenta,nepotrivitaunorconstructii
demariproportii,cumultenivele.
Totalulsuprafetelorspatiilorverzi(zonedeagrement,parcuri
sigradinipublice)dinorasauosuprafatade138ha.Fatade
unnecesarconformnormelor,decca.100hapentru
parcuri,gradini,scuarurisiidecca.1,650hapentruzonede
agrement,actualasuprafataaspatiilorverziestetotal
insuficienta.

POLUAREA

APA

Calitateaapeiesteafectatadepalareacarbuneluidin
bazinulminierPetrosani(valoripeste200mg/lsuspensii
minerale)evacuareaapelorinsuficientepuratedelaunitatile
economice.

AERUL

CalitateaaeruluiperazaorasuluiTgjiueste
nesatisfacatoaredatoritapoluariiintensecupulberiin
suspensiesisedimentariprovenitedelaRomcim
S.A.Barsestieliminareainatmosferaanual55,763tCO2,
24thidrocarburisi235tNO2(inlimitelestabilitedenormele
legale,darprezentamasivadeCO2ducelacresterea
efectuluidesera).
PoluareacuCO2esteagravatasidesurseledepoluarein
msicare(autovehiculele),inspecialinzonacentralacutrafic
intens.

REGIMULFONIC

IndicatorulpsihofizicINI(indicedetrafic)aratacaatatin
zonelecutraficintenscatsiinzonelerezidentialeadiacente,
zgomotulestetraumatizant(Rfiindintre5si6).

TRANSPORTUL

CAILEDEACCESINPARC

Accesulinparcsefacein5punctedistincteaplasatepe
intregconturulcefacelegaturacubulevardele
alaturate.Puncteledeaccessuntprezentateintroierarhie
claraprinmoduldeprezentarealparculuidinexterior.Astfel
avemunaccesprincipalaflatpeaxamonumentelor(Poarta
Sarutului,MasaTacerii),acestpunctprezintaodeschidere
largacatrebulevarddindorintadeasepercepedinexterior
primulmonument.

Urmatorulpunctdeacces,ceilputemconsideratotprincipal
datoritarelationariiputernicecesecreazaintreparcsipiata
alaturataacesteia.Accesulestepozionatinzonaceamai
activaaparcului,undesuntprezenteloculdejoacapentru
copii,foisorulsifantana.
Urmatoareletreipunctedeaccessuntcelemai
nesemnificativedatoritadimensiuniilorsimodulincare
suntprezentatesiperceputedinexterior.


OBIECTIVELEPRINCIPALE

1.MASATACERII
2.ALEEASCAUNELOR
3.POARTASARUTULUI
4.CAFENEAUA
5.PATINUARUL
6.MUZEULDEARTA

PRINCIPALELEACTIVITATI

1.LOCULDEJOACAPENTRUCOPII
2.MESELEDESAH
3.CAFENEAUA
4.FOISORUL
5.SKATEPARKUL
6.MUZEUL



ANALIZSWOT&CONCLUZII

nurmastudiuluiParculuiCentral,pentruastabiliconcluziile
necesareluriiuneideciziinprivinambuntiriisituaiei
actuale,amntocmitoanalizSWOTpentruParculCentral.
Acestaexpuneclarproblemeleexistenteicelecareurmeazs
aparnperioadaurmtoare.

PROPUNERE

ncutareauneipropuneripentruvaloricarealocaieialese
denoiamgsitmaimulteschimbriminorecearputea
mbuntiatmosferadinparc.
Acestemicischimbriconstauntraseedetraversarea
spaiilorverzincarenuseajungeniciodat,iaracestespaii
numaisuntngrijitecorespunztor.
Inserareaipromovareaunornoipurideacvitinnatur
arreprezentaunbunmovpentruafolosiinsulelede
vegetaiedinparc.Acesteavordeveniunpunctdeatraciei
voranimate,nuvormaivzutecasimplespaiiverzincare
accesulesteinterzis.
Oaltaciunecearaveacaefectschimbareaatudinii
locuitorilorcuprivirelaacestparcesteorganizareaunor
aciunidecurareaparcului.Acesteaarapropiacomunitatea,
iarbeneciulcurenieimaluluiJiuluiialntregparculuiar
vizibilfrndoial.
Ceadinurmpropunereiceacarearputeaaveacelmaimare
succesdinpunctulnostrudevedereesteintroducereade
traseepentrubiciclis.Existunnumrmaredeulizatoride
bicicletenora,iaraceanubeneciazdepistespecial
amenajate.ParculCentralestesucientdemarepentrua
puteagzduictevatraseepentrubicicli,iaracesteavor
aducecusiguranunnumrmaredevizitatoriaiparcului.Se
vapromova,asel,attunsldeviamaisntosi
apropiereadenatur,ctiparculcuistoriaiprivelitea
plcut.

Bibliografie:
Carti:
TeodorBercasiVictorBercaTirguJiudeodinioara
PetruRaduleaGEOGRAFIAGORJULUI(ANSAMBLULSCULPTURALCONSTANTINBRANCUSIDINMUNICIPIULTGJIU)

Web:
hp://www.rasfoiesc.com/educae/geograe/TirguJiuCADRULGEOGRAFICPOZI26.php
https://www.uarbna.ro/2014/proiecte/f/146/
http://arhitectura1906.ro/2015/07/prezentareapropuneriisiinformatiigeneraleceaustatlabazareali
zariiconceptuluipentrumodernizareasireabilitareazoneiprotejateaansambluluimonumentalcalea
eroilortargujiu/
http://cnipttargujiu.ro/ro/atractiituristice/resurseantropicecupotentialturisticinorasultargujiu/
http://cthc.licee.edu.ro/html/targujiu.html
http://www.financiarul.ro/2013/09/06/cereprezintamasataceriipoartasarutuluisicoloanainfinita/
http://www.gorjdomino.ro/parculcentraltargujiuvafimodernizatsireamenajat/