Dr. ELENA FLORESCU Dr. I.

MILITW
Ing. D. LOBODAN Dr. I. ISAC
Ing. CAMELIA LUBURICI Dr. T. GROZA

Coordonatori: Dr. ELENA FLORESCU

Dr. I. MILITIU

Profil agricol

Meseria : horticilitor-mecanizator

CLASA a XIk 8

EDITURA CERES
BUCURESTI
1982'
 Manualul a fost elaborat conform PrWrnmei $colare aprobatg de Minister"]
Edueariei $i f n v ~ ~ ~ r n l n t u lru
u i nr. 344811979
LEGUMICULTURA
-
Referenti: Prof. dr. doc. A. NEGRILA
Prof. I. CARP
$ef lucriri M. MIHALACEIE
Prof. M. PAUN
1. Introducere

1.l. Obiectul ~i importanfa legumiculturii

Obiectul legurniculturii. Legumicultura este ~ t i i n t a care se OCUI.'~
cu studiul particularit5tilor biologice ale plantelor legumicole ~i relatiilor
acestora cu mediul EnconjurBtor, cu scopul de a se interveni cu cele rnai cores-
punzatoare mgsuri agrotchnice care d satisfar: cerintele plantelor tn toat5
pcrioada de vegetatie pentru obtinerea de productii mari, de calitate supc-
rioarz, in tot timpul ~ n u l u i$i la costuri clt rnai mici.
Pe ling5 claborarea de mgsuri agrotehnice impusc de conditiile concrete
din fiecare zonP de culturz, legumicultura se rnai ocupi de ameliorarea s01.u-
rilor existente, crearea de soiuri $i hibrizi cu productivitate sporitz, rezls-
tent5 la boli $i d?iu~un%tori,de organizarea procesului de producfie $i valorl-
ficare, adic5 de modul cum trebuie sP se desfa~oarefluxul tehnologic de l a
producerea semintei pins la valorificarea produselor.
Importanfa legumiculturii. Numeroasele cercetzri privind valoarea ali-
mentar5 a produselor agricole scot in evident5 rolul deosebit pe care f au
legumele in alimentatia. rational5 a omului. fn compozitia legumelor i n t 6
proteine, grHsimi, gluci.de $i alte substante la care se adaugj saruri minerale
~i vitamine (tabel* 1). Cele rnai mari cantitafi de vitamine se gkesc in Icgu-
mele proaspete $i rnai ales in legumele care se consum5 in stare crudi. Astfcl,
vitamina A. care stiinuleazii cre~terea~i vederea, se gHse$te in rnorcovl, to-
mate, spanac, m a k e etc. Vitamina B este prezenti in toate legumele Si
mai ales in varC, tomate, cartofi Si spanac. Lipsa ei provoacz boala numit?
,,Beri-beri". Vitamina C, care combate scorbutul, este prezentz En cantltatl
apreciabile in ardei, tomate, spanac, varzH, fasole, salat5 etc.
Szrurile minerale se g5sesc in majoritatea legumelor sub formZ de siruri
de calciu, potasiu. fier etc. Acestea ajut5 la neutralizarea aciditzfii din orga-
nism, reglarea permeabilitifii capilare, coordonarea proceselor neuro-muscu-
lare etc.
Consumul legumelor contribuie activ la hidratarea organismului, Sti-
mularea activitzfii sisternului muscular prin aportul de monozaharide, t i -
mularea poftei de mincare datorits uleiurilor eterice, alcalinizarea plasmei
sanguine . ~sporirea
i activitafii epzimelor prin aportul de elemente minerale
ca Fe. Mg, Ca, I(,Zn, F etc. Legumele mai contribuie la stimularea activitgfii
glandelor eridocrine, mgrirea capacitjfii de apzrare a organismului, reglarea
metabolismului etc. Legumeie se digerg u p r , in 2-4 ore, in timp ce carnea
in 5-6 ore. Unele specii de iegume cu ceapa, usturoiul, hreanul etc., care
confin substan:fe antibiotice numite ,,fitoncideW,aq efecte terapeutice fiind
folosite ca plante medicinale din cele rnai vechi timpuri.
 Cercetsrile au dcmonstrat c 3 pentru buna functionare a organismuhi
omul are nevoie de 350-400 g lcgume/zi.
Pe lings importanfa alimentat%,legumicultura are ~i o important2 eco-
nomics devenind factorul determinant f n dezvoltarea unor unit5fi industriale
no
c-y.
=s
c-1 1 ; I 6
c
2-
o
lsz-ss
dodo" 013
* m m Lo
g-z- O-35.9
c ~ o co
m 1 %tn
C-
o
I
I
cum sfnt fabfcile de tractoare ~i m a ~ i n ipentru legumicultur5, fabrieile de
conserve etc. TotodatH, datoritk faptului c5 legumicultura este cel mai intensiv
sector din affricultur5, putindu-se asigura pe un hectar productii de 6-10
$ chiar 20 de ori mai mari decft pe un hectar de cereale, se asigurz valorifi-
carea superioara a terenului, venituri mari $i folosirea uniform5 a fortei de
muncH, in tot timpul anului. DacH se adaugl ~i faptul c5 mari cantitsti de
legume sint exportate, rezulta c5 legumicultura este un sector important
economiei noastre nationale.

1.2. Stadiul actual :i perspectivele de dezvoltare a legnmiculturii

.-
in fara noastrg, in Iumina documentelor de partid-.-... si-. .de stat
-.a
.7J
fn ultimele douk cincinalv iegumicultura s-a dezvoltat intr-up ritm foartc
intens contribuind la dublarea cc~nsumuluide lcgume care Pn perioada 1974-
1979 a crescut de la 45-50 kg la 110-1 15 kg legume pe locuitor. fn acela$
timp au sporit, atit capacitsfile de prelucrare industrial5 a legumelor, cft !$
exportul de prodnse proaspete sau conservate ...
Aceste rezultate se datoresc unor concept11organizatorice noi cum sint:
concentrarea ~i specializarea productiei, amppasarea legumelor pe cele mai
fertile terenuri, dorarea cu m a ~ i n i~i utilaje perfecfionate, aplicarea de teh-
nologii moderne bazate Fte mecanizare, chimizare $i irigare etc.
Pornind de la stadiul actual ~i avind h vedere perspectivele dezvoltHii
social economice ale +rii noastre, Directivele Congresului al XII-lea al Par-
tidului Comunisi RomLr, au stabilit c5 in cincinalul 1981- 1985, in legumi-
-<z?xd

,-,a1
2
i M 2: ~
3 r ?Ow eD
? 5P $
m. Z ~ %
C) 5
r- , S
rn 5 5 1, , qg
ec-
l oq ln? o
P 0
n
I
' 1
cultur5 productia medie trebuie sii ajung.8 l a peste 20 de tone pe hectar.
In acest fel consumul de legume va crc9te pTn5 la 200 kg pe locuitor din
E 0 care 155 kg in stare proaspzt5.

- - 5- 2 25 :gz-g 983
-I I
Pentru realizarea acestui obiectiv leguinicultura se v i dezvolta intensiv
dup5 criterii ~tiinfifice,accent deosebit trebuind sS se pun5 pe:
OOOOCCCS S 0
8
Ua
%1 1 1 & ocoa 000 - dessvirsirea actiunii de concentrare ~i -
. specializare a productiei:
21 - modernizarea bazei tehnico-materiale;
I 1- _I - aplicarea de tehnologii moderne bazat5 pe mecanizare, chimizare $i
irigare prin care s5 se asigure atit cre9terea prodnctiei, cit ~i reducerea consu-
m
-o--olN2G - n N- --
c m orn~aa m o m
-7- murilor de cornbustibili pe tona de produs;
- diversificarea sortimentului de legume 5i c~alonareaproductiei pe o
perioad5 cPt mai lung5 din an; extinderea suprafetelor de culturi protejate;
- obtinerea ~i introducerea in cultur5 a unor soiuri ~i hibrizi noi, cu
potential productiv ridicat ~i a seminfelor de Pnaltri valoare agrobiologicH;
- ridicarea nivelului de calificare a tuturor celor care lucreazj En legu-
miculturg ;
- cre~terearolului cercetjrii Stiintifice ;.i aplicarea c9t mai rapids a rezul-
tatelor In productie etc.
Consiliile unice agroindustriale de stat ~i cooperatiste, Enfiintate fn l9?9,
asigur5 conditii organizatorice pentru folosirea rational5 a fondului funclar,
a bazei tehnico-materide, a valorifidrii integrale a productiel leg'micole
$i a celorlalte m9suri de kodernizare enuntate rnai sus.
7
Cap. I. Legumicultura general5
2. Particularitlfile ecologice ale plantelor legumicole.
RelafiiIe plantelor legumicole cu factorii de mediu:
lumin5, temperaturs, apli, hranii si aer
2.1. ParticularitSfile ecologiei plantelor legumicole
Plantele legumicole de astzzi provin din plante sglbatice, h urma unei
Pndelungate selecfii naturale $i artificiale. Originea lor este foarte diferitl
(Europa, Asia, Africa, America, ,4ustralia), iar unele specii subatice, din
care provin foarte numeroasc plante legumicole, mai exist5 qi a s t k i in stare
sailbaticl in zonele de origine (ex.morcovul in jurul Mgrii Mediteranene, pgtls-
gelele vinete In India $i BirmBnia, tomatele in America central5 etc.).
Conditiile ecologogice, in care plantele au ap2rut ~i evoluat, au imprimat
acestora anumite caractere $i cerinfe, ca rezultat a1 interacfiunii dintre orga-.
nism qi mediu. Astfel, fiecare specie sau grup5 de specii manifest5 cerinte
diferite fat5 de factorii de vegetatie: lumin5, temperaturs, apH, hran5, aer.
Cunoaqterea acestor cerinfe $i dirijarea lor este de cea mai mare important2
pentru practica legumicol2, mai ales in sere, rlsadnite, adzposturi, unde
factorii de vegetafie sint asiprafi de catre om.
. .
2.2. Relafiile plantelor legumicole cu factorii de mediu
Lumina este un factor determinant In viata plantelor verzl, ea stEnd la
baza procesului de fotosintez2. Cu clt lumina este mai intensz, cu atit plan-
tele cresc $i fructificg mai repede.
In funcfie de originea lor, plantele legumicole au pretenfii diferite fa$%
de intensitatea luminii.
Foarte pretenfioase la intensitatea luminii sint : tomatele, ardeii, vinetele,
pepenii, castravefii, fasolea ~i dtele.
Mai putin pretenfioase s h t : morcovul, varza, mazHrea, spanacul, salatci
de frunze, rnlrarul, leu~teanulletc.
Pe parcursul perioadei de vegetatie plantele manifest2 de asemenea
cerinte diferite.
Deosebit de pretentioase la lumina sint plantele tinere (in faza de rgsad)
precum $i Pn perioada de Pnflorire $i legare a fructelor. fn conditii de lumino-
zitate scHzut% plantele se alungesc, florile nu mai lea@ (avorteazg $i cadj,
iar producfia scade. Acest fenomen se Pntilne~tefrecvent in spatii acoperite
(sere, adfiposturi) in timpul iernii, primiivara devreme sau toarnna tirziu,
cind lumina este in deficit. fn aceste spatii l-ina este factorul eel mai greu
de dirijat . ~nu i poate fi suplinit in totalitate. Se pot lua ins5 m b u r i pentru
d i i n u a r e a efectului dlunator a1 deficitului de luminz, ca de exemplu: orien-
tarea corectl a spatillor fat5 de punctele cardinale, orientarea plantelor, cur5-
tirea geamurilor sau a polietilenei, scHderea temperaturii din local in t i m p d
noptii qi in zilele innorate, folosirea unor soinri special create. De asemenea,
se rnai poate folosi iluminatul artificial la producerea rgsadurilor.
De multe ori acestc mHsuri sint insuficiente in care caz se poate recurge
$i la folosirea unor substanfe stirnulatoare ale procesului de fructificare (ex.
la tomate).
Plantelc lcgumicole au cerinfe diferite ~i fat5 de durata perioadei d e
iluminare.
hstfel, plantele legumicole formate in zone mai nordice, necesita zilnic
16- 18 ore de iluminare $ise numesc ;blanle de zi lung2. Din aceast5 gmp&
fac parte: salata, spanacul, ridichea de lunl, varza, morcovul, mgrarul ~ialtele
Plantele legumicole originare din zonele sudice, pretind zilnic 12 ore
de iluminare $i se numesc plartle dc zi scurta'. Dintre acestea se pot enumera:
tomatele, ardeii, vinetele, fasolea, barnele, castravefii, pepenii.
Cultivate Pn alte conditii de duratl a zilei plantele iyi prelungesc perioada
de vegetatie, infloresc $i fructifics tirziu sau deloc, iqi schimbl habitusul etc.
De aceea pentru obtinerea unor productii bunk la plantele de la care se con-
sum2 fructe, sau la producerea seminjelor, trebuie asigurate condifiile de .
iluminare cerute de fiecare specie in parte.
fn unele cazuri ins2, schimbarea duratei de iluminare este folositoare
pentru practicg. Astfel, spanacul, ridichea de lung, unele soiuri d e salats,
care sint plante de zi lungs, cultivate primgvara $i toamna (deci in condifii
de zi scurtl), au o cre~tereputernica dar fructificz tirziu sau deloc. Aceste
Pnsugiri sint favorabile, cieoarece de la plantele amintite se consum5 p5rtile
vegetative. f n timpul verii, spanacul, salata, ridichile de l u n l emit u$or tul-
pini floarale, fenomen nedorit in practic5.
Temperatura condifioneazg desf57urarea proceselor vitale din plante,
Tn special fotosinteza si respiratia. Fiecare specie are o temperaturl minims,
optima gi maxim2 de vegetatie. La temperatura optima fotosinteza are cel
mai mare randament da& qi ceilalfi factori sint asiguraTi in optim. S u b tem-
peratura minim% yi peste cea maxim2 plantele s h t distruse In scurt timp.
f n raport cu cerintele plantelor legumicole fafz de cllduril ele pot fi
clasificate in trei man grupe:
- S$ecii $rete%,tioase l a c ~ d u r d care
, necesit2 pentru geminarea semin-
+
telor cel putin 12- 16OC care vegeteazii gi fructifics bine la 22-28C. Ele
suports temperaturi maxime de 35-40C. Aceste plante sInt distruse chiar
$i la temperaturi pozitive de + 2 ... + 3OC. Din aceastl grup5 fac parte: pepe-
nii, castravefii, dovleceii, vinetele, ardeii, tomatele, fasolea, bamele ~i altele.
- S$ecii +uliw pretelztkoase l a ca'ZdurZ, care germineazl la minimum
2-5OC ~i care pentru formarea partilor comestibile necesita temperaturi
moderate, de 14-20C. Aceste plante bine InrHdScinate suportz $i tempera-
 2 3 6 27'2
.c a t ; 2 ' 2
wa,,
:
1 r & ' C
'5 g39 6
->d
a.53
s
",d 3 5 ,d
$a,V-J
22 $53,C
"
-w c * . ~ ~
1$
al=, 0
" $$
+ d"*
c 3 0,s
3 " , 2aaa, a,!+
5 2:z g;
p-
jE $ . & Z
a, .d vr a2
2 *E gu +a
u
s
~,2z-Ma
aa, % a
aU :?
e;
2 a,.,r3 c $- '4
0,'s" d Z
.g%-
d O o ,
a, g,
2%
O i d a ,
g
d
L a , "
.? n4
o m &<a
+
2w I4
0 c23
d@<-
+ ed.+2
a2 9
a,+ & .g
0.2
2
5 3 25 "
.s-E 0 '2 a
C $ ,
$:a;-
" ""%$
5 :.g Pl- P
>d ,
+
0
)*
.,.Z>d4.5
(IT+ V*
g.:
>$$$
a 2 5 a.-
a%X
,'2$ E
gq+ 0-

-;.
* a

5g.;
" .5
si? I I
10
m

It
,m I de
e

10
r-
0
-
I
1
I 2
,Id
r - w

10
t.
A dr-
.r

0
w
C'Z* "
a, .Z % ,. mwmo b m o - wmom OCUW
5 a= rlr(*N *nCTCU 4*NN ad- d - * n
cma,Zm- Z I I I I % I I I I % I l l 1 Z l l I I 2111
d 'Z -d 'i$ .-~ 2 2 2 s .-2 ,zxssfl .-g w .-2g W Z 2
g .;.&A 2 L.
$ - - - a s
LI
a
- -
CI
u
a ---
2 .- 3 )G.Z
0
a, 2 % ES
5 %d Z 2
'w-. 2 .c a
- + O 2
vr c
.a,. ;2
1 1
42-
u-
6 .a a
gu<sa"g e w ~ 1 9 * w
N-NOlm
w o e w m
N N m N N
m - ~ m t .
m
cowworn
3 " d N I
zyzg
2.aa, 0
.>dZ I l l 0 I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
a.- E'5-2 ~ F O N w~w ~ d c o w m w o a w m wowcc
.+ m-.- w 0 N-NCIM N-FINN N*NNN I rrd--- r l n n
1$*.,c a,
gyza"
L'Z 2 "
v,
C
< qm2ya
:zCL>S
0 "
d
"d
33azit: G
9 W a
z,&":S
'Czz 22
g 4" "-3'C ,."a
cj a,
.-a, $ 0 N
-C C VIP cd
4%'28E .
'"a,
4=$.3.2-
2-s
c-=;;;P,E2
u-LU
$43 SZ

Consumul de substante nutritive In kglha
(dupii I n d r e a D.)
Substanla ac:iv5
Specia
N I P.0. I K.0 I CaO
VarzH tlrzie
Ridichi de lunii In clmp
SalatA In clmp
Castraveti de clmp
Castraveti de serH
Tomate de clmp
Tomate de serii
avind un sistem radicular slab dezvoltat, este necesar sH se asigure la nivelul
r5dHcinilor substante nutritive indestulatoare dar in concentratii mai mici.
A ~ a d a rpentru a obtine productii man $i de bun5 calitate, culturile de
legume trebuie susfinute permanent cu elemente nutritive printr-o fertili-
zare rafionalg, once exces de ingr5~Hminte fiind dHunator plantelor. De
aceea ingrH$imintele trebuie aplicate pe baza analizelor de laborator.
Tot atit de important5 este $i cunoayterea pretenfiilor diferitelor plante
la reactia solului ~i asigurarea in optim a acestuia. Majoritatea plantelor legu-
micole cer un p H neutru. Sint unele specii ins5 care prefer5 reactia slab acidi
(pH 5 3 - 7 ) (ex. tomatele, araeii, reventul), iar altele reactie slab alcalihl
p H 6,8-7,7) (ex. fasolea, mazirea, varza, spanacul, ridichea 7.a.).
Aerul $i gazele. Plantele sint intr-un schimb permanent cu atmosfera
inconjur5toare, care confine mai multe gaze. Pentru plante cele mai impor-
tante sint oxigenul $i bioxidul de carbon.
Oxigcnul (21 % in qtmosferl) este necesar in procesul de respirafie a1
plantelor, in toate fazele de vegetafie, atft la nivelul pHrtilor aeriene, cit $i
in sol. fn mediul natural oxigenul se g5sevte 2n cantitali suficiente. fnunele
situatii ins%,se creeaz5 o aerisire slab5 in atmosfera sau in sol. A$a este cazul
spatiilor de cultur5 care trebuie permanent aerisite, precum $i a solurilor tasate
sau cu exces de umiditate, la care se intervine cu lucrHri de afinare, drenaje $.a.
Bioxidu1 de carbon (0,03% in atmosfers) are un rol esenfial in asimilaria
clorofilian5, fiind necesar tuturor plantelor verzi. Sporirea concentrafiei de
CO,, pin5 la anurnite limite, insofit5 de o luminozitate mare $i temperatura
optima, contribuie la sporirea productiei. S-a constatat cH la suprafafa solu-
rilor ingrg~atecu Pngra$%minteorganice, aerul este mai bogat Pn CO, datorit2
descompunerii materiei organice, iar productia creyte $i pe aceasta cale.
f n sere, marirea concentratiei de CO, este un mijloc important de spo-
rirt a producfiei. Astfel, la concentratii intre 0,l $i 0,2 0/6 s-au obfinut spon~ri
de productie de 18-22% la tomate $i de 3 0 - 3 5 s la castravefi. Concen-
tratiile prea mari de CO, (peste I %) sint d5~rLtoareplantelor.
Pentru fertilizarea cu CO, pot fi folosite diferite surse: arderea gazului
metan, degajarea lui din butelii speciale cu CO,, administrarea de acid carbo-
nic (zapad% carhonicL), folosirea generatoarelor speciale etc.
AZte gaze care pot apare in mod accidental in preajma plantelor ca: bio-
xidul de sulf, amoniacul, oxidul de carbon $.a. ca ~i fumul, praful sint
d5unHtoare plantelor. .
Tabelul 3 3. ParticnlaritSitile inmultirii plantelor legumicole
Plantele legumicole se inmultesc pe doui cgi : $e caZe sexuata' (prin semin-
te) $i pe cale vegetativd) (prin anumite porfiuni de planta).
Majoritatea planrelor legumicole anuale $i bienale se ^Inmultesc numai
I Total
pe cale sexuat2. De exemplu: mazgrea, fasolea, bamele, salata, spanacul,
morcovul, sfecla, ridichile, telina, varza, conopida, castravetii, pepenii etc.
Pe cale vegetativj se fnmultesc acele legume ce nu formeaz5 seminfe in con-
difiile climatice din tara noastr5, cum sint hreanul $i usturoiul, iar unele
specii perene se pot Inmulfi pe ambele c5i. De exemplu: leu~teanul$i tar-
honul, anghinarea, reventul ?.a.
3.1. fnmulfirea plantelor legumicole prin seminfe ~i controlul
calitiifii semintelor
Materialul folosit pentru inmulfirea pe cale sexuata cunoscut in practics
sub denumirea de &mint%,corespunde nomenclaturii botanice pentru tomate,
virlete, ardei, bame, mazSre etc., dar cste imprapriu pentru morcov pLtrun-
jel $.a., de la care pentru Pnmulfire se folosesc de fapt fructele.
fnmulfirea plantelor legumicole prin seminte prezint2 o serie de avap-
taje practice din care menfionsm urm2toarele: de la o singura plantgseobfine
un numPr foarte mare de seminte; posibilitatea pAstr5rii in condifii bune a
semintelor datorit5 volumului redus $i confinutului s&ut in ap5; durata
' -
mare de pHstrare a seminfelor, intre 2 $i 8 ani, in funcfie de specie; inecani-
zarea lucr5rilor de semHnat ; posibilitatea introducerii in practid prin inter-
mediul inmulfirii sexuate, a hibrizilor simpli $i heterozis.
Indicii calitativi ai semintelor de legume. Folosirea seminfelor s5n5toase
d e calitate bun2 este una din verigile care conditioneaz5 sporirea cantitiitii
$i calitHfii recoltelor de legume. S2minfa bun5 pentru sem5nat trebuie d
?ndeplincasd urm%toarele condifii: sH fie autentic5, purH, s%n%toas%, sj. aibH
facultatea ~i energia genninativs ridicatz, iar masa a 1 000 de boabe d fie
mare.
Autenticitatea semu~telorpresupune ca seminfele s5 apartins in exclusi-
vitate unui anumit soi. Aceastg Pnsu~iremai poart%numele de puritate biolo-
gic% $i se asigurH in& din perioada de vegetafie a culturilor semincere prin
lucr5ri repetate de purificare efectuate sub fndrumarea $i controlul specia-
li~tilor.
Piiritatea este insu~ireaseminfelor de a fi lipsite de corpuri strHine, de
seminfe apa4inhd altor specii, de seminte de buruieni sau alte impurit5fi.
Puritatea se exprim5 in procente din greutate yi reprezinta totalitatea semin-
$elor care aparfin aceleia~ispecii de plante.
Examinarea $urit&ii. Pentru examinarea puritzfii se ia proba de ana-
lizat din proba medie primit5. f n acest scop proba medie se amestecH bine
~i apoi se Pntinde uniform pe o suprafat5 plan5 intr-un strat gros de circa
1 cm, in forma pHtrat5, fmpgrtindu-se cu o rig12 in 16 pitr5tele. Cu o
lingurif5 sau cu o spatulg se iau seminfele pe s5rite din p5trHfelele notate
cu nurnere pare de o parte, iar din cele cu numere impare de alt5 parte,
obfinindu-se astfel dou5 probe de anal&%. Probele de analizs se cPnt5resc
 pe o balanf5 tehnic5, cu o precizie de 0 , 0 1. Din fiecare probi de analiz5 se aleg
semiilfele pure care se cintaresc. Cdcularea puritsfii se face pentm fiecare
prob5 pe baza urm5toarei relatii:
P (puritatea) =
greutatea sem'intelor curate
x 100
greutatea total5 a probei anal&ate
Din media celor dou5 probe se determin5 puritatea in cazul cind diferenfa
dintre ele nu depzse~tetoleranfa, astfel:
Media prohlor I Toleraop Media probelor
-- I
8 I
Cind diferenfa intre cele dou5 probe este mai mare decit tolcranf;~.,
inseamn5 c5 nu s a lucrat corect gi se repet5 analiza.
Facultatea germinalivd reprezint5 capacitatea seminfelor de a germina.
in condifii favorabile intr-un anumit ntunrir de zile, caracteristic speciei a m -
Iizate yi S- exprim5 in procente din nun&. Determinarca facultsfii germi-
native se face in laboratoare pentru controlul calitPfii semintelor. f n funcfie
de facultatea germinativ5 gi puritate se stabile~tecantitatea de s5mt1lf5,
ce trebuie ins5minfat5 la unitatea de suprafat5 sau norma de sem5nat.
Examinarea germinajiei se face luindu-se la intimplare patru probe
a cite 100 seminfe din s5mht5 curat: rezultat5 la examinarea purit5fii gi
se pune la germinat En condifii optime de germinare specifice fiec5rei specii.
Se pot folosi in acest ?cop germinatoarele Iacobsen. Dup5 parcurgerea num5-
rului de zile previzute in STAS pentru fiecare specie se numiIra seminfcle
incolfite, se calculeazi media ~i abaterile fieckrei probe fat5 de medie. Rezul-
tatele probei de germinafie se consider5 bune cind diferenfele intre cele patru
repetifii nu dep5gesc 4 % la o medie de peste 80% $i 9 % la o ~nediesub 70/0.
Energia germi?tativd se determin5 odat5 cu facultatea germinativj pi
reprezintz proprietatea seminfelor de a germina 113 pin5 la 112 din durata
stabilit5 pentru deterrninarea facult5fii germinative gi se exprim5 in procente
din num5rul de seminfe ce incoltesc.
Valoarea cullzcrala' (shinti5 util5 exprimat% in procente) se calculcaz5
pe baza purit5fii ~i a facult5fii germinative a seminfelor. Ea reprezint5 pro-
centul de seminfe din materialul de sem5nat pe care se poate conta c5 vor
da n a ~ t e r ela plante normrile. Se calculeazH folosind urm5toarea formul5:
V = PxG
100
fn care:
P este puritatca In procente ;
G - facultatea germinativa in procenle.
Importanta acestei valori const5 Pn faptul c5 ajut5 la calcularea canti-
t5fii de s5minf5 necesari ce trebuie $5 se foloseasc5 la hectar pentm a putea
12
asigura densitatea corespunzHtoare pentru fiecare culturg, atunci cind s5minta
nu este de calitatea I, folosind urm5toarea formul5:
Q=- lzx N
v
in care:
N esle valoarea culturalP a sernintei de cal. I :
n - norma de siimlnti la llectar dc cal. I ;
V - valoarca cultural& a seminfei de care dispunem.
M a s a a 1 000 de hoabe (I1I.M.B.) este o alt5 insugire important5 a semin-
telor care depinde de m5rimea ~i greutatea seminfelor. Cu cit aceastj. valoare
cste mai ridicat5 se obtin plante mai viguroase care dau producfii rnai mari.
fnsugirile semintelor sint analizate in laboratoare speciale pentru contro-
lul seminfelor. Serninfelor care se incadreazi in indicii de calitate prev5zufi
in standardele de stat, li se elibereaz5 un buletin de analiz5 ~i pot fi astfel
livrate ~i folosite in unit5file cultivatoare de legume. Buletinul de ana1iz.j.
este valabil numai pentru perioada de ins5minfare in curs de desfi~urare
sau apropiaa. Pcntru semintele ce se p5streaz5 pentru a fi insgminfate in
a n d urmztor este necesar s2 se repete determinarea respectiv5 inainte de
semznat.
3.2. fnmulfirea pe cale] vegetativg
fnmulfirea vcgetativ: cstc praiticat5 la speciile legumicole ale cHror
organe vegetative au particularitatea de a forma rad5cini ~j a se individualiza,
atunci cind sint puse in condifii prielnice de mediul. E a constituie singura
posibilitate de inmulfire pentru legumele de origini mai fndepzrtate, care
nu reuSesc s5 produc5 seminte in conditiile climatice de la noi (hrean, usturoi
batatl. f n ~ r a c t i c alegumicol5 se utilizeac urmjtoarele metode de inmul~ire
vegetativz :
- fnmul!irea firin 6zrlbi se aplic5 la usturoi, ceapa e ~ a l o t 5~i ceapa de
Egipt. La ceapa e~alotg$i usturoi, bulbul este alcstuit din mai multi bulbili
crescufi pe un disc comun. Bulbilii se desfac ~i se planteazi. La usturoi ~i
ceapa de Egipt bulbii se formeaz5 pe tulpina florifer5. Plantarea bulbililor
si bulbilor se face prim5vara sau toamna.
- fnmuldirea p r i n tzlbercul?: este aplicat5 la cartof. Pentru inmulfire se
folosesc de reguli cartofi de marime mijlocie intregi sau sectionafi longitu-
dinal, astfel ca fiecare portiune sectionat5 s5 posede cifiva muguri. Plantarea
se face primsvara.
- ?nmul$ireu
. firin rizomi este practicata la revent ~i mIcri$. Se folosesc
portiuni de rizom care prezint5 mukuri vegetativi. Plantarea se'face toamna
$i prim~varatimpunu.
- fnm~tltirea$ria des$dr!irea tufei este aplicat5 la intinerirea culturilor
de leu~tean.tarhon, revent: anghinaie. Tufele mai viguroase se impart in mai
multe porfiuni care se planteaz; in alt loc, toamna sau prim5vara devreme.
- fnw~ulfircla.$rip2 buiasi de tzll$ilaa' care poate fi aplicat: numai la plantele
legumicole cu insu~ireade a emite cu u ~ u r i n f 5r5d5cini adventive. Se practic5
rnai mult la tarhon, iar in unele cazuri la tomate. Sefolosesc l5stari de 10- 12cm
lungime. care inainte de plantarea in cfmp se inr5d5cineazZ Pn r5sadnite.
- fwmzdjirea $ria drajo,z.i. Se pot inmulfi pe aceasta cale plantele care
a11 proprietatea de a forma muguri radiculari, din care se formeaz5 lgstarl,
ca de exemplu la anghinare ~i tarhon. =starii d e t a ~ a f se i pot planta imedlat
la locul definitiv sau se inr5dEicineaz5 in fisadnife timp de douH s5pt:mini.
4. Construcfii folosite in legumiculturii
f n condifiile climatice din tara noastrs, cultivarea legumelor in cimp
descopent este posibilH din martie pin5 in octombrie, iar pentm unele specii
numai din mai pin5 in septembrie. De aceea, pentru sezonul cu factori mete*
rologici nefavorabili se folosesc diverse modalitzfi de adgpostire a culturilor
legumicole prin construirea de spafii protejate, in care se pot asigura total
sau partial conditiile de climg cemte de speciile cultivate. Dupg posibili-
tztile de realizare a microclimatului ~i perioada in care se cultiva legumele,
se pot efectua:
Ct~lturiforlate, realizate in interiorul unor constmcfii fixe sau mobile,
unde factorii de vegetafie sint asigurafi pe cale artificial5 in tot timpul perioa-
dei de vegetafie a plantelor. Astfel de conditii se pot realiza in sere, solarii Platformi
fnc5lzite ~i rssadnife. sortore
Culturi ad@ostite (protejate), practicate Pn construcfii mai simple in
care dirijarea factorilor de vegetatie este parfialg. f n acest scop se folosesc
tunelele ~i solariile unde se obfin culturi extratimpurii - primgvara $i tirzii -
toamna.
Adapostirea culturilor se poate face ~i prin mctode mai simple ~i ieftine:
perdele din plopi, culise de stuf, cutii acoperite cu geam etc.
Pe ling2 cultura legumelor, construcfiile din 1egumiculturH sfnt folosite
pe scar5 larga la producerea rasadurilor. f n aceste spatii, plantele parcurg
o parte din perioada de vegetafie dup5 care sint transpalantate fie in cimp
liber, atunci cPnd exist5 condifii favorabile, fie in adjposturi de diferite tipuri
(sere, solarii, tunele etc.).
Pentru producerea industrials a rssadurilor sc folosesc:
- Sere inmulfitor de tip industrial in care se produc rbadurilc pentru Fig. 7 - Schema uni~i centtu pentnl p r o d ~ ~ c e r e r5sadurilor
a de l e y m e
culturile de sere ~i o parte din necesarul pentru culturile protejate.
- Sere inmulfitor $i solarii inc5lzite pentm r5sadurile necesare cultu- 4.1. Sere
rilor din solarii ~i timpurii din cimp. Aceste spafii.sint organizate ~i g n ~ p a t ein
,,Complexe" (centre) pentru producerea risad~llui (fig. 1).
f n cadrul unui complex, fnire suprafafa pentm som5nat ~i cea pentru Sera este o construcfie cu acoperi~ulyi perefii din sticlH sau alte mate-
repicat, exist5 un raport de 1 la 5, astfel: r i d e transparente, unde se asigurj un climat artificial care ofera plantelor
- conditii optime de cre~tere~i dezvoltare in tot timpul anului.
Sere inmul\itor Solarii inc2lzite
Sapmfata ce poate ii asipratZ Fiind construcfii de lung5 durati, szrele trebuie agezate pe terenuri
cu risarl
plane, fHrH exces de umiditate $i cu expozifie sudics sau sud-esticg.
f n fara noastr5 construcfiile de serH se fac grupat, formind ,,comple~e
0,l ha 0,s 11a 25 ha
0,5 ha 2,5 ha 125 ha d e sere". Astfel, de complexe sint f n municipiul Bucuresti (Militari, Pope+),
1,O ha 5,O ha 250 ha I~alnita-Dolj,B2rc2ne~ti-Prahova,Arad, Oradea etc.
Clasificarea serelor. Exist5 mai multe criterii de clasificare a acestora,
Suprafafa de 1 ha sera inmulfitor ~i 5 ha solarii inciilzite rrprezintH un dar mai importante sint urmi%toarele:
modul complet. Semgnatul se executH in sera inmulfitor, iar rcpicatul in sola- Dfqba' ti$ul construcfiv.
riile incslzite.
Pentru producerea rasadurilor necesare culturilor de cfmp se mai pot - S e r e i n d i v i d u a 1 e in care de obicei se produce o s i n g ~ r acul-
folosi : tur5 (%sad, tomate, garoafe etc.).
- inmulfitoare de tip local cu fnc2lzire tehnicg. - S e r e b 1 o c, formate din mai multe corpuri. Acestea pot ocupa
- HHsadnife cu inciilzire biologics (bplegar de cabdine, bovine etc.1. suprafefe mari, intre 1 $i 6 ha, aga cum sint serele bloc de tip industrial din
fn toate spafiile enunfate, in perioadele cind nu se produc rgsaduri cadrul conplexelor de sere. In ele se cultivB toate speciile legumicole, indusiv
se fac culturi de legume pentru consurn. rssadurile. Au deci un caracter universal.
15
 Du+a' modul de folosive:
- S e r e d e p r o d u c t i e (legume, flori) ;
- S e r e i n m u 1 f i t o r (pentru rlsaduri) ;
- S e r e c u a c t i v i t a t e s p e c i a 1 H (pentru plante exotice).
Materiale folosite in construcfiile de sere. In construcfiile de sere, pe lings
asigurarea comdifiilor optime de climH, este necesar sH se urmHreasc: ~i adop-
tarea de solufii constructive moderne care sP ducH la consum cPt mai mic
de materide, deoarece acestea necesitg cea mai mare parte din cheltuielile
435cm 4
Fig. 2 - Detaliu cle fundetic la sere
de investitii.
Materialele folosite cel mai mult in construcfiile de sere sfnt metalul,
lcmnul, betonul gi sticla. Adincimea fundatici depinde de rezistenta solului $i este cuprins.5 Intre
$1 e t a 1 u I, material cu rezistenfs mare la solicitgri, serve~te pentru 0,60 ~i 0,80 m. La serele bloc, fundatia este format: din soclu de beton d e
construirea scheletului, ramelor ~i diverselor instalafii. Frecvent se folose~te 20-30 cm turnat de-asupra nivelului solului formind o centurH in jurul serei
ofelul gi fierul. Datorit: cdit5filor sale, metalul permite realizarea de profile ~i pinteni din beton, ingropati la adincime de 0,30 m. Distanfa dintre
mici care asigur: mHrirea IuminozitHtii in interiorul serelor. Ruginind foarte este de 3,20 m pe laturile lungi ale serei $ de 3,00 m pe cele scurte.
ugor, metalul trcbuie vopsit si revopsit periodic cu vopsea alb5, ridicind cos- obiynuit cele dou: elemente se toarng ca un singur corp (fig. 2).
tul producfiei. Pentru aceasta Pn ultima vreme s-a trecut la folosirea oteluIui f n general. ciimensiunile fundatiei depind de tipul constructi\r. La sera
galvanizat pentru schelet ~i a aluminiului pentru rame Si alte piese de con- de 1 ha fundafia este de 160 m lungimc Si 63 m Izfime, iar la cea de 6 ha estc
structie. de 435 m lungime 7i 138 r n 1Ptime.
Elernentele metalice sub form5 de ofel profilat sc conslruiesc in fntre- Pentru evacuarca apci de la axul serei, pe latura mic5, soclul are o pant5
prinderi specializate. de 5 % .
L e m n u 1 , material cu rezistenf5 mai m i d la solicitjri gi la actiunca f n interiorul screi, fundafia stilpilor metalici dintre travei este format:
factorilor de mediu, are o intrebuintare mult mai redus: la constructiile dc din stilpi de beton de 90 x 2,5 x 10 cm care se planteazH in sol la 60 cmadfn-
sere. I n plus, profilele din lemn fiind foarte mari, luminozitatea in sere estc cime rHmhind la suprafats 30 cm. Distanta dintre ei este de 320 x 300cm
mult redusi. sau de 610 x 300 cm. La sercle de 6 ha la baza stflpilor se toam5 o placz
Obignuit se folosesc esente comune ca bradul, molidul, salcimul gi ste- subtire de beton (fig. 3).
jarul pentru schelet gi esenfe tari ca teckul sau pinul american pentru ramele S u p r a s t r u c t u r a este format5 din schelet de rezistenf:, acoperi~,
de aerisire din serele bloc. pereti laterali gi perefi despzrfitori la unele sere mai mari (fig. 4):
MHrirea durabilitgtii lemnului se realizeaz5 prin uscare, antiseptizare Locos de i.mplontore
a stilpuiui de metal
cu solutie de sulfat de cupru 3-5:/,, hidrofugare prin Empregnare cu ulei
de in fierbinte, vopsire etc.
B e t o n u 1 (amestec din pietrig, nisip ~i ciment in anumite proportii)
este utilizat la fundatii, drumuri, stilpi de sustinere, canale colectoare, pljci I
de acoperire etc. Se intilne~tesub form5 de beton precomprimat, beton armat, Fi g. 3- Pinttn dc licton ptnllu fisaita stll 90cm
beton autoclavizat etc. pnlui de sustincre In interiorul screi
I
AlHturi de beton se rnai folose~tec51Hmida pentru zidsrii, postamente etc. Plot;
d ~ nbet
S t i c l a, material utilizat la acoperig yi pereti, prezintg o important&
deosebit5 pentru luminozitatea din selH. Ea trebuie s.2 asigure penetrahili-
tate mare pentru razele solare, reflectabilitate ridicatH, grosime optimH (3 mm I
pentru perefi gi 4 mm pentru acoperig) ~i s5 fie cit mai netedH.
M a s e 1 e p 1 a s t i c e sint materiale elastice ~i flexibile cu rezistent;
mare, greutate mica pe ~i cu transparent5 ridicatH. Datoritz acestor cali-
tgfi ele incep s5 inlocuiasc5 partial sticla pentru acoperirea serelor. Din anele
materiale plastice se confecfioneazZ ~i conducte, ghivece nutritive, unelte
gi dispozitive.
Elemente constructive ale serelor. F u n d a t i a este elementul de sus-
finere pe care s- instaleazg s-ra. Ea s- construiegte din beton a m a t , turnat
in s5p:turH. La tipurile vechi de sere, fundatia era construitH din zidHrie.
Fundatia are aspectul unei centuri din beton pe care sp sprijing partea supe- Tolpd de beton
rioarP a serei. Fig. 4 - Seri bloc de tip .indusLrial
 d Rig16 lcrnn Epinouse
tivarea tuturor speciil~r!egumicole. avind instdatii de dirijare a factorilor
de rnediu, pernit mecanlzarea lucrgrilor avind suprafat5 mare etc.
0 serg bloc de tip industrial este formats din rnai m d t e corpuri unite
intre ele, cu sau- far5
. pereti despgrtitori. Suprafafa poate fi de 1 ha, 3 ha,
S ~ U6 ha (tabelul 4). Tabelul 4

Caracteristidle principale ale serelor bloc de tip industrial

-
Spesificarc
1
II U'M 1 *ha
M5rimea r m i
IY 6 b a
-

Lungi~ne
Larime
II ",
*
160
63
147
138
138 X 3,20
436
138
138 X 3,20.
m 63 x 3,20
MArimea unei traVee 1 2 2
Alei de circulatie 2,50 2,50 2,50
jnfiltimea dc la sol la jgheab 3,20 3,20 3,20
Fig. 5 - Detalii conslructive ale serei bloc Inaltimea de In sol la conma 6 000
Ralne dc nerisire la acoperi$ nomHr 1 000 2 000
Scheletul de rezistenfa este confectionat din stilpi de ofel profilat
dublu H) fixati pe stilpi~oridin beton la partea inferioarg $i prin brate asam- (in
blate cu ~uruburila partea superioaG. Pentru marirea rezisteufei scheletului, In tara noastra acesrc sere rint grupate in ,,complexe" de 50-70-100,
:stilpii sPnt legafi prin ferme de leggturri, f e m e de rezistenfs ~i contrafi~edin ssu chiar 200 ha intr-UII singur amplasament (fig. 6).
profile metalice. Sera bloc de tip industrial are fundatie din beton +iun soclu de 20-30 cm-
Acoperiyul este format din urm5toareIe elemente: Scheletul este format din stilpi de sustinere, ferme, jgheaburi, yprofuri
- coama din metal cu profil In forma de T pentru prinderea geamurilor etc. Acoperirea se face cu sticlg de cea rnai bun5 calitate.
la partea de sus a acoperi~ului; f n interior se circulj pe dou'i alei de beton la serele de 3 $i 6 ha ~ipe una
- jgheaburi din tabla zincat5 pentru evacuarea apei de ploaie qi susfi- la serele de 1 ha.
nerea ~profurilorpe care se sprijinH geamurile: Spatiul dintre dous iinduri de stilpi pe care se infiinteal culturile s e
- gproturi din metaI (fier sau aluminiu) pentru prinderea sticlei. Dis- numeSte travee.
tanta Pntre ~profurieste de 75 cm. Ele se fixeaza de coama ~i jgheab intre fnc5hirea w face rn ajutorul unor instdatii pnn care circul5 agentul
imbinare : t e m i c (ap%calda sau am cald), iar conducerea ~i reglarea factorilor de medlu
- distanfiere din iabia zincat5 pentru fixarea coamei pe fern5 ; se realizeazj cu diverse instalatii $i dispozitive.
- rame de aerisire din aluminiu sau inox. Acestea reprezintg 20% din Tnrtalatii folosite in sere. Dirijarea factorilor de mediu din serP re re+i-
suprafala acoperi~ului(fig. 5). Ele sint prevgzute cu balamale ~i sistemul de
ridicare-coborire. reazl cu a i U t ~ r uunor
l instalatii ce au caracteristici constructive ~i functlr
Perefii laterali sint din sticlH montatL pe ~ p r o f u r din
i lemn sau metal. n d e ~oartEdiferite.
Pe peretii laterali se gisesc rame de aerisire care reprezinta cca. 40% din
.suprafafa lor. Ramele se deschid $i se Inchid cu ajutorul unor mecanisme.
Tipurile de sere construite in R.S. Rombia. Cele rnai rzspindite tipuri
,de sere din tara noastfi sint serele bloc de tip industrial $i rnai pufin cele
individuale.
S e r e 1 e i n d i v i d u a 1e sint construcfii rnai putin r%sp?nditeavind
:suprafete mici de citeva sute de m2 ~iinstalatii de h d l z i r e , aerisire etc. Aces-
tea au un pronuntat caracter de specializare yi sint prea costisitoare avind
,consum specific mare de materiale. T o t u ~ iele se rnai Pntflnesc in unele uni-
tiifi de producfie, $coli $i alte unit5fi unde sint folosite pentru producerea de
rzsaduri, flori $i cantit5fi mici de legume.
S e r e 1 e b 1 o c d e t i p i n d u s t r i a 1 sint cele rnai r5spindite
.datorit5 avantajelor pe care le oferH: sint rnai ieftine pentru cS au consum
mic de materiale pe m2, se exploateaza rnai uSor, oferZi conditii pentru cul-
Fig. 6 - Aspectul unui complex dc sere
 I n s t a 1a f i a d e ^I n c k 1 z i r c. Ca s2 r5spu11d;i ccrinfelor plantelor,
instalafia trebuie sP asigure distribuirca unifomk a czldurii, sL fie simpla,
uSor de minuit, sigurg, economick in exploatare ~i s5 ocupe spafii cit mai rnici
pentru a evita umbrirea plantelor din scrii.
Pentru incklzirea serelor se folosesc diferite sursc de c5ldu1-5, astfcl:
- cHldura produs5 d e instalafii tcrmice proprii;
- czldura din termocentrale;
- cadura rezidualj. provenitri din uncle fntreprindcri industriale - apa
inc5lzitZ la temperaturi inalte in loc sri fie r5citP este dirijats la sere pentru
i n d b i r e a acestora gi apoi returnat5 spro a fi reutilizats;
- czldura apelor termale, Entilnite in uncle zone din fara noastr2: Felix-
Oradea, Simnicolau Mare, SPcuicni c t c (apa tcrrnal5 este cxtrasri din puturi
forate la 150-300 m).
Elementele constructive ale instalafiei de incsbire sint diferite 7i depind
de sistemul de indlzire utilizat. P e plan mondial se foloses,: sistcme de fncgl-
zirc cu ap5 cald2, cu aburi, cu aer cald sau curcnt clectric. La noi in far&,
eel rnai raspindit este sistcmul rle Encrikirc cu ap5 caldri.
Instalafia de fnc5lziro cu apg cald& estc format: din a) c,onducte magis-
tralc pentru aductiunca apci in scrc. b) conducte mai mici ca diametru 7i c) rpgis-
c ling5 stilpii de sustillcrc de-a lungul trave-
trc pcntru cedarca crildurii, a ~ c z a t pe
elor. Apa, dup8 cc a cedat cgldura, se intoarcc la caxan prin conducte de retur
undc cste reinCilzit8. Pentru a asigura o bun5 transmiterc a csldurii in serri,
apa c:aldj. provenitri dc la centrala termicz este trecut2 prin punctul termic
unde este rcconditionatk. Punctul ternlic este compus din pornpe pentru cir-
cularea apei calde ( I ) , aparat contra curent pentru rcconditionarea a p e i ~ i
inczlzirea u~oarria apei de irigat ( 2 ) , regulator dc temperaturri (3), vas de ex-
pansiunc (4), puf pentru ap2 (5), bazinc pentnl prcg5tirea solutiei de ingrzg5-
minte chimice (6), filtre (7), pomp5 pentru apri de irigarc (8), racorduri pentru
fncrilzirea aerului gi a solului (9 ~i 10) etc. (fig. 7).
P i g . 7 - Punc! t c r ~ n i ~
7- P O ~ ~ P ~circulakic: 2 - aparat conlracurent : 3 - regulator t P i n w r a t , , , ~ ; I - vas r,p;,nsiune; 5 - punct
iorat; 6 - bazine de ingri$Zlninte chinlice; 7 - f i l t r u Scpnrator i r n p u r ; ( ~ t iR: . - . , . ~ , , , ~pclltru
~ buire a solufiei $i tablou de comand5. Apa este condus5 intr-un bazin unde
ventil: Sif JM- mallometru : T - terlnorncrru ; ! , de iripare, robine!ii
inc-,lz;rr ,y - rncord incalzire sol
U
Bonn fertilizare
S u r s o de ape
1n s t a l a f i a d c a e r i s i r e este formats din rame de ae:isire gi
iiispozitivc. mecanice p e r i t ~ uinchiderea ~i dsschiderea lor. In serele moderne
exist5 un dulap dp microclimat, dotat cu mecanisme care, pe baza unor
progran12ri. cornand5 ~i executH inchidcrca sau deschiderea ferestrelor de
acrisire ~i a vanei de acces a apei calde, in mod automat.
1 n s t a 1 a t i a d e i r i g a r e. I n sere, irigarea se poate executa prin
aspersiune, prin udare la r5dZcina plantei cu ajutorul unorfurtunuri. prin
conducte subterane ~i prin picurare.
Instalafia de irigare prin aspersiune, cu comand5 automat2 sau manual5
este cea mai 15spinditH in tara noastr5. Instalatia de irigare cu comanda
automats se compune din sursH de a+, schimbstor de d d u ~ 8 , pomp2 dc
circulatie a apei, tablon de comandj. pentru programarca udsrilor, conducte
de distribuirc a apei pe tronsoane, electrovcntile d e comand5 de la distallfz
~i aripi dc ploloaic fonnatc din conductc cu duze curcubeu montatc l a 1.20-
1,50 m una de alta. Pc ficcare travee se instaleaz2 cite dou8 aripi de ploaie.
Tabloul d e comanda are butoane d e comandj, cadrane pentru programarea
udririlor, seninalizatoare optice (beculefe rosii sau verzi) care indic5 modul
de functionarc a instalatiei, celul.2 fotoelectric5 pentru oprirea instalatiei
dnp2 terminarea progranlului stabilit etc. (fig. 8).
Instalafia de irigare prin picurare este format5 din surs5 de apP,pomp2
dr- presiune, conducte din cauciuc Si duze de picurare. Accasta este foarte
a ~ a n t a j o a s 2datorits: consumului redus de apri (mai pufin cu 20-50%),
distribuirii apei direct la rzdzcina plantei, reducerii umidit5fiiatmosferice
$i uvurinfei de controlare a ud2rilor. Pentru aceste avantaje instalatia se va
extinde in toate screle.
I n s t a 1 a t i a d e f e r t i 1 i z a r e prezintk pkrfi asemHn5toare cu
cea de irigare. Este format5 din sursP de ap'i, hazin de preparare a solufiilor
nutritive, concentrator pentru rnksurarea concentrafiei solufiei $i comanda
deschiderii vanei de distribuire a apei, clectrompomp5, conducte de distri-
se prepara solutia nutritivj., iar de aici cu ajutorul unei pompe este imp1ns2
 pe conductele de irigare ~i distribuitP prin duzclc curcubeu aflate pe aripile
de doaie.
A fn serele moderne, mai stnt intilnite i n s t a 1 a f. i i d e f e r t i 1 i z a r e
c u C O, d e i 1u m i n a r e s u p 1 i m e n t a r 5 (in serele inmulfitor),
d e u m b r i r e , precum +i diverse d i s p o z i t i v e p e n t r u s u s f i -
nerea plantelor.
fn scopul pHstr5rii c5ldurii in sere perefii se c.Xptugesc cu folie de polif-
tilens formind un strat izolant care contrib~~ie la economisirea de co~nbus- Arc d i n /?KC.
tibili.
Vedere fronlaki

4.2. Tunele ~i solarii

Spatiile protejatc cu materiale plastice sint construcfii mai simple ~i
mai ieftine care adapostesc plantele o anumita perioada din an. Elc asigurz
condifii pentru cultura legumelor extratimpurii ~i timpurii, ajutind la e~alo-
narea aparitiei producfiei, realizarea de productii mari ~i de bun5 calitate ~i
protectia culturilor Pmpotriva fnghetului, grindinei ~iploiior torenfiale. Vederc Iaterald
Fig. 9 - Tunel folosit pentru cultura protejata s legumelor
Clasificarea spatiidor protejate cu mase plastice. Clasificarca spatiilor
protejate cu mase plastice se face dup5 mai multc criterii, astfel:
-du$~iti$.uZ constrztcliv: a d a p o s t u r i i n d i v i d u a l e $i a d B - Solariilc sint constructii cu schelet de sustinere din fier, sttlpi de beton
y o s t u r i bloc; sau lemn, elernente de fixare (Ilgle, sinne etc.) $ acoperite cu polietilen5
- dupa' ?na'L!imea aco$eri~uZui: a d 5 p o s t u r i j o a s e (tunelc) si sau alte materiale plastic? transparente. Dupl tipul constructiv acestea se
a d 5 p o s t u r i i n a l t e (solarii); impart in :
- du#Z regimul de lem$eratura': a d 5 p o s t u r i n e f n c 5 1 z i t e si - S o l a r i i i n d i v i d u a l e d e t i p t u n e 1 i n a l t , cuschelet
a d 5 p o s t u r i c a l d e sau s e m i c a l d e : din arcuri de feav5 introduse in sol pe care se sudeazl lonjeroane din fier
r
- du$a'materialul de acofierire: a d Q o s t u i d i n p 01 i e t i l e n 2, beton. Lgtimea solarului este de 5,40 m, inatimea de 2,70 m ~i lungimea
variabil: (60-100 m). fnchiderea la cele dou5 capete se face fie prin douP
din policloru r 5 d e vinil sau din poliester.
panouri (fiecare ctt jumltatea sectiunii solarului) prinse in balamale, fie prin
Materiale folosite la construirea spatiilor protejate cu mase plastice. trei arcuri mobile care se ridic5 ~i se coboarl la nevoie. Acoperirea se face cu
PoZzetiZenu, material plastic rezistent ~i lucios, este intrebuintata sub polietilenl lat5 de 10 m, care se prinde de schelet cu benzi de material plastic
form5 de folie l a t l de 2-10 m vi grosime de 0,lO-0,25 mm. OcupH primul (fig. 10). Prezentind numeroase avantaje - se acoper5 q o r , permit mecaniza-
loc in acoperirea spafiilor protejate. rea lucrZirilor, se aerisesc q o r , au rezistenfz mare la vint etc. - aceste solarii
PoZistirenul ~i$oZiesterii, materiale plastice rigide +i foarte transparente, se vor extinde in toate zonele t;irii. Ele se grupeazg cite 20-25 ha la un sin-
sint intrebuinfate atit pentru acoperirea spatiilor protejate, cit ~i pentfu sus- gur loc, formfnd f e m e specializate.
tinerea adaposturilor ~i confectionarea conductelor de irigat. -Solarii b l o c d e t i p i n d u s t r i a l cu s c h e l e t d i n
rMetalul, folosit pentru schelet, ~profuri~i uncle instalatii, are o intre- t e x- i m e t a l i c e, stflpi din beton sau lemn, diverse elemente de re-
buintare foarte mare. zistenf5 ~i fnveli~din polietilena. Au suprafata de 0,5-1,O ha. Acoperipl
LemnuZ, material intrebuintat la confectionarea stilpilor de sustinere,
rigle de rezistenf5 ~i alte elemente de construcfie, are o pondcre importantH
in construirea solariilor.
BelonuZ, care Inlocuie~tetot mai mult lemnul yi fierul, serveSte pentru
confectionarea stilpilor de rezistent5 ?i a altor elemente constructive.
Tipuri constructive de adaposturi dim mase plastice.
fn tara noastr5, constructiile de acest tip se impart in: adaposturi joase
(tunele) ~i ad5posturi inalte (solarii).
Tunelele sint constructii joase cu schelet simplu din arcuri de fier beton,
nuiele sau material plastic (PVC) acoperite cu polietilen5 care se fixeazH la
exterior cu sirrnii sau fire de relon (fig. 9).
F i g . 70 - Solar individual de tip tunel lnalt
 pternice fapt pentru care nu vor mai construi exploatindu-se numai
suprafefele existente.

Rssadnifa este o construcfie simp13 format5 din toc construit din sch-
duri sau beton ~i rame din lemn cu geamuri; Acestea sint folosite pentru
.,~

fl-np
-
o. Solar b p it.FI1.F aco~erireaunei suprafete de teren pe care se produc rssaduri sau legume tim-
*u;i destinate consumului..
0 rzsadnip bun5 trebuie s5 foloseascZ dt rnai bine lumina solar%, s5
nu piardj cPldura ~i s5 permiti executarea lesnicioas5 a lucr5rilor de intre-
iinere.
Clasificarea riisadnitelor. La clasificarea rkadnifelor se au in vedere mai
multe criterii dintre care mai importante s h t : sursa de cilldurl, temperatura
interioarz, pozifia fat3 de suprafafa solului, num5rul pantelor etc.
Dufla' sursa de crildura' acestea se impart in r 5 s a d n i f e i n c 5 1 z i t e
b solar ilp bloc cu /$!me de 30 m confec,tioriat cu arcuri c u b i o c o m b u s t i b i l (balegar) ~i r 5 s a d n i f e c u i n c 5 l z i r e
t c h n i c H (apP cald5, curent electric etc.).
Du@ @ozl:tiafa@ de su$raj(z?a solului se Sntilnesc r i s a d n i f e d e
s u p r a f a f a , s e m i i n g r o p a t e sau i n g r o p a t e .
Du+Z numZrzr1 ant el^ rilsadnifele sint cu o p a n t 'i sau cu d o u 3
p a n t e (fig. 12).
Dub; cu'ldzlra din interior rgsadnitele sint r e c i, s e m i c a 1d e $
c a 1 d i. AceastH ultimi clasificare este'arbitrarg, deoarece se face in funcfie
de perioada de instalare, sursa de c3ldur5 $ cerintele speciilor cultivate.
Tipuri de rgsadnite construite in tara noastrii. D e ~ i suprafefele
, de r5sad-
c Solar f,;o I;olni,ta I nite sint in scidere, totug in tara noastr5 ele se rnai folosesc in multe uni-
t5ti
. agricole de producfie unde in general se intilnesc 2 tipuri constructive
-

si anume:
R 5 s a d n i f e c u o p a n t 5, construite din tocuri din scindurK de
brad sau alte esenfe (15time 25-30 crn,lungime 16-20 m ~i grosime 4-6 m)
peste care se pun rame (ferestre) dinlemncu 1-2 ~proturiSi 2-3 cimpuri de

Fig. 7 7 - Tipuri de solarii bloc constrl~ilcIn R.S.R.

nu are Gpriori ?i jgheaburi de scurgere a apei, aceasta fiind evacuat5 prin

indepirtarea pe anumite porfiuni a polietilenei. Aerisirea re face prin ridicu-
-
rea foliei de pe perefii laterali ~i frontali.
- -

Unele solarii bloc au instalafii de hc5lzire, irigare $i aerisire, cull1 sint

de exemplu solariile calde din cadrul complexelor pentru producerea r5sa-
dului. In ele se adzpostesc rkadurile repicate, S Y produc r5saduri nerepicate 300 c m
?i apoi legume pentru consum. In fara noastr5, sint construite mai multe C.
tipuri de solarii bloc cum sint solariile de tip I.C.P.L.F. Iplnifa I, Timi? Fig. 12 - Tipuri de rssadnite:
etc. (fig. 11). Acestea prezinti diferite avantaje, dar nu rezisti la vinturi a - -cu doul pante
rZsadoitL de suprafap cu o pant8; r r%adnit%Ingropata cn o pant%;c -rGsadnit5 tngropala
 Pentru a realiza economie de com- Componentele se procur5 din timp ~i se depozitcazg in Soproane, ferite
bustibil gi biocombustibil, in ultimul ,de umezealg, dupz care sint cernute.
timp s - a experimentat cu bune rezul- Dezinfectarea este o lucrare obligatorie pentru mraniti. composturi ~i
tate, producerea risadurilor pentru rnai rar pentru psmintul de felin5 sau gridin5 yi se realizeazi pe cale termic5
cimp in spatii neincilzite dar cu dub12 .sau chimic:, in funcfie de posibiiit'ifi ~i gradul de infestare. Dezinfecfia se
urotejar~.f n acest scop sz foloscsc so- face a ~ e z i n dpHminturile in straturi de 40-50 cm grosime d u p i care se dezin-
iarii de tip tune1 inalte, in care se in- fecteaz5 cu aburi sau cu substanfe chimice, aya cum se procedeaz5 pentru
staleazi primjvara devreme ad5pos-
turi joasodinpolietileni,pe terenul in- dezinfecfia solurilor din sere.
> [.(I. 1.1 - Solar nrinci~lzil rll dublR protejnre
Stabilirca ponderii f i e c h i component in amestec se face in funcfiede
grayat ?ji modelat din toamn% (fig. 14) .spccia la care se produce r%sadul, modul de folosire (seminat sau repicat)
?i a posibilit5tilor de procurare a componentelor (tabelul 5).
5.2. PSmfnturile necesare si pregfitirea substratului Tabelul 5
pentru producerea rfisadului Exemple de amestecuri de pHmint pentru ~roducerearHsaduriIor de legume
(D u m i t r e s c u vi col., 1975)
Substratul pentru scm5nat si repicat trebuie s5. fie afinat, permeabil,
<:u capacitate mare de refinere a apei, aprovizionat CJ elemente nutriti1.c ;;i I 1 Pentru semPnat % din volum I Pentru repicat % din volum
cri p H corespunzjtor cerinfelor spcciei la car(. st: produce rksad.
Principalele comporiente care intr5 in alcztuirca amestecurilor folositc
ea substrat sint: turba, mranifa, p%rnintul d:, tclin5, nisip, ingrri~5mintesi
rnai rar composturi sau pamint de frunze.
T w b a are o capac.itatcamare de refincrc a aptti, cste foarte afinatri. liberz
I
--- I
Tunrrlt- Limpiliii in cimp 1 --
10 ( 30 1 / 1 1 / /
-
I - - - - - - -
20 30 30 30 10

clc: holi rji d5un:tori. l'cntru arnestecurile iolosite in lcgumicultur2 sc prcferi

turba r o ~ i ernai
, s5racZ in elemente nutritive dar nlai afinatk. Deoarcce turba
este acid%,reaclia sa trelmie corectatj prin adaus de amelldamente (cret; sau
praf de var cca 2 kg/m3) pin5 la pH 6,s-7.
A&rarci!a rezultb din gunoiul de grajtl folosit la EncLlzirea 15sadnifelor
care Egi continu5 descolnpunerea in platforme iilnp de 4-6 luni ; in complexcle
inari mranifa 5% poate prfg;iti prin fermentarea gunoiului de grajd in plat-
forme spcciale, In aprosimativ un an, tilnp in care platfomele se ud5 Si sc
refac periodic pentru griibirea dcscon~punerii.
Mranifa a r e b u n confinut ridicat in elenirnie nutritive in special azot,
este afinatH qi se incLlzc~tcu;or, ayind culoare inchis%.
1)ezinfectarea mranitei inainte de folosire estr obligatorir dcoarece con-
line germeni de boli rji dZun5tori.
se~prcg2tc~te
IJiwzz^lziulde ~ > l i ~ n' din brazde de la suprafafa solului pro-
wnite din terenuri intclenite. Urazdele, cu giosimra de 10- 12 cm, se pull in
p1;~iformeunde se dcscompun. Dupri 6 luni p51nintul se p a t e folcsi in amestec.
P5mintul de fcli115, c e n u ~ i urji bine structurat., are un confinut ridicat in
azot. fiind totu?i rnai siirac in elcniente nutritive decit mranifa. Poate fi
Inlocuit cu pzmint dc gr%din%,ohfinut din stratul dc la supraiafa solului gros
de 10 crn dc pe terrnuri cultivate cu plante furajere sau leguminoase.
A7isi$ul cel rnai bun folosit in amestecuri, cu dimensiunile particulelor
dc 0.80 inm, provine de obicei din rfuri.
In complexele de producere industrial; a rZsadurilor, prcgitirea amestecu-
rilor se face in sectoare speciale dotate cu hale, maga3ii, goproane, plai-
forme, 17agonete, benzi transportoare, ciururi mecanice, lnalaxoare ~i altc
utilale specifice care permit mecanizarea lucr5rilor de preg5tire a amestecurilor.
f n unitsfile mici pregstirea amestecurilor se face manual.
Preggtirea mestecurilor de @mint impune o serie de lucrjri obligatorii:
procurarea componentelor, cernerca, dezinfectarea, stabilirea proporfiilor gi
amestecarca propriu-zis5.
I Ardci. vinetc In sera $i
4 0 - 5 0 1 l o 3 5 - ( 5 1 1 10
solarii
-- _ _ _ _ _ - _ _ - - -
Se c.onstatS c.3 pentru rzsadurile destinate culturilor din sere, solarii sau
-pentru tomatele timpurii in cimp, turba intr2 fn proporfie mai mare, mai
a e s in amestecul p6ntru repicat.
117 ame~tecurise adauga rji ingr5~imintechimice, in funcfic de cerinfele
.speciei ~i compozitia initial% a piminturilor pe baza analizelor chimice de
laborator.
Dup2 stabilirea proporfiilor, componentele amestecului, cernute i n prea-
InLil, se mssoar: Pn volume (m3, t5rgi, roabe, remorci, vagoane) yi se pun in
gr2mezi unele peste altele, alternativ. Amestecarea se face in funcfie de can-
t5ti ~i dotare - mecanizat sau manual (fig. 15) - pin: se realizeazg o bun5
omogenizare. Amestecurile pregitite din timp se pistreazi ferite de umezealH
pin5 la folosire, introducindu-se in sere, solarii sau r'isadnife cu citeva zile
Enainte de semjnat sau repicat in grosime diferiti dup5 cum urmeazi:
- pentru semanat des in vederea repicatului, 5-6 cm In sere ~i solarii
gi 8- 10 cm in risadnite ;
- pentru semihat rar (f%rZ a mai fi urmat de repicat), ca ~i pentru repi-
cat 15- 18 cm, indiferent de spafiul folosit.

Fig. 15 - Arncstccarca manual5 a pdmlnturilor
In sere pi solarii re recomandfi ca amestecul r i se aptearn3 pe folie de
polietilens (fig. 16).
Amestecurile pentru repicat se asazH ca atare ir, strat sau se fol~sesc
pentru umplerea ghivecelor in care se repicii rasadul.
Semsnatul pentru producerea rasadurilor se face in functic dc culturi
si de perioadele optime de plantare a acestora. I'entru culturilc din s e 6 ,
solarii pi timpurii in cimp. semjnatul se face in sere inmultitor, iar pcntru
culturile de varr~se face in solarii sau 6sadnif.e.
~ g s a d u r i l edestinate culturilor de toamnP se pregatesc pe brazde reci
sau dupP rasadul timpuriu in risadnite.
fnainte de semanat stratul de pzmint se afineazg cu grebla, se niveleazP
pi se taseazi upor.
Semznatul se face prin imprggtiere sau in rinduri. Prin imprgqtiere se
seamanP cind rHsadul urmeazH s5 fie repicat. fn rinduri se seaman5 de obicei
cind rzsadul nu se mai repica. Pentru semanatul in rinduri se fac gntulete
adfnci de 1-2 cm la distanta de 7-8 cm intre rinduri, sjmfnta repartizindu-se
tit mai uniform. f n acest mod se fac semSnriturile pentru culturile de varfi
pi de toamnil in cimp.
Dup%semgnat. semintele se acoperz cu un strat de amestec de 03-2 cm
(cu aceea~icompozitie ca substratul), se tascazri pi upor se ud8. Sem%nHtnrile
se acoperj. cu o folie de polietileng (in sere pi solarii) sau cu ferestre in rHsad-
nits.
In ultimii ani se practicH $i metoda seminatului direct in cuburi sau
ghivece, pentru a se evita repicatul.
Epoca semHnatului diferH in funcfie de momentul plantgrii rzsadului
pi de virsta optimfi a acestuia. Pentru ugurarea rep'icatului sem5natul se face
eyalonat in 2-3 etape (tabelul 6 ) .
Tabelul 6
Cultura
Perioada dc
ins,imiopre
1 1 1 1
Norme tehnice privind s e m h a t u l pentru producerea rfrsadurilor la citeva specii legumicole

cant,
seminte Pt.
I =' (g)
suer.
senanat5
nwesara
pt. l ha ma
cant.
senanat5
pentru
i ha (8)
~irsta
optima
r&ad
(rile)

Tomaie scrai ciclul I 5-15 XI 1 / 1 1

----6-6
-- 40 100 55-60

Tomate sera ciclul I1

-I '
I '

1-10 YI 1 / / 5-6 40 Zoo 30-35

Tomate solarii
i
20-30 I I-/-1-/ -
I

6-7
_ _

40
_ -

23 50-55

Tornate timpurii In clmp 20 11-1 I11 6-7 40

-- - -
Ardei ~ M Sln clmp 25 11-10 I11 18-20 60
- ---
Vincte In clmp 1-10 111 18-20 40
-- --
Varz5 $i conopidH limpurie
CII clmp 1 0 1-1 11 / 1 1 I 10-12 31 400 40-45

5.4. Repicatul

Repicatul este lucrarea de transplmtare provizorie a rzsadurilor mici

din semgn5tur3 deasP, la distante mai mari. Prin reyicat se realizeazil economii
mari de combustibil deoarece se folose~tepentru semznat initial o suprafats
m-alt rnai mica.
Se repica atunci cind rgsadurile sint IncH mici (cu 1-2 frunze adevz-
F i g . 16 - A$e?area nrnc5lcctrlui dc p a ~ n i n tin sere prnlru wr11;Inal rate). fnainte de repicat se udH bine stratul de pgmht, iar plantele se scot
 Fig. 77 - Repicatr~l risadurilor
cu plantatorul

in grup. Dac2 rad5cinile sint prea lungi, se suprim% din lungimea lor, astfel
ca sH se realizeze adincimea necesara de repicat. Majoritatea rzsadurilor se
repic5 cu 1-2 cm rnai adinc decit au crescut in sem'in5tur2, iar tomatele
chiar rnai adinc. Fac exceptie r5sadurile de gulie, salatz, telins, ceap5, praz,
care nu se repi& rnai adinc decit au crescut in sem5n5turi.
Repicatul se poate face Pn strat de amestec de p h i n t , in ghivece $i in
pat nutritiv.
Repicatul in strat se face in rinduri distanfate la 5-10 cm. in functie
de vigoarea plantelor, folosindu-se pentru aceasta plantatoare mici (fig. 17),
cu care se fac orificii in care se introduc r5dHcinile r5sadulilor. Tot cu ajutornl
plantatoarelor se strtnge p5mintul ling5 plante.
Repicatul in ghivece ofer5 un spatiu de nutritie corespunzZtor, iar la
plantare ridscinile se p5streazH intacte, favorizind o prindere foarte bun%.
Ghivecele se folosesc obligatoriu pentru culturile din sere, solarii si tim-
purii in cirnp. Cele mai uzuale tipuri de ghivece sint: ghivecele nutritive (cu-
buri) din amestecuri de pamint, ghivecele de plastic, pzmint ars, turb5, hirtie.
Ghivecele sau cuburile nulritive se confecfioneaz5 din amestecurile d e
p'imfnt pentru repjcat, umectate pin5 la umiditatea de 65% yi presate cu
prese mecanice.
Forma $i dimensiunile ghivecelor diferg mult in funcfie de tipul ma~inii,
rnai frecvente fiind cele cubice. Mecanizat se pot confecfiona 4 000-10 000 cu-
buri/ora: Se pot folosi $i prese manuale, in care caz umiditatea amestecului
va fi de 80 %.
Ghivecele se asazL in sere sau solarii pe o folie de material plastic, iar
in rHsadnite pe un .strat subtire de nisip, unele 1EngL altele, urrnPnd a fi dis-
tanfate atunci cind plantele cresc.
Repicatul trebuie fgcut imediat dupri confecfionarca ghivecelor fnainte
ca acestea s s - ~ ipiard5 umiditatea. Repicatul se face manual, in orificiile
ghivecelor, dupa care se udH (fig. 18 ~i fig. 19).
Ghivecele d i material
~ $Eastic folosite mai mult pentru producerea r5sa-
dului in culturile forfate sint de rnai multe fcluri: prismatice cu perefi rigizi,
tronconlce cu pereti flexibili sau confectionate local din folie de polietileni
uzat5 (pungi). Primele dou5 categorii au dimensiuni de la 6 16 la 12112 cm $i
se pot folosi rnai mulfi ani.
Ghivecelc de $imin.t ars folosite in special pentru culturile forfate au deza-
vantajul c5 se manipuleazH greu, se sparg u$or sint ~i rnai scumpe, oferind ins2
condifii de creTtere a rZsadurilor la fel ca ghivecele de material plastic. Fig. 79 - RAsnduri oblintrle In cuburi
I
 Ghivecele de turba' sint confecfionate pe cale industrial5. f n compozifia Umidifatea solului ~ia aeru-
lor intrs turb5, un material celulozic de legiitur: $i uree ca ingr5S;imfnt. Ele Z Z L ~se dirijeaz5 prih udPri relativ
sint de do& feluri ,,Jiffy-pot ~i Strip-pot". rare la Pnceputul perioadei de pro-
Jiffy-pot sint ghivece cu perefi subfiri ~i poro~i,in care se pune ames- ducere a fisadurilor, folosindu-se
tecul de p2mint pentru rcpicat. ca $i la ghivecele din plastic. cantitgti de ap5 care sP str5bat5
Strippot (ghivece pastila) se prezintf initial sub form2 presatf. Cu 1-2 tot substratul. Cind tirnpul se
zile inainte de repicat acestea se udj. de mai multe ori. Prin udare pastilele Enc5ke~teudBrile se fac mai des.
se umfla (cresc) formind ghivece pline dar poroase in care se repica rssadurile. Udarea se face cu furtun cu sit5
Ambele tipuri de ghivece se plantea6 la locul definitiv cu ghiveci cu tot fin5 sau prin aspersiune. Imediat
radfcinile strLb5tind cu u$urint%peretii acestora. dup5 aceast5 lucrare este necesar5.
Aceste ghivcce au avantajul cj. se transport2 uyor 7i ofera rzsadurilor aerisirea, pentru evitarea excesu-
condifii foarte bune de cregtere. Se folosesc rnai frecvent in t5ri cu tradifie lui de umiditate atmosferic5 in
in cultura legumelor, iar la noi in tars. in mod cxperimental. dar cu tendinfa special in solarii. Umiditatea re-
dc extindere in producfie. lativ5 a aerului nu trebuie sZ dep5-
Ghivecele de h?^rtiesfnt fabricate sub forma unui fagure de albine, de form5 ~2ascP65 O/o, valori rnai mari su-
hexagonalf, f2rZ fund, Iipite fntre ele cu adeziv so1ubiI in apH, astfel ca dup5 portind vzrzoasele, salata, castra-
cc sint Pntinse, umplute cu pzmint $i udate, se separz. vetii (70-75%), (fig. 20).
Ilirtia rezistP 5-7 s%ptiimini,fiind introdus2 la plantare In sol, undc sr
descompunc apoi cu u~urinfz.Au rnarelc avantaj c j ocu@ un volum foarte A erisirea spatiilor folosite la
mic la depozitare ~i transport. producerea r5sadului se face
pentru dirijarea temperaturii, a
Metoda patului nutritiv const: En repicarea rssadului intr-un strat de umidit5fii si pentru asigurarea
amestec de pLmfnt care se aya& pe o folie de polietilenik, sc umecteaz: ~i se plantelor cu oxigen, eliminindu-se F i g . 20 - l i d a t o l r;rsildul.ilor 111 ~.Saadrli\e
taseaz2. fntre fisadurile repicate in patrat, cu 10- 12 zile inail11.e deplantare gazele nocive pentru r5sad (bio-
pfmlntul se taie, formindu-se astfel cuburi mentinute ~i cle sistemul radicular xid~ilde carbon in exces $i amoniacul), acestea fiind Pn cantit5ti rnai mari
a1 rgsadului care le Pmpinze~te. la rgsadnifele hc5lzite cu biocombustibil.
Indiferent de metoda folositz (in strat, Pn ghivece. En pat etc.) dup? repi- Aerisirea se face rnai pufin pe timp friguros qi rnai des pe m5sur5 ce
cat 6sadurile se udri, iar pe timp insorit se umbresc. vremea se EncLlzegte, prin ridicarea ferestrelor de pe acoperi? la sere (automa-
tizat), prin ridicarea ramelor la rasadnife sau prin distanfarea ~i ridicarea
5.5. Lucrgrile de ingrijire aplicate riisadurilor foliei la adHposturile din plastic.
. . Dirijarea rsgimului de nutritie se realizeazs prin dozarea componentelor
Lucriirile de ingrijire aplicate rPsadurilor au drept scop dirijarea optim;~ amestecurilor de psmint gi prin ingr?i$%ricu solutii de Pngr5~5rnintechimice
a factorilor de vegetatie, pentru obfinerea unui rasad de calitate. obi~nuitein concentratii mici, de 0,5- 1 Ole. Solutiile se aplic5. printre rgsaduri,
Lumina este factorul cel mai greu de dirijat. Pentru folosirca cit rnai dup5 care plantele se spa15 prin stropire cu ap5 curat5.
completg a luminii naturale. se currit5 bine geamurile sau polietilena, care Se pot aplica $I ing15:%ri extraradiculare cu PngrZ$iminte foliare ca
acoper5 spafiile de producere a rssadurilor, yi se urm5regte inl't a urarea la Wuchsal in concentratie de 0,1%. Foliar feed 0,03% sau cu PngrSp5minte de
timp a materialelor puse peste noapte pentru pLstrarea caldurii (rogojini, tip ,,F" (fabricate in tara noastr5.). Solutiile se pulverizeazi fin pe plante,
folii suplimentare de matcrial plastic). Se poate folosi $i iluminatul supli- f5rP sP se rnai aplice stropiri cu ap5 curatg.
mentar, dar este costisitor. Combaterea holilov ;zi da'unritorilor se impune pentru prevenirea $i prote-
TemPera~urase dirijeazti fn spatiile cu incilzire tehnic5 de la punctele jarea 15sadurilor i m ~ o t r i v aatacurilor de agenfi patogeni. Combaterea se
sau centralele termice, luindu-se mfsuri de ctan7are a peretilor ~i acoperi- redizeaz5. prin tratamente cu insectofungicide aplicate prin pulverizatoare
p l u i sau csptu~ireaaccstora cu folie, pentru pastrarea cilldurii. foarte fins, lutndu-se toate m5surile necesare pentru protectia celor ce exe-
Nivelul temperaturii se dirijeaza in functie de cerinfele speciei, de fenn- cut5 tratabentele.
fa25 qi de intensitatea luminii. Noaptea ~i in zilele noroase temperatura se Printre bolile cele mai frecvente ce apar la rgsadurile tinere se num5rZ
scade cu citeva grade fat5 de cerintele speciei, nlai ales imediat dupf rPs2- cgderea rasadurilor ( P y t h i u m de baryurturn) care se combate prin stropiri cu
rirea plantelor (tabelul 2). P e n t r - scaderea temperaturii se vor evita aerisi- Mycodifol in concentrafie de 0,15%, Ortocid 0,2%, Dithane 111-45 fn con-
rile excesive, reglarea fiind rnai bine fPcut5 de la instalatiile de inc5lzirz evi- centratie de 0,2%. Cu aceleaqi substanfe sfnt combgtute $i alte boli ca Rhi-
tindu-se pierderile de cildur5. ,-octonia, Phyfoy5hiora $arasiiica. Se rnai fac tratamente cu oxiclorur5. de cupru
f n rgsadnitele CII bioco~nbustibil ridicarea temperaturii se face prin 0,5%, Zimaneb - 800,2%, TMTD (Polyram ultra, sclerosan) 0,2%, Kara-
activarea fermentafiei ~i umplerea potecilor cu gunoi care fermenteaz5, thane 0,l O/o Empotriva manei (Phyto$htora infestans), a p5t5rii albe a frun-
precum :i prin acoperirex cu dou5 rlnduri de ferestre fn zilele friguroase. zelor (Se$toria), a f5in5rii $.a. Contra d5un5torilor se folosesc: Ultracid 40
in concentratie de 0,08/0, Nogos in concentratie de 0,15%, Fernos 50 in
concentratie de 0,05%, Tedion in concentratie de 0,15 % . $i altele.
- a &ldurii solare si cit rnai bogate in substante nutritive ;
Cdirea ra'sadzlrilor se aplic5 obligatoriu .pentru r5sadurile destinate
culturilor timpurii in cimp deschis $i const5 in obi~nuirea r5sadurilor cu
conditiile vitrege pe care le intilnesc primsvara in cimp dup5 plantare.
C5lirea se incepe cu cca dou5 s5ptHmini inainte de plantare, prin redu-
cerea ud5rilor, prin aerisiri puternice yi asigurarea de lumini rnai mult5. Cu
5-6 zile inainte de plantare, riisadurile se las5 descoperite gi ziua $i noaptea.
f n condifii nefavorabile, cind se observi tendinfa de alungire a plantelor, se
fac tratamente cu retardanti de crestere (Cycocel in concentratie de 0,1%-
1 1 solutie la 100 m2 fisaduri, pulverizati foarte fin). Acest tratament pre-
vine alungirea risadurilor.
Producerea ra'sadurilor $en,tvu czdizlrile de toa?nlzn' nu necesit: spafii
inc5lzite ~i se face in rssadnitele eliberatc de r5sadul timpuriu, in solarii sau
brazde reci.
Dupi afinarea ~i preggtirea substratului, se szam5n5 rnai rar far5 s5 se
rnai repice, se ud5 rnai des $i se umbrcsc pc timp c5lduros. Celelalte lucr5ri
de ingrijire sint similare celor ce se fac in spafii inczlzite. Virsta r5sadurilor
astfel produse (aprilie-iunie) este mai mitii, clccit la cclc obtinute iarna si
primgvara devremc. Pentru toamna se produc r9saduri la varz:, conopidg,
gulie, ceapz, praz, !elin% de rsdgcini, salat5.
6. Alegerea, organizarea si amenajarea terenului
pentru cultura legumelor in cimp
Cunoscind particlilarit5file biologice ~i cerinfcle plantelor legumicole,
fat% de c5ldur5, lumin5, hran5. ap5, una dintre conditiile de baz5 pentru
obfinerea de producfii mari gi de bun5 calitate estc amplasarea legumelor iil
zonele cele mai favorabile ~i pe terenurile cu cel rnai inalt grad de fertilitate.
Alegerea terenului nu trebuie sH sr fac5 la intimplare, ci pe baza unor
stndii complexc care s5 ofere date suficiente pentru a ne da seama dac5 con-
difiile d e sol ~i climi corespund cerintelor speciilor pe care dorim s$ le culti-
vgm. Pe haza acestor studii s- intocmesc proiecte de organizare interioara I:
suprafefelor destinate culturii legumelor.
6.1. Conditiile pe care trebuie s5 le indeplineasc5 terenul
La alegerea terenului trebuie sj. se fin5 s:ama de specia care urmeaz5
a fi cultivat5 gi de sistemul dc cultur'a stabilit in fiecare unitate agricolri.
fn general un teren bun pentru cultura legumelor trebuie s5 indepli-
neascj. urm5toarele conditii:
- s2 fie plan ~i cit rnai adzpostit de curcntii reci de aer ;
- s5 aib5 expozitie sudics, sud-estic5 sau sud-vesti&;
- s5 aibH surse sigure de ap5 pentru irigat in tot timpul anului;
- s5 prezinte soluri qoare, perneabile, cu mare capacitate de acumulare
- s5 nu prezinte exces de umiditate, sau pericol de inundafii, iar pinza
de ap5 freaticj. sH fie la cel putin 2 m adincime; sint preferate terasele supe-
rioare ale riurilor ;
- s5 fie cit rnai aproape de czile de acces (sosele, c5i ferate etc.).
Este indicat ca legumele timpurii $i tirzii s5 fie cultivate pe terenuri
ferite de vinturi reci, adic5 ad5postite natural cu perdele de arbori farestieri
sau perdele artificiale realizate cu panouri de stuf, materiale plastice etc.
Lcgumele de var5 dau rezultate bune Pn apropierea luncilor neinundabile.
bogate in elemente nutritive gi ferite de suprainc5lzire.
Legumicultura, cel rnai intensiv sector de activitate din agricultur5,
solicits folosirca pe scar5 larg5 a tractoarelor, ma~inilor7; utilajelor specifice
pentru executarca mecaninat5 a unui mare volum de lucrHri. Pentm ca aceste
mijloacc mecanicc s2 poatl fi folosite la intreaga capacitate, este necesari
gruparea suprafetelor in parcele maii. Aceast5 grupare, cunoscut5 sub nu-
mele de ,,concentrarea suprafetclor" contribuie la introducerea pe scar5 larg5
a tehnologiilor bazate ye mecanizarea, chiniizarea ~i irigarea culturilor legu-
micole. Concentrarea suprafetelor permite atit gruparea tractoarelor $i ma5i-
nilor in sectii sau formatiuni specializate pentru mecanizarea lucr5rilor In
legumiculturi, cit ~i a fortei de munci $i utilizarea acesteia in tot timpul
anului. Totodat5, se asiglir5 conditii pentru specializarea productiei pe desti-
natii (pentru fabricile de conserve sau pentru consum In stare proasprit5)
sau pe obtinerea unor anumite produse (tomate, ardei, rid5cinoasectc.).
Totalitatea acestor actiuni reprezint5 un proces de important5 hot:-
ritoare pentm legumicultur5 cunoscut sub numele de ,,organizarea productiei".
Legurnicultura modem5 necesit5 o foarte bun: organizare a productiei in
care concentrarea, profilarea ~i specializarea reprezint5 elementele ce influen-
tear8 hotaritor sporirea producfiei la hectar ~i reducerea costurilor la tona
de produs.
Concentrarea productiei rcprezint: acfiunea organizatoric5 de grupare
a mijloacelor de producfie $i a fortei de munc5 pentru redizarea h conditii
de eficienta economic5 superioarz a mior cantitzti mari de legume. Ea se
realizeaz5 atit prin cornasarea rnai multor parcele intr-un singur trup ce
poate ajunge pin5 ia 1 500 ha, cit $i prin gruparea tractoarelor, masinilor
agricole, forfei de lnuncH etc. Aceast5 actiune, inceputi cu mai multi ani in
urmi, este in plin5 desfisurare $i se va realiza in fiecare consiliu unic agro-
industrial de stat $i ccoperatist (fig. 21). Concentrarea productiei creeazg
conditii pentru impirtirca terenului in ferme, exploatarea modern5 a aces-
tora $i obtinerea de rezultate economice satisf5c5toare.
Firnta Legunzicola' estc unitatca de productie cu o suprafat5 bine delimi-
tat5 ~i dotat5 corespunz5tor realizirii unei anumite productii in conditii de
eficienfs economic5 sporit5.
Profilarea unitfitilor constituie o alt5 latur5 a procesului de organizare
a productiei ~i const5 in stabiiirea unit5filor (fernelor) care vor .produce
numai anumite produse (de exemplu legume) in condifiile obtinerii unor
productii superioare din punct de vedere cantitativ $i calitativ.
 - Stotie de pompore
64 -Direc!io de udore
-
=~ r u h u r ide explootore ~izone
de intoarcere
Conducte ingrojmte pentru iriga!ie
-- Conole de evocuort
----- Delimitoreo solelar
Fig. 22 - Scheme rle organi~arca unei feriue legun~icolr.de 150 ha

6.3. Amplasarea, dimensionarea yi organizarea fermelot

- 1 egenda
Delimitore ferme
=Drum principal
legumicole

e-c 5ens lucru 51 udare Amplasarea fermei legumicole este o acfiune de mare important5 deoa-
--- Conduct8 flexibil~i
de udare
rece syeciile legumicole au cerinte diferite fat5 de factorii pedoclimatici care
i influenfeazi hot2rirrtor dezvoltarea normal5 a plantelor, deci producfia la
-------
Delimitarea solelor
(drumuri secundarel
unitatea de suprafat:.
Principalele elemente care stau la baza unei bune amplassri a fermei.
Sediu, fermelor sint :
. .
Nr: fermei sisolei - stabilirea zonelor cu cele mai favorabile condifii pentru fiecare specie
Supra:o!a Ho legumicoli ;
Fig. 27 - Schita privind concentrarea productiei de legume In perimetrul M. KogiUniceanu, - stabilirea celor rnai fertile terenuri gi cu surse sigure de a p i pentru
jud. Constanla irjgatii En tot timpul anului ;
- alegerca unor suprafete care s s asigure conditii optime de organizare,
irigare pe rigole lungi ~ifolosirea intensiv5. a mijloacelor mecanice;
Specializarea u n i t w o r const5 Pn stabiirea unui num5r redus de culturi - asigurarea legiturii cu centrele de consum in tot timpul anului etc..
de hazi pentru fiecare fermi sau unitate precum pi a unor culturi comple- Dimensionarea felmei se face in functie de structura culturilor, gradul
mentare in ordinea necesitifii $i valorii producfiei madi. Specializarea asi- de mecanizarc a lucr5.rilor $i valoarea producfiei ce se realizeaz5. f n etapa
gufi conditii pentru tipizarea ma~inilor,folosirez rationals a terenillui, apli- actuals., fermele legumicole de cimp au o suprafat5 cuprinsi intre 120 $i
carea celor mai moderne tehnologii, sporirea producfiei $i scsderea costului 150 ha.
productiei.
Pornind de la destinafia producfiei, fermele legumicole se specializeazi Organizarea interioarH a fermei const5 in executarea urm5toarelor ope-
astfel : rafiuni :
- - Amenajarea terenului prin nivelare de baz5, construirea sistemului
pentru producerea legumelor necesare fabricilor de conserve de irigatii format din canale magistrale pentru aductiunea apei, canale secun-
cu 1 - cel mult 3 culturi de bazi; dare ~i canale provizorii construite din pZm9nt pentru distribuirea apei pe
- f e m e pentru producerea legumelor destinate consumului in stare parcele etc. Cele rnai bune sisteme de irigafii sint cele care asigur5 conditii
proaspst5 cu 2-4 culturi de baz:. optime pentru organizarea de parcele mari in scopul reducerii numgrului d e
In anumite cazuri re mai pot specializa ferme pentru producerea legu- intoarceri a tractoarelor $i irigarea pe rigole cu lungimi cit mai mari. Tn. acest
melor destinate exportului. sens, se recomandi sistemul de irigatii cu conducte ingropate sau cel cu ~ghea-
 buri suspendate pe stilpi amplasati pe una din laturile parcelelor. f n cc-I
dc a1 doilca caz deplasarca tractoarelor se face pe sub jgheaburl. iar suprafafa
de teren ocupat5 de stPlpi este minims. Sistemul de irigare cu aducfiunca apei
pe jgheaburi suspendate este intilnit in judetul Constanfa la fermele I.P.I.L.F.
Mihail Kogalniceanu $i alte unitafi invecinate.
In toate cazurile in care irigarea se face prin scurgerea apei la suprafafa
terenului, acesta trebuie aib5 o pant5 de 3-510w
- fmp5rtirea suprafefei in sole ~i parcele. De obicei sola este delimitat5
de canalele provizorii ~i trebuie s5 aib5 dimensiuni care sj.permit5 mecani-
zarea lucrlrilor stabiiite in tehnologii. Practic, sola trebuie sg aiba forme cit
mai regulate (dreptunghiul este forma cea mai buns), fsr2 clinuri, urmgrin-
du-se ca lsfimea acesteia sj.fie un multiplu a1 Efimii de lucru a ma~iniicu
cea mai mare productivitate. MHrimea solei este cuprinsa intre 20 $i 30 ha
$i depinde de specia cultivata sau conditiile de teren. Parccla poate fi egalj
ca marime cu sola sau un submultiplu a1 acesteia, funcfie de numjrul de
culturi de pe o sol5 sau prezenfa canalelor provizorii folosite pentru irigare.
- Trasarea ~i executarea drumurilor. La capetele parcelelor sau solelor
se cxecuta drumuri secundare, late de 3 m, care servesc pentru intoarcerea
ma~inilor~i circulatia mijloacelor de transport. Aceste drumuri se pot desfiinta
in fiecare an, in funcfie de ~nodulde organizare $i de modificarea mgrimii
parcelei sau solei. Pe teritoriul fermei trebuie s5 se mai amenajeze cel putin
un drum principal, lat dc 6 m pentru circulatia mijloacelor de transport.
De obicei acest drum este pietruit $i finut ?nstare de circulafie in tot ti~npul
anului.
- Construirea de spafii simple pentru cazarea muncitorilor ~i ad5post1-
rea materiilor $i materialelor de productie. Aceste spatii formeaz5 de fapt
sediul fermei care in general trebuie sg aibH camer5 pentru dormit, grup sani-
tar, sal5 de mese, buc5t.Zrie. magazie de alimente, magazie de materide, ma-
gazie pentm insectofungicide etc.
La sediul fermei trebuie s i se gbeasca un panou cu unelte, extinctoare
~i materiale pentru stingerea incendiilor. f n acela~itimp se vor lua toate
mHsurile pentru asigurarea Sn apropiere a unei surse de aps.
Organizarea corectH a unei fenne inseamnz executarea amenajgrilor
necesare cu investifii mici $i asigurarea condifiilor pentru practicarea unei
rotatii rationale a culturilor, exploatarea eficientj a sistemului de irigafii
si mijloacelor mecanice, folosirea corectii a fortei de 1nunc5 $i redizarea
de producfii mari la unitatea de suprafats cu costuri cEt mai mici.
7. Folosirea rational5 a terenului si spatiilor
!cultivate cu legume
Asigurarea unui consum rational cu legume, in tot timpul anului, indi-
ferent de sezon, impune aplicarea unor mssuri deosebite cum sint: obtine-
rca mai multor rccolte pe aceea$i suprafat5 de teren, extinderea perioadei
de producere a legumelor prin utilizarca ad5posturilor gi spafiilor potejate,
aplicarca de metode agrotchnicc speciale ctc.
1.a luarea acestor mrisuri trebuie s5 se tin% seanla de faptul c5 plantele
leguniicole sint mari consumatoare de substanfe nutritive (deci au nevoie
d e teren foarte fertil), au cerinfe variatc fat5 de factorii de mediu, perioade
diferite de vegetatie precum $i boli ~i diiunatori comuni.
Toate aceste particularitsfi impun atlt aplicarea diferentiali a tehnolo-
$lor, cft $i folosirea judicioass, pe baza unor.criterii ~tiintifice,a terenu-
lui destinat culturii legumelor in cimp si fn difente spafii de cultu1-5.
Elementele care stau la baza utilizsrii rationale a terenului sint asola-
mentul, precum $i practicarea culturilor succesive $i asociate de legume.
7.1. Asolamentul
Asolanlentul reprezints repartizarea in timp $i spafiu a culturilor, core-
%at5ctl sistemul de lucrari $i fertilizare a solului. El presupune stabilirea
structurii culturilor $i imp5rtirea terenului in sole.
hsolamentul constituie o m5surii agrotehnica de mare important5 pen-
tru sporirea fertilitjtii solului, reducerea atacului bolilor ~i d%un5torilor,
cregterea productiei la hectar $i in final la realizarea de venituri importante
la unitatea de suprafafi. Practica a dcmonstrat c5 la stabilirea fieciirui tip
de asolament trebuie respectate unele principii de bazH cum sEnt condifiile
naturale $i celk economico-organizatorice din unitstile agricole. fntrucit,
condifiile naturale au o influenfa deosebit5 nu numai asupra masurilor agrc-
tehnice ci ~i asupra celor economico-organizatorice, acestea trebuie sB fie
luate in considerare cu prioritate la stabilirea asolamentului. Caracteristicile
solului, expozifia terenului, existenfa surselor de ap5 pentru iriga*, nivelul
apei freatice, frecvenfa brumelor ~i ingheturilor tirzii, i'ntensitatea vintului
etc. au rol determinant in alegerea speciei iegumicole ce urmeaza a se cultiva,
deci a tipului de asolament.
Stabilirea asolamentului mai depinde ~i de alfi factori cum sint desti-
nafia product iei, existenfa forfei de munc5, existenfa $i starea cailor de acces,
gradul de mecanizare a1 culturilor, amenajsrile pentru irignfii etc.
Odatg cu stabilirea sortimentului trebuie rezolvat5 $i problema rotafiei
culturilor tinindu-se seama de cerintele plantelor, sisternul lor radicular,
modul de nutrifie, durata de vegetafie, lucrarile de pregatire a solului, modul
cum reuSesc speciile una dup'i alta etc. De aceea, l a stabilirea succesiunii
culturilor, pe ling5 particularitsfile biologice ale plantelor se va mai tine seama
$i de urrn5toarel.e elemente :
- Modul de valorificare a ingri$irnintelor, in general $i a celor organice
in special. Din acest punct de vedere trebuie finut cont c5 in primul an dup5
aplicarea bZlegarului dau rezultate foarte bune culturile de varz.5, ardei, vi-
nete, tomateie, castravefi, felins, in anul al 11-lea, bulboase $i r5d&cinoase,
iar in anul a1 111-lea mazsrea ~i fasolea.
- Familia botanic5 din care fac parte plantele legumicole, cunoscindu-se
c5 plantele din aceeayi familie au boli $i d5unKtori comuni. Astfel, mazKrea
5i fasolea pot urma dup5 bostgnoase, bulboase $i rKdHcinoase. Legumele din
grupa solano-fructoase dau rezultate bune dupK leguminoase $i bulboase $
nu trebuie sK revins in acela~iloc decit dup5 2-3 ani. Legumele din grupa
41
 verzei (varzg, conopidri $i gulii) reugesc bine dup5 spanac, mazilre, ceap5
verde etc. Rrid5cinoasele se comport2 foarte bine dupri ~ a r z 5 ,tomate si Pe b;tza datelor obtinute de cercetare ~i productie s-a dovedit cri poafe
castraveti, bostrinoasele (pepeni, dovlecei, castraveti) dupP solano-fructoase fi stabilit un numar deosebit de Inare de asolamente f n functie de specldt-
sau legume din grupa verzei, bulboasele (ceap9, usturoi, praz) d u p j solano- area fermei. conditiile pedoclimatice, modul de asigurare a apei pentru irl-
fructuoase sau legume din grupa verzei etc. gafii, directiile de consum ale produselor legumicole etc. (tabelul 8). De ase-
f n general, este bine s5. se respecte regula ca plantele legumicole din. mcnea, se pot face si asolamente mixte, cu culturi de cimp sau furajere.Tabelul 8
aceea~ispecie si nu fie cultivate dup5 ele rnsele decit la 2 - 3 ani.
Tipr~ride asolamente in functie de destinatia producjiei
- Talia plantelor ~i ritmul lor de crestere. Astfel, culturilc de plante cu -
aparat foliar slab dezvoltat $i ritm sc5zut tle crestere fn prima perioadH de
vegetafie (morcovi, ceap5 etc.) nu pot inbbusi huruienile care crcsc foarte i\nul Sola I Ii Sola 11 Sola 111

repede. Aceste culturi trebuie sB urmeze dup5 varzri de toamn5, conopidj .-

sau cartofi care las9 terenul curat de buruieni. I. I n :orrcle dirt j1lru1 orasrlor
- Perioada de exccutare a lucririlor de intsefinere. Pentru execuiarca I 1 Leguminoase
lucr?irilor de intretinere la momentul optim este necesar ca asolamentul s~
I
--
I
Solnno frnctonse
1 Rldacinoasc sat1
bullnnsc
\'arzoase
bostiinoase
sau

fie astfel conceput incit plantele care se seaman5 primZvara timpuriu (ma-
zrire, r2d;icinoase. bulboase) s5. intre in rotatie cu pl2.ntcle care elibcrc,azH.
terenul toamna devreme (tomate, cartofi ctc.).
II
I- Rldic~noase
.
bulboase
sou \ \rlr~as~
I I.cpitminoase sou
bostlnoase pp
Solano-
fructoase

Numarul solelor cste egal cu num5rul anliur dc desfri~urarca roiatiei. 111 L e g u ~ ~ i i ~ ~ osau
a s e I Sola~io- Rldilcinoase sail
bosl5110nsc ' fructoase bulboase
pe fiecare sol%,!cultivindu-se o cultur5 dt. baz5 sau o grup5 de culturi cu -- ---
cerinte asemPn2toare (ex. tomate, ardei, vinete) (ta1)elul 7). Ferma trc1)uie
s9 aibri si o sols skitoare cu lucerns, care Prnbogife~tesolul in azot gi reface IV
fructoasr bulboase
structura solului. Du@ 3-4 ani, cultura de lucem2 se desfiinfeazs, pt. sola
respectiva puthdu-se cultiva in anul I tomate, castravefi, dovlecei, iar in --

1 I
anul a1 11-lea ctaps $i r5dZcinoase. I f . fn jttrlcl fabricilor de ronserve
P
Legumele perene nu pot fi incluse in asolament. Printre acestea se numars. MazHre boabe f Tomate $i ardei
g;:ru I I
hreanul, sparanghelul, leu~teanul,anghinarea $.a.
iasole verde industriali-
1 Bnmc 1
- Asolamentul trebuie sri fie astfel alcituit incit s5 permit5 si practicarea Tomate $i ardei
culturilor succesivc.. . pentru industriali- Bame
zare
TabeluI 7 -
Asolament cu sold sdritoare de lucernd
111 Bame Marire boabe + Tomate $i ardei

I fasole verde pentru r5dHcinoase

Anul
R&I --
I
1
I 2
I 3
I 4

1 Solano-fructoose R5dGcinoase 7.2. Culturi succesive si asociate

(lomate, ardei
vine tc)
Folosirea rationals $ intensivL a terenului destinat culturilor legumicole
-----
in sistem neprotejat sau protejat sepoate realiza ~i prin practicarea cultu-
-.. 7- . , U . U Y ~ ~ niluaclrruase
~ ~ ~ ~ ~ n ~ ~
xilor succesive ~i asociate.
i (morcov $i piis-
tlrnac)
i pid6
I 1 -
d ~ u l t u r i l esuccesive reprezintri sisternul prin care pe aceea~i suprafats

111 i Varzl $i conopidl Solano-iructoase R6dilcinoasc i j a n i i $i conopidd

de teren se cultiv: una dupa alta dou5 sau mai multe culturi intr-unsingur
an. f n acest sistem, cultura care ocupi terenul o perioads mai lun@ de timp
se nurneste ,,cultur2 de bazri" sau ,,principaliU,iar cea care pPr5se~teterenul
rnai repede ,,culturH secundar5" sau ,,succesiv&".
IV Lucernil LucernEc Luccrn5 I Solano-fructoase Practicarea culturilor succesive asigur5 atit rotatia rational5 cit si diver-
I sificarea sortirnentu!ui de soiuri $i specii. f n acest fel, pot fi puse la disgozifia
consumatorilor produse legumicole variate in tot timpul anului.
42
 TubcIul 10
, d
f n unitstile legumicole dill tara noastrz se folose~teo gamj. variat5 de Scheme Be succesiuni in adaposturi cu mase plastice (model orientativ)
succesiuni, dupri cum urmeazj. :

Schema I: Cultura I : salat%, spanac, ridichi de lunj. (I.XI-20.V)

Succesiuuea
I Data
~~Iturii /
Enfiinisrii Data
t (
desliintsrii Data lnfiinlMi
i cu!tYiii

Cultura a 11-a: tomate timpurii (25.IV-15.VI1)

Cultura a 111-a: conopidj. d e toamn5 (2O.VI.l-1.XI)
Schema a 11-a : Cultura 1: 17arz%timpurie (15.111- 15.VI)
Cultura a 11-a: fasole p2&fi. (25.VI-1.XI)
Schema a 111-a: Cultura I : mazare si fasole vcrde (10.VLIl-25.VI)
Cultura a 11-a: varzB cle t o a m n j (1.VII-l.X)
-
ConopiclS dc toamnil
-- - ! - 1-5. VIII

-
25-3O.SI

-
Schema a 11'-a: Cultura I : conopidj. timpurie (1 5.111- 15.VI) Vinetc, ardei g a s 30. 111 - 1-5. I
S
10. IV
Cultura a 11-a: castraveti de toamn5 (25.VI-30.IX)
b. Cu12uri sz6ccesive ivt sere ;i solarii.
f n sere ;5i solarii aplicaren schcmelor ytiintificc cie iolosire rati011al2 a.
tcrenului contribuie la obtinerea de venituri mari ~i aparifia c~alonatj.a pro-
ductiei. Datoritj. cererilor mari p e piata intern5 7i la export, in scrcle bloc de
tip industrial din fara noastr; se practic5 pe scar5 larg5 succesiullea tonlate
dup2 tomate, alHturi de altelc ca: tomatc dup2 castraveti sau ardei, legume
dup5 flori etc. fn serele industriale se obfin rzsaduri in ciclul 1 ~i culturi de
castraveti En ciclul 11. Schema general5 de succesiunc practicntj. in sere cste
cen din tabelul 9. f n sere estc posibila cultivarea acelciasi specii in ciclurile
I pi I1 deoarece serele se dezinfecteazs.
Tabt1111 9
' Ardei, vinete, castravrfi -
1
-21-
10-15. IV
I 1-15. IX

1 1
Scheme de succesiuni In serele bloc de tip industrial -
(model orientntiv) k I Repicat rrisaduri

1
-.

I 1
Ciclul I Ciclul I1 30. IV 1-30. I S
Scllerna Succcsiunea
1
Data infiintsrii Data desliinfruii Data infiintirii Data
cu~turii cuiturii cu,t,trii
dsfiintsrii
cu~turii
Vinctc, tomate, ardei

I Tomate ' I
10-20. 1 15-20, \TI -- -
Y
Culturile asociate sau intercalate reprezintri sistemul En care pe accea~i
suprafa@ ~iin acelayi tinlp se cultiv-j dou5 sau mai multe specii. f n acest caz,
Tomate - (;5-20.v11 25.S.- plantcle trcbuie s%se deosebeasc5 prin talie, perioada de vegetatie gi pretentii
-- 1. XI1 iafL deluminH. Si in acest caz exist5 cultur5. principal5 ~i secundar8. Culturile
secundare st. asociaz; cu cclc de baz; la sfir~itulsau Enceputul perioadei de
I1 Castraveti
-I. 16-20.XII 15-20.C1 I - -
--...--
.r7egetatie a acestora.
C:Jiuri asociate d c legupne En ctm$ libcr. 'Tomatele timpurii-culturs de
Tomate - 10-2O.VII 25.X1-
1. XI1
bazri - se asociazj. la inceputul vegetafiei cu salata timpurie-culturj. secun-
- darr~- care avind perioads scurt2 de vegetatie pZr5se~teterenul devreme
111
far5 a stinjeni tomatele. La sfirsitul vegetafiei, tomatele timpurii pot fi
Ardei gras
p-
asociate cu va.rza sau conopida care prin desfiintarea culturii de tomate i$i
Tomate continui vegctatia in condifii normale.
I Castravetii se pot asocia cu salata ~i fasolea timpurie. fn acest fel, castra-
vetii sint ap5rati contra vinturilor ~i in plus Pntre rindurile de fasole $i salat5
In spatiile protejate cu mare plastice se folose~tede obicei succesiunca: se creeaz5 conditii favorabile de temperatur5 $i uimiditate de care a u nevoie
tomate 4- legume verdeturi ; tomate fasole pj.stHi + spanac; vinete f + castravetii in prima perioad5 de vegetafie (fig. 23).
salatg -k ceapz pentru stufat: dovlecei +
tomate etc. (tabeIul 10).
 0 0 0 0 0
0
X X x X 0 Fasole f n r5sadnite se asociazg vinetele cu castravetii, conopida cu spanacul sau
X X Solold
3 m 01 PI m PI l
a Castrave!i ridichile de lung, tomatele cu conopida sau gulia etc. Se pot asocia ~i cite 3 cul-
X X X X
x X Salatd turi de ex: castraveti cu vinete ~i cu salat5, sau, in loc de vinete, se pot culti-
0 0 0 . 0 0
0 0 F~sog va tomate sau ardci.
Fig. 23 - Sche~nfide asociere a legumelor In cimp liber

La cultura legumelor din perioada toamnl-iarn: se asociazH foarte bin

spanacul cu salata. Spanacul sem5nat la 1 septembrie devine culturb protec-
toare pentru salata care se planteaz5 la 1 octombrie. Dupg recoltarea spana
cului primavara, salata i$i continu5 vegetatia si astfel pe aceeagi suprafati
se obtin productii de aproape dou5 ori mai mari.
-.
Cuiluri asociate de legume in serZ. Pentru folosirea intensivs a suprafete-
lor. de ser5, diversificarea sortimentului qi obtinerea de productii ridicate la
unitatea de suprafafb, pe intervalele dintre rindurile de plante care consti-
tuie cultura de baz5 ~i intre acestea $i registrele de incghire se infiinteazi
culturi de plante cu talie mic5 $i perioadri de vegetatie diferitg (fie. 241.
Sisternu de culturi asociate in solarii ~iriiradnire. h aceste spatii se, pot
asocia numeroase specii. AlXturi de cultura principaE se infiinteazii una sau
dou5 culturi secundare. Astfel, la cultura in solarii a nrdeiului gras in dreptul
doliei re pot planta castraveti care se paliseaz5, sau legume verdeturi.
~.6Qcm~---mcm~&100 crnd60crn-j.
a. Culturi asockle de legume h cultum de ordei gras
I-404- 7 0 & r o 1 4 4 - 70-h-/
b. Culturi asociate be legume A culturn de castrave!i
c1ch I
C~OL 80 - - - L 6 0 . & 8 0 & 4 4
c . Cultur; osoclate de legume A cult-) de lomate
pig. 24 - Srhem8 fn sere:
de asociere a ieg~ln~elor
- culturi awiate de legume In cultura de ardei grab; b -culturi asociate de legume in cultun
de castraveti ciclui I ; c -Culturi asociate de legume in cultura de tomate
Preggtirea terenului pentru cultura legumelor
Preg5tirea terenului cuprinde o gamH largH de lucrsri prin care se asigur;
afinarea solului, inmzgazinarea si refinerea unor cantitzfi mari de ap5, acu-
mularca de substante nutritive si distrugerea repetat5 a buruienilor. fn toate
cazurile prcg5tirea terenului trebuie s'i se facj. diferentiat in functie de tipul
de sol, particularit5file biologice $i agrotehnice alc plantelor cultivate, siste-
mu1 dc fcrtilizare, sistemul de irigare etc.
4
~U
8.1. LucrSrile de pregatire a terenului pentru cultura legumelor
In c h p liber
Desfiintarea culturii precedente. 1-ncrarea const5 in defriyarea, stringerea
gi scoaterea pl;intclo~-la capetels solelor unde se pun la cornpostat. f n cazul
in care se practic9 o rotafie corectk, resturile plantelor se mbmnfesc ~i se
Ardei gms
Fngroapk cu a j u t o n ~ grapei
l cu discuri GD-3,2 tractat5 dc U-651.
Salatci Xivelarea de Entretinere. Pentru mecanizarea luc&rilor $i irigarea pe
Ardei iute rigole lungi. terenul trebnie sS fie plan, f5r5 adincituri sau coame. Aceasta
Palrun' I se asigurj prin executarea nivel5rii de intrejinere (de exploatare) cu nivela-
pentru%unte
torul ST-2,8 in agregat cu U-650 sau U-651.
1 Fertilizarea de bazl. Menfinerea itl sol a unui nivel optim de substante
nutritive uvor asimilabile pentru plantele legumicole necesits aplicarea in
fiecare an a unor cantit5.fi importante de ingr5Sgminte organice si minerale.
Toamna se aplic3 ingrZ;%mintele organice, superfostatul $ ^Ingr%$imintele
cu potasiu pentru cj. sint mai greu solubile, in cantitHfi variabile care depind
dc fertilitatea solului $1 de cantitatea de produse ce urmeaz.2 a fi realizate.
Din totalul ingrZ~51nintelornecesare unei culturi, circa 213 se aplicH la ferti-
lizarea de baz5. Fertiliiarea de baza este completatj. prim5var5, inainte de
, plantat sau s e m h a t c h d se administreaza ingr555mintele uvor asimilabile
cum sint cele azotoasz, precum 5i In timpul pcrioadei de vegetatie a plantelor.
I n toate situatiile fertilizarea trebuie facut5 numai pe bazg de analize ale
solului.
Arltura de bazH. Activitatea sistemuiui radicular depinde de gradul de
Q Salat6 afinare a solului. f n acest scop, in fiecare toamn5 este necesar5 executarea
III Legume unei araturi adinci la 28-30 cm. Lucrarea se execut5 cu plugul P P 3-30 in
verde!uri agregat cu tractom1 U-650 sau U-651. Toate arjturile adfnci se las2 negrB
pate peste iarnZ (brazd5 crudz) deoarece gerul distruge djunatorii iar Pnghe-
turile ~i dezgheturile repetate coiltribuie la u$urarea mamnfirii solului.
MBrunfirea solului. Lucrarea se executj. obligatoriu dup5 ar5tur5 $i
d inainte de pkantat sau seminat ~i are ca scop preg5tirea unui pat germinativ
bun ~i mentinerea apei in sol. fntr-un sol bine mjruntit seminfele Pncolfesc
uniform iar r5sadurile se prind mai usor. fn general mjrunfirea solului se
esecuts cu 6-GCR-1,7 sau FI'-4 in agregat cu tractorul U-651 sau L-44.5.

Fig. 25 - illotlrlarca tere1111111i pcntru cultura lcgnmclor:
a - brazda dc 94 cm la coronamrnt; b - br3zdJ JC 50 cm In corondmcnt
Combaterea buruienilor. Ueii lucrarca re eaecutH li in perioada de rege-
tatic a plantelor este necesar ca innintc dc infiinfarca culturilor s5 sc cicc-
tueze o crbicidare total5 folosind substantclc recolnandatc dc tehnologiilc dc
cultura. Distribuirea erbicidclor se facc cu JTSPli-900 in agregat cu U-651,
sau cu MSPP 3-300 in agregat cu L-445. fncorporarca erbicidelor se fact cu.
GD-3,2 in agregat cu U-651. Dac5 modelarea sc face toamna, erbicidarc,a se
exccutH primrivara, in care caz incorporarea se iacc cu freZa. f n 1cgumicultur:I.
se foloseste o gam5 largj. de erbjcidc. care vor fi ar;itatc la prezentarca tchno-.
logiilor de cultur:.
Modelarea solului. Prin modelare sc! intelrpc Sorma~-eaunur h r a z d ~in.il-
late pe care se exccut.5 sen15natul sau plantatul Icgumc.lor 5i a rigoleloi- dc
dirijarc a a.pci pentru irigat. Luci-area sc execut5 cu magilla d r modelat solul
XMS-2,s in agrclgat cu li-650 sau U-651. L:ifimca brcizde depindc de natura
sc)lului si dc caractcristicilc culturii. Pcntru majoritatca culturilor legumicole,
br:~zdelcinsltate an lsfimca la corollamcnt d r 94 em, deschiderea rigolei de
46 cm :i ingltimea rigolei de 18-20 cm. fn acest c;az ecartan~entulagrcga-
tului este d e 140 cm. La unele culturi (cs. ct.ap;i) se pot folosi ~i brazde in-
guste, cu Isfimea la coronament de 50 cm, deschiderea rigolei de 46 cm, iar
ecartanlentul de 192 cm (fig. 25).
Lungimea rigolelor de udat, deci ;i a brazdelor hiilfate, trebuie sZ f i e
de cel pufin 200-300 m pentru reducerea num5rului de intoarceri ale tracto-
rului la capetele parcelelor +i pentru ridicarea productivit3fii la irigat.
Momentul cxecutHrii lucr5rii de modelare dcpinde de perioada de infiin-
fare a culturilor. Pentru culturile extratilnpurii Tn cimp sau din solarii, mode-
larea se face din toamnz, iar pentru restul clc culturi. prirnsvara. Pe solurile
usoare. modelarea se face prints-o singur5. trecerc a utilajului. Pe solurile
mijlocii gi grele modclarea se face En 2 etapc: o trcccrc cu cultivatonil ccllipat
cu corpuri de rarit5 ~i o alta cu modelatorul.
Afinarea superficial5 a ~olului.Scop111 1ucl:lrii rst? de a prcg5ti un pat
genninativ uniform 9i a reduce e~~aporareaapei. 1-ucrarca se exec.ut;i de ol~icci
cu frcza FP-4.
ParticularitBf.ile pregdtirii terenului pentru culturile in cimp liher. Lucr2-
rile de pregatire a terenului se pot imparti in 3 grupc mari: pentru sem%nat
sau plantat primHvara; pentru scmanat sau plantat vara ; pentru semznat snu
plantat toamna.
Lucrlin.le $elriru s e ~ ~ i sau ~ ~ pla?ziat
n t privzli-,lara se cxecuta in dou5 etape:
- toamna: eliberarea terenului, nivelarea de Pntrcfinere, fertilizare dc
baz:, arFtura adinca ;
- p r i n ~ l i ~ a r m5ruilfirca
a: tel-enului prin discuire sau grzpare, modclarea
terenului $1 eventual afinarea acestuia pe corollamentul brazdei cu freza.
Trebule dc retinut cS indiferent de momentul semanatului sau plants-
tului, terenul sc discuiegte sau se grFpeazH foarte delrreme adicH imediat ce
se poate intra Pn cEmp. Dac5 terenurile sint prea !asate, prim5vara se exceutii
arsturz suprrficiala la 14- 16 cm urmat5 d e dlsculre sau g a p a r e . f n toate
cazurilc. pin5 En momentul PnfiintHrii culturii terenul trebuie lucrat continnu
pentru a-1 tine afinat si curat de buruicni. Ca o r e p 1 5 generala, dupH ultitna
lucrarc~dp pre$tire a terenului trebuie sS se execute imediat semrinatul sari
plant atul.
Lzlcrririle de $~cgZtirc!penlru sem&a/ul sau, plaltfalul de vara' se executa
(Ie obicei pentru culturile succesive. Terenul se curL$ de resturile vegetale
de la cultura prccedcnt5, dup5 care urmeazli aritur: la 18-20 cm adillcirne
~i grspatul concomitent. Dac5 tercnul este prea uscat, inainte de arat se exe-
c ~ ' &o udare de aprovizionnre. $i in incest caz terenul sc modelcazs. Deoarece
~ u n o i udc
l grajd este aplicat toamna, se facc numai o fcrtilizare cu ingrB
&minte minerale sax CLI compost. LlacH tcrcnul este prea afinat si nlai ales
cind SF. seamHn5 sen~in$cmici sc c:<ccut5 o t5v5lilugi~e cu t'iv5lugul inclar
TI-3.05 snu cu t51-illugill ncted TN-14.
+z%tru semiin,aizd ;i planialul din ioamna' se cxccutH
TAzlcrririledes?rep..*'tire
~,
pentru spwiile ,si soiurilc rczistcntc la frig.
Pcntru culturilc din cpoca I (octombrie) - spanac. salatil, ceap5 vcrde
li osturoi verdc - t(rcnu1 t r e l ~ i i cs5 fie eliberat foarte devrvmc. fn acest
!:az se cxccut5 itldcpirt.a.re:~rest~~rilor vegetalc, arHtur5 adFncH si gi-spare
corlcomitcnt5. inr d11g,R 8.- 10 zilc: se mai facc o grsparc dup5 care unneaz5
infiitarea culturii.
Pcntru culturilc din epoca a 11-a (noiembric) semhnate sau plantatc En
pragul icrnii-morcov, p5trunjc1, ceapB, usturoi etc. - se cxecut5. acelea~i
lucrriri rlar ceva mai rirziu ca in cazul anterior. Timpul de la grHpat pEnP la.
semsnat fiind foarte scurt, cstc neccsarH o tSv5lugire urmat5. imediat de plan-
t a t sau sem5nat.
Pentru plantarca din toamnH a semincerilor legumicoli se face o arBtur5
adinc5 la 30-35 cm urmat5 de gr-%pare gi modelare dupH care se trece la
plantatul plantelor-mam;
@. Lucr2rile de pregiitire a terenului In sere si solarii
Evacuarea resturilor vegetale ale culturii anterioare. l)up% Enchcierea
ficc5rui ciclu dc producfie, resturile vegetale vor f i evacuate imediat pentru
a sc EnlFtura gazdele germenilor bolilor si d5un5torilor. Vrejii recoltafl se
transport; in afara sere1 unde se ard sau se composteaz'a. Transportul vrc]l-
lor se fare cu rcmorci capt119ite cu folie de polietilens pentru a preveni rHs-
pindlrea resturilor vegetale purtatoare dc agenti paiogeni.
Stabilirea focarelor de boli ~i diun5tori. Respectarea regulilor dc igien5
fitosanitars impune depistarea focarelor de infecfie pentru fiecare cornparti-
ment a1 serci ii pe fiecare travec. Identificarea focarelor de nematozi se face
coiltrolind r2rljcinile plantelor. Cele atacate se izoleazP, se evacueazH ~i se
wd. La fel se ~rocedeaz: cu toti agcntii patogeni, iar tratamentele se aplicH
diferenfiat inAfunc$ic dc d5un5t6rul depistat.
Mobilizarea solului. Lucrarea se face in doua moduri: executarea subso-
. -..
lajului la 40-50 cm cu subsolierul la 3-4 ani o data, $i mobilizarea de baza
l a 25-30 cm adincime care sc face anual, folosind sapa rotativ5 Vicon sau
Falk in agregat cu tractorul Eicher sau V-400 M.

Fertilizarea de baz5 a solului. Lucrarea se efcctueazl inaintea fiec;irui
ciclu de producfie prin administrarea ingr5grirnintelor minerale, iar a fngra-
+mintele organice inaintea ciclului 11, in cantitltile stabilite In laboratorul
de qrochimie. La aplicarea Engrri$imintelor se va respecta regula general5
prin care la fertilizarea de baz:. superfosfatul ~i sulfatul de potasiu se fncor-
poreazL En totalitate, iar celelalte partial. In general, cantitrifile de ingr;$-
minte aplicate in sere yi solarii sint rnai mari ca cele aplicate in cimp. Cca
mai marc parte din fngrP$imintele azotoase si in totalitate microelementeie
se aplica in timpul vegetatiei. Dozele orientative pentru soiuri mijlocii ca
fertilitate sint prezentate En partca a 11-a la fiecarc specie.
Dezinfectia solului. Pentru evitarca pierderilor de recolt: cauzate de
agenlii patogeni, o atentie deosebits trcbuie acordaij d e z i n f ~ ~ t i e~patiilor
i nale nu sint cunoscute;
dr c u l t u s gi a solului. Aceasta sc rcalizeazri cu ajutorul agenfllor fizici si
chimici.
Dczinfccfia termicri constri in acoperirca cu folie de polietilenz a fiecrirci
travee ~i introducerea in sol la 2.5 - 3 0 cm adincime a aburului inelzit la 90C,
dup3 care terenul se las5 timp de 10-12 zile pentru refacerea florei hacte-
riene. I>ezinf@ia termicri sc facc vara, inaintca ciclrllui 11. dup''I. administra-
rea ingrrig5mintelor org-anicc.
Dezinfecfia chimi& sr rcalizcazri prin tralarea solului cu produse cllimicc
ca: Pormali&, Di-'l'raper, Basamid. Captan sub form3 de omulsii sau pul-
bcri, fn cantitate de 300-500 kg/ha. -.
Nematozii se combat cu Nemagon. Ncwafos sau Nc~nabrom, 300-
4 0 0 kg/ha. Dupri dezinfectia chimi& terenul trcbuie s5 fie lrisat Ln pauz:
14-30 zile. timp in care solul sr lucreazl de 2-3 orj pentru aerisire ~i dispa-
ritie a remanenf ei produselor chimice.
Pentru dezinfecfia amestecurilor de pLmint folosite la producerca r5sa-
dului 7i a solurilor din serelc inmultitor sau r8sadnite re foloscsc acelea$
metode gi substante.
. .
Marcarea ~i modelarea solului. In sere nu se cxecutg o modelare propriu-
zisS ci o marcare a rindurilor pe care se planteazri r5sadurile. Lucrarea se
face cu ajutorul unui dispozitiv format dintr-un cadru cu 4 rarile in agregat
cu tractorul V-400 BT.. Distanfa la care se deschid rigolele depinde de plant: gi
sistemul de cultur8. Astfel, pentru tomate schema poate fi de 40-80-80-
80-40 cm, ceea cc corespunde la 4 rfnduri pe fiecare travee (fig. 26).
In solarii pregztirea terenului prezintri uncle particularitlti. Dupri desfiin-
tarea culturii in octornbrie-noiembric se executz fertilizarea de bark ~i ar%-
tura adincl. Dac5 s- planteazri din toarnnii terenul se modelear; si se mri-
runtegte imediat. UacL se plantead primrivara, solul se lasl nem5run;it peste
iarn5, mgrunfitul ~i modelatul urmind a se face primavara devreme. Sokarul
se acoperi cu polietilens cu cel pufin 10- 12 zile inainte de infiintarea culturii.
I:ig. 16 - SchcmZI de [narcarc a Lerentllui pentru cnllura tomalclor fn scre
Mgsuri de protectia muncii. Pentru evitarea unor accidente cu urm&-i
grave pentru viata lucriitorilor din legumiculturri, trebuie respectate regulile
de protecfia muncii dintre care important5 deosebita prezinta urmltoareie:
- intimpul dezinfectzrii solului se va folosi obligatoriu echipanlent
de protectie ;
- la pregiItirea amestecurilor nutritive muncitorii trebuie s5 fie vacci-
nafi antitetanos ;
- urcarea sau coborirea de pe tractoarele yi utilajele in mers este inter-
zis% cu desHvPrsire ;
- uneltele folosite de lucrltori trebuie s5 aibg cozi netede, far2 aychii
care pot produce r5ni la miini si s l fie bine fixate de partea activP;
- se va evita folosirea utilajelor a c5ror caracteristici tehnice 5i funcfin-
- se vor respecta semnele de restrictie sau interdictie privind deplasarea
pc terenurile accidentate sau greu accesibile;
- se vor intocmi cu regulilartate procese verbale de instructaj pentru
protectia muncii cu mentionarea celor mai periculoase momente de pe par-
cursul lucrPrii.
9. Semilnatul si plantatul legumelor
' Culturile de legume se pot Snfiinta in cimp, in adaposturi de material
plastic $i in sere pe doug &i: prin plantarea r2sadurilor li prin sem5nat di-
i rect. Realixarea unor producfii sporite de legume impuse, pe ling5 pregstirea
I
corspunz5toare a terenurilor, $i o bun5 d e - j f s ~ r a r ea lucr~rilorde semsnat
qi plantat.
9.1. Preggtirea seminfelor de legume pentru semgnat
Cu toate c5 la szmznat se folose~tenumai s5minf5 de calitate superioar'i,
conditionat5 ~i dezinfectatg pe plan centralizat En cadrul centrelor Agrosem,
se recomandl t o t u ~ ca
i fn fiecare unitate semintele de legume s5 fie supuse
inainte de semznat unui ansamblu de operatii, menite SB le sporeasc'i valoa-
rea aarobiolo~c8,s5 previn: transmiterea boliyor ~idgunPtoril'or ~i s5 le asi-
gure "o germ$atie m i i rapid;.
- Dezinfectarea semintelor se face cu scopul prevenirii ~i combaterii
atacului de bbli ~i d'iun5tori care se transmit prin seminte. In productie cel
mai frecveni este aplicatri dezinfectarea pe cale chimica prin tratarea semin-
telor CU preparate organo-mercurice solide (orthocid, gerrnisan li abavit).
Se folosesc, de asemenea, solutii dezinfectante de sulfat de cupru in concen-
tratie de 0,50j0, sublimat corosiv i n conceritratie de 0,03/0, formalin5 in
concentratie de 0,3%, pemanganat de potasiu in concentratie de 1 % etc.
- Amestecarea semintelor mici (morcov, pgtrunjel, salatg, tomate)
inainte de sem5nat cu nisip sau rumegu? c h d lipsesc m a ~ i n ide sem5nat de
precizie, asigur; o repartizare mai uniform5 a semintelor.
- Drajarea semintelor const5 in inglobarea lor fntr-un amestec nutri-
tiv, ceea ce asigurg o rlsgrire mai uniforml. Prin drajarea semintelor mici
 1

I
se rcalizeaz5 $i mirirea volumului acestora, ceea ce face posibilH semsnarea
lor bob cu bob. f n aceste condifii sc eliminj. lucrarca de rgrit, care este foarte Tabelul 7 7
costisitoare. Temperatura necesars fncolfirii principalelor plante legumicole
- Stimularea este o metod5 de activizare a seminfelor care se practici
prin aplicarea tratamentelor cu agenti fizici (radiafii Roentgen, radiafii
Gamma, ultrasunete, temperaturi inalte ~i temperaturi joase) $i chimici
(auxine, vitamine, microelemente) in scopul acceler5rii respiratiei seminfelor
gi intensificarea activit'ifii enzimatice, stimulind astfel incoltirea gi cregterea
ulterioar5 a plantelor.
- Umectarea este un procedeu prin care se urmLrcSte imbibarea semin-
felor cu ap5 in vederea declan75rii procesului dc germinare $i se aplica in
special seminfelor destinatc complet5rii golurilor din semnHturi, asigurfnd
in acest fel uniformitaka culturilor.
- fncolfirea forfati (preincolfirea) seminfelor este de fapt o continuarc
a umect5rii pin2 la aparifia primelor colfi (germcni) la un procent de cca
5 0/, din seminfe.
Dupri umectare sau preincolfire seminfele se mint5 ~i pe scamZn5 in-
tr-un sol umcd, care s5 permit5 incoltirea imcdiats a acestora. fn condifii de
sccetH, semi'nfele pier.

9.2. Semiinatul legumelor in cimp

fnfiinfarea culturilor de legume prin semrinat direct in C L ~ I ;cste
~ o
metodj. putin costisitoarc dar care nu ofera posibilitatea obfinerii unor pro-
ducfii timpurii decit la un numrir restrfns de specii, rnai rezistente la frig.
In practic: sint cultivate prin sem5nat direct in cimp urm5toarele specii:
spanacul, salata, mazzrea, fasolea, bamele, r5d5cinoasele, castravefii, dovle-
ceii, pepenii gi partial tomatele.
Epoca de semiinat. estc condifionat5 dc pretentiile fiec5rei specii legumi-
cole fafa de temperatur5 (tabelul 1 I ) , de durata perioadelor de vegetatie ~i
modul dc e~alonarea producfici in cursul anului. Nerespectarea epocii optime
de sem%nat duce la o &sririx-e neuniform5 sau compromiterca intregii semri-
n5turi.l ,
Sem5natul are loc toamna, primrivara ~i vara. Toarnna dcvrernc se sea-
m5n5 legumele ce manifest5 rczistenfa la frig (ex: salat5 ~i spanac), in scopul
obfinerii unor producfii de legume mult rnai timpurii fa$ clc cele semHnate
primsvara. PrimHvara devrcme, pcntru a folosi cit mai bine umiditatca din
sol, se seam5ni spcciilc rezistente la frig, ce necesith o temperaturs minim5
de 2-4C pentru incolfirc, ca: mazgrca, morcovul. pstrunjelul. ridichile,
ceapa. salata, spanacul $i msrarul. Scminfele din speciile legumicole preten-
tioase la c5ldur5 vor f i sem5natc primsvara rnai tirziu pe misura cre~terii
temperaturii in sol. Astfel, fasolea de gr5din.j se seaman5 in aprilie, castravefii
la inceputul lunii mai, iar bamele in a dona jumstatc a lunii mai. f n epoca
de var5, penti-u a realiza o rnai bun5 e~alonarea producfiei, se seaman5 legu-
mele cu perioadj. scurt5 de vegetatie (castravcfi, fasole, salat5, spanac etc.)
ce ajung la maturitatea de consum inainte de venirca frigului.
f n funcfie de necesitatca dc aprovizionare ritmic5 a fabricilor de con-
serve gi cerinfele de consum a1 legumelor in stare proaspati unele specii de
legume se seam5115 esalonat in rnai multe etapc sau chiar in ~ n a multe
i epoci.
52
hletode de semgnat. La stabilirea metodelor de semsnat se fine seama de
t
asigurarea densitzfii optime de plante la unitatca de suprafaf5, cM ~i de spa-
I
tlul necesar cfectuzrii lucr5rilor de intrefinere ~i recoltare.
CorespunzStor cerinfclor plantelor se folosesc rnai multe metode de semj.-
nat: in rinduri echidistante, En benzi gi En culturi
Semn'natul i n rinduri echidistante se face atft pe tercn modelat, cit gi
pe teren plan, in special la speciile care se cultivz l a distanfe rnai mari
(ex. sfecli).
Semn'~~atu1 En 6enzi estc o variant5 a metodei de semPnat in rinduri echi-
distante. f n band5 se sexnZn5 2-6 rinduri apropiate, iar fntre benzi se lasi
distanfc rnai mari, care dau posibilitatea deschiderii rigolelor de udare $i
permit deplasarra tractorului pentru executarea lucr5rilor de ingrijire gi de
recoltare. Aceasti mctodH se practic5 pentru culturile cu densitate mare l a
ilnitatea de suprafats (ex. morcov, ceapH).
SenzZnatuZ i n cuiburz se prartic5 la speciile care necesitz distanfe mai
mari atit intre rinduri, cit gi intre plante pe rind, cum sint: pepenii galbeni,
pepeni~verzi, castravetii ~i dovleceii. La sem5natul En cuiburi se distribuie
citeva seminte intr-un cuib, urmind ca d u y i r5sZrire plantele s5 se r5reasc5
lHsind la cuib 1-2 plantc rnai bine dezvoltate.
Mijloace de semftnat. Sem5natul legumelor se poate face cu sem'in5tori
care permit repartizarea semintelor in rinduri deschise de br'izdarele mayinii
in doua moduri: la intfmplare ~ibob cu bob.
Distrzbufia la z"ntirn$lare const'i in impr'igtierea seminfelor pe rind la
dirtante neuniforme, uneori prea des, ceea ce necesita iiritul culturii. f n
acest mod sint distribuite seminfele de semHn5torile universale SU-29, SUP-21,
A-761.
12.6. C u l t u r a ridichilor
Ridichea de 1ul:H - Rn/dzaults snfi;!zrs r.ar. ~adicztla- 1:nm. Crzrc.iferac
Riclichea dc \.a]-S ~i iarnli - IZaphag~.14ssaiivzts Tar. ~zz'gcv
Originea 7i rsspindirea. L ~ c udc
l origine a1 ridichilor nu cste bine cuno.;cut?
sc7 presupilnc c i ar f i Asia. i n prezcnt acrastri legunlri se cultiva in toate conti-
nentelc. f n fara noastrz dc o l a r e rispindire se 1)ucur" :L ridichca de lun; atit
in cultura de cimp cit 5i r-isadni-fc.
Importanfa culturii. Ridichile sint lcgu~necc! se consum: exclusiv in
starc crud%. r5d5cinile fiind plilcutc la gust. foarte suculentc $i bogatc En
1-itamine $i s5rnri mineralc.
Particularitkti biologice. Ridichca dc lung cste o plantii anualri cu pcrioada
r!c. vi.gctatic foarte scurtri; ridichilc dc toamn5 ~i tle v a 6 sint plante bicn;de.
],a ridichen dc lun5 partea comestibil~provine din dez\~oltarcaliipccotilului,
a c l m i fonn5- p a t e fi sfcric5 sau fusifornft. iar culoarea rozS? rogie sau alI5.
La ridichea de v a r j ~i dc iarn5. partea comestibiia este dc dimerrsiuni rxai
mari si provine din dezvoltarea hipccotilul~~i Si a 1:~dF~cinii:culaarca diferli
in functie de ssi. putind fi all)&, c e n n ~ i esau neag~%.Frunzc!c slnt penat sec-
tat(*~i f ~ r m e a z ol rozet5 care p o r n e ~ t edirect din colct. l'ulpinile florifere sint
drepie, cilindrice. de 30-100 cm inrilfime. Florile sint de cul~:ircalb&s m
violt,t $i s'int dispusc in racem. Fructul este o silicv: indehiscenta ce confine
2-4 seminfe. dc forma aproape globuloasri $i dc culoare roz-violacee. Serr~in-
fele au facultatea germinativri d e 65-95/b 5i se pristreaz5 4-5 ani.
Soiuri: Soiuri de ridichi de lung: Rotunde timpurii (Early Scarlet Glob:).
Perioada de vegetafie 25-30 de zile. R%d&cina este de form5 gluhulos-
0 ~ 0 i d 5de culoare ro~u-zmeuriuintens. Pulpa este alb5. suculcnt5, crocant5
~i pl%cut%la gust. Se preYeaz5 pentru culturi in r5sadnite $i cimp.
R o ~ i ecu virful alb. Este un soi cu perioada de vegetatie de circa 30
dc zile, cu fidzcina de form: globuloas5, colorat5 in ro5u 7i alb, ceea ce con-
stituie o caracteristicil a acestui soi. Este foarte rgspinditii in toate zonele
tarii pentru cultura in rzsadnife ~i cimp.
repuse de g'heatg. Soi semitiinpuriu ( 5 - 6 0 dc zile), indicat pentru cul-
tul-lie in cimp. RridScina de ctiloare alba - sticloasj -- arc forma alungit;
ascm5n5toarc cu furfurii d e gheaf5, ajungind la 10- 1 1 cm lungirne.
Certina ~i Feur I<ugel soiuri intrate de curind in cultur5.
Soiuri de ridichi de vark. Rere de Miinchen soi cu pcrioada de \.cgc-tntie
tlc circa 100 dc zile. d;i productii de la inceputul verii pin5 toamna. Rjdricii~a
rslc marc dc 350 g. de form5 r o t u t ~ d ipin%la oval%,dc culoare nlb9 cu pu1p:i
ioartc suculcntS ~i fragetl5.
All~ejaponeze. Soi cu ridilcinile fragcdc. llinri, dc 20-30 cm.
Soiuri de ridichi de iarn5. Neg-re rotunde, soi cu pcrioada de \:rp.tatic
dc 110- 120 dc zilc. se j>;i~trcaz~i foartc hine pestc iarnr~.l?i~d.%cinile.
in glvii-
tat? dc circa 2-50 g. s i n t ]rotund? sau ,Isor turtitc. dc culoare i~engrl.CII lmlpn
albrt consistc.nt.3 :i ?ic:ant:~.
Ti:. 40 - Sr:hel?~ade semRnnt a ridichilor de l u n a
Cerintele fat&de factorii de vegetafie. Ridichiile au cerintc. moderate fat5
cic ~5ldu1-5.Semin\elc incep sil germineze la temperatura 1-3C. Temperaturn
optim?~de dcpuncre a substanfelol- de rezcrvg estc cuprinsil intre 10- 12C.
'l'empcraturile sitlicatc asociate cu seccta duc la obtincrea unor ridichi tie
cralitate infcrioaril. Ridicliiilc de var5 ;i de iarn: s'int rczistente la tempera-
turi ridicatct. Fat5 dc unliditate sint dcstul de exigente, En lipsa apei din sol
rsdscinile rrimin niici, spongioase, lignificate $i cu gust iute. DatoritI preten-
-fiilor fat5 dc ilmiditate ~i d l d u r i . ridichile de lun5 dau cele mai bune rczul-
t a l c (lac5 se culti\-Z primjvara ~i toamna. Solurile cele mai corespunz5toare
sini ::ele cu testur; mijlccic afinatc ~i bcgate in humus. Avind En vedcre
ch ridichile se cultiv; in cad]-ill culturilor succesivc, fertilizarea de baz5
';c face pentl-u cultni-a prlncipal;~. iar ingr5$imintele de bazri cu azot sc xplic5
ji~ainfcd c scmsnat.
Tehnologia culturii. 1 +L c wz $. Ridirhile de lzr7za' se cultivri numai in
cu!~urj succcsi\.e (culturi secundarc). P r e g FL t i r e a t e r e n u 1 u i cste
asc!mr~niitonrc.cu a celorlaltc riidlicinoasc. S e m 5 n a t u 1 Encepe in prima
'urn5iatc a lunii martie. rcpetindu-r;e la intervale de circa o s%ptZniin%En
;copul oht,inerii unei producfii csalonate. I n lunile crilduroase d e var& (iulie-
august) sf intrcrupe cultura, continuindu-se apoi cu inszminfarea e ~ a l o n a t 5
d e la s f i r ~ i t u liunii august-septembrie. PC o brazdz, cu l5fimea d e 94 cm,
se ins2mintcaz5 citc G rinduri distantate la 15 cm. r5minPnd de o parte 5i de
;ilta a brazdci o marginc de 10 cm pin: la rigola d e irigare (fig. 40). Se ins$-
mEntcazF~la adincimea d e 2 cm folosindu-sc 12-15 kg d e szminfj. la h c ~ t a r .
Introduccrca semintelor la adincimc mai mare produce deformarea rPdPci-
nilor. L u c r il r i 1 e d e i n g r i j i r e constau din plivit d u p i r%s%rire,
dacH :itarea culturii o necesit2, G r i t la 3-4 cm. pr%sit pe rigole. f n prin15-
yerile sccetoase ~i in culiurile pcntru toamnil, se aplic; 1-2 udzri cu 200-
250 m3 dc ap5 la o uda.re.
Ridicljilc CZE ? J U . Y ~ 'sf2 il-;s5mlnfeaz%En aprilie - mai, iar cele do ianea' in
mai-iunie, e ~ a l o n a t ,dup9 schenla de inszmintare din figura 41. Norma de
.;jn,int?i la hectar cstc dc 10-- 12 kg ~i adincimca de sem5nat sint acelea~i
ca $i la ridichile d c l.un5. fnaintea semanatului sau imediat d11pS scn15nat
se face erbicidarca cu Afalon 1,s kg/ha dizolvat En 400 litri ap5. f n timpul
perioadei de vcgetafic cultura se menfine curat2 de buruieni prin 1-3 p r a ~ i l e
Fig. 41 - Sc:lcma de semhat a ridichilor de varB ~i iarnti
 manuale $i 2-3 pra~ilemecanice. f n faza de 2-3 frunze adevgrate se facc
r5ritul la 10-15 cm fntre plante pe rind. Irigarea se face pe brazde sau prin
aspersiune, administrindu-se circa 6 udari cu cite 300 m V a o udarc, norma
d e irigare fiind de 1 800 m3/ha.
R e c o 1 t a r e a ridichilor dc l u n i arc lcc la 4-6 sriptamini dc la scn15-
nat $i se face fn rnai multe reprize pe m%surri ce rridPcinile se ingroa~e.Ridi-
chile nerecoltate la timp se lignific5, devin spongioase $i iufi la gust. Ridichilr
de v a r i se recolteazs e~alonatla 8- 10 saptimini de la semgnat, incepind
din luna iulie. Ridichile de iarna se recolteaz5 la sfiqitul lunii cctcmbric
sau inceputul lui noiembrie. Producfia este de 8-10 t /ha la ridichile delunP
$i de 20-25 t / h a la cele de varP ~i iarn5.
f % r a ' s a d n i t e cultura forfats a ridichilor d e lun5 se poate face
in perioada iarn5-primavari $i toamn5-iarn5. I'entru aceast5 cultufi sint
indicate soiurile cele mai timpurii $i atrrigitoare prin coloritul viu a1 pzrfii
comestibile. Se folosesc fisadnife incllzite biologic sau termic. ultimcle fiind
intrebuintate in special in cursul iernii. RHsadnitele incilzitc biologic se pre-
gitesc cu grosimea stratului de brilegar de 40-50 cm. Amcstccul dc piimint
trebuie s i aibri o texturi afinatH ~i s l fic bogat in substanfe nutritive. SF.poate
prepara din doug p5rti primint d e gridin5 + o pa.ltc p5mint dc mranif5 +
0,5 p i r f i nisip. Grosimea stratului dc amestec cstc de 14- 16 em. 1)istanta
d e la pzmintul din r i s a d n i f j si pi115 la gearn nu trebuie s5 fic mai mare
d c 10- 12 em, pentru ca plantele s5 nu se alungeascs. Semjnatul se face in
rinduri distantate la 6-8 cm, folosind 5-6 g sHmint5 la m2. Se acoper2 slminta
cu un strat de pzmint de 1 cln grosime, se taseazi u ~ o r~i se uds.
L u c r 5 r i 1 e d e i n g r i j i r e sint simple si constau din dirijarea
riguroas5 a temperaturii intre 12-15C in timpul zilei, mai coborite cu 3-4C
noaptea, asigurarea unei umiditafi permanente dar moderate. Udriri mai in-
tense se aplic5 in perioada de ingro~area p5rfii comestibile. Se poate cfectua
$i o PngrHvare suplimentar5 cu azot $i potasiu (10-20 g azotat de amoniu
-- $i 5 g sare potasic5 la m2). 0 important2 deosebit5 in cultura fortatri a ridi-
chilor o are $i aerisirea care trebuie f i c u t i regulat. Ridichile ajung la matu-
ritatea de consum d u p i 4-5 s5ptgmini de la semrinat. Producfia la 1 m"
este de 3-4 kg $i se valorifica sub formi de legaturi.
12.7. Producerea semintelor
Producerea scminfelor la rHd5cinoase dureazri doi ani, cu excepfia ri-
dichilor de 1un.X la care seminfele se obtin in primul an. Pentru plantele bie-
nalc in anul fntii de cultu1.5 se formeazi pirtile comestibile - rzdicinilc
Engro~ate- care in procesul de producerea a semintelor sc folosesc ca plant%-
mam5, iar Fn anul a1 doilea plantele emit tulpini floralc, inflor~csc~i produc
seminte.
fnfiinfarea culturilor producritoare de plante-mam5 (anul I) se face dup5
legume prri~itoare,care elibereaz5 mai devreme terenul toamna, ceea ce pcr-
mite executarea din timp a lucr5rilor de preg5tire a terenului. PrcgZtirea
terenului se efectueazP in a c e l a ~ mod
i ca ~i pentru culturile ilestinatc consu-
mului. fnfiinfarea culturilor producZtoare de plante-mama se face pcntru
toate r5dPcinoaselc prin scmznarea -direct in cimp, cu cxceptia felinii, 1;; care
sc produce rgsad. Semsnatul se execut5 la date diferite in funcfie de spccii
si
.. anume:
- morvcovul - 20.1V - 10.V pentru soiuri tardive
~
'
25.1'1 - 15.VII pentru soiuri semitardive
15.VII - 30.VII pentru soiuri timpurii;
- pitrunjclul $i pistirnacul in luna martie;
- sfecla r o ~ i e- 1.VII- I5.VII ;
- ridichile de varri ~i d e iarn5 - 15.VII - 25.VII ;
- ridichile de lung - 15,111 - 1.IV, in 2-3 etape.
Se folosesc acelea~ischeme de Enfiinfare a culturilor ca $i pentru culturile
dcstinate consumului. Lucrlrile de intrefinere a culturii sint: erbicidat. lu-
crare care se execut5 la 2-3 ziie dupa semrinat sau cind plantele au 2-3
frunze normale; completarca golurilor pentru felini ; p r i ~ i tmecanic de 3-4
ori; pr5~itulmanual (numai in caz de nevoie) de 1-2 ori; riritul plantelor
cind au 3-4 frunze norinale la 4-5 cm pentru morcov, patrunjel ~i ridichi
de l u n i $i la 10- 15 cm pentru pzstirnac, sfecli rosie, ridichi de varii ~i de iarnj ;
ingrk~areasuplimentar2 se face o singurri dat5 la inceputul depunerii sub-
st2ntelor de rezerv5 in r5d5cinL; irigarea culturilor; purificarea culturilor
(pri:, indepzrtarea plantelor netipice, a celor care emit tulpini florale etc.).
Rccoltarea hutariilor (plantelor-mama) pentru ridichile de lun5 se face
12 inceputul lunii mai in preajma plantgrii lor; pentru celelalte r5dHcinoase
sc: iace la sfir~itullunii octombrie, inceputul lunii noiembrie. Sortarea buta-
~ i l o r :se retin pentru plantare numai b u t a ~ i itipici soiului, perfect s%nrito~i
intregi. de dimensiuni medii ~i cu mugurele terminal nevritzmat.
fnfiinfarea culturilor semincere (anul I1 de culturri) comport5; plantarea
Suta~ilortoamna, pentru pHstirr~ac~i pitrunjel, $i primiivara cit mai devreme
(in martie) pentru celelalte specii. Schema de infiinfare a culturii prevede
plantarea in rinduri echidistante la 0.95-1 m, cu distanfa lntre plante pe
rind de 25-30 cm. Pentru evitarea impurific5riior biologice se asiguri dis-
tante de izolare intre soiurile aceleiayi specii d e 1 500-2 000 m. f n afara lu-
cr2rilor curente deintsefinere se aplica urmatoarele lucrari: indepsrtarea din
lan a plantelor bolnave $i a celor slab dezvoltate ; distrugerea pentru semnicerii
dc morcov ~i de ridichi a plantelor de nlorcov sHlbatic $i respectiv ridichi
s5lbatice pe o razP de cel pufin 1 500 m : indepgrtarea prin t5iere a umbele-
'lor de ordinele IV $i V la sernincerii de Inorcov, pztrunjel. pistirnac ~i felinii.
Recoltarea semincerilor se face manual sau mecanizat, se leagi in snopi
~i se las5 pe teren citeva zi1.e in grrimezi (in picioare) pentru uscare, dup5 care
s e treierP cu combinele de tip Saima sau Gloria. modificate si reglate cores-
punz5tor. Sen~intelesc condifioneazl apoi cu ajutorul selectoarelor de tip
Petcus.
Productia de s ~ m i n t eeste de: 500-700 kg/ha la morcov; 600-800
kg /ha la p%stirnac, pjtrunjel ~i ridichi ; 800- 1 000 lig/ha la sfeclg ro$ie ~i
500 kg/ha la felinz.
13. Cultura legumelor bulboase
Din grupa legumelor bulboase fac parte ceapa, usturoiul ~i prazul ccrora
li se adaug5 unclc specii perene mai putin cultivate la nol. ca ceapa mirg5ritar,
ccapa de tuns, usturoiul Rocambole etc. f n fara noastrP importanfa
economicl prezintz ncmai ceapa, usturoiul $i prazul.
 ., .
13.1. Cultura cepei '1 R o ~ i ede Turda este asemLn5tor cu soiul de Fj.gira$ dar are bulbul mai
turtit ~i culoarea violacee mai intens5.
,'-
j,,.!
/
.,.[I
'

I.,
i

9
!

Allium cepa - Farn. Liliuceae :;,J

De Moldova, soi tardiv (130- 140 zile) cu bulb mijlociu spre mare (100- I

Originea si rlspindirea. Ceapa provine din Asia, unde c r c ~ t ein flora 140 g), sferic turtit, cu frunze exterioare g%lbuiyi gust iute foarte puternic. 1.,,; i !I

spontanii. f n K. S. liom2nia, ceapa este cultivatk in toate zonele favorabile De Tibucani, soi cu bulb mijlociu spre mare (100-130 g), turtit $i de ,I;
ocupind suprafete destul de mari. culoare vinetie. Se cultivj. En centrul $i s u d d Moldovei. ' , .
Importanta culturii. Ceapa se cultivz pentru bulbi $i pentru frunzele sale Wolska, soi cu bulb mare (150 g) $i globulos. D e ~ este i introdus recent
,':
. .
care se consum: in stare proasp5t5. Bulbii se foloscsc la prepararea unor min- in culturs, suprafetele cultivate cu acest soi se extind datorit5 cererilor la ex-
c5ruri precum $i in industria conservelor. Datorit5 continutuiui in antibio- port $i bunei capacitgti de pzstrare peste iarnj. I .
, .
tice, substante numite impropriu ,,fitoncideU care distrug agentii patogeni P c ? t l r u c z r l t u r a f i r i n r i s a d se recornand5 soiurile: 1,:
I
din tubul digestiv, ceapa este folosit5 ~i En industria farmaceuticz. -:-

Particularitiiti biologice. Ceapa este o plant5 bienal5 (ceapa de ap?~:ji , foarte productir, prezint5 bulbi mari $i foarte mari
Aurie de ' ~ u z l u soi .I'

ceaclama) sau trienal5 (ceapa de arpagic). In anul I de cultur5, ceapa forrnenzr~ (250-300 g), de form5 tronconics alungit5, cu frunzele interioare foarte I

cr'irnoase $i cu gust dulceag sau uSor iute. Frunzele acoperitoare au culoare j;

la suprafafa solului frunzele ~i o tulpin; falsX, iar in sol bulbul.
Bulbul, format din frunze c5rnoase, acoperite cu un strat de foi pergamen-
toase care-1 protejeaz5, are diverse forme si culori, in funcfie de soi. La 1)aza
bulbului se ail5 tulpina propriu-zis5, cle forma unui disc turtit. Pe partea su-
pcrioara a acestuia se grisesc cifiva muguri din care se form car;^ tulpinile
florifere, iar pe cea infcrioarX, rzdbcini fibroasc care p5trund lamic: adinci~ne
in sol.
g:llben2-maronie. Se poate cultiva in toate zonele t5rii.
Diamant, soi semitardiv, cu bulb oval mare (100-125 g) de culoare
gall>ens-maronie. Se poate cultiva in toate zonele t5rii. ,
i n cultur5 se mai intilnejte soiul de ceap5 Spaniolii cu bulb mare de fonn5
r~tund-oval;.
. , ;

Frunzclc sint tubulare in partea superioar: $i sub forms- de teac5 la c:ca Cerintele fat5 de factorii de vegetatie. Fat5 de c5ldur5 ceapa are pretentii 'ii
..!

inferioars. unde sc acoper5 una pe alta formind o tulpina fals5. n~ici,plantele tinere ale soiurilor iuti putind rezista de la -6 pin5 la -7C. , I
Tulpiria florifer; aparc in anul a1 11-lea sau a1 111-lca si are EnZl$iln::a
de 50-150 cm, este goal2 la interior ~i se termin5 cu o inflorescenfp globu-
Temperatura minim5 de incolfire este de 3-4"C, cea optim5 de 18-20C,
iar pentrli formarea bulbilor de 20-25C.
:Ij
# ,

loas: acoperitr cu o membran5 subtire de culoare verzuie care se rupe 111 preaj- Fat%de ap5, ceapa are cerinte relativ mari, deoarece sistemul radicular ij!\
ii
ma infloritului. Florile sint mici $i de culoare albicioass-verzuie. este foarte superficial. Cele mai mari cantitgfi de a p i sint consumate in in- Ii
Polenizarca este alogams $i se face de c%trealbine (entomofilH). F r u c t ~ l e tervalul dintre inceperea formIrii bulbului $i terminarea cre~teriiacestuia. I
Cu circa 4-5 sZptamini inainte de recoltare, umiditatea solului trebuie s5 ::
sint capsule. 'I

Semintele sint mici, cu trei muchii. de culoare neagr5. Facultatca gcr- fie redus5 treptat pentru maturarea bulbilor. I
minativa a seminfelor este cupsins5 Entrc SO si 90%, semintele putinclu-sc Fat5 de luminii, ceapa are, de asemenea, pretentii mari. fn locurile I!

pistra 2-3 ani. umbrite nu formeazj. bulbi ~i tulpini florifere.

Soiurile de ceapl. Terenurile pe care se cultiv5 ceapa trebuie s5 fie plane, bine nivelate, ,I
P e ~t t r u c u L t u r a 9 r i ?z n r n g i c se folosesc soiurile : lipsite de buruieni ~i d5unstori, cu textur5 nisipo-lutoas5, cu fertilitate mij- , ,
I

iocie ~i reactie neutr5. Aplicarea ingr5gZmintelor organice trebuie s5 se fac5 ', I

De Stuttgart, soi semitirziu (120- 125 zilc) cu bulbi mari, sferic turtiti la planta premergiitoare. Ca plant5 premergstoare sint recomandate: mazzrea, ,,,
~i cu frunze acoperitoare de culoare maronie. Se cultiv: pe suprafele ~ n a r i fasolea, tomatele, ardeiul ~i vinetele. dup2 care se obtin rezultate bune $i 1
,

In sudul Grii.
De MacHu, soi semitimpuriu, cu bulb mijlociu (60-70 g). o1.al-alungit
~i cu frunze acoperitoare de culoare maroniu-inchis. Se cultiva in sudul, snd-
1.estul ~i vcstul tiirii. Este solicitat la export.
De Zittau, soi semitirziu, cu bulb mare (peste 100 g) sferic, cu frunzclc
acopcritoare de culoare galben-maronie. Are gust dulceag u5or iute. Sc pis-
treaz5 foarte bine peste iarns. Este recomandat pentru toate zonele de rul-
turj. din tar:.
Pcntru czrltura I . sernZ?zat d i r e c t
(c c a c 1 a nz a ) se recornand5 soiurile :
R o ~ i ede F l g Z r a ~ cultivat
, in judefele Brasov 5i Sibiu, este un soi tardiv
(125- 130 zile), cu bulb mare de 120- 150 g, sferic, cu frunzele esterioare
de culoare ro~ie-violacee.Are gust dulceag.
, .
ioarte bune, cit ~i v5rzoasele ji bost5noasele cind se obtin rezultate satisf5-
,#'
cr~toarc.
Tehnoiogia culturii. Cultura cepei prin arpagic. AceastH metodj. de cul-
tuci este cea mai rEspindit: in tara noastrH pentru c5 se asigur5 producfii i:
de bnn5 calitate ~i bulbi rezistenti la p-:strare peste iarn5. Iiealizarea pro-
ductiei nccesita douEi etape: producerca arpagicului $i obfinerea bulbilor
pcntru consum.
Producerea av$a<icului. Pcntru producerca arpagicului se aleg terenuri
cimjh
usoare, nu prca bogate in humus si curate de buruieni. Toamna se executii
o ar5tuG adincii (28-30 cm) cind se incorporeazH 250-300 kg superfosfat
5i 100- 150 kg sare potasicH la hectar. UrmeazZ discuirea ~i modelarea tere- i'
nului in brazde inalte, cu liitimea la coronament de 0,94 m $i ecartamentd i':
dc 1,40 m. Primsvara, in martie, se face erbicidarea cu Dachtal 6-9 kg/ha
:'I
i n 300-350 1 ap5, gfiparca ~i afinarca solului cu cultivatorul, dup5 care ur- I.

1 ' 1 ,

:,I
r' :

-
 meazg semrinatul. Cele mai bune rezultate se obfin cind semririatul se face
fntre 15 ~i 20 martie.
S e m 5 n a t u 1 se executri in bcnzi dc 5 rinduri pe brazd5 cu distanta
intre rinduri de 15 cm, la adincimea de 13-2 cm. La un hectar se folosc~tc
cantitatea de 90- 100 kg srimint5.
L u c r 5 r i 1 e d e f n g r i j i r e care se aplici in timpul vegetatici
sint : plivitul, tratamentul cu zeama bordelez5 1 O/, sau Maneb 0,3 % per~tru
prevenirea manei $i tav2lugirea culturii cu 2-3 Gpt5mini inainte de recol-
tare, pentru oprirea cre~teriifrunzelor. f n anii seceto~icultura se irig5 f 1-2
udjri).
I< e c o 1 t a t u 1 se efcctueaza manual sau mecanic, in luna iulie-aupst
cind frunzele sint uscate. Dupii recoltat, arpagicul se lasZ pe teren timp de
5-6 zile pentru uscat, apoi se stringe, se condifioneaz5, se sorteazs pe 2
categorii $i se ambaleaza En 13dite. Bulbii cu diametrul de 7-14 cm siut dc
categoria I iar cei d e 14-21 cm do categoria a 11-a. Producjia la hectar
este in general de 5-6 t /ha, iar in conditii de aplicarc a unor tehcologii spc-
ciale dc 15 t /ha.
-4pragicul se p%streaz%in depozite special amenajate, la temperatusa
de -2" pin5 la +2"C ~i umiditate relativH a aerului de 65-75 %.
Prodzccsrea bulbilor pcntru consum. P r e g 5 t i r e a t e r e n u 1 u i
pentru infiinfarea culturii se face in dou5 etape, toamna ~i primPvara.
Toamna se executg: discuit pentru dcsiiintarea culturii anterioare
$i afinarea solului cu GD-3,2 + U-650 M, nivelarka dc intrctinerc cu ST-2,s.
fertilizarea de bazii cu MA-3,5 $i arjtura adiricri de tcalnna la 28-30 cm
cu PP-3-30 + U-650 M. Cantitatea de ingrri$rninte aplicate, depinclc de
sol ~i se stabile~tepe baza analizelor agrochimice. Orientatit., la un sol mediu
ca fertilitate se pot aplica 200 kg superfosfat ~i 100 kg sare potasicg.
Primgvara se aplicg: grspat cu 6 GCR-1,7 +U-650 M ; fertilizat cu
150-200 kg aeotat de amoniu $i incorporarea acestr~ia cu GD-3.2 + lxrvelor c5rHbu$ului dc mai $i a coropi~nifelorse fr.lose$te Lindatox-3, iar
U-650 M; erbicidat cu' Tfeflan 24 E.C. - 2 l / h a in amestec cu 400-450 1
+
ap2 folosind MET-1 200 sau MSPLJ-900 U-650; modelarea terenului in
brazde inzlfate (l%fimeala coronament de 50 sau 94 cm) cu MMS 2,8 + U-650.
DupH pregitirea terenului urmeazii infiintarea culturii prin plantarea arpa-
gicului cu MBP + U-650 M.
Plantarea incepe primivara dtvreme (10-20 martie) ~i se face fit. in
rinduri la distanta de 24 cm intre rinduri $i 6-8 cm intre plante (fig. 4 L ) ,
fie in benzi de cite 2 rinduri la 30 cm intre ele $i 6-8 cm Pntre plante perind
(fig. 43). Pentru asigurarea unei densitsti normale de circa 360 000 plante
la hectar, este necesar ca arpagicul sB fie calibrat pe dimensiuni. Cantitatea
de arpagic necesar5 la hectar este de 500-600 kg. Pentru evitarea form.irii
Fig. 42 - Schema de infiinbre a culturii de ceapg de
arpagic, pe brazde late
Fig. 43 - Schema de i~iiiingre a culturii de ceap& de
arpagic pe brazde inguste
fustilor se recomandri ca timp de 10-15 zile inainte de plantat, arpagiclll
s%fit; tinut la o temperat~icide 30-35C.
I n g r i j i r e a c u 1 t u r i i sc executri in tot timpul perioadei de vege-
tafic. ~i const5 din efectuarra urmritoarelor lucrari:
-- p r s ~ i t u lmanual pt: rind, odat5 sau d e dou5 ori ~i mecanic intre rin-
duri de trci ori ; pr5~itulmccanic se execut5 cu CL-2.8 + L-445 echipat cu
corpuri de rarit5 pentru rcfacerea rigolelor d e udare;
- fertilizare fazialii cu azotat cle nmoniu 100-120 kg/ha $i sare pota-
sic5 60-80 kg/ha - lucrarea sr! face la 4-5 siipt5mini de la plantarc folc-
sind?z-scCL-2.8 cchipat cu dispozitive d e administrat ingr5$5mintc -t L-445 :
- crbicidare cu Afalon 2 kg/ha in ainestec cu 600 1 apii; lucrarea se
~ X C C N ~cind
Z plantele an 2-3 frunze normale;
- irigarea pc rigole lungi cu 250-300 m3 apii la hectar pentru o udare ;
En ~ o ~ ~ d normale
itii se aplic5 3 udiri ;
- corzibaterea bolilor $i d5-unatorilor. Boala cea mai rrispindit5 este mana
;arc se combate prin tratamente cu zeanlH bordelezii 1O/, sau Zineb 0,2-0,3 O!',.
Tratanientele se fac dupa fiecare ploaie. Daci apare atac de putregai cenuSlu
se 2-3 tratamente cu Orthocid sau Dithane M-45. Pentru combaterea
pentru musca cepei Lindatox-3 sau Diazo1 0.1 %. Tratamentele se esecutg
cn MSPP-3-300 + L-445. si se intrerup cu 20 zile inainte de recoltare.
R e c o 1 t a r e a are loc la sfir~itullu~iiiiulie ~i se executH manual sau
rni.c:;?nizat cu MRC-1.24- L-445. DupL recoltat ceapa se l a s j pe brazdii pen-
tru a so usca apoi se aduni. :;e curPtP de frunze, se sorteazz $i se dcpoziteaz'd.
Frr~ducfiala hectar estc de 13-20 t.
Cultura cepei prin semiinat direct in cimp (ceapa ceaclama). Acest sis-
t e ~ xse practica mai Enainte numai in regiunile cu umiditate ridicatH dar in
ultima vreme, cind s-au extins irigatiilc, cultura se face 7i in zonelc secetoase
din sudul tiirii.
P r e g k t i r e a t e r c n u 1 u i const2 in gripare, nivelare de i'ntrefi-
Ilere. fertiiizare de bazB $i ca $i la ceapa de arpagic ar5turH adinc5 toanlna;
prirnk\,ara se cxecut5 modelarea, mirunfirea atentP, a terenului $i incorpora-
i-ca ingrZgrvLmintelor chimice cu azot.
f n f i i n t a T e a c u 1 t u r i i se face fie toamna tirziu (luna noiembrie).
fic primavara dcvremc (1- 10 a 111-a). Se seam5nX in 2 benzi la 34 cm una
dc alta, fiecare band5 avind cite 2 rinduri la distanta d e 15 cm intre cle
(fig. 44). Sem5.natul s~ cxecut5 cu SUP-21 sau Saxonia in agregat cu L-445.
Atli~lcirneade semsnat este de 2-3 cm, iar cantitatc:a de siimintH necesar'd
la u n ha de 8 kg. Densitatea culturii trebuie s5 fie de minimum 360 000 plante

I f
' -i
Fzg. 44 - Schema de iniiintare a culturii de
ceapa prin semanat d ~ r e c t
la hectar. Pentru asigurarea unui contact bun intre seminfe $i sol, inainte gi
imediat dupj. semiinat este necesari o trivrilugire ugoarj. cu TI-3,05 + L-415.
L u c r r i r i l e d e i n g r i j i r e a culturii constau din: erbicidarc cu
Dual 3 l / h a imediat dupj. semHnat gi cu Basagran 3-5 l / h a cind ceapa are
2-3 frunze normale; prigit manual gi mecanic de 3-4 ori; rdritul la 8- I0
cm intre plante pe rind; fertilizare fazialii cu azotat de amonin, superfosfat
gi sare potasic5 cu aceleasi doze ca la ceapa de arpagic: irigare cu cantit5fi
mai mari de apj. decit la ceapa de arpagic (6-8 ud5ri iar cu 3-4 sZpt5nlini
inainte de recoltare nu se mai irig:) ; combaterea bolilor ~i d5unj.torilor cn la
ceapa de arpagic. fnainte de recoltat este indicatj. t5viIl~gircaccpci ptwtru
a grLbi uscarea frunzelor.
R e c o 1 t a r e a se face manual sau mecanizat, in prilna jumltatc:. a
lunii septembrie. 1)upii recoltare urmeazL uscarea, stringerca, sortar.3 si
depozitarea cepei. I'roducf ia este cle 15- 18 t /ha.
Cultura cepei prin rssad este cunoscutj. ~i sub nunlele de ceapii de ap5.
deoarece, cultura pretinde ud5ri abundente.
Tehnologia culturii impune ilouj. etape: producerea r5sadului ~i obfi-
nerea bulbilor.
Pvoducerea r i s a d u l z ~ iare loc pe brazde reci, in teren foarte bine lucrat.
Semanatul se face la .inceputul lunii aprilie, folosind 10- 15 g s-imintri la 111'.
Pentru asigurarea risadului necesar unui ha de culturj. se folosesc 3-5 kg
s.Lminf5. Rrisadul nu se repic5 gi este bun de plantat cind plantele au 2-3
frunze $i 3- 4 mm grosime.
Producerea bulbilor dc coltsum se face pe aceleagi tipuri de tcren si cu
acelea~ilucriri de pregstirc ca la cultura prin arpagic. Terenul se modeleazii
in hrazde inilfate cu lzfimea la coronarnent de 50 cm. Plantatul, se face in
doua rinduri pe brazdH la distanta de 30 cm intre ele si 8- 10 cm intrc plante.
frlainte de plantat rgsadul sc inocirleste. Adincinlea de plantat este acccasi
cu adincimea la care au stat plantele in locul de producere a r5sadului.
I. u c r 5 r i 1 e d e i n g r i j i r e in timpul vegetafiei sint: prisitul,
udarea abundentl (de 10-12 ori cu norme de 300 m3/ha) ; fertilizarea fazialri
de douj. ori cu cite 50-60 kg/ha azotat de amoniu, 80- 100 kglha superfosfat
$i 60-80 kg/ha sare potasic5; prevenirea $i combaterea holilor gi d5uniitc+
rilor prin metodele $i cu substanfele folosite la celelalte sisteme de culturc~.
Recoltarea se execut5 la sfir~itullunii septembrie $i este urmatj. de lucriiri
de sortare, ambalare gi depozitare. Productiile sint de 25-30 t/ha.
Pentru obtinerea frunzelor verzi de ceap5 in anotimpul rece se mai prac-
tic5 $i cultura forfat5 a cepei prin cultivare in rlisadnife, solarii $i sere, folo-
sindu-se pentru plantare arpagic mare sau ceapj. de dimensiuni mici.
13.2. Producerea seminfelor
Pentru ceapa de apri $i ceaclama, in anul I, din s5mEnfH se obfin bulbi
aclic5 plante-mam5, din care in anul I1 se obfin seminfele.
In cazul cepei trienale (de arpagic) in anul I se obfine arpagicul. Prin
plantarea in a n d 11a arpagicului se produc bulbii de ceap5 (plantclc-ma~n~).
care plantafi in anul I11 enlit tulpini florifere pe care se formeaz5 fructe ~i
serninfe.
Producerea arpagicului se face ca yi la ceapa pcntru consum.
Plantele-mam5 se obfin pe terenuri bine lucrate gi fertilizate cu 100-
150 lig/ha superfosfat, 150--200 kg/ha azotat de amoniu $i 50-75 kg/ha
sarcbpotasic5. Plantatul se face primiivara devreme, cu 600-700 kg arpagic
la hectar. fnainte de plantat se face marcarea rindurilor cu cultivatorul, apoi
se planteazs manual. Distanfa intre rinduri este de 30-40 cm, iar intre plante
pe rind cle 5-6 cm. fn timpul vegetafiei se aplicj lucr5ri de fngrijire ca:
plivit manual de 3-4 ori, sau chimic, irigat, stropit cu zeam5 bordelezL 1 %
impotriva manei, dupj. fiecare ploaie, fertilizgri faziale, combaterea buruie-
nilor prin stropiri cu A-1 114 cite 3 kg/ha in 800 1 ap5 etc. Recoltatul se face
fn prima jumztate a lunii august, manual sau mecanizat. DupH recoltat urmea-
zrt adunatul, sortatul gi depozitarea pin5 la plantare.
i n anul I11 din bulbii de ccapri pi-odu~iin anul 11se obtin seminfe. Plan-
tat111 are loc, fie in toamna anului in care au fost obfinute plantele-mams.
fie in primsvara anului urn15tor. fnainte 6e plantare se inliiturj. bulbii neco-
I-rspunZ~torigi se exccuta un tratament umed cu sulfat de cupru 1 % timp de
S- 10 minute, urmat de pr5fuiri cu DDT 2 kg la 100 kg bulbi. Plantarea se
.lave in b e n ~ ide cite 10 rinduri, la 80 cm intre ele sau pe brazde inalte la
90-95 cm intre rindmi. fntre benzi se las5 spafii de 1,5-2 m pentru circu-
lafia mijloacelor mecanice.
Plantatul se face in gantnlefe deschise cu corpuri de rarif8, la adincime
de 8- 10 cm. Distanta Pntre plante p- rind este de 20-25 cm. Cantitatea
de Ijulbi la hectar este in medie de 6 000 kg. Se asigur5 distanfele de izolare
d~ 1 000-2 000 m fat5 de alte parcele semincere de ceap5.
Lucrj.ri!e de intretinere sint: 4-5 pragile mecanice; fertilizare faziala
cu azotat de amoniu 200 kg/ha, superfosfat 150 kg/ha gi sare potasicj.
100 kg/ha; mu$uroitul plantelor cu rarifa; sustinerea plantelor cu araci sau
spalier ; tratamente preventive impotriva manei (zeamj. bordelezli 1 %) ; 2-3
ud5ri cu 300 m3/ha etc.
Recoltarea incepe cind capsulele s-au deschis in proportie de 10- 157;
rji sc executH numai dimincafa 7i seara. Tulpinile se taie la 15-30 cm sub
inflorescenfs, sa adun%~i se pun la uscat, apoi se treierj. cu combina C-1 sau
Gloria. Ssrninta s!: vinturg, se curHt2 de impurit5fi prin introducere in
ap5, se pune la uscat $i apoi se ambaleazs. La un hectar se obfin intre 400
gi 600 kg sj.mintH.
13.3. Cultura usturoiului
Alliun?. sativum - Fam. Liliaceae
Ori,&ea'~i rkpindirea. Locul de origine a1 usturoiului este Asia Mi&.
La noi se cultivli in toate zonele fgrii, allituri de ceapH.
Importanta culturii. Usturoiul se cultivj. pentru consumul in stare crud5
a t)ulbilor, tulpinilor false $i frunzelor. Mai este folosit la condimentarea min-
cHrurilor, En industria conservelor gi in industria farmaceuticli.
 Particularit5p biologice. f n conditiile tirii noastre usturoiul se comport5
ca plant5 anualri. Bulbul este format din bulbili (critei) p r i n ~ ipe un disc
comun care este tulpina propriu-zisH a plantei. La exterior bulbul este acopc-
rit cu frunze care la maturitate devin pergamentoase. Pe partea inferioara
a discului se g5sesc rsdricini fibroasz. Frunzele sint liniare, indoite sub forma
unui jgheab, de culoare verde ~i acoperite cu pruinii. In fara noastra ustu-
roiul nu emite tulpini florifere ~i nu formeazH seminte. E l se inmulte~tepe
cale vegetativri, adic5 prin bulbili.
Soiuri. De Cenad, soi cultivat in sudul ~i rnai ales in sud-vestul tzrii,
prezintri dous forme, una de toamnri ~i una de primZvar5. Cele rnai mari
suprafefe sint ocupate de forma de prim5var5. Acest soi prezintg un bulh
rotund, cu 8-15 bulbili ~i o greutate de 30-40 g. Cultura necesit'i irigatii,
deoarece plantele nu rezistg la secet5.
De Moldova, soi cultivat pe suprafete mari in paltea dc nord a tririi.
prezintri o form5 de toamnH rnai productivii ~i una dc ~,~-imSvar% cn Lulti
rnai mici ~i capacitate de pastrare foarte bunri. Ambele formc au bu1l)i d c
form5 rotund:, uSor alungit: ~i cu 8-12 bulbili. Soiul cste rezistent la st>c-c.t:~
Amaradia 26, soi dc toamnri, cu bulbi unifornli ~i mari (40-60 g ) , for-
mafi din 10-12 bulbili de culoare albri-giilbuie cu nuante violacee. P,ull,ii
se p5streazZ foarte binc pcstc iarnri.
De Isalnifa, soi cu bulbi mari (40-60 g) ~i rezistentri mare la tempernt:u-i
scgzute. Se cultivii in toate zonele t k i i fiind recornandat pentru plantzrile
de toamna.
Cerintele fat5 de factorii de vegeta$ie. Ca $i ceapa. usturoiul are prctcntii
mici fat5 de c5ldur5, fapt care permite plantarea din toarnnr~sau primjvara
devreme. Fat5 dc umiditate are pretcntii rnai ~ n i c idrcit ceapa. Este fc~artc
pretentios la luming. Terenurile iridicatc pentru cultura tisturoiului sint cele
plane, permeabile, neinfestate de boli $i d%un5tori, cu soluri uSoare, de frrti-
litate medie. fngrri$mintele organice se aplicz la planta premerg5:o.%r-..
L7sturoiul d 5 producfii bunc dupZ acelea~ipremergritoarc ca ceapa.
Tehnologia culturii. P r e g H t i r e a t e r e n u 1 u i se face la fel c~ la
ceapri avlndu-se Pn vedere anotimpul in care se planteaza. fn cazul p1ant:irii
de toamng, dup5 argtura adinc5 terenul se erbicidcaz?~cu Trcflan 2-4 l/ha
in amestec cu 400-450 1 apH, iar in cazul plantzrii de primgvari erbicidul se
aplicS odata cu afinarca solului, primrivara. Modelarea tcrenului se face in
brazde fngltate de 50 sau 94 cm la coronamcnt. P 1 a n t a r e a de toam115
se face in septembrie-octombrie, iar cea de primgvarri in prima j u d t a t e a
lunii martie. Schema de plantare depindc de lritimea de coronament a Ixaz-
delor. Astfel, pe brazda de 94 cm se planteaza 4 rfnduri la 24 cm distant;
intre ele ~i 8 cm intre plante pe rind iar pz brazda cle 50 cm, cite 2 rincluri la
30 cm intre ele $i 6 cm intre plante pe rind (fig. 45). AdPncimea de plantnt
cste de 5 cm toamna Si 2-4 cm primgvara. Pentru un hectar este necesar5
cantitatea de 600-800 kg bulbi. L u c r 5 r i 1 e d e i n g r i j i r e a culturii
sint: p+itul de 2-3 ori. plivitul, fertilizarea suplimentar5 ~i combatrrca
Fig. 45 - Schema de plantarea usturoiului
a - pe brazdH 1atH; b -pe brazdi Ingust&
d8un5torilor. R e c o 1 t a r e a se face fn luna iulie sau august, manual sau
mecanizat. DupH uscare in cimp, urmeazH adunatul, sortatul, transportul
~i depozitarea bulbilor. Producfia la hectar este de 5-6 t.
13.4. Cultura prazului
Allium $orurn - Fam. Liliaceae
Originea ~i riispindirea. Ps:uul provine din Egipt ~i Republica Elen%.
f n \ara noastr5 se cultiv; in zonc.le de sud. sud-est ~i sud-vest.
Importanta culturii. I'razul sc cuitivri pentru tulpinile false care se folo-
sesc pentm consum proaspHt sau preparaiea unor minc5ruri.
Particularitsti biologice. Prazul este plant5 bienal5, cu tu!pinH falsg de
20-70 cin inriltime ~i 3-6 cm In diametru. Radricina este fibroasri dar mai
dezvoltatS decit la ceapii $i usturoi.
Tulpinz propriu-zis8 este format2 dintr-un disc, iar bulbul este mult
mai redus decit la ceapa. Frunzele sint lineare, indoite sub form5 de jgheab,
crilorate In verde de diferite nuante ~i acoperite cu pruinH. Tulpina florifer'l,
care se formeaz2 in anul a1 doilea, este cilindricri, plinri la interior, de 1.8-
2 m fnrillime. Acec.sta se terrains cu o inflorescent5 globuloas2 cu flori albe-
1-erzuiinvelite in primelefaze inti--o membranH liliachie. Fructul este o capsul5.
Semintele sint asem5natcare cu ccle de ceapri, dar rnai mici.
Soiuri. 'fn tara noastrH soiul cel rnai r'ispindit este C5mu9, cu tulpina
fals5 fnaltk de 50-70 cm. de culoare verde-deschis. AlMuri dc acesta, dar
pe suprafete foarte mici, st: nlai intilne~tesoiul Picior de elefant.
Cerinte fat5 de factorii de vegetatie. Prazul este rezistent la frig. Tcmpera-
tura de incolfire a serninfelnr este de 3-5C. Fat5 dc luminH ~i umiditate are
cerinte mari. Pentru r e u ~ i t aculturii stnt necesare soluri cu fertilitate medie
sau ridicati ~i cu texturii luto-nisipoasri sau nisipo-lutoas5. Spre decsebire
de ceapri $i usturoi Pngr5;amintele organice se aplic5 in anul culturii.
Tehnologia culturii. Obivnuit, prazul se cultiv5 prin rgsad ~i destul de
pufin prin szmHnat direct. RHsadul se prcduce pe brazde reci. SemHnatul se
face in decada a 111-a a lunii martie folosindu-se 8- 10 g sHmint5 la m2, adicri
5-6 kg pentru rrisadul necesar a1 un hectar. Rzsadul nu se repic:.
Pentru infiintarea culturii terenul SP pregsteste ca la ceaps, in plus
este necesar administrarca din toamng a 20-25 t gunoi la hectar. Plantarea
se face in mai-iunie. Pe terenurile rnai grele, unde se fac brazde late de 50 cm
 -!!zlaa eyulaq ej!urnu e p o q alede
epme a!i3ear n3 apnlos a d -yqnau a!j3aal n3 !InIos ala3 .a3!m!q3 a~u!cu& -!npTos ale ale!3?j
- ~ a d n saplnleqs u j qnur !em la3 3sapu!dsel as ale:, alepumas ! u p e p p 3sau
-e&uj S! pCeB ap IOU& n3 aqezyVpa3 au!q a g es a!nqall e z n a n3 aJea!llnJ -lodale:, u!p 'FJUEJOA!~ eu!:,ypg~ o ale elueld *a!801o!q flg!.n~p3!p?d
a p n u a l a l .aseo@le-od!s? nes asaod!~u-o@le alas ad !S loI!my a p u n ~u!p
apnuala) ad as-npugu!jqo a)eqpzal aunq !aur a-(a:, 'pseo!jualald alleo3 aJsa .(n!31e3 ap p!:,ads u!) alelau!ur !~rups'!S au!iel!n '!lnleqez ap a~uevodur!!jyl!)
ezlea 'aa!luJnu alajuelsqns ap e j e d -pesel ap epeo!lad u! s a F !cur ale:,p!l -up3 auljuo3 e x .auuoj aj!lajF qns aleledald nes alelnur ' ~ l z d s e o l dalaqs u j
ajuua3 ale e z n h zu!umI ap e j e d .$eBu! el !emnu ?$ea!.1p3 a p q a q eaa3e ap k! xrunsuo3 as ale:, a~!ujj~de:,nquad ~ a ! p 3as ezleLl '!!inqlna ejueqiodur~
a ~ e x p u!!jua~a~dale ezlea aqel!p!urn ap pjeg - 3 0 0 z - g ~ ap m~!ujjydp e a l e u
-103 ap eur!ldo ea3 le! ' 3 a p - ~ ap ajsa lolajururas e al!jlo3uj ap ew!u!ur e m )
- e l a d u r a ~ '3,,8- el a~!ujjede:, le! 30k- el elsrzal lod aI!1npasex -elnpIe:,
ap ~ j e ~aju!la3 ale %qle ezleh .a9e)a8an ap !!rope$ ap e j e j a i y r a 3
..eledsaold alejs u j ale13
-szd ap BqeIs !em eaqe~pede3ale lap alelnur u!~d au!q .ezea~~sgd a s .so[ ap
e a l n d uj y~!71n$loSn 'y3!~a3s k u u o ~ap '(By c "sad) alem -gujjedp o zzearu
-103 e$ueId .!!lei ln~saa-pns!4 ~nqsa-pns' ~ n p n sui ~ ~ p u ; d s e'nezna l aa
- n a d aqleo3 ezealnu
as l e p :~edseold a l q s uj au!q aJlEOJ ezeal~spda s aezeq all::, -g+@un@u!jnd
e3Fo3uol+ p.nnoj ap 16 zpsapuj au!q '(By 2) aur!.Icur e3 J!~O~C!~I alsa s u j j z d y ~
.e!ueapsuell u!p !:,a1 !em 14 apaurn alauoz n l ~ a dppueuro3a.x 'la%eurv
. e j e a ~ 3ezleA !S ep!douo3 ' q n B
.alemur u p d alE.tlaSuo3 e l q e p epoduroo 'sallaxnlg ap ezlea '3!401 ez.1e.4 %qIe ezlea :a+~edx$.!azlaa edm2 u!a
as l e p ~ ~ e d s e o lalels
d uuj au!q g z e a l ~ s ~ads .alsal:, !aun e!saldw! e p ale:, -aIajuyur
B$U$JJSV ~leo!la$xa ezunlj 0 n3 e$!+In.)-po guuoj ap z y C-2 ap gurjede:, -as S! :laj!.IoU eu!dln~ eaI!op Ie ap -(a3uj le! 'y!q!+sauro3 eaq~edezeaurroj u e
o ZzearruoJ aIaqueId .e!ue~\csuelL ug 7pu1 !em ppujdsel '2!abrpsuneia 1nur!ld UJ .apua!q a ~ u e ~$LIES
d ?dm9 e-+sea:,e u ~ ap p e d 3e3 ale:, a1aurn8ay
nalemur u p d
-1asuo3 14 ~3 eledseold alels uj x l e au!q ape03 ezeallsed as a.1~3l-gleqtuoq
lo$n ~311ajsE U U ~ Jap (By Z'C-S'Z) ale" euj$ede:, o ezeauuoj aIa+ueld .!leu[
ape03 a p s !!$e~!.\!~npo.d Tplolep ! ~ - g $ alauoz aqeol u; Teagln3 'pS!m3!?
:~ u i seqsp.ou e l e j uj alea!qln3 pn!os apre~~odury
!em aIa3 -(al!z 091-0b 1 ap a!jeqaBa~ ap epeorlad n:,) ? z z r ;t z r n ? o
-andel3 el a$uals!zal 'p!133s FWOJ ap (By S'Z-Z) TIE" alds !!3olt!u1 !u!j~d~:,
ale ale:, e!loIg In!os alsa ~ ! p u ; d s !em ~ ~ la:, !!mdury+!cuas al!ln!os alJu!a -(al!z -auo$ OC-SZ ap alsa
OCI-SII apa!je?aBaaapppeo!ladon3) ? z r n Q z u ~ ~ z w a ?sA n z o S l e p a q el e!j3npold .FU.IE! alsad aleqsed nquad apqura!ou-auquro~m uj nes
.(alas $! !pelos 'ajaun~)ala[aqold !!$ads le!paurr urnsuo:, n.quad a!~quraldas-lsn8ne ut a:,eF as e a 1e 7 1o 3 a
u j !S 753 faCa+osdau d u r p uj e q p 3 as-npugnd u!p alo3!mnSa1 alau
s z ape) ruluad ~ e p u e u r o ~ a l s g y p s a p u j qelapour 6! Tela$eI -gq'$~nqu!jnd
~ P A O~oSn 31lajs euuo3 ap '(3q I e l gujd) p!ur ~ u r i e d e 3n3 !os 'qxeq)!a
:aI!in!os
a p e d 3e3 ed@ ppaa3e u!a -apz 1-06 ap a!je~a8aa ap ~ p e o p a do ne pnyos -3rr)
!zuaq a q u j ur3 S! aIa aqu! 1x13 oz el Ilnpuy ap yuaq u j ezea~usldas Juam
apse %p~seou sle$ u!p aleurrou a~!!j!puos u l ..zz r n 4 w z $ z r f i 2 o s -.euolo3 el ur3 p6 ne alapzelq apun aleotn a p n u a l a l ad .pup ad 'alueld alqui
- ( ~ u u I - ~ap)
o + !!ZJJ~ S! ( I ~ ap)A !!~ndunq!mas '!!xndur!? :us l l e d k ~as eajsa3V 1x13S I -01 S! ala aqu; ur:, oc el ~ l n p u j q9 3 ~ 3yzeaqueld as 'luameuolo:, e l
.pn!os ap a l e u ape03 aleqa!lea o ea!p3 as ellseou e l e j u l *!in!os
'apz t-c u j !jp3uj
~ o dezlea ap apju!uras 'apuuou !!j!puo:, u~ -!ue 9-b aleqsed ap e ~ e ~ n p
le! '%06-~8 ap alsa lo1aiuluras e e~!~eu!'u"aB e a q e ~ p 3 e g .s!qu!-n!ua~e3
aleoln3 ap p!ur 6 a p ~ naju!uras ~ o ~ n3 (a~ua3s~qap aaxps) a ' + 3 ~!S3 a u a q ~ 3!lo13
F e a u u o j as ale:, ad 9x1 -8'0 ap e l p u j ' ~ l a g meu!dln~
~ ~ o elloazap as ue
eapop @ ap la3 u~ .-eujjede:, p u p x l o ~p ~ u a 3!nlaln3nu1 lmn[ u~ qp, ad eun
~ ~ a d as o 3?pzuNJ
~ '3sa33 a:, elns-gn a d .p+azol ap euuoj u j aJezaSe azuru3
3sasz3 as 23 a d ' ( ~ 1 3G I -01) f i ~ ~ n 3 aJleoj
s alsa ue p u r r ~ duj e u ! d l n ~

Fig. 49 - Schem5 de infiinwre a culturii de varza in solarii de tip
tunel inalt
cu polietilen5. PrimHvara se incorporeaz5 in sol produsul Lindatox 50 kglha
pentru combaterea coropi$nitei, viermilor sirm5 $i buha varzei, cind se
execut5 $i erbicidarea cu Treflan - 3 l/ha. P 1 a n t a r e a se face intre
25.11 $i 10.111, Pn functie de conditiile climatice din zong. Schema de infiin-
fare a culturii este de 2 rinduri pe brazd5 la 70 cm intre ele gi 25 cm intre
plante pe rind (fig. 49). Se recomanda soiul Dittmark.
L u c r 5 r i 1 e d e i n g r i j i r e constau in: completarea golurilor.
irigat, fertilizat fazial cu 110- 120 kg /ha azotat de amoniu, combaterea boli-
lor $i d5unZtorilor ~i aerisirea in zilele c5lduroase. Recoltarea incepe in prima
decad5 a lunii mai. Producfiile sint de 28-30 t /ha.
14.2. Cultura verzei r o ~ i i
Brassica oleracea, var. capitata, f . rubra - Fam. Cruciferae
Originea qi rispindirea. Varza ro$ie provine din acelea$ locuri $i este
rBspindit5 in acelea$ zone din tar5 ca varza alb5.
Importanfk culturii. Varza r o ~ i ese cultiv5 pentru c5p5tinile care se con-
sum5 in stare proaspat5 ca salat5, murat5 sau f n otet.
Particularit5ti bobnice yi biologice. Caracteristicile verzei ro$ii stnt in
general asem5n5toare cu cele ale verzei albe. Se deosebe~teprin culoarea vio-
lacee a frunzelor $i prin dimensiunea c5pStfnilor. care sfnt rnai mici dar rnai
indesate.
Soiuri. 'Cap 'de negru, soi valoros $i foarte r5spindit tn tara noastr5, are
perioadH de vegetatie de 140- 150 zile, c5p5tin5 oval5, mare $i indesats ~i de
culoare royie-inchis.
R o ~ i ede Argey, s j i obtinut Tn tara noastr5 de cercetgtorii de la Statiu-
nea Stefsnegti-Arge~,este recomandat pentru toate zonele legumicole.
f n prezent, rnai este introdus in cul-tura soiul Topaz cu c5pztin5 rotunda.
frunze exterioare de culoare rogie-inchis, iar cele interioare r o ~ i ispre violet.
Este semitimpuriu $i dS productii mai mari cu 20-30% decit soiul Cap de
negru. Se poate cultiva in toate zonele t5rii.
Cerinfele verzei rogii fat: de factorii de vegetatie sint asem5nZtoare cu
cele alc verzei albe.
Tehnologia de culturg este asernZn5toare cu cea aplicatri la varza alb5
In cult1115 dc toamn5. Rssadul se produce in brazde reci dup5 aceleagi metnde
ca la varza alb2. Plantatul se face in luna iulie, cite 2 rinduri pe brazdi. Dis-
tanta Pntre rinduri este de 60 cm, iar intre plante pe rind de 40 cm. Lucrjrile
de ingrijire sint la fel ca la varza alb5. fn conditiile aplicarii corecte a tehno-
logiei productia este de 15-20 t/ha, uneori putind ajunge pin5 la 30 t j h a
Al5turi de varza albri $i rogie, in cultur5 rnai este intilnitg ,,Varza ==eafg"
care are origine comun5 cu varza alb5. Aceasta se cultivi Pn Banat, Trans&
vania $i pe suprafete mici in jurul Capitalei. C5p5tEnile de varzz creatri se
consum5 proaspete sau preparate.
Varza creafH formeaz2 c5pipgtina mai putin indesat5 decft la varza alb5.
Planta are frunze subtiri cu limb incretit de culoare verde-g5lbui sau verde-
alb5strui. fn tara noastr5 se cultiv5 dou5 soiuri: Vorbote, cu perioada de
vegetatie de 110-120 zile, c5p5tini mici, oval ascufite in greutate de 1 kg
gi Vertus, un soi mai putin cultivat fiind tardiv. Fat5 de factorii de mediu
planta are aceleasi cerinte ca varza albP, de aceea IucrHrile de pregztire a
terenului $i de intretinere a culturii sint aceleagi. Schema de plantare este
de 60 x 30 cm sau 60 x 50 cm. Productia la hectar este de 20-30 tone.
1
14.3. Cultura verzei de Bruxelles
Originea yi rgspindirea. Provine din acelea~izone ca varza alb5 gi se
cultivs pe suprafete mici in jurd Capitalei gi in Transilvania.
Importanta culturii. Varza de Bruxelles este cultivat5 pentru c5p5tinile
de diniensiuni foarte micf - cit o nucH - care se consum5 preparate in di-
verse forrne.
ParticularitHti biologice. Varza de Bruxelles in p r i m d an formeaza o
tulpin5 dreaptj de 90-100 cm Pngltime pe care se insereazz frunze de cu-
loare verde-inchis, indoite pe margini (are f o m a unei linguri). Frunzele de
la baz5 sPnt scurte iar cele de la virf lung pefiolate. Frunzele de la baz5 se
usuc5 rji cad pe m5surj ce planta inainteaz5 in vegetatie, iar cele de la vfrf
r5min sub forma unei rozete. Din mugurii axilari aflati la subsuoara frurtzelor
se fomeaz5 c5p5flni mici (verzi~oare)cit o nuc5 de form5 sferic5 sau oval
alui~gitg(fig. 50). fn cel de-al doilea an de cultur5 din verzi~oarese formeazz
tulpini florifere pe care se gHsesc seminte aiemjnitoare cu cele de varz5 alb5.
Soiuri. Tirzie de Amager, soi foarte rrispin-
dit in cultur5, are o tulpini. inalt5 de 80-100 cm
pe care cresc verzi~oarede form5 sferic5 uSor alun-
gitz, bine indesate ~i cu rezistenf5 mare la ger.
Cerintele fat& de factorii de vegetatie sint
acelea~ica la varza alb8, dar are rezistent5 rnai
mare la temperaturi scgzute nefiind v5t5mat5 nici
la -lOC. De aceea recoltarea se face toamna
tirziu sau in timpul iernii deoarece plantele pot
ierna in cimp.
Tehnologia culturii. Luccrile de pregjtirea
terenului sint acelea~ica la varza &a. Cultura
se Pnfiinfeaz5 prin r5sad produs in r5sadnife semi-
calde sau reci, cit $i in solarii. Sem5natul se face
in luna aprilie, iar plantatul intre 15 rnai $i
1 iunie. Schema de plantare este de 2 rfnduri pe
brazd5 la 70 x 40 cm (fig. 51). Lucr5rile de 2n-
tretinere a culturii sint la fel ca la varza alba. f n ~ i g 50
. - Varzb de Bruxelles
 Fig. 51 - Schema de infiinpre a culturii de
van& de Bruxelles
plus se rnai execut5 ciupirea virfului tulpinii pentrul a stimula cre~terea
verzigoarelor.
Recoltarea incepe toamna tfrziu gi poate continua pin5 iarna. La apari-
tia temperaturilor sc5zute plantele se taie sau se scot din p5mint, se depozi-
tea25 in locuri unde se asigur5 temperaturi de 2C $i umiditate ridicat5, recol-
tarea verzi~oarelorf5clndu-se pe m5sura cererii pentru consum. Productiile
la hectar sint de 5-6 tone.
14.4. Cultura conopidei
Brassica oleracea, var. botrytis, subvarietatea, caulifZora - Fam.
Cruciferae
Originea ~i r5sphdirea. Originea conopidei este c o m u d cu cea a verzei
albe. La noi in far2 se cultivj. in majoritatea zonelor legumicole $i rnai ales
En bazinele din jurul ora~elor$i centrelor muncitore~ti.
Importanfa culturii. Conopida se cultiv5 pentru inflorescenta sa (denu-
mitH $i c5p5fEn5 fals5) care este bogat5 in vitaminele... B,, B, $i C. Se consum5
sub forma unor preparate foarte fine $i gustoase.
Particularitiiti biologice. Degi este plant5 bienal5, conopida cultivat5 in
condifii speciale poate produce s % m h f %chiar Pn anul !. f n prirnul an tulpina
este scurtH $i are pe ea o rozet5 de frunze. Dup5 un anumit timp pe tilpin5
se formeaz5 listarii $i pedicelii florali care in faza tin%% sint scurfi, cHrno$i,
de culoare albH $i foarte fragezi, care reprezintg de fapt partea comestibil5.
Frunzele sint ovale, alungite $i ondulate pe margini. La unele soiuri
acestea acoper5 inflorescenfa pe care o protejeazH impotriva luminii. La
15-20 zile de la aparitie, lristarii din inflorescenfz cresc ~i formeazj. flori
galbene. Seminfele sint mni mici decit la varz5, dar asemHn5toare ca form5
,si culoare.
Soiuri. fn fara noastr; se cultiv5 soiuri timpurii ~i de toamnz. Ca soi
timpuriu se folose~teTiinpurie de Erfurt care are perioad5 de vegetatie de
110- 115 zile, cSpSfinl rotund turtiti de culoare alh5 cu nuanfa u$or grilbuie
$i greutate de 300-600 g. Pentru toamns se cultiva Bulgiire de z5padii care
are perioada de vegetatie de 120-105 zile, cHp5tinri mare, globuloas5, albri
ca zHpada $i bine acoperitl cu frunze.
Cerinfe fat5 de factorii de vegetafie. Conopida este muli rnai pretenfioad
fat5 de factorii de mediu decit celelalte legume din grupa verzei. Tempera-
turile sczzute sub OC, cit ,si cele ridicate 22"C, insotite de seceti atmosieric5
I f#cm
a
I 140cm f
b
Fig. 52 - Schema de plantare a conopidei:
a - timpurie; b -de toarnni
contribuie la sc5derea productiei gi deprxierea pirfii conestibile. Fat5 de
lumin5 conopida are pretenrii mari, mai ales in fa51 de 15sad. f n faza de for-
mare a cHp5finii este necesaril umbrirea acesteia. Planta cere umiditate ridi-
cat2 atit in sol cit $i in aer. C-le rnai bune s3luri.sint cele lutoase bogate in
substanfe nutritive. Corlopida timpurie dH rezultate foarte bune dupH bost5-
noase, leguminoase $i solano-fructoas-, iar cea de toamn5 dupL mazirea de
gr5din5, fasolea p5stHi si cartofii timpurii.
Tehnologia culturii. Pentru c 16 l f tr r a z^ fz c z^ m # a conopidei lucrsrile
d e p r e e t i r e a terenului sint la fel ca la varzz. fnfiinfarca culturii ss face
numai prin r5sad. Pentru cultura timpurie se seamrinz in sere inmultitor sau
r1sadnit.e PncZlzite, in prima jumatate a lunii februarie. Plantele se repica
in ghivece sau cuburi nutritive de 5 x 5 cm.
P 1 a n t a t u 1 in cimp incepe in cea de a doua jumgtat? a lunii martie.
Pentru cultura de toamna se seam5nH pe brazde reci la sfir$itul lunii mai
iar plantatul se face in luna iulie. R5sadul nu se rnai repic5. Pentru produce-
rea fisadului necesar la un hectar cultur5 se folose~tecantitatea de 350-
400 g sHminfH. Plantarea se face la 90150 X 25 cm la soiurile timpurii $i 7 0 x
35 cm la cele tirzii (fig. 52). L u c r 5 r i 1 e d e i n t r e f i n e r e a culturii
constau in: completarea golurilor, udatul repetat. prH$itul de 3-4 ori, ferti-
lizatul fazial cie 2 ori, combaterea bolilor $i dkun5torilor, precum ~i acoperirea
c5p5finii, care se face ,prin Pndoirea unei frunze. R e c o 1 t a r e a se face
cPnd inflorescenfele sint bine indesate ad%% spre sfir~itullunii rnai la cono-
pida timpurie ~i in septembrie-octombrie la cea de toamn5. DacH plantele
nu ajung la maturitate inainte de venirea gerului acestea se scot $i se pun in
.ad5posturi la 10-12C unde se continua formarea inflorescentelor pPn5 sint
bune de consum.
C u 1 t u r a f o r t a t a'. 111 afara sezonului, adic5 in anotimul rece,
"
conopida se poate obfine in rgsadnite, solarii $i scre. Se folosesc soiurile
,,Pitic5 de Erfurt" $i ,,Bulg%recle z2padH".
P r o d u c e r e a r 5 s a d u 1 u i are loc in sere inmultitor sau in alte
spatii cu aceastH destinatie. Sem5natul se face h lHdite sau pe strat, iar dup5
r5s5rire plantele se repic5 in ghivece din plastic de 6 x 7 cm in care se pune
.amestecuri cu turbP. Un rHsad bun de plantat trebuie s5 aib5 virsta de '
40-50 zile.
P 1 a n t a t u 1 I n r 5 s a d n i f e cu EncPlzire biologic5 se face in r5-
.sadnite incalzite cu un strat de bHlegar gros de 50-70 cm peste care se pune
un strat din amestec de pHmint de 20-22 cm. P5mfntul se niveleaz5 ~i apoi
se ylanteazz la distant5 de 40130 cm asigurind 12-15 plante la o ram5 de
r5sadniP. Epoca de plantare este in a doua jumiitate a lunii februarie.
P 1 a n t a t u 1 i n s o 1 a r i i necesit5 pregztirea din toamn5 a terenului,
dup% care in prim5vari urmeazL afinarea $i modelarea solului in brazde
inilfate. Cu 7-10 zile inainte de plantat, solariile se acoperg cu polfetileni.
Se plantear2 2-3 rinduri pe strat !a distant5 de 20-30 cm sau 35-40 cm.
Perioada de plantare este intre 1 $1. 15 martie. L u c r 5 r i 1e d e i n g r i -
j i r e sint asem5nHtoare cu cele din cimp, atentie deosebit5 trebuind s2 se
acorde dirijririi temperaturii care va fi mentinut5 intre 15- 18C. Se recornand5
udiri dese gi aerisiri repetate. f n timpul vegetatiei se aplicri fertilizriri faziale
in rnai multe reprize care se repet5 la 15-30 zile. Cfnd inflorescenta ajunge
la dimensiunea de cifiva cm, aceasta se. protejeaz5 prin legarea frunzelor
in jurul c5p5tinii false. R e c o 1 t a r e a se face la maturitatea de consum
productia fiind de 2- 4 kg/m2.
Cultura conopidei se poate face ~i in sere in ciclul 2 pei~trua prelungi
recoltarea pin5 in luna noiembrie sau decembrie.
14.5. Cultura guliei
Brassica oleracea, var. gongylodes - Fam. Cruciferae
Originea ~i rhpindirea. Gulia provine din aceleagi zone ca varza albg.
La noi se cultivri in toate zonele, cele rnai mari suprafete fiind in Banat yi
Transilvania.
Importanta culturii. Gulia se cultivj. pentru tulpina iugro~at5care x
consum5 in stare crud5 sau preparat5.
Particularit%$ biologice. Gulia este o plant5 care formead2 Pn primul an
o tulpina ce se ingroa+ deasupra cnletului, care reprezint5 partea comestibil5,
iar in cel de a1 doilea an, tulpina floriferg. Frunza este lungpetiolatri, dintat5
pe margini ~i de culoare verde sau cu nervuri violacee, dup5 soi. Florile $
seminfele se asearnring cu cele de varzg alb5.
Soiuri. DiKorsky,. sai timpuriu cu perioadj. de vegetatie de 70-75 zile,
formeazri o gulie mi& de form5 sferic-turtit'i, cu carne alb5 $ gust dulceag.
Kupa, soi semitimpuriu (75-85 zile) cu gulie nlai mare de culoare vio-
lacee la exterior ~i cu carne albri rnai putin dulce la interior. Aceste douH
soiuri avind partea comestibilL rnai micP poartj. numele de gulioare.
Goliath albastru, soi cu perioad5 de vegetafie de 130- 135 zile. Gulia
este mare (1 kg) sfefic5, pufin turtit5, de culoare albastr8-violacee la exte-
rior $i cu carne albj.. Este recomandat pentru cultura de toamn: En cimp.
Goliath alb, soi asemrinPtor cu primul, dar de culoare alb5 la exterior.
Cerinte fat5 de factorii de vegetatie. Ca $i celelalte legume din grup-a ver-
zei, gulia are pretenfii reduse fat5 de c5ldur5. Fat5 de umiditate are preten-
fii mari, motiv pentru care cultura trebuie s5. se fac5 numai pe terenuri iri-
gabile. Lipsa apei provoacg lignificarea parfii comestibile. iar excesul dup5
o perioadg de secetH duce la cr5parea guliei. Cultura reuge~tefoarte bine
pe solurile bogate in elemente nutritive.
Tehnologia culturii. C u. I t u r a .i.n c i m $ a guliei se infiinteazj numai
prin r5sad. Pentru cultura timpurie, rasadul se produce in r&adnite calde
unde se seam'inz la sfirgitul lunii februarie iar pentru cea de toamn5 pe stra-
turi reci, pe care se seam5n5 la inceputul lunii iunie.
P r e g 5 t i r e a t e r e n u 1 u i este la fel ca la cultura verzei.
P 1 a n t a r e a se face la sfirgitul lunii martie pentru cultura timpurie
qi in iulie pentru cea de toamn5. Risadul se introduce in sol la aceeagi adin-
cime la care a stat la locul de producere. Datorita perioadei scurte d-.vegc-
tatie, soiurile timpurii se cultiv5 inaintea fasolei $i castravetilor de toarnnii
(cultufi anterioarri), iar cele tirzii dup5 mazare, fasole verde, cartofi tim-
purii etc. jcultura urmgtoare). Distanfele de plantare s h t de 25 x 25 cm
pentru soiurile timpurii gi de 30 x 40 cm pentru cele tkzii. f n g r i j i-
r e a c u 1 t u r i i const5 in lucr5ri de p r i ~ i t ,udat $i combaterea bolilor
$i d5unZtorilor. Se va evita muguroirea plantelor pentru a nu favoriza depre-
cierea tulpinilor fngrogate. R e c o 1 t a t u 1 se executz in etape, pe m b u r i
ce plantele ajung la mxrimea normala, adic5 in mai-iunie la gulia timpurie
gi septembrie-octombrie la cea de toamn5. Productiile sint de 10- 15 t /ha
la soiurile timpurii $i 20-25 t /ha la cele tirzii.
C 21 1 t Y a f o r t n t a' se practic5 rnai pufin in tara noastrP. Cultura
se face Pn rgsadnile calde sau solarii, folosindu-se soiuri timpurii.
Pentru cultura in &sadnite (cu incPlzire biologic5 sau tehnicg), r5sadul
trebuie s5 aib5 45-50 zile. hfetodologia de producere a r5sadului este aceea~i
ca la conopida timpurie.
P l a n t a r e a seface la 20>: 20 cm sau la 25 x 25 cm. L u c r 5 r i l e
d c: i n g r i j i r e sint acelea- ca la cultura in cimp la care se adaug5 diri-
jarea temperaturii (14-18C ziua $i 10-12C noaptea), aerisirea repetata,
aplicarea a dou5 fertilizsri faziale $i udatul in perioada de ingrogare a tulpinii.
R e c o 1 t a t u 1 incepe la 50-60 zile de la plantare pi se efectueazg in rnai
multe etape. Productia poate f i de 13-20 t lhl.
14.6. Producerea seminfelor
Fiind plante bienale, legumele din aceastP gn1p5, cu exceptia conopidei
care se comport5 ca plant2 anualri, au nevoie de doi an? pentru producerea
semintelor. Toate legumele din grupa verzei sint plante alogame cu poleni-
zare entomofil5. Ele se incrucigeazS ugor intre ele gi de aceea pentru a evita
corcirea soiurilor trebuie asigurate spatii de izolare de 1 000-2 000 m.
Solurile recomandate pentru cultura semincerilor din aceastg grup5
trebuie s5 fie adinci, bogate in substante fertilizante, bine afinate $i curate
de buruieni. Rezultate bune se obtin cind la fertilizarea de baz5 se aplic5
30-40 t / h a gunoi, 250-300 kg/ha superiosfat gi 150-200 kglha sare
potasici.
f u activitatea de producere a semintelor o etapH important5 este obti-
nerea de $!ante-mum;. Pentru aceasta este necesarii executarea urmHtoarelor
lucr5ri :
- Producerea] r5sadului prin semsnat intre 20-25 rnai la soiurile de
toamnj, 10-15 iunie la cele de varH $i 10- 12 iulie la cele timpurii. Varza
r o ~ i ese seamzns cu cca 10 zile rnai devreme, iar conopida in jurul lui 15
ianuarie. Dintre toate acestea r5sadul de conopid5 se repic:. Semznatul
se face pe straturi, in rinduri la distant5 de 10 cm intre ele. Lucrarile de in-
grijire a riisadului constau in ud5ri repetate la intervale egale de timp, pfi-
fuiri cu Detox fmpotriva puricilor, stropiri cu zeam5 bordelez5 0,25-0,75%,
plivit bumieni etc.
 - fnfiinfarea culturii prin plantarea rasadului in teren foarte binc
lucrat ~i modelat in biloane sau brazde cu IHfimea la coronament de 94 cm.
Se plantea25 cite 2 rinduri pe brazdH la varza si conopida $i 3 rinduri l a
gulii. Distanta Pntre plante pe rind estc de 50 cm la soiurile tirzii de varz%
~i la conopid5, de 40 cm la cele de vat%. de 30 cm la cele timpurii ~i dc 20 t m
la gulii.
- fngrijirea culturii constHh prasile rcpetatc ori dc cite ori este nevoie;
udat cu norme mici de apH la inceput (100 m y h a ) apoi tot mai mari (pin5
la 400 m3/ha) ; fertilizare suplimentari cu 70 kg/ha sare potasicj., 100 kg
superfosfat, 100- 120 kg/ha azotat dc anloniu cind plantclc au 10- 15 frunze
~i la inceputul forrnHrii ciiplfinii ; inlc~turareac5prifinilor necorespunz2toare
(netipice) etc.
- Recoltarea plantelor-man15 prin smulgcrca lor cu r5dj.cini in monien-
tul m care cipifinile sint bine indesate. IlupS alegerca c?+pHfinilor,acestora
li se indepHrteaz5 rozcta de frunze, se agaz5 in grzmezi ~i se acoperB cu frunzc
pinii la plantat.
Pentru @roducerea semin,tei se executz urm5toarclc lucriri:
- Alegcrea terenului si preg2tirea atent5 a accstuia. Tcrcnurile dcsti--
nate plant5u-ii sexnincerilor trebuic s5 fie pexmcabilc, usoarc sau nlijlocii si
cu posibilit:il;i sigure de irigarc. Tercnul alcs sc ar5. sc fcrtili7eazri cu supcs-
fosfat (300-350 kg/ha). sarc potasic6 (200-230 kg/ha) 5i azcjtat de amoniu
(150-1 80 kg/ha) gi sf mcnfinc curat prin grr~psrircpetatc.
- I'lantaiea are lcc la sfirsitul lunii octombric -pentru varzi ~i prima-
\.ara dcvrcmc! pentru gulii. Se plantcazri in sanf.uri Fzcute cu plugul la dis-
tanfc dc 90 cm Pntro rinduri ~i 25 cm intre plante. DupL qezarea plantelor
in ~ a n fse indcasi p5mintul in jurul acestora pentru a asigura u n contact
foarte bun cu solul. C5pifinile de varz5 plantate toamna se acoper; cu u n
strat gros de pimint pentru a f i ferite de gerul din timpul iernii.
r11 perioada de vegetatie se apli&: indep5rtarea stratului dc pamint
primiivara, crestarea cap5ffnilor ncpornitc in vegetatie, p r a ~ i l e repetate,
irigiri, fertilizare suplimkntar6 cu 120-150 k g h a superfosfat, 200 kg/ha.
azotat de amoniu $i 150 lrg/ha sare potasic;, cornbatcrca bolilor ~i daun5-
torilor prin prrifuiri cu DDT-20 kg/ha, legarea pc spalieri a tulpinilor flori-
fere, eliminarea lristarilor formafi rnai tirziu etc.
Recoltarea se face dimincafa in rnai multe etape pe miisura maturirii
seminfelor. Plantele recoltatc sc pun la uscat in adsposturi simple undc se
tin 2-3 s5ptZmini.. I)ppii uscare se executii treieratul cu combina de cerealc,
ambalarea 7i depozitarea seminfelor.
Producfia de seminte la un 'nectar de varzk este de 400-800 kg, la x-arzs
ro$ie $i gulii de 200--350 kg, iar la conopida dc 150-200 kg.
15. Cultura legumelor verdef uri
Grupa legumelor verdeturi cuprinde: spanacul, salata, cicoarea de gr5-
din%, loboda, telina de frunze ~i de pefiol, pHtninjelu1 pentru frunze, ceapa
$i usturoiul de stufat. Toate aceste specii au rezistenfj la frig $i cele rnai multe
au perioadz scurtz de vegetafie.
15.1. Cultura spanacului
Spinacia oleraceea - Fam. Clzeno$odiaceae
Originea yi rkpindirea. Spanacul este originar din Asia Micj.. f n fara
noastr5 se cultivi in jurul oraselor rji a1 fabricilor de conserve.
Importanfa cu1turii:Avind continut ridicat Pn vitamine ~i ficr, frunzele
d c spanac carc reprezintii partea comestibil% a plantei, se folosesc pentru
prepararea unor minCiruri $i En industria conservelor.
ParticularitHg biologice. Spanacul este o plant5 anualH. Are rsdj.cin5
pivotant2 care p5trunde adinc in sol, dar radiicinile secundare se ramifica
la adincime mic6. f n prima perioad3 de vegetatie formeazj. o rozet; de frunze.
i i r rnai tirziu tulpina floriferti. Frunzele din rozetH sint mari $i cHrnoase,
iar cele de pe tulpina floriferj. lnici yi subfiri.
Spanacul este o plant9 dioic5. adicij. prezint; plante mascule ~i femele
in proportic cgalH. Pcntru prorlucfia rle frunze, sint rnai valoroasc plantelc
fcrnclc care emit tulpini Slorifere rnai tfrziu.
Polenizarca este alogamr~+i se facr cu ajutorul vintului. Scminfcle sint
rotunde sau colfuroasc, cu facultatc germinativZ de 60-75 O/, putindu-se
pastra 3-4 ani.
Soiuri. fn tara noastrs sc cultivrl o ga1n5 variat5 de soiuri dintre care
cele mai rHspindite sint:
Matador, soi cu roxetii mijlocie spre mi&, frunze cu pefiol scurt 7i limb
mare, foarte rezistent la temperaturi scizute. Formind rnai greu tulpina
floriferii poate fi recoltat o perioada rnai lung;. Este recornandat pentru
toate zonele fiirii, putind fi semHnat din toamnz.
Viroflay, soi timpuriu si productir. are rozeta marc (40-60 cm in dia-
m d r u ) cu f ~ u n z ecsrnoase. de culoare verdc-inchis. Limbul este lanceolat-
Elfit iar pefiolul foarte lung. Se cultix.5 in toatc zonele din farj..
''
'Matares yi Nores sint soiuri care se preteazj. foarte bine la recoltare re-
petatj. $i mecanizata, aiyindrozeta mare cu frunze erecte. Se cultivj in jurul
fabricilor de conservc.
In cultura a fost introdus 7i spanacul din Noua ZeelandH care are tul-
pina tiritoare, iungt. si ramificat5, frunze romboidale petiolate, ascufite
Ia' v9rf ~i foarte cArnoase. Se poate cultiva cu rezultate bune $i in timpul
verii.
" Cerinte fat5 de factorii de vegetatie. Spanacul pretinde temperaturi
icizute, seminfele lui putind incolfi la 2-3C. Temperatura optim% de dez-
voltare a plantei este de 14- 18C. Seceta prelungita insotit2 de temperaturi
ridi'cate $i luminH ahundent5 grLbe7te aparifia tulpinilor florifere, ceea ce
d u e ' l a scHderea productiei de frunze pentru consum. De aceea spanacul
nu se cultivg in timpul verii, ci numai primjvara $i toamna.
. , : :;'iIcultura de spanac dB rezultate foarte bun? pe solurile mijlocii, bine
a f $ n ~ t e , , $bogate
i in substante nutritive. Reactioneaza bine la fertilizarea
cu Pngri~Sminteorganice.

E! ,i ....Ii,y
IU! 2o
-- Cm
Fig. 53 - Schemlr d e infiintare a culturii d e spanac
Tehnologia culturii. Spanacul ocup5 tercnul un timp foarte scurt avPnd
perioada de vegetafie de 33-45 zile. De aceea, el intr5 in cadrul culturilor
succesive ca plant5 premerggtoare sau urm5toare. Dup5 spanacul de prim5-
var5 (cultur5 premergltoare) se cultiv5 tomatele, vinetele, castravetii etc.,
iar spanacul de toamn5 (cultur5 unn5toare) urmeaz5 dup5 tomatele timpurii
~i de var5, castravefi timpurii, varz5 timpurie etc.
P r e g 5 t i r e a de baz5 a t e r e n u 1u i se face pentrn cultura prin-
cipal5, iar inainte de cultivarea spanacului se face o arZtur5 normal& gr5pare
~i modelare.
S e m 5 n a t u 1 se execut5 in funcfie de data la care vrem sli obtinem
producfia. Pentru producfiile foarte timpurii de primgvari sem5natul se face
toamna la inceputul lunii octombrie, pentru cele timpurii sem5natul inceye
fprim%vara,imediat ce se poate intra pe teren, iar pentru cele de toamns
n luna august.
Aparifia e$alonatP a producfiei impune sem5natul in mai multe etape
la intervale de 10- lf! zi!e.
Schema de sem5nat pe brazdH de 94 cm, la coronament este de 2 benzi
a cite 2 rinduri. Distanfa intre benzi este de 34 cm, intre rindurile unei benzi
de 20 cm.
Adincimea de semPnat este de 2-3 cm, cu cantitatea de seminte de
20-25 kg/ha. La semHn5turile din toamnP, cantitatea de seminfe va f i
cu 20-25% mai mare, iar cultura se acoper5 cu frunze sau paie pentru a
feri plantele de ger.
f n g r i j i r e a c u 1 t u r i 1 o r se face prin lucriiri de pr5qit $i irigat
$i o fertilizare suplimentarg cu 100-120 kg azotat de amoniu cind plantele
au 4-5 frunze.
R e c o 1 t a r e a se face egalonat, alegindu-se plantele care au 5-6
frunze normal dezvoltate, a cgror m5rime depinde de soi. Plantele se smulg
cu mina sau se taie de la colet cu cufitul sau cu cositori.
Producfia la hectar este de 8- 12 tone. La soiurile care se cosesc repetat,
se obtin $i 20 t /ha.Spanacul de Noua ZeelandH d5 producfii de 25-30 t/ha-
f n anotimpul rece spanacul p a t e fi produs $i in cultura forfat5 folosind
r Hsadnife $i solarii. Semsnatul se execut5 in perioada se~tembrie-octombrie
pentru obfinerea de productii in noiembrie qi decembrie, sau in ianuarie-
tebmarie pentru a fi recoltat in prima partc a lunii martie.
15.2. Cultura salatei de c5pQfinH
Lactuca sativa. var. capitata - Fam. Compositae
Originea yi rkpfndirea. Originar5 din sudul Europei, nordul Africii ~i
sud-vestul Asiei, salata se cultiva in fara noastr5 in toate zonele legumicole.
Importanta culturii. Salata se cultiv5 pentru frunzele sale bogate in
vitamine ~i s5ruri minerale. Se consum5 Pn stare crud5 in tot timpul anului.
Particul%ritS+ biologice. Salata este o plant5 anual5 cu r5d5cinZ pivo-
tant5 $i cu rHd5cini secundare rzspindite in sol la micH adincime; frunzele
sint scurt pefiolate, dipuse ?n form5 de rozet5 in prima perioad5 de vegetafie,
care apoi se invelesc una pe alta formind o c5p5fin5.
Tulpinile florifere apar dup5 55-65 zile de la raszrire, au iniiltimea de
60-70 cm ~i poart5 flori galbene, grupate in capitule. Seminfele mici, de
culoare albi-argintic sau brun5-cenuqie. au facultate germinativ5 de 70-80%
yi se pot p5stra 4 ani.
Soiuri: fn fara noastrj salata se cultiv5 atit in ogor propriu, cit $i in
cultur; succesiv5 utilizindu-se o gam5 foarte larg5 de soiuri.
Timpurie de Mai, soi cu perioad5 de vegetafie scurt5 (50-60 zile), are
o czpHfEn5 mare $i indesata (150-300 g), format5 din frunze verzi-g%lbui
~i foarte fragede.
Argey, soi cu c5pH+in5 serniPndesat5 de 250 g $i frunze fragede cu gust
pEcut, cste indicat pentru culturile timpurii de prim5var5 $i toamn5 in cimp
neprotejat.
Polul Nord, este un soi tardiv (70-75 zile) cu c5p5fin5 mare (200-300 g)
bine indesat5. Se recomandZ pentru semrinatul din toamn5 asigurfnd pro-
ducfii in prirn5vara urmitoare.
Pentru culturile timpurii in ctmp se folosesc $i soiurile Timpurie de Banat.
h p u l u s , iar pentru culturile succesive soiurile Mona, New-yorker, Great
Lakes - 659 etc.
Pentru culturile dill solarii $i rzsadnife sint indicate soiurile Ampulus,
Miranda, Mona ~i alteltt, iar pentru cele din ser5, Obstinata, Selma, Raveli
Rossini $.a.
Marula de BrSila (aparfine varietgfii Raman) soi de salat5 pentru &pH-
timi are perioada de vegetafie de 50-57 zile de la plantat. C5pPfina este
foarte mare (600-900 g), de form5 alungitg.
Cerinte fat5 de factorii de vegetatie. Salata are pretenfii mici fa15 de
c5ldur5. Unele soiuri care se s2amsn5 tdamna pot rezista la temperaturile
sc5zute din timpu'l iernii. Germinarea sominfei incepe la +2 ... +3"C. Lipsa
de umiditate, asociat: cu cHldur5 mare, favorizeaz5 aparifia timpurie a tulpi-
nilor floriferc. De aceea, producfii mari $i de bun5 calitate se obfin prim5vara
~i toamna.
Pentru cultura salatei terenul trebuie sH fie bine h g r 5 ~ a t ,reav5n $i
bine lucrat. Salata d%rezultate bune dup5 castravefi, tomate, cartofi, varz5 etc.
Tehnologia culturii. Preggtirea terenului se face ca pentru cultura de b a d ,
preferindu-se culturile care se fertilizeaz5 cu gunoi de grajd in cantitsti mai
mari. fnainte de infiintare, terenul se afineaz5 $i se modeleaz5.

I /wcm
1
Fig. 54 - SchemB de infiintare a culturii de salata
Cultura de salata se poate infiinta atit prin semHnat dircct in cErnp,.
cit $i prin rPsad.
Data semZnatului depinde de perioada in care dorim sj. obtinem pro-
ducfia de salatl.
C u l t u r a t i m p u r i e p r i n s e n z d n a t d i r e c t tlz c i m p
se infiinfeazj primzvara foartc devreme sau toamna tirziu. Semsnatul se
face pe brazdc cu lzfimea la coronament de 94 cm folosind schema de 2 benzi
a cite 2 rinduri. Distanfa fntre benzi este de 34 cm, iar intre plante pe rind
de 15 cm (fig. 54). Cantitatea de samingi necesarH semrinatului unui hectar
este de 2-2,5 kg. f n cazul cind se folosesc soiuri viguroase cum sint: New-
Yorker, A r g e ~sau Great Lakes, schema de plantare va fi aceeavi, dar distanfa
dintre planie se va m2ri la 20 cm.
C u l t u r a t i m p u r i e p r i t z r n s a d scpoateinfiinfa toamna sau
primavara. Cea de toamng se fnfiinteazj la inceputul lunii octombrie folo-
sind aceea~ischemg de plantare. R2sadul se produce in brazde reci la fnce-
putul lunii septembrie, folosind cantitatea de 250-300 g sSminf2.
PrimPvara se infiinfeazz prin r5sad plantat in dccada a 11-a a lunii
martie. RPsadul se produec in Ssadnite caldc sau semicalde, Pn care se sea-
m5n5 in cea de a IT-a decadH a lunii februarie.
Culturile infiintate din toamna se protejeazH cu paie sau frunze in~po-
triva gerului din timpul iernii.
C u I t ic r a $ e n t r u t o n m 12 d se infiinteaz:~prin semsnat sau plantat
l a sfir~itullunii august. Schema de plantare este aceea~ica la soiurile vigu-
roase (2 benzi la 34 cm intre ele. cu 2 rfnduri la 20 cm 7i 20 cm Entre piante
De rind).
~ u & B r i l ede fngrijlre constau in: prjyit. irigat, da& este nevoie, ferti-
lizat cu azotat de amoniu (60-80 kg/ha) ~i sare potasicj. (40-60 kg/ha)
~i rj.rit la culturile infiinfate prin semanat direct.
Recoltarea se face prin alegerea c8pifinilor deplin forrnate ~i tzierca lor
sub colet.
Productia la culturile de prim5varH este de 10 - 12 t / h a iar, la cea d e
toamnil (succesivj.) de 8 t/ha.
C u I I u r a f o r t a t d a salatei se realizrazj in r5sadnife. solarii, tunele
sau sere bloc de tip industrial. Avfnd perioada de vegetatie scurt5, salata se
poate cultiva fnainte sau dup5 culturile de baz5 (succesiune cu tomatele,
castravetii, ardeii etc.) sau in culturi intercalate. fnfiintarea culturii se face
in toate cazurile prin rzsad. RHsadul se produce f n sere inmulfitor sau r2sad-
nite hcPlzite. Rjsadul se repic2 in ghivece nutritive de 515 cm, iar cind plan-
tele au 30-40 zile se planteazj. la locul definitiv.
fn rdsadnije cultura se face in d o u j cicluri - perioada toamnl-iarn8
~i iarni-primZvar5. Pentru ciclul de toamn2, plantatul se face din septcm-
brie pin: in noiembrie $i se recolteazH din noiembrie pin& En ianuaric, iar
pentru cel de prim%varP se plantea25 in lunile ianuarie-februarie, recoltarea
avind loc in martie-aprilie.
fn solarii cultura se infiinteazP toamna, iar primzvara se protejeaza Cu
folie de polietilen5. Lucrgrile de ingrijire constau in mentinerea unel tem-
peraturi moderate (10- 12C) in prima parte a vegetatiei ~i 16- 18OC in peri-
oada de formare a cipzfinii, aerisire ~i irigare moderat2
fn sere industriale cultura se face in perioada ianuarie-februarie prin
plantarea salatei intercalate cu tomate, ardei gras sau vinete, sau in culturz
pur2 pe suprafete de pe care au fost scoase rHsadurile in perioada decembrie-
ianuarie. Lucrzrile de ingrijire sint cele menfionate la cultura in solarll. Pro-
ductia ce se realizeaz: poate fi de 23-30 t /ha.
Cichorium endivia var, crisfiurn (cicoarea creafil) ~i var. lafifo-
lium (scarola) - Fanl. Composiiae
Originea ~i rkpindirea. Originari din zoncle vecine cu Marea Mediteranl
:i din Caucaz, in tara noastrg cicoarea de gridinj. este pufin rzspindltg, ocu-
pind suprafete foarte mici.
Importanta culturii. Cicoarea se cultivB pentru frunze care se c0nSumL
in stare proaspLt5 ca s.alat5.
Particdaritii?i biologice. Cicoarea de gridin5 este 0 plant5 bienal5, dar
prin fortare poate dcveni anua1-j. fn primul an. formeazj rjd5cinZi pivotantk
adinc lnfiptz in piimint $i frunze (dispuse intr-o rozetj) de forme diferite.
dinfate foarte fin (la cicoare creafg) sau ondulatct (la cicoarea scarola) In
anul a1 11-lea se dezvoltk tulpina florifers, h a l t 5 de 50-125 cm pe care sfnt
dispuse florile de culoare albastrz, grupate in capitule. Fructele sint achcne
de culoare galben5cenur;ie. Acestea, numite impropriu seminfe, au facultatea
germinativs dc 70-80% yi so pot piistra 4-5 ani.
Soiuri. fn tara noastra se cultivz dou2 varietzfi: cicoarea scarola cu
frunzc intregi ~i ondulatc ~i cicoarea creatz cu frunze fin 7i adinc dinfate.
Cele mai productivc soiuri care se preteazi la insamfnfare direct in cfmp
sFnt :
l)e Meaux, cu frunze intregi, de culoare verde-dcschis grupatc f n rozetg
c5pHfinri turtit%+i indesat5.
RlondH, cu frunze de culoare verde-deschis, dispuse in rozete intinsem
Xu formeadz c%pLfin%~i se ingrdbene~teuyor.
Cornet, cu frunze ciirnoase, rare $i rj.sucite in form2 de cornet.
Cerinfe fafg de factorii de vegetafie. Cicoarea este o plants CII rezistent5
ridicat5 la frig, dar foarte pretenfioasg la urniditate. Pretindc soluri cu reac-
 !,;I
.:1 1'
: '.
- Schcn~X rle plantar e a
cicoarei de gradin% de amoniu, 150 kg superfosfat 5i 100 kg sulfat de potasiu la hectar. DupH
formarea cipktfnilor se elimins cele netipice sau slab dezvoltate, apoi cele
r5mase (corespunzitoare) se cresteaz: pentru a u$ura emiterea tulpinilor
florifere. Se mai executs lucrari de prevenire $i combatere a bolilor $i dBun5- i<.,
. ...
torilor, prin metodele $i cu mijloacele prevgzute in tehnologiile de cultur5. t .,:

1::
Recoltatul se face manual cinci circa 50% din seminfe au ajuns la maturitate. m , ,
:, I:
;. '
'rulpinile se lea@ in snopi, se las5 pe cfmp citeva zile pentru a se usca, apoi ./ / /
,. .,.
se treier5. .:'I
.i
I
L
!I
La s p a n a c, d.clp2 cxecutarea cu mult5 grijg a preggtirii terenului j !
.'!
EnsHmintarea se face in rinduri distanfate la 37 cm. Urmeaz5 primul rBrit >
>I :
:
cind plantele au 2-3 frunze adevHrate, apoi a1 doilea in faza de rozet5 cind
ti, i
se eliminj. ~i plantele netipice sau slab dezvoltate. Dup5 Enflorire $i poleni- . .
. #
tie neutrri. afinatc ~i cxpuse la soai-c. Cclc mai bune premcrg3toarc sint ~nnz,L- zare se indepirteazj. plantele mascule care nu fac seminte. Lucr5rile de ingri- ,;!,
, i

rca. ridichiile tle lunri, salata, spanacul si cartofii timpurii. jire constau in 3-4 pragile, una-trei udSri ~i combaterea d5un5torilor $i a c !
.;>
Tehnologia culturii. fnfiintarea culturii sc poate face atit prin s-niF~nat bolilor. .. .
dircct in cimp. cit ~i prin rzsad. Fiind o plantz alogam%,intre loturile de seminceri, este necesar u n spa- :,
... ,
Pentru cultura semrinats dircct in cimp 1 u c r 5 r i i c d e p r c g 2 t i r o tiu de izolare de cel pufin 1 500 m. ,I , . ~
L: t c, r c n u 1 u i sint acelca~i ca la r5dricinoasc. f n g r i g ~ ~ n i n t e lorganicc
c Recoltatul se faci. manual sau mecanic $i incepe cind majoritatea plan-
sc aplicz la planta preinergr~toarc. S e m. S n a t u 1 are loc in jumLtatea telor sPnt ingzlbenite. Tulpinile se taie, se lass la uscat, apoi se treieri cu . .
a II-a a lunii aprilie folosind schenia dc 2 rinduri pe brazdI. L)istan$a intrc combina speciakj Seima. Seminfele se condifioneaz: ~i se sorteazs, apoi se .. .

rinduri cste dc 40 cm, iar intrc plaritc pc rind de 30 cm (fig. 5.5). Se seamring p;istreaz5 in magazii ~rnclese lopHteaz2 periodic. L!'
' j
la 1-2 cm adincimc folosind 2-3 I<gssminfa la ha. La c i c o a r e. tehnologia de producere a semintelor const5 in alegerea ;,; ;:
Pentru cultura prin r5sad. semsnatul se face in fisadnifc calde la in- plantelor-mam5 (in luna octombrie sau noiembrie), recoltarea cu r5d5cini, I,:,:[:
1;: :,
ccputul lunii martie. Cind plantele au 4-6 frunze, acestca sc planteaz'i in p9strarea peste iarn5, plantarea primsvara (aprilie-mai) ~i aplicarea lucrK !i,!j:
tercn bine pregritit folosind aceearji schem5 ca la seminatul direct. rilor de ingrijire ,ca la cultura pentru frunze. .[,,Iij:
:;if
L u c r ri r i 1 e d e i n g r i j i r e in ambele cazuri constau in pra~ile Recoltatul se face cind tulpinile s-au brunificat. D u p i uscare se treier5, ,,. ,,:
repetate, udat, fngrF~saresuplimentari Si ririt in cazul infiinfzrii culturii apoi se depoziteazg. .IJ; !II

prin scm'inat direct. i.! :,

Una dintro lucrarile cclc mai importante la cultura cicoarei este inslbi- :,;,
.8. I .L

rea ci. Pentru aceasta in momentul in care plantele au ajuns la o cre~tere , ,

normal5.. frunzele s: protejeaz; cu paie care se lcag5 cu rafie. Lucrarea se 16. Cultura legumelor pgstiiioase I
execut% pe timp uscat. Dac5 mai este ncvoic de udat, apa se toarnj la baza * t s;
. ,
tufei evitind udarea frunzelor legate. Dup5 legarea frunzelor, plantele se :;.
muguroiesc pentru a grribi inrilhirea lor care de obicei dureazj. 14-20 zile. Grupa legumelor p5st5i cuprinde urm5toarele specii: mazgrea $i fasolea ',
, ,,!. .;,',
,

I n ultimul timp. InZlbirea se realizeazg cu folie de polietilens de culonre din farnilia Leguminosas $i bamele din farnilia Malvaceae. MazLrea, fasolea .i
. 1,.
,.,* :
, .
neagra cu care se acoper5 cultura. Inalbirea culturii tirzii se face in ianuarie- ~i bamele constituie o ioarte valoroasj materie prim5 pentru industria con- ' 1 1,

servelor de legume. ./
I, /
.
martic. Plantele scoasc din cimp toamna tirziu sint duse in pivnife sau bor- I I

. >I! !,
dec. unde se agazri una lings alta cu CtdHcinilc iri nisip. Aici sint finute pills
sc in51lxsc. r I'
Kccoltarea sr face prin taierea plantei dc la colct. La un hectar se pot 16.1. Cultura fasolei * \a

obfine 20-25 tone c5pifini bune de consum.

Phaseolus vzrlguris - Fam. Leguminosae ( ' I/
I

' I
15.4. Producerea seminfelor Originea yi rkpindirea. Fasolea este originarH din America Central5. I
I
f n fara noastra se cultiv; Pn toate zonele legumicole. Cele mai favorabile
La s a 1 a t a, culturile semincerc se infiinfeazI pc tcrenuri bine lucrate zone de culturg fiind luncile apelor.
Importanta culturii. Fasolea se cultivg pentru p%stiiletinere (neajunse 1, I
si fertilizate. folosind rkadnri de cea mai bun5 calitate gi perfect ssn5toasc. i
Plantarca rgsadurilor sc face pe brazde late de 94 cm. in do& rinduri la la maturitatea fiziologicg) $i se Pntrebuinfeazg la prepararea unor minc5rurl
50 cm intre ele $i 30-40 cm intre plante pe rind. i n timpul vegetatiei sc ~i la fabricarea conservelor. 1

executa 4-5 prxgile. 3-4 udari ~i I ingr:~sare suplimentar5 cu 200 kg azotat Particularit5+le biologice. Fasolea este o plant5 anuali erbacee. Sistemul
radicular a1 fasolei este superficial fiind rgspindit numai fn stratul arabil a1
 solului. La soiurile urcitoare rbd5cinilc pbtrund lnai in adincimc. l'e rid5cini
sc afli numeroase nodozitifi populate cu Lacterii, care asimileaza azotul
libcr din aer. Datoritg accstui fapt fasolea acfioncazi activ asupra sporirii
fcrtilitztii solului irnbogrfindu-1 cu azot gi poate fi astfel so cot it:^ ca o exce-
lent5 planti premerggtoare pcntru alte culturi. Tulpina la soiurile pitice
cstc de 30-50 cm inilfime, iar la soiurile urc5toare este de 3-4 m. Frunzelc
sint compuse, trifoliate. fnflorescenta este un racem scurt cu flori colorate
in alb, gHlbui, roz sau rogu-violaceu in functie de soi. Polenizarca este auto-
gams. Fructul estc o pistaie variatri ca form2 ~i culoare de la soi la soi. Se-
mintele sfnt mari, unicolorc sau pestrite, cu facultatca gcminativri dc S5--950j,
Si sc pzstreazi 3-4 ani.
Soiuri. fn cultur5 exist5 un numrir mare dc soiuri care se difercntiaz5
duyS varietate, culoarca p'ast5ii, perioada de vcgctafie. astfel:
- soiul de fasolc cu portul pitic sau o1oag.S:
- cu pzstaic verde: Prelude, Amboy, Yutta, Spritte, Faua,
I'opstar, Harvester ?.a.
- cu p2staic galbeni: Galbcn5 untoasri. Sicos;
- soiuri de fasole urcLtoarc: Cluiana.
Dupz~pcrioada de vegctatie sint: soiuri timpllrii (50--60 zile) ; scmitim-
purii (60-75 zile) Si tirzii (75-90 zile).
Prelude. Soi timpuriu cu portul pitic, pHstaia cilindrici de culoar. vcrde-
*inchis, cgrnoas5, fin.:. D5 productii timpurii, se folosc$c pentru consum
in starc proaspiits ~i pcntru industria conscrvclor.
Nicos. Soi timpuriu cu port pitic, cu pHstaia turtii: lateral, groasz, de
culoare galbcni. Eobul la maturitatea fiziologic5 estc de culoarc maronie.
Indicats pcntru consum En stare proasp5tZ.
Harvester. Soi semitimpuriu, cu port pitic, pistaie cilindric:, de culoarc
vcrde-deschis. Bobul la maturitate fiziologic5 este alb. Se folosc~tcpentru
industrializare ~i conservwc prin congclarc.
Spritte. Estc un s ~ scrnitimpuriu.
i fnHlfimea tufei de 35-40 c n gi dispu-
ncrca p5stPilor El recomandi pentru recoltarea mecanizatg. PHstSile verzi
cilindrice sEnt lungi de 8-1 1 crn, fine gi deosttbit de fragede. Este u n soi
rezistcnt la boli, foartc productiv, dcstinat pentru industrializare.
Clujana. Soi tPrziu cu tulpina volubil5, cu cregterea nedeternlinatri.
Pzstaia este lung; de 16-22 cm ~i lata de 1,7 cm, uSor curbati, groasri $i
de culoare galb-ni-aurie. SE recornand5 in zonelc mai rLcoroasc din Transil-
vanla gi Eanat, p-ntru consum in starc proaspHt5.
Cerintele fat8 de factorii de vegetatie. Fasolca c ~ t co plant5 terrnofil8.
S-minfele incep S ~ Lgermineze la tcmpcratura de 9- 10". l'empcratura optimri
de crcgtere ~i dezvoltare este cuprinsa intrc 22 gi 25OC. In perioada de fnflo-
rire cere ins5 temp~raturimoderate de 18 --2ooC,temperatura prea ridicats
PmpicdicH polenizarea si fecundarca. Fafa de urniditate fasolca manifests
pretenfii ridicate in faza de germinafie. Tnflorirc ~i formarca p5stsilor. Cere
soluri rnijlocii cu texturi nisip2-lutoas'i, pcrmcabile. bogate in elementc
fertilizante, cu reacfie neutrs.
Tehnologia culturii. In cultura fas3lei pentru p5st:i se practic5 dous sis-
teme de cultur: Si anume: cultura in ogor propriu ~i cultura succesivri. Pentru
cutura in ogor propriu, scminatul se face P? a doua jumitate a lunii aprilie
si t o a t i luna mai, iar pentm cultura succeslvi semsnatul incepe din a doua
decad5. a lunii iunic ~i se incheie En a doua decad5. a lunii iulie. Pentnr siste-
mult de culturri En ogor cele mai bune prcmergztoare sint: tomatele, ardeiul,
vsrzoasele ~i riidrici~loascle.Pentru cultura succes~vr~ sint indicate ca plante
premergztoare toate culturilc: legumicole ce psr5sesc mai dclrrcrne terenul,
ca: salata, spanacul, ceapa ~i usturciul dc stufat, varza timpuric, castraveti
timpurii ?.a.
P r e g 5. t i r c a t c r e n u 1u i . Pcntru cultura ?nogor toamna se face
o fertilizare de baz5 cu EngrByr~mintechimice, superfcsfat 300-350 kg/ha
~i sare potasic5 100- 150 lzglha ~i o arilturk de baz8' cu tractorul U-650 in
agregat cu I'P 4-30la 28-30 cm adincimc. Prim5vara sc face fertilizarea cu
;~zotatdc amoniu 80- 100 kg/ha si erbicidarca cu Galcx 8 litri /ha sau Trcflan
3-5 litri/ha in 400 litri de apj. Incorporarea erbicidclor Pn sol sc face la
adincimea dc 6-S cm, cu gra.pa cu discuri GI)-3,2, avind atagate cimpuri de
grap'i cu colt rcglabil.
Pcntru cultura succcsiv3, tlup5 recoltarea culturii antcrioarc sc facc
o argturil dc var5 dc 20 cnl aJincirnc si st. gr,Lpeazr~imecliat cu grapa cu
Jiccuri. S e m 5 n a t u 1 sc fi1.c.e in rinduri rchiclistante la 40 cm intre rindnri
~i ia 4-6 cm adincimc. folcsinti 1 S!) kg s5mEnfH la hcctar (fig. 56). Pentru
evitarea vlrfurilor acute de reccltarc, la semjnat se vor folosi mai
inulte soiuri cu pcrioadc dc vegetatii ciifcrite, iar ac.ela~isoi se va sem5oa
in 2-8 rcprizc distantate la 10-12 zile Entre cle. I'entru semjnat se folose~te
sem5n9tcarea SPCG in agrcgat cu tractorul U-650 M. L u c r 5 r i 1 e d e
i n g r i j i r e constau din 3 p r a ~ i l emccanice ~i irigarea cc se face prin
aspersiune in trpi n ~ o ~ n e n t eesentiale, la cregterea intens5 a plantelor.
la inflorit gi la cre~tcreapLst5ilor. Norma dc udarc este de 300 m3 ap2 la
hectar.
Combaterea bolilor sc rfzctueazi prin douH tratamcnte fmpotriva bactc-
riozei si trei impotriva antracnozci. Primul tratament impotriva bacterio-
zei ~i impotriva antracnozei se aplic: in prima sPptimSn% dupH risjrire, iar
a11 doilea pestc o sSpt5minil. Ultimul tratament impotriva antracnozei se
aplic5. dup'i legarea p5stZ.ilor. Pcntru combaterea bacteriozei se fclcsegte
oxiclorura dc cupru En coLcentratie de 0,5O/!. iar E~npotrivaantracllozci solu-
fia de Merpan 0,2 0/,, Mvcodifol 0,2 %.
R c c o 1 t a r c. a se cxecutri mecanizat cu comhina FZB tractatri cle
U-650 M, clnd 70--80 % din psstii au ajuns la maturitatca de consum. Perioada
de recoltarc este iunie gi septembrie. Producfia este de 5 t/ha pentm cultura
in ogor gi 4 t / h a pentru cultura succesiv'i.
Fag. 56 - Schema de seminat la fasole
16.2. Cultura maziirii
Piszivz sativum - Fam. Legu.nzinosne
Originea si rlspindirea. Ilfazrirca cstc originar5 din Asia Mic5 $i regiunea
Marii Mediterane. In tara noastr5 mazzrca de gr5din5 cste cultivat5 in toate
rcgiunile. pe suprafete mai mari in jurul ora~elor 5i in zona fabricilor dc
conserve.
Importanta culturii. I)c la mazarc sc folosesc boabelc verzi care au o larg9
utilizarc in preggtirca diferitclor minc5ruri si In special la fabricarea conser-
velor.
Particularitltile biologice. Maz5rea estc o plant5 anual9 erbacce c u u n
sistcm radicular viguros care ii asigur5. o oarecare rezistcnta la secet5. Pe C'd5-
cinile tinere se g5scsc numeroase nodozit5ti. Tulpina este erhacee. 111 funcfie
d t soi poate fi erect%, scmiercctI sau culcat5 de 20 cm pin5 la 2 m lungime.
1710rilcau culoarea alb5 si sint grupate in racem. F r u c t ~ i este
l o pastaie dreaptr~
sau arcuit5 a c5.rui lungimc variaz5 dupri soi de la 5 la 12 cm. Calitatea boa-
helor este data de raportul zah5r-amidon, care csle determinat atit de soi.
cft si de stadiul de maturitatr. Facultatca germinativz rstc de 80-90% ~i
tlureaz5 3-4 ani.
Soiuri. i n cultura sc folosesc numeroase soiuri. l>up5 perioada d e vege-
tafie acestea se impart in: timpurii (50-60 zile), semi-timpurii (65-75 zile)
si tirzii (75- 90 zile).
Biirdi. Soi timpuriu, zaharat, productiv, in5lfimea plantei cste d e 90-
60 cm, fn5ltimea plantei pin5 la prima p5staie de 30 cm. Se preteaz5 la recol-
tarea mecanizatz.
. .
Pilot. Soi timpuriu, zaharat, ingltimca plantei 50 cm, tulpina semidreapt5,
boabele sint de culoare verde-inchis.
Early Sweet. Soi foarte timpuriu, boabelc d e culoarc verdc-inchis, produc-
tiv si destinat p-ntru industrializare.
Gloire de Quimper. Soi ertratimpuriu, nezaharat. f nsltimea plantei 40 cm.
D'Annonay. Soi timpuriu productix., coacere uniform%, nezaharat, por-
tul plantei de circa 40 cm fnzltime, sc pretcaz% la recoltare mecanizat.
Guliverts. Soi tardiv. nezaharat. in5ltimca plantci 60-65 cm, rezist5
la secct5 si boli. Recomandat pentru sudul, sud-estul ~i vestul t2rii.
Alte soiuri: Mingomark. Fin5 verde. Conserva IHAR $.a.
Cerintele f a t i de factorii de vegetaiie. MazSrea arc cerirlte reduse fat2
de cZldur2. semintele germincaza la t e m p ~ r a t u r adtl 1 -3C. Temperatu-
rile peste 30" sint d%un?ttoare in special in timpul infloritglui. impiedicind o
fructificare normal5. Cerintele f a t 5 de umiditatc sint moderate. Prefers soluri
permeabile cu o testur; luto-nisipoasg. cu fcrtilitate natural2 mijlocie si cu
un p H 6.5-6.8.
Tehnologia culturii. Naz2rea d e gl2din5 poate fi cultivatH du+ orice
alt2 culturs, care nu pHr2sqte terenul prea tfrziu in toamn2. T e r e n u 1
s e p r e g 5 t e 7 t e printr-o ar5tur5 din toamnP cu PP 4-30 + U-650 M
~i se fertilizeaz5 cu 300-400 kg superfosfat/ha $i 80-100 kg/ha sare pota-
sics. Primavara devremc tcrenul se rnZn~nte,steprin grspare $i se fertilizezz
En preziua sem5natului cu 60-80 kg azotat de amoniu, Terenurile infestate
cu buruieni se erbicideaz5 cu Treflan 24 EC in doze d e 3-5 l/ha.
S e m 5 n a t u 1 se face primsvara foarte devreme pe teren nemodelat
cu m a ~ i n a in
, rinduri la 12.5 cm si l a adincimca d e 4-5 cm, lucrarea se exe-
cu semilnritoarea SC1'-21 + L-445. Norma d e sem2nat la hectar este
cle 200-240 Icg. L u c r I r i 1 e d e i n g r i j i r e constau h:erbicidarea cul-
.
.. imediat
t.-,>rii dup%semznat cu Gcsagard 50 WP 3-4 k g / h a sau dupH rzsgrire
cind plantele au 7-8 cm inaltime cu 2.4 D sau sare DMA 0,8-1,5 l i t r u b a .
Combaterea bolilor rnaz5rii: bacterioza ~i antracnoza se face printr-un tra-
tamcnt prelungit. h faza de inflorire $i formare a pHst2ilor cu oxiclorurii d e
cupru 50 in concentrafie d e 0,5O/, sau cu Dithane M-45 En concentratie d e
G.2 %. D2unItorii care apar in cursul pcrioadei de vegetatie : grirgirifa mazzrii,
g5rg.2rita frunzelor, psduchelt: verde a1 maz2rii se combat la inceputul pe-
rioadei cle Enflorire cu 1)ipterex 80 in concentratie d e 0,15'>/, sau Wofatox
90 117 concentratic de 0,1%.
R c c o 1 t a r c a se executa cu MRRl 2.2 + U-650 M, c ~ a l o n a t de l a
zfir?itul lunii mai-iunie. En functie de cpocile de PnsHminfare $i perioada d e
vegetatie a soiurilor cultivate, cind 70-75% din pZstZi au ajuns la maturi-
tatea de consurn. Productia, este de 7 t / h a pZst2i.
16.3. Cultura bamelor
- Fam. Malvaceae
Hibiscus escule~zfz~s
--
Originea $i rkpindirea. Bamele srnt plante originare din Asia. f n fara
noastrri se cultivj. mai mult in zonele sudice in jurul o r a ~ e l o r$i a1 fabricilor
de conserve.
Importanta culturii. T)e la bame se folosesc fructele foartetinerepentru
prepararea unor mincaruri $i ca materie primz in industria conservelor.
Particularitltile biologice. Bamele slnt plante anuale erbacee cu rgdricini
pivotante. Tulpiriiie pubescentc sint drepte, de 50- 100 cm PnSlfime in funcfie
de soi. Frunzclc sint pctiolate $i pubescente. Florile solitare, mari, de culoare
galben5 sau violaccc. Poienizarea este autogam2. Fructul este o capsula
conic2 muchiat%. cu lungimea de 5-25 cm in funcfie d e soi. Seminfele sfnt
de f o m i sieric%. de cilloare cenu~ie-verzuie.
Soiuri. Sultanine. soi cu perioada d e vegetatie de 130-135 de zile, cu
portul semiinalt. Fructele se reco1tcaz.j. cind a u ajuns la 5-6 cm lungime.
F 5 r l tcpi, soi cu perioada de vegetatie de 130- 135 de zile, cu portul
pitic. Fructele se recolteazri cind au ajuns la 6-7 cm lungime.
Cerintele fat5 de factorii de vegetatie. Bamele sint plante termofile, pen-
tl-u incoltire semintcle a u nevoie de o temperatur2 de 14- 15C. Temperatura
optimz de c r q t e r e ~i fructificare fiind de 28-35C. Au, de asemenea, cerinte
mari fay5 de umiditatea din sol. Pentru cultura bamelor sint indicate solurile
mijlocii bogate in humus, afinate, calde, permeabile.

Fig. 57 - Schema. de semHnat la bame
Tehnologia culturii. Cultura bamelor se infiintcazri dup& trccerea bru-
lnelor tirzii de prim5var5, terenul putind f i cultivat pin5 la ins5mintarea lor
cu salat.5, spanac, ceapP verde pentru stufat. De regulri bamele se cultivi
pe sola ingr5yat5 cu gunoi de grajd in anul respectiv. Tcrenul se a d din toamwi
la adincimea de 28-30 cm fncorporindu-sc $i 30 tone dc gunoi d r grajdlha.
Cu 10-12 zile inainte de sem5nat se face erbicidarea cu T~eflan3 litrillla in
amestcc cu 450 litri ap5. S e m 5 n a t u 1 sc face in a dona jumstate a lunii
mai cind solul arc temperatura de 15C. Se scam5n9 cu s~m5n8toareaSPC-6+
17-650 M cite dous rinduri pe brazd5 la 70 cm distanpi fntre rinduri (fig. 57)
la adincimca de 3-5 cm. Cantitatea dc s5mint5 folositH la hectar este de
50 kg. 1 n g r i j i r e a c u 1 t u r i i const5 in priyitul m-canic intrc rinduri
cu cultivatorul CL 2,8 + L-445, odata cu refacerea rigolelor de udare. Lucra-
rca se executa de 5-6 ori. dac5 terenul este imburuiecat se aplicii $i 1-2
praqile manuale. f n timpul form5rii fructelor se face irigatul, norma de udare
fiind de 300-400 m3 apL/ha. Combaterea bolilor $i d5un5torilor se face pe
baza avertisrilor date de laboratorul de prognoz5 fitosanitar5.
R e c o 1 t a r e a se face manual, de la sfir~itullunii iulie, august ~i
chiar septembrie. zilnic sau cel mult la dou5 zile, dupZ cerinfe si modul de
valorificare, pe calitsfi. Bamele recoltate se IotizeazH pe dou5 calitafi conform
STASului: calitatea I cu lungimea pins la 4 cm, iar calitatea a 11.-a cu lun-
gimca intre 4 $i 7 cm. Productia 4-5 t/ha.
16.4. Producerea seminfelor
In procesul de producere a semintelor la legumcle p5stZioase se urrn5re~te
s.5 sc previn5 degencrarca soiurilor, ca ~i obfincrca unor seminte cu valoare
cultural5 ridicatg. Cultura lcgurnelor p5stZioase pentru producerea de seminte
cstc as-m5rCitoare cu cea a culturii pentru consum. fnfiinfar~aculturilorsc
face prin s-manarea direct in cimp in luna martie pentru mazLre, in aprilie
pentru fasolc $i in a doua jumltate a lunii mai pentru bame. 1x1 aplicarea
lucr2rilor de intretinere se urm5rc~tetehnologia specific5 acestor culturi $i
lucrjrile obligatorii pentru culturile dc seminfe cum sint: purificarea, recu-
noariterea ~i aprobarea culturilor s-mincerr.
Purificarca se face de 3 ori la fas& ~i bame ~i de 2 ori la rnaz5re. La
fasole prima purificare s-, face in faza dc cotiledoane a plantelor rHs5rite
pentru eliminarea plantelor bolnave de bacterioz5. Celelalte dous purificsri
se fac cu scopul de a asigura autenticitatea soiului.
Recuncagterea $i aprobarea culturilor semincere se face cu putin inainte
de recoltare. Sint admise pentru producerea de seminfe culturile la care s-au
aplicat lucsrile d- purificare, din care S-au indepartat toate plantele netipice
~i bolnave.
Rccoktarea semincerilor s- face la coacerea in pirgH a semintelor, la fasole;
la mazgre cind s-au copt yrimele pistHi de la baza tulpinii, iar la bame cind
sxninfele sin-t tari ~i de culoare specific5 soiului. cu putin Pnainte de deschi-
derea capsulelor. Dup5 recoltare semincerii se lasH in glsmezi 2-3 zile pe
cirnp, s:i s- usqlcebine, urmind apoi sH se fac5 treieratul lor. Seminfele condi-
tionate si uscate sint ambalate in saci, cele de mazHre s- trateaz5 cu fostoxin.
. introducind cite o pastilii in fiecare sac. Productia de s-minfe: la fasole 600-
800 kg/ha: la mazrire 1 200-1 630 kg/ha; la bame 700-800 kg/ha.
17. Cultura Iegumelor solanacee
Din aceast5 grup5 fac parte tomate!e, ardeii $i pktl5gelele vinete, legume
importante din punct de vedere cconomic $i alimentar.
17.1. Cultura tomatelor
S o l a n ~ r mlycopersicwn - Fam. Solanaceae
Orighea ~i rbpindirea. Tomatele sint originare din America de Sud
(Peru). In fara ncasti5 au fcs: introdus- in cultur5 la inceputul secolului
X I X , dar s-au raspindit r2pid fiind foarte apreciate de consumatori. f n mo-
mentul de fat5 sint cultivat~in toate zonele cu exceptia celor submontane.
Ponderea cea mai mare .o d-fin zonele din sud, sud-est $i sud-vestul t5rii.
Importanta culturii. Tomatcle s- cultiv5 pentru fructele lor, care au gust
pl5cut $i o valoare alimentark ridicatH. Ele contin vitamine (A, B,, B,, C),
zaharuri, acizi organici, substanfe proteice, saruri minerale (Ca, Fe, P, K)
~ialtele. Fructele de tonlate 5-: pot consuma in stare proaspHtH sau preparate
ca diferite minczruri. De aszmenea, tomatele constituie o materie foarte
important5 pentru industria conservelor.
ParticularitHfile biologice. Tomatele sint plante anualc, erbacee.
R5d5cina tomatelor sem5nate direct in cimp este pivotantri ~i p5trunde
I I r p 5 m i n t la paste 1 m adtncime. Cind sr produc rssaduri, r5d5cinile se r5s-
pEndesc in straturile rnai superficiale ale sdului (30-40 cm adincime). Tulpina
are insltirni diferite. Din acest punct de vedere se pot distinge doua categorii
de soiuri:
- soiuri cu port inalt, de 150-300 cm, avind in virful tulpinii un mu-
I
gure vegetativ ;
- soiuri cu port determinat (pitice sau semiinalte), la care tulpinile au
fn5ltimea intre 35 $i 100 cm. La aceste soiuri. in virful tulpinii apare la un
I mokent dat un 15;tar steril sau o infloresce&i care limiteaz5 cre~tereain
I in5ltime.
Soiurile inalte nu se mentin in pozifie vertical5 fiind necesar5 susfine-
i rca lor (palisat, ar5cit) ; cele pitice au tulpini mai groase $i lemnificate, cu
,"4
pozitia rnai mult sau rnai putin erects. Tulpina tomatelor emite u$or rHdacini
adventive. Pe tulpin5, la subsuoara frunzelor, apar copili, care infloresc.
abundent.
Frunzele sint compuse, imparipenat sectate, mari, de culoare verde-
inchis. ToatH planta este acoperitg cu peripri glandulari.
Inflorescentaeste un racem simplu sau ramificat, cu flori galbene, in
num5r variabil de la soi la soi (de la 5-7, la 20-25 intr-o inflorescentP)..
Floarea de tomate este hermafrodit5 pe tipul 5, cu polenizare autogamri.
Fructul este o bac5 de form5, m5rime $i culoare diferite, in funcfie de
soi. f n interiorul fructului se g5sesc lojile seminale, in num5r variabil (2- 12).
Seminfele sint mici (250-300 la 1 g), oval turtite, gjlbui, cu suprafata
acoperit5 cu periqori. Facultatea germinativa este de 85-90% gi dureaz5.
2-3 ani.
Soiuri. fn cultur5 se intilnesc numeroase soiuri si hibrizi. Ele se ~ oi m
t ~irti
in trei grupe: timpurii (100- 120 zile), semitimpdrii (120- 135 zhe) ~i iirzii
(135-
' 150 zile).
S o i u Y i i e t i m $ u r i i se folosesc in culturi timpurii de cimp, r5-
sadnite $i in ad-gposturi din material plastic. Majoritatea sint hibrizi in F,.
Dintre acegtia cei rnai rsspinditi sint:
Argey 450, creat de Stafiunea de cercetgri Stefsnegti. Are port inalt,
cu fructe mijlocii (80-90 g), rotunde, netede, de culoare r o ~ i evie, rezistente
11 crzpare.
Export 11, creat la Facultatea de Horticultur5 din Bucuregti. Are port
inalt, fructe de marime mijlocie (70-80 g), rotunde sau putin turtite, uniform
colorate in ro$u aprins. Rezist5 bine la transport.
Nr. 10 x Bizon, creat in R. P. Bulgaria, este foarte timpuriu. Are port
inalt, fructe mici (50-60 g), rotunde, cu o zon5 verde in jurul pedunculului,
care la coacere deplidi nu se i n r o ~ e ~complet,
te r5minind galben-verzuie.
Datoritz acestui defect. hibridul este treptat inlocuit in culturg.
Alti hibrizi care se mai cultivri: Arges 'I, A r g e ~400 (cu port determinat.),
1 luminii duce la alungirea rssadului, iar in perioada de fructificare, la c5derea
Delicates, Pioner 2, H-74, S o m e ~ a n(cu port nedeterrninat).
S0iur.i semitim?urii.
Aurora 100 are port inalt, cu fructe mari (100-120 g), rotund putin
turtite, de culoare ro~ie-cirPmizie. Se cultivz in timpul verii, pentru consum
in stare proaspHt5. '
1 Tomatele valorific5 bine ingrFq5mintele chimice $i organice. Cantitstile
Productiva, soi cu port inalt $i foarte viguros ; are fructe mari (100- 130 g),
rotund u$or costate spre peduncul, de culoare r o ~ i eaprins, indicat pentru
consum in stare proaspit%.
i mari de azot ins5 provoacl o cre~terevegetativa puternica $i intirzie fructi-
- ficarea gi coacerea fructelor.
A r g e ~428, creat la Statiunea de cercetari Stefrineyti. Are port semilnalt,
fructe mari $i foarte mari (180-200 g), rotund u$or turtite, de culoare rogie.
I
I
cirnoase. Este indicat pentru consum in stare proasp5tH dar $i pentru indus-
trializare.
Ace, soi cu port semiinalt. Fructele sint mari (140- 150 g), rotund tur-
tite, csmoase, de culoare ro$u aprins. Indicat pentru industrializare.
Alte soiuri semitimpurii: Abundence, Eclereur $.a.
Pentru conserve ca fructe intregi, mai sint indicate: Roma, RedTop,
San Marzano, cu fructe ovoide.
f n vederea recoltsrii mecanizate, se cultiv5 soiuri cu coacerea fmctelor
simultana ca: Heinz 1370, VF 145 78-79 VF 65, New Yorker, Early Pear-
son $.a.
S o i .u r i t i r z i i, destinate in special pentru industrializare, dar $i
-pentru consum in stare proasp5t5, sint:
Florida, soi cu port inalt, cu fructe m a n (150-160 g), rotund-costate,
de culoare r o ~ i eintensa. Este indicat pentru consum proasp5t $i pentru
industrializare.
Rutgers, soi inalt, cu cregtere viguroas5, are fructe mari (150-170 g)
de form5 rotund putin turtit, culoarea r o ~ i eaprinsg. Indicat pentru indus-
-trializare.
S o i u r i d e s e r 2. f n ser5 se cultiv5 soiuri $i hibrizi special creat i
cu rezistenta la unele holi gi daun5tori gi cu o bun5 adaptare la conditiile de
microclimat din aceste spatii. Se folosesc in special hibrizi Tn F, ca: Sonato,
Vemone, Panase, Angela, Craiobrid, Oltbrid (ultimii doi hibrizi fiind creafi,
E n tara noastrs).
Sonato are o cre~tereviguroasg. Fructele stnt mijlocii spre mari, sferice,
u$or turtite, uniform colorate in rovu viu, de calitate buns. Este foarte pro-
ductiv $i cu rezistenta la unele boli (viroze, cladosporium ~i fusarium).
Vemone are o cregtere mijlocie. Fructele stnt de m5rirne mijlocie-mare,
unifonne, drnoase, colorate in rovu aprins. Hibridul este foarte productiv
~i rtzistent la viroze.
Cerintele fat5 de fadorii de vegetatie. Tomatele sint plante pretenfioase
la c5ldur5. Temperatura minim5 de germinare a semintelor este de 8-10C.
Temperatura optimg de cregtere $i fructificare este de 22-25C.
Fat5 de lumin5 tomatele sint, de asemenea, pretenfioase. Insuficienfa
florilor.
Tomatele au cerinfe moderate fat5 de ap5. Umiditatea optimB in pri-
mele faze de vegetatie este de 65-70%, iar la fructificare de 75-80% din
capacitatea de cimp a soli~lui.Culturile infiinfate prin rssad se iriga mai
abundent decit cele semsnate direct, care au o inrgdgcinare rnai profund5.
Umiditatea atmosferics trebuie s5 fie de 55-60%, dac5 este mai ridicatH,
plantele se imbolnavesc u$or.
Cele nlai bune rezultate in cultura tomatelor se obfin pe soluri u$oare,
nisipo-luioase, sau luto-nisipoase, profunde, fertile.
Tehnologia culturii. f n vederea e~alongriiproductiei in tot cursul anului
tomatele se cultiv5 atit in cimp deschis, cit $i in adsposturi, rasadnife $i
sere.
Bune permergstoare pentru cultura tomatelor sfnt lucerna, alte legu-
minoase, bostanoasele, v5rzoasele ?.a.
C u l t u r a t i m p z l r i e .En c $ m $ se practicH in zonele din sudul
~i sud-vestul fgrii, unde primgverile sint rnai timpurii, iar brumele au .o frec-
vent5 rnai mic5.

F T ~7 9. - Schema de intiintare a cnlturii dc pepeni verzi
1- u c r L r i 1 c d c i n t r c t i n e r e D u p i r5s.irire se exccutr~raritul
culturii, asigurindu-sc la hcctar o dcnsitate de cca 18 000 plantc. Sc fac pra-
silt manualu 5i ~nccanicc pin:^ cind plantele acoperi terenul. Concomitent cu
una din accstc lucrRri se c?;ecutz fertilizarca fazial5 cu 100 - 125 kg/ha azo-
tat dc amoniu, 300 kg/ha superfosfat yi 100-150 icg/ha sulfat de potasiu.
Irigarca sc face la intervale de t i ~ n prnai mari, administrfndu-se 2-3 udzri
cu nornlc d e 350-400 m3,/ha. C~mbatercaLolilor 5i d5unZtorilor se face
dup5 tehnologia recornandat5 la pepenii gall~cni.
R c c o 1 t a r e a se facc manual gi cyalonat, incepind din 111na iulic.
Sc obfin producfii de 20-25 t ha.
18.5. Producerea seminfelor pentru soiurile de cimp
Pentru culturile destinate produccrii scmintelor de cucurbitacee se aleg
terenuri uyoarc. fcrite de vinturi, carc se pregztesc asem5n5tor cu cele destl-
nate pentru cultura de var% a fiec9rei spccii.
Culturile se infiinfeazii prin sem5nare direct in cimp, fn acelea~icondi-
fii ca ~i pentru producfik de var5, avind grij5 s5 sc asigure distanfele de izo-
lare de 1 000-2 000 m fat5 de alte culturi de cucurbitacee.
La castraveti, densitatea plantelor la unitatea de suprafats se reduce
cu cca 113. fat5 de cultura obisnuit5.
Se aplici lucrHri de ingrjire curente $i speciale.
Dintre lucririle speciale: plantele se ciupesc $i se cirnesc astfel ca num5-
rul de fructc pc o plant5 s%fie limitat la 5-6 fructe la castraveti si pepeni
galbeni ~i 3-4 la dovlecei ~i pepeni vei-zi.
Se fac purificari repetate (2-3) in timpul perioadei de vcgetatie pi uria
la recoltarea ~i sortarea fractelor.
Recoltarea se face la maturitatea deplin5. Extragerea seminfelor de
castravefi, pepeni galbeni si dovlecei se face prin sectionarea fructelor $i
estragerea placentei fmpreun5 cu seminfele. Acestea se pun la fernlentat
1-2 zile, dup5 care seminfele se separ5 prin spzlare. I,a pepenii verzi extra-
gerea se poate face cu pasatricea sau manual. Imediat semintele se spalg.
Dupz extragere, la toate speciile semintcle se usuc5 in straturi subfiri.
Productii : la castraveti 150-200 k g p a , la dovlecei 300- 400 kg/ha,
la pepeni galbeni 100-200 kglha. la pepenele verde 150-200 kglha.
I 19. Cultura legumelor perene
Din aceast: grup5 fac parte urm5toarele legume: sparanghelul, reventul,
hreanul, tarhonul $i 1euStcanul.
19.1. Cultura sparanghelului
Asparagzts of,rici~zalis- Fam. Liliaceae
Originea ~i importanta culturii. Sparanghelul cultivat i$i are originea
in sparanghclul szlbatic care c r e ~ t espontan Pn finefele din lungul riurilor,
din Buropa Central:, Africa de Nord ~i Asia M i d .
Dc la sparanghel se consum2 l3siarii tineri din care se preg5tesc o serie
de rninc5ruri. Importanfa sparanghelului const5, pe ling5 gustul plicut, Pn
confinutul ridicat in substante nutritive, in faptul c5 irnbog5teyte sortirnentul
legumicol En perioada de prim5var5.
ParticularitH$ile biologice. Sparanghelul este o plants peren5 care for-
nleazi in sol o tulpins subteran: puternic: denumiti rizom, din care pornesc
r5dacinile ~i listarii. Rid5cinile iloi se formeaz5 pe rizom in fiecare a n tot mai
sus, tinzind SYL ias5 la suprafafa solului. Pentru a prePntimpina acest neajuns
plantarea sparanghelului se face in yanfuri ~i se procedeari la acoperirea
r5d5cinilor prin mu~uroire.Listarii se formeazz din mugurii ce sp, gzsesc pe
partea superioar: a rizomilor. Lastarii de sparanghel, crescufi far5 lumin5,
sint albi, c2rnosi yi sucblenfi foarte buni pentru consum. Pe m5suri ce 15s-
tarii cresc la lurnin5 se inverzesc, se lignifics, nu mai sint buni de consum $i
devin tulpini aeriene puternic ramificate ce pot s5 ajung5 pin% la 1,5 m ingl-
time. Ultimele ramificafii srnt subfiri, filiforme (filocladii), cu rol de frunze.
Erunzele adevzrate sint sub form% de solzi, asezate la baza filocladiilor.
Sparanghelul este o plant5 dioici, prezentind plante cu flori femeie~ti$i
plante cu flori bPrb%testi, polenizarea fiind entomofili. Florile' sEnt galbene-
verzui. Fructcle sint bace mici, la inceput de culoare verde iar la maturitate
au culoarea r o ~ i eyi confin 3-9 seminfe tari de culoare neagrg. Facultatea
gcrrninativ5 a seminfelor este peste 90% $i se p5streazi 5-7 ani. Semintele
r5sar foarte greu. avind tegumentul tare.
Soiuri. In cultur5 sint r5spindite soiurile: Timpuriu d'Argenteui1 +i
U r i a ~de Braunschweig, cunoscut pi sub numele de Gloria de Braunschweig,
care estc un soi tirziu dar foarte productiv.
Cerintele fat5 de factorii de vegetatie. Spranghelul este o plant5 rezis-
tent5 la tcmperaturi scszute, cu pretentii moderate fa$%de umiditate. Cere
soluri usoare sau mijlocii, cu structurg bung, profunde, bogate fn substanfe
nutritive ~i cu reactir neutr5.
Tehnologia culturii. Cultura sparanghelului prezintz douj. faze distincte :
producerea matcrialului s5ditor yi infiifarea plantafiei.
P r o d u c e r e n m a t e r i a Z u l u i s a ' d i t , o r . Pentru producerea
materialului sgditor nccesar plantsrii unei suprafete de 1 ha, se amenajeazz
o suprafats de 1 000 m2 (pepinier5). Se seanl5n5 prim5vara timpuriu (folo-
sindu-se seminte unlcctute) in rrnduri la distant5 de 25 cm $i la adincimea
 dc 3-4 cm. Cantitatea de seminfe pen-
tru 1 ha este de 15-20 kg. L u c r k
r i l e d e i n g r i j i r e constau din:
erbicidare inainte de r5s5rire cu Ami-
ben 10-20 kg/ha in 450 1 ap5, r5ritul
plantelor la distanta de 10 cm, distlu-
gerea sistematic5 a buruienilor prin
pr5git ~i plivit, udatul pe timp de secetii
gi o fngrzgare in cursul lunii iulie
(100 kg azotat de amoniulha). Pentru
iernat, tulpinile tiiate scurt (la 3-4 cm)
sc protejeaz5 prin acoperire cu un strat
gros de paie sau gunoi dc grajd piios.
fnfiintarea $lantat~:ei.
Pentru cultura sparanghelului. care
Fig. 80 - Puiet de sparanghel pentru are o durat5 de 10- 15 ani, terenul
plantat se pregite~tein mod deosebit fafa de
alte culturi dc legumc. Astfel, lucra-
rea cea mai important5 pentru aceast5 cultur5 este desfundatul terenului
la adincimea de 40-50 cm. Aceast5 lucrare se efectueazi din toamni cu
plugul PTA 240 $i tractorul U-650. fnainte de desfundat, terenul se fertili-
zeaz5 puternic prin administrarea a 60-80 tone gunoi de grajd, 400 kg
superfosfat gi 200 kg sare potasics la hectar. fn primivarii, cu cultivatorul
echipat cu rarite, se deschid qanturi adfnci de 40 cm, late de 35 cm $i distan-
tate la 1,30- 1,50 m. Fundul ganturilor se mobilizeazL cu scarificatorul sau
manual pe o adincimc de circa 15 cm.
P 1 a n t a r e a p u i e t i 1 o r. Puietii s c o ~ idin pepinier5 se sorteazg
alegind pentru plantat pe cei vigurogi, s5n5togi $i cu sistemulkadicular foarte
bine dezvoltat (fig. 80). Plantarea se face prin aSezarea lor in qanturi. p e
mu~uroaieinalte de 1 0 ~ 1 5cm, distantate la 50 cm, pcoperindu-se cu un
strat de pHmint bine m5runtit de circa 10 cm grosime. I n cazul c5 pzmintul
este uscat se uds fiecare puiet cu 1-2 litri de ap5.
L u c r 5. r i de i n g r i j i r e. Se aplicH in timpul verii 1-2 pra jile
manuale. Pentru irigat se deschid rigole pe lfng5 rinduri: La sfir~itulvege-
tatiei tulpinile de sparanghel sc cosesc la circa 5 cm de la suprafata solului,
se adun5 $i se ard. Cultura se acoperi peste iarnii cu un strat de paie pentm
a fi rotejafi de frig.
8n cel de-al doilea an, ganturile se acopper5 complrt cu #mint inc5 din
primjvar5. Celelalte lucrzri se aplici ?n continuare in acela~imod ca $i in
primul an.
f n anul a1 treilea, cultura se pre$iteSfe pentru recoltare. Din toamna
se aplici 20 tonelha fngr5~5minteorganice $i 200 kg superfosfat ; primsvara
se dau 250-300 kg azotat de amoniu $i 200 kg azotat de potasiu. Se afineaz5.
solul incorporindu-se ~i ingrii$5mintele, iar rindurile de sparanghel se acopera
cu pHmint prin bilonare pentru a obliga listarii s5 creasc5 in pHmint (fig.81).
Biloanele au hzltimea de 30-40 cm. Aceste lucrsri se aplic5 apoi in fiecare
an cu exceptia gunoiului care se dj. la doi ani.
R e c.0 1 t a r e a. Aceasts lucrare este foarte pretenfioasi, h sensul
cH dac5 nu se executi la timp, 15starii ies din bilon, se coloreaz? $i se lignific5,
ceea ce duce la deprecierea lor comercia18. Pentru a se evita aceastH situatie
lsstarii de sparanghel se recolteaza zilnic, incepind de l a aparitia vlrfurllor
, ,,
Fig. 51 - Sparanghcl plantat, in anii 1, 2 , 3
.lgstarilor, timp de 30-40 zile. Se recolteaz5 cu un cufit special sau manual.
Listwii recoltati se spalk, ins dup5 z\:intare se sorteazz pe mzrin~i, se leaga
in pachete de 0,5- 1 kg.
Producfia de l5stari este de 2--3 tone in anul a1 treilea $i de 5-6 tone
Cntre anii 4-8. DupB aceea producfia incepc s i scadri, din care cauz?~cul-
tura se desfiinteazz d u p i 10-12 ani.
19.2. Cultura reventului
R h e u m oSficinale - Fam. Poligonaceae
Originea ~i importanfa culturii. Reventul este originar din China gi sud-
estul Siheriei. Pe la mijlocul secolului a1 SVIII-lea a fost cunoscut gi in Euro-
pa. La noi in tar5 se cultiva in Transilvania $i In partea de nord a Moldovei,
d a r se poatc cultiva fn toate regiunile t5rii. Se cultivi pentru pefiolul frun-
zelor cu gust dulce-acri~or,din care se preparii compoturi, dulceturi. jeleuri
gi sucuri.
ParticularitHtile biologice. Reventul cste o plant% peren5 erbacee ce dez-
volt5 un rizom puternic, din care pornesc rPd2cini drnoase. Pe rizom se
formeaz5 muguri care dau posibilitatea ca aceast5 plant5 s i se inmulteascri
vegetativ prin rizomi. Frunzele reventului sEnt dispuse la baza tulpinilor sub
form5 de rozet&, ele sfnt deosebit de mari; petiolul, care canstituie partea
principals pentru care se cultiv5 reventul, ajunge la 30-40 cm lungime ~i
4-8 cm litime. Florile mici albe-verzui sint susfinute de o tulpin5 floral&
h a l t 5 de 1-2 m.
Cerinfele fat5 de factorii de vegetatie. Reventul are pretentii moderate
fat5 de caidurP. umiditate $i lumin5. Dg rezultate bune cind este cultivat pe
soluri mijlocii ~i chiar grele. dar adinci. cu fertilitate ridicatz $i reacfie neutr:
sau ugor acid5.
Tehnologia culturii. Reventul se inmulfe~tepe cale vegetativ5 prin por-
tiuni de rizom cu 1-2 muguri ~i citeva r5dZcini. Plantarea se face toamna
intr-un teren dcsfundat $i ingr5gat cu 30-40 tone gunoi de grajd. Se plan-
teazi cite un rind pe brazdele fnslfate late de 94 cm. Pe rind, rizomii se plan-
tear% la distanta de 0,80- 1 m.
L u c r 5 r i 1 e d e i n g r i j i r e constau din: pra~ile,udatul pe timp
d e secct5. ingr5~areasuplimentarH ~i combaterea bolilor $i d5unStorilor.
 R e c o 1 t a r e a incepe din anul al doilca ~i se eiectueazg o datH sau
de douH ori pe sZptZmin5 luindu-se cel mult 4 frunze de la o plant5 la fiecare
recoltare. De la frunzele recoltate se separi pefiolurile cu o foarfec5 sau un
cutit, se sorteazH pe calitHfi, se lea@ in pachete $i se valorificH. De la o plant5
de revent se recolteaz5 pin5 la 0 , s kg pefioluri in primul an de recoltare ~i
3 kg in anii 4-8, dupH care productia fncepe sH scad%. Cultura devine neren-
tabil% d u p i 10-12 ani, cind sc desfiinfeaz:. Se pot obtine productii de 15-
20 t /ha.
19.3. Cultura hreanului
Cochlearia armoracia - Farn. Crucifcrae
Originea si scopul culturii. Originea hrcanuiui este in regiunile din sud-
estul Europei 5i din Asia de Vest. La noi En far5 sc cultiviiirl toate regiunile,
dar pe suprafete mici indeosebi in jurill ora~elor.De la hrean se foloseste rridj-
cina care are o carne alb5 si cste foarte picantH.
Particularitgtile biologice. Hreanul cstc o legumri perel15 care sc caracte-
rizcwii printr-o rridricin5 puternic dezvoltats, ce ajungc la lungimea de 50-
60 c n ~$i la grosimca dc 3-4 cm. ICSdricina principal3 cstc cilindricri, de CU-
loare g%lbuic, cu carnc alb5, iute ~i foartc aromata; ca pitrunda, adinc in
pgrnlnt, dc unde sc aprovizioneaz5 cu ap5 ~i substanfc nutritive, prin r%d>
cinile fine sccundarc. Tulpina, care aparc in fiecare an, estc tubular;, prezintri
multe ramificatii $i ajunge pin5 la PilHlfimea de 70- 150 cm. Frunzele sint
mari, alungite, ovale ~i cu marginile dintate sau Tntregi. Florile sint mici,
de culoare galbena. Seminfclc sint mici ~i sterile de cele lnai multe ori, dill
care cauzi hreanul se i?mulfe~tenumai pe cale vegetativ5.
Cerintele f a t s de factorii de vegetatie. Hreanul este deosebit de rezistent
la frig, suport5 cu u$urinf5 ~temperaturisczzute de -20 ... -30C. Este,
dc asemenea,, rezistent la secets, radHcinile plantei p2t1unzind adinc in sol.
Cere soluri mijlocii, profunde si bogate in substanfe nutritive.
Tehnologia culturii. Hreanul se inmulfeste pe cale vegetativj prin por-
tiuni de 6dHcin5. fnainte de plantare terenul trebuic desfundat, fertilizat ~i
bilonat. Plantarea se face primrivara la distanfa de 50140 cm ~i la adfnci~nea
dc 6-8 cm. Plantarea se face infingind rzdricinilc oblic in sol $i se u d i ime-
diat. Se aplic2 acelea$ lucrsri de ingrijire ca ~i la revent.
R e c o 1 t a r e a se executH inainte de venirea inghefurilor. f n primul
an se recolteaza numai En cazul cind rHdHcinile au ajuns la grosimea de 2-3 cm.
Recoltarea se executii cu dislocatorul de GdHcinoase actionat de tractorul
L-445. Plantelc dislocate se smulg cu mina, apoi se curHt5 rHd5cinile de
p5mint ~i se fasoneazl prin inlsturarea frunzelor $i ramificafiilor. Productia
obfinuta este dc 15-25 tonelha. 0 culturii de hrean dH productii rentabile
2-4 ani, dupl carc se recornand5 desfiintarea ei.
19.4. Cultura tarhonului
A rthemisia dracuncul~us- Fam. Compositae
Originea ~i importanta culturii. Originea tarhonului este din Siberia si
Mongolia, de undc s-a rrispindit in toat5 Europa. Se cultiv5 pentru frunze
~i tulpini, ce sint folosite la condimentarea yi aromatizarea preparatelor culi-
nare ~i a mur5turilor.
ParticularitPfile biologice. Tarhonul este o plant5 perel& erbacec. Prezintri
tulpini inalte de 50-100 crn cu numeroase ramificatii. Frunzele sint liniar
lanceolatc, glabre 9i foartc aromate. Florile galbcne sau alburii sint dispuse
in inflorescentg sub form5 de capitule mici.
Cerintele fat5 de factorii de vegetatie. Tarhonul este o plant: foarte pufin
pretentioasH fata de caldurri putind rezista pin5 la -25 ... - 30'. Prezint5
pretenfii mari fat5 de lumin5, din care cauzz se va cultiva numai pe terenu-
rile insorite cu expozitie sudic5. Fat5 de umiditate are cerinte moderate, dar
En condifii de secet5 ~i tempvraturi riclicate se obtin productii mici, iar lHstarii
se lignificri. Rezultate bune se obfin pe soluri profundc, bogate in azot care
favorizcazi formarea unei mase mari de frunze.
Tehnologia culturii. Tcrenul se p r e g i t e ~ t eprin administrare a 30-40 t
gunoi de grajd la ha, arZiturri ~i mlrunfire. Tarhonul se inmulteste pe cale
vegetativ5: prin desparfirea tuielor, prin drajoni sau prin b u t a ~ i .Operafiile
d e inmulfirc se fac primivara. B u t a ~ i ise pun la inrHd5cinat in rHsadnite si
se planteaz5 la locul definitiv toamna, la distanta de 50125 cm. Ca lucrgri
d e ingrijire sint necesare plivitul, pr5vitul $i irigatul in anii secetosi.
R e c o 1 t a r e a LHstarii de tarhon se recolteazH in faza tinHr5 pe ma-
surH ce ajung la lungimea de circa 20 cm. Recoltarea se efectueazj. prin taiere
l a circa 10 cm deasupra solului ~i se repeta de mai multe ori h functie de vi-
goarea plantelor. 0 cultura de tarhon dureaz'i 10-15 ani, dar dri producfii
rentabile numai in pri~nii4-5 ani. Producfia la hectar este de 10-15 tone
de 1Hstari si frunze verzi.
19.5. Cultura leu~teanului
Levisticum officirmle - Fam. Umbell<ferae
Originea ~i scopul culturii. Leu~teanuleste originar din regiunea M5rii
Mediterane, se cultiv5 pentru frunzc care se intrebuinteazs la aromatizarea
ciorbelor.
Particularitgtile biologice. Leu~teanuleste o plants peren5 erbacee, cu
portul inalt, avind Gdricina pivotant&,puternic5. fntreaga plant5 este glabr2.
Atit tulpina, frunzele, cit $i semintele sint puternic mirositoare. Florile mici,
de culoarc galben5, sint grupate in umbele compuse. Fructul (sHminfa) este
o clicariops5 de form5 eliptic; turtit5 cu o facultate germinativH de 30-50%
care se pZstreaz5 2-3 ani.
Cerintele fat5 de fadorii de vegetafie. Leusteanul manifest5 pretentii
moderate fafa de temperaturg, umiditate ~i luming. Cere soluri mai grele,
bogate in substante nutritive, reacfioneazz bine la ingrlyarca cu gunoi d e
grajd.
Tehnologia culturii. Leu~teanul se Pnmulfe~te prin seminte sau prin
despartirea tufelor. Pentru infiinfarea unci culturi de l e u ~ t e a nterenul se arg
adinc din toamna $i se i n g r a ~ acu gunoi de grajd 30-40 t/h. Semanatul se
poate efectua toamna sau primjvara devreme in rinduri distantatc la 40-
50 cm. Prin despartirea tufclor inmultirea se practics atit toamna cit gi pri-
mzvara. L u c r 5 r i 1 e d e i n g r i j i r e constau in pragile, iar in cazul
inmultirii prin s%minf%se efectueaza raritul la 20-25 cm pe rind.
R e c o 1 t a r e a. Recoltarea leugteanului sc face prin ruperea frunzelor
sau tunderea plantelor de mai multe ori in cursul primgverii. Frunzele recol-
tate se adun5 in legaturi sau snopi. Producfia cste dc 15-20 t / h a .
20. Cultura legumelor condimentare si aromatice
20.1. Cultura cimbrului
Satureya horte~zsis- Fam. Lnbiatae
Originea yi scopul culturii. Cimblul cste originar din sudul Enropei.
Se cultiva pe suprafete mici fn jurul oraselor mari. Frunzele ;i inflorescentele
de cimbru. datorits unei arome caracteristice, sint folosite la condimentarea
unor minciruri ~i a conservelor de carne.
Particularitatile biologice. Cimbrul este o plant% anual5 erbacee, cu tul-
pina puternic ramificata, de 20-25 cm inzlfime. Frunzele sint alungite,
florile mici dispuse cite 2-3 la un loc, divers colorate, alb roz, violacee. Se-
mintele (fructe-nucule) sint aromate, au o facultate gerrninativg de 70-80&
~i dureaza 1-2 ani. - .
Cerintele fat5 de factorii de vegetatie. Temperatura minim% de Encolfire
a semintelor este de 8-10". temperatura optima de vegetatie a plantelor
este de 20-25C. Cimbrul d 5 producfii bune pe terenuri insorite $i fertile.
Tehnologia culturii. Cimbrul se cultiva prin sem%nare direct5 Pn cimp
cu sem2njtoarea SUP-21 + U-650 M, folosind schema de semznat din figu-
ra 82. Pentru r e u ~ i t aacestei culturi, foarte importailt este o bun% preggtire
a solulni gi un teren'lipsit de buruieni.
Fig. 82 - Schema d e infiintare a culturii d e cimbru
L u c r 2 r i 1 e d e i n g r i j i r e constau En rzritul plantclor la 20 cm
pe rind, irigarea pe rigolc lungi pentru a asiplra in sol o urniditate cle 70-
;Soh,prrqitul manual pc rind de 1-2 ori ~i prx~itulmecanic cu cultivatorul
CL-2,8 + 1,445 dc 2-3 ori, fertilizarca cu azctat de amoniu 40-60 l;g-/ha.
Ii e c o 1 t a t u 1 cirr~bruluise facc manual, din luna august pinn in
octornbrie prin taicrca plantelor dc la suprfata solului. Producfia cste de
3 t !ha.
Originea s i scopul cnlturii. Milran11cstc o plantr~foarte vcchc En cultur5.
Sc prcsup:lce c%estc originar Jin regiililca Nizrii Mediterane. Este una dintrc
cclc m s i intrebaintatc pi;untc ayomi~tice.I n tara noastrH m5:arul se cllItiv5
atit in cimp cit qi in culturr~lort:~t5.I ) c la m3rar stilt folosite frunzele tincre,
t ~ l p i n l l c5i setnintele la. al-cirr~ntizareamincXrurilor ~i conscrvclor.
Particularitritile biologice. SiF~rrrrulcstc o plant5 anual5 crhacee. ca rLcl5-.
(.!:la. pivotants. 'Tulpina cstc cxrccty~,ciii~~dric?~, tie 70- 130 cm inr~lfirnc.Frun-
zelc sint 2-3 pcnat sectatc cu foliolc iiliforme. I!lorilc mici dc culcarc gal-
ben5 sint dispusc intr-o umtlelL compusr~.ITructcle diachene de 2,5-5 m m
lungimc au o arom5 specific$.
Cerintele fat5 de factorii de \regetatie. MHrarul estc o plant: putill preten-
tioasii la umiditate, c3ldur8, luminii ~i sol.
Tehnoiogia culturii. f f t c f m p. Pentru mHrar, bune premerg9toare
sint majoritatea legumelor, cu exceptia cclor din familia Untbelliferae. Se
poate semPna direct in ciinp de la 15 martie la 15 iulie. fnainte de semznat
se incorporeaz5 in sol 40-00 kg azotat dc amoniu. Sem5natul se face d u p r ~
schema indicatj in figura 83, intrebuinfind 7 kg s2mintH la hectar.
L u c r 5 r i 1 e d e i n. g r i j i r e constau din irigarea prin aspersiune,
prisitul manual De rind de 1-2 ori $i mecanic de 2-3 ori cu cultivatorul
CL-2,s+ L-445.
R e c o 1 t a t u 1 ae face cind plantele au frunzel normal dezvoltate.
Acestea se rup cu nlina ~i se fac legiituri. Productia este de 6 t/ha.
C zc 1 t z t Y a f o T ,t a t E. 315rarul se preteaz5. a fi cultivat evalonat ^In
perioada toamnii-iarn5 $i iarnz-prim5var5 in rHsadnife, solarii sau c h ~ a rEn
sere, ca o culturZ asoc,iatP. Se cultiv% prin semiinare "i spatiile de cultur9,
unde p9mintul trebuie s5 fie m5runtit gi bine afinat. fnszminfarea se face prin.
EmprBstiere sau tn r i n d x i , folosind 4-6 g siimEnf5 la m2.
I4Dcm
Fig. 83 - Schcnia de infiintare a culturii d e mgrar
 L u c r 5 r i 1 c d e i n g r i j i r c constau tlin asigurarca temperaturii
optime de 1 5-2O0C, acrisirea putcrnic?~pi regulat5 pzntru a preveni etiola-
rea, udatril ~i plivitul buruienilor.
R e c o 1t a r e a mararului se face atunci cind are o EnUfime de 25 -
30 cm. la 4-7 sjptlmini dc la rFls5rire. Uup5 rccoltarc, mr~rarulse f c r q t c
de ~ Y n tsi soare, pentru a xiu se vcytej~.Conditionarca sc \,a face in goproane
sau in inc5peri. I'roducfia cste de 3-4 kg/m2.
21. Cultura ciupercilor comestibile
Psaliotfa h o ~ / e ~ l s(ciuperca
is alb2) ; PsnliotZn h i s ) o ~ a (ciuperca
brun5) - Fam. Agaricacear
Origixlea ~i scopul culturii. Cinpescile au fost consumate din celc rnai vechi
timpuri. Primelc culturi s-au cfcctuat ins5 prin sccolul a1 XVII-lea in Fr:uita,
in subtcr:lncle din jurul orasclor Paris gi Borc~caux.Cultura s-a cstins in
secolclc a1 XVII-lea ~i a1 XIX-lea la inceput En Anglia gi apoi in altc f5ri
din Europa, prccum 5i in S.17..4. si Japonia. f n tara noastr:~ cultura ciuper-
cilor a inccput s5 sc cxtind5 in ultimii 20 dc ;tni, oc!atS cu estinderea produ-
cerii miceliului indigcln. Primele ciupercririi lnodcrne En sistcm intiustrial s-au
o r p n i z a t in perioada 1967 - 1972 la Mangalin, Buftea. ilrnd, C.A.1'. Stoi-
ciinqti.
Ciuperca se cultivj. pentru p a r t c ; ~aerian5 (pillric ~i picior), care cste
folosita ca rnaterie prim& pentru industria conservelor pi la pregitirca unei
game ~ a r i a t ede preparate culinare. Ciupercilc au o valoare nutritivfi foarte
ridicatj.. intrecind toatc lcgumele in ceea ce p r i v e ~ t econfinutul in proteine
si vitamine din complexul B. Cultura ciupercilor este una din ccle mai in-
tcnsivc culturi, deoarece ciupercile se preteazs a fi cultivate egalonat in mai
multe cicluri pe an, putind asigura aprovizionarea ritmicz a piefii in
orice sezon.
ParticularitHfile hiologice. Ciuparca de culturj estc o specie cu particula-
ritiifi biologice total deosebite de a celorlalte plantc legumiciole. Ciupcrcile
sint plante infcrioare, f i r 5 elorofill, cu nutrifia saprofitil. asigurindu-~ih:ana
din substantelc organice in d-scompnnere. Ciuperca
cultivat5 cste forlnat: din dous p5rfi vegetative: una
subter;~nl.denurnit5 miccliu +i una aerianj., dcnurnitj
carpofor sau bazidiofruct. &Iiccliul ~ s t calcstuit din llife
miceliene. care au aspectul unor fire subtiri, puternic
ramificate in masa substratului de cultur5. Car-poforul
sc formeaz5 la suprafata suhstratnlui nutritiv pi consti-
tuie parte comestibib2 - ciuperca propriu-zis:, care
cstc alcStuit5 din dou5 p3rti: p515ria (pileus) 5i picio-
rul (stipes) (fig. 54).
Fornia p~~l,Lricipaate s% fie concal-9. platj., con-
Fir. 8-1 - 1~';~rteaneria- \-ex%,in fullctic de faza de \regetafie, iar culoarca di-
it& 3 ciupercii conlesti-
fer5 i n functic de varictatc: albil, crem san brun:. I'i-
bile
-picioru~; 2 - p;!aria; ciorul este de form; cilinclric5 sau conicl, de culoare
3 - larnelele cu rpon; 4 -
rnernbrnna alb: lZpio3,s;i.
Cerintele fat5 de factorul de vegetafie. Tempcratura constituie u n factor
determinant in viala ciupercilor, dirijarea ei pentru fiecare faz% de culturP
fiind hotlritoare. Astfcl. En faza dc creptere a miceliul~ii(far2 cuprins5 de la
plantare ~i pin: la acoperirca substratului) se urmlre5te ca i n localul cle
culturl sB se mentin5 tcmperatura tle 20-22%. f n faza de formare a ciuper-
cilor (perioada crlprinsz de la acoperirea substratului nutritiv cu p%mfnt $i
pEn5 la aparifia primilor butoni) se \;a mcnfine o temperatur; d e 16-18C.
i n iaza de fructifical-c i recoltare temperatura aerului scade la 14-16C.
Iimiditatca se dirijcazH separat in substratul de culturj. ~i atmosferg.
Tinliditatca optim5 a substr;~tuluidc culturj. esl-e cuprinsil intre 62 gi 67q/,.
Excesu! dc umiditatc duct la asfixierea miceliului. Umiditatea rclativ: a
acrulai tre1)uie s5 lie mai ridicat-5, intre 80 5i 90%.
Acrul din localul cle cultura trebuie s5 a i b i o concentrafie En CO, d e
0,03Cy0.Este neccsar s& se f;lt:5 o aerisire permanent% pi atentj.. Lumina nu
~ s t encceiar5 in cultura ciupcrcilor, tleoarcce cle nu se hrPnesc prin fotosin-
tezH.
Nutritia se asigurs prir. snbstratul d e culturil d e natur5 organo-mincralg
psegztit in mod speci?.l, in care tsebuie s& se gZseasc5 surse d e carbon, de
suLstante azotoasc pi alte elcmentc minerale. Reactia substratului d e culturk
trcl,~:ie s5 fic neutr5, cu ur? 1311 cuprins intre 7 ~i 7 , 5 .
Tehnologia cnlturii. Cultura ciupcrcilor a c ~ w l u a tcontinuu, putindu-se
diierenfia in prezcnt trei sistcme de culturi: clasic, semiintensiv ~i intensiv.
Sistemul ciasic sau traditional este cel mai yechi gi const5 Sn efectuarea
culturilor in localuri fHr5 inc5.lzire. curn ar fi: forturile, carierele, pivnifele
etc., carr: indcplinesc minimum de condifii pentru cre~terea ciupercilor.
111 acest sistem culturile se efectueaz.2 pe biloane agczate direct pe podea
sau pe straturi; se pet realiza 2 cicluri' pe an (fig. 85).
Sisternu1 semiintensiv presupune folosirea localurilor simple dar reame-
ilajate pentru aceas,tP culturz, p ~ e v r ~ z u tcu e instalalie d e incslzire, venti-
la$ie, posibilitati de sterilizarc $ pasteurizare a substratului d e cultur5. f n
aceste constructii rcamenajate culturile se efectueaz5 fn l2dife suprapuse
sau pc stelaje. Se pot efectua 2-3 cicluri pe an.
Sistcinul de cultur5 intensiv sau industrial presupune construcfii spe-
ciale cu posibilitsti de ri.glare automat5 a conditiilor d e microclimat, cu insta-
lafii de inc5lzire, r5cire, aerisire, pasteurizare $i mecanizarea transporturilor.
Cultura ciupercilor fn sistem intensiv este astfel organizatj incit fiecare veri-
gP a tehnologici se efcctccaz5 in fncgperi separate, special amenajate in acest
scop. Se crceaza astfel gosibilitatea realifirii unui flux tehnologic continuu,
ceea ce asigurk realizarca a 5-6 cicluri de culturil Pntr-un an (fig. 56).
Locnlzrrile de cultur2, atit cele construite special, cit $i cele reamenajate,
trehuie sB indeplineascH a n u ~ n i t econdifii: s5 fie izolate termic. pentru a se
evita oscilatiile d e temperaturj. de la zi la noapte; s5 poat5 fi rHcite sau inc51-
zite pcntru asigurarca temperaturilor necesare ciupercilor ; s5 se poatP men-
fine cu ugurint5. o umiditate atmosfericil ridicatj; s5 a i b j suprafete netede
care s5 se p o a t l curzfa ~i dezinfecta u ~ o ;rs5 se poat5 aerisi prin mijloace directe
sau dirijate; s;ia i E ~o En5lfime de cel putin 2 m ; sZ fie prevzzut cu instalafii
de curent electric Si ap5 curent5 ; s5 fie ferit de inundatii. Pregstirea localu-
rilor de c u l t u s comport5 o atentie deosebitil, deoarece producfia cste in mare
m5surH conditionat5 de asigurarca igienci culturale. f n acest scop, se executj
curzfcnia localurilor Fnaintea infiinfarii ficczrui ciclu de cultur2 prin inde-
piirtarea din local a substratului nutritiv epuizat; curHtirea ~i sp5larea
 Carton
asfolto t

SECTIE LOCAL TOTAL ~ G R O P A TV A R l

Tub de v e n t ~ l a t i ec u s u h j r

? OGO II

. .
.-.... 66.30.-:-.
PLAN
1
Fig. 86 - T i p d e local p e n t r u c u l t n r a intensi-1%

pardoselei, a stelajelor ~i a peretilor, vsruirea perefilor ; deziniectia localului

cu ahuri la temperatura de 60" timp de 24 de ore sau prin arderea sulfuhii
(30 g/m2 local). mentinfnd localul inchis timp d c 24 de ore. Dezinfectarca se
poate face cu difcrite solutii ca: sulfat de cupru 3 % (1 litru /m2) sau solutie
de formalin8 in conce~ltrafiede 1 O/o (40 litrill 000 my).
. , Prcgdlirea com$os~~tlui (substratului nutritiv) pe~ztrucul2ura ciupercilor.
PLAN SECJIE LOCAL SUPRA TEREN VENTILAJIE LIBERA Ciuperca de culturj se h r i n e ~ t e numai prin miceliu pe seama substantelor
Fig. 85 - L o m l u r i rrmenajate p e n t r u cu1txra:clasicZi yi semiintensivs organice in descompunere. La prcgjtirea compostului intr5 mai multe
componente, unele de bazz, altele ca suport, precum $i adaosuri de ingrP
~5rninte~i amendamente. Componenta de baz5 este gunoml de grajd, care
poate fi de cabaline, porcine, bovine, ovine ~i pzsiri. Cel mai bun gunoi
 Culoarea la ficKcinile de morco\r cste: gall~cn?~, galhen%-po~tocaiic,
portocalie, portocalic-rcj?ic:til;.a: la sfccl: culonrca lcsfc. renu~iu-violacee la
toate soiurile. deci nu constituic un caracter de rccunoa?tere; la ridichi cu-
loarca este foarte diferit5 d r la soi la soi: alb5 (ex. T c p u ~ de
i gheata). roz, rtrgie
(ex. Sasa), violacec-, neagrS (ex. Kr;~gr% de iarn9) sau l~icolorr~ (alb5 cu s o y ,
ex. Ro+e cu vE~fulalb).
La morcov ca 7i la sfecla rogie sectiunilc r9d:icinilor ne pot d a indicatii
privitor la recunon~tereasoiurilor sau calitatea acestora. I)e cs. la morsov,
sectioilInd rZdricinile trans\.ersal apare zona de demarcafic a cilindrului
central, care En functie de soi poate fi I-otuntl (rs.I)e Nantes) snu nercgulat.
ondulat, stelat (c-x. Cartel). Cu cit cilindrul central estc rnai rnic cu atit soiul
dc morcol. este mai valoros.
La sfeclri se poatc aprecia calitatca soiulili. d u p ? ~culnarea sccfiunii.
Cclc rnai hune soiuri sint ccle iritens colorate En rosu (ex. Bordo).
Vgrzoasele. Lcgumele din accastH p u p i l : vasza alb5, varza r o ~ i e :varza
r:rcaf:i. conopida, gulia, varza dc Bruselles. sc pot dcosebi intre ele inc%
tlin pri~nclciazc tle vegetafie. Dc accca, pentru recuiloa~tcrcascmintelor (carc
.se asearnkn: foarte mult). se poate folosi ~i mctocla de observarc a I-~~sailurilor
ohtinute dill sc~ninfeltrclc anxlizat.
T'cntru recunonsterca soiurilor in cadrul fiec5rc.i variciF~!:i se iau in consi-
dcrare nlai multe aspcctt: ~noriologice~i agrobioiogice.
T'n~za albt?. Soiurilc cle 1-arz5 nlb6 sc recunosc dup;~ aspectul rozctclor,
frunzrlor gi a1 c9pY~tinilor.
IZozetcle se aprcciaz5 In primul rEnd dup5 milrime: rozctt: mici, cLi cl(:
30-40 cm (cs. D i t t ~ n a r k )rozctc
, mijlocii cu de 40--60 em (ex. Gloria).
rozetc mari cu a dc 60-70 em (ex. Licuri~c5,Dc Gu7.5~).La rozete se ia 'in
.considerare si pozitia frunzelor de cx. pozifie orizontalz (Licurigc3) sau cu
pozitie oblic% (Dittmark).
Caracterelc frunzelor la care se apreciazz: my~rimea, aspectul suprafefei
carc po;~tcfi gofrats (es. D.2 BuzF~u)sau rnai neted3. (tx. Dittmark), precum
5i prezcnta petiolului. Astfel. unclc soiuri au frunzcle sesile (fY~r5peliol) de
ex. ccle timpurii ca Dittmarli, sau cu pcfiol rnai scurt sau rnai lung. ca cele
tirzii (Licurigca. Dc Ruz5u ctc.) (fig. 99).
Caracterele cr~pztinilors c aprecinzs d u p r ~mcrimc :i din acest punct de
.cedcrc pot fi mici de 0.8-1.5 kg (ex. Dittmark). mijlocii de 1.5-2 kg (FS. Fig. 100 --Foime de cspiltifini la soiurile de mrzfr alb&

Gloria), mari de peste 2 kg (ex. Buz'iu); dupg forms: oval5 (Dittmark),

oval-alungit5. sferic5, sferic bolnbatZ (ex. Buzgu,) turtit.5 (ex. Braunschweig)
(fig. 100); gradul de ind.sare; indesate (soiurile tirzii) sau mai afinatc (soiu-
rile timpuriij. La soiurile d e varzL se apreciaza yi culoarea ~i grosimea stra-
tului de ce:~~,li.
Soiurile so rnai diferentiaza ~i dup5 durata de forlnare a cip5finilor in:
timpurii (90- 120 zile). semitimpurii (120- 140 zile) $i tirzii (peste 140 zile).
Soiuiile de ,.rarz$ r o ~ i es: recunosc dupZ acelea$ caracterc, dar se apre-
c i a 5 ~i gradul dc colorare a1 plantelor $i c5pifinilor.
Conopida.. La recunoagterea soiurilor de conopidj. se apreciaz5 acelea~i
organe ca $i la .i-,zrz5 (rozcta, frunzele, dip5tfnile). Caractere c5pitPnii se
refers l a : mF~rime,form5 si finetea grPunciorilor care o alcatuiesc. Cele rnai
apreciate soiuri sint cele cu cilpztini de culoare alb5 imaculata $i grzunciori
fini (ex. Bulgxre de z5pad5).
Gulia. La gulie sr iau En considerare aceleagi caractere ca ~i la varz5,
dar recurloa$erea partilor comestibile, a guliei, se face si dup5 culoare. Astfel,
 Semilnatul se facc ~ n c c a n i c
simburoast. care st. r;:lscoles d c mai I I I U ~()I-i~ pc
~ zi. Condifionar-ea const; din sau manual, in rfnduri distan-
cuf tirea s-mintelor Ti sinlbnrilor de corpurilc strriinc $i sortarea lor pp 2-3 !ate la 40-00 em. P e rind spc-
calit5ti dupc~m k i n l e si greutatr. cu ajutorul trio;lreicl. >;su s-lectoarelor cu ciilc cu crestere puternicri (pier-
site. sic, circodus. zarzHr. nial~alcl))
Imcdiat dupH uscai-c :i conditionarc s-mintel? d c mar. p5r ;i jiutui sc sq scamrinz dcs (1-2 cm),
!)uli I,? p.;s!rare. Pcntru accahia sc amhalcaz5 in saci de 10-12 kg, ~ t i c h e t ; ~ t i iar ccle cc cresc mai incet (m-2r.
(:are sint drpozitati in magazii, in locuri fel-itr de y a r e c i , unde li s: asigllrj p k j sc scam5nri rnai rar.
tempr.ra-trir? d c 6- IO'C. s-miintunr-:ric ~i urniditatc relati1.r~ a aerului d e -4dincimca dc semznare:
50-60 'j6,. In acestc conditii sc p%strc!nz5 pins in momentul sr.:n$natnlui sau 2-3 cm pcntru m5i- si psr,
a1 stratific5rii. Spre dcoscbirr dc: s-mint?, sim1,urii speciilor pomicole picrd 3 -5 cm pcntru mahalcb. cire?.
facu1tatc.a gcrminativs dac5 sint psstrati in conditiilc indicate pentru semintc. vi.yin. corccdus. 4--5 cm pcn-
(:a nrmare. c.i trebuie stratificati imcdiat dup5 11:icarc rsminind astfcl pi115 i r i ~piersic, zarzilr, cais. mig-
?!I n~ornentulsc~nknatului. d:d ~i 6-8 c:m pcntru nuc si
castan.
Stratificarea. Scmintele :i sinil>ui-iipomilor- nu g~.rinineazZimediat dupil Cantitatea de s51nil?tH l a
cstragerea din fructc. ci au 11cvoie de o pcrioad5 dc postlnaturaiic a crirci hectar: 40-?0 kg la m51. si .,
tlurat5 dife.5 de la 0 specie la alta. p.Lr, 400-700 kg la corcodug, ':
I'eiltl-u a sc exrita transmiterca unor 1)oli. in;~intcdt: slr;ltificarc. sc pr5- 600- 1 300 k g la prun 71 zar-
i~~ic!scsrmi~itclccu Topsin M 70 in cantit;ltc d;. 100 g 1;: 100 jig sen,jnti- sau :Gr, 300--500 k g l a (:ires si
c.u l)cxrosal 200-250 ~ m : ~ / 1 01c0g s-minfc. i.i$in, 200--250 leg la rrialialeb 1-ig.118 - p l u g suspendat pentru scos puieti cu cufite
In pcrioatla (ir posimaturafic tl-elmic s5 ssr :~sigul-cs.~rninlcloro 1:rllitli- 2 000--3 500 kg la pjcrsic. nuc, arcuite a r e rnul~iliteazgsolul si taie rrid&cinilepl~iefilor
tail: consi:~nt;~(LS-.iO%), tc.nlpcratur3 sc.Zzut5 ( 1 -4C) .$ t!r.ratip. .4cc.;(e rnigdal ~i castan.
c.ontlitii S O r ~ a l i z e ; ~ zprin
5 str-atificarca in nisip umed. turb5. ~nu:chi sau pcrlit, Lucrgrile de Pngrijire. Solrll se mentine afinat ~i curat d e buruieni prin
in I5zi cmc s,: asaz5 in santuri. l~cciurisau dcpozitr fri~orificc.Stratificaru 6-8 pra5iic. La sen~intoase,se face rsritul puietilor l a 4-5 crn unul de altul. 1
sc, J I Q : ~ T C ' face si in gnnturi, fBr5 lrizi. Simburoaselc se r5resc la 3 cm. mahalebul rzmine la 2 cm. DaCi este secetl !
k t a straliiiclrii dvpinde de lungimea pericadei de pcstma.turatie. S-a s c udri. DI: asemenea, se administreaz5 Pngr2+minte cu azot l a speciile cu
vr~zutc%simburoasele sc stratific5 imediat d u p j sppararra de fructe. Semi:)- cresteri-: inceata (s5mEnfoase). Se aplicH tratamente Pmpotriva bolilor $ dau- I
lele c l r mar. p r ~ r nucile
. Ti castanelc srl stratificy1 in luna ilccembrie. iar s7min- natorilor. aeordPnd o atentic deosebitz combaterii afidelor yi p2duchelui din
fclr clc gutui la incclputul lunii ianuaric. S a ~ iJosG. i
T)in cincl in cind s~ controleaz% starea semintclor 5i gradul d e urniditate.
Stratificarea a fast' bine fzcut5 d a c l prirn5vara in momcutul s e n l ~ ~ ~ a t n l ~ i ,
circa 10-3596 din simburi au crspat. Primzvara. dacZ este cazul. pesie se-
Scosul si clasarea puietilor. Scosul puietilor s e face in a doua jumritate
a lunii octombrie, dl@ ce au czzut 1-2 brune. DacH b ~ ~ ~ nintirzie, ele pen- 'i
!
t r u defolierc se stropeste cu Ethrel 0,15% -F sulfat de c u p m 1% sau clorat d e .i
mintrle stratlf~catcse asaz;~zXpad5 sau ghenf: pentru a cobori tempcratura nagnez.iu 0.25-0,5:/,, cu 15-20 zile inalnte d e scos. 1
~i a hnpiedica incoltirea prematur:. 1
Scosul puiefilor sc face mecanizat cu pluguri speciale (fig. 118) sau ~ l u -
guri o h i ~ n u i t ef5r5 connanH. Acestea d i z l o d puietii, care apoi sint s m u l ~ i el
31.2. L u c r Q r i Pn ~coalade p u i e t i cu mina (fig. 119). f n lipsa mijloacelor mecanizate lucrarea se efectueazii En
intrcgime manual (fig. 120).
Pregatirea terenului so facc la fnceputul lunii s-pten~brie. Mai ixtii sc Dup% scoatere, pnietii se sorteaza conform STAS hvigoare. Sint comi- I.

fertilizeaz5 solul cu 20 t gunoi de grajd amesrecat cu 60-70 kg l',O, gi 40- dera\i corespunz5tori puiefii sSn?ito$i, cu rrid2cina principalH lung5 de cel
putin 22-25 cm, tesuturile tulpinii Iemnificate, grosimea l a colet d e la 3 l a
50 kg Ji?O la ha. t;lmeaz5 n ar2turS l a 35-45 cm adincimc. u da.t5 cu care i
SP incorporeazit ~i 25-50 kg/ha Heclotox 3 pentru distrugei-ca larvelor c5r-5- 12 i ~ l m ,dupH specie. I n functie de dimensiuni se claseazS si. se fasoneazi, is
se scurtc2a& ridjcina principa15 la 18-20 Cm Sub colet, lar cele SeCUn- 1;
!lugului de mai. jnainte d e s-mznat tcrcnul sc. ni\.c.lcaz?i, s l r n 2 r u n t e ~ tsi~ 1.

s? impart? En parcrle. dare, la 1-2 c m (fig. 121). Puietii cu rzdgcina fasonat: se mocirlesc, s e lea@
En de cTte 50 bucjfi ~i se s t r a t i f i d pinH vor fi f010Sifi la producerea ill:
Epoca de seminat. Piintru siint-)urorc.s. s-a impus In practic;i srmilnntlll pomilor altoifi. ., .
dc roamn:~ 'lintre 1 si 1.5 o c t o m h ~ i e rnai
, ales pe s>!urile ugoarc $i in rcgiuni in
care p5mintul cste acoperit d e u n strat gros de z5pad;i. ?n accst cnz post- Producerea puiefilor portaltoi l a ghivece este o metodH modern5 in curs
nlaturatia s c p2tr.e~:. in c i ~ n pi n conditii narurnlc. de r5spindire la noi care asigurz scurtarea ciclului d e producere a l pomilor ,$I

PL.ntru s ~ m i n f o a s ?s?ni:tnatul s:. f a c t totdc,aul:a prinl~i.nra intre 1 ?i altoifi cu u n a n ?i economic de teren h t r u c f t este eliminatz y o a l a de puieti.
! j nlal-ti? 5i estf rccomandat pe s - ~ l u r i l ~ inai
. grc:e c+ pcntrll siml)urcasc, 1r3~;

,
I!,? 1 1
215
214
 32. Tehnologia tnmul@ii vegetative

32.1. Tehnologia producerii portaltoilor prin marcotaj

in mod obignuit, pentru producerea portaltoilor vegetativi se folose$e
ma.rcotaju1 prin mu7uroire (fig. 122), dar in ultima vreme se rPspinde$te mar-
cotajul prin orizontalizare. Se pot utiliza Ins5 ~i alte metode: marcotajul
simplu, b u t j ~ i r e a(in uscat sau En verde).
Producerra portaltoilor vegetativi se realizeaz2 in sectorul de plantatii
clit5, in parcela care poarts numele de marcotiers. Plantele ramin In mar-
cotit:Ci timp de 10-12 ani, iar procesul de productie cuprinde urmatoarele
ctape: Enfiintarea marcotierei, ingrijirile h primul an yi dups intrarea in pro-
ducfie, recoltarea marcotelor.
fnfiintarea marcotierei. Se incepe cu desfundarea solului la o adfncime
cle 55 cm. Concomitent se administrear2 20-30 t / h a gunoi de grajd, 80-
90 lig fosfor ~i 40-50 kg potasiu la ha. DupZ desfundare, terenul se nive-
Fig. I19 - Srnulsul manual a1 puietilor dnpg trecerrda p l o ~ u l r l i
leazl ~i apoi sc marcheaza rEndurile la 1,20- 1,50 m $i locul fiecHrei plante
-iI pe rind la 0.50 m.
Plantarca se face toamna, sau primsvara devreme. f n momentul plan-
tsrii, viitoarele tufe sint de fapt ni$e ramuri anuale. care au in apropiere de
bazi r5dicini adventive. Ele se numesc marcote. 1.a plantare marcotele se
iasoneaza la o lungime total2 de circa 35-38 cm ~i li se scurteazi rZd.2cinile
laterale la 0.5- 1 cm (fig. 121). DupH fasonare marcotele se introduc in pHmint
pc o lungime de 20-22 cm in pozitie verticals sau oblicil in lungul rindului.
Tmediat dups plantare, de-a lungul rindmilor se face un bilon apoi in
~urs111vegetatiei se aplici lucrHri pentm distrugerea crustei gi a buruienilor.
In acest prim an 15starii care apar r s m k nemu~uroiti,pentru a sintetiza cu
toat2 capacitatea fmrti;i~ului~i a se fortifica. La incheierea primului an de
vegetatie, in a doua jumiltate a lunii octombrie se scurteazs la 2-3 cm 15s-
tarii anticipati, apoi tulpina se a p z 5 En pozifie orizontala (fig. 123). Lucrarea
se incheie prin amenajarea unui bilon de 20-25 cm deasupra marcotelor
orizoi~talizate.
hgrijirile marcotierei in productie. fn primjvara anului a1 doilea
bilocnl se reduce la 2-3 cm. Pe
fiecare tufL se formeazH listari.
fnainte de a atinge 10-15 cm
inLltime lPstarii vor fi muguroiti
in partca bazalz. CEnd lHstarii
ating 20-25 c m lungime, bilonul
trehuie inzltat la 15- 18 cm. Daca
este necesar bilonatul se repeta
$i a treia oar:^ cind muguroiul este
'fn5ltat pin5 la i'nzltimea total5
de 20-25 cm. La sfirsitul vege-
.tafiei se desface bilonul iar l%sta-
rii sint detapti de pe butuc de la
nivelul punctului de inserfie ~i
.sEct folosifi pentru plantare !n
Fig. 121 - Fasonarca p u i c ~ i l o rgi marcotelor: clmpul I . Bilonul este a ~ o ref%- i
I - puiet gi b - mamot8 tnainle de fasonare; c -puict 71 d - nl:lr- .c:lt deasupra rindului d:: plantc. Fig. 1-72 - Schcrna rnarcotajului prin rnu$uroire
~ o t ad ~ p afasollare
 fnmultirea prin marcotaj. Marcota jul sim-
33. Producerea pomilor altoiti
fllu (fig: 126) se folose~tep e n t n ~ inmulfirea
agri~ului.Tufele elit5 ce utmeazi a fi inmultite
se plantea25 la distante mari pc rind (circa 33.1. Altoirea in ochi dormind 9i alte metode de altoire
1-20 m). Primsvara timpuriu, in jurul tufei,
se face un $ant circular de 12- 15 cm adincime. Portaltoii obfinuti pe cale generativ5 ( ~ u i e t i )sau prin una din mcto-
Fiecare ramurs crescutj. de la colet se curl,eazg, dele de inmultire vegetativi (marcote, b u t a ~ i )sint utilizafi pentru producc-
fixkdu-se cu un cirlig pe fundul Santului apoi rea pomilor altoiti in ~coalade pomi.
se acoperi cu p5mint. Toamna, dupB incetarea. Cea mai important5 lucrare efectuats in ~coalade pomi este altoirca.
vegetatiei se dezgroapg tulpinile inrLdScinate Aceasta este o metoda de inmultire vegetativi prin care altoiul reprezentat
$i se d e t a ~ e a z lde planta-marnl. printr-o portiune dintr-o plant5 (o ramurg, un mugure) este fmbinat cu port-
Marcolajul chinezesc se foloseste pentru altoiul care de regu1;i are rzdicini.
Fig. 126 - ~~~~~~~j~~ agri$, coac%z, smochin. PrimHvara, inainte Se cunosc in prezent sute de metode de altoire dar En practic5 se folo-
de pornirea vegetatiei in jurul fiecirei plante sesc numai o parte dintre ele care se pot clasifica astfel:
se fac ~ a n t u r iradiare, adinci de 12- 15 cm in care se fixeazi tulpinile f 5 ~ Z a) Altoiri cu lnuguri d e t a ~ a f i in
: ochi dormind, in ochi crescfnd: in.
a le acoperi cu p5mint. plazas. fn fluier etc.
Pe m5sur5 ce llstarii cresc se adaugl pBmint pin5 se umplu rjanturile. b) Altoiri cu ramuri d e t a ~ a t e :copulafie simpli ~i perfectionat:, trian-
fn cursul vegetatiei, fiecare lastar formead r5dHcini pe portiunea ingropatl. gulntie, despic%tuC~,sub coaj5 etc.
c) Altoiri prin apropiere la care altoiul nu este d e t a ~ a tPnainte de altoire
Marcotajul ~er$uitor (fig. 127) este folosit pentru alun $i mur. Primivara- ci numai dupK realizarea concregterii.
In jurul plantei se fac ~ a n f u r concentrice.
i Prin ~erpuirirepetate tulpinile se in fiecare dintre aceste gnlpe exist: altoiri care se fac la sfir~itul iernji
fixeaz5 in fiecare $ant acoperindu-se cu p5mint. Pin5 toamna toate porfiu, sat1 primavara devreme 7i altele care se efectueazz vara in timpul vegetafiei.
nile aflate in p5mint formeaz5 r5dicini. Xccoltarea, $u'sirarea si ambalarea altoilor. Ramurile altoi se recolteazz
fnmul+ea prin drajoni se practicH pe scar5 mare la zmeur $i lntr-o bun8 din plantatiile elit%sau din livezile obi~nuitedin pomii marcati, autentici ca
soi, sSnlto~i, f5rZ viroze, productivi, cu fructe de calitate.
mZsur5 la anumite tipuri de prun, v i ~ i n porumbar
, etc. Drajonii apar prim%-
Pentru altoirile din cursul vegetatiei (in cchi dormind, placaj, fluier etc.).
vara in jurul plantei-mam5 $i pin5 toarnna formeazH r5d5cini proprii. Dup5 ramurile altoi st? recolteazz En ziua altoirii sau cu maximum 2-3 zile inainte.
incetarea vegetafiei drajonii formafi sint separafi de planta-mam5, sortafi Se aleg ~ise deta~eazj.din coroang l5starii lemnificati cu grosiinea de 5-6 mm,
~i dafi pentru plantare. ckrora li se inlLturi imediat frunzele $i stipelele (fig. 128), lisind nunzai o
t portiune de pefiol de 10- 15 mm. Se mai inllturj., de asemenea, virful erba-
fnmulfirea prin stoloni se utilizeaz5 frecvent la cHpyun. Stolonii sint ceu ~i partea bazall'cu muguri insuficient dezvoltafi. Apoi se leagj. cite 30-
tulpini tiritoarc erbacee de 0-4 mm grosime $i 50- 100 cm lungime, care 50 buc, se eticheteaz5 ~i se tin in muyhi, p i w i umed5 sau in g5lefi cu apl.
din loc in loc formeazK rozete de frunze $i rgd5cini adventive. fn august- in locuri umbrite yi ricoroase.
septembrie sau primgvara in martie-aprilie se scot rozetele viguroase formate Pdldrth alloirile dim cursul ierltii
fn apropierea tufei $i se plantea25 Pn parcele pentru producfia de fructe. Roze- sazf dc la kn.cepztful $rinzHverii, altoii
se recolteaz5 toamna, dup5 clderea
tele dinspre virful stolonilor care sPnt mai slabe trebuie puse la fortificare Pn frunzelor, cu deosebire la speciile
r5sadnife preg5tite ca pentru buts~ireaIn verde. sensibile la ger (cais, piersic etc.),
la seminfoase recoltarea putlndu-se
fare pEilZ in ianuarie-februarie. Se
recolteaz5 ramuri de 1 an cu grosi-
mea de 8- 12 mm, lungi de 30-
50 rm,care se l a g 5 in pachete de
25-50 bucs~i,se eticheteazs, dupj.
care se stratificz in nisip umed, in
beciuri, afar5, in santuri sau in spatii
frigorif ice.
Altoirea En ochi dormind este tea Fig. 128 - Recoltarea altoi:
~i pregatirea lgstarilor
tnai folosit5 in practica pepinieris- a -1Sstar detayt ; b - SndepHrtarea frunzelor $i a porti-
tic;T pentru altoirea portaltoilor din uoilor bazalA ~i terminal2; c -inlaturarea stipelelor
Fig. 127 - Marcotajul gerpuitor
 ,Fig. 131 - Introducerea mu-
gurelui altoi:
n - p z i l i a de iutroducere; b - presa-
r a w j i i pOTtaltoiu1ui ; c -tlicrca
s c u t n l ~ ~ ila l~ivelul inciaici trans-
vcrsnle d e pe portaltoi

Legarca se face cu rafie sau material plastic de sus in jos, strins, prin
infasurare In spirals, ocolindu-se mugurele altoi $ se continu5 pin: se acoperi
incizi a longitudinal2 (fig. 132).
1111 altoitor efectueazi pe zi 800 pin5 la 2 000-2 500 altoiri, fiindu-i
ncccsari 2--3 muncitori pentru legare.
12e timp noros se poate altoi toat3 ziua, in zilele insorite, altoirea seintre-
i-upe la mijlocul zilei, intre orele 10-16.
Altoirea in ochi creschd. Se folose~tein cimpul I1 al pepinierei pentru
realtoirea puietilor la care nu s-a prins altoiul (in ochi dormind). Se efectueaz5
la inceputul lunii mai cu muguri de pe ramurile recoltate toamna, fir; pefiol.
Operatiile sint asem5nLtoare cu cele de la altoirca in ochi dormind, cu deose-
birea c5 mugurele se introduce in loca? direct de pe lama briceagului.
Fig. 130 - Detawrea mugurelui altoi: Altoirea in copulatie perfecfionati. Se folose~tepentru altoirea ,,la mas2".
o-inceputul deta$&ii cu b a a lamei; b-sfirgitul dctavlrii
la virful lamei; c-fixarea scutului; d-taicrca transver-
cit si pentru realtoirea in cimpul 11 a puietilor neprin~i.La aceasti metod5
-13 a ScUtuIui de maja: e- f-prinderea aItaiului intm altoiul ~i portaltoiul trebuie s% fie egali ca grosime in limitele a 6-10 mm
ccle 2 dege1.e I I
diametru. Realtoirea puietilor neprinG in cimp, se face de la sfir~itullunii
cimpul I. Altoiul este firmat dintr-un mugure (ochi) insofit de un scut de coaj% februarie, pPn3 in aprilie. AtPt la portaltoi, cit ~i la altoi se efectueaza tHieturi
de circa 3 cm. Dup3 altoire, mugurele respectiv r5mPne in repaus, in stare piezi~e,perfect plane, cu lungimea de cel pufin dou3 ori mai mare decit dia-
,,dormindlU pin5 in primrivara urmritoarc.
Conditiile optime pentru reugita acestei altoiri se intrunesc En partea a
2-a a verii, in lunile iulie-septembrie. Altoirea se incepe cu specii care i~iince-
tinesc circulatia sevei mai devreme ~i se desfg~oar5in urmstoarea ordine:
par, cireg, vigin, pruri, piersic, z a r e r , corcodu~,mlr, gutui. Dac3 rimpul
estc sccetos, cu circa dou5 saptamini lnainte de altoire, se esecutg o udnlc.
Portaltoii generativi se altoiesc la 6-7 cm deasupra solului, iar cei vcge-
tativi la 10- 15 cm. La in5ltimea respectiva pe portaltoi se fac douk il?cizii
care formeaz3 litera ,,T" (fig. 129. a, b, c) iar cu ajutorul spatulei st. dezli-
p e ~ t ecoaja de o parte ~i de alta a incizei longitudinale (fig. 129 d). Se deta-
~eazHapoi imediat mugurele altoi. Pentm aceasta se a$az8 briceagul cu baza
lamci la 1,s-2 cm deasupra mugurelui ~i printr-o deplasare (fig. 130 a. b)
intre coaja gi lemnul 15starului se depsgeste m u p r e l e cu circa 1,5-2 cm.
Rezult5 .astfel u n scut de circa 3 cm de coaj3 detasat impreuni cu mugurelc
care se Introduce in loca$ul de pe portaltoi printr-o migcare de alunecare de
sus in jos (fig. 131 b). Portiunea superiorrrl a scutului care d e p g ~ e ~ incizia
te
transversali se taie exact in dreptul acesteia (fig. 131 c).
Fig. 132 - Metode de legare
 metrul ramurii (fig. 133). Pe cele dou5
sectiuni se face cfte o limb5 care petre-
ctndu-se una dupg cealalts asigura supra-
punerea zonelor generatoare ale celor doi
parteneri (fig. 134). Pe altoi se lass 2-3
muguri. Se leagi strfns cu rafie $i se urlge
cu cears de altoit peste 1egiiturH ~i in ca-
p5tul superior a1 altoiului.
Altoirea in' triangulatie (fig. 135).
Metoda se folose~teEn situatia cind port-
altoii au grosimea de 10-30 mm. Port-
altoiul se reteazs $i se neteze~ze(fig. 136)
cu cosorul apoi se face 15capl h form2
de piramid5 triunghiulars rristurtlat2,
Fig. 133 - Schema altoirii in copulafie lung5 de 3-4 cm. Se alege un altoi, cu
perfectionat% grosimea corespunzitoare lZca.~ului din Fig. 135- Schema alioi- Fig. 136 - PregHtirea portaltoiului pentru triangulafie:
portaltoi ~i se fasoneazj in form5 dc pan5 1% in triangulatie: a -rdezarea : b - nctezirea ; c pi d - formasea 18easului altoiului
- cei doi parteneri prcgl-
triedrica urngrind ca zonele cambiale s5 se suprapun2. Altoiul se scurLraz5 ;
I
titi h - imbinarea; t $i
la 2-3 muguri, se lcag5 $i se unge cu mastic. d - sectiuni crirontalc
Altoirea in despiclturH. Se utilizeaza pentru portaltoii cu grosirnc marc
de 20-60 mm $i se face de la sfir$itul lunii februarie pin5 in aprilie ( f ~ g137).
Portaltoiul se retear; cu fier5striul $i se neteze~tecu cosorul. Capul portalto-
iului se despici in dous pe o adincime de 4-5 cm (fig. 138). Se preq't'L csc
apoi doi altoi fasonafi la baz5 in forms de pang, lung5 de 4-5 cm. cu rlna I
din muchii mai groas2 pe care exist5 $i un mugure. Se introduc altoii la cele I
douS psrti ale despiciturii realizind contactul Pntre zonele lor generatoare si I
a portaltoiului. Se leagi $i se unge cu mastic.
Altoirea sub coaj5 perfectionati. Se practici tot pentru portaltoi cu gro-
sime mare dar d u p i Pnceperea vegetatiei (fig. 139). Portaltoiul se reteaz% ~i
se neteze~teca $i Pn cazul altoirii in despicZtur5. Se cxesteaz2 apoi coaja port-
altoiului la capul de altoire pe o lungime de 4-5 cm ~i se dezlipe,ste coaja de

Pig. 137 - Schema altoirii in despic5tur%: Fig. 138 - Modul de efectuare a altoirii in
despicsturs: . .
stetiune tranrverstl5: h - altoi prcgstifi;
s - d"picaren ; 6 )i c - introdueerea alloilor ; d -le-
r $i
Fig. 134 - hlodul de l u a u la copulafia perIe#onata:
4,-
d - partenerii imbinali
8"
a, b - Uierea limbii; c - distanparea ; d - lmbiaara ; c -legana
 Fig. 139 - Schema altoirii sub coaj& perfectionat5
cu un singur altoi in cap de altoire:
a .
- p~rtaltolulpregHtit b $i c - altoiul pregatit. d - sectiune: 7 - lem-
nu1 rmrtaltuiului; 2 --lcmnul altoiului; 3 1-ja portaltoiului;
d - coaja altoiului r;lmas& neacoperita
I
1
Fi,".140 - Modul de pregstire a loca$ului pentru altoirea
in ,,LU:
n -altoiul vilzut din fat5 ( I ) , din partea opus5 scctiunii (2)$ lateral (3);
b -iutroducerea altoiului; c - fixarea cu un cuipor
o parte $i de alta a crestgturii. Altoiul se preggte~tein form5 de pan5 simp12
de 4-5 cm lungime opus5 unui mugure. Pe partea cu mugurele se inl5tuS
cite o f t ~ i ede coaj5 pin5 la zona generatoare, la ambele laturi. Pe centru ins5
coaja r5mine neatins%. Altoiul este t5iat la 2-3 muguri deasupra celui de
pe pan5 .$ se introduce putin fortat in 15ca~ulde pe portaltoi. fntr-un ,,cap
de altoire" se pot introduce unul sau mai multi altoi in functie de grosimea
portaltoiului. Lucrarea se incheie prin legare $i ungere cu cear5 de altoit.
. .
Altoirea sub coajP lateral5 in ,,L". Se folose~tepentru altoirea ramurilor
groase din coroana pomilor maturi. Se execut5 prim5vara dupH inceperea
circulatiei sevei cu altoi de un an recoltafi din toamn5. Altoirea se face f5r5
a se reteza ramurile, lateral, intr-o z0n5 cu coaja neted5 in care se face un
h a $ in form5 de ,,L"sau ,,T" (fig. 140). Altoiul se fasoneaz5 in form5 de
pan5 simpl5, egal5 in lungime cu 15ca~ulexecutat in ramur5 (portaltoi).
Dup5 introducerea sub coaj5, altoiul se fixeaza cu un cui de 2-3 cm care
trebuie s5 p5trundH prin coaj5 $i altoi pin5 la lemnul ramurii portaltoi (fig. 14! j.
Apoi se unge cu cear5 de altoit.
Altoirea pomilor cu intermediar. fn practica curentP metoda se folose$te
pentru unele soiuri de p k (Williams, Favorita lui Clapp, Beurre Bosc etc.),
care nu sint compatibile cu gutuiul. Pentru aceasta mai intii pe gutui se altoiesc
soiuri cu bun: afinitate (Curb, Beurre Hardy) iar pe acestea soiurile necompa-
tibile cu gutuiul (fig. 142).
A 1t o i r e a 1 a m a s 5 este o tehnic5 modern5 de scurtare a timpului
de producere a materialului s5ditor care se extinde din ce in ce mai mult. Altoi-
rea la mas5 se executz in inc5peri special amenajate. Pentru altoirea la'
mas5 se folosesc portaltoi (puiefi din s5mint5 sau marcote), preg5titi din
Fig. 241 - Altoirea lateral&sub coajB in ,,L' F i g . 142 - Schema altoirii cu intermexliar
toamn5 cind se recolteaz5 $i altoii. Atit altoii cit $i portaltoii se p5streazH
stratificati pin5 in momentul altoirii.
Altoirea la mas5 sr: efectueaz5 manual, folosind una din metodele obi?-
nuite, cum ar fi copulafia perfectionat5 $i mai putin triangulatia sau despl:
c5tura. f n ultilna vreme aceast5 lucrare se execut5 cu diferite tipuri de ma$lnl
care dup5 organele active realizeaza in altoi $i portaltoi sectiuni de dlmen-
siuni egale in form5 de ,,omegaMsau ,,sc%rit5"$i altele (fig. 143). Prin imbi:
narea celor doi parteneri zonele generatoare se suprapun pe portiuni marl
asigurind rezultate foarte bune la prindere.
D e ~ aceastj
i tehnic2 se poate utiliza in tot timpul repausului vegetativ,
in mod obi~nuitea se execut5 fncepind din ianuarie-februarie. Se a ~ a z 5intii
altoii giwportaltoiila temperaturi care realizeaz5 o activare u ~ o a r 5a sevei.
Ulmeaza apoi altoirea dup5 care plantele, stratificate in lPzi cu rumegu$
umed, se tin la t e ~ ~ p e r a t ude
r a 10- 12C. In aceste conditii calusarea dureaz?
30-35 zile, perioad5 dup5 care plantele pot fi trecute in cimpul I1 al $colll
de pomi.
Altoirile efectuate mai tirziu in februarie-martie se tin la temperaturi
rnai ridicate (24-25C) $i umditate relativ5 de 85%, conditii in care mate-
ridul este apt pentru plantare in cPmp dup5 15-20 zile concomitent cu cel
din lotul antenor. -
fn sfir~it,plantele altoite la mas5 $i mai tErziu in martie-aprilie pot fi
plantate in cimp imediat dup5 altoire, procesele de calusare petrecindu-~e
In conditii naturale.

33.2. Scoala de pomi
In vedcrea infiinfy~riicimpull~iI tcrcnul se dcsfund;~la 60-70 cni adir,-
cime. Lucrarea se face in luna iulic-august si concomitent se fertilizeaz2 cu
25-40 t gunoi de grajd (dac5 nu s-a administrat la planta premerg5toare).
300-500 kg superfosfat si 100- 150 kg sare potasic.2 la ha. Pentru co:nba-
terea diferitelor larve din sol o ciatz cu dcsfundatul sc administrcazS unul
din produsele : Lindatox-3, Hcclotos-3, Dibutcs 35. cite 69-70 l\-g/ha sal:
Hexacloran 80- 120 kg /ha.
Dup5 desfundare terenul se niveleaz5 si
$e mzruhteste bine, apoi se i ~ n p a r t rfn parcelc
si s- pichetea& capetcle de rinduri distanfatc
la 80-90 cm.
fnfiintarea cimpglui I. Dls$ii lehnologia.
clasici cimpul I se infiinteaz5 toarnna sau
prirnzvara devrcme prin p1antarr:a portaltoilor
ohtinuti in scoala dc puieti ssu in rnarcotiei-i.
Portaltoii s c o ~ ide la lonil cle stratifieare
sint preg9tifi pentru plantare prin fasonarc ,&
"
(dac: aceas.ta nu a fost f2cut5 inainte de strati- -3.9
ficare) si mocirlire.
Portaltoii mocirlifi s- planteazj atit tixlp
cit rnocirla este umedl (deci foarte repede). I Se execut5 tratainente pentru combatcrea in special a afidelor, p5du-
Lucrarea se face cu masini speciale de plantat, a chelui din San JosC ~i a difel-itelor boli. l_)acieste seceta se udri de cfte ori
sau malzual,.cu plantatoare de tip ,,T" sau tip
Fig. 144 - Tipuri de plnlitatoarc:
,,Aiudi' (fig. 144) la o distant5 dc 15--20 cm a -tip A , u ~ ; t,
pc rintl. (linil :,(. plaiitcn~.5~n;~iiua: inai sint ncrcsrrl-i,: ca1)lm.i dc p1:uiiLat giciasc
rle 0 - - 8 nnn 7i lungi tli, 3.7 in.in;u.c;tttxcorespu;iz,itol- tlistantei d e j)lantarc.
JX 1in2, t%rusi arinati p . m ~ inti~itivl-rn
~ t ~ - ~ ~c;~l)laril(>i-. W ~ Cpentr:l
' hilonat. cir-
u t c.aliluri!c ett..
iigc, ~ x ' l ~ t i fis;]
l'uietii rlln s5iil^ln!:~ i-c plal-iliraz:~cl1. c.o!cilil la r~i\-rlul~oiului,nixrcotplt~
sc introctuc :I: p;i.mint pc, c, ~ ) o ~ t i u nc!c , 18-20 c m . Eoartc. importmlt (:sit. c ; ~
i:i plantare SCL sc .,stri~igL"Lint: pRmi~ltu! in jul-ul rLdbcinilor (iig. 145).
ljup?' ylanta! :., dc-:I lu~ijir~l I-i11tiu1-ilorclc puicti. se iormcazL u n biion
dc r-ire:). 15 crri tlin pLn-tilit n~bruntit si rcn\.lin.
-r-
1 c,i~?~ulogin ?ivoLlcruri,care pcrnlitc scurtarca cu un an ;L iimpului dc prc-
ducel-r. a nialei-ia!ului s:tclitor. iolostyt~dcu5 nictode de Pl~fiintarca cEni;rului
i : a) srmLnarea tlirect5 ?i1)) p1ani:lrca puirtilor olltinuti la glii\recc.
I n s 5 ~ni n f a r e a d i r e c t 5 tlr~ rczultate hunc nilmai pcutru spc-
ciil11c u c r q t c r c \.igura;isri. (:u~n~Ent: Z:LI-zRrul,piersic111 si prunul.
inc5ini11i,ai-e:~sc rcalizrazli toamna sau pri~r;,>~;,vara tinfnd scaina tli- acc-
lea$ critcrii ca-si En c;lcl~igcolii dr l ~ u i r t i .L~~cl'arra sc face cu sernLnF~toridin
cultura mare. In 1ip.a accstol-n semFLn;ltulse face mnnual in 7antri1-i (rigole)
deschisc i n lui!gul c.alrlurilor d c plantnt. Se rcpartizfaz5 siml)l~riisau sciiiin-
tele, de prcft.l-int2 in-oliite. cftc 2-3, En cuiburi. in d!-cptul semnclor tlr pc
cablu gi se ; L C ~ P P I - % CU p5mlnt l i n e mbruntit. I h p 5 iris%mi:~ta:-edcasupra
rinduriioi- sc asaz5 un strat de mranitz tlc 4-5 em.
f n f i i n t a r c a c ? m p u l u i I c u p u i e t i d c l a g h i v e c c sc
poatc utiliza prntru t ~ a t cspcciilc chiar si pcnti-u celc cu crc';terc nlai 1ciltZ.
1'uic.fii olitinuti 111 solarii sau sei-c sint plai?tati En cimpul I ? l i lungul cal~lu-
rilir~dc plantk~t1~ tlistantclc normale pcntru ~ c o a l adc pomi altoiti.
Atit En cazul plan~brii portaltoilor cE.t 7i in cnzul insLn~iiltLrii di~.ccle.
; 1 i rcgisti-ul dc pcpinierz se \la inscrie evidenta
iiurnLru1 rip rinctnri pc specii gi tipuri tlc poitaltoi.
strict5 a fiec5rei parcclc cu
Lucriirile in cursul vegetatiei constau din efcctuarca a 6-8 pragile la
adEnci~nca dc 7-8 cm. csecutate ~necaniccu culti\.xtorul sau cu pr2sitoarea
trasri de cal.
e ~ t enevoie. f n cimpurile rcalizate prin inslminfarea directs. cEnd puietii
- tip T ating 15- IS cni, si. face 4 r i t u l rcfinindu-1 pe c!:l mai ~ j g u r o s si taind la

nivelul solului pe ccilalfi (nu se smulg pentru a nu deranja rrid5cinile celui
care rHmine).
Cea mai important5 lucrare din cursul primului an de vegetatie cste
altoirea care incepe din partea a 11-a lunii iulie ~i s~ continus ping la jumz-
tatea lunii septembrie.
Portalloii st. pregitesc pentru altoire prin desfacerea biloanelor de la baza
puietilor $i suprimarea la inel a Lstarilor laterali pin%la inHlfimea de 18-20 cm.
In ziua altoitului se sterge cu o cirpH coaja portaltoiului En zona de altoire
dup,:~ carc sc cxecutk altoirea in ochi dormind.
La 12- 14 zile d u p i altoire se verificZ prinderea ; la altoii p r i n ~ ipetiolul
a c5zut sau este neofilit yi dac: este atins uSor cu degetul cade, iar ochiul ~i
scutul sint verzi ~i cu coaja Intins:. La cei neprinsi petiolul este uscat ~i nu
cad? dac5 este atins, iar coaja scutului este zbircit5 si de cuioare castanie-
deschis. Puiefii neprin~i sint realtoifi.
Dac5 legarca a fost ficut2 cu rafic, peniru prevenirea strangul51ii se
sl5besc legaturilc atunci cind s t obserr2 accast! tendint%. In zonele lipsite
de zHpadr~se rrccomand.2 musuroirca ocllilor alto1 mai ales la speciile simbu-
ro;rse pcntru a-i ap9ra de ger.
In anul urm2tor parcela cu portaltoi altoiti devine cimpul 11. f n tehnica
pomicol5 n1odernH se folose~tcmetoda de infiintare direct9 a cimpului 11.
Aceasta const5 in plantarea materialului produs prin ,,altoirea la mas%".
Metoda permite scurtarea cu un an a duratei de producere a materialului
szditor (se evitP cimpul I).
Lucrgrile ce se execut5 in cimpul I1 in tehnologia clasicH sfnt:
- Deznzupuroirea care trebuie f5cut.5 prim5vara timpuriu, pentru a
preveni putrezirea (cloeirea) mugurilor altoi.
- T i i e r e a silbaticului (tHierea la cep) se execut5 tot primvara timpuriu.
Se realizeaza prin scurtarea portaltoiului la 12-15 cm deasupra mugurelui
(fig. 146) altoi ~i prin suprimarea tuturor ramificatiilor de pe aceast5 porfiune.
f n zonele f%rH vinturi la majoritatea speciilor
se formeaz5 pomi ,,fPr5 cep" in care can port-
altoiul se scurteazg la 0,5-1 cm deasupra
mugurelui altoi.
- T'criJicarea sta'uii mugurilor alioi (daci
sint p r i n ~ i~i sZnHto~i),ocazie cu care se inlF~-
turP $i legjturile de rafie.
- Realtoirea +ortaltoilor neprin~i,folosind
copulatia perfecfionat5, triangulafia, despics-
tura sau En ochi creschd.
- Supvimnren nzztgurilor p i a la'sfa~iior
,,sZbbatici" de pe cep (plivirea s5lbaticului),
se efectueazg in faza de umflare a mugurilor
si ori de cite ori 1;lstarii szlbatici au 1-2 cIn,
pentm a dirija toat5 seva cjtre altoi.
- Palisarea la'starulzci alloi $e cep se ese-
Fig. 146 - TLicl-ca sglhaticului
(Fiirrm la cep) cut5 cind are lungimea de 7-8 cm, repethdu-
Fig. 147 - Palisarea alto-
iului de cep:
R- prima lcg5tur5 In forma
drB(A-a1toi;C-cep);b-a
doua leg5tur5
Fig. 145' - Suprimarea I
cepului:
V a $i h - gregit ; c - bine
sz dup% 10- 15 zile. LF~starulse aduce in pozitie vertical5 si se lea@ cu r d i r
de cep (fig. 147).
- Plivitul ~ i s b a ~ i l oaltlici$aii
r are scopul sH favorizeze cregterea in in& !
time a 15starului principal; este necesar la speciile cu creqtere filceat5 care i
se livreaz% ca \lergi (mar, p5r) Si se aplics in prima fazP de c r e ~ t e r einlaturind
lHstarii de pe portiunea rezervatg pentru trunchi; IPstarii anticipati formati. i
inai sus sint psstrati.
- Formarec~coroanei in cl^m$ul I I se poate realiza numai la speciile care
cresc repedc $i cmit usor lHstari anticipati (piersic, cais, migdal, prun etc.)-
f n acest scop se ciupestc virful erbaceu a1 altoiului cind acesta a d e p g ~ i tcu
25 cm inHlfimea trunchiului (20-30 cm pentru piersic, 80 cm la prun, cais).
Dintre Estarii ce apar dup5 ciupire se aleg cei necesari pentru coroang, iar
restul se ciupesc 13 2-3 frunze.
- Scoaterea c ~ p i l o r(in cazul form5rii pomilor cu cepi) se executP in a
doua jum5tate a lunii iulie. Cepul se rnlaturP cu foarfeca sau cosorul printr-a
taieturH oblici sub u n unghi de circa 25' fafH [de orizontalg, f5r5 s5 r5mEnL
ciot (fig. 148).
-- L~ztcrririlcsolulzti constau din 6-7 pragile mecanice Entre rinduri (cu
tractorul Enc2lecHtor) completate prin p r a ~ i l emanuale pe rind.
- Fertiliraren. Pe solurile mai Grace se administreazz 60-70 kg azot
(s.a.), in luna mai-iunie, cu ocazia unei pra~ile. !
- Co~nbatereabolilor p i diu~ziiorilor.Cele mai frecvente boli sfnt r a p g n d
la m5r ~i pPr, fHinarea la msr, pHtarea r o ~ i ela prun, b i ~ i c a r e afrunzelor l a
piersic, ciuruirea frunzelor la toate speciile simburoase, iar dintre d5unZtori
priduchii de fnlnze. pgianjenii r o ~ i i~i p5duchele din San JosC. Se executa
in funcfie cle avertizare, 10-16 tratamente complexe cu produse de m a r e
eficacitate (zeamz brodelczH. Orthocid-50, Merpan-50, Dithan M.45, Topsin,
I<ara.than, Fosfotox R. 35 Si altele).
- Scosul pomflor digs +e$inieri. f n luna august se inventaria25 pomii:
birlc dezvoltati in cimpul 11. pe specii si soiuri.
0, g 5$%'-5'
-2 g.7:
-. G 5 G; c #a - 2 . - m
; -
-
?
:
,&
! wo I
p 3 3 v , ~ C 9 0 , , ,
"'-0 ~PIP'$ g
85
0.0, -.
-e z , ; ~
,-.m @ ,+ 3 p - -%-.
z . ".
$ g s s a$'g $
1 -. cc 2. g
8mT.,a;! G -
0
-2.
=x 5 , 4zo09.q2
53
= -n 8 F-r-;.sg g 3E
=.v: z ,-2.$ 5,5'?
5 S . p 7 ', < +,c ,
gz. 2, g " eO 2'- E< 9
-zm5. s t? w rc, 0 0 3
36.a a: m - 2
%5g m bz o +z.
5."3 G.2 -
bz":o;: ? C 0
5 2.:2 *ez ?.$
sc; P ~ . E E2.P 0 @F,,,
? m 3 3 PC;
.eY
25 g g wvc;~s:*~
55.:$cSEg-~
- 4 &eg
rtn Ss!jm-C.
- r;c.'Ezcff
% g 6 . L g g . T m,,,
U*
I
-g r.; ,,, "
0
2 m Sc ul m w F V "4,
' P r o c0 g.
P< $z:z"- 5'
" F.c.m;&:KL'.
" 'D ap=:3
0 -&P(Y) 3 g
c a2.E
. a
n cp g g . O 1 c
0 ~

% g z : % ~ t P
 2. Distanfe mari de plantare (7-8 pin5 la 10- 12 m) datorit5 c5rora
rezult5 un num5r mic de pomi la unitatea de suprafat5 (100-150 buclha).
Ca urmare investitiile f5cute la infiinfare sfnt reduse. Datorit5 distanfelor
m a n de plantare terenul dintre pomi $i dintre rinduri este insuficient folosit
nu numai in tinerefe ci chiar $i dup5 intrarea pe rod a pomilor.
3. Schelet puternic $i de mari dimensiuni format prin aplicarea tgierilor
sistematice de formare in tinerefea pomilor, necesar pentru sustinerea rodului
~i pentru ocuparea spatiului de nutrifie.
4. Intrarea pe rod economic5 la 8-10 ani ,si atingerea potentialului de
rodire la 12-15 ani de la plantare. DatoritH acestei particularitifi investi-
fiile se ramburseaz5 foarte tirziu.
5. Producfia medie fn perioada de rodire maxims poate ajunge la 15-
20 t / h a ; datorit5 coroanelor mari tratamentele fitosanitare se aplicH greu iar
in interiorul coroanei lumina este insuficient5 ; ca urmare se obtine un pro-
cent redus de fructe de calitate superioarg.
6. Grad redus de mecanizare a lucr5rilor $i in consecintH volum mare
de lucr5ri manuale; acestea din urm5 se efectueazH prin utilizarea obligatoric
a sc5rilor de mari dimensiuni ceea ce reduce randamentul muncii.
Sistemul clasic de cultufi este aplicabil tuturor speciilor pomicole. 1)ato-
rit5 caracteristicilor sale este ins5 fnlocuit cu sistemele ~noderne:intensiv $i
superintensiv. Livezile bjtrfne, devcnite neeconomice sint defri~ate.Livezile
tinere infiinfate in sistem clasic sint modernizate prin indesire. Se estimeazil
c5 circa 150 000 ha din actualul patrimoniu ponlicol justificP aceast5 moder-
nizare. Pentru cincinalul 1981- 1985 lucfirile de modernizare vor cuprinde
circa 50 000 ha.
Sistemul ilzle~zsiveste de JatH recent5 si are urmgtoarele caracteristici:
1. Pomi de vigoare mijlocie sau mic5 ajungind la 3-3,5 m inilltime
conduvi fn principal cu coroane aplatizate dar ~i cu coroane globuloase de
volum mic.
2. Distanfe &e plantare de 4-5 m intre rfnduri $i 2,s-5 m intre pomi
pe rind; in funcfie de numirul de pomi la unitatea de suprafat5 se pot deli-
mita urm5toarele trei grupe de plantatii:
- intensive, cu desime mica 400-634 pomi/ha;
- intensive, cu desime medie 634-833 pomilha ;
- intensive, cu desime mare 833-1 250 pomijka.
DatoritH numgrului rnai mare de pomi la hectar terenul este rnai bine
folosit decft in sistemul clasic, pomii ajungind s5 ocupe spatiul ce le cstc
destinat incepind din a1 4-lea, al 5-lea an de la plantare.
3. ~ e d u c e r e at5ierilor
. la r5riri in primii ani $i folosirea inclin5rii pentru
ramurile de schelet ~i a arcuirii pentru ramurile de semischelet.
4. Intrarea pe rod economic5 la 4-6 ani yi atingerea potenfialului maxim
la 7-8 ani de la plantare. Datorit5 acestei particularitsti, investitiile care
sint mai mari decit in cazul livezilor clasice, sint recuperate rnai repede.
5. Producfia medie in perioada de rodire maxim5 este de 25-30 t / h a ;
datorit5 coroanelor de talie redus5 tratamentele fitosanitare se aplic5 in mod
corespunz5tor iar iluminarea este rnai bung; ca urmare sc obtine un procent
ridicat de fructe ,,extrau gi ,,calitatea I".
6 . Gradul de mecanizare a1 lucr5rilor este mai mare decEt in livezile
clasice; cu toate acestea se rnai efectueaz5 manual lucrsrile de t5iere $i recol-
tare; acestea ins5 sfnt mult u ~ u r a t ede iniltimea r e d u d a pomilor ceea ce
pennite utilizarea unor platforme sau banchete.
f n sistemul intensiv se pot cultiva: mgrul, pgrul, piersicnl, caisul, vi$-
nul, prunul.
Sistemul su$erilztensiv are urmstoarele caracteristici:
1. Pomi de vigoare mic5 ce ajung la 13-2 m inHlfime condu~icu coroane
aplatizate sau globuloase specifice, cu diametrul foarte mic.
2. Distantele de plantare sint de 23- 3 m intre rfnduri $i 1- 1,5m 'intre
pomi pe rind, cu posibilitatea de a planta in rinduri simple sau En benzi in
functie de num5rul de pomi la unitatea de suprafaf5. Se pot delimita:
- plantafii superintensive cu desime mare 1 250-2 500 pomi/ha;
- plantatii superintensive cu desime foarte mare peste 2 500 pomipa.
Num5rul foarte mare de pomi la hectar permite ocuparea rapid5 a tere-
nului, incepind din a1 3-lea, a1 4-lea an de la plantare.
3. Eliminarea complet5 a tgierilor in primii 3-4 ani de la plantare.
4. Intrarea pe rod economic5 in anii 2-3 $i atingerea potenfialului
maxim de rodire in anii 4-5 de la plantare; ca urmare investifiile care sfnt
qi rnai mari decit pentru livezile intensive sint recuperate foarte repede.
5. Productia medie in perioada de rodire maxim5 este de 35-40 t p a ,
din care un procent foarte ridicat sint fructe ,,extraN gi ,,calitatea I ".
6. Gradul de mecaninzare este $i rnai avansat decit in livezile intensive,
In unele livezi experimentale realizindu-se mecanizarea atit pentru tHierile
de intrefinere, cit ~i pentru recoltare; fn plantafiile superintensive in care
tilierile $i recoltarea nu sint mecanizate, aceste lucr5ri se efectueazj in tota-
litate de pe sol.
Sistemele intensiv $i superintensiv sint in curs de generalizare Pn fara
noastrii, toate plantatiile noi pentru cincinalul 1981-1985 vor fi efectuate
numai in sistem superintensiv pentru pomacee $i h sistem intensivpentru
drupacee.
Culturile pomicole asociate cuprind: sistemul agropomicol si grsdinile
farniliale.
Sistemul agr@omicol se caracterizeazg prin faptul cH la dezvoltarea
deplin5 pomii nu ocupH fntreagd suprafati. fntre rfndurile de pomi r 5 m h
spatii mari, astfel cH pe t o a t i durata livezii, pomii sPnt asociafi cu culturi
agroalimentare sau furajere care se efectueaz5 pe intervale. Ca urmare, pomii
nu rnai constituie cultura u n i d $i nici nu se urmHre$e numai productia de
fructe, a$a cum este cazul pentru sistemele: intensiv, superintensiv $i clasic.
De pe terenul plantat cu pomi, alHturi de productia de fructe se urmKre7te
$i obtinerea unei pr~ducfiicomplementare, agricol5 sau legumicol5. Exis-
tents a dou5 culturi pe terenul respectiv impiedicz aplicarea integral5 a lucrP
rilor specifice pomilor, mai ales a tratamentelor Empotriva bolilor $i dHun.2-
torilor. Este impiedicati, de asemenea, mecanizarea lucr5rilor, atit de Pntre-
$inere a solului, cit ~i de ingrijire a pomilor. Datorit5 num2rului redus de pomi
la unitatea de suprafat5, producfia de fructe este mici ~i in lipsa tratamen-
*elor fmctele sPnt de calitate sc5zut5.
GrZdilzile farniliale ocup5 suprafefe mici in jurul caselor de locuit. Ele
cuprind multe specii $i soiuri de pomi $i a r b u ~ t ifructiferi, in a$a fel incit
familia s5 fie asigurat5 cu fructe proaspete in tot cursul anului. Aceste gr5-
dini mai au rolul de a infrumusefa centrele populate $i ofer5 oamenilor
greocupHri plgcute in timpul liber.
 Tabelul 15 (continuare)
--
Distantele cle plantare ce se vor folosi la infiintarea plantaliilor de pomi, arbusti fructiferi I ! I I I
$i cPp$uni Pn perioada 1 9 8 L 1 9 8 5

I Corcodu~ I Viguroase / VaS ameliorat 1 6,O

1 Mijlcii / Vas ameliorat

( Standard I F u s zvclt 1 3,O-3,5 1- 1,4 I Y-spre interv.
LBpage s.2.r j (3 + 1 2 - 0,s- 1.2.
i 1 (33 + 1,2)
1
I
i

I spvr
Vas ameliorat
Y-spre interv.

1
Fus z.~elt 0.8- 1,O
iI Spur
1
1 1
LBpage

/ 1
Run .
(oteymi-8) ,
1 Viguroase

1
V a s ameliorat

I
Srmdard
/ P:doleB
Pus tuIB
I
3,5-4.0
4.0-4,.5 1 2-5-3.0
2,3-3.F. vegetatii
I
Mijlocii iI "as amelioraf
Y-spre inter-?.
M.2G.hI.7 - - -__-__-I I
1
I
M.4.M. 10G spur PalmctP 3.5-3.8 I,>-2,O !
i Fus melt 3,s-4,O 42- 1.6 F u s tufB 1 5.0-5,5
1 F u s y e 2 rinduri (3,s + :,5) - 1.6-2,fj
i I (4,o i- 1,s) 1
1 T*iguronse /
/
' Zarzlr
(fmnc:
i /
Vas
PalmetA

Franc /
I
Mijlocii Vas
Palmeta
Palmeta

/ 1
F u s tuf2

Viguroase Palmeti
II Corcodu$
i r u
Viguroase Vas
Palmeta

Fus tufa
1
, 1
1 Mijlocii
I
Palmetii
F u s zvelt

I
3.0- 3,5
3.5- 3 3
1,5-2.0
1.0- 1,5
Franc ~i
migdal
i
Mijlocii

I \:iguroase
Vas
Palmeta

\'as
Palmeta
1,
II
Fus melt

I Franc
i
--I
vigurOasc
Palmeta
F u s tufL
I
4,0-4,5
4,J-5,0
-I
4,o-.4.j
3.5-<,0 PIERSIC
Mi jlocii
' Mijlocii Palfileti
Fus tufa
i
/ \-iguroase TulH libera ! 4,5-5,0 1 3.5-3.0
GUTI:I 1

I
Franc
!I- Mijlocii Tufa l i b e r i 1 4,O-4.5 1 2.5- j , r 1 Mijlocii
/ Vas
Palmeta
 I Pichetajul pe curbe de nivel este obligatoriu in cazul infiintzrii livczilor
i pc pantc nlai mari d e 8 O/o. Daci se u r m z r e ~ t cirigarea plantafiilor acest pichc-
t a j trehuie ficut chiar pe pante mai mici.
I In vederea pichet9rii pe curbele de nivel, suprafata dcstinat: livezii sc
imparte ?TI parcele pe unit5fi orografice, cu panta relativ uniform: sau cu
variatii cit mai mici (fig. 152).
I'ichetajul pe curbcic de nivcl arc dou: ctape distincte:

Mijlocii Vas 4,5-5.0

I
I
a) marcarea curbelor dc nivcl cu f 5 r u ~ distanfafi
i la 50- 100 m ;
b) stabilirea loculr~ificc5rui porn de-a lungul curbelor, adica pichctajul
Wlmet5 4.0-4.5 propnu-zis.
I I--I

Lcader modiiicat
1 6.5-7.0 1 1.5-5.11
Pcntru pichctajill propriu-zis pe curbe de nivel, doi muncitori intind
panglica sau sirmn. marcat;i Pntre 2 f z r u ~ pe i acccasi curb5 de nivel, rindul
I de la baza pantei. Pe c;irma marcats (sH ziccm din 4 in 4 m ) , alfi doi munci-
vegetntiv
tori bat pichefii, care reprezint:~ locul pomilor. Pcntru ca a c e ~ t picheti
i sH nu
6,0-G,5 3,5-1,5 se confunde cu fsrugii czre materializeaz5 curbclc dc nivcl, sc rccomand5 sB
L s d e r modificat
fie de alt9 culoare. La pichetajul propriu-zis se pot iace unele retu+ri ale

i 5,5-6,O 3.0-3,5 curhelor de nivel.

Lcader modificat I)up5 ce s-a picheiat curba dc nivcl nr. 1 (rindul 1 ) se trece la rindul 2,
avind grij5 ca pichctii <Lcad: la jurn5tatca intervalului dintre pichefii de
Fmni:
mahaleb
vegetati'r
\.igurwn: Vas ameliorat
Fus tufH
Y spre intel.val
5,5-6.0
6,O-6.5
3,O-3,s
2.5- 3.0
i pe rindul I . Cu altc cuvi!llc, sc \,a face un pichetaj in triunglii cart: estc indi-
cat pcntni st9vilirea cloziunii solr~lui.
gi pe rM5- Sc va avca grij5 c3 pichcfii care niaterializeafi curbclc dc nivcl 55 rL-
inin;~pc loc pin?, sc facc plar1t;lrcn pomilor.
cini proprii Mijlocii Vas ameliorat
Fus tufii 5.0-5,5 2,5- 3.0
1
-- Y spre interval --
5,s-6.0 2,O-2,5

1I Vigoarc
micB
I Vas ameliorat
Fus tuf5 4,O-4.5 20--2,s
37. Plantatlal pomilor si ingrijirile dupg plantare
NUC J . regia Selecfionate Vas sau 10- 12 8.0- 10
ALTOIT Leader modilicatc Lucrgri premergstoare. SHpatul gropilor care premcrge plantatul pro-
J . nigra 8- 10 6-8 priu-zis se cfcctucaz9 in mod difcrit in funcfie de tipul dc livadX $i de lucr5-
. . rile anterioarc de preg5tire.
CASTAN Franc Viguroase Vas sau Leader 8 6
Mijlocii mici modiiicat Pentru livczile i'ntensive ,ci superintensive care sc infiinfeazj in terenuri
6 5 desfundate pe hltreaga suprafats, gropile sc sap2 Pn preajma plantatului~i
I- - --
de dimensiuni care s% permit5 amplasarea rZdZcinilor pomilor la adincimea
co~cAz - Valoroase Tuf5 2,8-3,O 1,o- 1.2
I gi in pozifia nornlal5 de cregterc. fn mod obignuit se folosesc gropi de 40 x 40 cm
ZMHUR - Valoroase Renzi late de in care r2d5cinilc pcrmilor-vergi au suficient spatiu. La siparea acestor
0,4:0,5 m, cu gropi se mentin bine fixafi f5rugii din capetele de rinduri, ceea ce va permite
spalier 2,4 0,s aSezarea din nou a sirmelor folosite la pichetaj pentru a regki centrul gro-
pilor En momentul plantatului propriu-zis. Sjpatul gropilor sc face mecani-
MUR - Valoroasc4 Spalier 2 3 1.5- 1,s zat. cu burghie. sau manual. Pentru gospod5riile populafiei, pc parcele mici,
far& tepi
- undc desfundatul ~ n e c a ~ i nui c cstc posibil, se sap2 gropi de dimensiuni mari
AFIN - Vsloroase Tufa 2.5
cu scopul dc a mobiliza terenul la mare adincime mHcar Pn jurul pomilor.
Accste gropi au dimensiunile indicate in tabelul 16 ~i se sap% cu 2-3 luni
SOC - Valoroase Tufl aplat. - 4.0-4,5 3.0- 3,3 fnairltc de planta~capomilor. f n t n ~ c i ti n fara noastr! plantatul pomilor are
10c in majoritatea cazurilor la sfir~itullunii octombr~e$1 la inceputul lunu

1
ALUN - Valoroase Tufa aplat. 4,O- 4.5 noiembrie, gropile trebuie Cipate in timpul vcrii, aproximativ in august.
Pentru ~ l a n t 5 ~ ide
l e primjvxrz, gropile se sap: toamna sau in ferestrele iernii.
*GRI!j - Valoroase Tufl 2,s 1,O- 1.2 f n cazul gropilor srpate in teren nedcsiundat p%mintul scos din prima
CAPSUN - \'aIoroase 0,7- 0,8 0.20- 0,25
jurnstate a gropii va f i a ~ e z a tsub form5 de muguroi strfns pe una dintre
laturi. PZrnintul din jumjtatea inferioara - a gropii va fi agezat pe latura opus9,
Cateporisirca sortimeutului pz grupe d e vigoare cit $i iolosiren pentru Iiecare caz i
n partc a distanfelor tot sub forma de ~ n u ~ u r ostrins.
i
minimc sau maximc s e vor transmitc p~ h a t i de iustrucfiuni de cBtrc Trustul Pomlculturii.
 Tabelul 16
Dimrnsionile gropilor pentru plantat pomi pe terenurile nedesfundate la gospod&riile
populafiei

Conditiile de sol
I LPtimea

I Lnngimea
I AdSncimea

in soluri grele (argiloase-

clisoase)
-
1
I
*,XI 0.80
-

i n soluri uvoare I

fn cazul c5 terenul nedesfundat este in pant5, a$a cum exist5 adesea

in gospod2riile populafiei din zonele de dealuri fnalte, tehnica de slpare a
gropilor este urmltoarea (fig.'.153): .
- se taie iarba cu un strat de pimint
sub form2 de brazde de felin5 (glii) Si se cl5-
desc in aval (1) ;
- se scoate rnl strat de p%mint pe adhci-
me de o cazma si se a ~ a z musuroi,
i in amon-
te (2) ;
- se mai sap% p%mi'ntul din groap5 pe o
adincime de o cazma ~i i se d5 pozifie orizontalz
sau chiar o mic5 inclinare in contrapant2 (3) ;
- Pn vederea plantlrii, se introduce fn
groap2 stratul de pamint scos de la supi.afafl
dindu-i o grosime uniform2 (4) ;
- se agwH brazdele de felinz pe taluzul
format in aval astfel c2 prin inierbare se fm-
piedic2 eroziunea.
Plantarea pomilor este lucrarea prin care
pomii obfinufi in pepinierii sint mutati la locul
definitiv, in liva&. R e u ~ i t a acestei lucrgri
depinde de calitatea ~i preg5tirea materialului
s2ditor, de epoca ~i de atentia cu care se exe-
cut5 plantarea.
Calitatea materialului sZditor. Pomii folosifi
la plantare sint vergi sau au coroana format5
En cimpul I1 a1 pepinierei. Ace~tiatrebuie
s5 aib5 o tulpinj. dreapt5 yi s?i fie sln5toas5.
Xu sint buni pentru plantat pomii lipsifi
de vigoare, strimbi, chirciti sau imb2triniti,
pomii cu r9ni deschise, acei cu urme de para-
zifi sau boli periculoase (plduchele din San
Jose sau cancer) sau cei cu rldPcini pufine
Fig. 152 - Pichetajul pe curbe de nivel: ~i scurte.
a -...Irnpbtirea
!C,
terenului In parale cn panta u n i f o r d ; 6 - materializarea curbelor de nivel
Cn - curbe de nivel, r - (anqi ee marchearA curbele de nivel); c - pichetared pro- Epoca de plaritare. Timpul cel mai potri- ria. - Slipah, gropilor pe
~ -

PriU-riSa ( R , ... R. = rlndurile de pomi, r - t h ~ i ice marchear5 curbe, cerculetele =

T = ;%ru$i ee rnarcheaa locul pomilor) vit pentru plantarea pomilor este toarnna. pant&
 Plantarca poate incepc imediat d u p i ciderea DUP~ a7czarea rHd,icinilor in pozitie normal% se trage pgmint peste ele
frunzelor (aproximativ dupz 20 octombrie) iar pentru a realiza un contact strins se calc5 (se preseaz5) p%mintul bine.
~i se tennin5 cel pufin cu douil s5pt5mini In cazul c5 rlu s-a fscut ingri~areain perioada de pregjtire a terenului, pj-
b inaintea de inghefarca pilmintului. m h t u l cu care se face plantarea va fi amestecat cu 8- 10 kg mranij5.
Pomii se rnai pot planta rji primavara tim- In cazul c9 plantarea se face intr-o perioad5 secetoa5, dup% umplerea
puriu, imediat dupg zvintarea p%mintului ,,in gropii se ud5 cu 2-0 g5lefi dc spa. Dac2 pHmintu1 are suficientg urniditate,
mustul z5peziiV, in asa fel incit pin5 la por- asa cum este cazul de obicei la plantarea de toarnn5, udarea la plantare nu
nirea vegetatiei lucrarca s5 se termine. mai este necesar5. Dup5 plantare, in jurul pomului se face un muguroi inalt
Fig. 1.54 - Fasonarea riXd8cinilo1. Cele mai bune rezultate se obfin la plan-
pomilor inainte de plantare: de 30-40 cm cu scopul de a ap5ra r5d5cinile pomului impotriva inghefului.
I - rAu ; b - hlnc tarile de t0amni deoarcce d u p i plantarc, Pomii d e vigoare sc5zut5 folosifi pentru livezile intensive ~i super-
inainte de sosirea icrnii, rinile dc pe rid5cini
intensive au ramurile foarte aproape de sol astfel c5 trebuie protejafi impotriva
se vindec5 $i chiar se fxmcaz2 noi rzdicini. Pomii plantafi de toamna iepurilor nu numai in tinerete ci pe toat5 durata viefii. f n acest scop planta-
pornesc in vegctafic mai dcvreme cu 15-20 de zilc (decit cci plantafi pri- tiile intensive gi superintensive trebuie imprejmuite cu gard din plas5 de
msvara) $i au cresteri rnai mari in cursul vcgetatiei. sinns, imediat dup5 plantare.
Pregilirea materialului siditor. Matcrialul szditor scos din pcpinieri I'entru combaterea iepurilor, Pn livezile neimprejmuite, trunchiurile tre-
este transportat la locul unde sc infiinfeazi livada, unde pomii si: stratifica h i e invelite cu tulpini de floarea-soarelui, stuf, coceni de porumb desfrunzifi,
$i riimin pin2 in momentul plantzrii. fnainte de plantare, rr~djcinilepomilor apir5tori din tnatrrial plastic, hhtie sau o substant2 iepurifuga.
se fasoneaz5 daci accastr~lucrare nu a fost K~cutilin monientul stratificarii
pomilor. In cazul plantarilor de toamn5, coroanele pomilor riimin intregi, nu se taie
decft En prim5vara urm5toare. deoarece pomii ar suferi de ger.
Prin fasonarc sc infclcgc rctczarea r3d9cinil.or dcasupra r5nilor provo-
cate cu ocazia scosului din pepiniei-5 (fig. 154). Dac5 plantarea pomilor nu s-a putut face toamna, ea trebuie f5cutZ
Urmeaz.2 mocirlirca carc const2 in introducerca r9dLcinilor pomului prim5vara foarte devreme. Toate lucr2ile in acest caz se executg la fel cu
intr-un amestcc de pgmint galben, bale@ proasp5t5 de bovine $i a p i , indiferent cele descrise rnai inainte. Deosebirea const5 in faptul cP nu se rnai invelesc
dac5 au fost fasonafi in toamn5 sau in primzvari. pomii cu materiale de protecfie contra iepurilor rji in loc de mu$uroi se face
o copc5 (farfurie) in care se udS abundent iar dup5 infiltrarea apei in jurul
Plalztarea $ropriu-zisi a pomilor trebuie fgcut5 inainte ca mocirla de pe
rSd5cini s5 se usuce, acordind atenfie deosebit5 adincimii de plantare ~i pomuhii se a ~ a z 5un strat de gunoi, paie sau alte materiale organice care
contactului strins intre rid5cini $i sol. impiedic5 ?ncglzirea solului gi evaporarea apei.
fn livadz pomul trebuie s5 aiba coletul la nivelul pjmintului (fig. 155). fngrijiri dupii plantare. fn primul an dup% plantare. prin lucfirile de
Pentru aceasta, in momentul plantzrii, p ~ m u trebuie
l a ~ e z a tcu 4-5 cm rnai ingrijire se urmgreqte asigurarea prinderii pomilor $i obfinerea unor cregteri
sus. Mai tirziu, dup5 ce g m i n t u l se a ~ a z 5 coletul
, pomului va ajunge exact
la adincimea !a care a crescut $i in pepiniefi. viguroase, mentinerea s h 5 t 5 f i i pomilor $i instalarea mijloacelor de susti-
Pomii altoifii pe portaltoi vegetativi pot fi plantafi cu 3-4 cm rnai adinc nere.
cu condifia ca altoiul s5 nu ajung5 in contact cu solul. Pe porfiunea de tul- Una dintre primele lucr5ri este t5ierea vergii la inilfimea de proiectare
pin% format% din portaltoi care este introdus5 in sol se vor forma riidjcini a coroanei. E a se efectueaz5 prim5vara inainte de pornirea pomilor Pn vege-
adventive care vor spori sistemul radicular a1 pomului. tafie atit in cazul plant5rii de toamnj, cit:$i in cazulplantjrii de prim5var5.
f n fara noastrl s-au obfinut rezultate bune in solurile nisipoase din sudul Prin aceast5 Iucrare se reduce partea suprateran5 a pomului corespunz5tor
Oltcniei prin plantarea pomilor cu coletul la 20-30 cm sub nivelul solului, sistemului radicular care a fost micyorat cu ocazia scoaterii pomilor din pepi-
cu condifia ca in jurul trunchiului s5 se p5streze gropi deschise (copci).
nier5. Echilibrarea volumului cre~terilorcu capacitatea de absorbfie a radii-
cinilor contribuie la sporirea procentului de prindere la plantare. Aceast5
lucrare rnai contribuie rji la formarea coroanelor pomilor, aya cum se va vedea
in capitolul ,,lucr%ri de formare".
Plincipala cauz5 care micgoreaz; procentul de prindere la plantare este
lipsa de ap5 din sol. Ca urmare, pentru a spori acest procent se iau mzsuri
pentru pzstrarea apei in sol. fncepind de primavara ~i fn tot cursul verii,
Fig. 155 - Adincimea de pla~itare a ponlilor:
terenul trebuie lucrat superficial pentru a se distruge crusta $i buruienile,
ceea ce micgoreaz5 evaporarea apei din sol, p%strind la nivelul rgdiicinilor
a -situatia redlciuilor in rnorna~tul plantarii coreete; b - situatia radBcinilor dupH ,,a$emreau pPmIntului
la plantarca corecta; c -situatia in nlomentul plantarii prca adinc; d -situatia dupa ,,a?ezarea" ~Prnintuluiin cazul
plautarii prea adinc umiditatea necesar5. Sint necesare 4-6 asemenea afin%ri superficiale. Tot
pentru a psstra apa la dispozitia pomilor, in regiunile secetoase se recomandP
ca terenul dintre rindurile de pomi sP nu fie ocupat cu alte culturi care ar
consuma gi ele o bun5 parte din ap5.
f n jurul pomilor, indatP ce sold se zvintg primgvara, trebuie PmprH~tiat
muguroiul facut din toamng, apoi sold se mulce~te.Aceasta insearnn5 c5 pe
o suprafafg mai mare decft dimensiunile gropilor se a p z 5 u n strat de paie,
frunze, buegar pHios in grosime de 8- 10 cm. Mulciul impiedicg evaporarea
apei din sol ~i cre~tereaburuienilor, iar solul se fncillzegte rnai pufin ~i rjmine
reavsn.
Dac5 in urma acestor m'isuri apa din sol este t o t u ~ iinsuficientz inainte
ca pomii s% dea semne de ofilire, este necesarg o udare cu ap5 rnult%,pentru
ca sB piitrund: a&nc fn sol.
Alte lucrzri de ingrijire in anul I dup'i plantare mai sint: alegerea Esta-
rilor pcntru formarea coroanei ~i inlgturarea celor de pe trunchi prin tgiere
la inel, pe mPsur5 ce apar, ins5 cel rnai tErziu in cursul lunii iulie.
f n tot cursul vegetatiei se efectueaz'i, la avertizare, tratamente impotriva
bolilor $i dgungtorilor pentru mentinerea frunzi~uluiEn perfects stare de
s5nZtate.
fn livczile intensive ~i superintensive se instaleaz'i spalierul care va sus-
fine pomii. Acesta este al&tuit din stflpi de beton tip ,,spalierWde 2.50 In
injlfime pe care se fntind 3 sirme dc 2.5 mm diametru. Stilpii m.ijloca$i slnt
distantati la 15-20 m , aqezati i n pozitie vertical'j fiind in&odu$ Pn sol l a
70 cm. Stilpii f r u n t a ~ sint
i a ~ e z a f iin pozifie oblicH la 65" fiind introdu~iEn
sol 60 cm.
C5tre sfirqitul primului an de vegetatie, toamna cu 2-3 s5pt:rnfni Pnainte
de c5derea frunzelor (cind frunzele Pncep s i se Pn@beneasc5), se ar: solpl.
livezii la 15-18 cm adincime. Cu aceastg ocazie mulciul este adunat dm
jurulpomilor si introdussub brazd5 cu scopul de a mari cantitatea de substant5
organic: din sol.
f n livezile neimprejmuite ingrijirile din prirnul an de vegetatie se incheie
cu invelirea pomilor cu materiale de protecfie Pmpotriva roz5toarelor.
Subcap. 4. f ngrijirea plantatiilor pomicole
38. Dirijarea coroanei, a cresterii si rodirii pomilor
si arbu~tilorfructiferi
Necesitatea diuij5rii cregerii ~i rodirii. Pomii l5safi sj. creasc5 liber for-
meaz5 coroane dezechilibrate de obicei prea dese, cu ramuri de rod numeroase
~i firave ; fructificarea este de obicei limitatg la periferia luminatz a coroanei ;
interioml neluminat gi neaerisit &mine neproductiv. sau d 5 fructe de
t a t e sca~ut5;in coroanele dese, tratamentele f~tosanltarese aplici greu ast-
fel cz se dezvolt5 numerovi driun5tori $i boll; pomii imbstrinesc prematur iar
la uncle specii rodirea este neregulatii (0 dat5 la 2-3 ani). Toate aceste feno-
mene EnseamnP pierderi economice.
Prin formarea rational5 a coroanei ~i prin dirijarea cre~terii+i rodirii in
functie de perioada de virstg a pomilor, aceste neajunsuri slnt' inl5turate
Clasificarea ~i caracterizarea formelor de coroang. f n prezent, in pomi-
culturj existi foarte multe fornle de coroan5. f n culturile superintensive, inten-
sive +i clasice se folosesc coroane globuloase sau a~latizate. f n grjdinile de
amatori se rnai folosesc $i coroane artistice-fialisale.
A. C o ~ o a n e l eg l o b z c l o a s e sau $ i r a m i d a l e sint numeroase
.cji au comun faptrll c% proiecfia lor pe sol constituie un cerc. Ele se clasifica
En 3 grupe:
- cu a s central ~i volum mare, dintre care cele rnai cunoscute sint:
piramida etajata rjritii, piramida neetajat5, piramida mixt5 ;
- cu a s central si vc~lumredus; forma fus-tufSi, fusul subfirc, coroana
Pillar ;
- fPr5 a x : vaslrl clasic, vasul ameliorat +i vasul intfrziat.
Numarul mare de coroane globuloase se datoregte faptului c5 ele cores-
pund ?n general tendinlei naturale de creStere a pomilor si se obfin printr-o
tehnicj relativ simpla. Co.roanele globuloase de mare volum prezint: Ens: $ o
serie de inconveniente dintre care cele rnai importante sPnt:
- Enslfimea lor mare ingreuneazg lucrzrile de Intrefinere: tgieri, recol-
tare, tratamente fitosanitare;
- diametrul foarte mare impiedic5 pgtnlnderea luminii astfel c i inte-
riorul lor d5 fmcte de calitate inferioar:;
- impiedic5 sau reduc posibilit2file de mecanizare.
Coroanele globuloase de mare volum sint caracteristice pentru sistemul
clasic de culturii a pornilor ~i nu sint utilizate in culturile intensive ~i super-
intensive.
Coroanele globuloase cu volum redus nu au inconvenientele enumerate
rnai sus. Ele rZmPn d e dimensiuni mici ceea ce permite mecanizarea lucrP- -
rilor, pitrunderea luminii in interior $i ca urmare obtinerea unor recolte de
calitate superioarz. Aceasta face ca ele s5 fie utilizate in culturile intensive
gi $uperintensive.
Coroanele globuloase in form5 de vas, inl5tur5 in mare mHsur5 inconve-
nientul privind insuficienta iluminare a pPrfii centrale.
Caracteristicile principalelor coroane globuloase sint:
1. Pirumida etajafa' ra'rita' este o coroanH globuloasg de mare vol- folo-
sit5 in culturile dasice pentru speciile cu vigoare mare ~i cu tendint5 accen-
tuatri de etajare a rarnurilor de schelet, cum sfnt: cirequl, p5ru1, o mare parte
dintre soiurile de m5r, prun gi viyin. Aceast5 coroan5 are un ax central pe
 - -n- --
n - tmnclliul ;b - distanta dintre ramurile unui ctaj ; n - trunchiul ; b - distmfa diutre wrpantc pr
- dislan}a dintre ctajr.
c
care esist5. 3 etaje de cite 3 ~ a r p a n t cinserate la 7-15 cm intrc clc. l>istrunta
dintre etaje este cle 100- 150 cm pcntru pomii de vigoarc mijlocie ~i marc.
Pe sarpante exist5 cite 3-5 ramificatii de ordinul I1 distantate la 60-70 cm
$ dispuse bilateral-altern exterior. Acestea poart5 la rindul lor ramuri dc
schelet de ordinul 111. Trunchiul pcmilor condugi.in aceasfi form2 are 0.8-
1,O m in5ltime (fig. 156).
2. Piramida nectajaiZ (Leader) este o coroanz globuloas~folosit2 tot
in culturile clasice pentru specific $i soiurile cu .crejtere viguroasl, in special
pentru m5r. Coroani ai-e ax central pe care exrsti 5-7 garpante agezatc in
s p i r a i , f5fi d formeze etaje. Distanfa intre punctele de inserfie a rawrilor
pe ax este de 35-40 cm. Pe fiecare sarpant2 exist$ 3-5 ramificatii dc orcli-
nu1 I1 dispuse dup2 sistemul bilateral altern-exterior. Pentru a se limita
cre~tercain inzltime, axul coroanei se suprim5 deasupra ultimei garpante
dup5 ce aceasta s-a consolidat, adicz la 1-2 ani de la formarea ei. Tot pcn-
tru limitarea fngltimii, prima ramur2 din coroan5 se formeaz2 la 60 cm dea-
supra solului. fn21ilfimea total5 a pomilor cu coroane in form5 de piramidj.
neetajat2 variaz5 intre 3 si 4,5 m (fig. 157).
3. Piramida mixta' arc elemente atit de la piramida etajats rlrit5 cit
$i de la piramida neetajat%. Pe axul central a1 coroanei exist5 un ctaj format
din 3 sarpante. Ramura tea mai de jos din etaj este situat5 la 0,s-1 m iwil-
time. Deasupra acestui etaj. pe axul coroanei exist5 incl 3-4 Sarpante dis-
puse in spiral: (neetajate) distantate la 35-40 cm intre ele. Fiecare sar-
pant5 are 3-5 ramificatii de ordinul I1 dupi sistemul bilateral altern-exte-
rior. fn~ltimeapomilor atinge 3-4,5 m. Piramida mixt5 se utilizcazl. atit
pentru soiurile viguroase, cft $i pentru cele de vigoare mai mic5, in culturile
clasice (fig. 158).
ns
-?T
Fig. 158 - Piramitla mixta: J'ig. 1.59 - Fas-tufA
rr- tr;~ncl~iul;O - Oistaorn dintrr rarnurilr rta-
jultti ; c -- dirtan@ diritre mmurile dc pc a x
4. Fusul-tuja' ameliorat este o coroan2 globuloas2 folositj Pn culturile
intensive pentru merii $i perii altoiti pe portaltoi de vigoare slabs. Este al-
catuit5 dintr-un ax central pe care sint prinse in spiral5 10- 16 ramuri princi-
pale de vigoare mic%. Punctelc de insertie ale ramurilor pe ax sint foarte
apropiate. la 10-30 cm. Toate aceste ramuri sint conduse in pozitie oblic5
la 65-70" fdt5 dc verticals $i au vigoare sc2zutH. Kamurile de rod sint prinse
direct pe ramurile Sarpante. Primele ramuri Tarpante sint situate aproximati~
la 60 cm deasupra solului, iar in5ltimea total5 a pomului atinge 2,s-3,s m
jfig. 159).
5. Fusl:l sub+ (Slender Spindle) este o coroan5 creat5 in ultimcle
cleccnii, folosit5 in culturile superintensive, in special pentru m5r gi pKr
altoit pe portaltoi de vigoare sc%zut;i. Este alc5tuitz dintr-un ax central in
zig-sag, care poart5 un etaj de 3-4 ramuri de schelet la baza coroanei; dea-
supra acestora axul poart2 ramuri de semischelet sau dc rod. La dezvolta-
rea definitiir5 coroana atinge 1.8-2,5 m Pn%lfimc,diametrul de 0.9-1,2 m
la haz5 si 0,4-O,h m la virf.
6. Co~oanaPillar, utilizat5 tot in plantatiile superintensive. este de fapt
un cordon vertical aproape cilindric format dintr-un ax care nu poart2 ramuri
de schelet, ci nun~airamuri de semischelet $i de rod. In5ltimea acestei coroane
se limitcar% la 2,s-3 m.
7. Forma de vas este o coroan5 globuloas5 f5r5 ax central $i are 3 variante.
Ea este alc5tuit5 din trei Sarpante conduse sub un unghi de 45-50" fat5 de
verticals. Punctele de inserfie ale celor trei brafe pe trunchi variazg de la
citiva cm pin5 la 30-40 cm. La vaszrl clasic ~arpantelesint formate din mu-
 guri succesivi (foarte apropiate), l a zlasrtb
ameliorat parpantele sint distanfate l a
1 5 cm (fig. 160), iar l a vaszcl intz^rziat sink
distanfate la 25-30 cm. Sarpantele poar-
tB ramificafii de schelet de ordinele I1 ~i
I11 a ~ e z a t edup5 sistemul bilateral altern.
Aceasts form5 de coroan5 a fost folositj
in special pentru cais $i piersic. f n pre-
zent se extinde ~i la celelalte specii mai
viguroase, Pndeosebi la m5r, dar cu un
num5r ceva rnai mare de Sarpante.
f n cazul cH pomii sint altoiti pe
portaltoi viguro~i,forma de vas este uti-
lizat5 pentru plantafiile clasice. Dad.
Fig. 160 - Vasul ameliorat: pomii sint altoifi pe portaltoi de x'g '1 oare
- trunchiul; - distanta dintre parpante SCHZU~H aceastH form5 de coroana este
utilizatj in livezile intensive.
Pomii condu~iin form2 de vas, de obicei, se formeazg cu trunchi pitic
(0,3-0,4 m) pi au in5ltimea total5 mai mica decit coroanele cu a s central,
B. C o r o a n e I e a f J 1 a t i z a t e sint turtite lateral astfel Encit proicc-
tia lor pe sol se inscrie intr-o elipsj cu diametrul mare En lungul rindului.
Pomii vecini i$i Entrepztrund ramurile astfel c5 formeaz5 ,,gardnri fructifere".
fn formarea coroanelor aplatizate omul intervine mult schimbind direc-
fia de cre~terea ramurilor. Ca urmare se realizcaz5 o rnai bun5 iluminare
obfinindu-se recolte de calitate superioar5. Este posihila de asemenea mcca-
nizarea lucr5rilor de htrefinere, ceea ce contribuie la miqorarea prefului
produselor. Cele rnai importante coroane aplatizate sint: palmeta etajata
cu brate oblice, palmeta neetajat5 cu brate oblice, trip15 incruci~are,drape1
marchand, Lepage, gardul fructifer cu schelet arcuit.
1. Palmeta etajati cu brute oblice se folose$te in iivezile intensive rnai ales
pentru soiurile de m8i. $i 'par altoite pe portaltoi de vigoare mijlocie. Trunchiul:
pomilor cu astfel de coroanH este de 50-70 cm $i se continu5 cu un ax pe
care sint prinse dou5 cite douP Sarpantele. fn mod obi~nuitpalmetele au 3-44
Fig. 161 - Palmeta etajat?i cu brate oblice:
a - trunchiul; b - distanw dinlre prpante; c - dislanw dintre etaje
Fig. 162 - Tripla incruciyre Delbard:
perechi de brafe distantate intre ele la 60-130 cm in funcfie de rigoarea
soiului pi portaltoiului. Sarpantele forme& cu axul unghiuri de 45-55"
pi sint orientate in lungul rindului ajungind s5 se incruciveze cu ~arpantele
dc la pomul vecin, astfel incit formeaz5 un ,gard fructifer" continuu. 5arpan-
tele au ramificafii laterale de schelet (de ordinul11) care sint conduse aproape
orizontal tot in lungul. ~induluicu scopul de a evita ramificarea exagerat;
cHtre intervale (de a se evita ingro~areagardului). Ca urmare grosimea gardu-
lui fructifer variazi h t r e 1,20 ~i 1,5 m. fnslfimea total5 a pomilor conduvi
sub form5 de palmeta etajat5 atinge 3-3,s m in funcfie de vigoarea soiului
si portaltoiului (fig. 16 1).
.
-
2. Palmeta neetajata' c u bra!e oblice se deosebe~tede cea etajat5 prin
faptul c5 se folose~te.pentm pomii de vigoare nlai slab5 ~i c i pe ax sPnt inse-
rate 10-12 varpante de vigoare rnai mica, neetajate ~i lipsite de ramificatii
laterale de schelet. ln5ltirnea total5 a pomilor condupi sub forma depalmetj
neetajatz variazg intre 2,5 pi 3 m.
3. Coroana tripla' z^ncrz~ci~are este o coroang aplatizatg lipsit5 de ax,
folosit5 En livezile intensive in Franfa. Pe un trunchi foarte scurt se formeaz5
douS Sarpante conduse oblic in sensuri opuse care poarta cite o ramificafie
secundar5 distanfate l a 60 cm pi care se incruci~eaz5Entre ele deasupra trun-
chiului (fig. 162). Aceastg coroanP are avantajul palmetelor $i in plus, dato-
ritH absenfei axului permite o rnai bun5 echilibrare a brafelor. Poate fi folo-
sit5 pentru soiuri de vigoare diferitg. fnclinafia brafelor $i distanfele de
plantare sint mai mari in cazul soiurilor viguroase $i mai mici fn cazul celor
de vigoare scHzutH.
4. Coroana drafiel Marcham? este o form5 de coroanH la care nu numai
~arpanteleci ~i tn~nchiuli n s u ~ ieste inclinat la 45". Coroana este alcHtuitH
din 5-6 ~ a r p a n t eformate pe latura superioar5 a axului, distanfate la 50 cm
$i conduse intr-un singur plan, perpendicular pe axul inclinat (aceasta face
ca parpantele sH formeze ~i ele un unghi de 45" cu verticala). Toate prpantele
sint garnisite direct cu ramuri de rod gi nu poartg ramuri de schelet (fig. 163).
Fig. 163 - Drape1 Marchand

Fig. 172 - Diverse mijloace pentru dirijarea brafelor:
a - pr gipci incruciwte la nivrlul primullli etaj; h - pc vipci i!~cruci>atrye partea superioma a asolui: c - prin ancorarc
d e !51ugi
I n luna septembrie la mSr ~i p5.r se face inclinarea definitiv: a yarpantelor
din ctajul I la un unghi de 44-55". Pentru pol-nii de \rigoare slab: sau mijlo-
cie se instaleazj un spalier cu 3 sirme. Tot in luna septemhrie se inclin8 ?i
lzstarii etajului I1 sub un unghi de 50-60".
117 a7zul I I I , inainte de pornirea ~egetafiei,se scurteazZ asul la 60-
120 cm pentru proiectarea etajului 111. Tot acum. pe fiecare ~ a r p a n t 5din
ctajul I se rezervii cite o ramurz dc ardinul I1 care se conduce in pozitie apro-
piatP de orizontal5.
f n luna iulie se aleg l5starii necesari etajului III d u p i acelea~iprincipii
ca gi etajele I ~i 11. Tofi listarii laterali de pe ax $i de pe sarpante se inclinz
la orizontal5 sau se arcuiesc cu excepfia celor cu pozifie vertical5 care trebuie
suprimati. Toamna, sau in primavara anului I \ , ramurile din etajul 111 se
incling la 50-60". .Din anul IV nu rnai sint necesare inclingrile lateraie la
orizontals sau arcuirile, deoarece ramurile se apleacH in mod natural sub greu-
tatea fructelor. Pentru aSezarea ramurilor in pozifie corect5 se folose~teanco-
rarea de sirmele spalierului, de frirusi sau de ~ i p c i('fig. 172).
Formarea palmetei neetajatg cu brate oblice. fn nnul I se scurteaz5 ver-
gile la 40-60 cm i ~ ~ x l t i m eCicd . lsstarii ating lunginlea de 20-35 cm, se
alege listarul de prelungire a axului ~i in& 2-3 lastari distantafi la 20-
DO cm Si orientafi pe direcfia rindului, care vor deveni ~ a r p a n t e .Prilnii doi
Iiistari de la partea inferioar?~pot f i o p u ~ i .Toti ceilalfi liistari intermediari
care nu sint necesari formHrii brafelor se suprim5 sau se ciupesc.
1 7 2 fiecare dilz arzii ~ ~ v v z a ' t oprimjvara,
~i, inainte de pornirea vegetafiei,
se scurteaz5. prelungirea axului la 35-40 cm de la ultima yarpant:. I n luna
iunie se opresc cite 2--3 lzstari, distanfati la 20-30 cm pentru lormarea
de noi Sarpante; a c e ~ t i ase inclinj la 50-60" in luna scptembrie, iar ljstarii
laterali care cresc pe brafe se arcuiesc uSor sau se a ~ a z la i orizontalii legin-
du-se de sirmele spalierului. Se continu: astfel pin: se obtin 10-16 sarpante.
Lucrsrile de intrefinere a coroanelor se aplica pe o lung: perioadz de
timp, incepind din momentul formsrii tuturor elementelor schelrtului ~i
p f n i fn perioada de sc%dcrca recoltelor. f n acest timp, cresterile pomilor sint
din ce En ce mr; mici dar sfnt prezente pc toate categoriile de ramuri. Aceasta
duce la amplificarea -2murilor prin no1 prelungiri ~i ramificafii ceea ce pro-
voacH indesirea coroanci. f n unele cazuri apare dezechilibrul intre qarpante
5au diverse alte p%rfiale coroanei, alteori se formeaz5 lsstari lacomi, in pozi-
tii nedorite. fn sfirsit, sub greutatea rodului unele sarpante se apleac5 in
pozitii ncfavorabile cre~terii.
Lucririle de intretinere a coroanelor se compun tot din schimbHri d e
pozifie asociate cu tjieri. I'onderea taierilor s p o r e ~ t epe m%sur%ce cre~terile
pomilor se micsoreazi.
Lucrgrile dc intrefinerc sc efectueazz in perioada de repaus si se aplic5
la toatc categoriile de ratnuri (schelet, semischelet ~i rod) in mod corelat.
Pentru o mai bun5 fnfclegcre a acestor lucrari le vom prezenta separat: a)
lucrjri de intretincre aplicate ranlurilor de schclet si b) lucriiri de intretinere
aplicate ra~nurilorde sernischelet yi de rod.
Lucrririle de intretinere aplicate ramurilor de schelet au drept scop menfi-
nerea coroanci in limitclc spatiului acordat fiecsrui porn conform schemei
caracteristicc coroanei respective precurn ~i menfinerea vigorii de crestere
care sc aprc:ciazL prin lungimea iristarilor de prelungire a ramurilor de schelet.
f t z firima I>arlr a j>s~ioadezclr rodire cregterea pomilor este incH destul
puternici astiel cH i5.starii de prelungire ating 30-40 cm. Ca urmare, in
aceasti etapL p!-in lucririle de intrefinere aplicate ramurilor de schelet nu
pste nevoie sL se pun8 accentul pe stinlularea cresterii, ci pe menfinerea coroa-
nei in forma ~i spatiul specific.
In principal aceasta se realizeaz5 prin:
- rcechilibrarea tururor elementelor scheletului (etajelor, ~arpantelor,
su'ugrpantelor) prin schimbxri de pozifie, suprimsri, scurt5ri ~i reductii
astfcl incit s2 sc rcalizeze o rHrire ~i chiar o reintinerire;
- limitarea inHlfin-,ii pomilor prin suprimarea axului ~i a tuturor ramu-
rilor cu pozitic
- . vertical2 apPrute pe sarpante;
. -
- eliminarea ramificatiilor suplimentare apgrute pe ~ a r p a n t ernai ales
En apropierca insertiei ~amurilorde prelungire precum ~i a celor de pe a x intre
etaje ;
- suprimarea ramurilor lacome yi concurente, a celor bolnave precum
si a celor atirninde care stinjenesc lucrarea solului.
Pentru o anumit5 fonnri de coroan5, de exemplu palmeta etajatP cu
brate oblice, se analizcaza la fiecare s a v a n t s : unghiul d e insertie, lungimea
ei comparativ cu cclclaltc yarpantc. pozifia ramurilor de ordinul 11, gradul
de garnisire a sclleletului cu ramuri de semischelet ~i de rod, precum yi modul
de ramificart: dup5 ultima interventie.
1) f n cazul c5 unghiul de insertie ttste necorespunzZtor, se v a schimba
clirccf~ade crestere prin aplecare sau dresare, u r n k i n d ca ~ a r p a n t as% nu
nib5 curburi (pe punctul cel mai inalt a1 curburii t f ~ n e s cramificafii). Corec-
tarea pozifiei se mai poate face si prin transferul ~ a r p a n t e ipe una din rami-
ficafiile mai bine plasate. Aceasta inseamn5 c5 Sarpanta initial% cu pozifie
necorespunz5toare poate f i t5iatH deasupra unei ramificatii exterioare dac5
unghiul este mic sau interioare dac5 unghiul sarpantei este prea mare.
2) Dacs o ~al-pant5a depssit spatiul destinat coroanei sau a d e p i ~ i t
dimcnsiunile celorlalte ~ a r p a n t e ,\-a fi t5iat5 deasupra unei ramificatii late-
rrrlc, convenabil plasata pentru a deveni ramur5. de prelungire. fn absenta
unei ramificatii, ~ a r p a n t ava fi taiat5 in zona cu muguri dorminzi.
 In cazul cri se constat5 o garnisise slab2 este necesari reducfia ~arpantci
deasupra unei ramificafii laterale chiar daci yarpanta nu a dep2~itlimitele
spafiului acordat folmei de coroanz.
3) Se analizeaza locul ~i unghiul de inserfie a1 ramificafiilor laterale ;i
se retine eventual o nou5 subyarpant5. Se analizeaz; lungimea subsaTantelOr
vechi $i se face subordonarea acestora fat5 de noile dimensiuni ale garpantei
(echilibrul vertical).
4) f n funcfie de num2rul ~i lungimea ramurilor formate in urma triierii,
din anul anterior pe qarpantri sau pe sub~arpant: se va mai face:
- suprimarea de la inel a tuturor cre~terilorcu pozifie verticals, deoarece
acestea prezint: pericolul de a da nastere la ramuri puternice in pozifii ncco-
rZspunz2toare ;
- ririrea ramurilor anuale laterale la circa 15-20 cm intre ele in vede-
rca transformririi celor r5mase in ramuri de semischelet.
fn cea de a doua jumilate a perioadei de rodire vigoarea de cre~terea
pomilor scade mult astfel c5, in unele cazuri, l2starii de prelungire a ramu-
rilor de schelet abia ating 12- 15 cm luiigimc. In aceasti situatie, prin lucr5-
rile de intrefinere aplicate ramurilor de schclet. in afar5 de obiectivcle pre-
cedente se urmHre$te in mod deosebit stimulitrea cre~teriipomului. Aceastri
stimnlare se obfine in primul rind prin aplicarca unor triieri de reducfie prc-
cum yi printr-o rnai bun2 nutrifie a pomilor.
T5ierile dc reducfie sint moderate la inceput ~i constau .in scurtarea
ramurilor de schelet tiind in lemn de 3-5 ani.
Penttu efectuarea acestei regenerari uSoare, pe fiecare ramur5 de schelet
incepind de la virf, se apreciazi lemnul care are virsta de 3-5 ani $i se re-
teaz2 deasupra unei ramificafii care devine terminalg, de prelungire. Tgierea
se poate face yi dupri aprecierea grosimii ramurilor; de exemplu, toate ramu-
rile vor fi tiiate in punctele unde au.diametru de 2-2,5 cm, cu conditia
existentei in punctul respectiv a unei ramificafii de prelungire.
0 data cu reducfia ramurilor de schelet se efectueazri $i reinnoirea ramu-
rilor de rod $i a celor .de semischelet, aya cum se va arzta la triierile de rodire.
Pentru a obfine o buns stiinulare a cre~terilorse recomandi ca tsierca
de reducfie s5 fie asociati cu ingriprea solului in toamna precedent: sau
in primrivara respectiv:.
fn urma acestor luc%ri, pomii i ~ recaprit:
i vigoarca, cre~terileanuale
de prelungire ating 30-40 cm lungime gi reincepe rodirea susfinut2. Efectul
unei asemenea regenerHri se resimte timp de 4-5 ani dupi care cre~terile
scad din nou. f n aceast5 situafie o nouH taiere de regenerare, ceva rnai severs,
este necesara. Aceasta const5 in reducerea puternic5 a coroanei tiind in
lcmn cu virsta de 5-8 ani uneori chiar rnai vechi. Ca urmare a acestor inter-
venfii se PnlgturZ 1 13 pin: la 1/2 din lungimea ramurilor de schelet astfel
c% volumul coroanei se reduce foarte mult. AceastP a doua regellerare se
efectueaz: dupj. aceleaqi reguli ca prima, finfndu-se seama in acelayi timp
ca diametrul ramurilor t5iate s i nu depigcasci 7-8 cm la pomacee si 5-6 cn:
la drupacee.
fn cazul c: prima regenerare nu a fost efectuat: la timp ~i pomii m.alli-
festri semne de imbstrinire avansat5 (declin) se poate aplica direct reductia
pe lemn d e 5-8 ani.
Lucr5ri de intreFere aplicate ramurilor de se~nischeletyi de rod. Lucrg-
rile care se aplicFi ramurilor de rod ~i celor de semischelet Pncepind din tine-
refe ping la defri~areaplantafiilor, sint cunoscute sub denumirea de tgieri
de fructificare. Ele inccp in paralel cu lucr9rile de formare in pxioada de
tinerete apol se continua in perioada de rodire maxim? precuin $i in cea d::
sc-jdere a recoltelor.
I. La pomii tineri, neajunsi incH la rodirea maxim:, obiectivul urmirit
prill tgierea de frnctificare este de a obfine o bun5 imbracare (garnisire) a
ramurilor de schelet cu ramuri de rod ~i de semischelet. f n majoritatea cazu-
rilor pomii tineri formeazi un nuinir mare de ramuri susceptibile a deveni
de rod ~i de semischelet. P5strarea tuturor acestora in coroana este indicatH
deoarece asig1115 intrarea rapid: pe rod ~i formarea unui mare numir dc
fructe ccea ce tempereaz; cre~terea.Printre ramificafiile noi care se formeaz?~
esist5 ins5 si unele care prin pozifia lor sint favorizate in cre~tere~i pun En
pericol forma coroanei tinzind s H creasci inult. In aceastri situatie tHicrilc
clc fructificare trebuie rcduse la minimul necesar limitindu-le la eliminarea
rarnurilor anuale cu tendinfri prea marc de crc~tere.Eliminarea acestora se
va face prin supriinarc de ,,la inel"; nu se va folosi scurtarea pentru a evita
Endesirea coroanei. fn cazul c5 desimca coroanci estc foarte mare se rnai pot
elimina, tot dt la inel, ramurile de rod situatc pe latura inferioar5 a ramurilor
de schelet, deoarece fiind umbrite vor da fructe necolorate, dc calitatc infe-
rioar:.
La sflr~itullucrsrii, scheletul coroanei trebuie s5 poarte, pe toat2 lungi-
mea lui, ramuri de semischelet in pozifie lateral2 inserate alternativ pe ramura
de schelct ~i distanfate la 30-50 cm. Atit ramurile de semischelet precum $i
cele de scllelet tinere (mai ales la pomii tineri) trebuie s5. fie imbrHcate cu
ramuri de rod.
2. La pontii czjunsi hn perioada de rodire ntaxima' triierile de fructificare
care se aplicL ramurilor de semischelet ~i de rod au ca scop normarea inciir-
cHturii pomului cu muguri florali yi reinnoirea ramurilor de semischelet $i de
rod. R e w e importante de care trebuie si se fin%seama in aplicarea tseri-
lor sint :
a. ramurile de semischelet rnai bstrine de 3-4 ani sint triiate in lemn
de 2 ani (reducfie) fn funcfie de spafiul de care dispun $i de vigoarea lor dup5
cum urmeaz8:
- ramurile de semischelet subfiri care depz~esc70-80 cm $i poarts
10--15 formafiuni fructifere sint scurtate la 7-8 formafiuni, deci sint reduse
la 112;
- ramurile de semischelet rnai groase care au 70-80 cm dar asigur: o
bun5 circulafie a sevei pin5 la extremitatea lor, sint pistrate intregi, dacg
dispun de suficient spafiu; in schimb se r2resc ramurile dr rod la 112 din
numHrul existent pa ramura pgstratri.
b. ramurile de rod rnai bltrine de 3-4 ani sint regenerate sau eliminate
dup% urmritoarele reguli :
- ramurile dc rod slabe (cu diametrul sub 6 mm la bazi) se reduc In
2-3 mugari florali considerindu-se c2 cle vor putca h r h i in final ntunai
1-2 mere sau pere $i 3-6 prune sau caise;
- ramurile dc rod mijlocii (cu diametrul la bazH dc 6- 10 mm) se reduc
la 5-6 muguri florali;
- ramurile fructifere viguroase (cu mai mult de 10 mm la baz%) care
a u pozitie favorabil5 cre~terii,sint climinate.
La sfur~itullucrririi mugurii vegetativi gi cei roditori trcbuie sH r5rninZ
in raportul de 2-3 vegetativi / 1 roditor, acest r a p o ~ tfiind considerat optim
pentru perioada de rodire.
 'T5ierea de rodire se aplic5 foarte riguros in anii cu PndrcPtur5 foarte
mare de muguri roditori: ea este foarte redus5 sau chiar se renunt5 complet
la tserea de rod in anii cu putini muguri de rod, mai ales dac5 pomii sint
la inceputul perioadei de rodire ~i mai au incZ cre~teriputernice.
3. La 9omii treczcji de perioada dc rodire ma%ima'prin tzierea de rodire,
in paralel, cu normarca inc5rc5turii se urmHre~tein mod special refnnoirea
ramurilor de semischelet ~i de rod. TKierea se face dupK principiile expuse
mai inainte adsugindu-se in plus c5 prin tHierea ramificafiilor (fructifere Si
de semischelet) se urmgre~te:
- eliminarea coturilor, a porfiunilor gituite si a porfiunilor alungite $i
degarnisite care ingreuneazs circulafia sevei;
- apropierea rodului de sursa de hran5 (de ramura-mam5) $i forfarea
cre~teriimugurilor de la baz5.

38.3. T5ierile de corectare

Tgierile de corectare se aplic5 poinilor neglijati, cu coroan5 prea deasf,
sau degarnisit5, cu uscsturi sau cu numero~ilkstari lacomi. Ele urm5resc in
principal fmbunst5firea regimului de lumin5 pentru coroanele prea dese sau
-
ramificarea En coroanele denamisite.
fn cazul cind coroanele sint prea dese trebuie supriniate o serie de ramuri
de schelet. Pentru aceasta se apreciazP ce tip de coroanj. se poate obfine prin
tkierea de corectare: piramid5 etajat5 r5rit5, piramid5 mixt5, vas, palrneti
etc., Si sc stabilesc ramurile ce trebuie fnl5tilrate. Dac5 num5rul acestora
este mare, corectarea coroanei nu se face intr-un singur an (dintr-o singur5
tiiiere) ci se e~aloneaz5pe 2-3 ani. Lucrarea se Pncepe prin suprimarea v r -
pantelor supranumerare, tsindu-le la inel dacP nu depii~escdiametrul dc
5-6 cm la drupacee $i 7-8 cm la pomacee. Dac5 ramurile respective depg-
vest aceste dimensiuni r5rirea coroanei se face prin suprimarea ramurilor de
ordinul a1 11-lea $i al 111-lea care sint mai subtiri.
Pentru ramurile r5mase in coroan5 dup5 r5rire se aplicH principiile tgie-
rilor de fntrefinere.

38.4. Mecanizarea t5ierii pomilor

Lucrgrile de t5iere a pomilor reprezint5 un mare volum de munc5, necc-

sit5 calificare $i.depiX~esc25% din totalul cheltuielilor la ha. Pentru a se
reduce aceste cheltuieli in ultimele decenii s-au fgcut numeroase incerczri
de mecanizare a tgierilor.
Un prim pas Pn acest sens a fost introducerea foarfecelor pneumatice
care au sporit randamentul ~i au micprat siratitor efortul depus de muncitori.
fn prezent au Enceput s5 fie folosite ma~inicu bare cositoare unice sau
ma~inicu discuri, cu care se l i m i t e d inallfirnea pomilor ~i l5rgimea gardu-
rilor fructifere (fig. 173 a). Aceste m a ~ i n iefectueaza ,,t%iereoarb8" in m a
c5reia se f o r m e d o ramificare deasj. la exteriorul coroanei care, dac5 nu este ~ ; g . 173 - Mecanizarea taierilor:
completati prin interventii manuale, impiedic5 pztrunderea luminii in inte-
rior (fig. 173 b).
-datorati
wi &tome
tiierii
uni ;+ -
b rehldesirea ramificatiilor la exteriorul coroanci
succeslve tn anii 1, 2, 3; c -bare cositoarc multiple
 f n fara noastr5, la stafiunile Trustului de cercetare, inginerie tehnolo-
gic5 gi productie pomicol5, precum gi in unele I.A.S. s-au experimentat $i
se folosesc, cu rezultate bune, magini de t5iat pe sectoare de coroan5 cu bare
cositoare multiple. Acestea inl5turH inconvenientele barelor cositoare unice
permifind o mai bun: iluminare a interiorului coroanelor (fig. 173 c).
La lucr5rile de tziere se folosesc foarfeci de tj.iat pomii pentm ramurile
tinere $i ferastraie pentm t5iat ramurile mai groasc. R5nile l5sate de feris-
traie trebuie netezite cu cosorul sau cu briceagul. Pentm tzieri la inzlfime
muncitorii folosesc sc5ri.
Activitatca cu toate aceste unelte irnpune atentie sporitj. Atentia tre-
buie acordat5 atft fn faza de preg5tire a uneltelor cft gi in timpul Iucrului
propriu-zis, pentm a se evita accidentele de muncs.
Este necesar ca uneltcle s5 fie bine ascufite yi in bun5 stare de funcfio-
nare: foarfecele s5 a i b j arcuri bune, minere comocle ca s2 nu rPneasc5 (even-
tual Pmbr5cate in tuburi de cauciuc) ; ferjstraiele s%aibz minere f5r5 a~chii
sau cr5p5turi gi f j r 5 a fi legate cu s i m ? ; sc5rile sii fie sufident de solid? ~i
s5 asigure o bun5 stabilitate.
Cu unelte bine ascufite $i En bun5 stare de funcfionare muilcitorii pot
efcctua un lucru de calitate, f5r5 s5 depun5 eforturi speciale (de exernplu,
nu sint nevoifi s5 string5 foarfecele cu ambele miini).
Sprijinirea eventual5 a ramurilor trebuie Gcut5 astfel incit mina spri-
jinitoare s5 nu ajung5 in dreptul lamei foarfecei sau fer5strHului. La netezi-
rea r5nilor cu cosorul trebuie evitat ca degetele sprijinitoare s5 ajung2 in
fafa lamei $i la acelagi nivel cu ea.
Dup5 utilizarea foarfecelor, briccgelor gi cosoarelor, ele trebuie inchise
$i puse in port-u~elte, intr-un buzunar larg al ~ortuluisau intr-un supnrt
special. f n acest iel se evit5 r5nirea miinilor muncitorului $i de aseinenea se
evit5 c5derea uneltelor de la in5lfime peste alfi muncitori, in trecere.
Folosirea sc5rilor inalte in plantafiile clasice poate s5 constituic de asc-
menea o surs%de accidente, prin c5derea muncitorilor. Pentru evitarea acci-
dentelor este necesar s5 se foloseasc5 sc5ri cu o bun5 stabilitate care si fic
a ~ e z a t ecu mult5 atenfie la fiecare mutare.
39. Intretinerea si lucrarea solului
in plantawe pomicole
Terenul dintre rindurile de pomi $i de pe rinduri se poate fntrefine ca:
ogor negru, inierbare permanent5, culturi intercalate, mulcire, erbicidare.
Ogorul negru este sistemd de fntrefinere in care terenul de sub pomi este
menfinut f5r5 nici un fel de culturi, corltinliu afinat, fPr%crust5 qi f5r5 bu-
ruieni. fn aceste conditii sold acumuleazh mult5 ap5 ~i pune la dispozitia
pomilor substanfele hrgnitoare necesare.
Al5turi de aceste avantaje, ogorul negru are inconvenientele cZ materia
organic5 din sol se descompune repede, iar solul i$i pierde trcptat structura;
data este f010sit pe pante, ogorul negru favorizeaza eroziunea ~ 0 l d ~?ni perioa-
;
dele cu ploi impiedicg accesd in livadH pentru aplicarea tratamentelor anti-
parazitire.
- Datorit5 acestor caracteristici, ogorul negru este un sistem de Pntrefi-
nere a sol~iluimult fntrebuinfat in livezile din regiunile secetoase, dar $i in
cele cu suficientj. urniditate, pe teienurile cu fnclinafie mica nesupuse ero-
ziunii. Pe terenurile mentinute ca ogor negru este necesar5 imboggfirea periq-
dicP a solului cu substante organice: o datri la 2-3 ani se administreaz5 cantl-
tali mari (20-30 tone) de gunoi de grajd.
fmbog5firea solului in substanfe organice se poate face gi cu ajuton-11
Pngr?i$Bmintelor verzi. f n mod obignuit acestea se seamj.nH la mijlocul veni
~i se introduc Pn sol o dat5 cu ar5tura de toamn5. Exist5 gi culturi de ingfi-
~5minteverzi care se seamZn5 toamna pentru a f i ,ncorporate in sol prim;-
vara umLtoare.
fmbinarea ingr%y5mintelorverzi cu ogorul negru inl5tur5 o bun5 parte
dintre inconvenientele ogorului negru d a d plantele folosite ca ingrP$minte
verzi indeplinesc urm5toarele conditii: au o cre~tererapid5 gi formeaz5 mare
m a d vegetativs, nu concureaz5 pomii in perioadele critice ale acesto~apen-
tru ap5 $i substante hrsnitoare. Plantele indicate pentru semrin~turilede
var5 sEnt: lupinul galben, lupinul albastru, hrisca, seradela, soia, fasolifa.
Pentru culturi de toamns, sint bune: secara, m5zPrichea p5roa5, trifoiul
incarnat, rapifa.
f n multe dintre plantafiile existente in I.A.S. gi C.A.P. ogoml negru se
combin5 cu erbicidarea pc rindurile de pomi.
Lucrgrile solului in cazul ogomlui negru necombinat cu Pngr5gZmintele
verzi sint numeroase ~i se aplic5 atit pe rindurile de pomi c?t $i pe intervale.
Lucrarea de bae5 este ar5tura de toamn5 fPcut5 cu 2-3 sjpt5mim inajnte
de cSderea frunzelor la o adincime care PS nu provoace prea multe r5p nste-
mului radicular 12- 15 maximum 20 cm. f n timpul vegetafiei se apllc5 4-6
pragile cu grapa cu discuri, cu cultivatorul sau cu freza.
f n cazul folosirii ingri$imintelor verzi pe intervale se face sem5natul
acestora, pra~ilele'continuindu-se numai h lungul rtndurilor de pomi.
f n cazul combinHrii ogorului negru cu erbicidarea lucrsrile solului se
aplicj. numai pe int5rvalele dintre rinduri iar de-a lungul rindurilor buruie-
nile se combat priil aplicarea erbicidelor.
fnierbarea permanent5 este un sistem de intretinere a solului care const5
din menfinerea terenului de sub pomi in intregime sau numai pe intervale
ocupat cu asociafli naturale sau artificiale de ierburi. Acest sistem frnbo~s-
f e$e solul En substant e organice ( ~ r i ndescompunerea r5dZcinilor), menfine
o htructur5 bun5 a solului, impiedicl eroziunea $i foarte important, permite
circulatia mayinilor ~i a oamenilor in livad5 chiar gi in timpul ploilor. AlHturi
de aceste avantaje inierbarea prezints inconvenientele urm%toare[ concu-
reaz5 pomii pentru ap5 ~i hran5 tocrnai in ~erioadelein care pomll au cele
mai mari nevoi (perioadele critice) gi reduc aerisirea solului, ceea ce deter-
min5 amplasarea rLdHcinilor pomilor aproape de suprafafa solului.
fnierbarea cu asociatii naturale pe intreaga suprafat5 a livezii este sis-
temul de intrefinere al solului specific pentm livezile clasice situate in zonele
de dealuri cu pante mari cu precipitafii abundente.
fnierbarea cu asociatii artificiale (amestec de graminee) este considerat5
cea mai modema metod5 de intretinere a sollllui in livezile intensive si super-
 intensive cu sistem de irigare. Se Inierbeazg fie 1lumai intervalele, fie intreaga
supraf af5.
In cazul inierbzri permanente cu asociafii naturale In livezile clasice,
lucr5rile solului se aplic5 numai pe un cerc in jurul trunchidui. Ele constau
din siparea la cazma toamna ~i pra~ilerepetate in t i m p d verii pentru a men-
fine sold curat de buruieni ca $i Pn cazul ogorului negru.
Pentru a imbungtgti condifiile de aerisire a solului ~i pentru a micpra
concurenfa ierburilor este necesarg gr5parea telinii primsvara $i cosirea repe-
tat5 a ierbii En tot cursul anului.
In cazul inierb5rii cu asociatii artificiale folosit5 in livezile irigate inten-
sive $i superintensive, pentru a reduce concurenta se cosesc ierburile de rnai
multe ori pe an, de indat5 ce Pnafimea ierbii ajunge la 12-15 cm. Ierburile
rczultatc la coasP se a$az5 in lungul rindurilor sub form5 de mulci.
Culturile intercalate constituie un sistem de Entrefinere a solului in care
spatiul dintre rindurile de pomi este ocupat cu diferite culturi agro-alimentare.
Asemenea culturi se pot face in perioada de tinerefe a pomilor, inainte ca
radacinile lor s?i fi impinzit tot terenul dintre rinduri qi fnainte ca volumal
coroanelor s5 ocupe tot spafiul.
In lungul rjndurilor de pomi sold ae menfine curat de bumieni, prin
1ucrHrile indicate fn cazul ogorului negru sau prin erbicidare. Liifimca acestor
benzi ncocupate de culturile intercalate se mjrcgte an de an pentlu a cvita
concurenfa acestora cu pomii. Pe mijlocul intervalelor, acolo unde sc cultiv5
plantele intercalate, sc aplicii solului lucrzrile solicitate de acestea.
Pentru culturile intercalate sint indicate plantele prz~itoarede talie mi&,
indeosebi legumele (cartoii, fasde, mazPre, bob, \,arz5, conopid5, castravefi,
dovlecei, pepeni etc.), prccum ~i c5ygunii ~i arbuqtii fructiferi.
Nu sint potrivite pentru culturi intercalate plantele care extrag din sol
multe substanfe hrgnitoare ~i mult5 ap5 in aceea~iperi0ad.j. in care gi cerin-
tele pomilor sSnt mari (cereale, iarba de Sudan etc.).
Sistemul de intrefinere cu culturi intercalate este potrivit pe terenurile
cu inclinafie mic2 pin5 la 20%. E l poate fi folosit de asemenea ~i pe tercnuri
cu pant5 rnai mare cu condifia ca acestea s H fie terasate. Culturile intercalate
se inszmhfeazi in acest caz pe platforma teraselor.
Erbicidarea. Este un sistem de intretinere modern care asigur5 distru-
gerca buruienilor prin aplicarea erbicidelor. Acestea prezintg avantajele cL
se reduce mult forla de munca necesara pentru distrugerea buruienilor, se
evitH tasarea $i distrugerea structurii solului dato~itj.trecerii repetate a ma$;-
nilor $i tractoarelor, se menfine un timp lnai indelungat materia organicx
datoritz faptului c5 solul este mai pufin mobilizat. In cazul acestui sistem
luc6rile solului se reduc la minimum : o ar5tur5 de toamn5 $i eventual mzrun-
firea ~i nivelarea inainte de aplicarea erbicidelor.
Mulcirea este un sistem de Sntrefinere a solului, putin r5spindit En fara
noastr5. Const: in acoperirea solului cu un strat de 15-20 cm, format fie
din iarb5 cosita din livad5, fie din paie, pleav5 etc. Este foarte bun pentru
ca impledic5 evaporarea apei din sol, previne inczlzirea puternic5 a solului,
imbog2fe~tcsolul in substanf5 organic5 ~i impiedica eroziunea. Pentru unele
culturi, cum sint ~Hpp~unii,
se practic5 gi mulcirea cu folie de polietilena care
prezint5 avantajele enumerate mai sus, rnai pufin fmbogtirea solului in
substant5 organicz.
In cazul apliczrii mulcirii lucrzrile solului sint mult reduse, 0 ar5tur;
de toam& cPnd se introduce sub brazdg mulciul, o praqil5 primsvara dupz
care umeaz5 aplicarea mulciului.
'
40. Aplicarea fngr%q%mintelor
in livezi
Particularit5$ile aplicPrii ingr+imintelor. Nevoile pomilor $i arbu~tilor
fructiferi de p-incipalele elemente nutritive: a ~ o t ,fosfor, potasiu, variazz,
in cursul unui an, cit $i in diversele lor perioade de virstg. f n livezile
sl,perintensive nevoile de ingr575minte s h t rnai mari decit in cele intensive,
care la rindul lor au nevoi rnai mari decPt livezile clasice.
f n perioada de rodire, pentru formarea fructelor $i pentru asigurarea
creyterilor normale, pomii consum5 mult rnai multe substanfe hr5nitoare
decft En perioada de tinerefe, fn zonele cu precipitafii suficiente (soluri pod-
zolice $i brun-ro~cate)sint necesare, in general mai multe fngrggminte dectt
En zonele secetoase (cernoziomuri). fn livezile irigate din zonele secetoase,
dozele de IngrS$minte sint rnai mari declt in livezile neirigate. In fiecare an,
primgvara, En timpul Enfloritului si a1 cre~teriiintense a 15stasilor, pomii au
nevoie de mult azot, F o s f o d yi potasiul in schimb sint necesare in-a d ~ u a
jumstate a verii, pentru diferenfierea mugurilor de rod $1 pentru coacerea
lemnului.
Nevoile p o m i l ~ ~ f a f ; i . d e ~ . ~ h ~ n ~ % ~ - s f n t prin incorporarea in sol
sat.isf5cute
a Sngr5$mintelor organice sau chlmlce.
Cantitzfile de ingr5g5minte se calculeaz5 in functie de conditiile enume-
rate rnai sus $i diferH mult de la o plantatie la alta.
Ca norme orienlabive se consider5 c5 in plantatiile tinere infiinfate in
terenuri bine pregstite $i bine ingrg~ate,in primul an dup5 plantare, se poate
renunta la i n g d ~ a r e .f n anii um2tori este ins2 necesar5 aplicarea ingrH$-
rnintelor chimice in dozele indicate in tabelul 17.
Tdelul 17
Doze de fngril$hinte chimice in plantatiile tinere (substant5 acHv5, kg/ha)
Virsta pomilor KO
,
ani
32 i 20
1
7. 64 I 40
Dozele respective se aplic5 de-a lungul rEndului pe o f i ~ i ede 1,5-2,O m
15fime.
Du$d intrarea $e rod a pomilor cantitgtile de ingr5Gminte se stabilesc
in functie de producfia previzibilil $i fertilitatea natural5 a pomilor.
Trustul de cercetare, inginerie tehnologic5 $i ,producfie pomicoE reco-
mand5 umZtoarele cantit5fi de ingrsggmlnte f n hvezlle Intensive ~i super-
intensive pentru o productie medie de 20 t /ha: 100- 150 kg azot, 60-80 kg
fosfor $i 120-180 kg potasiu substant5 activg la ha. Pentru fiecare 5 tone
de fructe in se mai administreaz5 cite 20 kg azot, 12-15 kg, fosfor ~i
30-35 kg potasiu substant5 activ5 la ha.
 0 dat5 la 3 ani se recomand5, dc asemenea, administrarea a 20-25 t !ha
gunoi dc paslre sau 40-50 t/ha gunoi de grajd. De preferat ca ingrx~areacu
ingrri~gminteorganice sFi coincida cu anii cind pomii sint foarte incarcati cu
r n -u h de rod.
Epocile de a$licare a ing~i~a'mintelor stnt urmHtoarele: toamna, o dat5
cu a d t u r a se aplicg ingrii~areade baz5 la care se Incorporeaz5 in sol toate
IngrriS;imintele organice din norma anual5 (gunoi de grajd, de pLsari, compost,
fecale etc.), toate iingrl,s5mintele chimice cu fosfor ~i potasiu ~i 1 J3 din nolma
a~lualiicle azot. f n sezonul urmitor de vegetafie, se qlicL ingd-inte u7or
asimilabile, cu efect rapid (ingrZg;iminte cu azot, must de gunoi de grajd,
urinB etc.). Acestea se administre=& in doul etape cind pomii au cerinfe
deosebite: prima tngr5~aresuplimentars are rolul de a favoriza inflorirea ~i
legarea fnictelor, 'precum $i crcstcrea 15starilor. Cu aceast5 ocazie se admi-
nistrcazj circa 113 din nonna anualii de azot. La majoritatea speciilor pomi-
zole prima ingrggarc suplimentar: se apIicZ cu 4-5 slpt5mini Pnainte de
Enflorit. La msr $i pzr, En anii in care pomii sint IncSrcafi exage~atcu muguri
de rod, prima ingr8yare suplimentari se aplic: dup5 inflorire $i legarea fruc-
telor. Prin absents azotului in timpul infloritului se limitcazz numrirul de
flori legate, rcduclndu-se pericolul de alter:lanf% a rodirii. Administrarca
azotului dup8 Pnflorire favorizeaz5 Pn schinlb cre~tcrcaliistarilor ~i sporepe
suprafata asin~ilatoarcdatoritP cregterii numHrului total de fn1w.e. Ca urmnre,
sc crccazi conditii pentru o mai bun5 hranire a fructelor legate.
Cca de a doua ingrriqare suplimentara are rolul de a favoriza diferenfie-
rca mugurilor de rod pentru anul urmstor ~i trebuie aplicatl Pn,luna iunie
in preajma declanv5rii acestui fenomen la 45 de zile dup5 inflorit. Cu accastz
ocazie se administreazi ultima 113 din n o m a anuals de ingr5g%lnintecu' azo'i.
Metode de ingrgsare. f n functie de sistemul de htretinere a solului in
IivadP, aplicarea lngrrigimintelor se face prin PmprP~tiereape intreaga supra-
fat5 sau printr-una dintre metodele de Fngrggare localj.
ffigra'sarea $e tntreaga sufirnfatd se aplicz Pn livezile intensive $i super-
intesivc, precum $i "m livezile clasice daca solul este intretinut ca ogor ncgru
sau cu culturi intercalate $i dac5 pomii sPnt a j u n ~in i pericada de rodire, dcoa-
rcce r5d5cinile lor impinzesc intreg jntervalul dintre rinduri.
f ~ ~ r a ' p r elocal2
a se aplicri in livezile clasice cu pomii plantati la distante
mari. pe terenuri in pantii, Pnierbate.
Metodele de ingrz~arelocaE sint destul de numeroase.
1n g r 5 9 a r e a p e c e r c u 1 de sub coroang se foloseste atit Pn live- 4 1. Irigarea plantatiilor pomicole
zilc tinere, ctt ~i pe rod, in care se Iucreazl terenul nurnai fn jurul pomilor.
fngrHy~mintelese rHspPndesc pe suprafata cercului lucrat yi se tncorporeazl
En sol pxin skpatul cu cazmaua. Irigarea este o misura agrotehnicz necesarQ indeosebi pentru speciile:
f n g r 5 g a r e a E n g r o p i se apli& Pn livezile clzsice, inierbate si- mar, @r, cais. piersic ~i c8p$un, cultivate in zonele de silvostepP l i step:.
tuate pe pante. Const5 in saparea unor gropi agezate altern in zonele cu cele I l i m e a este justiticatl de asemcnea pentru livezile de prun culti~ratein
lnai multe r5d6cini absorbante. Gropile pot f i dreptunghiulare (fig. 174) step%.
sau circulare (fig. 175) qi permit introducerea ingr%$imintelor la aceea~iadin- In anii normali cire~ulsi d + u l nu au nevoie de irigare deoarece fructele
cime ca $i in cazul i n g r l ~ l r i iin ganturi. Metoda poate fi utilizatz 111 fiecare lor se coc repedr, c?nd solul dispune inci de suiirientn umiditate chiar in
an, cu conditia executsrii gropilor in pozitii diferite fa$$ de anul anterior. zonele de steps.
f n g r B g a r e a ? n f i. 3 i i este o metodH intennediarz (fig. 176). Const5 Caracteristic pentru irigarea pomilor, nu ,si pent" c s p p n , este faptul
in irnpriytierea h g r l $ k i n t e I o r pe fiqii late de 1,s m Pn lungul rindurilor de ~5 la o .dare trebuie umectat solul la mare adlncime de 0.3-0,5 m h livezlle
pomi, in zona cu cele mai mulee radacini absorbante. fncorporarea lor in so1 tinere ~i 0.7-0.8 m in cele p a rod pentru ca apa s5 ajungri la majoritatea rsdi-
sc obfine printr-o arZtur%. Este potrivitz pentru livezile tinere in care solul cinilor. Udjrile cu cantitjti mici de a p j care umecteazg numai stratul super-
cste lucrat ca vgor negru. +' iicial a1 rolului n u ajut5 pomilor. chiar dacii slnt mai dese. Asemenea ud5ari
provoac5 ridicarea rHdHcinilor pomilor rnai la suprafafa ~i favorizeazg distru-
gerea$r de ger, in timpul iernii sau de secet5 in cazul c5 nu se rnai fac irigri.
hevolle de ap5 ale pomilor variazH proporfional cu virsta. Pomii tineri
au nevoie de 250-350 m3 de ap5 la o udare. La pomii a j u n ~ in i perioada de
rodire nevoile sint mult rnai mari $i anume: speciile cu Pddgcinare ma1
superficial5 (mar altoit pe M9, pPr altoit pe gutui, piersic) au nevoie de 500-
700 m3 ap5/ha la o udare pentru speciile cu inr5dPcinarea rnai profund5
(mrir $i pHr altoit pe franc) se folosesc 800- 1 000 m3 ap5 la ha la o udare iar
plantafiile de arbuvti ~i cjpguni au nevoie in perioada de rodire de ud5ri
cu 300-350 m3 apP la ha.
Epocile de udare coincid cu perioadele critice ale pomilor pentru ap5
$i sint urmatoarele :
- prim5vara devreme, in luna martie, inainte de dezmugurire ; in aceastg
epocj se udP fns5 numai in cazul c5 solul nu are suficientj umiditate acu-
mulat5 din z5padH;
- dup5 legarea fructelor la sffr~itullui aprilie (drupacee) sau inceputul
lui mai (pomacee) ; in aceastz epoc5 udarea este obligatorie;
- in fenofaza cresterii intensive a l$starilor, in luna iunie; in anii normali,
in aceast5 lung cad 70-80 mm precipitatii. ceca ce echivaleaz5, cu 700-800m3
de ap2, la ha, deci udarea nu este necesar5 ; fn caz de seceti in aceasiz epoc5 Udarea iw copci, c:ercuri sau inele se face in jurul pomilor aSa cum se
sc 1id5 pomii ; la soiurile de drupacee cu coacere timpurie (cais, piersic), aceast5 vede in figura 179. h acest caz apa se va repartiza numai pe suprafata proiec-
udare trebuie aplicata cu 2-3 s5ptHmini inainte de coacerea fructelor pentm fiei coroanei. Cercurile din jurul pomului vor fi limitate de un digulet circular
a se evita crgparea lor ; spre a retine apa. Pc mijlocul intervalului de pe rlnd se face un ?ant de dis-
- in fenofaza de diferentiere a mu,ourilor de rod, in luna iulie; in aceastP tribuire a apei, legat prin rigole de cercurile din jurul pomilor. Dup5 irigare
epoc5 udarea este obligatorie; pentru soiurile de cais ~i piersic cu coacere $ infiltrare, solul re va afina, pentru a se evita formarea crustei. Se folose$te
tirzie trebuie h a t 5 de asemenea precautia de a uda cu 2-3 sjpt5mini Pnainte rnai ales in plantatiile tinere $i in cele intelenite.
de coacerea fructelor ; Udarea prin as$erszrcne (ploaie artificial5) se poate aplica chiar $i pe
- En fenofaza de sfir~ita cre~teriifructelor pomaceelor, in lunile august terenurile cu microrelief frzmfntat, pennite mecanizarea lucrarilor solului,
~i inceputul lui septembrie ; udarea se aplic5 numai dac5 a n d este secetos ~i
solul nu are suficient5 umiditate ;
- ultima .epoc5 de udare, numitH ~i ,,de aprovizionare" a solului este
situat5 in luna noiembrie, deci in perioada de repaus a pomilor $i se aplic5
numai dac5 toamna a fost secetoasz.
Metode de udare. Pentru administrarea apei de udare se folose$te una
din metodele: pe brazde, prin inundare, in copci, prin ploaie artificial5 sau
prin picurare.
Udarea ge brazde este cea mai economic5 ~i rnai mult folosit5. De-a lun-
gul rindurilor de pomi se deschid cu plugul brazde adinci de 15-18 cm ~i
lungi pin5 la 200 m. Distanfa intre brazde va fi de 0,50 m in soluri u v a r e
~i de 0,s- 1,O m in solurile grele ; brazda de ling; pomi s5 nu fie mai aproape
de 1,2- 1,5 m. Pe aceste brazde se conduce apa iar dup5 ce solul s-a zvintat
se niveleazH $i apoi se p r 5 ~ e ~ t Pe
e . terenurile in pant5, brazdele se vor trasa
de-a lungul curbelor de nivel (fig. 177).
fn vederea udsrii terenurilor inierbate brazdele se amenajeaz5 inainte
de semjnatul ierburilor astfel c5 dup5 rzsarire brazdele vor fi fntclenite.
Udarea $ria inundare este folosit5 rnai ales pe terenurile plane $i cind
avem sigurantz c?i apa se va infiltra uSor. La acest sistem apa inund5 supra-
fata dintre rindurile de pomi, apoi se l a d s?i se infiltreze. Are dezavantajd .- \ \
c i se taseaz5 solul ~i se formeaza o crust5 puternic5. Suprafafa inundatH se
delimiteazii prin mici digulefe de pHmint (fig. 178). Fzg. 178 - U d a r a prin lnundare

Fig. 179 - Udarea in copci
utilizeaz5 rnai bine apa ~i in afar5 de umezirea solului creeazL umiditate
ridicatz in aer $i spal; frunzele pomilor de praf miqorind temperatura aces-
tora. AceasE metods necesit5 ins5 investifii mari ~i oblig5 la o bun'a nivelare
a terenului. Pe terenurile denivelate. apa se adunH in porfiunile nrai joase
unde cre2az5 exces de umiditate iar in porfiunile mai inalte pomii sufer5 rle
lips5 de a&.
A
dared prilt picurnre este o metods prin care apa este condusi prin
tuburi de mase plastice la fiecare pom ~i distribuit: sub form5 de piczturi.
Aceastj. metod5 utilizeaz: in modul cel mai eficient apa dind mari sporuri
de recolt5 comparativ cu celelalte metode. In tara noastr5 a fost experimen-
tat2 cu rezultate bune fiind indicat5 pentru zonele cu soluri nisipoase.
42. Protejarea pomilor lmpotriva bolilor si dGuniltorilor
Pomii $i a r b u ~ t i ifructiferi constituie sursa de hran5 sau sediul de dez-
voltare pentru un numir extrem de mare de organisme, animale sau vege-
tale,'care provoac5 pomilor mari pagube reducind cantitativ recoltele $i depre-
ciindu-le din punct de vedere calitativ.
Speciile aparfinlnd re-gnului animal numite dEuizcncitori sint, in marea lor
majoritate, insecte $i apoi in ordine descrescind5 piianjeni (acarieni), viermi
cilindrici (nematozi) $i chiar mamifere (rozstoare). Pagubele provocate de
a c e ~ t i ase numesc dnulze ~i in unii ani pot si cornpromit5 total recoltele.
Speciile aparfinind regnului vegetal sPnt numite age+ fitopalogeni iar
modific5rile produse asupra pomilor se numesc boli infec!iouse. Majoritatea
agenfilor fitopageni sint ciuperci, bacterii, virusuri sau micoplasme.
Datorit5 faptului c5 pomii rgrnin pe acela~iteren timp de decenii (deci
nu se poate aplica asolamentul ca la culturile anuale), diun5torii $i agentii
fitopatogeni o data instalati in livadz, profits de sursa de hran5 abundentH
$i continu5 s l se inmulfeascH cu mare rapiditate dind adevzrate explozii de
populafii care pot s2 distrug5 total recoltele.
Principalii diun5tori $i principalele boli ale pomilor sint:
Pa'ducltii lestopi $i in mod spedal PZduchele d i f ~S a n Jost, dsunitori foarte
periculo~i care a t a c j toate speciile pomicole.
Pomii puternic atacafi se usilc5 incephd de la virf spre bazii.
Ga'rga'riia florilor de ma'r pi de pa'r provoacs mari pagube celor d o 6 specii
deoarece adulfii $i mai ales larvele se hr5nesc cu organele interne ale florilor
din mugurii inc5 nedeschi~i.Pagubele produse de acest d5unHtor pot ajunge
p f n j la 98- 100 % din flori.
Viermii frzcctelor sint de fapt larvele unor fluturi. Din o d e depuse la
suprafafa fructului apar larve care pstrund in fructe, pomacee $i drupacee,
ajungind pfn5 la seminfe pe care le consumH. Fructele atacate cad.
Pa'ialzjenii se hrsnesc cu seva pomilor pe care o sug fixindu-se pe frunze
$i pe pedunculii florilor $i fructelor. Yigoarea pomilor atacati scade, fructele
r5min acre iar diferentierea rnugurilor de rod pentru anul unn5tor este stin-
jenit5.
Omizilc defolialoare care atac5 toate speciile pomicole sPnt de asemenea
larvele unor fluturi. Ele se hrsnesc cu fn~nzelepomilor.feducind prin aceasta
suprafafa de sintez5 ~i provocind PnrLutBfirea conditlllor de hrana pentru
fructc si pentru diferentierea mugurilor de rod.
Afidele sou .fiuricii verzi atacz toate speciile pomicole fixindu-se pe dosul
frunzelor ~i pe kstarii tineri pentru a suge seva.
Ra$Z,zzd rna'rz4lui p i $ Z Y Z ~ Zeste
* ~ provocat de o ciuperc5 ~i se manifest2
pe frunze, pe pedunculul floral, ye fructe ~i chiar pe ljstari prin aparifia unor
petc. brun-negriciclase. F~unzelcatacate .ie usucB $i cad mic$orfnd suprafafa
de fotosinteza gi c:lt.ci hrsnirca pomilor. Ca urmare recolta scade, iar diferen-
tierea mugurilor pentru anul urm5.tor este redus2. Fructele atacate in fazz
tin%,-8 cad. Dac% sfnt cont~minatemai tirziu ajung la maturitate dar s h t
deformate, fHr5 aspect $i nu se pot pastra, deoarece boala se dezvolts 5i in
depozite.
Fa'inarca este de asemenea provocat'i de o ciupercg ce atac5 mugurii,
frunzele, lzstarii, florile ~ifructele rnBrului, pe suprafata ciirora apare o pulbere
albicioasz dup5 care se usuc5 ?i cad. Pomii puternic atacafi pierd frunzisul,
florile avorteazs, iar diferentierea mugurilor pentru anul urmztor este com-
promis'i.
Putregaiul. b r u ~ t~i mumificrra frzlctelor apare, atit la pomacee, cit ~i la
dnlpacee $i provoach mari pagube mai ales in anii cu mults umiditate.
Ciuruirea f r u ~ z e l o r la drupacee este provocat: de o ciupercH a cbei
prezenfk este marcats prin aparitia pe frunze a unor pcte circulare brune
care pin5 la urms se desprind ~i cad lHsind frunza ,,ciuruitZ" $i cu capacitate
de sintezs redilsii.
BZ~icareafrunzelor de $iersic este de asemenea, provocatl d e o ciuperca.
fn aceas?%enurnerare am cuprins numai daunltorii $1 bollle mai impor-
tauti ~i mai rispindifi care produc pagube mai mari. Exist5 Ens5 multe specii
d51-xnjtoare impotsiva cirora trebuie luate m5suri de protecfie.
Pentru protejarea plantatiilor pomicole Empotriva bolilor $i dZun5torilor,
se aplic5 En complex de miisuri prin care se u r m s r e ~ t ementinerea s%nZt%fii
7i a ccapacit5.fiide rodire a pomilor. Aceste mHsuri sint clasificate fn: mlsuri
de carantins, m5suri agrotehnice, fizico-mecanice, biologice $ chimice.
Rezultate bune in acfiunea de protejare a pomilor se obfin numai d a s
se apli& toate ~njsurile,,in complex". Neglijarea uneia sau a mai multor
verigi din acest complex duce la diminuarea efectelor m5surilor aplicate si
"I final la dezvoltarea bolilor 5i diiunltorilor h detrimentul producfiei.
Mkuri de carantin& fitosanitarg. Prin carantin2 fitosanitarg seunn&
1 r e ~ t eevitarea tuturor posibilitlfilor de riispindire a bolilor ~i d&un5torilor,
I
 c~utfndu-sea se delimita anumite zone-focare In care se vor concentra acfiu-
nile de distrugere a parazitului.
Carant$a fitosanitar5 se exercit5 in punctele principale de circulafie a
materialulul pomicol. La punctele vamale de frontier5 se exercitH controlul
produselor care intr5 in tar5 In vederea 2mpiedicHrii pHtrunderii noi para-
zi@ inexistenti in prezent. f n interiorul tgrii prin inspectoratele fitosanitarr
teritorlale. se controleazi3 materialele vegetale eliberindn-se certificate fito-
sanitare de liber5 circulatie numai pentru acele loturi care nu sint infestate
sau infectate cu parazifii declarafi periculogi (ex:. Pgduchele din San Josd).
Legislafia fitosanitarH din tara noastrii interzice circulafia materialului s5di-
tor, a ramurilor altoi sau a fructelor nefnsofite de certificatd fitosanitar
tocmai in scopul limitgrii posibilitafilor de extindere a bolilor $i diiuniitorilor
in zone neinfestate pin5 in prezent.
M t u r i agrotehnice. Toate 1ucrHrile agrotehnice aplicate in pepiniere qi
livezi contribuie la crearea unor conditii bune pentru cre~terea$i dezvoltarea
pomilor $i prin aceasta la obtinerea unor plante viguroase, sHn5toase $i cu o
mare rezistenfl la atacul bolilor $i d5un2torilor. Unele dintre lucfirile agro-
tehnice au ins5 un rol deosebit in impiedicarea inmulfirii parazifilor (preven-
tiv) $i In uneIe cazuri chiar in distrugerea parazitilor (curativ). Aceasta face
ca .aplicarea 1ucrHrilor agrotehnice respective s5 capete un caracter obliga-
torlu in acfiunile de combatere, cu atit mai mult cu cit ele nu neccsitii mij-
loace speciale, motiv pentru care sPnt foarte economice.
Dintre mLsurile agrotehnice cu rol important in combaterea bolilor ~i
dgunZtorilor, cele mai im~ortantesint :
- Folosirea materialului scidifor slilta'tos tmpiedic5 rssplndirea rnultor
parazifi, cum sint cancerxl r?id5cinilor, pHduchele din San Josd, virozele etc
- Alegerea terenului La infiinfarea pepinierelor sau a plantatiilor tre-
buie evitate terenurile cu umiditate multa sau cele ocupate anterior de pomi
despre care se $tie c5 au fost atacati de anumite boli sau dgunztori. In ase-
menea terenuri se dezvolta cancerul riid5cinilor (Ag~obacteriumtwmefacie~s).
In zonele cu' utniditate relativz ridicat5 a aerului se dezvolts numeroase
boli printre care foarte p5gubitoare este rapanul marului $i plrului.
- Avritwra de foamn2 contribuie la distrugerea unui mare numHr de
parazifi vegetdi $i d5un5tori animali (larvele c%riibu$ului de mai $i viermii
sirmil) gi impiedicz cuibKrirea soarecilor.
- Intretivzerea lerertului culat de buruietti
-..
impiedics fnmulfirea parazi-
filor care folosesc buruienile ca gazde intermediare (pgianjenul ro?u, plduchii
verzi, purecii de frunze).
--Aplicarea tdieriior de intrefinere ~i fructificare anlelioreai5 condifiile
de iluminare si aerisire a coroanelor limitind prin aceasta dezvoltarea bolilor.
- Igiena -cullurala' cuprinde toate interventiile prin care se urmgre~te
inlaturarea surselor de infecfie ~i distrugerea posibilit5tilor de trecere a para-
zifilor de la un an la altul. Astfel:
- stringerea $i arderea frunzelor ciizute toamna lmpiedid Gmuljirea
rapHnului ;
- strfngerea gi arderea fructelor mumifiate precum $i a frunzdor rsmase
prinse de ramuri toamna limiteazg Pnrnulfirea putregaiului fructelor 9 a
multor omizi defoliatore ~ -: -
- taierea ramurilor
~~~ z
bolnave $i arderea lor impiedicl fnmulfirea multor
paraziti printre care $i Einarea msrului;
- dezinfectarea uneltelor folosite la tHieri ~i dtoiri impiedicg transmi-
tcrea
- - - - - virozelor $i a bacteriilor.
Met& fizico-mecanice. Clildura ca factor fkic a t e folosit5 pentm pro-
ducerea materialului sgditor liber de viroze Plantele furnizoare de ramuri
altoi sau stoloni (&p$uni) sint cultivate la 0 temperaturs ridicatg care pr+
duce inactivarea virusurilor.
Adunarea insectelor este un mijloc mecanic prin care se pot reduce rnult
atacurile ckr&bu$uluide mai, a @rgarifei florilor de mHr, a gindacului pgros
etc. Lucrarea se face dimineafa cinddLun!tqrii stau amortiti pe flori $ifrunze
g c h d pot f i rcuturafi pe prelate $1 apol dlst"$l prln ardere.
Ca$tarea insectelm cu brlie ca)cani iflele ~leioase.Brliele capcan%se
confectioneaH din diverse materide (carton ondulat. hirtie de impachetat,
pinza de sac) $ se a p z &pe trunchi oferind condi!ii bune p e n t n apearea la
iernat a viermelui merelor, prunelor, a fluturelui auriu $ a d t o r daun&tori.
Aaunarea $ distrugerca briielor capcan5 impreung cu insectele cuibirite in
ele contribuie la reducerea populafiilor daungtoare En a?ul ~m?itor.Inelele
cleioase agezate pe t ~ ~ n csint h i utllc in combaterea cotarllor ~i a dtorinsecte
care urca in coroana-
RzZuirea tyu,cchiu12ri ~i a $aupantelor de mu~chi,licheni sau de ritidomul
in care au fost depuse oug, l a y e , pupe, adunarea $i,?rderea a tot ceea ce a
,gZut in urnla constitule, de asemenea, un mllloc de a diminua popu-
l n t i i l e- de dgunztori.
Metode biologice. Cornbaterea bolilor ~i d!un5torilor pe talc biologicg
are 0 mare important5 qi se bazeaz5 pe f o l o - ~ e adugmanilor lor naturali:
bacterii, ciuperci, insec~e,p%s&ri~i chiar mamifere care paraziteaz& sau se
hrgnesc cu daunatorii culturilor. Dintre acegtla :el ma1 importanti &t:.
liliacul, care consum%in timpul noptii numeroase lnsecte: ariciul, care con-
gindaci, ilcuste, fluturi, omizi; in mod deosebit PZ~Zyile~nseCtie,Ore
iigoi, graur, ciocgnitoare, privighetoare, vrabii, rfndunele etc.). Dintre insecte
deosebit de folositoare sint : buburuza cu 7 puncte (Cocci*ella), leu1 pSduchilor
( C r y s e a vulgaris) care re hr5nesc cu pzduchii de frund.
Un dt grup important de insecte igi d y u n ousle in larvele, pupelesau
h i a r adliltii unor specii dBun-2toafe pomllor: Albhelin~smali paraziteazL
n&duchele lines, Prospaltella +erniciosa paraziteaza pzduchele din Sari
I j o s ~etc.
Ace$ ai cultivatonrlui trebuie !avorizati in dwoltarea lor prin
diverse -enaj%ri. Astiel, se fac adSpostur? ~ e n t r upsssflle Insectivore, li se
hrana in timpul iernii sau se fac chrar d t u n artlflclale pentru i m ~ -
tirea dqmanilor natur&i ai insectelor dgunatoare pomilyr. Ace9ti du$rnani
nzturali sfntapoi raspfnd$i in livezi. Astfel in uncle tgrl se fac deja cdturi
de Cdccinelja care sfnt apoi distribuite pomicultodor. . . .
Metode chimice. Toate metodele enumerate mat inainte COntribuie sub-
statial la reducerea populafiilor de pa-lfl a n l m e $1 vegetdi ai pomilor.
Cea mai eficient5 metoda de combatere care P a t e alunge chiar la distrugerea
cmpleta a d~uni5toriloreste ins5 metpda chimi~g.Aceasta s e baLeazg pe
folosirea unor substante c h i r n i c e . ~acflune.
~ t?xlcL asuPra Parazitior. Aceste
svbstanfe sint d e n m i t e !n functle de parazl$?l de care togce: b a c b
rici&, cele cu actiune toxic& a n p r a bacternlor, .fungtt?de, cele care distrug
,iupercile, ocaricid~sint numite ~ l Care e dlstrug acanenll. znseclicidele omoar&
'
inscctele, nematocidele sint tovlce pentru nematozl E - ~ c .
 Majoritatea substanfelor chinlice folosite in conlbaterca bolilor $i dPunb
torilor pomilor sint toxice $i pentru albine. In gmpa produselor netoxicc
pentru albine intri: produsele pe bazP de sulf ji cupru, fungicidele de origine
vegetal5 (piretrina), acaricidele.
Aplicarea tratamentdor fitosanitare in plantatii. Substantele &imice
folosite in combaterea bolilor ~i d2unritorilor se aplicl sub form: de dropiri
sau prlfuiri. ?n functie de perioadele in care se efectueazs tratamentele sillt
impirfite in: de iarni, de primivara gi de varz.
T~atarnenbelcde iarnh se aplicP in timpul repausului pomilor cind ace$tia
suporti concentrafiile mai mari necesare pentru combaterea fomelor de
rezistent5 in care se gkcesc divergii paraziti. Substantele folosite frecvent la
tratamentele de iam5 sint: Dibutox 25 in concentratie de 1 %, Oleocarbetox
h concentratie de 2,25%, zeama sulfocalcici 28-31 Bd in concentratie de
20% $i zcama bordelezri 3-5%. Anterior tratamentelor, se efectueazr lucr5-
rile de igienl culturalP. Stropirile se executi pe timp linigtit (f5rri vfnt) d n d
pomii sint uscati (nu pe ploaie. polci sau zBpndP), cind temperatura este
cleasupra lui OC pentru ca solufia sL se usuce. Stropired se hcepe din partea
supcrioar5 a coroanei $i solufia trebuie s;i imbhiezc organele pomului.
Tralamenteie de $rimZvarZ nu se deujebesc dc cele de iam2 in privinta
tehnicii de aplicare. Concentrafiile substantelor folosite sint ins: rnai mici
dcoarece in aceastz perioad5 pomii sfnt rnai sensibili decit in timpul iernii.
Se folosesc: zeama sulfocalcicP 2%, zeama bordeleri 0.5-1,0%, oiganofos-
foricc in concentrafiile indicate de fabrica producMoare.
Tralamntele d e v a r l sint cele rnai numeroase $i necesiti o atentie rnai
inare atft in privinfa concentratiilor cit gi a tehnicii de lucru datositri faptului
cl pomii, in plinl vegetatie, sint foarte sensibili astfel cP foarte ujor pot
ap5rea arsuri pe frunze $i fructe.
Stropirile d e var5 s e fac printr-o pulverizare foarte fin5 astfel h c i t s%
se realizeze un fel de ceafP (aerosoli) care s5 se ayeze intr-un strat fin pe toatr
organele. Nu este permisri formarea de picPturi mari care se scurg de pe frunze.
In acest caz suprafafa frunzei nu este bine protejat5 impotriva atacului 7i
fn schimb se face un consum exagerat $i neeconomic de substanfe.
Tratamentele se vor incepe dimineafa dupH zvintarea apei din roug,
cind pomii slnt uscati, re vor continua p h i in jurul orei 11 cind temperatura
se ridic5 prea mult gi poate provoca arsuri. f n timpulpcald ai zilei se face
pauzi gi se reiau tratamentele dup5 amiazP pe rzcoare. Daci c e d este acoperit
se pot aplica stropiri in tot cursul zilei. fn cazul c i dupP tratnment a survenit
o ploaie hainte ca pomii sP se usuce sau ploaia a durat 1-2 ore, este necesar
sP se repete stropirea cu aceleasi sohitii.
T--.
I n tkhnologia actual5 a combate?: bolilor $i dHunHtorilor in decursd
unui an se aplic5 pin5 la 16- 18 tratamente. Datcle acestor tratamente, solu-
tiile cele rnai potrivite ~i concentrafiile acestora s?nt comunicate cultivatorilor
de &re SLaliunile deprognoz2~iavcriizare. Acestea urm5resc evolufia agentilor
fitopatogeni gi a d5un5torilor pentru fiecare specie pomicol5 comunicind
intreprinderilor prin bulctine de avertizare intervalul de timp optim in care
trebuie efectuate tratamentele p e n t ~ ua avea un randament maxim.
Mgsuri de protecva muncii. Foalte important de retinut este f a p t d c i
substanfele folosite in tratamentele fitosanitare in Livezi sint toxice gi pentru
om $i animale cu sPnge cald. Intoxicririle cu aceste substanfe se pot produce
prin contactul acestora cu pielea (unii derivafi clorurati, insecticidele organo-
fosforice ~i alcaloizii), prin ingestie (arseniatii, cianurile, alcaloizii. organo-
fosforicele,
---- DNOC gi produsele clon~rate)~i prin inhalarea (inspirafia) vapo-
r i l ~ rsau unor gaze.
Din cauzS c5 toxicitatea acestor produse poate produce accidente grave,
chiar mortale, este necesar ca tofi cei care vin in contact cu ele s% rcspecte
urm%toarele misuri de protectia muncii :
- depozitarea lor s5 se facZ in magazii construite din materiale nein-
flamabile. situate la cel pufin 100 m de locuinfe, adjposturi de animale,
depozite de alimente Si furaje;
- este interzis5 stafionarca, alimcntarca ~ifumatul in interiorul magaziei ;
- produsele se vor pzstra ctichetate, in ambalajele originale si migcarea
lor (intrgri sau ie~iri)\:a fi notat5 in registrul de substante toxice;
- acfiunile do protectia l~lantelurcu substante toxice se vor &esf%$ura
sub permanents indrunlare :I unui tchniciall cu pregatire corcspunz5toare,
care va face periodic instructnjul de profecfia muncii cu muncitorii;
- substantcle toxice nu vor ii clibcratc din magazie dccit cclor care
au semnat fiya de inst,-uctaj dr prvtccfia muncii;
- nu se vor folosi la ;~ccstc l u c ~ i r ilnuncitori bolnavi, cu difcrite pEgi
deschise. fernei gravid? sau care alc~ptcaz5;
- in timpul lucrului se folose~tczchipamentul de protecfie. nu se fumeazz,
nu se mLnincri $i nu se btaa a p j $ sc fine seam5 de direcfia vintului pcntru a
evita ciidcrea substanfelor pe muncitori :
- dup5 incheierea luc~%luise depunc echipamentul de lucru la magazie,
se s p d 5 mtinile gi fafa cu ap% 7i s5pun;
- la tratamentele efectuate in timpul infloririi este necesar s5 se anunfe
apicultorii prin toate mijloacele posibile pcntru a lua mZsuri de protejarea
alhinelor (inchiderea stupilor sau transportul in altP zon;).
Protejarea Empotriva roziitoarelor. Dintre rozXtoare, icpurii $i goarecii
pot provoca mari pagube in plantatiile tinere de pomi gi in p~pmiere.
Pentru plantatiile superintensive ~i intensive cu num5r mare de pomi
l a unitatea de supsafzp, mijlocul cel rnai potrivit de apirare a pomilor Empo-
triva iepurilor este tmprejmuirea livezii cu plasX de sinnB cu ochiuri mici
(maximum 5 cm). Plasa trebuie ingropatj in psmint 15-20 cm pentru a
nu permite iepurilor sP sape galerii sub gard.
Pentru plantatiile clasice, cu numrlr rnai mic de pomi la hertar se pot
fnveli trunchiurile pomilor tineri cu diferite materiaie (tulpini de floarea-
soareh~i,hirtie, trestie) sau pot fi badijonati cu substanfe iepurifuge. Pentru
a proteja plantatia de daunele provocate de animale domestice, este necesarz
imprejmuirea plantatiei cu un gard viu dc maclurri sau glSdi9.
Pagube mari provoacii ~oarecii9 yobola~riicare rod coaja tulpinii in zona
coletului gi uneori rod complet rsd5cinile. soarecii se cuib5resc in centrul
gospodkesc. Sobolanii ce trriiesc fn apropierea apelor curgbtoare ataci mai
ales plantatiile tinere hfintate pe maluri 3n apropiere. Pentru evitarea pagu-
belor este necesar ca intre centrul gospod2resc a1 intreprinderii ?i plantafie
s5 se mentin5 continuu o band5 dc tercn arat prin care yx~reciinu pot s5pa
galerii ; trebuie de asemenea mobilizat solul in jurul trunchidui qi tasat5
zspada. Cel rnai sigur mijloc de combatere este ins: a$ezarea de momeli
ofr;ii.ite cu past5 fosforat5, przfuirea galeriilor cu Derotox sau cu alte raticide.

43. !Protejarea $omilor Empotriva [accidentelor climatice
In climatul nostru pot surveni pagube datoritl Enghefurilor brumelor
tirzii de primgvar5 precum $i datorita grindinii.
Apgrarea impotriva inghefurilor tSrzii de primHvarH. Speciile pomicole
au nevoie ca mugurii de rod, ilorile sau fructele proaspst legate sj. fie protcjatc
de efcctele negative alc ingheturilor tirzii de prim5var5. Aceasta se poate
ohfine prin metode agsotehnice, care intirzie pornirea fn vegetatie sau prin
metode dc combatere directs.
M k u r i agrotehnice. Adunubui zipezii in ji6rz~l t ~ ~ i ~ z c I z i t ~ este
~ i l 0 7u n a
dintre misurile agrotehnicc care menfin o temprratur8 rnai scriznt5 ~i intirzie
intr-o oarecare m5sur5 pornirea En vegetatie a pomilor.
Stropirea inlregii coroane cu lapte de var fntfrzie de asomenea pornirea
vegetafiei cu citeva zile. Stropirile cu o serie de substante chlmice (2,4 D ctc.)
au aproximativ acelasi efect.
Cclc mai b u m rezultate se obfin Ens5 prin rnetodele directe de coml>a-
tere a Pnghefurilor tirzii dv prim2var.S. Pri3 intermediul acestora se mentinr
En livadri o temperaturS deasupra limitei dc Enghet a florilor.
Metoda cca mai frecvent utilizatg constri En producerea unei perdele de
fum sau ceatl, care fmpiedics radiatia c5ldurii solului. Aceasta se p&te obfine
prin arderea fnlivad%n unor materiale organice (gunoi, vreji de plante etc.),
asezate in ,,grimczi fumigcnc" sau prin ardcrea unor produse chimice iumi-
gene (pacul-5, brichete speciale fumigene etc.). f ri ultima vreme se 1 a n ~ e a . z ~
din avion unele substanfe chimice (acid clorhidric cu amoniac sau acid clwo-
sulfuric). care ajungind En contact cu vaporii de ap5 din atmosferg produc
ceafii artificialg. Crearea (:cranelor de fum sau ceafj. este o metoda bun2
numai in condifii de atmosferz lini~titg,f5r5 vinturi. Ecranele de fum sau
ceaf5 trebuie produse En nopfile cu cer scnin, in care in jurul orei 21 s-a simfit
o rricire brusc5 a.aerului, iar la miezul noptii termometrul aratg f 2" saa
+1,5"C. f n asemenea condifii, sprc diminzafs are loc inghctul. Pentru a evita
pagubele, imediat dupP miezul nopfii se creeaeci perdele de fum care se nlentin
ping la orele 8-9 dimineafa. Grrimezile de fumigene trebuie refPcnte, deoarece
s-ar putea ca in noaptea urm%toare s5 survin8 un nou inghet.
Perdelele de fum reu$esc s5 apere mugurii sau florile pomilor numai in
cazul cii temperatura nu scade sub -3" sau -4C.
IncPlzirea aerului din livads cu ajutorul unor sobite s-a dovedit a da
rezultate chias la temperaturi de -6" $i -7C. Aceasta se realizeaza prin
instalarea h livadP a 200-250 de sobite din tabla, special construite, in
care se ard reziduuri de petrol.
Aspersiunea. Rezultate bune se pot obtine $i prin fclosirea ns@ersizmii,
En noptile cu ingheturi dc primgr-all. Apa cgzut%pe toate organele ponlilor
cedeazri czldura latent2 si rmpiedica scidcrea temperaturii sub linlita de
Pnghef a mugurilor sau florilor cu toate c5 pe organele pomilor sc formeazi
un fel de polei.
Protejarea impotriva grindinei. Grindina provoacz r5ni pe fructe ~ ; i
lgstari si sfisie frunzelc reducind suprafafa de fotosintezs. Din aceastH cauzh
este de prefcrat 5 5 nu se plantezc pomi in regiunile bintuite frecvent de grinding.
lmpotri\7a acestci calamitiiti se pot lua m5suri directe prin utilizarea
rachetelor antigrindins. ProiectiIele respective sint aruncate la Englfinea
norilor de grinding unde explodeaSi $i impiedic5 formarea cristalelor mari
de gheafl.
Se mai pot folosi diverse substante ca iodura de argint care, fiind diri-
jata spre nori de pe sol sau din ax-loane, impiedici formarea cristalelor mari
de gheat.5.
f n !ivezile i ~ t e c s i v e :i superintensive o protectie eficace impotriva
grindinii se obtine prin folosirea plaselor antigrindinz. Acestea sint confeclio-
nate din material plastic, au ochiuri foarte mici, sint foarte u ~ o a r e$i sint
a:ezate peste &,durile de pomi ferind organele acestora de contactul cu
cristalcle dc gheal.8.
44. hgrijirea recoltelor
FZrs intervenlii din partea cultivatorului in unii ani pomii se incarcj
c, un mare nunlir de fiuctc care r%min mici, nu acumuleaz5 suficient zah5r
ji nu se colorea6 suficient. Ca urmarr, d e ~ cantitatea
i obtinut-2 este mare,
fructelc nu au calitatea nccesarl pentru a fi valorificate la o categorie supe-
rjoar5.
f n vederea obtinerii u.nor recolte mari yi in acela~itimp de calitate supe-
Tioars, in unii ani este necesara normarea fnc5rcZturii cu fructe prin reducerea
nunlrirului de muguri de rod, reducerea num5rului de flori care lea@ $i chiar
prin rarirea fructelor. Lucrarile de normare a inczrcilturii pomilor cu fructe
au o deosebitri important5 perltru mar, p i r , piersic $i in mai micj. mSsur5
pent:u prun $i cais dac'a. sint valorificate ca fructe de mas:.
fn urma nomzrii, fructele rHmase in pomi ajung de dimensiuni mari,
asilnileaz5 mult zah5r $i se coloreaz5 mai bine fSrX ca recolta total5 sP scad%.
In anii in care pomii au o inc5rc5turH exagerats cu rnuguri de rod lucra-
rile de normare se Encep Inca din timpul repausului prin apllcarea tiierilor
de rodire. Cu cit incZrc5tura este mai mare cu atit tLierile de rodire vor f i mai
intense pentru a se ajunge la raportul 1 mugure florifer la 2-3 muguri vege-
tativi. Prin aceasts lucrare ins5 nu se face o normare exact5 ci se p5streazP
incri o rezerva En p h ~ srie muguri pentru a contracara eventualele accidente
climatice care ar putea surveni in perioada de kflorire. Aceasta face necesar
ca, in caz de vreme bun5 pe durata Enfloririi, sS se ia masuri pentru a impiedica
o parte din flori s5 lege fructe. Operatia poarta denumirea de .,r5rirea chimid
a florilor" deoarece se realizeaz5 prin pulverizarea pe pnmi a unor substanfe
chimice caustice (tip Dinitro) sau cu efect hormonal (Naftilacetamida,
Etephon, 2, 4-Dj. Nici aceasti lucrare nu poate stabili exact numSrul de
fructe definitiv; in schimh ea impiedid depunerea de substanfe hranitoare
in muite dintre fructele supranumerare $i reduce costul rgririi manuale a
fructelor cu 2.3 pin5 la goy0.
Rsrirea fructelor este lucrarea prin care se stabile~tedefinitiv numlrul
de fructe carp rzrnine En coroana pomilor. Ea se efectueazs manual in perioada
care urmeazz imediat dupa c5derea fiziologica a fructelor cind merele ~iperele
au dimensiunile unei alune jar la simburoase tnc% nu S-a intarit simburele.
Din experienfa acumulatB pfn2 in prezent r a constatat cj. in urma rzririi,
fructele trebuie s5 rimin5 distanfate pe ramurci la 3-5 cm pentru prune,
la 5-10 cm pentru caise 7i pere, la 10-15 cm pentru mere, soiuri cu fructe
mici $i piersici cu coacere timpurie $i mijlocie. Pentru soiurile de mere cu
fructe mari $i pentru pierslcile tlrzii distanfa intre fructele 6 m a s e pe ramun
 f
trebuie sZi fie de 15-20 cm. Desigur, cu ocazia rgriii manuale se face ~i o alegere
a fructelor. f n fiecare inflorescent3 (la mHr, par) se refine un singur fruct,
cel mai bine dezvoltat : in cazul simburoaselor se pZstreazH fructele bine dez-
voltate gi se fnl5turH cele rnici.
Prevenirea cfiderii premature. La unele soiuri, mai ales de mgr, cu 2-3 s l p
tgmfni fnainte de recoltarea fructelor se observl c l o parte dintre fructe se
desprind de ramuri $i cad. La unele soiuri (Parmen auriu) ~i Pn anumite con-
ditii (secetg, lips5 de brans), czderea prematurg poate ajunge la 20-40%
din producfie, ceea ce reprezintg o mare pierdere economic&.
Aceste pierderi pot fi reduse prin aplicarea unor substanfe chimice ca
acid alfanaftil acetic, 2,4-D care prelungesc 15mPnerea fructelor En coroan5
cu 1-3 s5ptlmfni.
Prevenirea ruperii ramurilor. Pentru a se evita ruperea ramurilor sub
greutatea fructelor, ceea ce are influent5 negativ5 asupra recoltelor din anii
urmgtori, este necesar s5 se ia nr2suri pentru sprijinirca lor.
f n plantatiile intensive si superintensive, se vor sprijini ramurile de
sirmele spalierului. f n cele clasice fiecare varpant5 este sprijinitz cu cPte o
proptea fixat5 cam la 113 de la \.irful ramurli.

Subcap. 5. Recoltarea si valorificarea fructelor

~ ~ - .Tipuri de s c a i folosite
i 180 12. rec0ltXe:
a- obignuits. ( -mra prop(itfi; C, - scar1 tirolezz.
d j -scar& c -scar& mJsa; f
sank; )k -scar% - scars
trepied fix, l-scarfi
mobil:
u ~ i f2 eta+
E, cn sporiireglabill; ,
45. R ecoltarea fructelor
Estimarea producei este o lucrare obligatorie pentm a se cunoa9te din
Recoltarea fructelor cuprinde o serie de lucrzri de o deosebitz importan\% timp miisuiile organizatorice ce trebuie l u d e in oederea unei bune recoltzri
economic5 in a l t u r a pomilor, ea reprczentind prima verig5 din Ianful ~ s l o r i - (utilaj, transport, m h % de lucru etc.).
fic5rii fructelor, respectiv a valorific5rii produselor care includ multiplele Recolta se estiheazl pe specie 5i so!, luind cite 10-20 pomi din fiecare
Pngrjiiri acordate pomilor in cursul unui an. parcel%. Fomii se a l q tinindu-re seama ca rindurile din margine dau de obicei
Calit5tile fructelor ;i posibilitlfile de plstrare a lor sfnt influentate in recolte mari $i & unii pomi pot f i suprainc5rcati sau subfnc5rcati cu fructe.
mare m5surz de data la care se recolteaz: fi-uctele, acestea fiind puse in consum Producfia pe fiecare porn re stabile7te prin numirul de fructe pe suprafete
la ,,maturitatea de consum" adic5 in momentul cPnd fntrunesc maximur;l d e control, cIt mai uniform alese Si raportarea lor in kg (numlr fructe la 1 kg).
de calitlfi gustative. Se $tie c5, In general, toate fructele s h t uvor perisabile,
cu o duratj. foarte scurt5 de manipulare. Dupz aceastg mctoa, estimarea se face in 3 epoci ale anului: dupa
Data recoltirii pentru fiecarc categorie de fructe srt stabile~tePn functie lcgarea fructelor. dup2 cjderea din iunie (estimlri provizoru), cu o h n 5 ina-
dc destinafia lor ~i tinPndu-se seama de cuno~tinfeleprivind coacerea soiului inte de recoltare (cstimare definiti1-5).
Pn localitatea respectiv5. fn estimarea recoltkii se poate lua in considerare $i productia medie a
De exemplu, fructele de vark dectinate pentru consumul imediat sau livezii din anii precedenti, exceptind anii cu recolti exceptional5 fB2 +
pentru industrializare se recolteazZ la coacerea depling, iar cele ca-- l e nu se
consum-j. imediat se recolteazz in pirgs. C5p$unile, zmeura qi murele se pot Utilajul nsnrar. fn liverilc cu pomi rigurog trebuie asigurate sclri
recolta cu o zi Pnainte de coacerea deylinl faza de colorare complet5 a solide, ugoara li hine echilibrate. Exist; in prezent o mare varietate de sclri
fructului; cire~ele,caisele si prunele se pot recolta cu 2-3 zile fnainte de a inaltl de circa 3 m,
(fig. 180). Cea mai indicac este scara dnbll cu 7 trepte,
atinge maximum de calitsfi; piersicilc, merele ~i perele de var5, care i ~ i larg5 de 70 cm la baz5 $ 30 cm la partea superioarz. Pentru pomii pitici i
des5virsesc coacerea ~i dupii recoltare, pot f i desprinse de ramur: cu 5-6 zile garduri, mult mai economice sint sczrile de tip sanie $ scaun care permit
inainte de maturitatca deplinil.
~i agezarea lsdifelor En carc se face cules-dl.
Carnpania de recoltare Intr-o plantafie de pomi trebuie ginditz gi org-ani-
zat5 din tirnp, prin estimarea productiei yi prin pregjtirea utzajului neccsar. Sach in care se culeg fructele trebuie s5 fie ujor manipulabili, prevzzuti
cu bride pentru agjtat pe umeri. p e n t n ~a 1Zsa libere ambele miini ale cule-

g5torului $i cu fund rabatabil. Capacitatea
lor este de 12- 15 kg pentru mere $i pere ~i
aproximativ jumgtate pentru fructele care
se strivesc.
Recipientele (ladife) pentru transportul
fructelor din livad5 vor fi cu capacitate
de 30-40 kg pentru mere $i pere ~i circa
pentru prune, cire~e,vi~ine,caise.
kf
20 n pomicultura modern2 se folosesc
pentru transportul merelor $i perelor din
livad5 la stafia de sortare-calibrare-depozit,
palete-Kizi de mare capacitate, 250-45'0 kg,
Fig. 181 - Paleta-lad5
manipulate c u utilaje adecvate de ridicat
$i transportat (fig. 181).
Pentru a se ridica randamentul culeg5torilor au fost create platforme
trase de tractoare care inlocuiesc sczrile.
Fructele destinate consumului in stare proaspEit5 ~i pPstrririi se recoltcaza
manual. Fructele destinate industrializsrii precum $i nucile, alunele, migdalele
se recolteazs prin scuturare. f n ultima vreme scuturarea se face cu un braf
vibrator a t a ~ a tla tractor; fructele sint prinse pe o prelat5 concavii elastics,
apoi purtate de benzi transportoare ping la lldife.
Stabilirea datei recoltiirii. Cantitatea, calitatca $i .in mod deosebit capa-
citatea de pkstrare a fructelor, sint mult influentate de data recolt5rii. L)in
aceasts cauz5 exist5 multc studii care au stabilit c5 principalele criterii pentrrr
fixarea datei recoltgrii sint: schimbarea culorii de fond. ususinfa cu
care se desprind fructele de ramurg, consistenfa pulpei (verificat5 cu pene-
trometre), evolufia amidonului din fructe ~i numarul de zile de la inflorirea
deplins pPn2 la recoltare.
Este de refinut c5 datele de recoltarc sPnt in strinsa leg5tur5 cu condifiilc
ecologice ale locului $i ale anului. Din aceastii cauzH in fiecare bazin pomicol
~i Pn fiecare an agricol este nevoie s5 se an~lizezecu atenfie dinamica cregterii
$i maturkrii fructelor $i ss se stabileascz momentul culesului pentru fiecare
soi in parte.
Reguli tehnice pentru cules. Manipularea fn~ctelor trebuie fiicufi. cu
mult5 grijii, evitindu-se lovirea sau r5nirea lor. fn locurile rknite se instaleazz
boli criptogamicc sau procese fermentative care depreciaza calitatea fructelor.
Aceste fenomene apar $i in cazul cir rana este facut5 prin desprinderea pedun-
cului fructelor (in special la cire$e $i vigine). Din aceast5 cauz5, fructele se
recolteaz5 cu peduncul. Pentru menfinerea turgescentei fructelor stratul de
cearH existent la suprafata lor trebuie sir rkmix-22 intrcg. f n sfiryit, pentru a
se asigura producfii mari de fructe $i in anii urmHtori trebuie evitat5 ruperea
ramurilor I de rod in timpul recoltzrii.
f n timpul culesului, fructele mari nu se string Entre degete, ci se prind
cu toat5 palrna, iar fructele mici se apu& de peduncul; desprinderea de pe
ramurz se face prin rzsucirea sau inclinarea fructelor.
Fructele se ayaza cu mina in recipiente. nu se amnc2, iar trasvazarea
fructelor dintr-un recipient in altul se face cu multH atenfie pentru aevita
lovirile ~i strivirea.
Recoltarea fructelor ^Incepede la baz5 ciitre virful coroanei. pe timp r2coros
$i uscat. Recipientele cu fructele culese se tin la umbrj $i se expediad jn
locuri rlcoroase. f n zilele cHlduroase de var5, recoltarea se intrerupe intre
11- 17 sau se recolteazg numai fructele de pe partea umbritk a pomilor.
Concomitent cu recoltarea se face separarea fructelor sLn5toase de cele vzp:-
mate sau bolnave.
Depozitarea provizorie a fructelor culese se face in locuri cit mai r5coroase
bine aerisite ~iferite de ploaie
- $i de soare, sub Soproane sau In halele de sortare ;
nu se fin in soare.
46. Condifionarea si pgstrarea fructelor
Operafiile de baz5 ale condifionkrii sint sortarea $i calibrarea fructelor,
la care se mai adauga curent, in tehnica moderns, unele operafii cum sint
sp??larea cjl dezfnfecta~eafructelor, uscarea, perierea $i lustruirea, dupH care
;rineaz5 ambalarea.
La fructele excesiv de perisabile (c5p$uni, zmeur5) sortarea $i ambalarea
se fac concomitent cu recoltarea En cimp unde fructele respective sint a ~ e z a t e
En ambalajele cu care ajung la consumator.
Pentru fructele rnai pufin pcrisabile (incre, pere, piersici, caise, prune),
dvstinate consumului In momentul recoltgrii, En 1ivad.L se face o ,,presortare"
adicH se inliituri exemplarde complet nccorespunz5toare. Sortarea $i calibrarea
se efectueaz5 apoi in centrele de valorificare. Aceste centre sint specializate
~i posed5 utilaj ,modern cu ajutorul ciiruia operatiile se succed astfel:
Sortarea la bandi. Fructele aduse din livads Pn I5difele de transport
sfnt riisturnate manud sau mecanizat in alimentatorul liniei de condifionare.
Dac5 l a aceast5 operafie fructele cad de la o Pslfime mai mare de 25 cm se
produc v5t5m5ri. Pentru a se evita aceste v5tamsri unele instalafii de condi-
tionare au bazine cu ap% in care se rgstoarnk fructele.
Pin acest bazin fructele sint trecute apoi la sortarea propriu-zis2 care
se face la bands. fn majoritatea cazurilor aceast5 operafie se efectueazz
manual ~i const5 din eliminarea din masa fructelor a exemplarelor exagerat
de mici, a celor necoapte, a celor ajunse deja la supracoacere, a exemplarelor
bolnave, ranite, deformate sau crspate etc.
Unele instalafii moderne (Hermes, Roda IMC) au posibilitatea de a
face automat separarea fructelor necorespunz2toare ~i apoi gruparea dup5
pigrnentatie a celor rarnase.
Calibrarea fructelor este operatia urmgtoare. E a are mare importan@,
deoarece produsele omogene se ambaleazs mai uyor $i suporb2 in mod egal
pcurile $i trepidatiile din timpul transportului.
f n liniile de conditionare moderne calibrarea se face mecanizat, calibra-
toarele funcfionind fie dupa greutatea fnictelor, fie dupg d a m e t d lor.
Alte opera+ f n cazuri speciale sortarea $i calibrarea sint completate cu
~p-ilarein solutii dezinfectante, zvintare, tratare cu insectofunglc~de(pentru
cele care vor fi introduse la pgstrare), acoperire cu un strat fin de cear5, periere,
lustruire etc.
f n cazul c5 unitatea nu dispune de utilaje moderne, sortarea$ calibrarea
se pot face manual pe mese de sortare-calibrare. fn aceastzsituafie m u n c i t o d
efectueazs concomitent mai multe operafii: sortare, calibrare, grupare pe
culori, ~tergere,lustruire ~i aSezarea in ambala~ele care sint grupate in
jurul S ~ U-.
 De la m a ~ i n ade calibrat, fructele trec la sectia de ambdare.
Ambalarea fructelor este necesarz pentm p%strarea integ&tHtii lor in
timpul transportHrii. 0 ambalare corespunzj.toare presupune ca fructele s5
ocupe tot spatiul din ambalaj, pentru a se evita lovirea Vi deprecierea aces-
tora in timpul manipulzrii ~i transportarii. Ele trebuie a ~ e z a t e rnai apropiate
intre ele far5 a se indesa ~i fzr5 a avea joc in ambalaj.
Capacitatea ambalajelor este in raport de rezistenfa fructelor la suprapu-
nere: merele, de exemplu, se pot ambala in l5zi Inalte de 25-40 cm inzltime
~i capacitatea de 25-30 kg ~i chiar in I5zi palete de 60 kg; cirepele, caiseie ~i
piersicile in ambalaje Scunde ( 1 1- 13,5 cin ) de 5-6 kg. iar capgunii si zmeura
se pun in ambalaje de 1,2-3 kg.
Ambalajele sint confecfionatc din materiale diferite: lemn. carton gofrat,
mase plastice; ele trebuie sL fie ieftine si s%permit5 stivuirea. Pentru a asigura.
o bun5 aerisire a fructelor, circa 29& din s u p r a f ~ f aambdajului trebuie sri fie
goluri prin care sB poatB pztrunde acrul.
PBstrarea fructelor. Toate fructele speciilor pomicole, chiar ~i cele v8ra-
ticc, sc pot pjstra cEteva zile dup5 cules, d a d sint firlute intr-un loc r;c5ros,
bine acrisit, lipsit de luniill5. Alimentafia rational5 a omului necesit: ins:
p5stmrea fn~ctelorpe o durata de citeva lr:ni, pentru a aproviziona organisn~ul
cu vitamine gi sHruri minerale En pcrioada de iai-n5.
Fructele sint alcgtuite din celule vii. care dupH dcsprinderca din coroan;
continu; s% transpire, sS respire, degajz biosid de carbon ~i cLldurH, inr in
interiorul lor se produc numcroase schimb$ri biochimice. Prin reglarea concti-
jiilor de pzstrare se poate dirija intcnsitatea fenomenelor fiziologice ~ i b i o -
chimice din fructe, in sensul prclungirii duratei dc pistrare a fructelor.
Fenomenele fiziologice se produc cu intensitate rnai redus5, dacz tempe-
ratura este rnai scHzutB. Sub o anumitL limits, fructele ingheatj, iar dup5
dezghef, procesele lor fiziologice sint mai intense, deci perioada de pastrare
se scurteazj.. S a constatat ci temperatura cea rnai potrivit5 pentru pzstrarea
majoritatii fruc'telbr este in jur de 0C cu variatii mici de ,t 1C. 0 temperaturj
rnai ridicatH gribegte maturarea fructelor, intensificL respirafia, transpiratia
~i procesele biochimice ~ i in , plus, favorizeaz: dezvoltarea bolilor cripto-
gramicc. Tntrucft in timpul p5strHrii fructele degajj. cHldur5, exists pericolul
de iutofncHlzire; de aici necesitatea controkjrii atente a tem~eraturii$i a
regliirii ei.
Umiditatea relativH optima a aemlui din depozite estc cuprinsj. intrc
85 pi 90%. D a d aerul este rnai uscat. re intensificj proceselc de transpiratie.
fructele pierd multi apH ~i se incretesc. Umiditatea rclativ: a aerului pestc
95 % favorizeazi dezvoltarea bolilor.
fntrucit lumina intensificz respiratia Vi chiar transpiratia, pentru a
prelungi perioada de pjstrarc a fructelor. luniina nu este necesari ; sint niai
potrivite depozitele iipsite de luminH.
fn timpul maturzrii fructelor. prin respirafie se degajH ap5, bioxid de
carbon. diferite aldehide si etilen. frnbogafirea atmosferii h bioxid de carbon
reduce intensitatea respirafiei gi implicit incetine~te (intPrzie) procescle de
maturare. Cele mai bune rezultate se obfin la o concentrafie de 3-5% CO,.
CantitHti mai mari de bioxid de carbon au efecte negative. duc la suprimarea
capacitrfii de apirare iinpotriva bolilor ~i d%unktori!or, la asfixierea celulelor.
Reducerea cantitsfii de oxigen sub procentul normal din aer (21 %), de ase-
menea, incetinevte respirafia gi lntirzie maturarea. fntr-o atnlosfer5 Ecu
3-4% oxigen fructele se pZstrcaz6 foarte bine. In absenta o~igenului se
fntrerupe rcspiratia aeroh8 $i sc produce respiratia anaerobj. Ca urmare,
se produce un consum nreconomic de substante de rezervi (fructele scad
rapid In greutatc), se ajungc chiar la moartea celulelor prin acumularea unor
Drodu$i ai metabolismclui incornplet osidati, in special alcool etilic ~i a1dehid.j
icetic%.
Etilenul degajat de fructe ~i acumulat in depozite are rol de accelerator
al matursrii gi scurteazH perioada de @strare a fructelor. Cantitatea de etilen
degajat5 este strins legati de gradul dt. coacere. Fructele care sPnt rnai aproape
de coacerea deplin5 degaj5 rnai mult etilen decit ccle care sint la Inceputul .
maturzrii. -Din aceast5 cauzj, soiurile dc toan~na,psstrate Empreun5 cn cele
de iarn5. accelereaz5 coacerea acestora din urn;.
Tiguri de depozite. Conditiile necesare pentru pistrarea unor cantititi
mici de fructe se realjzcaz5. in inc&peri simple, pivnife, beciuri in care se re:
gleaz5 temperatl~ra,umiditatea relativz a aerului ~i compozifia lui prin aerislrl
sau prin udarea spatiilor libere, dacL aerul este prea uscat.
Pentru pzstrarea fructelor in cantitsti mari se construiesc depozite cu
ventilatie mecanics, frigorifice sau cu atmosferS controlat5.
Partile conlponente ale unui dcpozit modern de plstrare s h t : cclulele
de pHstrare, sala de condifionare, ccntrala frigorificz, spafiile pentru amba-
laje $i anexele administrative.
Dcpozitelc cu vcnfila{is mecnnicC siiit construcfii speciale pentru. pZstrarea
fructelor prevazute cu instalatii de ventilarea gi umidificarea aerulul, dar f5r2
instalatii frigorifice. Conditiile din interiorul depozitului sint In strinsB depen-
den;: de temperatura ~i umiditatea din exterior. La noi in tar5 au fast con-
struite depozite cu veti1a:ie mecanid ,,tip Voinegti.' cu o capacitate c h
500 tone.
Spafiul de pHstrare a fructelor este ritual deasupra unei ,,camere tamponu.
Aerul rece din exterior pHtrunde in aceasti camer'i tampon de unde este
impins de ventilatoare electrice, prin spatii libere h a t e Pn pardoseali, En spa-
$iul de depozitare reduci~ldtemperatura; a e d este apoi evacuat prin c o ~ u r i
de aerisire amplasate in tavan. Fructele sint depozitate fn l5zi stivuite unele
p e r k altele pentru ;I. folosi cit rnai bine ca~acitateadepozitului; 1ucrPrile d e
sortare, ambalare, stivuire se execut5 de obicei manual.
D e ~ o r i t c i ef r i g o ~ i f i c c sint mai complete ele putfnd asigura condifiile
necesare pentru p5.str;rre independent de temperatura exterioarz. Capacitatea
acestor depozi-te este mult mai mare, Intre 5 gi 20 mii tone, iar lucrjrile d e
condifionare, rna~~ipulare, + stivuire ambalaie stnt mecanizate. I n tara noastG
a11 fsst construite numeroase astfel de depozite moderne. Spatiul de pgstrare
este reprezentat de celule cu capacitate de 200-100 t fiecare, constmite
din c5rBmidH sau beton avind asigurata izolafia te-ic: 9i ,,barierea de vapory.
Temperatura in interiorul celulelor este asigurata de instdafiile frigorifice
legate la central* fdgorifi&, umiditatea relatisH ~ r i numidificare, iar vehi-
cularea aerului este asigurati de ventilatoarele bateriei de r5cire.
Dc$ozitele cu atmosfera c o a ~ r o i o t isint depozite frigorifice la care in afar5
de izolafia ternlic5 Si bariera de vapori se realizeazg pi izolarea la gaze. Aceasta
din urm5 se obfine prin aplicarea de ragini ~oliestericepe pereti, tavan ?i
pardoseall pi prin etangeharea urilor cu garnituri de cauciuc. f n a f a r l de
 i

instalatiae frigorifice de umidificare ~i de ventilare a aerului, depozitele din

a ~ e a categorie
s ~ ~ posed5 instalatii pentru modificarea compozitiei aerului Cap. 11. Pomicultura special%.
d ~ celulele
n de plstrare. Acestea se cornpun din convertizoare de oxigen ri
decarbonif icatoare.
Convertizoarele de oxigen adsorb aerul din celule, mic-oreazs cantitatea
d e oxigen pin5 la limitele de 3 - 4 % Si apoi refuleazl aenll din nou in cdulele
d e pistrare.
Decarbonificatoarele au rolul de a elimina bioxidul de carbon rezultat
din respiratia fructelor astfel Incit proportia de CO, s5 nu fie mai mare de
34%.
Subcap. 6. Cultura pomaceelor
f n conditii de atmosferl controlati, procesele fiziologice din fructc sint
mult incetinite, astfel c l fructele rimin aproape in stadiul de maturare pe
care il aveau in momentul introducerii la psstrare.

47. Cultura miirului

' Malus domestics - Fam. Rosaceae, subfam. Pomoideae

Originea gi aria de riispindire. MZirul este originar din regiunea Muntilor
Himalaia ~i din Muntii Caucaz. In prezent se cultiv: En toate continentele
in zona te'mperat5.
Productia mondialj. de mere depi~egte22 milioane tone din care rnai
lnult de 112 se ohtine En Europa, ;%rile mari produciitoare fiind: Franta,
Italia $i R.F. Germania.
111 tara noasfr5 cultura mHrului este rzspinditi in zona dealurilor cu 300-
750 m altitudine, situate de o parte $i de alta a Muntilor Carpati ~iApuseni.
Pe dealurile subcarpatice meridionale cele mai renumite bazine gi centre
de culturii a mzrului sint: Horezu, Rimnicu-Vflcea, Tigveni, Meri~ani,Dom-
neSti, Curtea de Arge~.Cimpulung-Muscel, Valea Mare, Cinde.$i, Voine~ti,.
9 .
Gemenea. Malul cu Flori, Pucioasa, Biicoi, Drajna, CislBu, Dumitre~ti,PMfr-
lagele etd.
Pe dealurile din vestul tzrii, centre $i bazine rnai importante sint Geoagiu,
Orii~tie,Gurahonf, Hateg, Ialomita, Domagnea etc.
Ti1 regiunea dealurilor din nord, sint renurnite centrele $i bazinele Baia
Mare, Seini, Somcuta, Bistrita Nisiud etc.
f n zona dealurilor Moldovei, cele mai importante bazine ~i centre sint:
Piatra Neamf. Suceava, Ceabliu, RSdi~eni,Filticeni, Tg. Ocna, Valea Glo-
dului, Vrancea etc.
f n zona dealurilor din sud-estul Transilvaniei sint importante bazinele:
CisnHdie, Sibiu, F i g s r a ~ ,Miercurea Ciuc etc.
Importanfa. Mirul este cea mai important5 specie pentru pomicultura
wrii noastre. Fructele sale au rol deosebit in alimentatia rational5 a omului.
Merele contin 7- 170/, zaharuri (in majoritate uSor asimilabile) ; 0,16- 1,27%
acizi organici (exprimat in acid malic) ; 0,23- 1,14 % substante pectice ; 0,18-
0,27 yoproteine : 5- 18 mg o/o vitamina C ; vitamina A ; substante minerale etc.
Datorits existentei soiurilor cu coacere inceplnd din luna iulie Si a insu~irii
soiurilor de iarni de a se pastra timp indelungat, merele a s i p r a c o n s d
de fructe proaspete, atfi in timpul verii, cit ~i iarna cind nu exists alte surse
de vitamine din produsc vegetale proaspete.
 4
Merele constituie totodat5 o materie prim5 valoroas5 pentru industria
alimentar5, prelucrindu-se sub form5 de compot, marmelad5, suc, cidru, , tentios fat5 de sol, rezist5 bine la
fructe uscate gi altele. ger $i secetH $i este destul de re-
Importanta speciei rezid2 $i in insu~irilcagrobiologicc: merii s h t foarte zistent fat5 de boli $i dZun5tori.
bine adaptati la climatul temperat, pot fi cultivafi in formc foarte diferite de la Se coace in a doua jumgtate
sistemul clasic pin5 la cel superintensiv ~i se comportg bine pe soluri variate. , a lunii august: fructele sint mijlo-
Datorit5 marii sale importanfe in programul de dezvoltare a pomiculturii cii, sferice, putin turtite (fig. 182),
noastre, mHrul este prevHzut a fi extins. Ca urmare in plantafiile noi el repre- costatc $i au o coloratie rogie
zint5 45% din totalul speciilor. intend. Red Melba este obfinut
dintr-o variatie muguralH a soiu-
lui Melba.
47.1. ParticuIaritii$ile biologice S o i u r i l e d e m e r e de
t o a m n H se recolteazz fn lu-
M5ml este reprezentat Pn pomicultura mondials de peste 10 000 de - nile septembrie-octombrie. Unele
soiuri diferite. dintre ele ajung la maturitatea
La noi in far5 exist5 cca 200 de soiuri dintre care ins5 corespund ccrin- de consum imediat d u p i recol-
$elor pomiculturii intensive $i superintensive numai citeva. Soiurile de mere tare, altele nu pot fi consumate
sint clasificate dupH perioada de coacere in: soiuri dc var5, soiuri de toamn;. decPt dup5 ce fgi completeaz5 coa-
gi soiuri de iarn;. cerea in depozit citeva s5pt5mPni.
f n sortimentul noilor plan-
Descrierea principalelor soiuri de mere tatii soiurile de toamnil vor intra
fn proporfie de 7 %. Sint Pnmul-
S o i u r i d e v a r 5. f 11 aceast; grupz sint cuprinse soiurile care ajung fite Pn pepiniere: James Grieve
l a coacere in lunile iulie ~i august. Momentul recoltsrii coincide la aceste ~i Fmmos de Voine~ti.
soiuri cu maturitatea deplin5 deci se pot consulna imediat dup5 recoltare. J a m e s G r i e v e are vi-
Dup5 cules ele se pot pastra doar citeva zile. goare mijlocie sau submijlocie.
Conform prevederilor programului de dczvoltare a pomiculturii dill tara IntrP pe rod foarte timpuriu gi
noastrH soiurile de var5 vor reprezenta 3q/, din sortimentul noilor plantatii. d5 recolte foarte bune. Are ce-
Soiurile de var5 admise la inmulfire in pepiniere in prezent sint: Stark Ear- rinte modeste f a t i de sol $i c51-
liest, Aromat de var5 gi Red Melba. dut5, este destul de rezistent la n - turtita: bFig. 182 - Forme de mere:
Close. Este un soi de vigoare mare, rezistent la ger $i f5inare cu un poten- -sferic-tmtita;
ger $i boli. In condifii de cre~tere r - sferic alungita; c -sfaid; d -ovosferidl
f - elipsoidall; g -cilindrid; k - conid;
tial producti'v mediu. i - conic-alunglt8 ; j - tronurnid; k -ovoid&; I - clopoti-
natural5 pomul are port retom- lorma; m - g u t u i f m i l ; n - bcrgamoti-form8; 0 -neregu:
Fructele se coc la inceputul lunii iulie, sint tronconice, de m5rime inijlocie bant. Polenizator: Ionathan. De- lata
~i colorate in royu, aproape in intregime. Xu este introdus incg la inmulfire licios rogu. . > .

in, pepiniere.
Stark Earliest este un soi de vigoare mare, cu intrare pe rod foarte pre-
coce $i cu un bun potential productiv. Merge bine pe soluri variate chiar
gi pe cele grele. Are rezistenfg bun5 la secetH gi la boli. Keu$e$te la altitudini
mari. Polenizatori: Delicios roSu, Delicios auriu, Starkrimson. Fnictele se coc
d e la inceputul lunii iulie pin5 la 15 iulie, sint mijlocii, sau snpramijlocii,
sferic-turtite, Pngustate spre caliciu. Culoarea pielitei este rovie-vie, unifom15
p e partea insorit5 $i striata pe restul suprafefei; are puncte subcutanate
g5lbui.
Aromat de var5 este un soi obfinut la Statiunea experimental5 horti-
viticol5 Cluj, care se coace la inceputul lunii august.
Pomul, de vigoare supramijlocie, produce abundent astfel cg, dacH nu
-i se normeaz5 productia fructele S m i n mici. fn condifii de agrotehnic5 bur,:
Ins5 fructele sPnt mijlocii, sferice (fig. 182, c), de culoare rogie-aprinsg, gustul
fiind asem5ninator cu al soiului Ionathan.
Red Melba este soi cu vigoare mare $i port natural semi-dresat: arc
intrare pe rod precoce gi potential de productie foarte bun. Nu este pre-
Fructul se coace in august-septembrie gi este mijlociu sau mare, sferic-
turtit, colorat Pn galben-limoniu, cu o pat5 de rap sp5lHcit, v5rgat5 cu rogu-
aprins (fig. 182, b).
Grieve rouge este o variatie mugural5 a soiului .James Grieve care se
coace in aceeayi epock dar arc fructe mai ro~ii.
Frumos de Voine~ti.Estc un soi obfinut la Statiunea de cercet5ri ~ o i n e $ t i -
Dimbovifa. Pomul are vigoare mijlocie, intr5 pe rod timpuriu $i este foarte
productiv. Manifest5 rezistentg bun5 la f5inare. f n pepinierz manifest5 sensi-
bilitate la ger. Fructele se recolteazH in septembrie $i se consumHph5Pn
decembrie. Sint mari, de calitate foarte buns, colorate in rop-portocaliu
cu dungi purpurii ; in porfiunea umbrit5 r5mine galben.
Parmen auriu, soi de vigoare mijlocie, cu port semi-dresat, cu intrare pe
rod semiprecoce, gi cu potential productiv foarte bun. Este destul de preten-
tios fat5 de sol, rezistent la. ger, dar are rezistenfH scHzut5 la secet5 $i la boli.
Fructele cad masiv inainte de recoltare indeosebi in anii seceto~i.Poleniza-
tori: Ionathan, Gustav durabil, London Pcpping, Mc Intosh, Parmenauriu.
Se coace prin septembrie, iar fmctele se p5streaz5 pPnH in ianuarie, mai ales
cfnd este cu1tiva.t in zone rzcoroase, motiv pentru care adeseori este consi-

derat ca soi de iarn5. Fructele sint mijlocii sau supramijlocii, au forma tron-
conic5 (fig. 182 g) sau sferic-turtit5 (fig. 182 b) $i sint galbene-aurii, dungatc
cu ro$u pe partea insorit5.
S o i u r i 1 e d e m e r e d e i a r n 5. Se recolteazi toamna tirziu
dar ating maximum de calit5ti $i se pot consuma l a citeva sSpt5mini sau chiar
l a 2-3 luni de la recoltare, timp fn care sint p5strate in depozite. Aceste
soiuri, fiind cele rnai importante, vor intra in sortimentul noilor plantatii
in proportie de 90 % . Pepinierele noastre inmulfesc in prezent soiurile: Deli-
cios de Voinevti, Golden delicious, Golden spur delicious, Starkrimson, Wa-
gener premiat ~i Ionathan.
Delicios de Voine~tia fost obfinut la Stafiunea de cercet2ri pomicole
Voine~ti.Fiind primul soi care ajunge la maturitate din grupa soiurilor de
iarn5, unii autori il caracterizeaz5 ca soi de toamn5-iarn5. Pomul este produc-
tiv $i rezistent la f5inare. Fructele sint supramijlocii, tronconice (fig. 182 j)
coloratc in ro$u aprins pe majoritatea suprafefei, au gust dulce .$ arom5 intenss.
Delicios auriu (Golden delicious) este u n soi apreciat pe piafa internatib
nalk Are vigoare mijlocie sau supramijlqcie $i port natural semi-etalat, i n t 6
foarte timpuriu pe rod $i este considerat ca cel mai productiv soi de mere.
Este destul de pretenfios fat5 de sol $i fat5 de d l d u d . Este rezistent la ger,
rezistent la secet% dar sensibil la rap5n. Se polenizeazi bine cu polen de la
soiurile: Ionathan, Mc Intosh, Parmen auriu. Fructele se p5streazj. pin5 in
aprilie, sint mijlocii cu form5 sfero-conic5 (182 d) cu.coaste slab conturate.
Sint colorate uniform in galben sau galben-auriu $i au numeroase puncte mari
d e rugini, r5spindite pe toat5 suprafafa. Pedunculul fructului este foarie
lung $i subfire.
Golden spur Delicious. Este un soi nou obfinut prin o mutatie apzrut5
l a soiul Golden Delicious. Noul soi are vigoare redus:, atingind aproximativ
213 din dimensiunile soiului initial. Are o foarte mare capacitate de producfie,
iI
rode$te regulat $i intrH foarte timpuriu pe rod. Are aceea$i polenizatori ca
~i Golden Delicious. Fructele, de m5rirne mijlocie, cu culoare galben5-verzuie,
cu o porfiune i n i o ~ i t 5in partea insorit5, sint de foarte bun5 calitate $i ajung
l a maturitate in aceeavi perioad5 ca $i Golden Delicious.
Starkrimson, soi cu vigoare mic5 sau submijlocie, are potenfial productiv
foarte, mare. Este pretentios fat5 de sol $i cildurH $i are o rezistenf5 bun5
fat5 de boli $i dgungtori. Fructele sint mari, tronconice (fig. I82 j) costate
(form5 de ardei gras) ~i sint intens colorate 'in ro$u in& de la legare. Fructele
sint de calitate foarte bun5, se coc Pn perioada decembrie-februarie, sint rezis-
tente la transport ~i se p5streaz5 foarte bine.
wellspur.-~steun ioi cu vigoare redusi. Are o bun5 capacitate de pro-
ducfie $i intr5 foarte timpuriu pe rod. Polenizatori: Golden Spur delicious.
Fructele, asem5n5toare cu ale lui Starkrimson, au coloratie r o ~ i eu n i f o m i ,
care apare foarte timpuriu, sint de bun5 calitate, rezistente la transport ~i
se p5streaz5 bine. Este socotit un soi excelent pentru toamn5. $i iarn;i.
Wagener premiat este unul dintre soiurile cu cea rnai mic5 vigoare, cu
intrare pe rod foarte precoce, adesea formead muguri de rod in pepinier5 gi
are mare potenfial de productie. Este destul de pretenfios fat5 de sol, prefer5
climat rzcoros; are rezistent5 rnedie la ger $i secet5 $i destul de sc5zut2 fat5
de boli $i d5unHtori. Se polenizead cu polen de la soiurile: Parmen auriu,
Renet de Landsberg, Borovinka. Fructele sint de m2rime variabil5 pe ace-
la$ pom, de form5 sferic-turtiti cu 5- 10 coaste largi (fig. 182 b). Au culna-
rea de fond galhen5 auriu rumenit5 de ro$u-inchis; fructele ajung la maturi-
1
tatea de consum En perioada decembrie-mai, sint de calitate foarte bung $i
se p5streazH foarte bine.
Ionathan este unul dintre cele mai apreciate soiuri de mere pe piata
international& mult rHspindit i? cultuC~la noi. Are vigoare mijlocie $i port
natural etalat, formeaz5 ramurl subflri $i lungi, intr5 timpuriu pe rod ~i
are potential de productie ridicat. Estc destul de pretentios fa#; de sol $i
expozitie, are rezistenp bun5 la ger, rezistent5 slab5 la secet5 $i este foarte
sensibil la f5inare. Polenizatori: Delicios ro$u, Mc Intosh, Gustav durabil.
Parmen auriu, P5tu1, Delicios auriu, Wagener premiat. Fructele soiului
Ionathan se recoltea& in octombrie gi se pHstreaz5 pPn5 in mai. Sint de m5-
rime mijlocie cu form3 tronconicg $i cu coaste slab conturate (fig. 182 j).
Sint colorate intens in ro$u-singeriu, aproape pe toat5 suprafata. Exist5 $i
forme rnai putin colorate la care o parte este galben5-verzuie, iar cealaltL
r o ~ i e dungat5
, cu ro$u intens.
Alte soiuri de mere de iarn5 care prezint!. important5 sint urm5toarele:
London Pepping este un soi cu vigoare mljlocie, cu intrare foarte timpu-
rie pe rod $i cu potenfial mare de productie. Este pretenfios fat5 de sol, are
rezistent5 s&zu:l la ger $i este sensibil la rapin $i f5inare. Polenizatori:
Ionathan, Parmen auriu, Delicios auriu. Fructele se recolteaz5 in septembrie-
octombrie $i se pgstreazg pin5 in martie. Fructele au mirime variabil5 pe
acelagi pom; au form5 scurt-tronconic2, turtit5, cu creste la caliciu $i sint
colorate in galben ca ceara, uneori cu ro$u sp512cit pe partea expus5 la soare.
Idared este un soi obfinut prin incruci~areasoiurilor Ionathan $i Wage-
ner premiat ale carui fructe se pSstreaz5 foarte bine consumfndu-se din
noiembrie pin5 in rnai. Pomul are vigoare mijlocie, este precoce ~i productiv.
Este destul de rezistent la rap5n dar sensibil la f5inare. Fructul este asem5n5-
tor cu Wagener premiat ceva mai acid $i mai putin aromat decEt Ionathanul.
Mutsu este un soi triploid japonez, foarte asem5nHtor cu Golden deli-
cious, dar cu f r u ~ t umai
l mare, cu pielita lucioas5, f5r5 suberificzri, cu pulpa
ceva rnai acid5. Polenizatori: Richared, Parmen. Pomul are vigoare mare $i
port semi-dresat. R o d e ~ t epe lemn tin5r de 2-3 ani. Este foarte sensibil l a
rap5n ~i pufin sensibil la f5inare.
Granny Smith. Soi originar din Australia. Pomul are port dresat sau semi-
dresat $i este rnai viguros decit Golden Delicious. Cere sezon lung de vege-
tafie, dfnd bune rezultate in zonele cu climat cald. Se polenizeaz5 bine cu
Golden delicious, Richared, Idared, Red Delicious, Ionathan, Parmen. Fruc-
tul are culoarea verde strzlucitoare la recoltare, cu lenticele alburii, devenind
galben-verzui la depllna maturitate ;pulpa este alb5, foarte suculent5, crocantg
$i foarte acidulat5, f5rZ arom5. Maturarea fructelor este omogen5, iar epoca
de consurn este foarte tirzie.
Din grupa de soiuri Delicios ro$u exist5 in tara noastr5:
Delicios roFu care are vigoare mare $i port natural semi-dresat ; intrarea
pe rod este semiprecoce Si are potential de productie foarte bun. Soiul este
destul de pretentios fat5 de c5ldur5, are rezistenv bun5 fat5 de boli $i d5un5-
tori $i mijlocie faf5 de ger $i secefi. Polenizatori: Ionathan, Mc Intosh, Deli-
cios auriu. Fructele sint mari, se recolteaz5 in octombrie $i se p5streazZ pin5
in martie. CaracteristiG este forma tronconic5 a fructelor, cu 5 coaste, care
la caliciu formeazi creste mari, astfel c5 aminte~tede forma de ardei gras.
I Fructele sint colorate aproape pe toat5 suprafafa Pn ro$u putin dungat.
Starking delicious, cunoscut la noi ~i sub numele de Delicios dublu ro$u
i are acelea$ dimensiuni $i form5 ca Delicios ro?u, dar este mult mai intens

colorat. fntregul fruct este acoperit de o culoare ro~ie-violacee-inchis.Pomul
estc foarte viguros $i are port natural semi-dresat.
Richared este soi de vigoare mare ~i port semi-clrcsat cu intrare semi-
precoce pe rod ~i bun potential productiv. Este pretentios fats de sol ~i cH1-
~ d u r 5~i are rezistenf5 bun5 la ger qi boli. Polellizatori: l'amen auriu, Dclicios
auriu, Stark Earlist. Fructele lui sint de calitate foarte bung, se coc in octom-
brie-ianuarie. sint de mzrime supramijlocie, cu contur r e s l a t ~i sint colorate
in roSu v i ~ slab
, dungat.
Descrierea portaltoilor
MHrul este specia pentru care exist5 in cultur; cel rnai mare numHr de
~ o r t a l t o igenerativi ~i vegetativi, de vigoare rnic5, mijlocie sau mare 9i
cu cerinfe difcrite fafH de condifiile de mediu.
P o r t a 1 t o i d e v i g o a r e s c H z u t H indicafi pentru livezile super-
intensive :
M-27 este obfinut relativ recent $i cste inc5 pufin rzspindit. AI-e cea siai
sc5znti vigoare dintrc tofi portaltoii: la 15 ani pomii (Cox's orange) oblirlufi
pe acest portaltoi xu atins d o a ~1,43 m Pr,%lfi~ne yi 1,95 In dia~netrulcoroanei.
Are sistem radicular superficial care $1 face s5 fie slab ancorat insol. Nu drrr-
joneaz5.
M-9 are vigoare aprosimativ de dou%ori mai marc decft M-27. La vfrsta
d e 15 ani pomii din soiul Cox's orange aveau 2,20 m in5lfime gi 3,08 dia~ne-
trul coroanei. Estc exigent fat5 de sol: are nevoie de soluri hogate, profunde
cu suficienti umiditate +i bine drenate. Sistelnul lui radicular este superficial,
slab ancorat in sol, casant, de culoare galben5 ~i drajoncaz5. FormeazH ingro-
$ri proeminente la punctul de altoire. Are sensibilitate medie la asfixia radi-
cular8 ~i este sensibil la secetz.
M-26 este rnai viguros decit M-9 cu 15-20% ~i are o inrjdscinare ceva
rnai profundi, fiind mai bine ancorat in sol. Are o cre~tererapid5 in priniii
ani, ceea ce permite iormarea rapid5 a pomului. Se comport5 bine in soluri
cu fertilitate mijlocie ~i drajoneazs rnai pufin decEt M-9. Manifest5 sensibili-
t a t e medie la asfixia radicular5.
P o r t a l t o i d e v i g o a r e s u b m i j l o c i e . Asociafi cu soiuri
standard sint indicati pentru livezile intensive, iar in asoiiafie cu soimile
spur sint indicafi pentru livezile superintensive.
M-7 are vigoare aproximativH de 1,5 ori mai mare ca M-9 pomii din
soiul Cox's orange atingind la 15 ani 3.30 m in5ltimc $i 4,83 m diametrul
coroanei, are r5dZcini bine dezvoltate fiind ancorat satisf5cstor in sol dar
drajoneazz puternic. Cere soluri lutoase sau ardoase: ~i nu suporti solurile
uSoare si acide. RezistH suficient de bine la asfixia radicularz (este pufin
sensibil) $i este rezistent la ger.
M-106 este cel rnai apreciat portaltoi vegetativ atit la noi cft ~i pe plan
mondial. Are vigoare egals sau pufin superioar5 lui M-7. fnfidzcinarea este
aproape trasantH, ceea ce il face sensibi! la seceti. Cere soluri fertile, profurlde
~i se comports bine in condifii de irigarc. Fiind bine ancorat in sol poatefi
folosit in livezi intensive $i superintensive f5r5 spalier. Este pufin sensihil la
asfixia radicular5.
P o r t a l t o i d e v i g o a r e m i j l o c i e . Sint indicafi pentru live-
zile intensive dar dep57esc vigoarea necesar5 p ~ n t r usuperintensive.
i
M-4 este mult utilizat f n fara noasti-5. Are sistemul radicular trasant,
ceea ce ii d5 o slab%ancorare in sol ~i obliga a f i susfinut pe spalier. Suferz
de secet5 $i arc sensibilitate medie la asfixia radicularz. Necesitz soluri prc-
funde, fertile, cu suficientz amiditate. T u suport5 solurile uSoare.
M-104. Are inrsdjcinare rnai profund5 :i cste mai bine ancorat in sol
decit M-4. Este foarte sensibil la asfixia radicularz. Este recomandat ca port-
altoi pentru cultura mirului pe nisipurile din vestul f%rii.
P o r t a l t o i d e v i g o a r e m a r e ~i f o a r t e m a r e . Sintfolo-
siti in livezile clasice.
A-2 are vigoare foarte mare ~i o inrPd5cinare foarte buns. Imprims prc-
cocitate de rodire ?i este rezistent la ger.
Miirul franc &A pomi cu sistcm radicular profund foarte bine ancorafi,
merge bine pe o gam5 variata de soluri, este rczistent la secet; $i boli. Port-
altoiul franc Crefesc a fost omologat pcntru zona subcarpatic5 meridional5
pentru soiuri de vigoarc mijlocic $i mic5: P.f. PHtul a fost omologat pentru
zona subcarpatic5 oriental5 ~i pentru Transilvania pentru soiuri de vigoare
mijlocie si m i d ; P.f. Vie$ a fost ornologat pentru subcarpatii orientali si
pentru colinele Moldavei, peritru soiuri de vigbare mijlocie; P.f. Mavanski
a fost omologat pentru Transilvauia, pentru soiuri de vigoare mijlocie.
Caracteristicile nlorfologice si de produc$e ale merilor altoifi
Din asocierea diverselor soiuri cu diver$ portaltoi se obfin pomi aleczror
particularit5fi biologice constituie rezultatul interacfiunii celor doi parte-
:leri altoifi. Aceasta conduce la existenfa unei mari diversitsti de forme care
confer5 mZrului cultivat o foarte mare amplitudine ecologic5 $i posibilitatea
, de a fi cultivat in forme $i sisteme foarte diferite.
Sistemul radicular. Marea mas5 a r5dZcinilor m%rului este situatz in
general intre 25 $i 50 cm adincime. fn funcfie de portaltoi ins5 sistemul radi-
cular variaz-2 astfd :
- merii altoiti pe M-27, M-9, M-26, M-4 au inrgdscinarea cea niai super-
ficial% Si necesit5 mijloace de susfinere (spalier, araci) pentru a nu fi dezr5-
d5cinafi de vinturi ;
- acelea~isoiuri altoite pe IX-7 au fnr5d5cinare medie;
- in cazul altoirii pe &I-106, M-104, A-2 ~i franc sistemul radicular este
profund.
Forma coroanei lHsat5 s Z creascs liber este caracteristicj. soiului. Ea poate
fi sfcric5 sau globuloaG (Crefesc, PHtul, Ionathan), sferic5-turtit5 (Domnesc,
Banan5 dc iarnZ, Frumos galben), larg5-piramidal5 (Starking delicious), invers
pirarnidalg (Parmen auriu, Wagener premiat) sau plingatoare (Granny Smith,
Frumusetea Romei etc.). fn cultura intensiva $i superintensivs, forma co-
roanei este diriiatg astfel incft s5 se creeze condifii optime pentru fructificare
iar tendintele naturale sint modificate.
Vigoarea merilor cultivati este determinats de soi, portaltoi, factorii
de mediu, agrotehnica folosit5 etc. De regul5, condifiile de mediu favorabile
Si agrotehnica superioar5 determin5 dimensiuni rnai mari ale pomilor in corn-
paratie cu un mediu nefavorabil $i .o agrotehnics inferioars.
fn condifii identice de agrotehnld vigoarea psrfii supraterane a pomu-
lui este determinat5 de asociafia soi-portaltoi. f n mod obi~nyitse evitH aso-
cierea unor parteneri din grupe extreme de vigoare. De exemplu, nu se altoiesc
soiuri foarte viguroase pe portaltoi de vigoare foarte slab:. Se utilizeaza ins5
297
i
f
I
clnd pomii nu sint bine aprovizionati cu s~.lbstantehranitoare ~i apH, are lot
o c5dere fiziologic5 acccntuati a fi-uctelor.
Potenfialul productiv a1 mPrului este foarte ridicat in comparafie cu
c?lelalte specii pomicole; ?n culturjle superintensi~~e el poate dep22gi 10 va-
goane fructelha. Punerea in valoare a acestui mare potential depinde de soi,
portaltoi, de conditii d r clilnl si sol, de sistemul de culturl. precum ~i de
nivelul lucsarilor sgrotehnice aplicate, astfel incit productia de fructe variazl
in limite foarte mari de la o zona la alta ~i chiar de la o livad5 la alta.
Dintre soiurile care au un potential mal-e de producfie fac parte: Dellcios
auriu, Starlcrimson. Ionathan. IVellspur, Melba, James Grieve, IVagener
prcmiat, Idared etc.
Dintre portaltoi cei care confer5 soiurilor altoite o producti~ritatespo-
sit2 sint: M-26, 3,I-106, M-4, M-104. Dimpotrivri, aceleagi soiuri altoite pe
31-7 dau rccolte rnai sc5zute.
31lru1 este u n s din speciilc cu cca rnai pronunfat5 tendint2 dc rodirc,
alternativ?~,care se manilesta atit la pomii altoifi pe portaltoi generativi.
cit si pe cei vegetativi. Accast5 tendinfj este foarte acccntuat5. la unele soiuri
cum sint: Tl'agener premiat. Pritul c-tc. La alte sciuri inpa accasta tendint:.
este mult rnai micH, incit nu apar fluctuatii mari de producfie de la u11 an
ia a1Jul.
In privinta mli/6!ii frrrcielor rolul primordial revine soiului. Pn di~.ersele
asociatii soi-portaltoi s-a ol~sel-vatir~sa cH +i portaltoiul pciate ir1fluenf.a.
-4stfc1, portaltoii de ~ i g o a r esc?Lzutli M-9, M-26 influentea25 soiul altoit in
sensul c;i acesta dH fructc dc dimensiuni rnai mari ;i cu coacerea ceva mai
timpul-ic. Portaltoii vigurogi influcnffazS in sensul red.ucerii dimensiunilor
fnlctu!ui: 3f-7 favorizeaz5 o bun: coloratie a fructelor; M-2 dimpotri.c.5.
conduce la o slabs coloratje a fructelor.
Durata medie a vietii m2rului este de 35-40 ani; in cazul altoirii pe
portalioi ~ i g u r o (pe
~ i fraricj putind atinge chiar 50 de ani; pe portaltoi vegeta-
tivi de I-igoare slabs gi submijlocie (tipurile M-9, M-7) ~i cultivati in sistem
intensiv ei ating o virstl medie de 20-30 ani. fn conditiile sistemului de
culturi supcrinterisi\. durata economic9 a pomilor altoiti pe portaltoi de
1,igoarc sc5zut5 se apreciaza la i0- 15 ani.
Cerinfele mrirului fat2 de factorii de mediu
Cerintele fafri de lumin5. %rul arc cerinte moderate iat5 de lumina.
C) luminare bun2 a frunzelor gi fructelor asigura o colorajic rnai atrrigitoare
~i un continut mai bogat in hidrati de carbon, dcci o \ d o a r e comcrcia1;t mai
ridicati. Sint mai pretentioase din acest punct de vederc soiurile cu fructe
rogii. Influenteazl in mod deosebit asupra culorii fructului lumina directi.
in special din ultimele s5ptSmini dinaintea recoltzrii. Asigurarca luminii
se face prin stabilirea distantelor de plantare gi prin formarea COT-oanelor
potrivit particularit%tilor fiecsrui soi, precum ;i prin lucrlri de intrefincre.
Tsierea in ~ e r d e dc
. esemplu, favorizeaz5 colorarea fructelor. De o luminare
I>unZ beneficiaza pomii cu coroane aplatizate, sau in form5 de vas, plantafi
in rinduri orientate pe directia nord-sud.
Cerintele fat5 de cHldur5. f n gcncral, merii vegetcazi gi rodesc bine in
zocele in care temperatura mcdie anuali cste cuprinsz intre 7,5 ~i 10C. iar
in perioada d r vegetatie se inregistreac~o temperatnii medie de 13-18OC.
Unele soiuri au pretentii rnai mici $i pot da rezultate bune ~i in cazul cind
d e la inflorire pin.% la coacerea fructelor se realizeazs o ternperaturs
.de 12- 13C (Red Melba ~i alte soiuri de v a 6 sau de toamn5). Ceamaimare
parte a soiurilor dau rezultate foarte bune in zonele in care Pn perioada 1j
.aprilie-15 septembrie este asigurata o temperaturi medie in jur de 15C.
Temperaturile medii rnai ridicate in cursul vegetafiei au influenfa nega-
tiva asupra unor soiuri ca de exemplu Ionathan, Wagener premiat, mic7orind
durata lor de pistrare; mai mult, unele soiuri de iarn%, cum este Ionathan
.se comport5 ca soiuri de toarnn5 in zonele c5lduroase din tlrile meditcraneene
(Italia).
Mn'~.ularc rezisien.fa' mare la ger suportind temperaturi sc5zute pin5 la
-35 ... -36C. dach pomii au vegetat bine in cursul precedentei perioade
de vegetafie. La o parte din soiuri insg, in special la cele de provenienfa str5in8,
in cazul cind survin brusc geruri mari dup5 veri secetoase, rnai ales la pomii
care au dat recolte mari, se pot inregistra degeriri ale scoartei, trunchiului
~i ramurilor. R5Z~cinileau limit5 de rezistenfs mai mi&. f n timpul repausu*
lui obligatoriu, 6 X ~ c i n i l erezistl pin2 la -7 ... 12C. fn cazul cind toamna.
Enainte de ciiderea frunzelor, survin Ins5 geruri timpurii ~i solul Engheatli
brusc, o parte din r5cllcini pot degera ~i la -3C. .4cest lucru trebuie avut in
-vedere la tmnsportul pomilor pentru plantarc.
tz^rzii de $rintiv~zrb nu provoacS de obicei pierderea recoltei,
~~tglre~zcrile
deoarece mirul inflore~tetirziil. Totugi dac5 prima floare din inflorescentS
cste deschis5 ingi~efurileo pot distruge; celelalte flori (la care Ens5 nu se
observ2 pctalele) scap5 chiar la geruri de -5"C, la soiurile rezistente: Iona-
tha:!. Golden delicious.
Tcmperaturile sc%zute,fxrii a fi negative pot provoca daune unora dintre
soiuri. Astfel, En primiiverile rzcoroase ~i umede, soiurile din grupa delicios
T O ~ Ulea& foarte putine fructe. Pentm a da recolte bune ele au nevoie de tem-
peraturi mai mari de 15C in perioada Pnfloririi ~i legirii fructelor.
Cerinfele fat5 de apH. M5rul se situeazii printre cele mai pretentioase specii
pomicole, fat%de umiditatea din sol gi de cea atmosfericii. Dac5 ins5 apa din
.sol este in exces, rsdricinile mZrului se asfixiazi. I'd5rul nu suport% bsltirea
: ~stagnarea
i apei in soi rnai mult de 10- 14 zile in timpul perioadei de repaus
$i de 4- 5 zilc in timpul perioadei de vegetafie. Cei mai sensibili la asfixie
sint pomii altoifi pe: M-2; M-104. Sensibilitate medie manifest5 pomii altoifi
pe: 31-9; M-26; 'M-4. Putin sensibili la asfixia radicular; sint pomii altoiti
p e M- 106 ; M-7 ; portaltoiul franc.
fn ceea ce privegte umiditatea atmosferici, soiurile de m%r dau rezul-
t a t e bune in zonele uncle aceasta are valori cuprinse intre 65 ~i 75%. Umidi-
tatea atmosfericP excesivs favorizeazg dezvoltarea bolilor criptogamice in
special a rapknului $i a putregaiului.
Pretenfiiie mkrului fat5 de apa din sol $i din atrnosfes sint satisfscute
?n mod natural in zonele unde cad anual in jur de 650-700 mm precipitafii
in cursul pt:rioadei de vegetafie. Perioadele de secet5 sfnt greu suportate de
meri, fructele rjrnin mici, cu gust mediocru, la unele soiuri cad prematur
(Parmen auriu etc.). Sint sensibili la secetii merii pe portaltoi cu sistem ra-
dicular trasant: M-27 ; M-9 ; M-106. Condifiile de secets sfnt rnai bine supor-
tate de pomii altoifi pe portaltoi cu sistem radicular profund: m i r franc,
M-104, -4-2.
Cerintele m5rului fat5 de sol. MBrul reu~egtepe soluri variate, atft in ceea
ce privegte tipul de sol (podzoluri, brun rogcat de piidure, cernoziomuri
 aluviuni), cit gi in ceca ce privegte textura (soluri lutoase, luto-nisipoase, luto-
argiloase etc.). Cele rnai mari producfii se obtin ins5 dacZ mgrul este cdti-
-
1
Asociatii soi-portaltoi, forme de coroang +i distante de *rantare pentru livezi intensive
vat pe soluri adinci, aerate, cu fertilitate ridicatz yi cu structur,? bung. f n Distanfe
mod deosebit sfnt exigenfi fat5 dc aceste caracteristice ale solului. merii altoifi Numlr
pe M-9, &I-106, M-104. Pomii altoiti pe M-26 se comport5 bine pe soluri cu I portalto ~moane inire ;indori pe?~ pmt,.a
fertilitate medie. Nu suporti solurile u$oare mcrii altoifi pe: 11-7 2i M-4 in
schimb dau rezdtate bune dac5 sint altoifi pe M-104.
M5rul vegeteaz5 bine pe soluri cu reacfie slab acid5 c5trc neutr5 (pH Spur 1 Franc Palmetit sau 3.5-4,0 2.5-3,0 833- 1 142
. cuprins intre 6,2-7,2). Nu suport5 solurile acide pomii altoifi pe M-7. Alcali-
nitatea solului este mai bine suportati de merii altoifi pe portaltoii vegeta-
tivi M-4, M-9 etc., fat5 de cei altoifi pe portaltoi generativi.
f n ce prive~teconfinutul in calciu, m5rul reuse~tepe solurile cu rnai
Standard
I
M- 106. M-4
M-7, M-26 i
FUS tufa

Palmeta sau
Fus tuiit
i 3,s-4,3
3.5-4.0
4,O-4,5
1 2.0-2.5
2.5-3.0
2.3-2.8
i 930-- 315
833- 1 142
794- 1086

pufin de 15% calciu activ. La un confinut mai ridicat ?n calciu, vigoarea

pomilor se reduce yi apar simptome de cloroz5. Tabelul 19
Solurile lipsite de structur2, reci, grcle, cu exces de umiditate, ncaerate, Asociatii soi-yortaltoi, forme de coroane $i distante de plantare pentru livezisuperintensivede mZr
nu sint corespunz5toare pentru cultura m5rului.
I
Distanfa de plantare
Pfnza de apa' freaticd. Adincimea acesteia trebuie s5 fie la 1,2- 1.5 nl Portaltoi Coroanc
NumLr potni
pentru soiurile de m5r altoite pe M-9, 11-7 ~i la 2,OO-2.5 n~ pentru soiurile , f o t r e rinduri I pe rlnd
de m5r altoite pe portaltoi viguro~i.
1 -1
'
Expozifia. fn zona clealurilor subcarpatice, m5rul prefer% expoziflile Spur 3.8-4.3 2.0-2,5 930- I 3 15
mai luminate yi insorite (sudice, sud-estice $i sud-vcstice). f n sudul tsrii 3,5-3.8 1,5-2.0 1315-1905
M-106, M-4 Palmet5
in&, unde Gldurile sint puternice, pentru mZr slnt rnai prielnice cxpozifiile M-7, Y-26 Fus zvelt 3,s-4,0 1,2- 1.6 1562-2 193
vestice, nord-vestice 7i chiar nordice. Spur Fus zvclt pe 1,6-2,O 1818-2 358
(3,8+ 1,5)-
2' rinduri (4,0+ 1:5)
--- I
M-9 Fus zvelt
47.2. Particularitgtile tehxlologice Standard Lkpage S (3+ 1 2 ) - 3 703- 5 952

Tipuri de plantafii. In tehnologia modernk aplicat5 in fara noastfi plan-

tatiile noi de m i r se vor infiinfa numai in sistem intensiv cu desime marc
(833-1 250 pomilha), superintensiv cu desime mare (1 250-2 500 pornitha)
~i superintensiv cu desime f o a r t ~mare (peste 2 500 pomi/ha).
Livezile itttevzsivc C26 desime mare se amplaseazl pe terenuri cu pant3
mic% pin5 la IS%, care s5 asigure mecanizarea, iar in zonele cu precipitatii
sub 600 mm anual s5 aib5 posibilitafi d~ irigare. fntrucit la mHr se manifest5
relativ uvor fenamenul de oboseal5 a solului, este indicat ca terenul s5 nu f i
fost ocupat cu mHr 2-3 ani inainte de infiintarea livezii.
Terenul alcs se preggte~tein vederea plantirii, aSa cum s-a precizat la
Cap. ,,PregStirca terenului" (pag. 239), aplicarea ingr5yZmintelor f5cindu-se
la limitele inferioare indicate.
Pentru realizarea desimii de 833- 1 250 pomilha materialul s5ditor (aso-
ciafia soi-portaltoi), distantele de plantare ~i formele de coroane care se vor
da pomilor trebuie stabilite in strinr;;i corelafie.
fn conformitate cu Ordinul Riinisterului Agriculturii ~i Industriei Ali-
mentare nr. 108/1978 sint indicate variantele prezentate in tabzlul 18.
Livezilc szc$eri,tfensive se amplaseaz5 pe terenuri cu inclinafii de m a d -
mum 4-6% pregztite ca ~i in cazul anterior, cu excepfia Engr5gLmintelor
care trebuie administrate la limitele superioare indicate la Cap. ,,PregZtirea
terenului " (pag. 239).
Pentru realizarea desimii calacteristice livezilor superintensive se sta-
b i l e s ~ :materialul ssditor, distanfele de plantare ~i formele de coroan5
prezentate En tabelul 19.
Spur
Fus zvelt 2.8-3.3
(2,8+1)-
1 0.8- 1
0.8-1
3 000-4 463
5 000-6 579
(3+ 1) I
Plantarea pomilor. Atit in livezile intensive cit si in cele superintensiv-
se plantear; vergi, de preferinfk cu ramuri anticipate, dup5 tehnologia indi-
cat5 la pag. 247-249.
Imediat dupg plantarea pomilor livezile intensive ~i superintensive vor
f i imprejmuite pentru a fi apirate de icpuri.
Dirijarea formHrii coroanelor. f n livczile intensive de mZr pomii sint
condugi in majoritatca cazurilor cu coroane aplatizate: palmeta etajat8,
palmcta neetajata, drape1 Marchand, tripla incruci~arc Delbard, schelct
arcuit. fn mai mic5 mjsur5 se folosesc coroanele globuloase: fus-tuK~,vas
aplatizat.
Dintre soiurile folosite in cdturile intensive gi superintensive tipurile
standard pot f i conduse in orice form5 de coroan5 dar, datorit5 fructificzrii
pe lcmn tin5r este necesal-a susfinerea ramurilor pentru a se evita aplecarea
~arpantelorsub greutatea fructelor. Ca urmare, pentru soiurile standard sint
preferate formele aplatizatc susfinute pe spalier.
Soiurile de tip spur, cu fructificare pe lemn mai in virst5 formeazk gar-
pante suficient de solide pentru a sustine recolta astfel c5 instalarea spalie-
rului nu mai este necesar5. Din acelea$ motive pentru soiurile din aceasti
grups sint preferabile formele globuloase cum este fusul zvelt.
 Lucrari de formare.. In leg5tur5 cu formarca coroanelor cele dous grupe
d e soiuri rnai prezint5 dlferenfe in privinfa numsrului de yarpante si a distan-
telor dintre ele. La aceeasi form5 de coroanri tipurile standard trebuie for-
mate cu un n u m k mai redus de sarpante asigurind fiecireia spafiu suficient
pentru ramificare. La soiurile tip spur, in principiu, pentru o coroanri cu vc-
lum egal, numrirul de sarpante poate fi duhlu fat2 de tipurile standard. Este
chiar nccconomic de a se forma tipurile spur cu acela~in u m k de yarpante
ca tipurile standard.
In scopul gr5birii intrbrii pe rod, in cazul soiurilor standard cu vigoare
mare (Ked delicious, Starking delicious) se vor evita total tsierile sau vor fi
reduse la minimum posibil : in scliimb cste necesarj arcuirea unora dintre ramu-
rile anuale care nu sint fdosite la formarea scl~eletului.
La soiurile de vigoare mic; si intrare timpurie pe rod (toate soiurile tip
spur, prccum si cele standard. putin viguroase ca: Golden delicious, Ionathan
ctc.) arcuirea ramurilor nu este neccsar;. Accste soiuri se supraincarcH cu rod
in mod natural. Ca urnlare estc- foarte util: suprimarca inflorescentelor pentru
a sc evita arcuirea ramurilor de schelet sub grcutatca rodului ~i prin aceasta
diminuarea exagorat; a crcsterilor. Tot 1:~a.ceste soiuri, in cazul c5, datorit5
suprainc%rciIrii cu iructc. crer;terea este foarte redus5, sc va rccurge ~i la supri-
.rnLri de ramuri ~i chiar la scurtsri.
Prin lucrSrile aplicatc in aceastz perioadj de forn~arca coroanelor se
urmSre~tede asemenca:
- sri rczulte garduri fructifere cu grosimca 0.8 m ;
- zona fructiferri s9 inceap5 la 25-30 cm de la nivelul solului;
- inLlfimea pomilor sri nu dcp2~cascri2-3,5 m En livezile intensive ~i
1,5-2,O m in cele superintensive.
Lucriri de intretinere a coroanelor. fn perioada dc rodire maxim5 m5.ril Fig.189 -- Structura mmurilor de semischelet Fig.190 - ,,Sirnplificarea" vetrelor derod
7,- T. - indicillocul tPieturilorposibila
are nevoie de tHieri de intretinere $i fructificare aplicate cu mult5 atentie.
Aceste lucrSri difer5 mult la cele 2 grupe de soiuri.
tite supranumerare s h t eliminate prin suprimare de la inel, eliminarea se
L a so i 2.6 r i 1 e t i,3 s t a 71. d a r d , in perioada de rodire masim5, creS- face in mod diferit in functie de pozitia in coroan5;
terile vegetative sint'reduse, ramurile de semischelet se alungesc si capHt5 pozi- - din partea supcrioarH a coroanei se eliminj ramurile de semischelet
tie atirninda, iar ranlurile de rod imbMrinesc formind vetre de rod compli- viguroase cu unghiuri de ramificare mai lnici de 30" care favorizeaza crep
cate (cu multe ramificafii); rodul se deplaseaza critre esteriorul coroanei. tcrea; asemellea ramuri apar in mare numHr in portiunea superioarH rnai
Din aceste cauze la soiurile tip standard este necesarj t5ierea sistematicg ales la pomii oblignti la un volum redus al coroanei, ava cum se PntimplZ l a
dc fnnoire, atit a semischeletului, cit ~i a ramurilor de rod. Xcesta se efec- ~ a r d u r i l efructifere; in ulma acestei lucrLri in partea superioari a coroanei
tueaz5 in perioada de repaus a pomilor. ramin ramuri de vigoare mijlocie ~i redus5 cu unghiuri mai mari de 30,
Ranzztrile de semischelet care constituie principala verig; In lucrririle de c5rora li se aplic5 a.poi scurtriri corespunz5toare (conf. pct. a sau b);
intretinere la acest tip de soiuri sint scurtate de indatri ce ajung la 3-4 ani. - din partea bazal5 a coroanei se eliminz ramurile de semischelet de
Dacri i$i mentin pozitia normal5 de cre~tere,li se aplicri tHierea de reducfie vigoare micj ~i se psstreazri cele oblice cu unghiuri de 30-40" ~i cu vigoare
la aproximativ 112 din lungime (pag. 265). Dac5 ins5 ramurile de semischelet rnai mare c5rora li se aplicri apoi scurtarea corespunz5toare.
s h t atirninde, ceea ce apare frecvent la soiurile standard, ele vor fi scurtatc Kamurilc de scmischelet atirninde care apar frecvent la tipurile standard
ia 1-3 ramuri de rod eliminindu-se portiunile descendente. \!or fi scurtate la 1-3 ramuri de rod eliminindu-se portiunea lor descendent2
Intensitatea taierilor de scurtare depinde de incZrc5tura cu rod ~i de indiferent de locul unde se g5sesc in coroang.
l~igoareade crestere ~i anume: In pri~rinfaranurrilor de rod existente pe ramurile de semischelet sint
a) clnd lastarii de prelungire au vigoare mare (50-60 cm) ~i incLr5ctura nccesare interventii specifice in funcfie de tipul de ramurri $i anume: fn
cu muguri de rod este redus5, scurtririle se fac la cca 113 maximum 112 din anii cu incHrcSturri escesivj de muguri de rod, tepu~ele,smicelele $i nuielu-
lungimea ramurii de semischclet (fig. 189). scle trcbuie rarite la 8- 15 c m ; mliditele cu 2-3 muguri de rod se rriresc
~i eie iar cele care au mai mulfi se scurteazz deasupra celui de a1 2-lea sau al 3-lea
b) dac5 lastarii de prelungire indic5 vigoare redus2 (25-30 cm) iar inc5r- mugure de rod. Vetrele de rod trebuie simplificate emininind portiunile cu coturi
critura cu muguri de rod este esagerat de mare ramurile de semischelet se sau gituiri si ~Zstrfnd1-2 ramuri de rod (florifere sau neflorifere) (fig. 190).
scurtcaz5 rnai sever inl5turind 213 din lungimea lor, iar unele dintre ele soco-
 fntretinerea coroanelor. La toate
soiurile de tip standard, care rodesc
pe lemn tin& $i pe ramuri lungi (smi-
cele, nuielu~e.ml9dife) inc5 din primii
ani de rodirc accste ramuri se garni-
sesc lateral c u fepuge $i sc apleacj sub
greutatea fructelor. De asemenea, mul-
t c ramuri de semischelet ,si chiar de
schelet se arcuiesc sub greutatea ro-
dului. Acest fenomen este foarte evi-
dent la soiul Williams.
Ca urrnare la acest grup de soiuri
la tsierea de intretinere $i de fructifi-
care se va face rcductia ramurilor de
semischelet la cca 1 / 2 din lungimc;~lor
(fig. 192) sau in cazul celor aplecate
de la purictul d c arcuire.
La tipurile spur care poart5 ramuri
dc. rod sc!:rte i ~ s c r a t epe lcmn h%trCn
(mai mult de 3 ani) trcbuie p9stratc
putinclc j-amificatii de schelet pentru
a imk)F~trinigi a fructifica.
TSierea dc reductie se aplica ra-
~nurilorschelet, drasupra unor ramifi-
catii cu pozitie favorabill dc c r r ~ t e r c .
Ca $i mr~rnl,in perioada de marc
productie pkrul necesit5 o scrie de inter-
ventii in verde, in cursul lunii iulic. Cu
aceastB ocazie se elimin2 l5starii de
Fig. 17Z-T&ieride reducfir a ~ e m i s c h e l c t u ! ~ i I ) ~ ~ S Odup5
S acclca$ reguli Ca 7i la n l k .
I -locurilp I I U ~ P5e p ~ a t cefectua tiirren fntretinerea ~i lucrarea solului.
Inierbarca pe intervalele tlintre r9ndu-
rile de pomi combinat5 cu lucrarca solului sau erbicidarea pe rind cste consi-
derat2 sistcmul ccl mai bun dc intrefinere a solului cu cocditia asigurF-rii necc-
sarului d e ap2.
LucrLrilc aplicate solului sint ccle adecvate sistemnlui de intretincre pc
interval ~i pe r h d .
Pcntru ogorul negru solul poatc fi lucrat la a c e c a ~ iadincime ca 5i in
livezilc de m-ir: 15- 18 cm numai in cazul ck p k u l ?ste altoit ;)I: franc. Pcn-
t r u soiurile de par altoitc pe gutui. care au siste~nulradicular superificial,
solul livezii 1711. trebuie lucrat inai adinc de 8-10 cm.
i n cazul Litiliz5rii erbicidelor trebuie tinut seama de fapiul c.2 p2rul cstr
mai sensibil decit rn%rul. C,a urmarc, sc utilizeazs Si+~z.oziwz~l dar in cantitate
mai mic9 decit la mHr si anulne 2 kg la h a aplicat preemergent. f n tknpul
vegetatiei se poate folosi Grnmo?;o~tc2-5 l / h a cind buruienile au 13-20 cm
~i repetind tratamentul de 2-4 ori in cursul vegetatiei.
f n g r ~ s a r e a~i irigarea livezilor de pHr. PKrul nu manifest2 exigente spe-
ciale astfel c% in soluri cu fertilitate lnedie cultura lui nu prezinta dificultate
iar Pngryi~area se face ca ~i in cazul msrului. Sf subliniaz%ins9 cK p5rul arc
nevoi ceva mai mari decit m2rul fat2 de azot ~i in mod deosebit la pornirea
in vegetatie .Si pin5 dup2 legarea fructelor. Aceasta subliniazi necesitatea
administririi unei p2rti din azot toamna ~i apoi primivara inaintea infloririi.
Normele $i epocile de ingr5~arefolosite sint aceleagi ca gi in cazul livezilor
d e m5r.
Irigarea livezilor de p i r in step5 ~i silvostep5 sporegte considerabil randa-
mentul. Normele 5i datele udgrilor sint acelea~ica $i .
pentru
- mar.
fngrijirea recoltelor. Avind inflorirea ceva mai timpurie in unii ani pzrul
este afectat de ingheturile tirzii care PrnpiediG legarea fructelor. f n aselnenea
sitnafie o stropire cu acid giberelic 10-16 ppm Pn cantitate de 1 0 0 0 l / h a
poate atenua pagubele provocind fnlctificarea partenocarpici. S-au obtinut
rezultate bune la soiurile Conference, Passe Crassane, Triumful Vienei.
Ririrea fructelor este necesara la soiurile care lcaga 3-4 pere intr-o
inflorescent5, de exemplu ConfCrence. Rarirea chimicg nefiind suficient expe-
rimentat2, normarea inc5rc5turii la par se realizeazg manual retinind 1-2
fructe in inflorescent5 $i eliminindu-le pc celelalte.
Prevenirea ciderii 9rcnzatzrre este nccesara la soiurile Passe Crassane $
ConfCrence. Se realizexz5 prin stropire cu 2,4 D is1 concentrafie de 20-40 mg/l
ap!icatii cu 3-5 s2ptknlini inainte de recoltare sau o stropire cu acid alfa-
naftil-acetic in concentrafie de 20 m g la 1 aplicat5 cu doug s5ptamini inainte
d e recoltare.
Recoltarea fructelor soiurilor cu coacere timpurie, in special ale soiului
W'illiams, trebuie Picut5 in 2-3 etape deoarece fructele au grade diferite de
evolutie pe acelasi pom.
Combaterea bolilor ~i dHungtorilor. f n cultura p'irului se aplic5 acelea$
tratamente ca gi in cazul m5rului.
49. Cultura gutuiului
Cj~doniaoblowga - Fam. Rosaceae, subfam. Pomoideae
Originea ~i aria. de r k p h d i r e . Gutuiul este originar din Iran, Transcau-
cazia gi Asia central5 de unde a trecut in cultur5 in f5rile mediteraneene cu
4 000 d e ani in urn15. Gutuiul a fost cultivat mult EncH din antichitate in
insula Creta, En jurul ol-asului Cydon d e la care s-a d a t gi numele genului.
f n prezent se cuitiv2.,?n Extremul Orient (China, Japonia), Asia CentralZ,
Iran, .Asia Mic5, sud-estul Europei, nordul gi sudul Africii, America d e Nord
~i Australia.
La noi in tar5 gutuiul reprezint5 cca 1,5-2,0% din totalul pomilor.
Aproximativ 2 0 0 , din totalul productiei d e gutui se obtine in judetul I l f o ~ .
Alte judete unde cultura gutuiului este raspindit2, dar mai ales izolat in
griidinile de ling: casz sint : Olt, Teleorman, B U Z ~ UVrancea,
, Vaslui, Tulcea,
17ilcea, Constanfa, Argeg, Dolj, Prahova, Arad, Bihor, Satu-Mare.
Importanfa. Gutuiul rodegte En fiecare an gi d 5 pin2 la 40 t fructe l a
hectar. Fructele cor.tin zaharuri, pin5 la 13%, acizi, pEnH la 20% substante
peciice, substante tanoide, vitamida C, pins la 34 mg%, deci mai mult decit

perele $i multe soiuri de mHr. Din fructe se prepari dulceaf5, compot, gem,
marmelad$, minc%ruri etc., iar din coal5 $1 lojile seminale, cu adaus de zah5r
se prepar5 peltea.
49.1. Particularit5ti biologice
S o i u r i. Gutuiul este reprezentat En cultur5 printr-un num%r redus
de soiuri dintre care in fara noastr5 exist5 cca 20 alrituri de care exist5 de
asemenea numeroase forme locale (fig. 193).
Soiurile cele mai importante sint:
De Constantiiopol. Pomul ajunge pinzla 3-4,s m in5lfime $i are coroafia
sferic-turtit5 cu diametrul de 4-5 m. I n t r i pe rod la 3-4 ani $i rode$te
abundent.
Fructul maliform ajunge pin5 la 800 g greutate. Cavitatea peduncular5
este larg2 iar cea caliciaE ingust5 $i cu marginile ondulate. La tlesivir$irea
coacerii pielifa are culoare galben5-limonie, este neted5 $i are upoar5 pubes-
cent5. Pulpa este galben5-auric. potrivit de suculent5, dulce acidulat5 $i
cu o aromi finL. Se coace de la sfir~itullunii septembrie pin5 la sflr~itullunii
noiembrie.
Carnpion (Champion). Pomul ajunge la 5-6 m inslfime $i are coroanH
globuloasi cu diametrul de 4-5 m ; intr5 relativ tirziu pe rod (5-6 ani) $i
d 5 producfii mari. Fructul piriform, trunchiat, are greutatea de 300-800 g.
Cavitatea calicial5 este largii pi adinc5 iar cea peduncularH superficial5 sau
inexistent%. Pielifa are culoarea galbeni-verzuie, limonie. Pulpa are culoarea
gslbuie-albicioas5, suculent5, dulce acri~oar5,astringent5 $i cu o aroma in-
tens5. Se coace din luna octombrie pin5 la sfir7itul lunii noiembrie pi se poate
p5stra pin5 in ianuarie.
De Portugalia. Pomul c r e ~ t epin5 la 5-7 m Pn5lfime $i formeaG o co-
roan2 globuloas5 cu diametrul de 3,5-4 m : intrH pe rod la 3-4 ani, dar are
productivitate sc5zut5. Fructul, piriform alungit, cu un mic git spre peduri-
cul, ajunge pin5 la 400 g greutate. Cavitatea calicial5 este larg5 $i cu mar-
Fig. 193 - Forme de gutui
a - maliformP; btuifornla;
- piriform-aluagitl Incovoiatl; c - piriform5: d - $u-
c - ovoid&; f - neregulata
ginile ondulate, iar cea peduncular5 superficial%, uneori cu rugin%. Pielita
galben5-aurie este neted5 $i unsuroas5, iar pulpa albs-gabuie, prezint5 ni$te
infiltrafii galbene Pn zona sclereidelor; este consistentz, pufin suculent5,
dulce acidulat5, astringent5 pi aromati. Fructele sint bune pentru consum
de pe la jumritatea lunii octombrie, pin%la sffryitul lunii noiembrie-decembrie.
Bereczki. Pomul c r e ~ t ep i n ? la 5-6 m inatime, iar coroana invers pira-
midal5 are diametrul de 3-5 m : intr2 timpuriu pe rod ~i are productivitate
mare $i constants; este sensibil la ger. Fructul ovoid sau piriform ajunge
pin5 la 2 kg greutate. Cavitatea calicial5 este adfncj. $i cu conturul ondulzt,
iar cea peduncular5 superficial5 sau inlocuit5 cu un mamelon. Pielifa este
galben5-limonie, iar pulpa gabuie este tare, suculent5, dulce acidulat5, uqor
astringent5 $i cu arom2 specific$. Maturitatea de consum a fructelor se reali-
zeaz5 de pe la sfirpitul lunii octombrie $i se menfine pin5 la sfir~itullunii
decembrie.
De Hu$i. Pomul crevte pin5 la 5-6 m in5lfime avind o coroan5 globu-
loas5 sau invers piramidal5; intrz pe rod la 4-5 ani pi produce 50-100 kg
pe pom. Fructul maliform costat are 100-400 g greutate. Cavitatea cali-
cia15 este mare $iadinc5, iar cea peduncular5 mic5 gi superficial5 cu 5 proemi-
nenfe ?terse. Pielifa este galtlen5-aurie cu punete verzi $i acoperit5 cu un puf
fin. Pulpa g%lbuic are un dulce, rlacut acidulat, rgcoritor $i intens a-
romat. Fructele sint bune pentru consum de pe la sfirpitul lurlii octombrie
pin5 la inceputul lunii februarie.
De Mo~na.Pomul crepte pin5 la 7-8 m in5lfime formind o coroan5 invers
piramid25 cxi diametrul de 3-4 m ; incepe s5 rodeas& la 4-5 ani $i produce
abuncient. De multe ori se intilne~tearbustoid. Fructul ajunge pin5 la 600 g
greutate, are forma tipic5 de gutuie, costat5 spre extremitgfi $i cu cele dou5
cavitgfi reduse. Pielifa este galben5-lirnonie iar pulpa galben5-aurie. Este
potrivit de suculent5, dulce acri~oar5,pl5cut aromati, dar pietroas5. Se
coace pe la sfirpitul lunii noiembrie $i se poate consuma pin5 in luna martie.
P o r t a 1 t o i. S,oiurile. de gutui se altoiesc pe: gutui comun obtinut din
seminfe; gutui tipul EMA inmulfit prin marcotaj; gutui selecfia GS 4-62.
Caraderistice morfologice ~i de produc$e
Gutuiul c r e ~ t enatural ca arbustoid cu 2-3 tulpini sau ca pom cu un
singur trunchi $i atinge 6-7 m inglfime.
Pomii altoiti sint formafi cq trunchi pitic.
Sisteinul radicular. Gutuiul are r5dscini superficiale, majoritatea situin-
du-se Pntre 10 $i 60 cm adincime-. Putinele r5d5cini verticale care se formeaza
la gutui ajung la 1,25 m adincime.
Trunchiul torsioneazi, iar la pomii in virst5 scoarfa se exfoliaz5 fn pl5ci.
Coroana are form5 de tuf5. Ramurile tinere sfnt in general subfiri, motiv
pentru care sub greutatea rodului i$i las5 virful in jos. La pomii tineri lsstarii
cresc viguros depg~ind60-80 cm lungime. Dup5 intrarea pe rod cre~terea
se tempereaz5. Ramurile de rod sint m5ciulii a$ezate la periferia coroanei.
Florile sint mari $i cu culoarea roz% sau alb5. Este in general autofertil dar
nnele soiuri, ca cele formate la noi in Delt5, dau producfii mai mari cind se
fecundeaz5 cu polen striin. fnflorirea are loc tirziu, in luna mai, astfel c5
gukuiul nu este afectat de brumele ~i ingheturile tirzii de prim5var5.
0 particularitate a gutuiului este autorarirea care are loc imediat dupi
inflorit. Fructele de prisos se usuc5, impreun5 cu cele dou5-trei frunze in
mijlocul c5rora se afl5 gi cad. Aceasta scute~tepe pomicultor de alte inter-
ventii pentru &it, iar fructele r5mase beneficiaz5 de hran5 suficient5 pentru
a cregte.
IntrL pe rod timpuriu, uneori inflorind chiar din pepinier5. In perioada
de mare producfie gutuiul d5 in medie 30-60 kg/pom putindu-se obtine
ins5 $i 80- 100 kg/pom.
i n funcfie de soi fructele se coc din a doua jumgtate a lunii august pin5
in a doua jumFitate a lunii octombrie. Maturitatea pentru consum se reali-
zeaz5 in depozit din octombrie ping in martie. f n conditii obignuite de cultur5
tr5ievte pin5 la 40-50 de ani, durata rentabila de cultura fiind ins5 de 25-
30 ani.
C e r i n t e l e f a t 5 d e f a c t o r i i d e m e d i u . Cerintele tat5 de
clldur5. Este cea mai pretentioas5 specie de s5mintoase fafg de cjlduri dind
rezultate bune in regiunile cu temperatura medie anual5 de cel putin 9C
gi cu ierni blinde. Suport5 ins5 vi temperaturi sc5zute pin5 la -28"sau chiar
-30C, daci acestea survin treptat iar lemnul este copt. Pomii tineri PnsL
pot fi v5t5mati chiar la -29C. Cele rnai sensibile la gerurile de iarn5 sint
soiurile: Bereczki, De Lescovatz, De Portugalia. Mai rezistente sint: Cham-
pion, De Mogna, Tomnatice de Delt5.
Cerintele fat5 de apl. Gutuiul are cerinte mari fat5 de ap5 dar reuye~te
bine ~i in regiuni secetoase. Suport5 inundarea temporar5.
Cerintele fat5 de luminl. %at5 de lumin5 gutuiul este foarte pretentios.
Cultivat in locuri umbrite fructific5 pufin, cregte firav, este sensibil la ger
~i la atacul bolilor qi dHun5torilor.
Cerintele fat5 de sol. Pentru a da recolte de calitate gutuiul are nevoie
de soluri mijlocii; fertile, bine structurate, calde, revene. Suport5 un grad
ridicat de s5r5turare.
49.2. ~articularitg@tehnologice
Portaltoii sint inmultiti de obicei prin marcotaj. Pomii se obtin prin
altoire in gcoala de pomi. Se altoievte in ochi dormind iar materialul bun
pentru plantat se obfine fn anul al doilea. In livad5 se planteaz5 la 3,6-4,0/
2.5-3.0 m in sistem intensiv. Soiurile rnai putin viguroase altoite pe port-
altoi pitici se pot cultiva $i in sistem superintensiv, mic~orinddistantele ar5-
tate cu 0,s- 1,O m. Pentru gutui se folosesc urm5toarele forme de coroan5;
tuf2, vas intirziat, aplatizat si piramida mixt5. Pentru forma tuf5 se refin
3-4 tulpini de la colet fiecare dintre ele pnrtind 2-4 rarnuri secundare. For-
mele de vas 5i piramid5 mixt5 se obtin dupz tehnica obivnuit5.
Terenul se intre;ine ogor negru $i I'n funcfie de virsta pomilor se aplica
ingr5gBminte organice 10-30 t / h a ~i minerale cu N-30-60 kg/ha, cu P
30-90 kg/ha $i cu K 30-120 kg/ha substant5 activl. fn anii deficitari in
precipitatii se recornand5 irigarea cu 600- 1 000 ma ap5 la hectar. La pomi se
aplic5 t5ieri de formare 7i fructificare c5utind a asigura cit mai mult5 lu-
1I min5 in coroan5. La gutuii cultivati izolat, pe lfng5 case se fomeaz-2 co-
roane vas. f n toate cazurile se fac rsriri $i scurtsri pentru a obtine cregteri
anuale de cel pufin 35-40 cm. h t r e 1n5ciulii se lass o distant5 dc 12- 15 c m
La pomii intrati in declin se fac scurtzri ~i rsriri mai severe, pentru reinti-
nerire, t5indu-se in lemn de 2-4 sau chiar 5-6 ani.
l n t r u c ~ tla virstc ineintate m5ciuliile sint foarte numeroase ~i dese cle
trebuie r5rite p5sirindu-se cele rnai bine dezvoltate distantate la 12- 15
Combaterea bolilor $ d5un5torilor. Se aplic5 ace1ea)iflratamente
la m5r $i p5r.
8;
Subcap. 7.
50. Cultura prunului
!1 Prunus dornestica - Fam. Rosaceae, subfam. Prunoideae
I Prunus insitztia
i Originea ~i aria de rbpindire. Prunul este originar din Caucaz, Asia $
.Japonia unde se gasesc celc mai multe specii spontane. Pe continente cel
I rnai mult cultivat este in Europa, unde literatura de specialitate 91 menti-
oneaz5 inainte de secolul al 11'-lea e.n.. iar in prezent t5rile mari cultivatoare
sint Iugoslavia, Romilnia, Bulgaria, U.R.S.S. ?.a.
i n Romsnia prunul detine circa 41 % din totalul pomilor; pe primul
loc se situeaz5 Muntenia cu cel rnai mare num5r de pomi $i care d% gi cele
I rnai mari producfii, urnlat5 de Oltenia gi Banat, Centrul Transilvaniei qi
Maramure~. fn celelalte zone ale f5rii prunul se cultivH pe suprafete rnai
iI mici. Romilnia este pe locul 2-3 din lume in ceea ce privegte producfia de
prune. Condifiile de sol ~i clim5 de la noi pe 1Eng5 faptul c5 asigur5 o bun5
cregtere ~i fructificare au determinat formarea a numeroase soiuri, dintre
care uncle au calit5ti pe care le nu au alte soiuri cultivate pe glob.
Importanta culturii. Prunele confin pin5 la 18 % zahamri, circa 2 O/o acizi,
apoi mai confin: substante pectice, tanante, vitamina C etc., foarte bine echi-
librate. Prunele ~ i n bune
t pentru consum in stare proasp5t5 gi constituie o
valoroas5 materie prim5 pentru multe preparate din industria alimentar5:
dulceat5, gem, comyot, marmelad& magiun etc. 0 form5 superioari de valo-
rificare a prunelor in consumul intern $1 rnai ales la export este prin deshi-
dratare. Din rimpuri vcchi la noi in far5 din prune s-a preparat tuicL.
La importanta culturii se rnai poate ad5uga $i faptul c5 prunul nu este
cxigent fat5 de factorii de mediu, iar pomii incep s5 rodeasc5 dup5 3-5 ani
de la plantare. chiar in cultura obi~nuita ( c l a ~ i c ~ ~
50.1. Particularitati biologice
Prunul cultivat cuprinde toate soiurile existente. in cultur5 care au pro-
venit, in majoritatea lor, din speciile P. domestica $1 P. ilzsititia (goldanul,
scoldu$ul).
 Numzrul soiurilor de prun este foarte mare, unele dintre ele deosebit de va-
loroase fiind formate pe meleagurile P r i i noastre Tuleu gras, VPnBt. rorngnesc.
Dintre numeroasele soiuri in pepinierele noastre sfnt inmultite in prczent:
Tuleu timpuriu, Tuleu gras. Renclod Althan. Agen-707. Stanley, Vinete
d e Italia. Vinete r o m s n e ~ t i .Anna S p ~ t h ,Grase romsneyti, Gras ameliorat.
Descrierea principalelor soiuri de prun
Tmpurie Rivers (Early Rivers). Pomii au vigoare mijlocie ajungind la
6 m inalfime ~i coroana invers piramidali CL ramuri de rod scurte. Fructele
au mirimea mijlocie, de 30 -40 g, forma sfericii, uSor asimetricj, cu un jgheab
longitudinal larg, superficial. Pielifa este viniitz-violacee-negricioasi cu puncte
de culoare mai inchis; ~i acoperita cu pruins albzstruie. Pulpa galbe%-verzuie
are viniyoare de culoare mai deschiss ~i este suculcntri, dulce, acidulatii yi
semiaderenta la simburc. Se coace in prima decad5 a lunii iulie.
Renclod Althan (Rcine Claude dlAlthan). Pomul ajurige pin5 la 5-6 m.
iniltime avind trunchiul pufin torsionat $i coroana risiiratii cu diametrul
d e 6-6,s m. Ramurile dc schelet sint lungi $i groase, garnisite cu buchete
d e mai $i ramuri mijlocii. Produce moderat ~i ccmstant dc la un an la altul.
Fructul este mart sau foarte mare, ajungind pin: la 60 g. Are forma glol~u-
loasri $i un jgheab care imparte fructul in dou5 p5rti egale. Piclifa este colo-
rat5 mozaicat neuniform cu ro~u-galbcn, ro$u-violet, ro~u-albzstrui, roSu-
verzui, brumata abundent, ro~cat-albgstrui. Pulpa galbcns-auric, este sucu-
lent& finj, dulcc-acidulat5 ~i cu o aroma plicut5.. Se coacefnadouajumi-
tate a lunii august.
Renclod verde (Reine Claude vcrte). Pomul c r e ~ t eviguros, pin%la 5-7 m
injlfime, avind trunchiul gros ~i torsionat, iar coroana globuloasiicudiame-
trul ping la 7-73 m. Ramurile de rod s h t mici, cu muguri d e ~ i Florile. au
petalele mari albe. Pielita are culoarea verdc-albicioaa, iar pillpa verde-
gilbuie apoi galbenil-vcrzuic, moale ~i suculentP, foarte dulce. Se coace i n
a doua jumritate a h n i i august - Pnceputul lunii septembrie. Este foarte
productiv, rezisia la ger. Recent a fost ornologat ca portaltoi franc.
Fig. 194 - Forme de prune:
a -turlitb; b - sfrric5 ; r - sleric.alitngit2; d - 0 ~ 0 i d 5 ;e - invm.ovoida; / - elipoidal2; g - cordifarrnli; 1, - gtt-
lanoas5; i - alungitB
Tuleu gras. S-a format in zona subcarpatics meridional2, de unde data-
ritil calitiifilor neintrecute S-a rzspindit in toat5 tara Si pestegraniti. pomul
relativ viguros ajunge pin5 la 5-6 m in2ltime. avind coroana piramidal;i,
neregulata ; ramurile de schelet sint fragile, se rup sub greutatea fructelor.
Fructul este mijlociu spre mare, ajungind pinil la 35-40 g greutate. Este
elipsoidal $i are culoarea violet-inchis, negricioasa, acoperitg cu un strat de
pruinj alb5struie. Caracteristic. pentru acest soi este prezenta unor striuri
longitudinale ruginii in jurul pedunculului. P u l p este galbenii-verzuie cu
vini~oarealbicioase, crocant5. neaderent5 la sfmbure $i arc un gust decsebit
.de ~ l i l c u t ,dulce-acidulat. potrivit de suculent, u$or taninus, fin aromat.
Armonizarea perfect9 a calitafilor aritate face ca pruncle .ruleu gras .%fie
neintrccute pentru consum in stare proaspats, pentru deshidratarc Si in in-
dustria alimentarii. St. coacc in a doua jumiitate a lunii august, prima jumi-
tate a lunii septembrie.
Stanley. Estc un soi dc tip spur. I'omul ajunge pin2 la 4-5 m inklfimc
:$i are coroana invers piraniitialH, sferic turtit5, n~leorifir2 ax. Ramurile de
schelet sint relativ lungi ~i grease. iar cele de rod mijlocii sau lungi, prnisite
cu ljuchete de mai.
Florile apar o dats cu fsunzcle 5i nu petnlele alljc. Estc autofertil. Fructul
.arc forma ovoids sau invers ovoid2; este asimetric 7i ajunge pin% la 50 g
,grcutate. Z'ielita este colorat;~ vinzt-inchis spre negru ~i cu o pruinZ dens5
albsstruie. I'ulpa este galbena-auric, tare, suculent5, dulce yi partial aderent?
la s9mbure. Se coace din a trc:ia decada a lunii august pin5 la jumiitatea lunil
septembrie. Este un so; care produce ~ n u l t~i relativ constant de la an la an.
Agen-707. Este o selecfie clonal2 obfinutg din soiul Agen. Pomii au vi-
goare mijlocie, ajungind ping la 4-4,5 m inBlfime $i au coroana globuloas~:
turtitii cu diametrul de 4--5.5 m. Ramurile de schelet sPnt relativ subtiri $1
scurte, garnisite cu buchetc de mai. Fructul are forma elipsoidal5 $i ajunge
pin2 la 30-35 g greutate. Pielifa este ro~ie-violet,ro~ie-vinefie,ro~ie-giilbule,
acoperitz cu o pruinH violacee. Pulpa este galbeni-verzuie spre galbens-
portocalie crocant2, suculentri, foarte dulce (are peste 26% substant5 uscat21
~i cu o aromii specific$. Este semiaderentii la simbure. Se coace En cursul
lunii septembric.
Vinete de Italia (Quetsclle cllItalie). Pomul c r e ~ t eviguros in pephiera
iar in livad5 r9mine mic, la 4-5 m inzlfime. Este sensibil la secetk ~i ger-
Coroana este sferic-turtit5, uneori dczordonatj. Ramurile de schelet sint
groase $i rare. Fructele sPnt mari, ovoide sau scurt ovoide cu o creasts care
formear: un fel de ,,piept de porumbel". Pielita fructului este albastrji-
Enchis, acoperit: cn pruin5. Pulpa are culoarea galbenil u$or arimie cu infll-
tratii ro~ietice.Este crocant5, relativ suculentk. d u k e acidulatg, cu urnle de
tanin $i aromi plicut5. Nu a.der5 la simbure. Se coace clin a doua jumitate
a lunii septembsic pin2 in prima decadii a lunii octombrie.
Vinete rombneyti (Perje, BrumHrii). Este un soi autohton cu tipuri ca:
De Bistrita, De Vrancea. Pomul ajunge pin5 la 6 m inzltime $i are coroan?
invers piramida15 cu diametnll de 5 - 5 , s m.. Ramurile de schelet sint l u n q
~i relativ subfiri. Ramurile de rod predominante sint buchetele de rnai $1
ramurile mijlocii. Fructn1 este elipsoidal, turtit lateral simetric $i ajunge p'ing
la 40 g greutate. Este colorat v?n5t-inchis $i puternic brumat. Pulpa aze
mloarea galbentverzuie, royieticH, dulce, uSor acidulatH cu nuant: taninoasa.

Nu ader5 la sfmbure. Se coace in septembrie-octombrie. Este rezistent la ger
dar sensibil la boala petelor rogii, f5inare gi p5duchii testoyi. Produce la 5
ani dar periodic pentru c5 se supraincarcj producind pin5 la 110 kg fructe
pe pom - ( r e v e n i d 22 000 kg ha).
-..--romkesti (Goldane. Prune romlne~ti).
Grase- - -~ Pomul ajucge pin5 la 6-7 m
8 %
inlltime, are coroana ovals, ramurile de schelbt puternice iar ca ramuri de
rod, buchete de mai. Fructul poate fi mic, mijlociu sau mare, cu greutate
de 30-35 g, de forms sfericl yi culoare mov-Enchis. Pulpa are culoarea verde-
gglbuie, uneori galbenil-rogietic5, cu vinigoare albe, aderent5 la simbure.
Este foarte dulce, acumulind pin5 la 16 % zaharuri, f5r5 aroml. Se coace prin
luna octombrie-noiembrie. Pomul este relativ rezistent la ger, rezistent la
umiditate, boli (in afara putregaiului brun) ~i sensibil la secet5. Se supra-
incarc5 cu rod din care cauza este predispus la periodicitate de rodire.
Gras ameliorat are coroana sferic turtit5 5i inflorire rnai tfrzie. Fructele
rnai mari se coc rnai devreme, cu 2 s5pt5mini decft Grase romlneyti; pulpa
este neaderenta la simbure, produce abundent gi nu are periodicitate de rodirc.
Anna Spgth. Pomul are vigoare mijlocie ajungind pin5 la 5-5.5 m
fn5lfime yi coroana cu diametrul de 4-5 m, invers piramidalz, turtits, cu
ramuri de schelet puternice. garnislte cu ramuri scurte de rod. Fructelc ajung
pin5 la 40 g, sint de m5rime uniforms, sferice sau sferic alungitc, uneorl
uSor turtitc lateral. Pielita este colorat5 vin5t-rogcat uneoriin pete yi acoperit5.
cu pruing albsstruie. Pulpa galbenH-verzuie sau galbens-auric este suculent9,
dulcc, pufin acidulatr~gi slab aromat5. Nu adcrH la simbure. Dac5 pomul se
supraincarca fructele fimin mici, gi au gust fad. Pomul intrg timpuriu pe
rod. Fructele se coc din a doua jumjtate a lunii scptcmbrie pin5 la sfir,situl
lunii octombrie
Descrierea portaltoilor
t .
CorcoduSul (Microbolanul) dP rezultate bunc privind cregtcrea. prin-
I sionat (Vin5t rominesc, Renclod verde 5.a.). La cele sensibile la ger (Tuleu
derea la plantare ~i altoire cu majoritatea soiurilor cu care estc compatibil.
Pomii altoiti pe corcodu$ intrP pe rod la 4-5 ani $i dau productii pin5 la
10- 12/t ha. Xu este compatibil cu soiurile Tuleu gras, Renclod Althan $.a.
din care cauz5. la 10-12 ani altoiul se desprinde de portaltoi la punctul de
altoire. Corcodugul are mare capacitate de a vegeta bine pe principalele
tipuri de sol de la cele grelc cu exces de umiditate pin5 la cele uSoare. Dintre
tipurile de corcodug, cel mai bun ca portaltoi este cel cu fruciul galben.
Prunul franc este portaltoiul obtinut din simburi de la soiurile cultivate:
Royior varatec, Renclod verde, Buburuz Voine~tiB, Otegani 8, Scolduy.
Este portaltoiul cel rnai potrivit pentru zonele rnai umede yi este cornpatibil
cu toate soiurile de prun.
Pentru fara noastr5 au fost omologate urm5torii portaltoi franc:
- Portaltoi franc Rosior va'ratic - pentru soiul Tuleu g a s gi alte soiuri
de vigoare mijlocie Tn zona subcarpatilor meriodinali.
- Portaltoi franc Buburzcz - pentru soiuri de vigoare mijlocie in zona
dealurilor din vest.
- Portaltoi franc Rerzclod verde - pentru soiuri de vigoare mijlocie $i
slab5 in zona dealurilor din est si de sud.
- Portaltoi franc V o i n e ~ t i B - pentru soiuri de vigoare mijlocie ~i
mare fn zona subcarpatilor merdioinali.
- Portaltoi franc Otesatzi-8 ca portaltoi de vigoare sc5zut5, compatibil
cu toate soiurile yi dind pomi de talie redusa pentru livezi intensive.
- Portaltoi franc Scoldu? se comport5 bine ca portaltoi de vigoare
sc%zutg pentru livezi intensive.
Zarz5rul este folosit ca portaltoi pentru prun in zonele secetoase ~i soluri
uscate. Din cauza lipsei de compatibilitate cu majoritatea soiurilor el este
folosit pe scars restrins5 la noi.
Portaltoii vegetativi ai pmnului selectionati la noi i n far5 yi pe plan
mondial (GHlbioare, Vinete romlnegti, P.I.2-60, G.F. 8- 1, G.F. 43, Brompton
Saint- Julien) nu sint folositi in productie pe scar5 largl la noi.
Caracteristice morfoIogice ~i de productie ale prunului cultivat
Prin asocierea soiurilor cultivate cu portaltoii enumerati se obfin pomi
cu caracteristice morfologice yi de producfie foarte diferite, motiv pentru
care prunul cultivat este considerat ca o specie foarte heterogens.
Sistemul radicular a1 p~unuluicultivat depinde in foarte mare m5surl
d e portaltoiul folosit :
- pomii altoifi pe corcoduy fc~rmeaz5majoritatea radacinilor Ia adi'nci-
mea de 20-60 cm;
- prunul altoit pc prun franc are sistemul radicular rnai superficial decit
pe corcoduy, majoritatea r5dHcinilor fiind situate intre 10 yi 45-50 c m ;
prunul manifest5 tendints accentuatP de drajonare;
- in cazul altoirii pe zarzsr r5d5cinile p5trund rnai adPnc in sol decit
in cazul corcodugului.
Trunchiul este mai gros sau mai subfire, in funcjie de soi $i portaltoi,
are culoare cenu~ie-negricioasH,cu sau far5 ritidom, la unele soiuri fiind tor-
gras) pe trunchi ~i la baza ramurilor de schelet apar pl5gi de pe care in 2-3
ani scoarfa se desprinde ~i cade, rZminind lemnul dezvelit.
Vigoarea qi habitusul pomilor. fn perioada de tinerefe p r u n d cregte
vigrlros dar in anii um:tori creyterea se tempereazl, astfel cS rlmine un
pom de talie mijlocie (5-7 m inHltime) yi cu diametrul coroanei de 5-6 m.
Forma coroanei difer5 de la invers conic5 (Nectarina rogie) la conics
(Vinete romgne~ti),sferic5 (Renclod Althan) sau turits (Agen, Vinete de
Italia).
Capacitatea de ramificare este mijlocie la unele soiuri (Vinete romlne~ti,
Grase romiinegti, Tuleu gras) yi mica la altele (.4gen, Nectarina rogie).
Tipul de fructificare. Unele soiuri fructific5 aproape exclusiv pe ramuri
scurte, buchetc de mai: Agen, Nectarina r o ~ i e ,Stanley, formind o coroan5
rarP de tip spur.
Alte soiuri rodesc. pe ramuri mijlocii: Tuleu gras, Vinete romhneyti,
Grase rom%nc$ti, coroana acestora fiind mai deas5.
CicIuI anual. Prunul infloreste rnai devreme decit pomaceele astfel cs
exist%frecvent pericolul ~ierderiirecoltelor datorits brumelor tirzii de primz-
var%. Cel mai timpuriu infloresc soiurile Grase r a m h e y t i urmate de Nectarina
rogie, Stanley ; cu inflorire tirzie sint soiarile : Tuleu gras, Renclod Althan,
Agen, Anna Spzth, Vinete de Italia, ultimul fiind Vinete romlneyti.
 F 1 o r i 1 e sint hermafrodite dar se comport5 diferit in ceea ce prive~tc
capacitatea de a fi fecundate. Din acest punct de vedere exist&:
- soiuri autofertile (Vinete romgne~ti,Stanley, Vinete de Italia 7.a.);
- soizlri autosterile (Tuleu gras, Rivers timpuriu 9.a.);
- soiuri aartial autofertile (Agen, Grase rom4ne~ti~ . a . )a c5ror flori se
polenizeaz2 c; uh arnestec de polen propriu $i straln.
Soiuri ca: Tuleu p a s , Ro~iorvzratic ?.a. sint androsterile, adicH nu pro-
due polen ~i pentru a produce fructe este necesar polen de la alte soiuri. Data
fiind androsterilitatea, in tabelul 22 se arat5 cele rnai bune soiun poliniza-
toare pentru soiurile valoroase $i de perspectivg de la noi.
TabeEul 22
Soiurile polenizatoare pentru principalele soiuri de prun valoroase .$ de perspectivi din R.S.R.
I mare plasticitate ecologicz $i merg line, atit in zonele cu precipitafii suficiente,
Soiul de polenizat
I Soiuri polenizatoare
Agen Anna Splth, Renclod Althan, Vinete rombne$i
Anna SpZth Agen, PBche, Renclod Althan, Vinete de Jtalia, Vinete rombnesti
Grase romBnegti Agen, Anna Splth, Pkche
PBche Anna Spsth, Renclod Althan, Vinete de Italia, Vinete rombnel;ti
Renclod Althan Anna Splth, Pbche, Vinete d e Italia, Vinete romlne~ti
Tuleu gras Agen. Anna Sp%th,PBche, Renclod Althan. X'inete romdne~ti,
Vinete d e Italia
Vinete de Italia Agen, Anna Splth, P6che. Renclod klthan. Vinete rombnqti
Vinete romgnegti Agen, Anna Splth, PBche. Renclod Althan. Vinete de Italia
Prinurmare, este necesar cala. plantare soiurile s'a fie intercalate in functie
de compatibilitatea la fecundare.
Temperatura optima in timpul fnfloritului este de 15-25OC ; dac5 este rnai
scZzut5 nu zboar5 albinele $i nu se poate face polenizarea iar in cazul cind
este prea ridicatg, organele de reproducere (cele femele tndeosebi) devin sterile.
Coacerea fructelor'are loc e~alonatpe soiuri, incepind de la sfir~itull u ~ i i
iulie si pfng la Snceputul lunii noiembrie in funcfie de zona climatic2 ~i condi-
fiile a d u i respe&iv.
Producfia este in funcfie de soi, virsta pomilor $i agrotehnica aplicatz,
ajungind de la 25-30 kg pin5 la 80-100 kg pe pom.
Lon~evitateanomilor este conditionat& de soi, portaltoi, sistemul de
Cerinfele prunului fafg de factorii de mediu
Cerinfele fat5 de lumini. Prunul nu are cerinfe m a n fafa de luminZ.
Totug, Pn plantatii prea dese sau f n terenuri umbrite d 5 fructe slab colorate,
Grace fn zaharuri, iar pomii se degarnisesc.
Cerintele f a t i de c5lduri. fn general, prunul este mai exigent decit m 5 d
fat& de cgldurg. Aceasta explicg prezenfa lui rnai numeroas2, Pn zona de
cknpie. Desigur, cerinfele soiurilor sfnt diferite fat2 de acest factor. Soiurile
Agen, Tuleu gras, Nectarina rogie $i Anna Spgth sint cele rnai exigellte fa$&
de c3dur5 motiv pentru care cultura lor este cantonatk din :ona de cimpie
pin5 la 300-400 m altitudine. Pe dealuri mai Pnalte productla lor scade atit
cantitativ cEt ~i calitativ.
Alte soiuri, cum este de exemplu, Gras rom$nesc, este rnai pufin preten-
jios fat5 de cadur5 astfel c5 arealul lui se extinde pin5 la 600-700 m altitudine.
Rezistenfa prunului la gerurile de iarn5 are limita de -30 ... -32C cind
mugurii florali deger5. Lemnul b&trin poate suporta chiar -36C. Cele rnai
rezistente la ger sint soiurile: Gras romsnesc, Anna Spath, Vinete romhne~ti,
Stanley.
Cerinfele fat5 de api. Cerintele prunului f a 9 de ap5 sint destul de mari,
peste 600-650 mm, situindu-se in aceeagi grup&cu mgrul. Datorit5 cerinfelor
lui rnai mari fat2 de d l d u r 8 prund ins2 a p5tmns mai mult deci't rn5rul in
zona de silvostep5 ~i step% cu precipitatii rnai reduse.
Unele soiuri, cum sint Tuleu gras, Renclod Althan, Anna Spath, au o
cft $i in step5 $i silvostep5.
.Ute soiuri, cum sint Grase rornsne~ti~i Vinete de Italia, nu dau rezul-
tate bune decit dac5 li se asigur5 peste 600 mm precipitatii. Cele rnai rezis-
tunte la secet5 sint soiurile Agen, Agcn-707, Anna Spath, Renclod Althan,
Tuleu gras, Stanley.
Cerintele fat2 de sol. Fat5 de sol prunul manifest5 o $i rnai mare plasti-
citate ecologic5. El valorificH destul de bine aproape toate tipurile de sol
inclusiv nisipurile din sudul Olteniei. Cerinjele lui fafz de acest factor depind
in mod direct de portaltoiul folosit. Prunii altoifi pe prun franc pot valorifica
solurlle subfiri, erodate. compacte, uneori cu exces de urniditate.
Prunii altoiti pe zar6.r pot fi cultivafi fn soluri scurse, yermeabile, aerate
precum gi pe nisipuri. Prunii altoiti pe corcodu~au mari posibilitati de a
vdorifica cele mai diferite tipuri de sol.
50.2. Particularittiti tehnologice
Producerea materialului siditor se face ca $i la celelalte specii. fn vcoala
de puieti nu se face rriritul pentru a preveni ingro~areapuiefilor, iar in ?coda
de pomi, dac% se produc pomi cu coroan5, trebuie s5 se valorifice l5starii
anticipafi care apar fn cimpul 11.
Infiintarealivezii. LaIocul definitiv prunul se planteaza pe treimea mij-
locieapantei atunci cind se cultiva in sistem clasic, la distanfele de 6-7/4-5 m.
I n cincinalul 1981-1985 in fara noastr'i prunul va fi plantat in livezi intensive.
Acestea se vor fnfiinfa fn zona subcolinar5 (de la cimpie pin5 la 300 m alti-
tudine) pe terenuri mecanizabile $i cu posibilitafi de irigare; Pn sistemul
intensiv, distanfa intre rinduri este de 4 in iar pe rind de 4-5,m in funcfie
de soi gi vigoarea pomilor.
f n cazul cdturii prunului in sisternul clasic prin tsieri se formeaz5 coroana
in fornil de vas luminatH in interior ~i cu hillt.imea de 4-5 m. P e n t ~ ucultura
prunului in sistemul intensiv se adopt5 coroana palmet5 cu sau f5r5 etaje
sau E' (igrec) spre interval.
Lucr5ri de intretinere a coroanelor. T5ierea de Pntrejinere $i de rodire
se aplicil in functie de tipul de fmctificare a1 soiurilor. La soiurile care fructi-
fica pe ramuri mijlocii (Tuleu gras, Vinete romgne~ti,Grase r o m i n e ~ t i )coroa-
 Tabelul 23
nele se indesesc pe m5sura inaint5rii in Calendar pentru combaterea bolilor $i diunitorilor la prun
virst5, ramurile de semischelet $i de rod
se ramificz mult, se supraincarcz cu rod
i I
Momentul Boala
stropirii Produsele
$i se epuizeaz5. Pentru menfinerea coroanelor sau daunAtorul recornandate $i concentratia Observatii
cu o desimc convenabilj. $i pentru refnnoirea I
ramurilor de semischelet $i de rod este necesara 1. Repausul d e I Pzduchele din San- DNOC (Creosan 50) 0,75
Jose, alti pSduchi tes- sau Nitoxan 14 4 % sau
t5ierea ramurilor de semischelet care dep57esc
virsta de 3-4 ani. Unele dintre ele sint supri-
mate de la baz5 iar cele refinute in coroans
d e 0C)
togi, o u i d e afide ~i co-
tari, o u i d e p5ianjeni
rogii pi bruni
I ZeamS sulfocalcic~ 32O
B6 20% sau lPolisulfur&
de bariu ( P o l i h r .
se taie la 30-40 cm lungime, deci se fac o Selebar) 6 %
r5rire ~i o reducfie a ramurilor de semischelet - -
(fig. 195). fn paralel cu aceasta se face $i o I
2. i n faza d e bn- Monilia, c i u n ~ i r e a frun-
scurtare ~i simplificare a ramurilor de schelet i o n vrrde zelor
prea dese, debilitate, bolnave, rupte etc. Oxiclorur2 de cupru 0,3%
La soiurile tip spur care rodesc pe buchete
de mai (Agen, Stanley, Nectarina r o ~ i e ,Anna
Spath) coroanele ramin de reguli suficient de
rare. Totuvi, pentru stimularea crevterilor. ~i la
I 3. Cind 10- 15%
d i n flori sint la
inceputul scutu-
I
Viespea clr fel-&trZu.
piiianjenii rosii $i bruni,
insectel? deroliatoare,
Carbotex 37 0.4%
zealna 1,ordelezl 0.5 %
.wu Fosfotox H-35,
+ Este tratamentul
de baz5 contra
viespei c u ferzs-
aceste soiuri este necesari intinerirea ramurilor
de semischelet care depj.$esc virsta de 3-4 ani.
i
I
~ d l - i petalelor
i monilioxelc

'
0.1% +
R-35, 0.1%
zeamii borde-
lez5 O,5% sau Fosfotox
+ oxiclorur5
d e cupru O,3oj, sau Gale-
I
tr5u.

tecurile:
In lipsa
pzanjenilor pot
fi utilizate ames-
Detox

Fig. 195 -
4 Intretinerea solului. fn livezile intensive
solul se intrefine ca ogor negru pe intreaga
Reductia semischele-
cron 0,06, 0,160,L
mB bordelezS 0,5% sau
Zolone
+ zza-

O J Y O t- Cap-
25, 0,5% 9- zea-
mi% botdelez5 0,5
sau Lindatox 20.
tului l a prun suprafat5, sau ogor negru pe intervale $i tan 50, 0.25% 0,6O/" + zeam.4
erbicidare pe rinduri, sau inierbare pe intervale
$i erbicidare pe rind. f n porfiunile intrefinute ca ogor negru, lucrarea
solului se face la 12-15 cm adincime (cu 3-4 cm rnai superficial decPt 4. Cind fructele Alide, plianjenii rogii Aceleagi amestecuri c a Tratamentul se
a u diametrul de ~i bruni, insccte delolia- la tratamentul prece-
in livezile de mar). 0,5- 1 cm
r e p e a d e 3-5 ori
toare, viermeie prunelor, dent (pct. 3) plus: Eca- la intervale d e 15
Pentru combateiea chimics a buruienelor se recomanda: Simazin Pn Polystigma, moniliozele, tos-50 0,08L +
zeamli 7ilc

I
cluruirea frunzelor, bordelezi 0.5% sau Eca-
cantitate de 2,5 1 la 100 1 ap%/ha, aplicat preemergent; in timpul vegetafiei bacterizoa (Xanflrornm~as tox 50, o,o8% + ~ a ~ -
se utilizeaz5 Gramoxone, 11/100 litri ap5 sau amestecul Fagotoxid 2 1 f pruni} tan 50, 0,353/, sau Bi ----
Icedin i 1/100 1 apH; din aceste solufii se aplic5 1 1 solufie la 30 m2.
Porfiunile inierhate se cosesc de 5-6 ori pe an, iarba rezultatH fiind
I
I I1 58 0,07?/. +
&am& bor-
delez5 0 ~ 5 7 ~
I
I
folosit5 ca mulci . pe loc. N.B. La Prun. zear:la bordeleaz5 dzl rezultate foarte bunc; In lima ei se pot folosi produsele Zincb.
Captan $i Dithane.
fngrkjarea. fn livezile de prun se aplic5 20-30 t/ha gunoi de grajd
o data la 2-3 ani. Se mai dau anual X- 120 kg, P,O,--SO- 100 kg $i
K,O-50-80 halkg.
5 1. ,Cultura caisului
Ingrijirea recoltelor. La prun este necesari normarea producfiei de
fructe pentru a se evita alternanfa de rodire. Acesta se poate realiza prin Armenizca vulgaris. - Fam. Rosaceae, subfam. Prunoideae
t5ieri de fructificare sau chimic. Pentru r5rirea chimicg rezultate bune s-au
obtinut cu dinitrocresilatul de arnoniu 200 mg/l aplicat cfnd cca 60% din Originea ~i aria de rlspindire. Este originar din centrul $i vestul Asiei.
flori sint deschise precum $i cu Ethrel 120 ppm aplicat la czderea In Europa este riispindit in R.S.S. Moldoueneasci, Bulgaria, Iugoslavia.
Ungaria. Italia, Franfa, Spania. fn RomPnia ocupi suprafete mari in jurul
petalelor. ora~uluiBucure~ti,in Dobrogea, sudul ~i centrul Moldovei, Banat, Criyana,
Prevenirea ~i combaterea balilor ~i dSunStorilor prunului se fac conform Podl~ulTransilvaniej. Pe ling5 suprafafa de aproape 10 000 ha existente in
calendarului din tabelul 23. I
 1980, se prevede ca Pn cincinalul 1981-1985 s5 se mai planteze 6 300 ha cu
cais.
Importanta culturii. Caisele se consum5 in stare proasp5t5, deshidratate
sau prelucrate ca gem, compot, dulceaf5, manneladz, suc, nectar etc. Avind
un confinut relativ ridicat in zaharuri (pin5 l a 14 %), prin fermentare din
caise se prepar5 o b5utur5 alcoolic5, nurnit5 caisats. Ssminfa contine pin5
la 55% grgsimi, circa 28% proteine $i se folosegte pentru extras ulei ~i in
cofet5rle. Coaja simburelul (endocarpul) se foloseste in industria tuvurilor
$i la prepararea c5rbunelui activ. Din lemnul de cais se fac bibelouri $i obiecte
fine de artizanat.
5 1.1. Partidaritgfi biologice
Pe plan mondial exist5 citeva sute de soiuri de cais dintre care Pn fara
noastr5 exist5 14-15 dintre care sint inmullite fn pepinierele noastre: Tim-
purii de Chi$in5u, Timpurii de Arad, Royal, Mari de Cenad, Tivoli.
Descrierea principalelor soiuri
T i p u r i i de ChisinHu. Pomul are vigoare mijlocie dar c r e ~ t eintens Pn
primii ani dup5 plantare. Coroana este globuloas5, rar5 $i cu virful ramurilor
aplecat sub greutatea rodului.
Fructele sint in general mari, cu greutatea medie de 30 g. Au forma sfericg
u$or tronconica $i cu un jgheab superficial. Pielila are culoarea galben5-deschis
pe partea insorit5 $ verzuie pe partea umbrit5. Pulpa este portocalie, dulce
acidulat5, slab aromat5 $i nu ader5 la simbure, formind un go1 in jurul acestuia.
Simburele este mare, cu greutate pin5 la 28 g $i miezul dulce. Este un soi
de mare productivitate. Se coace timpuriu pe la sfir~itullunii iulie, inceputul
lunii august.
T i p u r i i de Arad. Pomul este de vigoare mijlocie, inflore~tetimpuriu
este rezistent la ger, destul de productiv $i longeviv. Fructul- este mic sau
mijlociu, galben-portocaliu cu ro$u singeriu pe partea insorit%, bun pentru
mass; are s5minfa dulce; se coace la 1-3 zile dup5 Timpurii de Chi~in5u..
Royal. Pomul c r e ~ t epin5 la 7-8 m $i are coroana invers piramidal5.
Fructul ajunge pin5 la circa 60 g greutate, este globulos cu o brazd5 mai
Fig. 196 - Forn~ede caise:
a- sf&&,; b - deric-alungits; c -avo-
ids; d - cordiformil; c -elipoidals
hchisP la culoare ~i care lass impresia de pufing asimetrie. Pielifa este galbena-
portocalie acoperit5 cu r o ~ i ipurpuriu $i punctat cu ro$u carmin spre baza
fruct.ului. Pulpa este de asemenea galben5-portocalie str5b5tuta transversal
de vinigoare albicioase; este suculent5, dulce, fondant5. Simburele are miezul
foarte amar. Se coace Pn prima jumstate a lunii iulie.
Cea mai bun5 de Ungaria (Meilleure dlHongrie). Pomul cre$te la 6-7 m
PnEilf@e, avPnd coroana globuloasa cu ramuri de schelet groase garnisite cu
ramuri scurte de rod, indeosebi buchete de mai. Fructul ajunge pin5 la 84 g
. ~ are
i forma sfericl, u$or trunchiatri la baz5. Pielita este galben5-portocdie,
suflat5 sau punctat5 cu ro$u pe partea insorits. Pulpa are culoarka porto-
calie $ este fondant$, suculent5, cu o aromri specifics pronunfats. Nu ader5.
la simbure. Miezul are gustul dulce-amzrui, asemringtor cu cel de migdal.
Se coace in a doua jum5tate a lunii iulie ~i dac5 se recolteazri in pirga se poate
p5stra 6-7 zile.
FalcH ro~ie. Pomul ajunge pins la 6-6,5 m avind trunchiul uneori.
torsionat. Coroana este globuloas5, cu ramuri de schelet lungi, garnisite spre.
virf cu rarnuri de rod mijlocii sau buchete de mai.
Fructul ajunge pin2 la 70 g greutate, este sferic trunchiat la b a d $i
cu un jgheab superficial $i ingust care il face asimetric. Pielita are culoarea
portocalie cu pete roz sau roqu-carmin $i negi sfngerii pe partea insorit5.
E'ulpa are culoarea portocalie, este fondant.%,dulce acidulats $i puternic aro-
mats. Nu aderi la simbnre. Acesta are culoarea negricioas5 $i sriminfa dulce.
Se coace intre 10-20 iulie. Pomii sint longevivi (pot ajunge pin5 la 80 de
ani) $i foarte productivi.
Tivoli. Pomul, de vigoare mijlocie, cu inflorire timpurie, are muguri de.
rod scnsibili l a ger, are nevoie de locuri ad5postite. Fructul est.e mare, sferic,
galben-portocaliu, are szmi'nta dulce $i coacere semitimpurie.
Mari de Cenad. Pomul ajunge pin5 la 6-7 m in5lfime qi are coroana.
initial larg piramidal5 apoi globuloasj. format5 din ramuri de schelet lungi,
garnisite cu buchete de mai. Fructul ajunge pin5 la 100 g greutate avind
forma ovoid%, cu jgheabul larg ~i superficial. mai adinc spre cele dous.
capete. Pielifa are culoarea portocalie deschis cu pete rovii singerii pe partea
insoritH. Pulpa portocalie este suculentg, aromat5 foarte pl5cut5 la gust, r5cori-
toare. S5minfa este dulce ~iare gust de migdakg. Se coace la jum5tatea lunii
iulie.
Trandafiriu. Pomul este viguros, are inflorire timpurie, foarte rezistent
l a ger $i cu mare potential de productie. Fructul este mare, sferic, portocaliu,
rosu aprins pe partea insorit5, foarte bun pentru industrializare dar mediocru.
ca fruct d~ mas5; are siminfa a m a d .
Steaua royie. Pomul este viguros, fdarte productiv, rezistent la ger $i
are inflorire tirzie. Fructul este mare, sferic, portocaliu, mediocru pentru
mas5 dar bun pentru industrializare.
Umberto. Pomul este relativ mic ajungind pin2 la 5-6 m in3fime ~ i :
are coroana globuloas5, apoi turtitz p k l ~ a pletoas5. Este rezistent l a ger,
$i inflore~tetirziu. Fructul are cca 60 g $i forma ovoid5 cu o brazd5 adinc5.
$i ingust5. Pielifa este galben5-portocalie, pgtat5 cu royu-violaceu pe partea in-
sorit5. Pulpa are culoare galben5-aurie $i este suculent5, dulceagH $i fPr5 arom5..
Simburele mijlociu are miezul dulce. Se coace En prima decad5 a luniiaugust.
 Dintre soiurile create in ultimii ani la noi in tar5 gi care merit5 s5 fie I
promovate in culturz, menfion%m: Sirena, Venus, Selena, Sulmona 7.a. I Cerinfele fat5 de factorii de mediu

Descrierea porta!toilor Caisul este exigent fafa de lumi.5 $ prefers terenurile cu expozitie ru-
dica. Cere mult5 cPldur2 r e u ~ l n dblne in regiuni cu temperatura medie anuala
de 9.6- 1 1"C. Caisul este rezistent la secet5 dar reac-ioneaz5 foarte bine
Soiurile de cais .se inmultesc prin altoirc pc zarzzr, corcodu~gi prun franc ; l a irigare sporind mult recolta. Nu rezist5 la excesul de umiditate, atft din
in mai m i 6 mzsurz sc folosegte piersicul. sol, cPt $i din atmosferi; f n primgverile umede, datorita stagnririi apei pro-
Zarziirul este principalul portaltoi a1 caisului pentru zona de step5 din centul de c a i ~ imorti de apoplexie este mult rnai mare. Caisul cere soluri
sudul f.5rii (BarBgan, Dobrogea) pentru soluri permeabile, aerate yi pentru uSoare, permeabile $i profunde cu pTnza ffeaticg de ap8 situats sub 2-2.5 m
nisipurile din sudul Olteniei. adincime. f n solurile grele, compacte, calsul vegeteaz5 slab ~i trjiegte putin.
Corcodu~uleste utilizat ca portaltoi psntru soiurile de cais cultivate in
soluri grele cu exces temporar de umiditate. El imprim5 pomilor vigoare mare.
Prunul franc este folosit ca portaltoi pentru cais in solurile rnai umede. 51.2. Particularitiqi tehnologice
Se recornand2 ca alioirea caisului pe prunc franc sP se fac5 la inzlfimea de
60-80 cm. Prunul ca portaltoi a1 caisului d5 pomi cu un ritm rnai lent tle
cregtere gi o vigoare rnai slab%. In ~ c o a l ade puiefi, simburii se se:~m%n% des, pentru ca puiefii nu aib.2
Au fost omologafi urmHtorii portaltoi dc prun franc pentru cais: conditii de cre~tereexageratg. In cimpul 11 a1 scolii de pomi nu se recornandB
Portaltoi franc Buburuk pentru sud-vcstul Transilvaniei. administrarea ingr5.$imintelor. Pentru formarea coroanei este bine sP se
I'ortaltoi franc h't~zclod verde pentru toatc: zonelc cu prccipitatii pestc valorifice lHstarii anticipafi.
550 mm sau in condifii dc irigare. In livada in sistem clasic pomii 'se vor
~ ~ i a n tlaa 6-81-5-7 m distant& jar coroana
Piersicul este recomalldat ca portaltoi a1 caisului En zona nisipurilor din
va avca forrna de vas.
sudul Olteniei. E l formeazk pomi cu vigoarc sc%zut.j, ceca ce constituie un f n sistemnl intensiv de cultur5, distantele
obiectiv important pentru culturile intensivc. Piersicul cste ins5 compatibil vor varia de Ia.4-4,5 m pe rind.pin5 la 6-
numai cu unele dintre soiurile dc cais gi anume: Iioyal, Pa.viot, 1-uizet. 6,5 m intre rfnduri (v. pag. 245).
Formarea coroanelor. Datorit5 cre~teriisla-
Caracteristice morfologice ~i de producfie ale caisului altoit be a axului formele de coroat.15 indicate pentru
cais sint : vasul ameliorat, vasul aplatizat ,
vasul intfrziat $i palmeta cu brafe oblice.
Caisul c r e ~ t ela 7-8-10 m i ~ l f i m e .R5d:cinile ajung pi16 la 4 m
adincime in funcfie de portaltoi, cele rnai multc ir~s-5. cresc pin2 la adincimea fn primii ani dup5 plantare caisul formeaz5
lgstari lungi, cei de prelungire a ramurilor de
de 1 m. Trunchiul este drept, gros, uneori torsionat gi cu pl5gi de ger si scur-
schelet dep59ind frecvent 1,20- 1.50 m. f n
geri gomoase (cleioase). Coroana este rar%gi are fonna globuloasl, cu diametrul timpul formzrii coroanelor a c e ~ tl5stari
i trebuie
pin%la 12 m. Are ramuri groase pe care se afl5 muguri de rod a ~ e z a t Ein grupe
scurtafi l a 0,80-1,00 m pentru a provoca
cite 3-10, la un nod cu un mugure vegetativ in centru. fn pepinier5. c r e ~ t e
viguros; altoiul ajunge pin% la 2 m fn5lfime gi pentru cH fornleazz multi ramificarea lor gi pentru z se evita degarnisirea
listari anticipati, coroana se poatc proiecta in cilnpul 11. Fiind una din prematur5.
speciile precoce incepe sZi rodeasc5 la 3-4 ani de l a plantare, produce phn9 T5ierile de intre@ere ~i fructif icare. f n
l a 30-35 ani cite 50-60 kg fructc pc pom. De cele rnai multe ori ins%pe la perioada de maturitate, taieiile de fructificare
12-15 ani pomii altoiti - mai ales pe corcodu~,sint afectati de o Iloal5 urmzresc ririrea ramurilor de rod. Se obfin in
numiti pieirea ;hrenaaturZ sau a$o$lexie in urma ckeia, in plinl vegetatie, coroan2 ramurile de rod de vigoare mijlocie ~i
ramuri de schelet sau pomul Entreg se usuc5. mare (35-40 cm lungime) distantate la 15-
Asupra cauzelor pieirii premature s-au fricut multe cercetsri si S-XU 20 cm h t r e ele. Se inl5tur5 ramurile de rod
exprimat opinii diferite dar pin5 in prezent nu se cunosc mijloacele eficiente slabe $i subfiri. Huchetele de mai se rsresc.
pentru a o Enliltura. Ramurile lungi de la periferia coroanei se
scurteazH cu 113 din lungimea lor.
Ciclul anual. Caisul arc un repaus de iarwX foarte scurt ~i drept urnare Ramurile de semischelet care $ep5$esc
in regiunile cu ingheturi tirzii de prim5var5 de multe ori producfia este com- vfrsta de 3-4 ani trebuie intinerite (fig. 197).
promis5 iar pomii predispusi la afcctiuni de ger care provoac5 aparifia pl5- Intrewerea solului. f n livezile de cais solul
gilor. Pentru a intirzia pornirea in vegetatie $i respectiv infloritul, este binc se mentine ca ogor negru sau ogor negru pe
ca pomii s%fie pulverizafi cu lapte de var din toamnH sau in preajma pornirii rinduri $i inierbare intre rfnduri. Toamna Fig. 197 - Rductia ramutilor de
sevei. inainte de c5derea frunzelor, se ar5, iar Pn semischelet ale caisului
cursul vegetafiei se aplica 5-6 discuiri. I, pit, -locurlleuadepoate ti taiataramura,
 Tabelul 24 (continuare)
Ingr+area. fn soluri mijlociu aprovizionate cu elemente hr5nitoare 1
I 2
I
dozcle de ingr5S;iminte pentru livezile de cais sint: 30-40 t/ha gunoi de grajd,
3
I 4

data la 3 ani ~i anual 100-200 kg N, 80-100 kg P $i 80-100 kg K la ha.

fngr5+mintele cu P, K $i 113, pin azot se aplica dup5 recoltarea fructelori
2. Inainte de um-
flarea mugurilor
I Ciumirea fr-under. mo-
nilioza
Zeama bordelc~i~IT: P a m a rulio-
.sau zeama sulfo~alcrc& calcid se dg
gunoiul de grajd toamna, 113 N lnainte de inflorit ~i 113 N dup'i czderea 32" BC 20% cind nu s-a apli-
fiziologicj a fructelor. cat la primul
tratament
Irigarea. Sint obligatorii ud5rile : -.
a) la intjrirea simburelui; b) cind fructele sint in pirg5 ~i c) dup5 recol- 3. I n timpul Pn- Monilioza, ciuruirea Captan 50 0,25% S ~ U
tare; in anii seceto~ise mai ud2 cu 2 szptjmini inainte de recoltare ~i la floritului frunzelor Zineb 0.3% siiu Dithane
Pngzlbenirea ~i czderea frunzelor. M 45 0,2%
Cantitatea de ap2 la o udare cste 600-500 ms/ha.
Ingrijirea rodului. Apa'rarea z^mpotrivu brumelor si z^lzghefurilor tfrzii de Ciuruirea frunzelor, mo- Olviclorur% de cupru
primavar; este obligatorie, folosindu-se una din metodele descrise la pag. 282.
~lilioza, gtgarita iruc- 50. 0,5% + Fosiotox
Rezultate bune se obfin $i prin stropirea cu 2, 4, 5 T in concentrafie
telor, psianjenii bruni R
(Selezir)
35. 0,1%
90. sau
0.3% +
Zirane
si ropii
dc 100 mg la litru de ap8; aplicarca tratamentului se face cu 15-16 ore Wolatox 30 0.1% sau
inainte de inghef sau la 2 zile dup5 inghef. Captan 50, 0,25% +
Normarea z^nca'rca'turiicu fructe se realizead prin tjierile de fructificare. Zolone 30, 0,06% sau
Dithane M 45% 0,2 +
Combaterea bolilor ~i dgungtorilor. Cea mai psgubitoare dintre bolile Fosiotox R 35, 0,1% sau
caisului apoplexia (picirea prematur8) nu poate fi comb5tutX deoarece cauzele Tiuram (TMTD) 0.3%
care o provoac-5 sint PncL insuficient cunoscute. + Fosfotox R 35, 0 , l X
Se pot lua ?nsL o serie de miisuri care sH contribuie la reducerea acestui sau Ziram (Selezir) 90,
fenomen ~i anume:
0,3% + Polisullurii de
bariu 1%
- cantonarea plantatiilor de cais in zonele cclc mai favorabi1e.i
- cultivarea soiurilor care s-au dovedit a fi adaptate la conditllle locale ;
- folosirea la plantare a materialului sgditor s%n5tos,altoit sub coroank 5. C h d fructele au
mArimea alunelor
Ciuruirea Irunzelor, mo-
nilioza, alidele, pgdu-
Aceleapi substante ca Tratamentul se
.(cu trunchi) ; la traiamentul preoe- repeta. de 2- 3
- respectarea calendarului stropirilor impotriva bolilor ~i d5unjtorilor;
chele din San-Jos6, , dent (pct. 4). + ori la inter-
insecte defoliatoare, g&r- zeama suliocalcic~ 32' vale de 10- 15
- evitarea rsnirii scoarfei ramurilor ~i trunchiului; gar+ fn~ctelor (Rhyn- B6 2 % sau Ziram (Se- zile
- eliminarea cu grijz a ramurilor uscate sau in curs de uscare; chiles bacchus), psian- lezir) 0,3% + Ecatox
jenii r o ~ i ipi bruni 50, 0,08% sau Ziram
- protejarea trunchiului impotriva oscilatiilor mari de temperatur8 (Selezir) 0,3 $. Fosfo-
.din timpul iernii prin vzruire sau prin envelire cu diverse materiale; tox E 0.2% sau Detox
- e,vitarca terenurilor umede sau a stagnjrii apei dup5 udare prin 25, 0,06% +Fosiotox
drenarea terenului ; R 35, 0.1 % sau Topsin
0,1% + Fosfotox R 35,
- evitarea perioadelor de secet5 prin ud5ri. 0.1%
Pagubele provocate de celelalte boli $i djunitori se combat dup5 ca-
lendarul de tratamente indicat in tabelul 24.
Tabelul 24 52. Cultura piersicului
Calendar pentru combaterea bolilor $i d5unzitorilor la cais
Persica vulgaris - Fam. Rosaceac, subfam. Prwnoidae
Momentul stropirii
I Boala sau dfiunStorul
Produsele recornandate
ji coacentratia Observakii
Originea $ aria de r%phdire. Piersicul este originar din China de unde
s-a extins pe glob in zona temperat5 in toate continentele. Cele mai mari
producfii se obfin in S.U.A., Italia, Franfa, Spania, Japonia gi Republics
1. Toamna, dupg
.cBderea Irunze-
I alti
Psduchele din San-Jose,
pMuchi testopi, ou&
DNOC (Creosan 50),
0,75% sau zeama sulfo-
Elen5. La noi In tars, in 1970 piersicd definea aproape 11 000 h a din care
cele mai mari suprafete sfnt amplasate in Dobrogea (judeful Constanfa),
lor sau in zilele de afide $i de cotari, calcica 32" BC 20% sau Cri~ana~i Banat (Bihor, ti mi^, Arad, S a a j ) $i pe nisipurile din sudul Olteniei.
mai calde din oua de paianjeni rosii pi polisulfur& de bariu (PO- Pe suprafete mai mici se cultiv5 En jurul capitalei (judetul Ialomita-Fete~ti)
cursul iernii bruni libar, Selebar) 696
 a J s x -alnqur!s $%41a!Sol Ieur 'a!lne-euaqleS aleoIn3 ale e d p d .yseoI3!qle
xla!so~S e j u a x a q n d o !$ q e l o u e u r n!.ta9u;s nSol n3 ~!q!losui caved ad y)!lad a'!:"! !!un~ ~n$nda:,u: 'a!un! !!uny 1nl!2njs el me03 as 1npn.1-4 -~a.rnc~ur!sel
- o x 'ay~ne-;uaqle4 ealeoln:, ale 'eseol2 .l!$e[al 'ej!~a!d .le"a&e[ l!$lnl '3!lajs i;luo.rape rS ;leurole loSn 'XqeInppe ' a q n p 'y~ualn3nsl e p ale1 slsa 11501 !!jelq
'a-+elnal8 8 ooc e l eu!d 'aleur aTsa Inq2nls -aJeInpuo .rola~eqada1!u!3lrrrr !4 -[!JTI! n3 !loaun 'eq[e e d p d .:lua3saclnd U!J alsg .le:orulum nes ~ < ! . I ~ S nSo1
a!jau!~-zol e a l e o ~ : ,ne aqe~uaduxe:, aT!loId -a$ed!3!+uc a p n u r e l ad pol ap n:, ejeje.rdns y e o q ad :$!.13do3~: alsa a!nzla.\-l;.uaqlc:! ejqa!d .i;s!rIou; !cur
~.xnSnmezeaurroj as Floasaa .a$x!ur al!lnuIel ~u!wopald p o ap ~ alas alqu!p le! aleo[n:, ap a!rrq o u.) poaun -+esxrrr' l e ! x ~ ~ a d nlnqenrln9I
s ns 'a!.Il,>uI!se '713!1
' a ~ d a l pS! aseol'd '!Sunl qu!s JaIaq2s a p al!lnurex .ur L-9 ap InqauIe!p n3 '~,3le1 -ajsmuloj ale '2 001 e3.1~3a p &3!u1a s n ln13n.rd .sus$u! 20.1 alaloIos .sle1nrred
'pseo1nqol4 yueolo:, o ale S ! aur!jlXuj UI b el yu!d aSun[e 1nruod .evaqlx -u;w qu!s aI!loId .eaur!Sunl yleal ad !.~sjrlo~j !~nQnrrrns 'alx!ur al!lnruel ~U!LLI
. ~ s n S n e!!un1 e gpe3ap euxrld u; ~ u ! d 303 as a I a p n l g .alnqm!s -opald pol ap al!lnuIel a.rlu!p .a!3orr!tu aleo2!1\ ole Inruod -au~!~Su!~ds
e1 xJualape!uras !loaun ' ~ $ e l n p ! x a q n p '?$eurole 'yJuaIn3ns 'yseo?un a+ss
'a!lne-uaq@S 'edlnd -JB!I$S nes $ e l o r n e w nkol n3 yl!ladox 'euaq1ea' puoj ap .3!U11!
(JC-8 1 aqu! n3i:os as 1nl3nld .nlnqmgs a1 p~ua-rape !i y u e p u o j 'y~ua1n3ns'aleour
ealeoIn3 ale !S T d ~ ed l Tlape ~$ua:,saqnd u ! ~axjqns -ei!~a!d '?$eln9alau e j ~ f nlsa .ural:, raleoIn3 ale e d p d ' u ~ jndj un n:, ~ ~ ! l a d w!S e nio.1 113 t;~eqi;d 's!nz
-eldns n:, p!lajs e m o j ale La$e$na182 0 0 el ~ yuid pu!3un[e 'a-~eur3jsr) -,nq3ru.~
-lal\-ulal3 'aujqns njsn e j q a ! ~-punjold qeaq3[ n3 ' ~ ! . I ~ J s' 3 001 E31!!3 ap ' 3 1 ~ O1 J S ~
-sua-+u!zol aJeloIo3 ala.(e$ad ne a~e1nuedrue:,aI!loyg 'a$x!ix 2123 ~u!uroparrtI po.1 I n p n l g -p!led zol a ~ e ~ o ~'naxesol
o:, CIg a\) lu!s al!~ol-q .noll!ur a d s J<!.\ "1 op !$PI
a p a~!~nurelaqu!p le! 'aseol4 !S !4rrn-( ap n!:,ol[!ur ~rr~"la!a~ps ap a1!lnure>I -asu! pol ap !!lnldnur pu!.\e 'a-+xrrua1aJ purruopald a.raj!lsnq al!lnurel a q u r u TI
- ~ 8 1 e 16p.3!1ajs eueolo2 n3 < s o l n S ! ~ap n!301[!m a$sa Irkmod .pue~Las.~a[ -alquIn 3p y w o j qns entolo3 ale !4 soln9!a a~Sa.13lnruod -ladnod au!alapew
-v,vvl v ~ u z p u o j!S~ suvwro/~p n z ~ ~ ~ ya1a !1!q!suas q ~
Jep !a!pnpold lujs !!wad qsnSne !!unI r? epe:,ap eruyzd u! 393 as aIaq3nl.g
.alnquIjs el y$ualape!uras ' y ~ e m o l e';qeInp!3e 1\!$~1ala q n p 'y?ua1?13ns 'y)ual
-s!suo:, aqsa !S !!Sol !!jeq1!ju! ale ' a ! ~ : , o l l o d - ~ ~ a q i'ed1n,1~3 .clualape!uras !s ' 9 p108,iqeg 'c p1.081Cqeg 'eJseqS 'o!nnsal1 :,22cn& (3
y~e1aj!$e3 'e~ua2saqnda j s x .$e!-r+s nes $elourreur 'su!ldr? nSol n;, ~~!lado:,e .s paleJ:,ax .L pale$saN ' g palepaN "qs
'n!1eno~~od-uaq~~S ul Tqelolon a$sa -ejqa!d -y3!llam!se !9 alade3 e l e)!$lnq u!jncI -eJueg ' d o ~ l o ~ a 1'bg paleloas 'a:,uapuadapu~ ' 2 paleq3aN :auunpazt (q
'p!lajs r ? q ~ oale j 'alelnal4 S 0 ~ e1 1 xurd aiogunle 'aru!lXur e:, n!~o~[!ru' [ n p r u , ~ 'Ely3TIg '?)laqIx 'JItH ' ~ ' f
-sua$u! zol aleloIo3 q u ~ sa~elnuedure:,aI!Jolg -a$xlru a-[!lnmel <u!mopald pol ap ' p u e ~ q $ n o 'eseauyg
s ap sourn13 ' u a ~ e r l p a'puq.iasla[
~ 'su!~ol) 'leu!ple3 ' ~ 1 0 8
aIa:, u!p le! a s e o a 711;s l a l a q ~a p aI!lnureH .UI ~ ' ~ - - c ' bap Inlqarue!p n3 ~ s c o r %u!zt?1g 'p-[o4u!ld~ 'aur!~3u!ld~ 'a$$?[~!g '$a.";md au!aIapeIq !3zsna)& (e
-nqolS pueolo3 o ale !S a u r ! i ~ ~ uUI j b-z ap '3p!CI aJsa Inruod .ua,ier[paX :!ln!os aIaleoJpculr1 s+!j-(nuru;p i s a.xa!u!dad u! p J s e o u e l e i U I-
el ejuals!z;jl .(nlnqr.u!s e l Jrralspe Inza!m n3) a u o u 3 n ~ q- qz
!S eaqe$!3!$snl aqsa !os p a x n q u a d 3!ls1lal3e.le3 ' q n 1 !!un-[ 1n~!S~!;s el s d jn.rnqqs el Junlapt?au Inza!ur n3) au!.~e$:,au - e z
a3eoo a s .alnqur!s e[ ?$ualape ' ~ ~ e u r o 'y$e~np!:,u lr o s p p 'pua.[nms ':qua$ :ytra3saqn&au !~zgn73nr/ U ~ ~ I T : L &1 2 3 .Z
-s!suor, 'a!1~3o$lod-.r?uaq~,9 earrsurasz ap alsn ed1nd .:eys nes $elourleu1 n S o ~ (~.rnqur!s el Jualapr? lnza~urn" !!xed - q l
n3 p ! l a d o x 'a!1eoo~.1od-tpaq1e4 eaeoluo alrJ 'Cd~ncI PT e+rra.rnpe!uras 'r;.rr~j (alnquqs el lualapeau lnza!ur no) !s!s.ra!d - e [
yiua3saqnd o n3 axjqns aqsa !n1n$n.nq T?~!~I)!~I .q.eaqQ[ I I ~L ' 3 r ~ 1 a ~'3!133~
r ~ ~ ~also
e :p!zta~saq~t&!l-ryn731znj' ni!yazd n.3 . I
'(4 09 [ -OZ [ ) a!301t!m ~UI!ITLU ap '1n1311.1.4 zo.~iJeloIo3 slr:~nrrctIure:, ~1::s :yzearu~nurn3 ?drip
aplolg -eaur!8unl Tleo$ ad !.raj!lolj !!1n3r1ur n:, p0.1 31, ,)~s!ura1!lnrue.l pu!uop nir?dn.~4lsoj nu nl1:3 !.ln!os ap 000 y ~ l s a dyls!ss ~ ; l ~ ! p u oe.rn~lnr,~rnod
u~ rrr
-aid !os $ s a x e? .?.IE.I r;.ueo.roD !S a!:)ol[!rrr al;.o2!.\ ;ue [nurod -1er1!p1~3
.!!rnqn3 e ys!mc?uo3s
ejua!:,!ja lo~!iur!s aqSalocIs n . r w s l e u sle$!.\!q:,npold o ale -(n3!sla!d * s n ~ du l
- p a d s lollc ~!ldo.~d u!jnd !eru suoz u! e.\!~1n3 as-npuiqnd claoas el ~ u s ~ s ! ?
-a1 aqsa 1n3!~l"d ys ln$dej ~ S n e p e!em as !!.tnllns ejuepodur! e y .!o!uedu~eS
ealwpeurole n l ~ u a daunq JLIIS ralsa:,e L I ! ~alaqsellxa IT! . d o !+r?~ar,e ~ u! elelp!q
-;ap !O !s!leqez lad as '!!u~a! 1ndur!~u! urnsuor, n.11uad e1aQuos lod .IS o ~ a d s e o ~ d
a1apn.13 3 7 3 -epeI3urleur .ma8 .pljaa3lnp '.repnu ' J O ~ I L I O '~~ O I ! S '3ns ~ l e d a - r d
a; !r,!sla!d u!p .a!qsnpu! u1 .:,ls ap!oueJ .s:,!al!ud .an!~sada j u z ~ s q n s' 3 eu!urv
o$
-!.\ x9u1 c. IZ. T ~ e ~ alel!pj3e kb.0 '!mnq~azq:, z 1 "1 i:u!d u!iuoJ alal3nJd
.a!lqrua~das rr! yu!d 'a!un!
u!~' ' ~ L E U J .,peoj c p e o ! i j d ad !ayilsnj;r;:, c xja!d ~s~zrro!z!.~crldt 71n2ycv
1n3!sla!d pl!Jaj!p ala3aos s p pods n3 lol!.~n!os !ajuqs!xo ql!lo$ep ';J~SEOU
I
e l e j u4 .ylelrrnurqr: E I I I S ~ ~ U nquad d
~ur!.~do!lalem e s !O ; ~ ~ d s e o l JIFJS UI
urnsuo3 nlluad a~r!3slde np l!ciasosp qu!s ap!sla!d -!!ln$[n3 e j u e ~ ~ o d u q
q
. ~ 000 ad !n~n~!sla!d e e-rn$[n:
Uj ealapu!$xn ~ n z y ~ \ sE-S ~ d cS61 - 1 8 6 ~Inll?LI!3U!3 U i .!!104~0d U! jalzy1 !S

consistent5, suculent5, fondant& dulce gi pLcut acidulat5, cu o aromg speci-
fic%intens5. Nu ader5 la simbure. Se coace in a doua jumbtate a lunii august,
prima jumatate a lunii septembrie.
J.H. Hale. Pomul este mijlociu de viguros, cu coroana sferic5 format5
din ramuri de schelet groase gi lungi, iar ca ramuri de rod predominind cele
mixte $i uneori $i anticipate pe care se formeaz5 muguri floriferi. Florile
campanulate au petalele roz intens sau vinetii. Fructele, exceptional de
mari (ajung pin5 la.500 g greutate), au form5 sferic5 uneori putin asimetric5.
Pielifa, galben5-aur~eacopcritj cu roSu singeriu, are suprapuse dungi ~i pete
rovii intens sau violacei. Este pubescent%, catifelat5. Pulpa are culoarea gal-
ben5-portocalie cu infiltratii r o ~ i icarmin in jurul simburelui. Este potrivit
de suculent5, dulce acidulats, pl5cut aromatz, ncaderent5 la simbure. Se
coace spre sfir~itullunii august gi in prima jumgtate a lunii septembrie.
Crimson Gold. Pomul este mijlociu de viguros cu fiori de tip rozaceu,
rezistente la temperaturile sc5zute de la inceputul prim5verii. Fn~ctelesint
mijlocii ca mzrime (100- 140 g), au foma rotund5 gi piclita galben5-verzuie,
iar pulpa galben5, ferm5, semiaderentg la simbure. Pomul reu~egtebine altoit
pe portaltoi franc St. Julien gi Brompton. Este sensibil la fLinare (S$lzaeroleca
l)awnosa) gi se remarc; prin precocitate in rodire ~i productivitate.
Nectared-6. Pomul c r e ~ t efoarte viguros. altoit rnai ales pe picrsic franc.
Are flori de tip rozaceu, iar fructele, de marime mijlocie spre mare (130- 160 6).
au forma rotunjit5 $i pielita colorat5 rogu-aprins iar pulpa galben5 cu inf~l-
tratii r o ~ i i aromat5,
, maderent5 la simbure. Datorit5 structurii ferme rezist5
la transport. Se coace in a doua jumHtate a lunii august. Este precoce in rodire,
foarte productiv dar sensibil la f%inare.
Nedared-4. Pomul c r e ~ t efoarte viguros $i are flori de tip rozacru. Fructele
sint de marime mijlocie ( 1 10- 130 g) , rotunde, galbene-verzui cu pete ro~ietice
pe partea insorit5. Pulpa este galbenz-portocalie maderent5 la simbure.
Se coace tirziu, pe la-sfir~itullunii septembrie. Este un soi precoce h rodire,
productiv, dar sensibil l a f5inare.
Dintre soiurile de nectarine se rnai recornand5 pentru cultur: in tara
noastri urnritoarele: Precoce de Croncels, Nectared-1, Rcd June, Nectared-5,
Nectared-8, Nectared-9, Fuzzies Berta $.a.
Descrierea portaltoilor
Piersicul franc, obtinut din sPmburii piersicului din vii (Elita Balc) sau
a soiurilor Elberta, Champion, Tirzii de CopBceni, este considerat cel mai
bun portaltoi pentru soiurile de piersic pentru majoritatca tipilrilor de sol
din fara noastr5. Exceptie fac solurile grele, cele cu peste 7% calcar activ.
~i cele sZr5turoase in care piersicul franc nu reuge~te.Acest portaltoi imprim;.
pomilor o cregtere uniforms $i destul de viguroasz, formeazs un sistem radi-
cular bogat.
Corcodugul este folosit pe tcrenurile rnai compacte. rnai grele, cu mai
-multi umiditate. Este compatibil cu toate soiurile de piersic ciirora le imprim5
o vigoare mare. Piersicii altoiti PC corcodu~prezint.5 ins5 un mare procent
de pieire prematurz.
Migdalul este folosit pentru zonele secetoase pe soluri pietroase cu conti-
nut ridicat de carbonat de calciu. Nu toate tipurile de migdal sfnt compatibile
cu piersicul.
Caracteristice morfologice ~i de productie
Sistemul radicular a1 piersicului altoit difer: in funcfie de portaltoiul
dolosit. Pomii altoiti pe piersic franc fomeaz5 un sistem radicular bogat
$i superficial: marea majoritate a rHd5cinilor siht situate intre 20 $i 40 cm
adincime, iar 11- 12% sint cuprinse in stratul de la 10 la 20 cm adincime.
Altoit pe corcodu$ piersicul formeaz5 sistemul radicular rnai profund ; majc-
ritatea r%dZcinilor fiind cuprinse intre 20 $i 60 cm adincime.
Piersicii altoiti pe migdal formeaz5 majoritatea rPd5cinilor Pntre 25 ~i
60 cm adincime.
Vigoarea. Pomii au talie mica 3-5 m in5ltime. Avind un asemenea port
~i finind seama gi de faptul c%lzstarii sint ugor de palisat, persicul se poate
cultiva in sistemele intcnsiv $i in bun5 parte ~i in sistem superintensiv. f n
livezile clasice formeaz5 o coroan5 invers piramidal5.
fn general, c r q t e intcns atit in pepinier5 .cit gi la locul definitiv. In con-
ditii de irigare, pomii tincri dau dous-trei serii de l5stari pe var5, indesind
coroana. Din aceastj cauz5 sint necc'sare rririri in timpul vegetafiei pentru
ca fructele s5 poat5 avea lumini.
Ramurile de rod caracteristicc piersicului sint: ramura mixla' ~i ramura
salbri.
Ciclul anual. Ca ~i caisul, piersicul arc repaus scurt gi pornirea invege-
tatie foarte timpurie.
Florile sint de tip rozaceu sau campanulat, dup5 soi. La tipul rozaceu
sint mai mari gi rnai larg deschise: la cel campanulat petalele sint rnai mici
si rnai fnchise. Soiurile clc piersic sint in general autofertile, das exist5 $i soiuri
autosterile ca: J.H. Hale, Elberta $.a. Fructul este rnai mare sau rnai mic
putind ajunge pin%la 500 g (la soiul J.H. Hale).
Longevitatea piersicului este de 15-20 ani; in cazul cind pomii sint bine
ingrijifi, aceasta poate aju~ige~i pin5 la 50 de ani.
Cerintele fat& de factorii de mediu
Cerintele fat5 de lumini. lJiersicul este pretenfios fafg de lumin5. El
necesita cca 1 500 ore de insolatie in cursul vegetatiei. De acest factor depind,
in principal, cantitatea $i rnai ales caLitatea productiei.
Cerintele fat5 de c5ldurg. Piersicul este exigent $i fat5 de c%ldurl. El
creste bine in zonele cu temperatura medie anualg de 10-1 1,5"C.
Limita d s rezistenta la ger a piersicului este de -24 ... -26OC. La cele
rnai sensibile soiuri: Elberta, J.H. Hale, mugurii florali deger5 la -24C.
Alte soiuri, cum sint Amsden $i Sunbeam la aceea~itemperatus inregistreaz5
doar pierderi mici. fnghefurile ttrzii din martie-aprilie, cu temperaturi mult
mai putin sc5zute chiar de numai --10C, care survin ins% dup5 perioade
cgldute, pot provoca degerarea in mas5 a mugurilor floriferi. f n orice caz,
l a aceast5. specie 20-25% din mugurii de rod rzrna~iviabili pot asigura o
recolt5 abundent5.
 Tgierile de formare se fac in funcfie de sistemul de coroan5. Tzierile de
Cerintele fat5 de ap5. Piersicul are o rezistent5 destul de mare la secet5. -1ructificare sint absolut obligatorii in fiecare an gi se bazeaz5 pe ramurile
mai ales dacri este altoit pe piersic franc sau pe migdal. Dac5 este cultivat mixte. Acestea se r5resc la 20-25 cm una cle alta, refintndu-le pe cele vipu-
ins5 !n regiuni secetoase fir; irigare, dimensiunile $ calitatea fructelor lass roasc sau cele de vigoare mijlocie $i suprimindu-le pe cele slabe (fig. 199).
de dorit. D e ~ ieste rezistent la secetg, piersicul reactioneazg foarte bine l a Ramurile mixte retinute sint pastrate intregi cu exceptia celor care deprSesc
irigare. -60 cm l~ingime.Acestea se scurteazi la 45-50 cm. Buchetele de mai gi ramu-
Cerintele fat5 de sol. Piersiwl necesit5 soluri profunde bine drenate $i rile salbe se suprim5 de la baz5.
este foarte sensibil la asfixia rZd5cinilor. E l nu suport5 inundarea nici de Pentru a imbunjtafi regimul de lumin5 din coroana $i a crea condifii
scurt5 duratg, iar pinza de apri freatic'a trebuie s5 fie la mai mult de 2,5 m mai bune pentru coacerea fructelor, la piersic se fat ~i operatii f n verde: pli-
adincime. E l valorificH bine nisipurile ~i solurile nisipoase cu conditia asigu-
r'arii irigatiei. virea lktarilor supranumerar de pe ramurile de schelet, iar pentru soiurile
cu coacere timpurie $i semitimpurie t'aierea de var5, imediat d u p j recoltare,
I n scopul imbungtztirii calit5tii fructelor, este necesar5 normarea fnc5rcs-
tnrii cu rod. Aceasta se reakeadi prin rarirea chimica a florilor, rXrirea chi-
52.2. Particularitgfi tehnologice mi& a fmctelor $i r5rirea manual& a fructelor.
Pentru rarirea chimica a florilor se foloseyte solutia de DNOC 400-
1 000 mg/l sau Hidrazida maleic5 1 000-2 000 mg/l aplicate in momentul
In prezent esistz multe plantatii de piersic in sistem clasic; pentru viitor cind 40% din flori sEnt deschise.
se vor infiinfa numai plantatii intensive $i superintensive. Rsrirea chimica a fructelor se obfine prin aplicarea unei stropiri cu Frui-
Puietii se produc ca $i la cclelalte specii sfmburoase iar din gcoala de tone 150-300 mgll la 35-54 zile dup5 infloritul deplin, sau cu Ethrel 120-
formare, pomii se scot d u p j primul an de cre~terea altoiuiui, ca varg5 sau 1180 mg/l la 32 zile dup5 infloritul deplin.
cu coroana proiectat5 din l5stari anticipati. fntrucit dup5 aceste tratamente fructele r5min neuniform repartizate
fnfiintarea plantafiei. La stabilirea sortimentului, din soiurile adrnise tn coroank de obicei este necesarii completarea lucrsrii prin rgrirea manuals.
la inmultire, se va urm5ri asigurarea conveiemli~ivarietal introducind soiuri Lucrarea se face cPnd fructele au mPrimea unei alune ~i trebuie rncheiat~
cu coacerea egalonat5 pe o perioadP cit mai lung5 de timp. Sint de preferat inainte de intarirea simburelui. Cu aceast5 ocazie fructele rZimin distantate
terenurile plane sau treimea de mijloc a pantelor cu expozitie sudic5. Distan-
tele de plantare in sistemul clasic sint de 5-714-5. m folosindu-se coroana a 10-12 cm pentm soiurile timpurii $i la 18-20 cm pentru soiurile tfrzii.
in form: de vas..
Pentru livezile intensive se folosesc palmetele cu brate oblice iar distan-
tele de plantare sint de 4-4,514-5 m. f n livezilc superintensive se vor forma
cordoane verticale, coroana Pillar, Gard belgian sau Drape1 Marchnad plan-
tafi la ,3,5-4 m/0,9-1,5 m.
Solul se intretine ogor negru; pe rindul de pomi se aplicZ Simazin in
cantitate de 5 kg/ha inainte de pornirea vegetatiei. iar in a 2-a jumgtate a
verii 1-2 pragile. .Dat'a fiind precocitatea de rodire ~i nevoia stropirilor chiar
din primul an, in plantafiile de piersic nu se pot face culturi intercalate.
f n g r ~ ~ a r ePentru
a. i n g r j ~ a r ese administreaG la 3-4 ani clte 30-40 t /ha
gunoi ~i anual 120-150 kg azot, 50-60 kg fosfor $i 90-120 kg potasiu la
ha substanfa activ5. f n g r ~ ~ 5 m i n t e lorganice
e $i cele cu fosfor $i yotasiu se
dau o data cu aritura de toamn5 iar din cele cu azot, jum5tate cu 2 s5pt5-
mini inainte de inflorit ~i jumstate dup5 recoltarea fructe!or.
Irigarea d5 rezultate foarte bune in cultura piersicului. f n condifii de
step5 (Dobrogea) sint necesare 5-6 ud5ri. Epocile de udare sint: a) cu dous
s5ptSmini inainte de inflorit ; b) in perioada IntHririi sfmburelui ; c) la intra-
rea fructelor in pirg5; d) incP 1-2 ud5ri in august gi e) dup5 c'aderea fruze-
lor. In zonele de silvostepii se suprim5 ud5rile din epocile cind solul are Sufi- Fig. 199
\ -
- Subgarpanta unui piersic dup5 t5ierea de fructificare
cient5 ap5 (de obicei cea dinaine de fnflorire $i cea dup'a c5derea frunzelor).
N o m a de apP la o udare este de 500-600 mS de ap5 la ha.
In urma acestei l u c r k i pe ramurile mixte viguroase rami'n 5-6 fructe iar p e
cele mijlocii 3-4. Tabelul 25 (continuare)
Combaterea bolilor gi dPun5torilor piersicului se face conform calends-
rului de tratamente cuprins in tabelul 25.
1
I
I
2
I 3 I - 4

9. Cfnd fructele P8duchele din San- Tiuram (TMTD) 0,3%

Tabelul 2 5 a u mbimea unei Josd, afide. Anarsia, + Fosfotox R-35. 0.1%
Tratamentul se
repeta de 2 - 3
.alune ciuruirea, Winarea, mo- + Karathan 0,1% sau ori la inter-
Calendarul pentru combaterea bolilor $i d5un5torilor la piersic nilioza Benlate 0.06% + Fosfo- vale de 10- 14

Momentul stmpirii I Boala sau d i u n l l m l

I Prcdusele recanandate
$i concentratia I Observa~ii
OX R-35, 0.1%
Polibar 0,08 sau E a -
~ O S 50,
sau
O,O8% + Cap.
zile

tan 50. 0.25% + Kara-

than O,1% sau Carbetox-
37, 0.5%+ Dithane M-45,
1, 2, 3. Repausul Piiduchele din San- DNOC (Creosan-50) Se aplicH unul
0,2 %+ Karathan 0, 1%
sau Captan-50, 0.25%
vegetativ (noiem-
brie-martie)
Jose, alti pHduchi tes-
t q i , ouH de afide vi de
0,75%, zeam8 sulfocal- din
c i d 32O B d - 20%. sau zeama
produse:
suifo-
+ Ibrathan 0,1% +
Fosfotox R-35, O,lo/, sau
cotari, ou8 de pHianjeni Polisulfurlr de bariu calcid ~i poli- Selezir 0.3% + Ecatox-
rovii ~i bruni (Polibar, Selebar) 6% sulfur& de ba-
riu, combat $f
50, 0.08% + Karathan
0,1% (sau sulf muiabil
fr~inarea , , ,
0,4%).
I -
Ciuruirea, bii~icarea,can- Polisulfur& de bariu Se fac dou5. N.B. La aparitia atacului de paiai~jeuirogii se aplicB stropiri cu Zolone 30--0,06%, Pollbar -0,08a,;
cerul ramurilor (Fusi- (Polibar, Selebar) G % tratamente : Galcc:on 0,06--0,16% m u alte ac;tricidc
coccum amygdali) sau Sclezir (Ziram) unul toamna',
0.5-0,7% sau solutie dupii ctiderea
de piatr& v?nat& 1% sau irunzelor, iar
zeamti bordelezg 2- 3%, altul prima-
sau Tiurzm (T.M.T.D.) vara inainte d e
03% umflarea ,mu-
gurilor
53. Cultura ciresului
4. Cind 10- 15% Ciuruirea, fHinarea, M- Captan-50, 0,25% Ica- +
din mugurii flo- +area, monilio7a, pH- rathan 0,1% sau Cap-
rali sint En faza ianjenii broni yi royii tan-50, 0,25% Zolone- + Cerasus avium. - Fam. Rosacene, subfam. Prunoideae
de buton roz 30, 0,060/, sau zeamH
sulfocalcicti 32' Be, 2%.
sau Captan-50. 0,25%
+
Selebar 1% sau Cap- Originea ~i aria de risphdire. Ciregul .este originar din Caucaz de unde
tan-50, 0,25% Gale- + a fost adus in Europa gi trecut apoi in America de Nord. Continetul euro-
cron 0.06-0,16% sau
Ziram-90 (Selezir) 0.3%
pean asigurj peste 70% din productia mondial5 de cire5e.
+ sulf muiabil, 0,4% Principalele t%ri producatoare in ordinea descrescinds a producfiilor
-- sint: Italia, R.F. Germania, S.U.A., Turcia, Spania, R o m b i a , Iugoslavia
i . ~ Bulgaria.
i Tara noastr5. are bazine $i centre consacrate in judetele: Iavi,
5. i n timpul Monilioza Captan (Orthocid)0,3% Benlate este Vrancea, Carag-Severin, Arge?, Sibiu $.a. Date fiind conditiile deosebit de
fnfloritului sau Benlate 0.06% sau netosic pentn,
Dithane M-45, 0,2% albine favorabile, in multe localitsti de la noi s-au obfinut in decursul timpului
soiuri cu calisti excepfionale, cum sint: Boambe de Cotnari, Pietroase negre
.de Cismidie, Negre de Bistrita, Uriage de Bistrifa.
6. La dderea Monilioza, b*icarea, Dithane M-45, 0.2 + Xmportanta. Fructele confin zaharuri 7-18%. acizi organici, substante
petalelor fiiimrea, ciuruirea fmn- Fosfotox R-35, 0,1% sau
zelor, pHianjenii r o ~ i i Selezir (Ziram 90) 0.3% tanante, pectice ~i proteice. sriruri minerale de potasiu, calciu $i fier apoi
qi bruni . + sulf muiabil0,4 ",4, sau vitamina C $i vitamina A. Sint apreciate pentfu consum in stare proasp5t5
Benlate 0,06% Te- + fiind, alituri de cgpguni, primele fructe care ajung la coacere, precum $i ca
dion V 18 E 0.15% sau
Phenkapton 0,1% sau materie prim5 pentru industria alimentarg. Din cirege se fac sucuri, siropuri,
Acaricid 20. 0.4% nectar, compot, dulceat5, gem, jeleu, produse deshidratate ~i congelate. Lem-
nu1 de cireg se folose~teIn industria mobilel. Importanfa ciregului in cultura
cregte gi prin aceea cZ valorifid bine terenurile s5race.
 i
I 56.2. Particularitiiti tehnologice
I Se Enmulte~teprin stoloni, despzrtirca tufelor ~i seminte. Prima metodj
este foloslt2 esclusiv En producfie. I n acest scop se fat culturi spcciale pentru
producefea stolonilor, cu distarite mai mari de plantare intre r'induri si pe
/ rfnd, aslgurindu-~eastfel s p a t h suficient pentru cre~tereaplantelor Si condi-
fll de mecanizare a lucrdrilor de intrefinere a solului gi mai ales de recoltarc
I
I a stolonilor. In asemenea culturi sc obfirl pin5 la 700 000- 1 000 000 stoloni
la hectar.
Yentru a ohtine material de calitate ~i cu autenticitate garantat5 se

!
elimind impurit5file ~i plantelr degenerate la pornirea vegetatiei, in timpul
hfloritului gi de 1-2 ori in timpul coacerii fructelor. f n acela+ stop. la infiin-
farca culturii s~ rccomandj. folosirea stolonilor devirozati prin temoterapie
1 sau obtinufi prin culturi de meristemc.

Sisteme de culturi

f n prczerlt se folosesc: culturi multianualc (clasice), cultllri anLjale ~i

culturi protcjate.
1 Cultura multianual5 st: face in scop industrial sau comercial pe suprafete
inari. la nivelul unei fer~ncspccializate, cu un numr?r redus de soiuri. Ierenul
s e desfun&Z la 40-45 cm, se ingragj substanfial cu 40-60 t / h a gunoi fer-
mentat gi se dezinfectenz~cu 40 kg/ha Aldrin sau 70--80 kg/ha Hexacloran.
1-a ingzgarea de fond se pot da ~i ingr5g5minte minerale: 250-300 kg super-
i.'osfat gi 180-.ZOO kg sare potasic8, la hectar. La administrarea ingrZ@rnin-
telor minerale cu azot trebuie prudenfii pentru cX stimularea creyterii vege-
tativ? se face in defavoarea fructifierii.
In sudul t5rii stolonii se planteazj la jumjtatea lunii august. fn
nile mai nordice cu toamne scurte, stolonii se planteaza prim5vara timpuriu.
. . 1)istantele de plantare sint de 80-90 cm intre rinduri $i 20-25 cm pe
~ i 203~ - .Plant2 de c%ppguIl f n timpul verii terenul i e intrefine curnt de buruieni ~i se indepZrteaz5 sto-
lonii in mod repetat. Aceast5 lucrare este valabili En tofi anii cit exist5 cul-
tura.
printre ln acest car. ins$ aroma ?i dulceata fructdor 'lnt mai Alte lucfiri de Pntretinere sint:
reduse. - 3 pragile la adincimea de 8-- 10 inainte de Enflorit :
cerhtele fa^ de c ~ u r ~~ . ; arz cerintr
~ moderate
~ f~a t s de c21durz
~ ~ l - administrarca EngriI$.mintelor minerale: circa 100 kglha cu N, 250-
astfel c. poate fi cultivat in zone cu veri ricorni~se.h-w-nele $ iWheturile 300 kg/ha cu P qi circa 100 kg/ha cu K : la ultima Engrs~arese poate admi-
pot prov,,, lnJartea piim;i flori din iriflorescm@, floare nistra $i 70-80 Icg/ha c.lorur5 de potasiu sau 400-500 kg/ha cenugI, date
tirzii de mai mare ri carrcteristi~i u c t . I n timplll iemii dacLnu d u p i recoltarea fructel.or; spre sfEr~itullunii septembrie, se mai Pncorporeazi
care ca de regull
este protejat de un strat de zjpad2 sau de frunz.2. dcgr~2 tncepilld de la - 120C 250-300 kgjna superfosfat granulat amestecat cu 10 t /ha rrlranit5 sau 20 t /ha
la - L 8 0 ~ -
fid;cinile daumrz la - 8'C. ~ z c -st?
i prot-iat cll un strat mranifii la 2 ani ;
'-b
de gunoi sau de frunaa cSp$unul suport; pin5 1.1 - 13'C.
- irigatii: 3-5 pe varZ, cu cite 250-400 m2 ap5/ha;
7 - indepartarea stolonilor, prin lucrHri repetate, inainte ca acegtia sj.
Cerintele fat&de =pi. ~ 5 are ccrinte
~ mari~ fa@ de~ umiatatea ~ din ~ ls e inrzdicineze :
65-75/0 din caprcitatea de cimp. In cidul - ar5tui.a cu p l u g ~f%rZ
~ l corman5 la 8- 12 cm, dup%recoltarea fructelor ;
sol ; aceasta trebuie men ti nu^
anual al cjpsunuiui d o u j p;rioadc critic, p-nt:u up:: prima in i i m ~ u l - combaterea bolilor gi dZun5torilor: larve de c$rzbuS, viermi sirms,
Infloritului, leg++ picresterii fmctelor ~i a dma dup'j recoltarea fructelor. acarieni, Mycos#?zarclla f i agaric.
~~~~~~l cere soiuri ugoare, afinats, fertile 5i Cu pH Pentru ca iructele 5% nu se murdareasci cu pzmint in timpul ploilor se
Orintele fat2 de recornand5 ca la intrarea in p9rg5, printre plante, pe rind s5 se a ~ t e a r n 5un
cuprins h t r e 6 gi 6,5. strat de paie de 5 cm grosime. In acelagi scop ~i pentru a fmpiedica cre~terea
buruienilor yi a p2stra umiditatea din sol pe intervale dintre rEnduri se pot
intinde folii de polietilenj., colorate inchis. Folosirea acestora ins% reclam:
o amenaiare special5 a terenului pentru ca apa din ploi sj. se scurg5 pe linla
rindului + d e $ante.
Ca o mc5sur2 de protectie Empotriva gerurilor, inainte de sosirea iernii.
este bine ca pe rFndul de plante s5 se pun5 un strat subfire de gunoi proaspit
care s3 retina ~Zpada.Materialul pus la intrarea in pPrg5 9 cel de protectie
contra gerurilor se adunj primivara gi se scoate din culturj..
Cultura anualP. Terenul se prrg5teyte ca 5i in cazul culturilor mutianuale:
desfundat la 40-50 crn, i n g r i ~ a t ,dezinfectat gi amenajat pentru irigat.
La plantare, solul trebuie s5 aib5 75-80% ap5 din capacitatea declmp
si temperatura de 20C. In cazul plant9rilor de primjvara se folosesc stoloni
recoltati din toamn5 tinuti in camere frigorifice la 0C; la plantgrile din
august se folosesc stoloni luati direct din cimp. $i Entr-un caz ~i in altul a c e ~ t i a
se fasoneazi gi mocirlesc. Distanfele de plantare sint de 25/20 c m . Imediat
dup5 plantare qi mai tirziu, culturile se irigZ rcpetat de 5-8 ori dtnd de fie-
care dat5 cite 200-300 rnS ap% pcntru a asigura 70--80/0 urniditate din
capacitatea de cimp. LucrZrile d r Pntretinere sEnt la fel ca ~ila culturilemulti- Fig. 204 - Coacaz negru
anuale. I

Cultura protejatg se face in tunele si solarii. obtinind fructe cu 10-13
zile mai dcvrcme ca la culturile in cimp deschis. Yrcg-Ztirea terenului ~i1ucrH-
rile de ingrijire sint aceleasi ca $i pentru cultura anud5. Ele se efectueazg
ins5 in tunele, sere-solarii sau risadnife. Cele mai intrebuintate sinttunelele
$i serele-solar din material plastic. De fapt cultura protejat5 este o cultura
anual5 peste care se a ~ a z Ptunelul sau solam1 din material plastic prim%-
vara devreme fn scopul grHbirii vegetatiei ~i a coacerii fructelor. Sistemul
de protectie se instaleazj. peste cultura prim5vara devreme cfnd nu nlai
exist5 pericolul ca temperatura s5 scad5 sub -5C. I n mod obiynuit in jara
noastrP epoca cea rnai potrivits pentru asezarea tunelului sau solarului este
sfir~itullunii februarie .gi inceputul lunii martie.
57. Cultura arbustilor fructiferi
Cultura coac3zului
- Ribes nigrunt (coac%z negru, casis) - Fam. Saxifragaccae
- Ribes rubrum (coaczz rosu)
Importanta. Ambelc specii de coac5z dar in mod special ccac5zul negru,
contin mari cantitsti de vitamine C (150-280 mg0l0) depagind de citeva orl
l5miile. Fructele rnai contin 5- 10 76 zaharuri, 2- 4 O/" acizi, substanfe pectice,
proteine, taninuri, sHruri minerale, provitamina A, vitarninele B,, BPI P,
uleiuri eterice ~i siiruri minerale. de potasiu, fosfor, calciu $.a. Ca urrnare din
coaciz se fac siropuri, sucuri, dulcefuri, ~eleuri,lichioruri, vinuri ?.a. Frunzele
se folosesc pcntru ceaiuri calmgntc gi in industria colorantilor.
ParticularitPti hiologice. Coac9zul negru ~i roSu cresc in form5 de tufa
pi115 la 1-2 rn in5ltirnc. Fructele coacSzului negru sint bace cu diametrul
pin5 la 1 cm, negre, cu gust ~i aron15 specific5 (fig. 204). Fructele coacgzului
r q u sint ceva mai mici ;i colorate in rosu sau albe (fig. 205). Ele se coc in
luna iulie. Majoritatea r5d5cinilor coacizului sint situate la 15-40 c m
adhcirne, ale coac5zului roSu ~ f n ceva
t mai profunde.
Ambele specii sint adaptate la climat umed ~i relativ r5coros. Rezist&
bine l a ger, prefer5 soluri mijlocii spre grele, permeabile, fertile ri cu reactie
acid2 (pH = 5-6,8).
Particularitgfi tebnologice. Se inmulfegte prin b u t a ~ iin ve.rde sau In
uscat, prin marcotaj, prin muyuroire. Pentm butiyirea in uscat, toamna dupz
caderea fmnzelor, se recoltcazP tulpini $i se stratifid in nisip pin5 primsvara
c h d se fac butagi de circa 20 cm lungime sau de cel putin doi ochi gi se plan-
teaz5 pentru inrSd5cinat la 30-35/18-20 cm distant5 I n toamn5 se scot
pi se plantev5 l a locul definitiv dup2 cum urmeaz5: a) in plantatii dasice
2,5-3 m intre rinduri $i 0,7- 1,5 m pe rind ; b) In plantarii intensive l a 1.5-
2 m Entre rfnduri ~i 0.7- 1,s m pe rind; c) in plantafii superintensive l a 1,SO m
b t r e rinduri yi O,l5 m pe rfnd plantele fiind conduse in cordon vertical.
Atit in plantatii intensive cft $i in superintensive plantsle se conduc p e
spalier.
In plantatie re aplicP urmPtoarele lucriri de intretinere: ta'irri in fiecare
anYrpiincare se indepSrteaz5 lemnul b % t r b gi re la& 8-12 Hstari de rod li
4-6 cepi, ingrZ~Zricu 20-25 t /ha y n o i o d a t i la '2-3 ani vi anual 150-
200 kg N, 90-100 P 2i 120-150 K la ha. Se mai fac ardluri r i jjra~ile,tm-
tamente fitosanita7.e. Recoltarea se face manual sau mecanizat cu vibratoare
pneumatice ~i se ohfin de la 1-2 t pin5 la 7-8 t / h a fructe.
-.
Uin sortimentul actual, pentru condifiile din fara noastrH se recornand5
soiurile: Costwold Cross. Daniel's September, Record, Tinker, Negre mari $.a.

Cultura agrisului
GrossuLaria reclinala - Fam. Saxqragaceae
Agri$ul cre,ste fn form5 de t u f i de 0.60-130 m inglfime, cu tulpini
subtiri, arcuite $i prevzzute cu ghimpi. Scoarta este brunii-cenu~ie$i se exfo-
l i a 6 longitudinal En fi~ii.Florile $i fructele sint solitare, fructul fiind o bac5
sferic-globuloasii, de culoare verde-gdbuie, galbenii-vezuie, r o 6 sau ro~ie,
care se coace in lunile iunie-iulie. Contin 12-17/0 substant5 uscati, 4-8%
zaharuri, 1-2,5% acizi, 0,23- 1,60% substante pectice, 19-35 mg% vita-
mina C $i sint bune pentru consum in stare proaspit: $i industrializate.
Se inmulte~teprin marcotaj simplu sau prin mu~uroire.La locul defi-
nitiv, marcotele se planteazii la 1,50-2,0/1,20--130 m distante intre rinduri
~i pe rfnd. Pe suprafefe mai mici se poate planta mai des. fn plantafie solul
s e intretine ogor negru $i se dau ingr595minte cu N 100 kg/ha, cu P 120 kg/ha
qi cu K 120 kg/ha. Se fac taieri (r5riri ~i scurtzri) ~i se aplica stropiri contra
bolilor ~i &iU.ul&torilor. Recoltarea se face manual san mecarlizat $i se pot
obtine pin5 la 6-8 t / h a fructe.
Dintre soiuri se recornand$: Hiinings Fruheste, Rezistent de Cluj, White
Smith, Maurers SBmling ?.a.
Cultura zrneurului
Rzcbus idaeus - Fam. Rosaceae, subfam. Rosoideae
Importanta. Gnictele zrneurului contin : 11- lgO/, substants uscats,
2-9% zaharuri, 1-2.5% aciditate totals, 25-52 rng% v i t a m i ~ ~ C a ?.a.
Din fructe se preparg suc, sirop, gem, dulceati, marmeladii, vin, lichior, iar
frunzele se folosesc pentru ceaiuri medicinale. Prin felul de cregtere fixeazH
solul ~i Pmpiedici eroziunea.
Particularitgti biologice. Creqte sub form5 de tuf5 cu mai multe tulpini
care pornesc din riidinici, ca drajoni. fn timpul vegetatiei la o tufa se gssesc
drajoni In cre~tere(tn primul an de via@) .) tulpini cu rod (in a1 doilea an de
viat5) : toamna dupP ciderea frunzelor tulpinile care au rodit se usuci. in5l-
times tulpinilor $i a lgstarilor depH$e$te 2 m la unele soiusi. Mugurii de rod
s e formeazii pe l5starii scu4i care apar pe treimea mijlocic $i cea din virf
a tulpinilor. Florile sint hermafrodite iar fructul o polidmps. h c e r e a are
loc eqalonat in 2 - 4 siiptsmini $i din aceast5 caw5 $i recoltarea trebuie sH
se facg in 2-4 reprize. Productia medie este de 4-5 t fructe la hectar. T,a
unele soiuri, Pn ani de plin rod, s-au realizat productii ping la 15 tiha.
Particularit5ti tehnologice. Se Enmulte~teprin drajoni care se scot toamna
sau primsvara. Drajonii se pot recolta din plantatii pentru productie sau
plantatii destinate pentru inmulfire.
Se planteazg In benzi cu o lPfime de 50-80 cm. Distantele de plantare
sint 2,5-3 m intre benzi gi 0,5 intre m plante pe benzi. Pentru a preveni
I
Fig. 206 - Slisfinerea zmeurului
arcuirca 15starilor ~i tulpi~iilor sub greutatea rodului acestea se paliseazz
sau introdnc intr-un spalier CLI 2--3 percchi de sirme (fig. 206).
Cclelalte Iucr51-i de intrefinere c o n s t a ~din:
~ administyarea ing7ZpZmin-
feicr (20-30 tjha gund o d a t i la 2-3 ani) $i anual 500-600 kg superfosfat,
200-250 kg sare potasic:, toarnna, iar primsvara 300-630 kg azotat de
amoniu in duug reprize: inainte de pornirea in vegetafie $i in perioada creg-
terii fructelor. In anii in care se aplic.2 gunoi ingS$imintele chimiee se reduc
la 1 /2. Solul sc Entrefine ca ogor negru. Tgicrile. Sirlt necesare tsieri anuale
primkvara inaintea porniri~vegetatiei. Acestea cuprind:
- indepktarea tulpinilor uscate care au rodit:
- r5rirea la cel pufin 20 cm distant: a tulpinil'or rimase;
- scurtarea acestora la 0,80-1,20 m in5lfime in funcfie de locul in
care se afl5 mumrii de rod: ~,
- scosul, ad;n&tul ~i indepirtatul frunzelor de pe jos, evitind astfel
locul de adapostire a $oarecilor care rod tulpinile la colet.
S 0 i u r i. Pentru principalele zone pedoclimatice din tara noastrz,
Trustul Pomiculturii hlsr'lcineni-Pite~ti. recomandi ~ r m i i t o m l sortiment r
- pentru nord-vestill Transilvaniei: Cayuga, Ne'wboro, The Latam ?.a.
- pentru nord-estul Moldovei: Rubin timpuriu, September ?.a. ;
'
- pentru zona deluroasa din sud: The Latam, Nr. 401, Taylor, Rubin
?.a. ;
- pentru zona premontani: Exploit, Englezesc A,; Rubin ?.a. ;
- pentru zona de step5 $i silvostep8; Cayuga, Indian Summer, The
Latam, Newboro, Taylor $.a.
Cultura murului
- Rubus caesius - Fam. Rosaceae, subfam. Rosoideae
- Rubus frr~ticosus
Murul cultivat c r e ~ t eerect sau semitirftor. Unele soimi au o creytere
1 erects numai la i n c e p ~ ~dups
t , care f o m e a z i tulpini tirttoare a caror lungime
1
I
poate d e p i ~ i5 m. Inflorescenta este un corimb, iar fructele r o ~ i isau negre
brumate forrneaz5 o polidrup5. Se coc e~alonatprin august ~i contin circa
7,O % zah%r, pin% la 1,5% acizi, circa 40 mg% substanfe pectice $i proteice.
Din fructe se preparg dulceafz, marmelads, suc. sirop, gem, iar frunzele se
folosesc pentru ceaiuri.
Murul spontan are ghimpi mari; unele soiuri cultivate sint lipsite de
gllimpi.
Murul are cerinte mai mari decft zmeurul fafP de c5ldurs $i lumins.
I n schimb, este mai rezistent la secet%. Prefer% soluri mijlocii, nisipo-argi-
loase, potrivit de umede.
Soiurile cu tulpini erecte se inmulfesc prin drajoni, iar cele cu tulpini
tiritoare, prin marcote.
La locul definitiv se planteazz la circa 3 m distant5 intre rinduri $i 1,5-
1,s m pe rind. Imediat dupH plantare se instaleazz ~i spalierd cu 2 - 3 sirme
pentru palisarea tulpinilor Si lsstarilor. Pentru intretinere se fac t'rieri de
rsrire a tufelor, scurtarea tulpinilor ~i a copililor, z^ntretinerea solului ca ogor
negru, administrarea z^n,avd~bminielor, combaterea bolilor si drizcndlorilor. Ro-
deste b i n ~pin2 in anul 10- 12 de la plantare ~i d?L 4- 16-20 t /ha fructe,
En functie de vlrst'r. Dintre soiurile incercate pin5 acum cele rnai bline rezul-
tate le-au dat: Thornless Ewergreen $ Thornfree.
Gultura afinului
Vaccilzium m i r t ~ d l u s- Fam. Ericaceae
f n cadrul acestei specii sint tipuri crescutc spontan, soiuri cu tufa joas5
~i soiuri de gr%dinL cu tufa inalt.2, introduse la noi in culturs En arlul 1969.
Importanfa. Fmctele afinului confin: zaharuri 7-14,5%, acHi 0,56-
1,13 O/o, tanin 0,36-0,55%, proteine 0,62-1,15%, uleiuri grase, vitamina
C - 12- 15 mg %, vitaminele A, E $i s h r i minerale. Ca urmare se folosesc
pentru suc, sirop, d u l ~ e a f 5 jeleu,
, ca adaus la preparat peltea, marmeladg,
afinats. lichior. la colorarea vinurilor, in medicin5 etc. Frunzele confin 1 %
~~ ~ . -
hidrochinonri $ se folosesc ^m industria farmaceutic5.
Particularitrifi biologice. Afinul este un arbust cu multe ramificatii ce
cregte de. la 0,4 la 3,O m in%ltime. Are r%d%cinisuperficiale, iar tipurile cres-
cute spontan drajoneaza mult. Fnlnzele au 1-3 c m iungime, sint ovate cu
marginile marunt dinfate. Inflorescenfa este un raceln cu 7-20 flori. iar fructul
o bac% cu d i a m e t d de 5-10 mm ~i greutatea de 0,4-2,O g, este sferic, de
culoare neagr;, vin%tHsau albastr'r, Inchis, cu pruing gi cu gust ~i arom5 spe-
cifics. Coacerea are loc e~alonatprin lunile iulie-august ~i la r~finulde g d -
dins recoltarea se face in 10-12 reprize. FnictificZ din anul doi dup5 plan-
tare qi tr5ie~te15-20 ani.
Afinul este adaptat l a un climat rzcoros ~i umed: caracteristic pentru
dealurile cu 600-800 m altitudine. Suport5 geruri de -25C. E l s u p ~ t g
scmiumbra dar d%cele mai burle rezultate daci este bine luminat: cere s ~ l u r i
uSoare, turboase, relativ umede gi cu p H 4,3--4,8.
ParticularitHti tehnologice. Se inmulfegte prin b u t a ~ iin uscat san Pn
verde gi prin despzrfirea tufelor.
Pentru butdpirea in uscat se iau tulpini din toamn?L ;li se stratifies
la 1-
5"C, En muschi sau turba. fn lunile martie-aprilie se fac buta$l de 10-12 cm
lungime de pe care se indepZrteaz2 mugurii floriferi. Se planteazH fn f5sad-
nite sau in biloane, in turb5 cu nisip sau in rumegu$ la 2,5/2,5 cm $1 11 se
asigurH o temperaturs de 21C. Se ud?L $ ingra$i cu solufie de K $i P 3%
~i in iunie dau rZd5cini. fn primHvara urm5toare se trec in pepiniera la 45/15
-25 -cm iar fn toamng, la locul definitiv.
Pelztru but@irea 2*n verde, b u t a ~ i ise fac cu dous, trei Gpt8mfni inainte
d e coacerea fructelor; lungimea de 10 cm $i cite 2 frunze la carc s-a il1dep,i-
t a t o jumjtate din limb. rnr5dicinarea lor se face in fisadnite. fn continuarc
se planteazri ~i se iritrefin ca $i b u t a ~ i iPn uscat.
fnjiintarea $lanfatiei. Se al.ege terenul care trebuie s5 fie uSor, turbos,
cu expozifie esticS sau vestic5 ~i altitudinea de 600-800 m. Se ingra+ cu
30-40 t /ha gunoi sau ingr5~5rnintechimice complete, 500-600 kg /ha cu
raportul N, P, K = 1 : 2 : 1. Distanfele de plantare sint de 1.5-4/1,2- 1.8 m.
Plantarea se face primivara qi este bine sB se intercaleze soiuri pentru o rnai
bun2 polenizare iar En jurul plantelor s5 se pun5 rumegu? pentru mulcirca
~i acidifierea solului. Ca lucriri de ingrijire se recomands:
- Entrefinerea curat5 a solului prin arrituri, pragile sau erbicidare;
- administrarea ingr5~5mintelor complexe 500-600 kglha in fiecare
an ~i o dat5 la 2-3 ani 15-20 t / h a gunoi de grajd:
- tHieri de forniarc ~i de intrrfinere; cele rnai productive tulpini sint
cele de 2-5 ani; in perioada de fomlarc se refin in fiecarc an cfte 3-4 tul-
pini noi; dup5 implinirea vfrstei de 5 ani in fiecare an se retin 3-4 tulpini
noi +i se elimina cele 3-4 tulpini care au vi'rsta de 5 ani.
Recoltarea se face tleocamdat5 manual, peiitru c'r a$a cum s-a ar%tat.
fructele se coc e~alonat $i nu este posibil5 recoltarea mecanizatl. fn anii
cind rode+te din plin cum a fost 1979, afinul poate produce pin%la 20 t fructe
la hectar.
Cultura ciitinei albe
Hi$+o$lzae rha/wnoidcs - Pam. Elaeagttaceae
Importanta culturii. Cltina a fost de curind identificatg ca.plantri ale
c ' i r ~ ifructe sint deosebit de valoroase alimentar gi terapeutic. Acestea confin
pin2 la de 10 ori mai rnuli5 vitamin5 C decit lHmiile $i portoialele, provita-
mina A, vitarniila E, vitaminele B,, B,, acizi, uleiuri grase si volatile etc.
Din fructe se fac ceaiuri, suc, sirop, lichior, vin, jeleuri, dulceturi, marmelad5,
umplutur5 pentru bomboane. In A~igliadin acestea se prepar9 sosuri, iar
in Siberia, gelatin5 ~i inghefats. f n industria u~oarj.din fructe ~i lemn se
estrage q11ercitin5 folositii pzntru vopsirea diverselor obiecte in galben gi
brun.
Particularitati biologice. Creste sub forms de arbust cu mai multe tulpini
care pornesc de. la suprafata solului sau cu o singurii tulpin'r, aga dup% cum
se arata in figura. 207 ajungind pin5 la 6-8 m Enslfime. Ramurile $i lPstarii
au ghinlpi pe intreaga lungime. iar pe r5dPcini se formeaz%nodozit5ti cu bac-
cerii care fixeazri azotul atmosferic. Fructul este o bacH ovoid5 sau globuloasti
colorat2 galben-portocaliu, cu greutatea de 1-5,4 g (fig. 207).
Particularit%titehnologice. Se inmulfe~teprin seminfe, drajoni, marcote,
b u t a ~ i gi prin altoire.
La inrnultirea $ 7 ; ~ seminje semanatul se face primrivara timpuriu in
l5dite sau pe paturi caldc, in sere sau rssadnife dup5 ce seminfele au fost
stratificate 30 zile in nisip umed la 0-2C. Puiefii se scot toamna gi se plan-
 muproire. Se obfin 6-8 marcote de la fiecare plan!%. fnmulfirea prin butas;
este folosit5 cel mai des. Butagii in uscat se fac prlmavara din partea de jos
a tnlpinilor de un an gi se planteaz5 pentru inrzdgcmare in ~coalade butasi.
B u t a ~ i iin verde se fac din vfrful lastarilor bine crescufi sau chiar laco&,
se pun in ladite gi se imb5iazZ 16 ore intr-o solutle stimulenfi (acid indolilic
30 mg sau indolilacetic 300 mg la litru de apa) dup5 care se planteazg.
Butagii hradacinafi, puiefii, drajonii sau marcotele se planteaza la locul.
definitiv toamna sau prim5vara la 211- 1,5 m distanfa. Prin tiiieri se va asi-
gura formarea unor tufe sau coroane luminate, fscind ins&reduceri moderate.
In toate intervenfiile trebuie $iut c5 rod111 se formeaz5 pe lsstari in anul
doilea. Fructele se recolteaza cind sint in pirga, deoarece atunci au eel mai
mare confinut in substanfele aratate. La recoltare se folosesc m z n u ~ de
i bucg-
tgrie pentru protecfie contra ghimpilor. Productia este de 4-9 kg fructepe
tuf5, revenind 6 000-12 000 kg la hectar iar randamentul in must de circa
75 %.

Cultura corndui'
Cornul - Corwus mas - Fam. Cor~zaceae
SPngerul - Cornus sanguinea
Cornul are florile galbenc care apar fnaintea frunzelor ~ieste prima plant5
melifer8. Fructul este o drup8 rogie-lucitoare, de forma eliptic5 gi se coace
prin august-octombrie.
Singerul are flori albe care apar dupP infrunzire. Ramurile sint r o ~ i i
iar fructele negre, Se coc prin august-septembrie.
Fructele de corn confin zaharuri, acizi, substanfe pectice ~i tanoide. Sint
bune pentru deshidratare, dulceafg, pasti, marmelad%, bguturi dietetice g i
dcoolizate.
Cregte sub forn15 de arbore sau arbust cu 3-4 tulpini. Are rZd5cini
pivotante la inceput iar mai tfrziu cu crevterea orizontal5. Tulpina cregte
incet ~i are lemn dens, bun pentnl bibelouri. Drajoneazj. mult gi nu are boli
~i daunatori periculo~i care s5 afecteze
producfia. Rodegte constant Si d5 3-5-8
t fructe la hectar.
Se Enmulte~teprir, seminfe sau drajoni.
Senza'?zatul se face toamna. in gcoala de pu-
iefi. Pentru c5 semintele au tegumentul gros
~i tare este necesar ca in prealabil s5 fie fi-
nute in ap5 c5lduF timp de 48 de ore. f n
pepiniers puiefii stau 3-4 ani.
Pnrnul/irea $ri?z drajoni este mai u p a -
rH. Acegtia sr recolteazj toamna sau pri-
mavara gi se planteazj la locul definitiv.
Fig, 207 - Citina: Distantele de plantare sint de 3-413-4 m.
n - planti intrag8; b - detaliu fn plantafii, terenul se intretine ca ogor
teazH la locul definitiv. La inmulfirea $rift drajoni, ace~tiase scot toaLmna
este
negru, iar plantelor li se aplicP tgieri de lu-
sau 1?rimjvara, se fasoneazi gi se planteazg. fnmulfirea firin marcotaj prin rninare gi la nevoie ~i de reintinerire. Fig. 208 - Cornul
posiblilH numai la plantele crescute ca arbugti, folosindu-se marcotajul
 Cuprin s

! LEGUMICULTURA
I
1. Introducere -- D. L o b o d a n .............................................. 3
1.1. Obiectul :i importanfa legumiculturii ..................................... . S
\ 1.2. Stadiul actual si perspectivele de dezvoltare a legumiculturii in tara noastrB
In lumina documentelor de w r t i d si de stat ................................ 5

1
I Cap. I L e g u m i c u l t u r a g e n e r a l 5

I . .
2 ParticularitStile ecologie~plantclor legumicole Relafiile plantelor legumicole cu
frrctorii de mediu: luminX. temperaturl. apZ. h r a n l ~i aer - E 1 e n a F 1 o r e s c u
i
I
2.1. ParticularitSfile ecologiei plantelor legumicole ............................
cu factorii de mediu ..........................
2.2. Relafiile plantelor lcg~~micole
6
6
6

I
1
3. Pa;ticular~tZfile inmult~riiplantelor legumicole -- C a m e 1 i a L u b u r i c i
3.1. fnmulfirea plantelor legumicole prin serninfe ~i controlul calitlfii seminfelor
3.2. lnmulfirea pc cale vegetativl ........................................
4. Constructii folosite in legumiculturl -- D. L o b o d a n
....

........................
11
11
13
14
4.1. Sere ................................................................. 15
4.2. Tunele $i solarii .................................................... 22
4.3. R h d n i f e ........................................................... 25

I 5.1. Instalarea riisitdnifelo; iji pregstirea spafiilor pentru producerea r h d u r i l o r . 26

5.2. Pzminturile necesare ~i pregstirea substratnlui pentru producerea rlsadului .. 28
5.3. Semanatul ............................................................ 30
5.4. Repicatul ....................................................... 31
I 5.5. Lt1cr5rile de ingrijire aplicate rlsadurilor .............................. 34

I 6. Alegerea. organizarca ~i amenajarea terenului pentru cultura legumelor in cimp

.
D Lobodan ..........................................................
-
36

i.I 6.1. Condifiile pe care trebuie le i n d e p l i n d terenul ......................

6.2. Particu!arit?lfile organizkii productiei tn legumicultur& ..................
6.3. Atnplasarea. dimensionarea gi organizarea fermelor legumicole ..............
7. Folosirea rational2 a terenului ~i spafiilor cultivate cu legume - D. L o b o d a n
36
37
39
40
<-1 7.1. Asolamentul .......................................................... 41
i 7.2. Culturi succesive ~i asociate .......................................... 43

4 375
i

I
 16. Cultura lcgurnelor pastaioase - C a m e 1i a Lu b u r i ci . . .. . . . . . . . . . . , . . . . , , . 115
S . Pregatirea terenului pentru cultura legumelor - D. L o b o d a n . . . . . ... . .... 16.1. .. .. . . . ..
Cultura fasolei . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , ,
115
16.2. Cultura maziirii ......................................................
8.1. Lucrarile de pregatire a terenului pentru cultura lcgurnelor in cimp liber .... ... . . . . .. .. . .. . . . . . .. .
. . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
i18
8.2. LucrBrile de pregitire a terenului in sere yi solarii . . . . . . . . . . . .. . , . . . .... 16.3. Cultura bamelor
119
16.4. Producerea semintelor .. . . . . . . .. . . . .
. . . . . . .. . . .. .
. . . .. . . . . . . . . . . . . .. . . 120
9 . SemBnatul yi plantatul legumelor - C a m e 1 i a L u b u r i c i . . . . . . . . . .. . . .. . 17. Cultura legumelor solanacee - E 1 e n a F 1 o r e s c u. . . . . .. . . . . . . . .. . . . . . . . . . . 12 1
9.1. Pregatirea semintelor de legume pentru semsnat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. . 17.1. Cultura tomatelor .................................................... 121
9.2. Sern2natul legumelor in cimp . ... .. .. .. .. . ... ...... . . .. ... .. . . .. . . . .. 17.2. Cultura ardeiului .................................................. 13:
.. ..
9.3. Plantarea rLsadurilor d e legume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . .
. . .. ... . . 17.3. Cultura pHtlZgelelor vinete . .. . . .. .... . . . ..
. . . .. . . .. . . . . . . .. . . . . . . . .. .. 136
10. Ingrijirea culturilor de legume - C a m e l i a L u b u r i c i . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17.4. Producerea semintelor ................................................ 139

10.1. Lucr5ri de ingrijire aplicate solului . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . 18 Cultura legumelor cucurbitacee - E 1 e n a F 1 o r e s c u . . . . . . . . . . . . . .. .. . . . . . 139

10.2. LucrBri de jngrijire aplicate plantelor . . . .. . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 18.1. Cultura castravetilor . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . .
LucrBri de ingrijire cn caracter general . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139
Lucrari de ingrijire cu caracter special . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . - .. . .- 18.2. Cultura dovlecelului .. . .. . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . .. ... . 149
10.3. I.ucrBri specifice culturilor fortate si protejate de legume .. . . . . . . . . . . . . . . 18.3. Cultura pepenelui galben .. .. . . . . . . . . . . . . . . . .. .. . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150
18.4. Cultura pepenelui verde . . .. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . 152
11. Recoltarea si .~alorificarea legumelor - D. L o b o d a n . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . 18.5. Producerea seminfelor pentru soiurile de cimp . . . . .. .. .. . . . . . . . . .. . . .. 154
11.1. Recoltarea legurnelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . i 19. Cultura legumelor perene - C a rn e 1i a L 11 b u r i c i . . . . .. .. . . . . . . . . . . . . . . . . 1.55
11.2. Conditionart% legumelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .
11.3. Arnbalarea si transportul legumelor .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19.1. Cultura sparaligheluiui . . . . . .. . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155
11.4. Psstrarea legumelor in stare proaspits . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . .. 19.2. Cultura reventului . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . 157
Controlul leymelor in timpul depozitarii .. .. . . . . . . . . .. .. .. .. ... . ....
19.3. Cultura hreanului .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . .. . . .. 158
19.4. Cultura tarhonului .................................................... 159
19.5. Cultura Ieu~teanului . . .. .. . . . . . . . . . . . . ... .. . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . .. . . . 159
Cap. I1 L e g u m i c u l t u r a s p e c i a l &
1. 20. Cultura legumelor condimentare ~i aromatice - C a m e 1 i a L u b u r i c i . . . . . . 160

. . . . . . . .. . .. . . . . . ... 20.1. Cultura cimbrului .................................................... 160

12. Cultura legumelor ritdilcinoase - C a m e 1 i a L u b u r i c i
20.2. Cultura rniirarului .... ... . . .. .. . . . ... . . .. .. . . .. . . . . . . ... . . .. . . . . . . . . .. 16 1
12.1. Cultura morcovului ..................................................
12.2. Cultura patrunjelului . . . .. . . . . .. . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . .. 1 2 1. C ultura ciupercilor comestibile - C a m e 1 i a L u b u r i c i ...-.. ..... . . . . ... . .. 162
12.3. Cultura pbstirnacului . . . .. . . ..
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . .. 22. Recunoa$terea principalelor specii $i soiuri de legume dupa mracterele semintelor.
12.4. Cultura telinei.. . . .. . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . .. . .. plantelor vi a parfilor 'comestibile - E 1 e n a F l o r e s c u .. .. . .. .. .. . . ..... ..
12.5. Cultura sfeclei rosii . ... .. . . . .
. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . 169
12.6. Cultura ridichilor .. .. . . . . .. .
. . . . . .. .. . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . Recunoa~tereaspeciilor . . . . . . . . . . . .. . . . . . . .. . . . .. .. . . . . . . . . . . . . . . .. . . ..
12.7. Producerea semintelor . ..
. .. . . .. . . . . .. .. . . .. .. . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . 22.1.
22.2. Recunoagterea soiurilor . . . . . . . . . . . . . . .. . . . ..... . . .. . . . . . . . . . . . . . . .. . . . .
169
172
13. Cultura legumelor bul1,oase - D. L o b o d a n . . . .. . . . . . . .. . . . . . . . . . , . . . .. . . . .
13.1. Cultura cepei ........................................................ POMICULTURA
13.2. Producerea semintelor .. . ..
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . .. .. 23. Introducere - I. M i 1 i f i u .. . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .. . . ... . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .
13.3. ..
Cultura usturoiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . 183
13.4. Cultura prazului ......................................................
1 Cap. I. P o m i c u l t u r a g e n e r a l s
14. Cultura legurnelor din grupa verzri - D. L O b 0 d a n . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .
14.1. Cultura verzei albe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . .
( Subcap. 1. Particularitljile biologice ale speciilor pomicole
14.2. Cultura verzei r o ~ i i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Organografia pomilor qi arbuqtilor fructiferi - I. Milifiu
14.3. Cultura verzei de Rruxelles . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24. Radgcina ~i particularitatile ei .... . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . .. . . . . . . . . . . . . 185
14.4. Cultura conopidei ....................................................
14.5. Cultura guliei ... . . .. . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . - - . . - - . . . . . . . . - . . . . 25. Tulpina $i particularitiitile ei .... . .. . . . .. . . .. .. . . . . .. . ... .. . . . . . . . . . . . . . . 187
14.6. Producerea semintelor ................................................. Lucrare praciicd. Recunoa~terearamurilor de rod p e specii pomicole . . . . . . . . . . .. . . . . 192
26. Perioadele de v h t a ale pomilor ...... . . .. . . . . . . .. ... . . .. . . .... . .. . .... . . .. . 196
15. Cultura legumelor verdetutri - D. L o b o d a n .. . . . . . . . . . . . .. .. . . . . .. .. . . . . . 27. Ciclul auual de via+&a1 pomilor $i arbuytilor fructiferi .... . .. . . . .. .... ... .. . . . 198
15.1. Cultura spanacului ................................... .................. 28. Influen@ factorilor de mediu asupra cregterii $i rodirii pomilor $i a r b u ~ t i l o rfruc-
15.2. Cultura salatei de cap&fin& . .. . . . . . . . . .. .
. .. . .. .. .. .. . .. . . .. . . . .. . . . . tiferi ................................................................... 202
15.3. Cliltura cicoarei de gr&din& . ... . . ... . . . . . .
. . . . . . . . - .. . . . . . . . . . . . . . . . . ..
15.4. Producerea seminfelor .. . .. . . . .. . . . . . .. .
. . . . . . .. . . . . . .. . . . . . . .. . . . . . . .
 Subcap. 2. Producerea materialului saditor pomicol - I. Isac Cap. 11. P o m i c u l t u r a s p e c i a l 5
29. pepiniera pomicolii ... . . .. . . .. . . . . . . . .. . . . . - .. . . . . . . . . . . . . .. . . . . . , . . . . . . . .. Subcap. 5. Cultura pomaceelor
30. portaltoii speciilor pomicole . . . . . . . . . . . . .. . . .. . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . .
30.1. Portaltoii msrului .................................................... 47. Cultura marului - I. M i 1i t i u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . .. .
30.2. Portaltoii piirului ... . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . ... . . . . . .. . . . . . . . . . , . 47.1. Particularitafile biologice . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . .. .
30.3. Portaltoii gutuiului . . . .. . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . .. .. . . 47.2. ParticularitZtile tehnologice .. .. .. . . . . . . . .. . . . . . . .. . . . . . . . . . - . - . . . . . . .. .
30.4. Portaltoii prunului . . .... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . .. . ... . . .
30.5. Portaltoii caisului . . .. ... . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . ., . . -.. . . .
48. Cultura pilrului- I. M i l i f i u ............................................
30.6. Portaltoii piersicului gi migdalului .. . . . . . . . . . . . . . . . .. . . .. . . .. . ... . . . .. .
48.1. Particularitati biologice . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . , . . . ... . . . . . . . ..
30.7. Portaltoii c i r q l u i gi vivinului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . .. . . . . . . 48.2. Particularitsti tehnologice .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - . . . . . . . . . . . . ...
30.8. Portaltoii nucului . . .. . . . . . . .. . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . 49. Cultura gntuiului - T. Groza ............................................
31. Tehnologia producerii portaltoilor din simburi gi seminfe .. . . . . . ... . .... . .. . . 2 13 49.1. Particulariwi biologice .. . .. . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . .. . . . . . .. .
3 1.1. Lucrki premergztoare .. . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
-. 2 13 49.2. ParticularitSti tehnologice ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
31.2. Lucriiri in gcoala de puieti .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . .. . . . .. 214

.. . . . . .. . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... 2 17 Subcap. 6. Cultura drupaceelor - T. Groza

32. Tehnologia inmultirii vegetative
32.1. Tehnologia producerii portaltoilor prin marcotaj . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 17 50. Cultura prunului ........................................................... 327
32.2. Tehnologia inmultirii vegetative a soiurilor de pomi ~i a r b u ~ t i.. . . . . . . . . . . 50.1. Particularitiiti biologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . .... . .. . . . . . ...
219
-.
327
50.2. Particularitilti tehnologice . . . .. . . .. . . . . . . . . . ... . . . .. ......... . . . . . . . ..
33. Producerea pomilor altoiti .. . . . . .. . . . ... .. . . . . .. .. . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221 333
51. Cultura caisului .......................................................... 335
33.1. Altoirea En ochi dormind $i alte metode de altoire . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . .. . . 221
33.2. $coda de pomi . . .. . .. . . . . .. . .. . . . .. . . . . . .. . . . . . . . . . . . . .. :. . . . . . . . . .. 228 5 1.1. Particularitiiti biologice . . .. . . . . . . .. . . . . . . ... . .. .. . .. .. . . . .. . . . . , . . . .. 336
51.2. ParticularitZti tehnologice .. .. .. . . . . .. . .. . . . ... . .. . ... .. .... ... .. . . . .. 339
Subcap. 3. fifiintarea plantatiilor pomicole - I. Milifiu 52. Cultura piersicului .. ... . . ... . . . . . . . .. .. . . . .. . ... . ... . . ....... . . . . . . . .. ... .
34. Sisteme de culturii a pomilor folosite in R.S. Romlnia ... . . . .. . .. . .. . . .. . .. . .. 233 52.1. Particulariati biologice . . . . . . . . . .. . . . . . . . . .... . . . . .. .. .. . . . . . . . ... ...
35. Alegerea, organizarea, amenajarea gi pregiltirea terenului pentru livads:. . . . . . .. 236 52.2. P a r t i c d a r i a i tehnologice . . . . . . .. . . . . . . . . . . .. . . .... . .. . ..... . . . . . . ...
36. Pichetatul terenulni ........................................................ 240 53. Cnltura cir-lui . ......... ... .. . . .. . .. ... . . .... ... .... ... . . . .. .. . . . . .. . ...
Plantatul pomilor ~i i~grijiriledupH plantare .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . 24.5
(
37.
53.1. Partimlaritiiti biologice .... .. . . . . ..... . ... . . ..... . . . ... ... ... .... . ...
53.2. ParticdariMp tehnologice.. . ... . . . . .. . .... . .. .. .. . . .. . . . . . . . . . . . .. .....
Subcap. 4. figrijirea plantatiilor pomicole -:I. Milifiu
54. Cultura viginului ..........................................................
38. Dirijarea coroanei, a crqterii gi rodirii pomilor ~i arbugtilor fructiferi .... . . . . ... .
Formarea coroanelor ..................................................
54.1. Particularit&p biologice.. . . . . . . . . .. . . . . ... . .. . .... . . . . . . . ... .. . . . ... . ..
38.1.
38.2. lntretinerea coroanelor .. . . . . ..... . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . .
54.2. ParticularitAti tehnologice . .
. ... . . . . . . . . . ... . . .. . . . . . . . .. . . . . . . .... . ..
38.3. Tzerile de corectare ..................................................
38.4. Mecanizarea aierii pomilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . .
Subcap. 7. Cultura nuciferelor - T. Groza
38.5. M b u r i de protectia muucii ... . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . .. 55. Cultura numlui ............................................................ 359
39. fntre+nerea gi lncrarea solului in plantatiile pomicole . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55.1. Pa~.ticularitAtibiologice .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..... . . . . . . . . . . . . . . .. 359
40. Aplicarea hgr&$mintelor . .
in livezi . ... . .. . .. . .. . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . 55.2. Particularititti ttehnologice .. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . .. . . . . ... 360
4 1. .
Irigarea plantatiilor pomicole . .. . . .... . . .. . .. . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . .
42. Protejarea pomilor hpotriva bolilor si dHunStorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. Subcap. 8. Cultura baciferelor - T. Groza
43. Protejarea pomilor fmpotriva accidentelor climatice . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . .
44. . .
lngrijirea recoltelor . . . . .. .. . . . . . .. ........ . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56. Cultura cZip(pgunu1ui . . .. . . . . .. . . . . .. . . . . . . . . . . .. . . . . ... . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . 362
56.1. ParticnlaritAti biologice . . . . . . .. . . . . .. . . ... . . . . . . ... . . . . .. .. . . . . . , .. .. 362
Subcap. 5. Recoltarea ~i valorificarea fructelor -- I. Milifiu 56.2. ParticularitZti tehnologice ... . .... . . ... . ... . .. ... .. .. .. . ..... . . . .....- 365
.
45. Recoltarea fmctelor .. . . . . .. . .. . .. . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .. 284 5 L C d t u r a a r b o m o r fmctiferi (cultura c o a ~ z u l u i cdtura
; agriplui; cnltura zmeurului;
46. Condifionarea yi pWarea fructelor . . .. . . .. . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . 287 cultura mnrului; cultura. afinului; cultura d t i i e i albe; cultura cornnlui) ..... . . . 366
 Redactor: log. GEORGETA SKBXDEANU
Tebnoredactor: GABRIEL ILIE
Bun dcliprr 11.09.1982. Apdrut 1982. Colirditariala 32,02.
Cali do lipor 23.73

nparul executat sub comanda

us763 la
Intreprlnderea poUgraflcS
-13 Decembrle 1918".
str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97
Bumuegtl.
Republlca SoCiallStS RomAnia