Nelamuriri

1. In ipoteza exemplului de la pagina 268 vol II din tratat, atunci cand

se face un legat cu titlu universal de 4/5 din mostenire, dupa ce
facem calculele observam ca sotul supravietuitor vine in concret in
concurs doar cu ascendentul T intrucat fratele F nu va mai lua nimic,
in opinia domnului profesor Dinca vom recalcula cotele sotului si
ascendentului (adica S va lua 1/4 si T 1/4, iar legatul se va reduce la
1/2)? Tratatul prevede aceasta solutie doar in cazul in care F ar f
renuntator. Daca da, aplicam aceasta solutie si in cazul in care
defunctul i-a dezmostenit total pe S, T si F intrucat F nu are rezerva
si nu va veni in concret la mostenire (exemplul pag 272 pct. iv.)?
La prima intrebare raspunsul este afirmativ si se justifica pe faptul ca F nu vine la
mostenire deoarece nu indeplineste conditiile dreptului de a mosteni (indirect
defunctul i-a inlaturat vocatia concreta) si prin urmare el nu dobandeste nici dreptul
accesoriu de optiune succesorala deci acceptarea lui se bazeaza pe un drept care nu a
existat niciodata, motiv pentru care acceptarea se considera ca nu a existat niciodata
(fara acceptare nu poate lua nimic si nici nu poate influenta cotele celorlalti acceptanti
care indeplinesc toate conditiile).
Pe acelasi rationament, o exheredare directa a lui F duce din nou la neindeplinirea
conditiilor pentru a mosteni de catre acesta si la calcularea cotelor de rezerva ale lui S
si T ca si cum F nu ar fi acceptat deloc (indiferent ca ei ar fi si exheradati direct sau
indirect).

2. Dl. Dinca spune ca in cazul donatiilor facute anterior casatoriei,

captatia trebuie dovedita, in sensul ca partea trebuie sa dovedeasca
ca donatia s-a facut in vederea incheierii casatoriei. 2 ipoteze:
1. Casatoria nu se incheie: donatia devine caduca; nu se pune pb
revocabilitatii donatiei dintre soti
2. Casatoria se incheie; donatia este revocabila intre soti daca se
dovedeste captatia si chiar daca s-a incheiat inainte de perfectarea
casatoriei? Sa presupunem ca CTR de donatie s-a incheiat la
10.02.2016 si s-au casatorit abia la 01.01.2017, intre aceste doua
date, sotul donator poate revoca donatia?
Regula revocabilitatii vizeaza numai donatiile incheiate dupa
incheierea casatoriei, discutia de mai sus este o exceptie?
Daca partea dovedeste ca s-a facut in vedere incheierii casatoriei, atunci rezulta ca ea
presupunea o conditie suspensiva mixta: sub conditia ca donatorul sa se casatoreasca
cu donatarul in viitor. Daca casatoria nu se incheie, atunci conditia nu se indeplineste
deci donatia nu produce niciun efect si prin urmare nu am ce sa revoc. Daca ea se
incheie, atunci donatia va fi privita ca fiind una intre soti supusa regimului
revocabilitatii donatiilor (este presupusa acea captatie) si poate fi revocata.
Cu privire la intrebarea duneavoastra de la final, prin ipoteza, donatia trebuie incheiata
inainte de casatorie; cat timp nu s-a incheiat casatoria, adica intre 10.02.2016 si
01.01.2017, donatia nu poate fi revocata (dar nici nu si-a produs inca efectele, nu este
exigibila obligatia de a da), urmand ca fie sa intervina o caducitate, fie sa devina
 eficace prin incheierea casatoriei si sa fie incidente dispozitiile in materie de revocare
intre soti.

3. In cazul in care doi nepoti vin prin reprezentare la mostenirea

defunctului in locul tatalui lor, cum se procedeaza daca nu se pot
pune de acord asupra exercitarii actiunii in reductiunea liberalitatilor
cu privire la o donatie facuta anterior de defunct unui prieten care
incalca rezerva succesorala a reprezentatului? Daca unul
dintre nepoti nu doreste sa exercite actiunea, iar celalat da, se
considera ca actiunea poate f exercitata? Ce se intampla cu cel
care, desi nu a dorit sa exercite actiunea, totusi benefciaza de pe
urma reductiunii?
Aceeasi situatie, numai ca este vorba despre exercitarea
dreptului la rezerva a celui reprezentat. Avand in vedere ca
dreptul la rezerva se transmite celor care vin prin reprezentare, se
aplica prin analogie rationamentul de mai sus? Ori se imparte
rezerva pe tulpini si cine doreste sa exercite dreptul la rezerva
reprezentatului, bine, cine nu, partea din rezerva merge la
liberalitati?
Ipotezele prezentate de dumneavoastra sunt identice, in ambele cazuri fiind vorba de
mostenitori care vin prin reprezentare la rezerva reprezentatului.
In cazul reprezentarii, fiecare mostenitor dobandeste o cota proprie. X are doi copii C1
si C2, C2 este predecedat si avea doi copii, nepoti fata de X, N1 si N2. X a facut un
legat cu titlu universal de . C1 vine in nume propriu si are Rrezerva C1= * =1/4.
C2 lasa loc util sigur pentru ca este mostenitor rezervatar si i s-ar fi cuvenit cel putin R
C2=1/4. Pentru ca avem mostenitori rezervatari si pentru ca avem liberalitati trebuie sa
calculam rezervele si cotitatea disponibila. R C1 =1/4. R N1=R N2= *(1/2*1/2)=1/8.
Fiecare dintre nepoti are dreptul la o rezerva proprie deci pentru rezerva sa el va
exercita sau nu dreptul la reductiunea lib ex (analiza dreptului la rezerva a
reprezentatului se face numai pentru a verifica conditia 2 a utilitatii locului).
Reductiunea va opera numai la cerere (art. 1092) si numai in favoarea celui care a
cerut-o, in limita rezervei sale (art. 1094 (3)). In concluzie, fiecare va exercita un
drept propriu la reductiunea lib ex. Concluzia este aceeasi si pentru situatia
retransmiterii (fie ca defunctul de-al doilea acceptase deja, fie ca se retransmite chiar
dreptul de optiune) dar temeiul va fi divizibilitatea creantelor intre mostenitori (dreptul
la reductiune este si el o creanta).

4. In cazul in care avem doi frati predecedati, iar la mostenirea

defunctului vin trei nepoti, unul din partea unui frate, doi din partea
celuilalti, nepotii vin la mostenire prin reprezentare sau in nume
propriu? Avand in vedere faptul ca nu mai este niciun mostenitor in
grad mai mare care sa ii inlature de la mostenire, nu se mai justifca
rolul protector al institutiei reprezentarii. Dimpotriva, in acest caz, ea
creeaza o situatie de inegalitate intre nepoti.
Daca sunt indeplinite conditiile, reprezentarea opereaza de drept si imperativ. In
situatia prezentata sunt indeplinite iar consecinta este ca nepotii vor veni la mostenire
prin reprezentare, iar nu in nume propriu.
 Rolul institutiei este de a lipsi de efecte un eveniment nenatural: in mod normal, copiii
decedeaza ulterior decesului parintilor si au sansa sa ii mosteneasca. Daca ne
imaginam o succesiune naturala a evenimentelor am fi avut urmatoarele consecinte: X
decedeaza, dar copii lui mor dupa. Astfel, C1 lua jumate C2 lua jumate din X. La
moartea lor, C1 este mostenit de N1 care va lua cu aceasta ocazie si jumatate din X si
C2 este mostenit de N2 si N3 care vor lua fiecare si din X. N1 ia din X si
N2=N3= din X, exact cat obtin si prin reprezentare.
Reprezentarea conserva tocmai aceste cote ce s-ar fi obtinut si inlatura efectele
evenimentului contrar naturii . Aceasta se poate obtine prin asigurarea egalitatii intre
TULPINI. Rationamentul se aplica corespunzator pentru nedemnitate. Pentru o
prezentare pe larg cercetati tratatul.

5. Defunctul a avut doi copii, C1 si C2, predecedati deschiderii

mostenirii si exheredati in mod direct de defunct. C2 are doi copii,
N1 si N2. Dintre acestia, N2 este exheredat si el in mod direct. N1 si
N2 accepta amandoi mostenirea si la mostenire prin reprezentarea
lui C1. Astfel, culeg prin reprezentare rezerva lui C1 de 1/4. N2 cat
va lua in aceasta situatie? Va lua 1/8 (jumtate din cat ar f luat daca
eliminam toate exheredarile, si ale lui C2 si ale lui N2) sau 1/16
(junatate din cat ar f luat daca se elimina doar exheredarea sa)?
Presupunand ca este a doua varianta, N1 in cazul acesta, pe langa
3/16 din mostenire, luati prin reprezentare, va lua si restul mostenirii
neculese avand in vedere ca nu mai este niciun alt mostenitor care
sa il inlature de la mostenire?
Este posibil ca din exemplu sa lipseasca ceva. Eu o sa va raspund strict pe ipoteza
prezentata, pornind de la premisa ca C1 are cei doi copii. Rezerva se calculeaza pentru
fiecare personaj in parte cu ignorarea tuturor exheredarilor, inclusiv a lui, deodata.
C2 nu vine pentru ca nu are capacitate. C1 lasa loc util pentru rezerva sa R C1 =
1/2*1=1/2 dar acesta este un calcul facut strict pentru a verifica utilitatea locului si nu
are niciun impact asupra rezervei altor personaje. Pentru N2 trebuie sa calculam
separat R N2=1/2*(toata mostenirea pt ca C1 in absenta tuturor exheredarilor ia
tot)*(1/2 ceea ce impartea in mod normal cu fratele sau N1)=1/4. Cel mai apropiat
grad fata de defunct este gradul 1 in care se afla si N1 Si N2 pentru ca vin prin
reprezentare. Ei vor dobandi doar in limita utilitatii locului care este egala cu rezerva
adica pot lua impreuna . Stim ca N2 este rezervatar, deci ii dam R N2 de . Restul
de merge la N1. Ambele cote de se culeg prin reprezentare (ei vin in calitate de
decendenti cls I gr 1). Mai ramane o parte de care fusese exheredat C1 de . Pe
aceasta o atribuim potrivit art. 1075 (mostenitorilor cu care vin in concurs, cu exceptia
sotului supravietuitor; mostenitorilor subsecventi mai intai verificam daca exista in
aceeasi clasa personaje de rang inferior; daca nu exista mergem la clasa urmatoare;
daca nu exista niciun alt personaj care sa culeaga cota ramasa, abia atunci o dam
sotului supravietuitor el are un tratament special pentru ca cota sa se stabileste ca si
cum vine in concurs cu clasa cea mai apropiata art 972). In speta noastra mergem la
rangul subsecvent adica la N1. In final N2 isi ia rezerva prin reprezentare (1/4), N1 ia
prin reprezentare si in nume propriu. Aceasta distribuire finala este foarte
importanta: pentru acea cota de luata prin reprezentare, N1 va suporta toate efectele
reprezentarii (eg va trebui sa raporteze donatia primita de C1 impreuna cu N2 cu
luarea in considerare a cotelor de ).