Seminar: Geopolitica Federatiei Rusiei

1. Asezarea fizico-geografica si structura etnico-confesionala

Rusia este cel mai intins stat al lumii contemporane, ocupand o parte din estul Europei si nordul Asiei.
Prin numarul de locuitori, ocupa locul 8 pe glob. Datorita intinderii sale foarte mari in partea nordica a
Eurasiei, cuprinde o varietate foarte mare de peisaje naturale, resurse si unitati religioase care fac din acestea
un exemplu de diversitate geografica a teritoriului.
Cea mai mare parte a rii este format din cmpii vaste, att n partea european ct i n cea asiatic,
aceasta din urm fiind cunoscut cu numele generic de Siberia. Lanurile muntoase sunt ntlnite de-a lungul
frontierelor de sud, aa cum sunt: Munii Caucaz; Munii Altai; Munii Verhoiansk i vulcanii din Peninsula
Kamceatka. n zona central se afl Munii Ural, un lan muntos care se ntinde de la nord la sud i care
mparte n mod convenional Eurasia n dou continente, cel european i asiatic. Rusia are un litoral foarte
extins, de peste 37.000 km de-a lungul Oceanului Arctic i a celui Pacific, ca i de-a lungul unor mri
nchise sau seminchise, precum Marea Baltic, Marea Neagr sau Marea Caspic.
n ciuda numrului ridicat de ceteni, Rusia are o densitate a populaiei foarte sczut, n primul rnd
datorit uriaelor sale dimensiuni. Densitatea populaiei este mai ridicat n zona european a rii, n zona
Munilor Ural. Partea de sud-est a Siberiei, pe rmul Pacificului, este slab populat, numrul locuitorilor
crescnd uor ctre sud. Federaia Rus este cminul a peste 160 de grupuri etnice diferite i popoare
indigene.

Naionalitate Naionalitate
Rui Udmuri
Ttari Mariii
Ucraineni Oseteni
Bakiri Belorui
Ciuvai Kabardini
Ceceni Kumki
Armeni Iakui
Avari Lezghini
Mordvini Buriai
Cazahi Ingui
Azeri alii
nu i-au indicat
Darghini
naionalitatea

Biserica Ortodox Rus este biserica cretin dominant n Federaia Rus. Islamul este a doua religie
important a rii. Mai exist i alte culte: catolic, iudaic, budist i diferite biserici protestante. Iniierea
religioas se face, de obicei, pe linie etnic. Ruii sunt n cea mai mare parte ortodoci, n timp ce
persoanele de origine turcic sau caucazian sunt musulmani.

2. Interesele geopolitice a Rusiei in bazinul pontic

Importanta economica si geostrategica a axei Dunare-Marea Neagra a trezit, de-a lungul vremii,
interesele tuturor statelor din aceasta regiune si a marilor puteri europene, interese care uneori s-au acutizat
genernd vii dispute. Referindu-se la acest aspect marele istoric Nicolae Iorga afirma: "Cnd orientul a
pornit spre occident, cnd rasaritul si-a dat mna cu apusul, cnd nordul a vrut sa se ntlneasca cu sudul,
aici s-au ntlnit".
Marea Neagr reprezint o unitate geografic, o regiune individualizat a continentului i, n acelai
timp, o punte de legtur a acestuia cu Asia Mic, Orientul Mijlociu i ndeprtat. Stepele nord-pontice au
fost o cale multimilenar a invaziilor, iar bazinul Mrii Negre a devenit n secolele XIII-XV o adevrat
plac turnant a marelui comer euro-asiatic (G.I. Brtianu).
Cercetarea istoric global relev faptul c Marea Neagr, Strmtorile i Dunrea de Jos alctuiesc o
component esenial geopolitic pentru descifrarea sensului evoluiei popoarelor acestei pri a Europei i
Asiei Mici, a posibilitilor lor de dezvoltare i cooperare.
1
Pentru politica externa a Rusiei, 2010 va ramane, intre altele, un an al Marii Negre, Caucazului, Marii
Caspice. In acest vast areal de la confluenta Europei cu Asia, Moscova a facut performanta in plan politic si
militar, chiar daca nu a inregistrat reusite la fel de semnificative in zona energetica si in ce priveste
neutralizarea actiunilor insurgentilor islamisti. Pozitia Rusiei in Marea Neagra s-a consolidat. Sau, mai
corect spus, Rusia si-a refacut un statut geopolitic si militar solid. Liderii ucrainean Iuscenko si georgian
Saakasvili au incercat sa valorifice aceasta vulnerabilitate evidenta a Moscovei, pentru a apropia statele lor
de NATO si UE, dar, prin razboiul din Georgia si prin alegerile din Ucraina, Rusia a curmat energic acest
curs, facand cunoscut Occidentului ca exista o linie rosie a intereselor ruse in aceasta vecinatate imediata
peste care nu se poate trece. Acum, Rusia poate conta in mod cert pe baza sa militara navala de la
Sevastopol pentru aproape jumatate de secol, poate conta si pe porturi din regiunile care s-au desprins de
sub autoritatea Georgiei, poate conta si pe baza militara Gyumri din Armenia, adica din centrul Caucazului,
printr-un acord cu o valabilitate tot cam de o jumatate de secol.

Portul Novorosiisk se va extinde, iar Flota rusa a Marii Negre se va moderniza pana in 2020 si va dobandi o
noua strategie, care va implica si prezenta ei permanenta in estul Mediteranei, in portul sirian Tartus. In
Abhazia vor fi desfasurate rachete S-300, iar cu Azerbaidjanul se poarta discutii de acelasi tip.

Politiologul armean Gaidz Minasian, care sintetizeaza aceste evolutii, afirma ca toata lumea, incepand cu
tarile din Caucazul de Sud Georgia, Armenia, Azerbaidjan trebuie sa inteleaga ca aceasta regiune este
sub aceasta influenta (a Rusiei n.n.). Alte forte, mai ales Turcia si Statele Unite, trebuie sa inteleaga ca nu
pot avea ambitii in aceasta regiune care depinde de interesele directe ale Rusiei. Si analistul Vladimir Socor
de la Jameston Institute conchide ca Statele Unite si NATO par sa absoarba aceste reculuri strategice in
tacere.

Deci, observam, ca inca de la inceput Rusia tarista, care nca de la Petru cel Mare si manifestase tendintele
expansioniste, reuseste acum sa ncheie o etapa din istoria Marii Negre, n care aceasta era un simplu "lac
turcesc", si sa si faca simtita propria prezenta n regiune.

Interesele Rusiei in zona Marii Caspice

Zona Mrii Caspice este astzi una dintre cele mai importante zone geostrategice de pe glob.
Regiunea Mrii Caspice este considerat a fi cea mai important zon din punctul de vedere al resurselor
energetice.

Pn la destrmarea URSS, Marea Caspic a fost domeniul exclusiv a dou state riverane: Iran i
URSS. Dup 1991, situaia s-a schimbat profund, iar saltul de la doi la cinci riverani (Rusia, Kazahstan,
Turkmenistan, Iran i Azerbaijan) a avut drept consecin multiplicarea intereselor i preteniilor juridice
asupra mrii i resurselor sale, mai ales asupra rezervelor de petrol i gaze naturale.

Dei pare paradoxal la prima vedere, doctrina abordeaz ca direcie regional Marea Caspic, dar
avnd n vedere importana geostrategic a acesteia, totul intr n cadrul firesc. Cel mai important este faptul
c, aici, este concentrat un imens volum de resurse minerale i biologice i, ca urmare, n doctrin sunt
accentuate unele obiective regionale de maxim importan, cum ar fi:

- determinarea elementelor favorabile din dreptul internaional, astfel nct Federaia Rus s poat
folosi ct mai mult din resursele din zon;

- rennoirea cilor maritime i combinate (fluvial-maritime) tradiionale;

- crearea condiiilor necesare pentru dislocarea i folosirea n zon a potenialului maritim optim al
Federaiei Ruse;
- mpiedicarea eliminrii flotei ruse de pe piaa maritim de transport din zon;
- reorganizarea legturii pe cile de comunicaii ctre bazinul mediteranean i cel baltic;
- dezvoltarea i reconstrucia porturilor din zon.

2
Ca urmare, dup punerea n aplicare a acestei doctrine, Rusia devine mult mai activ n zona Mrii Caspice,
ncepnd cu anul 2002 desfsurnd exercitii de o mare amploare, chiar mai mare dect pe vremea fostei
URSS.

3. Interese a federatiei Ruse in arealul european

La suprafa, relaia UE cu Rusia merge relativ bine. Punctul critic dup rzboiul ruso-georgian a fost
depit aparent, summit-ul la Rostov-pe-Don a fost declarat un succes, prile discut despre parteneriatul
pentru modernizare, Rusia i-a retras trupele militare din Perevi (localitatea georgian n vecintatea
imediat a Osetiei de Sud), iar prima ntrebare pe agenda Comitetului Politic i de Securitate UE-Rusia la
nivel nalt (dac va fi creat n viitorul apropiat) ar fi conflictul ngheat din Moldova.

ns senzaia unei resetri a relaiei UE-Rusia este neltoare. n cel mai bun caz, se poate vorbi despre
mimarea unui reset.

Pentru prima oara in ultimi 70 de ani interesele Rusiei intalnesc interesele unei Europe care s-a bucurat de
bunastare si progres cand o alta parte a cunoscut binefacerile Stalinismului si dupa aceea a umanismului
Sovietic. Pentru a intelege necesitatea unei colaborari intre UE si Rusia ar trebui analizate intersele
strategice ale ambelor in punctele de interfata comune. Asadar UE si Rusia au puncte de interfata in trei
regiuni diferite. Zonele in care interesele UE si ale Rusiei se intalnesc intr-o situatie de divergenta sau
convergenta se refera numai la cazurile in care am considera ca NATO nu mai reprezinta si interese
americane pure. Cele trei zone de interese care UE si Rusia se intersecteaza Balcanii de Vest, Europa de
Est care nu este membra UE/NATO si Asia Centrala.

- Rusia incearca sa-si pastreze influenta politica si economica in fostele state comuniste, astazi membre UE
prin agentii de influenta pastrati de pe timpul vechilor regimuri si alti noi recrutati in perioadele de tranzitie
care au avut loc in aceste tari.

- Rusia incearca crearea unor investiti strategice in toate fostele state ex-comuniste de mule ori sub
acoperirea unor firme create in Uniunea Europena sau cu sedii in UE.

Rusia incearca sa creeze oportunitati economice prin diferentierea preturilor energiei vandute diferitilor
membri ai Uniunii.

4. Interesele rusiei in fostul spatiu sovietic

Au trecut 20 de ani de cand nu mai exista Uniunea Sovietica. Intre timp, trei foste republici sovietice -
Letonia, Estonia si Lituania, de unde a inceput totul, au devenit membre ale UE. Dintre celelalte 11, unele
au reusit sa iasa din zona de influenta a Rusiei, axa centrala a fostei URSS si, ulterior, a Comunitatii Statelor
Independente (CSI), altele au mai ramas agatate, in virtutea vechilor increngaturi economice. In ceea ce
priveste Rusia, ea depune eforturi uriase si angajeaza jocuri politico-economice alambicate pentru a-si
mentine pozitia de lider in CSI si pentru a ramane in elita mondiala. La unele performante economice, Rusia
este invinsa insa de fostii ei sateliti sovietici, care, de-a lungul timpului, au dobandit o mai mare incredere
din partea investitorilor straini. Dar, din punctul de vedere al productiei de petrol si gaze naturale, al celei
industriale, al rezervelor valutare, Rusia detine suprematia. Un lucru este insa cert: majoritatea analistilor
intrevad, intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat, disparitia inclusiv a CSI, o structura interstatala care
a supravietuit pana acum in special datorita intereselor militare, a legaturilor energetice si comerciale.
Pentru unele dintre fostele republici sovietice, Rusia ramane o atractie ca piata de desfacere si a fortei de
munca.