Sunteți pe pagina 1din 17
Magistrand Mircea Basarab PSALMUL LIQ) IDEEA DE RUGACIUNE SI JERTFA* Cadrul istoric al problemei. Pentru o intelegere cit mai clara a Psal- mului LI/L, vom incerca pentru inceput sd prezentém evenimentele isto- risite de Cartea II Sam., cap. XI-XII. Aceste capitole ne descriu pacatul savirsit de David, marturisirea lui si pocdinta care a urmat dupa ce pro- fetul Natan prezintaé psalmistului laradelegea irsiia. Ca o urmare a acestei pocdinte, si ca o cerere de iertare, David scrie Psalmul amintit. * Judeii purtau razboi cu amonitii si toata castea lor asedia cetatea Raba, capitala {arii. In acest timp, David se gasea la lerusalim. Intr-o zi, iesind sa se plimbe pe terasa palatului sau, vazu in apropiere o femeie imbaindu-se. Frumuse{ea chipului ei !-a atras pe rege pe drumul ispitelor. In urma cercetarilor intreprinse, el afla aceasta este ia lui Urie Heteu!, unul din ofiterii lui ce se gasea la razboi. Neputind i infrineze pornirile, David 0 cheama la palat si savirseste pacatul adulterului. Acesta este doar inceputul, caci el va atrage dupa sine calcarea inca a uneia din cele zece porunci, care sund: «Sa nu ucizi» (Exod XX, 13; Deut. V, 17). Prin savirsirea adulterului, David calcd Legea, situindu-se in fetul acesta in afara ei, iar pedeapsa acestei greseli era moartea celor doi adul- terini. Situatia se inrautateste si mai mult, caci el asteapta ca Batseba, sotia lui Urie, sé-nasca, gi prin aceasta fapta lui rusinoasdé va fi data in vileag, iar reputatia lui in fata poporului va fi stirbita. Cuprins de aceasta teama, David recurge Ja o viclenie, cu ajutorul careia spera sa inlature scandalul ce ar fi putut avea loc la nasterea unui prunc ‘egal. Beneficiind de situatia lui in Israel, David trimite dupa Urie, care e chemat de urgenté la lerusalim, sub pretextul c& trebuie sd-1 informeze pe rege de situatia armatei ce se gdsea in plind campanie. Venind fa leru- salim, David nu-si putea inchipui cd Urie, despartit de un timp oarecare de sofia lui, nu se va duce acasd ca s-o vada. O data ce acesta va intra in casa, David credea ca va fi absolvit de banuieli, iar mirarea pe care ar fi manifestat-o Urie la iaptul cd Batseba ii va darui un copil ceva mai devreme decit ar fi fost normal, va fi inlaturata punindu-se faptul pe seama intimplarii. * Acca rare de seminar pentru titlul de magistri in lealogic a fos! intoemitii sub indrumarea PLC. Pr. prof. Mirv Chialda, care a dat si avizil s@ fie pulieala penta era planul pe care David voia sa-l puna in aplicare. Intr-ade- . var, la sosirea in Jerusalim, David il primeste si-l asculta pe Urie cu multa amabilitate, aradtindu-se foarte interesat de vestile ce le primea. Dupi ce i-a manifestat aceasta falsa amabilitate, David sfatuieste cu multa " ‘bunavointd pe Urie: «Pogoara-te in casa ta si spala-te pe picioare» (XI, 8). Urie, insa, nu urmeaza porunca stapinului, ci respectind cu strictete Legea, care oprea apropierea de o femeie in timpul campaniei, se culca Ja poarta palatului, adoptind in Jelul acesta un regim de tabard. Auzind David acest lucru, il cheama si-1 mustra cu blindete, si cu aceeasi prietenie falsé manilestata in ajun, spunindu-i: «Ai venit de pe drum; de ce nu fe-ai pogorit in casa ta?». La auzul acestor cuvinie, onestitatea solda- ului serveste prima lectie regelui adulterin, care-1 indemna sa calce dis- pozitiunile legate, raspunzindu-i supus, dar plin de demnitate: «Cind chi- ~ votul si Israel si Iuda locuiese in corturi si generalul meu Ioab si ostenii Y stépinului meu stau tabariti in cimp deschis, cum o sd ma duc la mine _ -acasd, sd maninc, sd beau si sé ma cule cu nevasta mea? Pe viata ta si pe viata sufletului tau ca treaba aceasta nu voi face-o» (XI, 11). David, dindu-si seama de caracterul supusului sau, isi vede planul _ naruit si incearcd o ultima sansa de a-! determina pe Urie sa se apropie _ de Batseba. Dar nici aceasta ince -a dus la rezultatul scontat, caci | Urie isi gasi adapost in acelasi loc in care se odihnise si in noaptea pre- cedenta. Cu siguranta ca David a aflat imediat ca nici de asta data Urie nu i-a ascultat slatul. In acel moment, minia regelui depaseste orice limita, caci isi da seama ca planul lui a esuat complet si ci o data cu el $-a spulberat si nadejdea de a inldtura rusinea ce plana asupra lui. In continuare, David actioneazi in consecintaé. Mintea lui intunecata de paca- tul savirsit, ce pusese atita stapinire pe el incit isi pierduse luciditatea, il indeamnd s& aplice pedeapsa maxima faté de Urie. Sentinta nemilo- Sului stapin, din care a disparut orice sentiment uman, este dusa in scris conducatorului suprem al armatei, Ioab, de insusi Urie. Dorinta Iui David era ca Urie sa dispara cit mai repede cu putinta : «Du pe Urie unde va fi lupta cea mai aprigd, apoi dati inapoi din spa- fele tui, ca sa fie fovit si sa moara! (XI, 15) — scria regele, generalului Aceasta era sentinta prin care omul credincios regelui trebuia sa-si gi seasca sfirsitul — intr-o tradare din partea oamenilor pe care i-a slujit eu credinté si cdrora le-a inchinat viata. In aceasta istorisire, spune B. Baentsch, David este prezentat ca un adevarat despot al Orientului, pen- tru care viata unuia dintre cei mai buni ofiteri ai sai n-are nici o impor- tanta, cind se pune problema propriilor sale placeri si interese !. loab nu intirzie in aplicarea sentintei, astle] incit Urie moare in prima ciocnire pe care o au israelitii cu aparatorii cetatii Raba. Printr-un so}, David este anuntat ci Urie a marit, si atunci regele, satisfacut, trasmite inecurajari generalului cotrddator, spunindu-i: «Nu-ti fie inima grea din feeasta pricina, fiinded asa manincd sabia, cind pe unul, cind pe altul. Indirjeste-te ta _Jupta impotriva cetatii si o la pamint!» (XI, 25). | Le PSALMUL LI|L SLL I) B.lBeatsch, David roi cisra8!, tad. in jimba framezd de J: Marly, Paris, 1095, p. 196. zi re Magistrand MIRCEA BASARAR a Multumit cd nimeni nu-i mai sid in drum si, dupa ce au trecut zilele: de doliu pentru Batseba, David o aduce fa palat, devenindu-i sotie. Nu la: mult timp dupa aceasta, Batseba da nastere unui prune — fructul nele- giuirilor. Fapta lui David, ins, n-a fost placuta Domnului, si din aceasta cauz& Natan proietul este trimis én casa lui pentru ca s& vesteascd nelegiuitului pacatul pe care-l sdvirsise, si de care el nici nu-si dadea seama. Intrind fa David, profetul da dovada de un tact pedagogic ce merité s4 fie apre- cial. El nu-l acuzd pe rege de la inceput, ci incearcd sa-i cistige bund- vointa istorisindu-i cé sub stapinirea lui se afla doi oameni: unul bogat, iar altul sérac. Ultimul n-avea decit o singura mielusea pe care o indragise- asa de mult, Domnul, pruncul ce ti s-a nascut va trebui sé moarad» (XII, 18-14). Intr-adevar, dupa plecarea lui Natan, copilul s-a imbolnavit si in scurt timp a murit. In tot timpul bolii — 7 zile — David a postit si s- rugat in sfintul locas, implorind milostivirea Domnului pentru insanatosi- rea copilului. Totul a fost insé in zadar, cdci pruncul ce-l nascuse Bat- seba a murit, nu pentru pacatele sale, cdci el n-avea nici o vind pentru pacatul sdvirsit de tatal sdu si de mama sa, ci pentru ca in felul acesta cei ce J-au adus pe lume sa fie pedepsiti Pacatul savirsit de David ji intuneca constiinta in asa masura, incit el nu-si di seama de toate pacatele ce le savirseste in continuare. Sen- timentul vinei sau cel al sAvirsirii pacatului dispruse cu totul din el, si singura preocupare era pasiunea pentru frumusetea Batsebei si teama de- a nu fi descoperit si defaimat de popor. Aceasta era situatia in momentut: 2. J. A. Petit, La Sainte Bible avec commentaire, tome Il, Arras, 1890, p. 620, PSALMUL LI/L 41S ind intervine profetul Natan, care va schimba starea sufleteasca a psal- istului, determinind in el marturisirea atit de sincera si de completa, care: ivea sa-i aduc& iertarea din partea Domnului. Cu ajutorul dui Natan, avid reuseste sé inladture valul gros al pacatului ce-i cuprinsese inima ; onstiinta lui inmormintata in mocirla pacatului reinvie marturisind gre- wala, scuturindu-se in felul acesta de ultimele urme ale pdacatului si jizuind spre iertarea si linistea pe care i-o puteau aduce doar marturisirea inceré, rug&ciunea, postul si pocdinta. Sentimentul vinei este de acum inainte treaz in constiinta lui David,. ar comportarea lui aduce intrucitva cu a crestinului care, constient de ficatul comis, il marturiseste sincer si cu parere de réu Domnului, si lira sa deznadajduiascd, apeleazd la bunatatea Parintelui ceresc, implo- nd iertarea. Recunoasterea si mrturisirea pacatului inseamna smerenie. iseamna a gusta din plin amaraciunea lui, amaradciune care genereaza i pocdinta si dorinta arzdtoare de indreptare. Intr-adevar, nici un icdtos n-a simtit mai viu si n-a exprimat mai puternic decit David ne- ia de a obtine iertarea pacatelor savirsite 8. In aceasta privinta, exemplu lasic ramine Psalmul LI/L, care alcdtuieste un model de pocdinta si intoarcere la bine. Cunoscind acum evenimentele ce !-au determinat pe David sa scrie salmul LI/L, vom trece la analiza lui, urmarind ideea de rugaciune si jertia. Deoarece insd, in psalm, ideile amintite apar in strinsa legatura lu ideea de pacat, ne vom permite sd ne oprim si asupra acesteia in urma. IDEEA DE PACAT*® _ In genere, in Vechiul Testament pacatul era considerat ca o revolta Mpotriva ordinei_ morale voita de Dumnezeu, ca o indepdrtare de la: lorinta sfinta a Domnului. «Sentimentul pacatului, zice Fr. Heiler, este ondamnarea eului considerat ca purtator al unei nonvalori morale si reli- joase..., sentimentul unei rupturi intre idealul moral voit de Dumnezeu i propria neputinta morald» ®. A comite pacatul, inseamna a calca Legea, rupe raportul ce exista intre om si Dumnezeu, a te lipsi de toate daru- He ce vin din partea Domnului, in sfirgit, a te desparti de Domnul si a 3. L. Cl. Fillion, La Sainte Bible. Commentée daprés la Vulgate et Jes texies. iginau, tome IV, Paris, 1924, p. 156. 4. Fer. Augustin, Ennaratio in Psalmum L, Migne, P.L., vol. XXXVI, col. 586. wi gi trad. francezi: Péronne, Vincent, Charpentier, H. Barredu: Saint’ Augustin, Betis completes, tome XI, Paris, 1870. In limba ebraicd, idea de pacat e exprimati de obicei prin ] { y = pleat, ilidelege, urmirile pacatslsi: FEN YT] — pacat, impotriva omului, impotriva Ini Dum- el; pw D = delict, vind, urmicile pécatului, jugul pacatuld: 7 43 e = pécal Hiet, nest ‘tira voie {din nestiinfaé), omucidere prin imprudenta. Wilhelm Gesenius.. fobriisches und Aramdisches Handwérterbuch, Leipzig, 1910. 6, Pr. Heiler, La Priére, traduit par Et. Kruger et J. Marty, Paris, 1931, p. 307. 1h Magistvand MIRCEA BASARAB 5 te lipsi de fericirea ce ti-e harazita in el. Pacatul este o realitate obiectiva, © putere a lui Satan”. Intre om si Dumnezeu se giseste o relatie de comuniune, o. relatie personala, omul fiind pus in situatia de a da un raspuns ce consta intr-o libera alegere. Pacatul este refuzul de a alege pe Dumnezeu si deci rupe- rea relatiei de care am vorbit; el apare totdeauna ca un act responsabi!, ca un reiuz de ascultare a unei legi divine’. Prin pacatul comis, David isi da seama ca a suparat pe Dummnezeu, ca relatia existenta intre el si Domnul inainte de a pacatui nu mai poate dainui; pacatul separindu-! de Dumnezeu, pentru ca binele si raul nu pot convietui. In consecinta, pacatul a dezechilibrat ordinea morala a fucru- rilor, stirnind o inversare a valorilor, fiind impotriva firii si _degradind natura umana. Datorita acestui fapt, viata lui David incepe se ae din cursul ei norma!, actionind impotriva legilor morale, trecind de la blindete si iubirea de aproapele, la constringerea si pedepsirea aproapelui. Sentimeniul uman si tot ce era nobil in el se pierd, locul lor fiind ocupat de la de porniri patimase, ce injosesc fiinta umand si o indepartea idealul initial. Acest pacat, prin’ care bunele raporturi cu Dumnezeu s-au rupt, il apasa in permanenta pe David, determinindu-l sa spund: «Parddelegea mea eu o cunose si pacatul meu inaintea mea este pururea» (vy. 5). Prin aceasta marturisire, psalmistul igi recunoaste vina si perversitatea paca- tului sau ii apare in toata profunzimea. Ea explicd starea constiintei acuzata de nedreptatea rsita, nelinistea si dorinta celui pacatos de a se indrepta. A avea pacatul inaintea ta inseamna a- -ti aduce aminte mereu de neplacerile sulerite de pe urma lui, a le trai intens, a te pazi pe viitor de repetarea lui. Chiar si atunci cind ai primit iertarea, pacatul nu trebuie sa dispara din fata ochilor tai, caci uitind consecintele lui nefaste vei fi ispitit din nou de el. In aceasta directie, Si. Ioan Gura de Aur ne spune «Daca Dumnezeu, in indurarea Lui, iti iarta pacatul, tu, pentru izba- virea sufletului tau, tine-ti pacatul in fata ochilor, c&ci aducerea aminte despre cele ce au fost inainte ajunge o piedicd pentru cele viitoare» 9. Prin «farddelegea mea eu o ctinose si pacatul meu inaintea mea este pururea», psalmistul exprima zbuciumul sau sulletesc, marturiseste gre- seala care-i tulbura linistea. Acest zbucium rezultat din mustrarea con- stiintei il determina la pocdinta si marturisire sincera, in speranta ca prin acestea va primi iertarea si o data cu ea si linistea de care avea atita nevoie. Meditind mereu asupra faradelegii, David isi da seama ca prin pacat a calcat legile stabilite de Dumnezeu. «Jie unuia am gresit si ceea ce este rau inaintea ochilor Tai am facut» (v. 6) exprima tocmai sentimen- tul de vina fata de Domnul, caci in conceptia Vechiului Testament, omul 7. Idem, ibidem. 8. Jacob Edmond, Les Themes esseniiels d'une Théologie de Ancien Testament. Thése..., Neuchatel (Suisse), 1955, ppp. 298-2 9. Sf. loan Gurai de’ Aur, Predici despre pocdintd si despre Sf. Vavila, in romi neste de Stefan Bezdechi, Sibiu, 192 6 PSALMUL LI|L 4S nu avea dreptul de viata si de moarte asupra semenului sau, acesta apar- finind lui Dumnezeu, si orice abatere de acest gen era consideraté ca o Jezare a drepturilor divine. Apoi, dupa conceptia Sfintei Scripturi, ne- dreptatea contra creaturilor, in cele din urma, este o nedreptate contra Jui Dumnezeu, peniru ca El este Cel care a dat acestora demnitatea si haza tuturor datoriflor isi are radacina in sfintenia divind 1%. Prin fara- delegea s, David caica dreptatea, Legea, si pentru aceasta el este vinovat in fata lui Dumnezeu. i David a gresit fata de Dumnezeu, Care |-a ridicat din conditii destul _ de modeste la cel mai inalt rang din statul teocratic al lui Israel. Fata ' de Acela care i-a facut tot timpul binele, psalmistul greseste, araténdu-se ' nemultumit. De toate acestea, insa, el este convins si se pocaieste dindu-si seama ca merita sa fie pedepsit. Orice pedeapsa va primi, ea va fi meri- fata, cdci «Tu esti drept intru cuvintele Tale si nepartinitor in hotaririle Tale», alirma profetul despre Dumnezeul sau. Fericitul Augustin vede in Aceasta marturisire o afirmare a dreptatii si slinteniei lui Dumnezeu. Nu- Mai acela care e lipsit de pacat poate pedepsi pacatul. Acela pedepseste _in mod drept, care nu are nimic ce ar putea fi pedepsit, numai acela doje- neste cu dreptate in care nu este nimic de dojenit 14. Avind in vedere toate acestea, ne dam seama ca David a gresit in fata lui Dumnezeu si numai Domnul singur poate sa-i fie judecdtor, pentru cé numai El este [ara de Piicat si judecd dupa dreptate 12. Prin v. 7: «Ca iata, intru faradelegi am fost zamislit si intru pacate M-a nascut maica mea», David atinge una dintre cele mai dificile pro- pleme ale teologiei: problema pacatului originar, aceasta vatra si izvor iil pacatelor noastre. Pentru o intelegere cit mai clara a problemei, va trebui sa ne inchi- im acest psalm ca o marturisire si o rugaciune in fata Judecdiorului, a care se prezinta David, pentru a cere iertare pacatului sdvirsit. Dupa _ €e s-a prezentat in fata lui Dumnezeu, dezvaluindu-si cele mai intime laine ale sufletului, recunoscind si regretind greseala, David trece apoi la © autoexaminare intorcindu-se pind la cea mai frageda copilarie, cunos- - éind si lanturile cu care ne-a legat singele nostru mostenit 13. Psalmistul recunoaste ca incd de la nastere, din cauza pacatului stramosesc, natura 84 a mostenit un imbold spre pacat. Prin aceasta marturisire el se acuza #i mai mult, dar motiveaza totodati necesitatea milei dumnezeiesti 14. O asiel de prezentare realist a pacatului e pornita dintr-un suilet tire doreste din toata fiinta lui indreptarea. Omul care nutreste un astfel le scop nobil nu ascunde nici o urma a pacatului, ci o marturiseste sin- “er, cerind printr-o adevarata pocdinta iertare Domnutlui. David fiind con- @lient de pacatul savirsit doreste, dupa mérturisirea facuta, indreptarea ; Fillion, op. cit. p. 1 . Fer. Augustin, op. cif., col. 590 ‘ 12. Fer. Ieronim,’ Breviarium in Psalmos, Psalmus L, Migne, P.L., vol. XXVI, 1031. Vezi si trad. francezd, Saint Jerome, Oeuvres comiplétes, par VAbbé Bareille, XI, Paris, 1884. 13, Hans Schmidt, Die Psalmen, Tibingen, 1934, pp. 101-102. Id. Fillion, op. cit., p. 158. 4G Magistiand MIRCEA BASARAB r sufletul Jui e nelinistit, pind nu-si va gasi odihna in Duninezeu si pentri. aceasta odihnd se va zbate neincetat postind, pocdindu-se si rugidun-se cu ardoare, In aceasta situalie s-ar pdrea cd David apare ca un condamnat ire- mediabil, dar lucrurile nu stau tocmai asa, pentru ca este sulicienta o pocdinta sincera si dorinta de indreptare la care se adauga ajutorul Dom- nului, ca el sa fie iertat; pocdinta fiind binecunoscuta inc din Vechiul Testament si predicata de profeti (Is. XLII, 26; Ter. II], 12; VII, 4). ca un mijloc prin care cel cazut se poate ridica 1a Domnul. Péntru a cistiga prietenia Domnului, David se pocdieste, isi plinge greseala, se smereste, o marturiseste si intr-adevar primeste iertarea ime- diat, pentru c& «Dummnezeu nu asteaptd s4 treacd timp dupa ce te-ai pocait ; ti-ai spus pacatul, te-ai gi indreptat; te-ai cait, ai si fost miluit Nu vremea te dezvinovateste, ci felul pocaintei iti sterge pacatul. E cu putinté sa astepti multé vreme si sa nu dobindesti mintuirea, si se poate in scurt timp sa te debzari de pdcat, daca l-ai marturisit din tot sufle- tul» 15, «Pericitul David, care a primit prin proorocul Natan mustrarea greselii si indataé dupa amenintare a dat dovada de adevarata intoarcere ; lui, care a spus: «Am gresit Domnului», indaté, 0 singuraé vorba din sullet, intr-o clipita i-a adus pocditului indreptarea. Zice, deci, Natan catre dinsul : «Si Dumnezeu ti-a iertat pacatul» 16, De iapt, poporul evreu a cunoscut, primul in istoria omenirii, in toata amploarea sa, notiunea pacatului din punct de vedere moral. «Primul,. de asemenea, el a cunosctt toaté ascutimea dramei ce se desiqsoara in- tr-un suflet omenesc, care se condamna el insusi si care in durerea sa suspind dupa impadcarea cu Dumnezeul séu» 17, David facind parte din acest popor si mai ales fiind un bun cunoscator al teologiei mozaice, si-a dat seama ca prin greseala sa a nedreptatit o fiinta eterna, si mustrarea de contsiinté a fost atit de tulburdtoare incit iertarea i-a fost singurul mijloc de salvare. Pentru a scdpa de sentimentul vinei, el face pocdinta in fata lui Dumnezeu, riugindu-se pentru iertarea pacatelor comise 18, IDEEA DE RUGACIUNE Rugaciunea «este «, pe care Dumnezeu o va primi totdeauna cu placere. David scoate in evidenta superioritatea si eficacitatea jertiei spirituale, care poate fi adusa pentru orice pacat, fiind oricind bine primita de Dumnezeu. 70. Origen, Omilia 2 la Lev., Migne, P.G., vol. XII, col. 422, la pr. prof. M. Chialda, op. cit., pp. 478-479. a, Teodoret de Cir, op. cit, col. 1252. 72. Fer. Teronim, op. cif., col. 1033. 73. Fer. Augustin, op. cit., col. 598; idem, De civitate Dei, Migne, P.L., vol. XLI, col. 282-283, 74. Eutimie Zigabenul, op. cit., col. 567-560. 75. Sf. loan Gura de Aur, op. cit., p. 38. 76. Dragomir Demetreset:, op. cif, —p. 50.