Sunteți pe pagina 1din 60

INGRIJIREA PACIENTULUI CU BOALA DE REFLUX GASTROESOFAGIAN

1
MOTTO: Diagnosticul reprezinta eticheta care se pune unei boli. Cu cat acesta mai
precis si mai repede stabilit, i se ofera pacientului sanse mai mari de tratament, se evita
omisiunile, tratamentele eronate sau insuficiente, se grabete vindecarea bolii si restabilirea
sanataii.

ARGUMENT
1
,, n cavitatea abdominala exista o multitudine de organe care aparin aparatului
digestiv: stomacul, intestinul subire i cel gros, ficatul, pancreasul, caile biliare, mezenterul i
epiplonul. In acelai spaiu mai gasim rinichii, organele geno-urinare, formaiuni musculare,
nervoase, vasculare.

CUPRINS

CAPITOLUL I. ANATOMIA I FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

CAPITOLUL II. BOALA DE REFLUX GASTROESOFAGIAN

A. DEFINIIE

B. TERMENI MEDICALI

C. ETIOPATOGENIE

D. FIZIOPATOGENIE

1
E. CLASIFICARE

F. SIMPTOMATOLOGIE

G. EXPLORARE PARACLINICA

H. DIAGNOSTIC

I. EVOLUIE

J. PROGNOSTIC

K. COMPLICAII

L. TRATAMENT

M. PROFILAXIE

CAPITOLUL III. NGRIJIREA BOLNAVILOR CU BOALA DE REFLUX


GASTROESOFAGIAN

CAPITOLUL IV. PREZENTARE CAZURI PRACTICE

AGENDA MEDICALA

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I

ANATOMIA I FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

ANATOMIA ESOFAGULUI

Esofagul este un conductor musculo-membranos care unete faringele cu stomacul. Se


mparte dupa regiunile pe care le strabate in trei segmente:

1
- segmentul toracic;
- segmentul cervical;
- segmentul abdominal.

SEGMENTUL CERVICAL

Segmentul cervical a esofagului este situat pe planul cel mai profund posterior de
poriunea cervicala a traheei. Are lungimea de 5-6 cm. Posterior esofagul este in raport cu faa
anterioara a coloanei cervicale, acoperita cu muchii paravertebrali. Partea stanga este
neacoperita de trahee, este mai accesibila, aici se poate practica esofagotomia.

ESOFAGUL TORACIC

ncrucieaza in partea sa inferioara aorta descendenta, trecnd spre stnga liniei mediane
cand se ndreapta spre cardia care se proiecteaza la stnga vertebrei VI toracica. Esofagul
prezinta n treimea sa superioara n continuarea faringelui fibre musculare striate, iar n cea
inferioara musculatura neteda.

ESOFAGUL ABDOMINAL

Partea abdominala a esofagului este cea mai scurta din cele trei prti topografice pe care
le prezinta, dar este foarte importanta din punct de vedere anatomofuncionala i chirurgicala. In
partea abdominala, calibrul esofagului crete progresiv pna la cardia lund pe imaginea
radiologica aspectul unei ampule numit ampula esofagiana, un mic prestomac.
ntreg esofagul abdominal ndeplinete rolul de sfincter funcional al cardiei, care asigura
trecerea bilului alimentar din esofag in stomac, mpiedica refluxul sucului gastric in esofag.
nchiderea si deschiderea esofagului la acest nivel se face intr-o dimensiune vertical prin
dilataii, fibrele musculare fiind dispuse helicordal. Datorit presiunii intraabdominale pozitive,
peretele anterior al parii abdominale a esofagului vine in contact cu cel posterior.

STRUCTURA ESOFAGULUI

1
Mucoasa esofagului ca cea a faringelui i cavitaii bucale este formata din epiteliu
pavimentar pluristratificat. Aceasta din cauza c esofagul ndeplinete funcii n tansportul
alimentar i nu are rol in digestia propriu-zisa. De aceea glandele esofagiene a cror parte
secretorie ptrunde pna in submucoasa secreta mucus, favoriznd astfel alunecarea.

VASCULARIZAIA I INERVATIA ESOFAGULUI

Arterele care iriga esofagul abdominal provin din mai multe reele:
- artera gastrica stnga;
- artera frenic inferioara stnga;
- arterele gastrice scurte.
n general partea abdominal a esofagului este mai bine vascularizat decat cea toracica
i cervicala.

FIZIOLOGIA ESOFAGULUI

Principala funcie a conductului esofagian reprezinta conducera bolului alimentar in


stomac. Deglutiia este determinata de aciunea comuna a formaiunilor musculare bucale
,faringiene i indirect a celor laringiene.

ANATOMIA STOMACULUI

1
Stomacul (ventriculis gastor) este segmentul cel mai lung al tubului digestiv.
Aezarea: se afl n cavitatea abdominala, n partea stng, sub diafragm, in loja gastric.
La omul viu are poziie vertical, iar la cadavru este aproape orizontal.
Raporturi: are in partea de sus, nainte i la dreapta raportul cu diafragmul, ficatul si micul
epiplon, la stnga cu splina, n jos cu colonul transvers nainte cu peretele abdominal i napoi cu
pancreasul, rinichiul stng i splina.
Configuraia extern: are forma litereiJ, masurnd cnd este plin- moderat 25cm, lungimea 10
cm si laime 8 cm. Capacitatea mijlocie atinge 1300ml.

Stomacul prezinta 3 poriuni;

- fundul sau marea tuberozitate este partea cea mai larga i privete spre diafragm. Reprezint
camera cu aer a stomacului i nu conine alimente.
- corpul este partea mijlocie;
- poriunea piloric sau poiunea orizontal este partea inferioar, cea mai ngusta a stomacului i
are doua segmente:
- antrul piloric;
- canalul piloric.

Stomacul are:
A. doua fee:
- anterioar;
- posterioar;
B. dou margini:
- mica curbur concava;
- marea curbur convexa i orientat spre stnga, avand o lungime de circa 40 cm.
Stomacul este n legatur cu pancreasul, prin cele dou extremitai ale sale cu esofagul i
intestinul subire. Orificiul prin care comunic cu esofagul se numete cardia avand un muchi
sfincter slab dezvoltat. Orificiul dintre intestinul subire se numete pilor i este nchis printr-un
muchi numit sfincterul piloric. La nivelul pilorului mucoasa stomacal prezint o prelungire a
crei margine libera este ndreptat spre intestin, formnd valvula pilorica.

STRUCTURA STOMACULUI

1
Peretele stomacului este constituit din 4 tunici care considerate de la exterior spre interior
sunt:
1. Tunica seroasa-aceasta tunic este formata din peritoneul visceral. Seroasa invelete
stomacul aproape n totalitate, lasnd neacoperit, la nivelul ligamentului gastrofrenic, numai o
mica poriune care vine in raport direct cu diafragmul. Ea se continu cu elementele de susinere
i fixare ale stomacului alctuind epiplorul gastric, gastrohepatic i ligamentul gastrofrenic.
2. Tunica musculara este alcatuit din fibre musculare netede aezate n trei straturi:
- stratul extern este format din fibre longitudinale fiind continuare a fibrelor longitudinale ale
esofagului;
- al doilea strat conine fibre aezate circular;
- al treilea strat, cel intern, este format din fibre dispuse oblic ( parabolic sau n ansa). Pturile
de fibre musculare alunec, unele fa de altele ceea ce permite destinderea i relaxarea pereilor
stomacului atunci cand acesta este gol.
3. Tunica submucoasa - este formata din fibre conjunctive i fibre elastice.
4. Tunica mucoasa - numita si mucoasa stomacala este prevazuta cu numeroase cute
longitudinale anastomozate, numite plici gastrice. Aceste cutri se datoreaza faptului ca
ntinderea mucoasei este mai mare decat suprafaa intern a stomacului, chiar daca acesta este
plin. La nivelul curburii mici pliurile sunt mici, fiind calea gastric. Mucoasa are o grosime de
circa 2 mm i este formata dintr-un epiteliu cilindric simplu printre care se afla numeroase
glande gastrice n numr de aproximativ 40.000.000, care alctuiesc aparatul secretor al
mucoasei. Dup poziia lor, dup structura i funciile pe care le ndeplinesc glandele gastrice
sunt de 3 tipuri:
1. Glandele fundic - sunt glandele principale ale stomacului numite i glandele proprii,
se afla situate n regiunea fundica a corpului stomacului. Ele sunt glande tubuloase, ramificate i
simple. Secreta acid clorhidric, pepsina i mucina.
2. Glandele piloric situate n regiunea piloric, sunt glande tubuloase, ramificate sau
simple, secret mucina.
3. Glandele cardiale situate n mucoasa regiunii orificiului cardia, sunt glande
tubuloase , ramificate sau simpe secret lipaza stomacala.

VASCULARIZAIA STOMACULUI

1
Stomacul este vascularizat de ramurile trunchiului celiac. Astfel, artera gastric stnga i
artera gastric dreapt se anastomozeaz de-a lungul micii curburi a stomacului; artera
gastropiloric dreapt se anastomozeaz cu artera gastropiloric stng de-a lungul marii curburi;
arterele gastrice scurte, ramuri din artera splinica vascularizeaz fundul stomacului. Ramurile
tuturor acestor artere se anastomeaz i formeaz 3 reele:
- reeaua seroas;
- reeaua muscular;
- reeaua submucoas.
Din capilarele acestor reele se formeaza venele, care alctuiesc un plex in subseroas i
apoi formeaza venele stomacului:
- vena coronara a stomacului;
- vena gasroepilorica (dreapt i stng);
- venele scurte.
Toate aceste vene se vars n vena porta sau ramurile ei. Limfaticele stomacului formeaz
o reea mucoas i o retea seroas. Acestea sunt repartizate n mica curbur i in marea curbur.

INERVAIA STOMACULUI
Stomacul are o inervaie complex. Ea este format din fibre provenite din plexul solar,
care sunt fibre simpatice i fibre parasimpatice (din nervii vagi). Aceste fibre patrunznd n
peretele stomacului formeaza 3 plexuri simpatice i parasimpatice:
- un plex slab dezvoltat, numit plexul subseros suprafeei tunicii musculare;
- un plex mai dezvoltat aezat n regiunea tunicii musculare;
- un al treilea plex de asemenea mai puin dezvoltat, aezat n submucoas. Plexurile sunt
formate din fibre nervoasei celule nervoase.

CAPITOLUL II
BOALA DE REFLUX GASTROESOFAGIAN

A. DEFINIIE : Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) constituie o entitate clinic


independent, cauzat de mecanisme complexe de perturbare a motilitii tractului digestiv
superior cu refluarea coninutului gastric in esofag.
B. TERMENI DIN AFECIUNE

1
EPIPLON - ndoitura dubl a peritoneului care acoper organele i le susine (ligament
peritoneal ) .Cele mai importante: marele epiplon care leaga stomacul de colonul transvers i
micul epiplon, leaga ficatul de stomac.

ERUCTAIE - eliminarea prin gur a gazelor coninute in stomac, insoita uneori de


manifestare sonora (emisie zgomotoas ).

ESOFAGISM - contractur spasmodic a muchilor esofagieni, determinnd dificultatea


de nghiire a alimentelor si un obstacol tranzitoriu n trecerea lor n stomac.

ESOFAGITA - inflamaia esofagului.

ESOFAGOSCOPIE - examinarea lumenului esofagian (vizualizare direct ) cu un


aparat numit esofagoscop n scop diagnostic sau retrapeutic (extragerea corpilor strini,
cauterizarea i badijonarea unor ulceraii,incizia unor abcese, polipectomii, sclerozarea varicelor
esofagiene).

GASTER stomac.

GASTRALGIE - durere a stomacului, localizat n epigastru, acompaniat sau nu de


tulburri digestive. Durerile epigastrice sunt evocatoare n afeciunile stomacului, dar epigastrul
este de asemenea locul de elecie a durerilor n afectiunile pancreasului , ale colonului transvers
sau dureri de origini nervoase (deobstrucia sau mai ru amputaia ).

GASTRECTOMIE - ablaia (rezecia) stomacului care poate fii parial sau total.

GASTRECTOMIZAT - se spune despre o persoan care a suferit o gastrectomie.

GASTRINA - hormon eliberat de mucoasa stomacului i a duodenului la nivelul antrului


piloric care favorizeaz digestia, stimuleaz secreia gastric de acid clorhidric i de pepsin.

GASTRITA - inflamaia mucoasei stomacului.

GASTRITA CRONIC - este favorizat de abuz de alcool, de tutun, de mirodenii;


iritaia cronic a mucoasei gastrice se manifest prin tulburri digestive de tip dispeptic, de
arsuri, uneori hemoragii.

GASTRITA ACUTA - este rar, izolat, ea este aproape ntotdeauna asociat cu tulburri
intestinale (gastroenterita). Cauzele gastritelor pot fi nfecioase sau alimentare (indigestie).

GASTRODUODENITA - inflamaia mucoasei gastrice i a celei duodenale.

1
GASTROENTERITA - inflamaia mucoasei stomacului i intestinului. Gastroenteritele,
adesea de origine infecioas se manifest prin dureri, vomismente, greuri si diaree.

GASTROENTEROCOLITA - inflamaia mucoasei gastrice, a intestinului subire i a


intestinului gros.

GASTROENTEROLOGIE - specialitate medical a bolilor tubului digestiv, ale


ficatului i ale pancreasului.

GASTROENTEROSTOMIE - crearea operatorie a unei anastomoze (comunicare ntre


doua conducte) ntre stomac i intestin (ansa ileala).

GASTROFRENIC care se refera la stomac si la diafragm.

GASTROJEJUNOSTOMIE - crearea unei anastomoz (comunicare) ntre stomac i


jejun.

GASTROPEXIE - fixarea stomacului, n caz de gastroptoza, la una sau mai multe


structuri anatomice rezistente, din vecinatate.

GASTROPTOZA - ptoza a stomacului (coborrea stomacului din poziia normala ) din


cauza relaxrii organelor (laxitatea epiplonului, hipotonia peretelui abdominal), ce ii asigur
fixitatea.

GASTRORAFIE - sutura stomacului dup o plag accidental sau dup o perforaie


patologic.

GASTRORAGIE - hemoragie gastric exteriorizat prin hematemez sau prin melen.

GASTROREE - secreie excesiv de suc gastric.

GASTROSCOPIE - vizualizarea direct a mucoasei gastrice cu ajutorul unui instrument


optic ,numit gastrofibroscop (endoscop cu fibre flexibile), introdus prin esofag.

GASTROSTOMIE - crearea unei comunicri ntre stomac i suprafaa peretelui


abdominal printr-o stoma (fistul ) efectuata chirurgical. Scopul-nutriia pacientului n cazul in
care acesta prezint un obstacol la nivelul esofagului.
GASTROTOMIE - incizia stomacului pentru a cerceta (cauta) o leziune sau extragerea
unui corp strin.

1
HELICOBACTER PYLORI - bacterie izolata in 1983 din biopsii gastrice ale
bolnavilor suferind de gastrit cronic sau ulcer gastro-duodenal. Se consider ca aceasta
bacterie este agentul etiologic izolat din majoritatea cazurilor de gastrit cronica. Se pare c
vaccinarea mpotriva infeciilor cu Helicobacter pylori este pe cale sa fie realizat.

HERNIILE ABDOMINALE - cea mai obinuita este hernia intestinala. Hernierea unei
anse intestinale se poate produce prin canalul inghinal, prin inelul crural, la nivelul ombilicului,
printre fibrele incrucisate ale liniei albe abominale.

HERNIA HIATALA - ptrunderea n cavitatea toracic a unei pari din stomac, prin
orificiul esofagian al diafragmului.

INGESTIE - introducerea n organism (n stomac) pe cale bucal a alimentelor i a unor


substane.

ULCER - pierdere de substana mai mult sau mai puin profunda dintr-un inveli
epitelial. Un ulcer poate fi cutanat (ulcer al gambei) sau de mucoasa (ulcer gastroduodenal).

ULCERAIE-proces caracterizat printr-o pierdere de substan, fie c e vorba de piele,


fie de mucoas.

C. ETIOPATOGENIE

I. Refluxul gastroesofagian
- dereglarea mecanismului antireflux;
- incapacitatea SEI;
- segmentul intrabdominal al esofagului;
- ligamentul frenoesofagian;
- rozeta de mucoas (valvula Gubarev);
- unghiul His < 30;
- muchiul frenic, n special pilierii lui mediali.

II. Clearence-ul esofagian


- activitatea motorie a esofagului;
- fora gravitaional;
- secreia salivar;
- secreia glandelor esofagiene.

1
III.Dereglarea evacurii gastrice

- motilitatea antral anormal;


- reflux duodenogastric;
- combinarea ambilor factori.

IV.Factorii de protecie a mucoasei

- microcirculaia regional;
- capacitatea de regenerare a epiteliului esofagian.

D. FIZIOPATOLOGIE

Refluxul gastroesofagian este favorizat de o serie de factori:


- alimentari;
- medicamente;
- fumatul;
- obezitatea;
- graviditatea;
- hernia hiatala;
- intrventiile chirurgicale.
Acestia intervin asupra unei sau mai multe verigi ale mecanismelor fiziologice antireflux.
Astfel hiatusul diafragmatic, unghiul lui His si presiunea sfincterului esofagian inferior (SEI)
sunt principalii factori anatomici antireflux. La unii pacienti se constata un tonus scazut sau au
perioade de relaxare in afara deglutitiei.
Tonusul SEI este influientat de regimul alimentar, proteinele si glucidele cresc tonusul,
iar grasimile il scad. Alcoolul in cantitate mare si fumatul reduc de asemeni presiunea de repaus
a sfincterului esofagian inferior.
Motilitatea esofagiana este modificata la pacientii cu boala de reflux esofagian. La
aproape o treime dintre acestia se constata o reducere a amplitudinii undelor peristaltice sau a

1
frecventei lor. Aceasta are un efect nefavorabil asupra mecanismelor de curatire a esofagului de
materialul refluat.
Un alt factor important este saliva. Reducerea salivatiei la fumatori explica rolul
important al fumatului in producera bolii de reflux gastroesofagian.
Clinostatismul favorizeaza stagnarea refluatului in esofag si astfel gravitatia nu mai
functioneaza ca mecanism de curatire.
Tulburarile de motilitate gastrica cu intarzierea golirii stomacului dc la cresterea presiunii
intragastrice, ceea ce provoaca hipersecretie de acid clorhidric si favorizeaza un reflux agresiv
.Acelasi efect il au mesele copioase si consumul excesiv de lichide gazoase.

E. CLASIFICAREA ESOFAGITEI DE REFLUX

Macroscopic, mucoasa esofagiana apare: congestionata cu eroziuni acoperite sau nu de


membrane fibrinoase, cu ulcer. Leziunile enuntate pot interesa circumferinta esofagului in parte
sau in intregime.
La bolnavii cu esofagita de reflux, structura histologica a esofagului se caracterizeaza
prin:
- hiperplazia stratului bazal ce depaseste 15% din grosimea epiteliului;
- alungirea papilelor cu peste 50% din grosimea epiteliului de suprafata;
- prezenta celulelor polimorfonucleare neutrofile si eozinofile in lamina proprie;
- cresterea mitozelor din epiteliu;
- hipercromatism nuclear;
- congestionarea si dilaterea vaselor;
- ulceratii superficiale ale mucoasei;
- ulceratii profunde ale mucoasei.

In funcie de severitatea simptomatologiei clinice:

Gradul esofagitei:
- BRGE form uoar: simptome rare (1-2 ori/spt);
- BRGE form medie: simptomatologie de reflux moderat, sau fr examen endoscopic,
sau cu EDS negativ A sau B;
- BRGE form sever: simptomatologie de reflux sever i esofagit grad C sau D.
F. SIMPTOMATOLOGIE

1
Manifestarile clinice nu sunt corelate nici cu intensitatea refluxului nici de prezenta sau
absenta esofagitei. Cele mai sugestive simptome esofagiene sunt pirozisul si regurgitatia acida.
Reuneste simptome poliforme care pot refecta suferinta mai multor organe din etajul abdominal
superior si din torace. Arsura retosternala, durerea toracica,regurgitarea si disfagia sunt cele mai
obisnuite manifesteri subiective intalnite la bolnavii cu esofagita de reflux.
Pot fi prezente in schimb simptome atipice, precum laringita posterioara, tradusa prin
raguseala, expresia edemuluicorzilor vocale iritate de regurgutarile acide. Astmul bronsic si tusea
cronica pot fi consecinte ale bolii de reflux gastroesofagian. S-a constatat ca aproape trei sferturi
dintre asmatici acuza concomitent arsuri retrosternale, iar tratamentul bolii de reflux
gastroesofagian duce adesea la ameliorarea astmului.
Arsura retrosternala din boala de reflux este foarte asemanatoare cu durerea din angina
pectorala. Aproape 30%dintre anginosi au coronare normale; la o parte dintre acestia,
simptomele ar putea avea origine esopfagiana: BRGE, spasm esofagian difuz, esofagul in cleste
de spart nuci". Cercetari recente arata ca ponderea cea mai mare o are BRGE, iar tratamentul
duce la ameliorari semnificative.
Deseori arsura retrosternala este insotita de regurgitarea continutului gastric pana la
nivelul cavitatii bucale, bolnavul reclamand senzatia de acru sau amar, in functie de prezenta
acidului clorhidric si/sau a bilei; se amelioreaza dupa antiacide. Pentru ca arsura retrosternala sa
fie perceputa de bolnav, este necesar ca materialul refluat sa stationeze suficient timp in
esofag. Multi pacienti, desi prezinta boala, nu au nici o manifestare subiectiva. O mare parte
dintre bolnavi considera arsura retrosternala ca un fenomen ,,normal, de aceea, pentru a o
identifica este necesara o anamneza dirijata si perseverenta.
Severitatea arsurii retrosternale se coreleaza cu durata expunerii esofagului la un pH mai
mic de 4. Arsura retrosternala este aproape continua atunci cand pH-ul este mai mic de 4 in
esofagul distal mai mult de 6% din timpul zilei.
Durerea toracica constituie al doilea simptom major al esofagitei de reflux. Se exprima
ca:
- presiune toracica;
- glob retrosternal migrant (interpretat in cadrul neurozei pitiatice).
In cele mai multe cazuri, durerea este definita cu greu de catre bolnavi. Intensitatea este
apreciata in mod variat, putand imita angina pectorala, infarctul micardic si anevrismul aortic.
Iradiera obisnuita este spatiul interscapular.

1
Disfagia este mai rar intalnita si reflecta de obicei o stenoza esofagiana (postesofagitica)
sau tulburari motorii (unde nonperistaltice ).
Eructatia, regurgitarile, greata si varsaturile prezenta la o parte dintre bolnavi, reflecta
intarziera evacuarii gastrice. Ameliorarea acestor simptome dupa tratamentul cu antagonisti ai
receptorilor H2 argumenteaza rolul evacuarii stomacului in geneza simptomelor amintite.
Simptomele de reflux tulbura somnul bolnavului numai rareori, de obicei atunci cand
coexista esofagite.
Simptomele extra esofagiene sunt destul de frecvente; cele bronho-pulmonare sunt
produse prin regurgitarea continutului gastric in esofag si de aici in zona faringo-laringiana si in
arborele trheo-bronsic. Faringita si laringita posterioara de reflux sunt caracterizate prin aparitia
de tenesme esofagiene, senzatie de corp strain in gat, constrictii cervicale; fenomenele cedeaza
numai la tratamentul bolii de reflux.
In caz de reflux eso-traheo-bronsic simptomatologia consta in tuse si dispnee, in general
de decubit. Repeterea episoadelor de reflux in arborele traheobronsic poate produce bronsite
cronice obstructive, astm bronsic sau pneumonii acute situate de predilectie in lobul inferior
drept.
Alte semne clinice extra-esofagiene sunt scaderea in greutate si denutritia, anemia, ce
apar insa concomitent cu aparitia complicatiilor.
Starea psihica, anxietatea modifica mult intensitatea simptomelor sau le poate chiar
declansa; ele afecteaza calitatea vietii bolnavului care este proportionala cu frecventa
simptomelor.
Semnele alarmante: anemia, disfagia, scaderea ponderala, hemoragia digestiva
superioara, fenomenele respiratorii sugereaza insa existenta unei afectiuni organice.

G. EXPLORAREA PARACLINICA A BOLII DE REFUX GASTROESOFAGIAN

De regula analiza clinica este suficienta pentru stabilirea diagnosticului si initierea


tratamentului. Totusi prezenta simptomelor atipice (astm,angina) impune demonstrarea implicarii
bolii de reflux gastroesofagian.
De asemenea, varsta avansata (peste 50 de ani) sau prezenta semnelor de alarma
(disfagie, varsaturi, scadere in grutate, hemoragie digestiva superioara, anemie) reclama
endoscopia digestiva sau explorari complexe. Chiar si la bolnavii tineri la care exista certitudinea

1
bolii de reflux esofagian, conduita corecta cere ca endoscopia sa fie la un moment dat (once in a
lifetime endoscop).
Endoscopia este prima examinare care se impune. Depistarea leziunilor morfologice
permite diagnosticul de esofagita si clasificarea gravitatii acesteia, precum si descrierea
eventualelor complicatii (esofag Barett,ulcere,stenoze). Modificarile minime: edem, friabilitatea
mucoasei, iregularitatea liniei Z, desi nu sunt cuprinse in categoriile cunoscute de esofagita
eroziva, constituie argumente puternice pentru diagnosticul de boala de reflux gastroesofagian.
Testul Bernstein care consta in perfuzia esofagului inferior cu solutie de acid clorhidric
N/10 permite diferentierea durerii anginoase de cea de origine esofagiana, testul fiind pozitiv
atunci cand perfuzia acida produce durerea.
pH-metria, indeseobi cea de tip Holter (inregistrarea pH-ului de 24 ore, cu notarea
concomitenta a episoadelor dureroase ), este o metoda utila si de mare acuratete pentru
demonstrarea bolii de reflux gastroesofagian, fiind insa rareori necesara in practica clinica
curenta. Utilitatea devine evidenta pentru diagnosticul diferential (durere anginoasa de origine
esofagiana) sau pentru demonstrarea eficientei terapeutice.
Testul terapeutic poate constitui un argument terapeutic valoros. Disparitia simptomelor
(indeseobi a arsurii retrosternale) dupa tratamentul cu inhibitori de pompa de protoni confirma
supozitia diagnostica de boala de reflux gastroesofagian.
Explorarea manometrica, radioizotopica sau radiologica a esofagului, in vederea
diagnosticului bolii de reflux gastroesofagian nu se utilizeaza.
Diagnosticul esofagitei se face pe baza simptomelor clinice si a unor examinari
paraclinice. Tabloul clinic poate sugera esofagita de reflux, dar anumite suferinte toracice sau
abdominale pot simula acest tablou clinic.
Examenul radiologic are urmatoarele semne radiologice care indica esofagita de
reflux:
- grosimea pliurilor mucoase mai mare de 3 mm;

- aspectul granulat al mucoasei;

- puncte si linii de bariu aderente la epiteliu;

- deformarea si limitarea distensiei, ulcer si strictura esofagiana.

Examenul endoscopic furnizeaza urmatoarele elemente semiologice:

a. neregularitatea si ascensiunea liniei Z;

1
b. prezenta leziunilor esofagiene.

In prezent, exista mai multe clasificari prin care se incearca stadializarea endoscopica a
esofagitei de reflux. Redam clasificarile Savary-Miller si cea propusa de un grup de experti
gastroenterologi la Congresul Mondial de la Los Angeles, din 1994.

I. Clasificarea Savary-Miller imparte esofagita, in functie de severitatea leziunilor,


in patru stadii:

Stadiul I - se caracterizeaza prin prezenta unor zone congestive, neconfluiente, fara


exudate, situate in esofagul distal;

Stadiul II - este definit prin prezenta leziunilor erozive, confluiente, dar care nu acopera
in intregime circumferinta esofagului;

Stadiul III - este dominat de eroziuni si zone hemoragice difuze ce intereseaza toata
ciecumferinta esofagului, precum si de exudate pseudomembranoase;

Stadiul IV - se caracterizeaza prin asocieraea cu ulcerul esofagian si cu stenoza.

II. Clasificarea propusa la Los Angeles are la baza extinderea leziunilor, dupa cum
urmeaza:

Gradul A - una sau mai multe leziuni esofagieme (ulceratii), dar care sa nu depaseasca
lungimea de 5 mm;

Gradul B - se caracterizeaza prin prezenta a cel putin o eroziune mai lunga de 5 mm, dar
care nu este continua intre varfurile a doua pliuri mucoase;

Gradul C - cel putin o eroziune a mucoasei este continua intre doua pliuri ale mucoasei,
dar nu este circumferentiala ,interesand cel mult 75% din circumferinta esofagului;

Gradul D - eroziunile sunt confluiente, circumferentiale sau intereseaza peste 75% din
circumferinta esofagului.

Biopsia mucoasei esofagiene permite diagnosticul histopatologic al esofagitei.

Cele mai utilizate metode in practica curenta sunt:

1
1. Examenul radiologic baritat este metoda cea mai usoara de efectuat, este neinvaziva,
nu necesita echipament sofisticat.
Pentru evidentierea refluxului este necesara de multe ori efectuarea de manevre speciale,
care cresc presiunea abdominala, precum si examinrea in pozitia Trendelenburg. Examenul
radiologic nu evidentiaza decat 15-20% din refluxurile existente. In afara simptomatologiei
tipice, aparitia unui episod de reflux, spontan sau provocat nu justifica diagnosticul de boala de
reflux.
Examenul radiologic poate aprecia insa si tranzitul esofagian, cat si anumite modificari
ale mucoasei. Este mult inferior examenului endoscopic in diagnosticul esofagitei si
complicatiilor sale, are dezavantajul ca expune la radiatii si aparatura este fixa. Este folositor mai
ales in diagnosticul diferential, dar si in acest caz este mult inferior examenului endoscopic.

2. Examenul endoscopic este un examen extrem de util in diagnosticul BRGE si al


complicatiilor sale. Utilizarea sa este insa recomandata in special la bolnavii ce nu raspund la un
tratament corect,sau la cei cu simptomatologie alarmanta sau foarte frecventa si cu multe
recidive, ceea ce altereaza calitatea vietii. In functie de rezultatele observate, bolnavii cu
simptomatologie de reflux pot fi impartiti in bolnavi endoscopic negstivi (aproximativ 50% din
cazuri) si endoscopic pozitivi. In prezenta unei simptomatologii tipice, endoscopia negativa nu
infirma diagnosticul de boala de reflux, ci numai cel de esofagita.

3. Examenul histopatologic - biopsia din mucoasa esofagiana afectata atesta


diagnosticul de esofagita. In afara de datele clasice ale inflamatiei tubuui digestiv (edem,
vasodilatatie, infiltratie cu polimorfonucleare in fazele active sau celule mononucleate), in boala
de reflux se observa cresterea stratului de celule bazale, alungirea papilelor catre suprafata
mucoasei, eroziuni, ulceratii. Biopsia poate avidentia metaplazia de mucoasa, displazia, elemente
foarte importante pentru diagnosticul sindromului Barett si aparitia adenocarcinomului. Biopsia
nu este necesara in cazurile endoscopic negative dezvolta rareori ulterior esofagita, iar cele din
gradul A si B numai foarte rar evolueaza spre gradul C si D.

4. pH-metria esofagiana monitorizata 24 de ore se realizeaza prin introducerea in


esofagul distal a unei sonde prevazute cu un electrod de sticla sau de antimoniu, ce inregistreaza
variatiile de pH si le transmite unui inscriptor; ele sunt ulterior analizate de un computer.
Utilizarea aparatelor mobile permite inscriera pH-ului intraesofagian in cursul zilei si in cursul
noptii. Parametri discriminatorii sunt:

1
- procentul de timp in care pH-ul esofagian este sub 4;
- numarul episoadelor de reflux mai lungi de 5 minute;
- cel mai lung reflux acid;
- refluxul in pozitie ridicata si culcata;
- refluxul cel mai lung;
- relatia dintre simptom si prezenta refluxului.
Corelatia reflux-simptom este pozitiva la 80% din pacienti, ceea ce atesta sensibilitatea
metodei . Pana de curand pH-metria era considerata standardul de aur in diagnosticul bolii de
reflux gastroesofagian. In ultima perioada acest fapt a fost contestat, deoarece s-a observat ca
valorile au fost normale la un sfert din bolnavii cu BRGE endoscopic negativa. Indicatia pH-
metriei esofagiene este limitata.

5. Examenul scintigrafic gastroesofagian si eco-gastric poate atesta prezenta refluxului


si in acelasi timp poate masura timpul de tranzit esofagian. Se utilizeaza numai in centre
ultraspecializate, in cazurile cu diagnostic mai dificil.

6. Manometria esofagiana simpla sau monitorizata nu este utilizata in practica curenta


decat pentru precizarea diferitelor tulburari de motilitate asociate refluxului sau pentru evaluarea
rezultatelor postoperatorii.

7.Testul de provocare Bernstein determina sensibilitatea mucoasei esofagiene la acid,


incercand sa reproduca simptomele bolii de reflux gastroesofagian BRGE prin introducerea in
esofag printr-o sonda nazoesofagiana de solutie de acid clorhidric. Aparitia simptomelor de
reflux in urmatoarele minute impune administrarea de solutie salina care ar trebui sa duca la
disparitia simptomelor. Un test pozitiv este definit de aparitia simptomatologiei caracteristice
BRGE la instilarea acidului si de disparitia lor la perfuzarea de solutie salina. Un rezultat negativ,
insa, nu exclude boala de reflux gastroesofagian (BRGE).

H. DIAGNOSTICUL BOLII DE REFLUX GASTROESOFAGIAN

Simptomul principal, de baza ,care indica diagnosticul este pirozisul care este prezent la
80% din refluxuri. Asocierea cu alte simptome, cu eructatiile, regurgitatia acida, durerea
presternala, reprezinta elemente suplimentare in sprijinul diagnosticului de reflux. Intensitatea si

1
frecventa pirozisului modifica calitatea vietii bolnavului, dar nu pot reprezenta elemente de
diferentiere in BRGE caomplicata cu esofagita si BRGE endoscopic negativa.
Initial, cu aproximativ 10 ani in urma, siptomele de reflux au fost controlate de examene
paraclinice, ca examenul radiologic si cel endoscopic, si cu aceasta ocazie s-a constatat ca foarte
multe cazuri simptomatice au examen radiologic si endoscopic negativ. Raportat la numarul
mare de pacienti din populatia generala, efectuarea explorarilor la toti bolnavii cu reflux este
practic imposibila avand in vedere costul crescut al investigatiei (endoscopie,pH-metrie ) mult
mai mare decat costul tratamentului. Din cauza raportului cost-eficienta, necorespunzator, s-a
limitat efectuarea unui test terapeutic de diagnostic la ceilalti pacienti.
In acest context, dupa examenul clinic complet si biologic standard (hemograma
completa, VSH, glicemie, uree, TGO, TGP) se recomanda examen endoscopic, la urmatoarele
categorii de bolnavi:
1. Bolnavi peste 50 de ani care prezinta mult mai frecvent boli organice.
2. Bolnavi care au semne alarmante:anemie ,hemoragie digestiva superioara, scadere
ponderala, disfagie, odinofagie.
3. Bolnavi care pe baza datelor clinice si biologice au suspiciunea de boala organica.
In cazul in care au fost puse in evidenta boli organice, bolnavii sunt tratati in consecinta.
Daca testele biologice sunt normale, si endoscopia este negativa, sau arata leziuni de esofagita,
se instituie tratamentul corespunazator.
Categoria cea mai mare de bolnavi sunt tineri cu simptomatologie clinica blanda, fara
semne alarmante sau prezumtie clinica de boala organica. Acestia sunt supusi unui test terapeutic
inaintea examenului endoscopic. Sensibilitatea testului (cu scop diagnostic) terapeutic depinde
de eficienta medicamentului utilizat si de durata timpului pentru evaluare. Se recomanda sa se
utilizeze Omeprazol in doze 20-40mg/zi timp de 7 zile. Unii autori considera oportun utilizarea
de doze si mai mari, pana la 80mg/zi. Daca dupa acest interval simptomatologia a cedat complet,
se continua tratamentul antireflux. Daca insa simptomatologia persista, atunci este necesara
efectuarea investigatiilor. Testul terapeutic necesita obligatoriu reevaluarea clinica a bolnavului
dupa tratamentul efectuat, la 7 zile si la 4 saptamani.

a. Diagnosticul pozitiv
Diagnosticul bolii este unul clinic, dar trebuie confirmat paraclinic. Avem doua situatii
deosebite: diferentierea intre refluxul gastroesofagian ca generator de disconfort si esofagita de
reflux ca o consecinta a refluxului. La majoritatea pacientilor care au reflux esofagian ocazional,

1
explorarile nu vor arata leziuni. In caz de reflux persistent (permanent), leziunile morfologice
esofagiene vor exista.

b. Diagnosticul diferential se face cu:

- boala coronariana;

- esofagita infectioasa/medicamentoasa;
- sindrom dispeptic;
- tulburari motorii esofagiene;
- gastrita;
- ulcer peptic;
- afectiuni biliare;
- diagnosticul de certitudine este stabilit prin;
- endoscopie digestiva superioara;
- studii radiologice ale motilitatii esofagiene;
- ecografie abdominala.

. I. EVOLUTIE

Celulele speciale ale stomacului producacid clorhidric din ap i din ionii de clor a srii
de buctrie (clorur de sodiu), pe cnd ionii de sodiu rmai liberi se asociaz cu bioxidul de
carbon produs n cursul respiraiei celulare, formnd bicarbonatul de sodiu, cu aciune de
tamponare.

J. PROGNOSTIC

Daca BRGE este depistata la timp si raspunde la medicatia obisnuita prognosticul este
favorabil, persistenta BRGE de lunga durata poate duce la complicatii. Cele dou procese sunt
paralele: cu ct se formeaz mai mult acid clorhidric n stomac, cu att mai multe baze n acela
timp.
Cnd coninutul acid al stomacului ajunge n intestinul subire, secreiile intens
alcaline ale pancresului i vezicii biliare l neutralizeaz, astfel nct la urma urmei din baze i
din acidul clorhidric se formeaz din nou clorur de sodiu, ap i bioxid de carbon.

1
Deoarece neutralizarea necesit o mai mare cantitate de baze dect cea care se produce
n cursul acestui proces, organismul este obligat s stocheze bazele. Pentru a realiza acest lucru ,
el are nevoie de o cantitate suficient de alimente alcalinizante.

Alimentaia sntoas, echilibrat este bogat n fructe i legume, care conin multe
substane productoare de baze (K, Ca, Na, Mg), cu ajutorul crora se poate evita acidifierea
exagerat.

Acizii organici din fructe se descompun n bioxid de carbon i ap, pe cnd elementele
alcaline rmn neschimbate. n cazul unei acidifieri intense este nevoie i de un
aport complementar de baze.

K. COMPLICATII PRODUSE DE BOALA DE REFLUX GASTROESOFAGIAN

BRGE este o afectiune cronica cu prognostic favorabil care determina rar complicatii
vitale, dar a carei evolutie este grevata de posibilitatea recaderilor dupa tratament. Complicatiile
pot fi:

- esofagul Barret BRGE poate cauza modificari pe linie celulara, determinand aparitia
de celule precanceroase; apare la 10% din pacientii cu BRGE, de aceea se impune efectuarea
biopsiei esofagiene pentru depistarea unei astfel de forma precanceroasa.
- tuse si astm;
- laringita durere in gat insotita de raguseala afectiuni pulmonare pneumonia de
aspiratie lichidul de reflux ajunge in cavitatea bucala si de aici, pe cale respiratorie, ajunge in
plamani.
- esofagita peptica este cea mai frecvent complicaie a BRGE. Esofagita de reflux se
definete prin prezena inflamaiei la nivelul peretelui esofagian ca urmare a prezenei refluxului
gastroesofagian. Durata i gravitatea refluatului gastroesofagian nu se coreleaz cu severitatea
esofagitei. De asemenea, severitatea manifestrilor clinice nu se coreleaz cu severitatea
leziunilor esofagiene. Diagnosticul esofagitei de reflux se stabilete pe baza prezenei
manifestrilor clinice (pirozis-arsura retrosternal, regurgitaii acide), iar la examenul endoscopic
se evideniaz prezena leziunilor. n funcie de severitatea leziunilor endoscopice, esofagita de
reflux prezint 4 grade: A, B, C, D (conform clasificarii Los Angeles).
- stenoza esofagian peptic este o complicaie mai degrab a esofagitei peptice.
Stenoza reprezint ngustarea lumenului esofagian. Stenoza esofagian peptic se manifest

1
clinic prin apariia disfagiei (dificultate la nghiire) care este progresiv (iniial la alimente
solide, apoi la semisolide i, n final, la lichide). Diagnosticul se stabileste pe baza manifestrilor
clinice, a examenului endoscopic cu prelevare de biopsii i examenului radiologic (apreciaz
lungimea stenozei).
- sindromul Barrett (esofagul Barrett) este o complicaie a esofagitei de reflux
caracterizat prin prezena metaplaziei intestinale la nivelul mucoasei esofagiene (adic
nlocuirea celulelor mucoasei esofagiene cu celule de tip intestinal). Manifestrile clinice pot fi
identice cu cele ale BRGE (pirozis, regurgitatii) sau difagie, anemie. Diagnosticul se stabileste
endoscopic prin prelevarea de biopsii i examinarea histopatologic a fragmentelor biopsate.
- ilcerul esofagian este o complicaie mai rar ntlnit caracterizat prin prezena unei
eroziuni la nivelul mucoasei esofagiene. Ulcerul esofagian poate determina hemoragie digestiv
sau, mai rar, perforaie esofagian n mediastin.

L. TRATAMENT

Tratament initial
Tratamentul persoanelor cu simptome de boala de reflux gastroesofagian incepe cu
modificari ale stilului de viata si administrarea de antiacide de genul blocatilor H2. Boala cu
manifestari severe necesita administrarea de medicamente mai puternice in asociere cu
modificarea stilului de viata, pentru a se obtine succesul terapeutic.
Exista mai multe metode terapeutice initiale:
- poate fi necesara administrarea unor medicamente diferite sau a unor combinatii de
medicamente inainte de a gasi metoda terapeutica optima ce va ameliora simptomele;
- dozele de administrare a medicamentelor sau frecventa administrarii pot fi crescute
gradat pana in momentul in care efectele vor fi satisfacatoare;
- administrarea de medicamente pe o perioada indelungata, uneori toata viata, poate fi
necesara pentru a trata simptomele severe sau complicatiile bolii de reflux gastroesofagian.
Agentii medicamentosi indicati in boala de reflux gastroesofagian includ inhibitorii de pompa de
proton (de genul omeprazolului) si blocantii H2 (cimetidina, nizatidina).
In cazul in care simptomele sunt severe poate fi indicata realizarea unei endoscopii
digestive superioare. Aceasta investigatie, pune diagnosticul de esofag Barrett (modificari ale
celulelor esofagiene ca urmare a expunerii indelungate la secretiile acide) si structurile
esofagiene (ingustarea unei portiuni a esofagului). Esofagul Barrett creste riscul de aparitie a
cancerului esofagian.
1
Componenta importanta a tratamentului bolii de reflux gastroesofagian este reprezentata
de evitarea alimentelor ce agraveaza simptomele. Aceste alimente pot fi:
- condimente, alimente bogate in grasimi, ciocolata, bauturi ce contin cafeina sau alcool.
De asemenea anumite comportamente de genul fumatului si administrarea de
antiinflamatoare nesteriodiene sau alte medicamente pot agrava simptomele bolii de reflux
gastroesofagian.

Tratament de intretinere

Daca medicamentele si schimbarea stilului de viata amelioreaza simptomele bolii de


reflux gastroesofagian, aceste masuri vor fi aplicate in continuare. Este importanta continuarea
terapiei dupa indicatiile medicului, datorita faptului ca la intreruperea administrarii
medicamentelor simptomele pot reveni.
Initial, simptomele se incearca a fi controlate prin modificari ale dietei si administrarea de
antiacide, blocanti ai aciditatii ce nu necesita reteta, pentru ca in cazul in care ameliorarea nu se
va produce sa se treaca la medicamente ce necesita reteta. Fiecare metoda terapeutica trebuie
incercata timp de 2 luni inainte de a trece la alta metoda.
Abordarea terapiei optime se face in functie de cauza bolii, de severitatea simptomelor si
de starea fizica a pacientului. Trebuie de asemenea stabilit un echilibru intre eficacitatea terapiei
si siguranta si costul ei.
Persoanele diagnosticate cu esofag Barrett vor necesita monitorizare continua. Poate fi
indicat consultul unui medic specialist gastroenterolog si efectuarea unei endoscopii la un an
dupa diagnostic. Tratamentul va fi instituit in functie de rezultatul endoscopiei.

Modificarea stilului de viata:

- ridicarea capului patului cu 2-3 perne;


- evitarea clinostatismului (statul culcat) postprandial (dupa masa) pentru 3 ore;
- evitarea corsetelor stranse;
- scaderea in greutate;
- reducerea volumului meselor;
- oprirea fumatului si a consumului de alcool;
- evitarea alimentelor care favorizeaza boala de reflux gastroesofagian ;
- inlocuirea medicamentelor care favorizeaza BRGE;

Tratament medicamentos
1
Medicatia prokinetica urmareste restabilira competentei SEI, precum si cresterea
peristaltismului esofagian si gastric.
Metoclopramidul este cel mai des utilizat in patologia gastroesofagiana de reflux.
Actioneaza pe receptorii dopaminergici centrali si periferici, prin blocarea actiunii dopaminei.
Metoclopramidul este absorbit rapid la nivelul intestinului si atinge nivelul maxim dupa 40-120
de minute de la administrarea pe cale orala. Doza zilnica este de 30-40 mg, repartizata in 3-4
prize (10 mg/doza,1tb=10 mg ), cu 30 minute inainte de masa. Dupa 2-3 saptamani de tratament
apare fenomenul de tahifilaxie.
Domperidona (Motilium ) blocheaza numai receptorii dopaminergici periferici. Ca si
metoclopramidul, creste presiunea SEI si grabeste evacuarea gastrica. In mod practic, se
administreaza in 3-4 prize zilnice, a cate 10-20 mg, cu 30 de minute inaintea mesei . Substanta
nu traverseaza bariera hemato-encefalica, de aceea nu apar efecte secundare centrale. Dupa 2-3
saptamani de tratament apare fenomenul de tahifilaxie.
Betanecolul este un produs colinergic; creste presiunea SEI, amelioreaza clarence-ul
acidsi reduce refluxul gastroesofagian. Se administreaza in doza de 100 mg/zi ,repartizata in
patru prize (4x25 mg/zi ). Rezultatele sunt mai bune in asocierea cu antiacidele si antagonistii
receptorilor H2. Stimularea secretiei de HCl limiteaza utilizarea sa.
Cisaprida (Prepulsid ) a fost un bun medicament prokinetic .Astazi nu se mai foloseste
din cauza tulburarilor de ritm cardiac pe care le produce.
Sucralfatul este o sare bazica de aluminiu cu sulfat de sucroza.Se gaseste sub forma de
suspensie in saculete de 1 g. Se administreaza in patru prize (1g/doza ), trei doze imediat dupa
masa si una inainte de culcare.
Gaviscon (amestec de alginat de sodiu si bicarbonat de sodiu ) are proprietatea de a
forma un gel vascos la suprafata continutului gastric si astfel, previne refluxul gastroesofagian.
Prin aderarea la nivelul zonei inflamate, asigura protectie mucoasei,iar prin continutul de
bicarbonat neutralizeaza HCl. Se administreaza in 3-4 prize (10-20 ml/doza sau 3x1-
2tabletepe/zi dupa masa).

Antiacide

- derivati de aluminiu (ex: hidroxid de aluminiu) - tendinta de a provoca constipatie


- derivati de magneziu (ex: hidroxid de magneziu) - tendinta de a provoca diaree
derivati de calciu (ex: carbonat de calciu) - tendinta de a provoca constipatie.

1
Combinatiile realizeaza o capacitate antiacida sporita, folosind doze ale fiecarui
component care sunt bine tolerate. Asocierea calciului cu magneziu detemina inlaturarea
reciproca a efectelor opuse asupra tranzitului digestiv (calciul intarzie, magneziul accelereaza).
Astfel de combinatii sunt: Almagel, Dicarbocalm, Maalox, Novalox.
Antagonisti ai receptorilor histaminergici H2:
Cimetidina (Tagamet ) se administreaza in trei prize, in doza maxima seara. Doza zilnica
este de 1-2 g/zi, timp de 4-12 saptamani. In prezent, este rar folosita in tratamentul esofagitei de
reflux.
Ranitidina este un blocant mai eficient al receptorilor H2. In doza de 2x150 mg/zi,
amelioreaza semnificativ tabloul clinic si endoscopic al esofagitei de reflux. Durata tratamentului
este de cel putin 8 saptamani.
Famotidina este un nou antagonist al receptorilor H2 ce se adauga listei
medicamentoase folosite in tratamentul refluxului. Este de 30 de ori mai activa decat cimedina si
aproximativ de 10 ori decat ranitidina. In esofagita de reflux, se administreaza in doza de 20-40
mg/zi.
Nizatidina (Axid ) este un antagonist al receptorului H2, recent introdus in tratamentul
esofagitei de reflux. Prin inhibarea acetil colinesterazei ,are si efect prokinetic. Ca si famotidina,
nu interfereaza cu citocromul P450, in consecinta,administrarea concomitenta a altor
medicamente nu este influientata. Din aceste motive, dintre antagonistii receptorilor H2, este cel
mai indicata in tratamentul esofagitei de reflux. Se administreaza de 2x150 mg/zi, ultima data
fiind seara.
Intrucat durata de actiune a inhibitorilor receptorilor H2 este redusa, iar inhibitia secretiei
de HCl are loc doar partial , indicatia acestor medicamente in cura de atac a esofagitei de reflux
este limitata. In schimb, sunt utilizate in tratamentul de intretinere: ranitidina, famotidina,
nizatidina. Sunt preferate pentru tratamentul de intretinere si datorita pretului de cost mult mai
redus decat ai inhibitorilor de pompa de protoni.
Inhibitorii pompei de protoni (IPP ) - medicamentele din aceasta grupa sunt cele mai
eficiente antisecretoare cunoscute astazi,atat sub aspectul duratei, cat si al capacitatii de inhibitie
a secretiei de HCl. De aceea, sunt cele mai indicate pentru cura de atac a esofagitei de reflux.
Primul produs din aceasta grupa utilizat in tratamentul esofagitei de reflux a fost
Omeprazolul, 2x20 mg/zi. La acest preparat, in ultimii ani s-au adaugat: Lansoprazol 30
mg/zi ,Pantoprazol-40 mg/zi, Omeprazol MUPS,Robeprazol, iar cel mai recent este
Esomeprazolul-2x20 mg/zi (izomer al Omeprazolului )

1
Esomeprazolul inhiba secretia de HCl inca din prima zi, determinand astfel disparitia
pirozisului.
Sub tratament cu Esomeprazol, pH-ul intragastric mai mare de 4 se mentine mai mult de
16 ore. Ceilalti inhibitori ai pompei de protoni inhiba secretia de HCl pentru o perioada de 10-12
ore.
In cazul esofagitei alcaline (bolnavi cu gastrectomie totala ), se recurge la trei mijloace
terapeutice:
- regimul alimentar;
- prokinetice;
- medicamente pe baza de aluminiu (Sucralfat, Alucol, Aludrox, Maloox etc.) si
Colestyramina, care au proprietatea de a fixa sarurile biliare.

Tratamentul endoscopic

Tehnicile endoscopice pentru BRGE au fost descoperite foarte recent. Un astfel de


tratament consta in injectarea diferitelor substante in peretele esofagian din vecinatatea SEI,
avand rolul de a creste presiunea in SEI si de a preveni refluxul. Experienta insa, este limitata; nu
se cunoaste care este eficienta pe termen lung.
Tratament in cazul agravarii bolii in cazul in care in timpul terapiei simptomele se
agraveaza sau apar complicatii, pot fi indicate administrarea unor doze mai mari de medicamente
sau schimbarea acestora cu altele mai puternice. Medicul specialist va evalua de asemenea dieta
si stilul de viata. In cazul agravarii bolii se pot indica de asemenea efectuarea unei endoscopii
digestive superioare si ecografie abdominala. Ecografia poate da detalii asupra structurilor si
organelor abdominale si poate exclude alte afectiuni (de exemplu afectiuni ale vezicii biliare) ce
pot determina simptomele.

Procedeele chirurgicale pot fi considerate o optiune terapeutica atunci cand:

- terapia medicamentoasa nu amelioreaza simptomele si se demonstreaza ca simptomele sunt


produse de refluxul sucului acid din stomac;
- nu se doreste sau este contraindicata administrarea medicamentelor pentru o perioada mare de
timp pentru a controla simptomele bolii de reflux gastroesofagian si pacientul este dispus sa-si
asume riscurile interventiei chirurgicale;

1
- au aparut complicatii de genul astm, raguseala sau tuse, impreuna cu refluxul ce nu este
ameliorat de medicamente.

Tratament ambulator (la domiciliu)

Tratamentul la domiciliu cum ar fi, schimbari ale stilului de viata sau administrarea de
agenti medicamentosi ce nu necesita reteta, poate fi util in tratarea simptomelor usoare ale bolii
de reflux gastroesofagian.

Modificarile stilului de viata includ:

- renuntarea la tutun. Trebuie renuntat la fumat sau la consumul altor produse ce contin
tutun. Nicotina din produsele cu tutun relaxeaza sfincterul gastro-esofagian. Acest lucru va
permite sucurilor acide gastrice sa reflueze in esofag si va produce o senzatie neplacuta de
arsura, caldura sau durere retrosternala
- modificarea alimentatiei. Trebuie renuntat la cafea si la alcool si se indica mesele
frecvente si cu o cantitate mica de alimente. Acest lucru va scadea frecventa pirozisului
- scaderea ponderala la persoanele supraponderale. Supraponderalitatea creeaza o
presiune mai mare asupra stomacului si creste riscul de aparitie al pirozisului. Chiar si scaderea
in greutate cu doar cateva kilograme poate fi utila
- evitarea expunerii stomacului la presiuni crescute. Acest lucru va scadea frecventa
aparitiei pirozisului.
- adoptarea unei pozitii cu capul putin ridicat in timpul somnului. Acest lucru se poate
realiza prin punerea unei paturi sub spate si sub umeri sau inaltarea saltelei in partea capului.
Aceasta masura va preveni curgerea sucului gastric in esofag in timpul somnului.
In cazul simptomelor severe de boala de reflux gastroesofagian este putin probabil ca
schimbarea stilului de viata si antiacidele fara prescriptie sa aduca o imbunatatire semnificativa
si sa controleze simptomele.

1
Optiuni de medicamente

Schimbarile stilului de viata, substantele ce reduc aciditatea, blocantii aciditatii - fie ce


necesita reteta fie cei care nu necesita reteta sunt de obicei primele metode folosite pentru a trata
simptomele ce pot fi cauzate de boala de reflux gastroesofagian.
Agentii medicamentosi folositi in boala de reflux gastroesofagian sunt utili pentru a:
- ameliora simptomatologia (pirozisul, gustul acid sau durerea);
- permite vindecarea leziunilor esofagiene;
- preveni complicatiile bolii de reflux gastroesofagian.
Agentii terapeutici ce nu necesita reteta sunt folositi in cazul simptomelor usoare sau care
nu apar cu frecventa mare. In cazul in care simptomele sunt severe poate fi nevoie de agenti
terapeutici mai puternici ce necesita prescriptie.
In functie de severitatea simptomelor medicatia trebuie administrata zilnic sau intermitent.
Urmatorii agenti medicamentosi sunt folositi in tratamentul bolii de reflux
gastroesofagian:
- antiacidele ce neutralizeaza acidul gastric si reduce pirozisul. Schimbari ale stilului de
viata si administrarea de antiacide sunt metodele terapeutice utilizate in cazul in care simptomele
apar cu intermitenta sau sunt usoare;
- reducatorii aciditatii gastrice de genul nizatidinei, famotidinei, cimetidinei, ranitidinei,
reduc cantitatea de acid in stomac. In cazul in care agentii slabi nu reduc aciditatea poate fi
indicata administrarea unor agenti mai puternici. Administrarea de agenti medicamentosi ce
reduc aciditatea si schimbari ale stilului de viata sunt utilizate in cazul bolii de reflux
gastroesofagian cu simptomatologie mai frecventa;
- inhibitorii de pompa de proton, de genul esomeprazol, lansoprazol, omeprazol,
pantoprazol, rabepazol sunt medicamente care se elibereaza cu reteta si reduc aciditatea gastrica.
Acesti agenti sunt de obicei utili in cazul in care antiacidele au esuat. Ei sunt de asemenea foositi
si in cazurile in care simptomele bolii de reflux gastroesofagian sunt severe sau apare esofagita;
- agentii prokinetici de genul metoclopramidului se insotesc de efecte adverse. Acestia
pot favoriza inchiderea sfincterului esofagian inferior si astfel impiedica refluxul continutului
gastric in esofag. De asemenea favorizeaza golirea stomacului. Agentii prokinetici sunt
administrati uneori in asociere cu antiacidele, dar folosirea lor e limitata de efectele adverse ce
pot fi uneori severe.

1
Terapia este astfel aleasa incat sa contina destule medicamente pentru a ameliora
simptomele, dar in acelasi timp sa nu produca efecte adverse.Terapia chirurgicala este uneori
utila in cazurile recurente de boala.
Aproximativ 80% dintre gravide au simptome de reflux gastroesofagian. Pirozisul este
frecvent in timpul sarcinii deoarece hormonii din timpul sarcinii produc o incetinire a tranzitului
intestinal, cu golire incetinita a stomacului. Muschii esofagieni responsabili de inaintarea
alimentelor in esofag pot de asemenea sa aibe o activitate incetinita. In plus, uterul creste in
dimensiuni si impinge stomacul si uneori forteaza trecerea continutului acid gastric in esofag.
Anumiti agenti terapeutici folositi in tratamentul bolii de reflux gastroesofagian, nu sunt indicati
in timpul sarcinii. Medicamentele permise sunt majoritatea inhibitorilor de pompa de proton si
blocantii H2

Tratament chirurgical

Procedeul chirugical ce implica fundoplicatura este cel mai folosit pentru tratamentul
simptomelor bolii de reflux gastroesofagian cauzate de hernia hiatala si care nu pot fi controlate
medicamentos. Procedeul implica infasurarea fundusului gastric (portiunea superioara a
stomacului) in jurul esofagului pentru a intari sfincterul esofagian. Acest procedeu poate fi
folosit si la persoanele care nu au hernie hiatala.
Tratamentul chirurgical este o optiune atunci cand:
- tratamentul medicamentos nu opreste simptomele si simptomele restante sunt datorate
refluxului acidului gastric;
- nu se doreste sau este contraindicata administrarea medicamentelor pentru o perioada
mare de timp pentru a controla simptomele bolii de reflux gastroesofagian si pacientul este
dispus sa-si asume riscurile interventiei chirurgicale;
- au aparut complicatii de genul astm, raguseala sau tuse, impreuna cu refluxul ce nu este
ameliorat de medicamente;

Tratamentul chirurgical este rar efectuat la persoanele:


- cu varsta inaintata, in special la cei cu alte afectiuni in afara de boala de reflux
gastroesofagian;
- care au tulburari de motilitate esofagiana (peristaltica incetinita). Miscarile esofagiene
sunt importante pentru a tranzita alimentele. Procedeele chirurgicale pot inrautati aceste
tulburari, cauzand blocarea alimentelor in esofag;
- cu alte simptome ce pot afecta tratamentul chirurgical.

1
Procedee chirurgicale

Fundoplicatura reprezinta procedeul chirurgical cel mai frecvent folosit pentru


tratamentul bolii de reflux gastroesofagian. Prin acest procedeu se realizeaza intarirea
sfincterului esofagian inferior si se previne astfel refluxul acid in esofag. In cazul in care exista si
hernie hiatala aceasta va fi corectata chirurgical in timpul acestei interventii.

Alte procedee folosite in tratamentul bolii de reflux gastroesofagian sunt:


- fundoplicatura partiala (procedeul Toupet) implica prinderea stomacului numai pe o
portiune a esofagului. Fundoplicatura completa implica inconjurarea completa a esofagului cu
portiune din stomac. Majoritatea interventiilor folosesc fundoplicatura completa;
- gastropexia implica fixarea stomacului la diafragm, asa incat stomacul sa nu poata
trece prin hiatusul diafragmatic (deschiderea din diafragm) si astfel sa ajunga in torace.
Procedeul ce implica fundoplicatura este mai frecvent utilizat decat gastropexia.

1
Anumite procedee nechirurgicale pentru tratamentul bolii de reflux gastroesofagian sunt
inca in studii pentru a li se determina eficacitatea. Acestea sunt:
- procedurile cu radiofrecvente Stretta. Procedeele Stretta utilizeaza radiofrecventa
emisa cu ajutorul unui endoscop pentru a diminua deschiderea sfincterului esofagian inferior.
Procedura Stretta este relativ nou introdusa si produce complicatii la mai putin de 1% din
pacienti.
- procedeul EndoCinch. Acest procedeu implica realizarea unor serii de suturi cu
ajutorul unui dispozitiv endoscopic pentru a ajusta dimensiunile sfincterului esofagian inferior
asa incat sa se impiedice refluxul acid. Studiile au demonstrat ca acest procedeu se insoteste de
complicatii ce pot fi problematice
- injectarea de enteryx. Enteryx-ul este o solutie ce poate fi injectata in sfincterul
esofagian inferior in timpul endoscopiei. Injectarea acestei solutii produce formarea unei mase
spongioase ce va intari sfincterul si va impiedica refluxul acid in esofag. Acesta este un tratament
nou, iar efectele pe termen lung nu sunt inca determinate. In cazul in care este realizata de un
chirurg experimentat, fundoplicatura este insotita de succes in 50-90% din cazuri. Succesul
interventiei este insotit de disparitia simptomelor si inflamatiei esofagiene (esofagita). Nu este
inca demonstrat daca fundoplicatura este un procedeu stabil si eficient pe o perioada lunga, iar
multi pacienti necesita administrarea de medicamente chiar si dupa interventie.

Fundoplicatura poate fi realizata si printr-o interventie endoscopica. Aceasta metoda


implica introducerea unui tub subtire (laparoscop) in cavitatea abdominala printr-o incizie mica
in peretele abdominal. Laparoscopul permite vizualizarea organelor intraabdominale fara
realizarea unei incizii largi. Instrumentele chirurgicale pot de asemenea sa fie introduse prin mici
orificii in peretele abdominal.

Refacerea si perioada de spitalizare sunt mai mici dupa interventia laparoscopica decat
dupa cea clasica ce necesita o incizie mai mare. In alegerea medicului chirurg, experienta este
cea mai importanta caracteristica. Este important ca pacientul sa stie cate operatii de acel gen a
mai facut si ce rata de succes are medicul.
Inainte de interventia chirurgicala pot fi efectuate mai multe analize pentru a stabili daca
procedeul chirurgical va fi util pentru persoana respectiva sau pentru a diagnostica alte afectiuni
pe care interventia chirurgicala le poate inrautati.

1
Alte tratamente

Au fost incercate mai multe tratamente experimentale, dar pana in acest moment nu s-a
dovedit eficacitatea nici unui alt tratament pentru boala de reflux gastroesofagian.

M. Profilaxie

Simptomele bolii de reflux gastroesofagian pot da disconfort sau pot fi dureroase.


Aparitia simptomelor poate fi prevenita prin realizarea unor schimbari in stilul de viata de genul,
scaderii ponderale, renuntarea la fumat, consumul de alcool si evitarea anumitor alimente ce
favorizeaza simptomele bolii de reflux gastroesofagian.
Anumite medicamente (de exemplu progesteronul aflat in anticonceptionale) pot
avea ca efect secundar reflux gastroesofagian si pirozis. In cazul in care anumite medicamente
par a fi implicate in producerea simptomelor de boala de reflux gastroesofagian este indicat
consultul medicului pentru a schimba acele medicamente. Nu este indicata oprirea administrarii
de anumite medicamente pana la consultul medicului.

CAPITOLUL III

INGRIJIREA BOLNAVILOR CU BOALA DE REFLUX


GASTROESOFAGIAN

GENERALITATI:

1
ngrijirea medical este o activitate efectuat de ctre oameni, pentru oameni. Fiina
uman ocup o pozitie central; avem de-a face cu omul ca pacient, omul/oamenii ca aparintori
ai pacientului i omul n calitate de personal medical de ngrijire.

Exercitarea profesiunii de asistent medical trebuie sa aib o baz tiinific, iar


practicarea tiinei pretinde cercetare sistematizat. Astfel, prin construirea unui sistem coerent
de cunotine i aplicaii practice, se impune o activitate organizat de ngrijire sanitar. Profesia
noastr i are originea n asigurarea nevoilor de baz ale omului, privit n mod holistic ca unitate
psiho-somatic. Aadar, punctul de plecare n procesul de ngrijire psihiatric trebuie s se afle n
universul tririlor pacientului. Pe aceast temelie putem formula planuri de ngrijire realiste.
Acordarea continu a activitii la situaia specific a bolnavului face din aceast profesie
o adevarat art. Pacientul i mediul su nconjurtor, precum i formarea unei anumite imagini
despre bolnav, vor servi asistentului medical ca repere principale n conceperea planului de
ngrijiri. Existena sau apariia unei tulburri psihice poate influena total sau parial funcionarea
global a unui individ, n aa msur nct acesta nu va putea n mod independent sau nici chiar
cu sprijinul aparintorilor, s se adapteze la cerinele unei viei armonioase n societate. n
aceast situaie, el este ndrumat spre ngrijire profesional psihiatric temporar sau permanent.
Cadrul medical se va axa n activitatea sa pe consecinele strii de boal, pacientul fiind
ajutat s-i regseasc modul de funcionare normal. Astfel, unii pacieni vor deveni capabili s
se ngrijeasc complet pe ei nii. n cazul bolnavilor psihic cronici, ns, suportul medical
rmne permanent. Pacientul poate da de neles, n mod direct sau indirect, c principiile lui de
via joac un loc important n existena sa. Comportamentul lui ne poate oferi n mod direct
informaii asupra principiilor sale de via i asupra importanei acordate de el acestora. n plus,
pacientul poate fi confruntat cu ntrebri/probleme care pot fi expuse direct de ctre el n discuie
dar deseori ele trebuie semnalate indirect. Asistentul medical joac aici un rol important, trebuind
s manifeste interes asupra acestei faete a funcionrii globale a pacientului. Acest interes va
nsemna nu numai respectarea viziunii pacientului asupra vieii, dar i aflarea n mod activ a
semnificaiei concrete a acestei viziuni n viaa i funcionarea global a pacientului n acel
moment. De asemenea, se va ine cont de prerea pacientului despre via n cadrul acordrii de
ngrijire sau ndrumare n efectuarea ngrijirii personale. Pe parcursul culegerii de informaii n
vederea conceperii planului de ngrijire medical, se va avea n vedere formarea unei idei despre
comportamentul religios al pacientului i se va ncerca aflarea rspunsului la ntrebrile: de ce i
la ce mod sunt acestea importante pentru el.

1
n cadrul funcionrii globale a fiinei umane se pot distinge diferite aspecte care se
influeneaz reciproc. Prin urmare, culegerea de date i informaii de la pacient se va face prin
prisma relaiei reciproce dintre aceste aspecte. Totalitatea funcionrii umane este concretizat n
diversele viziuni asupra ngrijirii medicale, prin alctuirea unei nsumri a necesitilor de
ngrijire a omului.

Asistentul medical trebuie s acorde atenie tririlor subiective ale pacientului, precum i
nevoilor sale. Astfel, se va avea n vedere situaia pacientului. El va reprezenta linia directoare n
ngrijirea care va trebui s i se acorde. Cadrul medical i va manifesta tot interesul n
investigarea problemelor pacientului astfel nct s se poat ajunge la cunoaterea lumii tririlor
sale. Acest fapt poate nsemna c normele i valorile pacientului se afl n contradicie cu
normele i valorile pe care asistentul medical le consider valabile. n aceast situaie poate
aprea un conflict n relaia cadru medical/pacient. Aceste conflicte pot fi generate de diverse
cauze. O cauz poate fi aceea c personalul medical impune pacientului normele i valorile sale.
Este important a fi contient de acest lucru. Se mai pot produce conflicte i n cazul n
care pacientul, din cauza tririlor sale bolnvicioase, vrea s ntreprind activiti care i pot pune
starea de sntate sau chiar viaa n pericol. Asistentul medical trebuie s protejeze pacientul de
consecinele practice ale acestor aciuni. Faptul c fiecare situaie este unic nseamn c
personalul medical trebuie s contientizeze i s aprecieze de fiecare dat situaia nou cu care
este confruntat i, de asemenea, trebuie s adapteze maniera ngrijirii medicale la situaia nou
aprut. Agresivitatea se poate manifesta prin trntirea uilor, adresarea de cuvinte injurioase la
adresa celorlali pacieni sau a cadrelor medicale. Chiar dac personalul medical cunoate
fundalul pe care se profileaz agresivitatea, nu va fi obligat s accepte acest comportament.
Asistentul medical va putea s atrag atenia pacientului asupra comportamentului su i
va porni mpreun cu el la cutarea unei alte maniere de a reaciona la deziluzii. O idee
fundamental este c personalul medical nu trebuie s ia hotrri n locul pacientului. Tendina n
aceast direcie este din pcate destul de mare. Adesea se poate constata prezena unui
comportament al pacientului care ar putea aduce prejudicii relaiei sale cu anturajul, lucru pe care
el nsui nu-l remarc. De asemenea, asistentul poate observa c pacientul face din propria sa
via o ruin, fiind incapabil de a vedea o alternativ la aceast situaie dar poate considera c
dispune de metode de remediere a situaiei pacientului, lucru care poate fi n anumite cazuri
dovedit n practic dar n foarte multe alte cazuri, din contr. Constatarea c pacientul, n ciuda
tuturor sfaturilor primite, nu pare s progreseze, creeaz un sentiment de frustrare att pentru
pacient, ct i pentru personalul medical.

1
PLANUL DE INGRIJIRE

GENERALITATI

1. CULEGEREA DATELOR

Consta in culegerea de informatii pentru a putea identifica un pacient. Aceasta se poate


realiza prin interviu (o intalnire fata in fata pentru sustinerea unei conversatii in vederea
obtinerii informatiilor ). Sunt utilizate numeroase deprinderi in functie de scop, perceptia si
abilitatea celui care il ia.
Climatul stabilit influentaza interviul. Increderea este realizata prin apropiere, ca fiind
raspuns la tot ceea ce spune, atentie confidentiala. Pentru a ajunge la o interpretare corecta a
datelor, este necesar sa distingem elementele obiective (cele pe care le obtinem, prin simturi sau
cu ajutorul instrumentelor) si subiective (sunt cele ce sunt prezentate de pacienti sau de
apartinatori).

2. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR DE INGRIJIRE

Aceasta etapa este in mod deosebit un proces mental divizat in :

- examenul datelor culese si interpretarea lor;

- enuntarea unor fudecati clinice privind semnificatiile analizate.

Problemele de ingrijire pot fi divizate in:

- probleme clinice;

- diagnosticul stabilit de asistenta.

Problema de ingrijire,indiferent ca este clinica sau diagnostic stabilit de asistenta, se face


intr-o maniera precisa:

- care este dificultatea si manifestarile sale;

- care este cauza.

Problema trebuie bine delimitata. Este important sa formulam cauza si apoi sa alegem
interventiile.
1
3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

Are doua etape :

- determinarea obiectivelor de rezolvat;

- stabilirea mijloacelor pentru rezolvare. Alegerea interventiilor este in functie de gradul


de dependenta si posibilitatea bolnavului.

4. APLICAREA PRACTICA A PLANULUI DE INGRIJIRE


Se realizeaza in functie de modul de executie si supraveghere.

5. EVALUAREA REZULTATELOR

Cuprind o descriere precisa si o apreciere a rezultatelor ingrijirilor acordate pacientului in


functie de obiectivele stabilite ca urmare a ingrijirilor acordate.

PARTEA TEORETICA A CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTALE

Specialitatile medicale reclama anumite tehnici specifice pentru ingrijirile medicale si


chirurgicale ale bolnavului, principiile fundamentale ale ingrijirii bolnavilor raman aceleasi si se
aplica in toate cazurile in care ingrijirile infirmierei constituie o parte esentiala a tratamentului si
un ajutor in convalescenta si recuperare.Tinand cont de aceste fapte, consiliul s-a bucurat de
sprijinul oferit de d-na Virginia Handerson - asistenta medicala de renime mondial, pentru
activitatea desfasurata, scrierile sale si cercetarile efectuate. Dumneaei ii datoram prezenta
publicatie ,,Principiile fundamentale ale ingrijirii bolnavilor, pregatita de astfel pentru
Comitetul pentru Nursing. Organizarea si cunoasterea profunda a formarii in acest domeniu sunt
factorii esentiali pentru o ingrijire buna indiferent de nivelul atins in evolutia sociala din tara
respectiva. Ingrijirea bolnavilor, subliniind ca originea acestora rezida in nevoile generale
valabile ale fiintei umane, pune in evidenta actiunea asistentei medicale in interpretarea acestor
nevoi multiple si miodificarea lor in functie de starea particulara careia ii acorda aceste ingrijiri.
Ingrijirile pe care aceasta persoana le reclame indiferent de diagnosticul pus de medic si
tratamentul prescris de acesta chiar daca acesti doi factori influientaza planu de ingrijiri.
Ingrijirile de baza realizate de asistenta medicala sunt aceleasi indiferent ca bolnavul este
considerat suferind pe plan somatic sau mental. In fapt, cele doua aspecte nu pot fi separate
pentru ca emotiile influienteaza somaticul, iar maladiile somatice influientaza starea mantala. De

1
exemplu, persoana cu obstructie laringiana nu poate respira, este cuprinsa de panica; persoana
care sufera de o puternica durere de dinti poate cu greu sa gandeasca la altceva dacat la propria ei
suferinta. Pe de alta parte bolnavul deprimat, cu tendinta spre suicid nu este numai suferind pe
plan mental ci si pe plan fizic intrucat el nu poate sa se amelioreze sau sa doarma normal.
Ingrijirile de baza, asa cum sunt enuntate in continuare nu se utilizeaza doar in cazul
bolnavilor ci si in toate mediile: acasa, la spital, in uzina, in scoala,etc.
Principiul ce sta la baza rezida din nevoile fiintei umane si poate servi ca ghid, atat in
scopul promovarii sanatatii umane si pentru ingrijirea bolnavilor. Deci, vorbim despre ingrijiri
infirmiere (nursing) in scop preventiv si curativ. Acelasi principiu este utilizat si in cazul in care
o asistenta medicala da sfaturi unei viitoare mame sau cand ingrijeste un bolnav obnubilat de
febra. Totodata, aceasta lucrare tinde in principal sa descrie sprijinul pa care asistenta medicala il
poate da unei persoane sunt mai apte sa prezinta nevoia de a fi ajutati de catre asistenta medicala
decat persoanele sanatoase care se pot ingriji singure. De aceea, ingrijirile infirmierei de baza
sunt inainte de toate destinate bolnavilor si handicapatilor.
Asistentele medicale incadrate in unitati ce acorda ingrijiri celor sanatosi mental, au in
mai mica masura ocazia de a acorda ingrijiri pe plan somatic sau de a oferi sprijinul moral
persoanelor. Repetam, ingrijirile infirmiere de baza sunt gestionate pentru a servi asistentei
medicale sau acela de obstretica ginecologie in relatiile ce le stabileste cu mama sanatoasa,
asistentei medicale din serviciul psihiatrie,unde starea fizica a marei majoritati a bolnavilor le
permite sa se ingrijeasca singuri ca si asistentele medicale intr-o mare unitate de chirurgie unde
bolnavii dupa o anumita unitate de timp prezinta o incapacitate fizica si depind de asistenta
pentru satisfacerea nevoilor in totalitate.
Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa, sa-
si mentina sau sa recastige sanatatea prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur
daca ar fi avut vointa sau cunostintele necesare. In plus, ea ajuta bolnavul sa respecte
prescriptiile terapeutice ale medicului. Daca bolnavul nu intelege, nu accepta acest progaram
stabilit in sprijinul lui sau daca refuza sa participe, eforturile echipei devin in mai mare masura
inutile. Cu cat mai devreme bolnavul va putea sa se ajute singur, sa fie sfatuit cu privire la starea
sa de sanatate sau isi va efectua tratamentul prescris, cu atat va fi mai bine. Asistenta medicala
trebuie sa intre in pielea bolnavului pentru a intelege nu numai ce vrea acesta ci si care sunt
nevoile acestuia pentru a se mentine in viata si pentru a-si castiga sanatatea. Pentru o persoana
sanatoasa de exemplu, a respira nu impune un efort si bineinteles persoana nu are nevoie de
ajutorul nostru, dar penru cel caruia i s-a efectuat o rezectie de coasta sau prezinta paralizia
muschilor respiratori, devine o lupta dureroasa, asistenta care asigura bolnavului pozitia pentru a

1
favoriza expansiunea toracelui dupa o operatie, care manevreaza un aparat de respiratie,
indeplineste o functie complexa. A manca nu presupune un efort pentru o persoana cu apetitul
prezent, dar cand apetitul este absent, asistenta medicala face eforturi ca sa-si ajute bolnavul sa-si
suplimenteze dieta, sarcina care adeseori este dificila. Sa te speli pe dinti pare a fi pentru multi
lucrul cel mai simplu din lume, dar a efectua igiena gurii unui bolnav inconstient este deosebit de
periculos astfel incat doar asistenta medicala cu astfel de abilitati poate sa o efectueze eficace si
fara pericole.
In majoritatea tarilor putem spune ca asistenta medicala este singura care asigura servicii
24 de ore/zi celor care au nevoie. Pentru aceasta unica ratiune ea este mai bine plasata pentru a
ajuta bolnavul sa-si pastreze dorinta de a trai, sa se adapteze independentelor ce decurg din starea
sau sa moara in demnitate.

CAPITOLUL IV
PREZENTARE CAZURI PRACTICE
CAZ A

F.O. NR :2456
NUME: F.M
DATA NASTERII: 11.08.1946
DOMICILIUL: VAMA
OCUPATIA: PENSIONAR
1
DATA INTERNARII: 21.06.2013
DATA EXTERNARII: 25.06.2013
DIANOSTIC LA INTERNARE: BOALA DE REFLUX GASTROESOFAGIAN
MOTIVELE INTERNARII: dureri epigastrice,regurgitatii acide si alimentare,pirozis.

Istoricul bolii

Pacienta in varsta de 65 de ani, cunoscuta cu HTA III C, CIC, cu aritmie extrasistolica se


interneaza pentru dureri epigatrice, regurgitatii acide, pirozis acuzand inapetenta si varsaturi la
momentul prezentarii la internare in sectia de gastroenterologie. Asociat mai prezinta dureri
articulare.

Examen clinic general

Antecedente:
a. Personale: patologice
b. Heredo-colaterale: fara importanta clinica
c. Conditii de viata si mediu: obisnuite
Starea prezenta:
G=80kg
H=1.75m
Tegumente si mucoase: normal colorate.
Aparate si sisteme: functionale.
Stare generala: modificata.
Stare de nutritie: deficitara.
Tegumente: normale.
Tesut conjunctiv: normal reprezentat.
Sistem ganglionar: nepalpabil.
Sistem articular: tumefactie articulara la nivelul genunchiului stang.
Aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonara normala, murmur
vezicular normal,vibratii vocale prezente.
Aparat cardiovascular: soc apexian prezent in spatiul V pe linia medioclaviculara,
artere periferice pulsatile.

1
Aparat digestiv: suplu, cu durere la palparea epigastrului, cu iradieri in hipocondrul
drept si durere la palparea abdominala pelvina.
Splina: nepalpabila.
Aparat uro-genital: rinichi nepalpabil, mictiuni fiziologice, loje renale libere, manevra
Giordano negativa.
Sistem nervos,endocrin,organe de simt: normale.
Reflexe osteotendinoase: prezente
Semne de iritatie meningeale: absente
Semne de focar: absente.

CAZ A - NUME: F.M


DIAGNOSTIC: BOALA DE REFLUX GASTROESOFAGIAN
FOAIE DE OBSERVATIE NR. 2456

DIAGNOSTI OBIECTIVE INTERVENII PROPRII I EVALUARE


C NURSING DELEGATE

Disconfort - pacientul s aib o stare de -msurarea funciilor vitale TA, P, R, T, D, -n urma interveniilor
abdominal: cauzat confort fizic si psihic scaun i notarea n FO pacientul nu mai
de dureri -pacientul s nu prezinte greuri i P=105 p/min prezint dureri
epigastrice, vrsturi TA= 125/70mmHg epigastrice
manifestat prin R=16 resp/min
grea, vsturi, T=36,80C
paloare D=1500 ml/zi
PS=90P/min;
TS=360C;
TAs=130/80mmHg;

1
Rs=15resp/min;
-pregtirea fizic i psihic a pacientului n
vederea efecturii analizelor de laborator,
examene funcionale (EKG), radiologice;
recoltare snge prin puncie venoas la
indicaia medicului.
-asigurarea unui microclimat optim prin
aerisirea camerei, temeperatur i umiditate
constante.
-se nsoete pacientul la examinrile
paraclinice recomandate de medic

Alterarea integritatii -sa se amelioreze durerile la -curata, dezinfecteaza caviatea bucala prin -pacientul mesteca si
mucoasei bucale, masticatie si deglutitie in 2 zile spalatura, gargara inghite alimentele
esofagiene cauzat de -alimenteaza pacientul cu lichide alimentare usor, fara dificultate
arsura in cavitatea -administreaza tratamentul prescris
bucala esofagiana, -instituirea unei perfuzii la indicaia
dureri la medicului
masticatie,manifesta -efectuarea tratamentului la indicaia
t prin gust neplacut, medicului:
neliniste,insomnie -glucoza 5% 1000 ml iv
-nexium tb 40 mg oral DZ=4 tb/zi, DU=
2tb/12 ore
-dicarbocalm oral DZ= 4tb/zi, DU=2 tb/12
ore
-sedative
Risc de deficit in ce -pacientul sa-si recapete echilibrul -msurarea funciilor vitale TA, P, R, T, D, -pacientul este
priveste volumul de hidric si nutritional scaun i notarea n FO echilibrat
0
lichid cauzat de T=36,9 C hidroelectrolitic, este
proces inflamator, TA= 150/100mmHg apetent
manifestat prin P=80p/min
anemie, sete, R=16 resp/min
oligurie, scaune D=1400ml/zi
subtiri Ts=36,80C

TAs= 135/70mmHg Ts=36,80C


TAs= 135/70mmHg
Ps=90 p/min
Rs=18resp/min
-pregtirea fizic i psihic a pacientului n
vederea aplicrii tehnicilor de ngrijire;
-discuii cu pacientul prin importana i
necesitatea respectrii indicaiilor primite
pentru evoluia favorabil a bolii;
-educaia sanitar a pacientului privind
igiena corporal i a cavitii bucale;
-administrarea de regim hidric

1
-meninerea interveniilor din ziua
precedent
-supragherea scaunului, frecventa,
consistenta
-recoltare produse pentru examen
bacteriologic (coprocultura)

Alimentatie -pacientul sa aiba o greutate -asigura alimentatia: in perioadele dureroase -pacientul prezinta o
inadecvata cauzat de corporala in limite normale regim hidric, imbogatit cu fainoase, apoi greutate corporala
inapetenta, branza de vaci, carne de pui sau de vita, normala
manifestat prin fiarta
constipatie, deficit -efectuarea unui sodnaj gastric cu aspiraie
ponderal gastric i efectuarea splturii gastrice cu
scop explorator;
-aplicarea pungii cu ghea pe abdomen;
-rezultatul analizelor
HLG Ht=41% (VN=45%)
Hb=13,3%(VN=13-15%)
L=5800/mm3(VN=6000-8000/mm3)
Ionograma sanguina
Na=125,2 mmol/l(VN=134-145mmol/l)
Cl=104,6mmol/l(VN=96-100mmol/l)
Ionograma urinar
Cl=65,7mmol/l
Glicemie=90mg/dl(VN=60-120 mg/dl)
Uree=46mg/dl(VN=20-40 mg/dl)
Ex. Urin: normal acid, albumin, glucoz,
urobilinogen normal
-administrarea tratamentului la indicaia
medicului ca n ziua precedent.
-msurarea funciilor vitale TA, P, R, T, D,
scaun i notarea n FO;
T=36,00C
TA= 130/70mmHg
P=78 p/min
R=16resp/min
D=1800 ml/zi
SCAUN= I
Ts=360C
TAs= 135/60mmHg
Ps=70p/min
Rs=16resp/min
-educarea pacientului cu privire la regimul
alimentar adecvat bolii sale;
-educarea pacientului privind importana
respectrii indicaiilor primite pentru o

1
evoluie favorabil a bolii;
-informarea aparintorilor, familiei privind
boala, regim igieno-dietetic;

Anxietate cauzat de -pacientul sa fie echilibrat psihic; -instruieste pacientul pentru a exclude din -pacientul cunoaste si
necunoasterea sa fie informat asupra regimului alimentatie alimentele grase si tehnicile de respecta normele de
prognosticului bolii, de viata si alimentatie pe care sa il preparare a alimentelor cum ar fi prajirea viata impuse
manifestat prin respecte sau afumarea
depresiune psihica -eduva pacientul sa aiba o viata ordonata,
echilibrata

Epicriza

Pacienta in varsta de 65 de ani, cunoscuta cu HTA III C, CIC, cu aritmie extrasistolica, cu


fibrom uterin operat in urma cu aproximativ 25 de ani, se interneaza pentru dureri epigastrice,
regurgitatii acide si alimentare, pirozis, iar in urma cu aproximativ 1 luna a prezentat rectoragii.
Asociat prezinta dureri articulare (articulatii coxo-femurale, genunchi, coloana vertebrala).
Obiectiv prezinta cicatrice postoperatorie la nivelul hipogastrului, discrete edeme gambiene,
cifoza dorsala, accentuarea lordozei lombare, hepatomegalie elestica. Biochimic prezinta
hipocalcemie, leucociturie, sindrom inflamator. EDS nu s-a putut efectua din motive tehnice.
Ecografia abdominala, radiografia de coloana lombo-sacrata si bazin, colonoscopia au stabilit
diagnosticele de mai jos.

DIAGNOSTIC LA EXTERNARE

1. BOALA DE REFLUX GASTROESOFAGIAN


2. SINDROM DISPEPTIC ULCEROS
3. INFECTIE URINARA JOASA
4. HIPOCALCEMIE
5. OBEZITATE GRAD I

Recomandari:
1. Regim hiposodat, evitarea constipatiei, regim hipocaloric.
1
2. Tratament cu:
CONTROLOC 40mg (1-0-0 ) -1 luna
MOTILIUM 10mg (1-1-1 ) -10 zile/luna
ZANOCIN 200mg (1-0-1 ) -5 zile

CAZ B

NUME: N.L
F.O. NR :4620
DATA NASTERII: 14.03. 1986
DOMICILIUL: CAMPULUNG MOLDOVENESC
OCUPATIA: STUDENT
DATA INTERNARII: 12.09.2011
DATA EXTERNARII: 15.09.2011
DIANOSTIC LA INTERNARE: BOALA DE REFLUX GASTROESOFAGIAN
MOTIVELE INTERNARII: dureri abdominale, mai exprimate in hipocondrul stang si drept,
astenie, pirozis, regurgitatii.

Istoricul bolii

1
Pacienta in varsta de 25 de ani, cunoscuta in antecedente cu boala de reflux
gastroesofagian si steatoza hepatica prezinta la domiciliu dureri abdominale cu iradiere in
hipocondrul stang si drept timp de 3 zile se prezinta pentru internare in sectia de
Gastroenterologie.

Examen clinic general

Antecedente:
a. Personale: patologice
b. Heredo-colaterale: fara importanta clinica
c. Conditii de viata si mediu: obisnuite
Sterea prezenta:
G=65kg
H=1.58 m
Tegumente si mucoase: normal colorate.
Aparate si sisteme: functionale.
Stare generala: modificata.
Stare de nutritie: deficitara.
Tegumente: normale.
Tesut conjunctiv: normal reprezentat.
Sistem ganglionar: nepalpabil.
Sistem articular: tumefactie articulara la nivelul genunchiului stang.
Aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonara normala, murmur
vezicular normal, vibratii vocale prezente.
Aparat cardiovascular: soc apexian prezent in spatiul V pe linia medioclaviculara,
artere periferice pulsatile.
Aparat digestiv: suplu, cu durere la palparea epigastrului, cu iradieri in hipocondrul
drept si durere la palparea abdominala pelvina.
Splina: nepalpabila.
Aparat uro-genital: rinichi nepalpabil, mictiuni fiziologice, loje renale libere, manevra
Giordano negativa.
Sistem nervos, endocrin, organe de simt: normale.
Reflexe osteotendinoase: prezente

1
Semne de iritatie meningeale: absente
Semne de focar: absente.

Paraclinic
Ecografie abdominala pelvina: ficat LS=9.3cm, L.D=11.5cm, L.C=2.4cm, ecostructura
omogena, ecogenitate crescuta cu atenuare acustica posterioara, contur hepatic reegulat. Pancreas
omogen, fara imagini focale. Vezica urinara in semirepletie, uter situat in anteversie, masoara 61
mm in ax lung, ovarele nu se vizualizeaza. Rinichiul drept prezinta sinus bifid, fara calculi, fara
hidronefroza. Colecist exclus chirurgical. Rinichiul stang normal situat si conformat, fara calculi,
fara hidronefroza. Splina omogena masoara aproximativ 8.5cm in ax lung.

CAZ B - NUME: N. L.
F.O NR: 4620
DIAGNOSTIC: BOALA DE REFLUX GASTROESOFAGIAN

DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENII PROPRII I EVALUARE


NURSING DELEGATE
Durere retrosternala cauzata la -pacientul sa nu -msurarea funciilor vitale TA, P, R, T, D, -pacientul prezinta o
efort fizic,manifestata prin prezinte ameteli scaun i notarea n FO stare generala normala
stare de rau, lesin, ameteli P=90p/min fara ameteli
TA= 115/70mmHg;
R=16 resp/min;
T=36,2 C;
D=1250 ml/zi;
Ps=80P/min;
TAs=120/75mmHg;
Rs=14/resp/min;
Ts=360C;

1
-pregtirea fizic i psihic a pacientului n
vederea efecturii analizelor de laborator,
examene funcionale, radiologice
recoltare snge prin puncie venoas la
indicaia medicului.
-asigurarea unui microclimat optim prin
aerisirea camerei, temeperatur i umiditate
constante.
-se nsoete pacientul la examinrile
paraclinice recomandate de medic
-instituirea unei perfuzii la indicaia
medicului
-efectuarea tratamentului la indicaia
medicului:
-glucoza 5% 1000 ml iv
-nexium tb 40 mg oral DZ=4 tb/zi, DU=
2tb/12 ore
-dicarbocalm oral DZ= 4tb/zi, DU=2 tb/12
ore
-sedative
Hiposalivatie cauzata de fumat -pacientul sa nu aiba -msurarea funciilor vitale TA, P, R, T, D, - pacientul nu mai
in exces, manifestata prin hiposalivatie scaun i notarea n FO prezinte pirozis
0
pirozis, aerofagie T=36,9 C
TA= 130/90mmHg
P=70p/min
R=16 resp/min
D=1400ml/zi
Ts=36,5 0C
TAs= 135/70mmHg
Ps=90 p/min
Rs=18resp/min
-asigura repausul fizic si psihic al
pacientului in perioada dureroasa;
-asigura dieta de protectie gastrica
individualizata in functie de fazele
evolutive ale bolii,alimentatia fiind
fractionata in 5-6 mese/zi;
-pregateste pacientul fizic si psihic pentru
explorari functionale si il ingrijeste dupa
examinare;
-recolteaza sange pentru examene
biochimice;
HLG Ht=41% (VN=45%)
Hb=13,3%(VN=13-15%)
L=5800/mm3(VN=6000-8000/mm3)
Ionograma sanguina

1
Na=120mmol/l(VN=134-130mmol/l)
Cl=104,6mmol/l(VN=96-100mmol/l)
Ionograma urinar
Cl=64,4 mmol/l
Glicemie=98mg/dl(VN=60-120 mg/dl)
Uree=44mg/dl(VN=20-40 mg/dl)
Ex. Urin: normal acid, albumin,
glucoz, urobilinogen normal
-administrarea tratamentului la indicaia
medicului:
-medicatie antisecretoare inaintea meselor;
-medicatie antiacida si alcalizanta;
-solutie perfuzabila care contine:glucoza
5%,NO-SPA
(1fl=40mg/2ml ),metoclopramid
(1fl=10mg/2ml );
-administreaza ceai de ghimber pentru a
diminua senzatia de durere la inghitire
-punerea pacientului pe partea stanga
pentru
ca stomacul sa fie mai jos decat esofagul

Riscul alterarii dinamici familiare -familia sa fie -poarta o discutie cu familia si o -familia ajuta pacientul
cauzata prin modificarea schemei implicata in antreneaza in ingrijirea pacientului in ingrijire devenind
corporale, manifestata prin izolare, ingrijirea -educarea pacientului cu privire la suportul sau moral
singuratate pacientului regimul alimentar adecvat bolii sale;
-educarea pacientului privind
importana respectrii indicaiilor
primite pentru o evoluie favorabil
a bolii;
-informarea aparintorilor, familiei
privind boala, regim igieno-dietetic;

Hemoptizie cauzata de caldura -pacientul sa aiba -punerea lui intr-o pozitie favorabila -pacientul este
retrosternala, senzatie de gust de sange caile respiratorii -oxigenoterapie echilibrat hipovolemic
in gura, manifestat prin transpiratii, permeabile -aplicare punga cu gheata
paloare, anxietate -camera bine aierisita
-repaus absolut
-monitorizarea functilor vitale
-administrare medicamente conform

1
indicatiei medicului (hemostatice)
-transfuzii mici de sange daca este
necesar
-perfuzie cu NaCl sau glucoza 40%
- se recomanda respiratia pe nas
-masuri de prima interventie

Epicriza

Pacienta in varsta de 25 de ani, colecistectomizata pentru litiaza biliara microveziculara


in aprilie 2010, apendicectomizata in ianuarie 2009, se interneaza pentru dureri abdominale, mai
exprimate in hipocondrul stang si drept, astenie, pirozis, regurgitatii. Obiectiv prezinta cicatrici
abdominale postoperatorii, semnul Chwosteck pozitiv. Biochimic a relevat ficat cu aspect
steatozic.

Recomandari:
1. Regim hipolipidic, hipocaloric cu scadere in greutate cca 6 kg;
2. Tratament cu:
1. CALCIU SANDOZ 1000mg 0-1-0 timp de 2 saptamani.
2. MAGNE B6 1-1-1 2 saptamani.
3. NEXIUM 40mg 1-0-0 timp de o luna,apoi la nevoie.
3. Reevaluare ecografica periodica (1 data/6 luni).
4. Consult periodic prin ambulatorul de Gastroenterologie.

DIADNOSTIC LA EXTERNARE:

1. BOALA DE REFLUX GASTROESOFAGIAN.


2. STEATOZA HEPATICA.
3. SPASMOFILIE.

1
CAZ C
NUME: H. I.
F.O. NR: 2510
DATA NASTERII: 19.07.1937
DOMICILIUL: CAMPULUNG MOLDOVENESC
OCUPATIA: STUDENT
DATA INTERNARII: 12.09.2011
DATA EXTERNARII: 15.09.2011
DIANOSTIC LA INTERNARE: BOALA DE REFLUX GASTROESOFAGIAN
MOTIVELE INTERNARII: dureri in etajul abdominal superior, afirmativ postprandial,
scadere ponderala, arsura retrosternala.
Istoricul bolii
Pacienta in varsta de 74 de ani aflata in evidenta sectiei de gastroenterologie cu multiple
afectiuni digestive se interneaza acuzand dureri epigastrice, varsturi, inapetenta, scadere in
greutate10 kg in ultimul an.
Examen clinic general
Antecedente:

1
a. Personale: patologice
b. Heredo-colaterale: fara importanta clinica
c. Conditii de viata si mediu: obisnuite
Starea prezenta:
G=82kg
H=1.72 m
Tegumente si mucoase: normal colorate.
Aparate si sisteme: functionale.
Stare generala: modificata.
Stare de nutritie: deficitara.
Tegumente: normale.
Tesut conjunctiv: normal reprezentat.
Sistem ganglionar: nepalpabil.
Sistem articular: tumefactie articulara la nivelul genunchiului stang.
Aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonara normala, murmur vezicular
normal, vibratii vocale prezente.
Aparat cardiovascular: soc apexian prezent in spatiul V pe linia medioclaviculara,
artere periferice pulsatile.
Aparat digestiv: suplu, cu durere la palparea epigastrului si durere la palparea
abdominala pelvina.
Splina: nepalpabila.
Aparat uro-genital: rinichi nepalpabil, mictiuni fiziologice, loje rnale libere, manevra
Giordano negativa.
Sistem nervos, endocrin, organe de simt: normale.
Reflexe osteotendinoase: prezente
Semne de iritatie meningeale: absente
Semne de focar: absente.
Paraclinic
EKG-RS, axa QRS normala, AV=69p/min, subdenivelare ST in V4-V6.
Ecografia abdominala si pelvina: ficat Lstg-8.5cm, LC=2cm, Ldr=12cm, ecostructura
omogena, ecogenitate usor crescuta cu discreta atenuare acustica posterioara, contur hepatic
regulat, fara imagini focale.VP=8mm, CBP=4mm. Colecist destins, cudat in regiunea
infundibulara fara calculi. Pancreas omogen, fara imagini focale. Vezica urinara evacuata, uterul
si anexele nu se pot vizualiza. Rinichi drept normal situat si conformat, fara calculi, fara

1
hidronefroza. Rinichi stang de aspect similar celui drept cu exceptia unei hidronefroze de grad 1.
Deoarece pacienta nu colaboreaza splina nu se vizualizeaza decat la polul superior, care nu
prezinta modificari.
Endoscopie digestiva superioara: esofagul prezinta esofagita de reflux clasa B Los
Angeles. Stomac cu secretie gastrica in cantitate moderata. Corpul gastric prezinta distrofie
discreta a mucoasei formixului si subcardial exista 2 insule de mucoasa albicioasa rotunde cu
diametrul de 4mm fiecare( metaplazie intestinala). Biopsii din antruprezinta cateva eroziuni
punctiforme de 1-3 mm.

CAZ C - NUME: H. I.
F.O NR: 2510
DIAGNOSTIC: BOALA DE REFLUX GASTROESOFAGIAN

DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENII EVALUARE


NURSING PROPRII I
DELEGATE
Alimentatie inadecvata cauzata de -pacientul sa fie -msurarea funciilor vitale TA, -pacientul este echilibrat
deficit alimentar, manifestata prin echilibrat nutritional P, R, T, D, scaun i notarea n FO nutritional, gruetatea
scadere in greutate P=80p/min corporala se mentine
TA= 160/70mmHg; constanta
R=16 resp/min;
T=36,2 C;
Ps=80P/min;
TAs=150/75mmHg;
Rs=14/resp/min;
Ts=360C;
-pregtirea fizic i psihic a
pacientului n vederea efecturii
analizelor de laborator, examene
funcionale, radiologice
administreaza bulionul

1
alimentar prin intermediul sondei
cu ajutorul seringei GUYON
-educa pacientul pentru asi
pregati singur alimentele si sa se
alimenteze la domiciliu
-se nsoete pacientul la
examinrile paraclinice
recomandate de medic
-instituirea unei perfuzii la
indicaia medicului
-efectuarea tratamentului la
indicaia medicului:
-glucoza 5% 1000 ml iv;
-vit B1 si B6;
-metoclopramid fI;
-NO-SPA fI;
-Ibutin tb.
-nexium tb 40 mg oral tb/zi,
-dicarbocalm oral ; -sedative
Risc de complicatii cauzate prin -pacientul sa aiba -asigura repausul la pat in -pacientul este echilibrat
dezechilibru hidrolectrolitic, respiratia si circulatia decubit dorsal circulator,
anemie, manifestat prin alterarea restabilita, sa fie -monitorizarea P, T.A, R la hidroelectrolitic si psihic
circulatiei, stare de soc, corectata anemia intervalele stabilite in functie de
hipotensiune arteriala graviataea cazului
-recoltare sange pentru examen
de laborator in vederea aprecieri
anemiei

Lipsa autonomiei in ingrijirile -pacientul autonom -ajuta pacientul in satisfacerea -pacientul se ingrijeste in
personale cauzate de anemie, trebuie sa isi asigure nevoilor igienice ale mod autonom
astenie, manifestate prin ingrijirile personale organismului, pentru ai conserva
incapacitatea de asi acorda ingrijiri energia;
igienice, de a se alimenta -deserveste bolnalul la pat cu
bazinet si urinar
-il ajut sa se alimenteze

Riscul alterarii dinamici familiare -familia sa fie implicata -educa familia pentru a crea -familia se implica in
cauzat de modificarea schemei in ingrijirea pacientului pacientului un mediu de liniste si ingrijirile pacientului si
corporale, manifestat prin izolare, incredere este suportul sau moral
agitatie psihomotorie

1
Epicriza

Pacienta in varsta de 74 de ani cu hepatita acuta in urma cu 40 de ani cu stenoza aortica


vasculara stransa, insuficienta mitrala grad IV, insuficienta aortica si tricuspidiana grad II, cu
esofagita de reflux clasa B Los Angeles, gastrita eroziva antrala, bulbita eroxiva acuta in ianuarie
2011, se interneaza pentru dureri in etajul abdominal superior (mai exprimate in hipocondrul
drept) afirmativ postprandial, scadere in greutate (cca 10kg in ultimul an), arsura retrosternala.
Obiectiv prezinta adenopatii elestice, mobile axilar bilateral de cca 5-12 mm, sensibilitate
dureroasa la palparea profunde a epigastrului, edeme discrete la nivelul membrelor inferioare.

DIAGNOSTIC LA EXTERNARE:

1. BOALA DE REFLUX GASTROESOFAGIAN.


2. GASTRITA CRONICA HP NEGATIV.
3. DURERE ABDOMINALA FUNCTIONALA.
4. STEATOZA HEPATICA.
5. HIDRONEFROZA GRAD 1 STANGA.
6. CARDIOPATIE ISCHEMICA.
7. INSUFICIENTA MITRALA.
8. INSUFICIENTA AORTICA SI TRICUSPIDIANA.

Recomandari:
1. Evitarea bauturilor carbogazoase, a prajelilor si grasimilor.
2. Respectarea tratamentului recomandat de medicul cardiolog.
3. Tratament cu:
-NEXIUM 40mg 1-0-0 1 luna apoi
-NEXIUM 20mg 1-0-0 inca 2 luni
- IBUTIN 300 mg 0-1-0 1 luna
4. Control periodic prin Ambulatoriul de Gastroenterologie.
AGENDA MEDICALA

1
DICARBOCALM

Indicatii: tratamentul simptomatic al manifestarilor dureroase din afectiunile eso-gastro-


duodenale care evolueaza cu hiperaciditate.
Mod de administrare: doza uzuala recomandata este de 3-4 comprimate masticabile
dicarbocalm/zi, administrate oral. Se administreaza dupa masa sau in faza dureroasa.
Contraindicatii:
- insuficienta renala severa (datorita sarrurilor de magneziu );
- hipercalcemie;
- litiaza calcica.
Reactii adverse: datorita sarurilor de calciu tratamentul prelungit poate determina
hipercalcemie, cu risc de insuficienta renala si nefrocalcinoza.

CLORURA DE SODIU 9% (solutie perfuzabila )

Indicatii: tratamentul deshidratarilor izotone sau hipotone prin pierdere de lichid


extracelular (diureza excesiva, gastroenterite, dieta cu restrictie salina, varsaturi frecvente, pareze
intestinale postoperatorii, diaree profunda, arsuri intinse, boala Addison).
Mod de administrare: perfuzie intravenoasa, concentratia si doza se stabilesc in functie
de varsta, greutate corporala si starea clinca a bolnavului.
Contraindicatii: stari de hiperhidratare, hipernatremie, hipokaliemie, acidoza.
Reactii adverse: nu s-au abservat interactiuni cu alte medicamente.

METOCLOPRAMID

Indicatii: profilaxia si tratamentul starilor de greata si voma de diferite etiologii,


tratamentul tulburarilor de motilitate ale portiunii superioare a tractului gastrointestinal de
exemplu stomac iritabi, reflux gastroesofagian, stenoza pilorica functionala.

Mod de administrare: daca sunt prezente simptome severe este recomandata


administrarea parenterala a metoclopramidei in doze de 10 mg i.m sau i.v, de 3-4 ori/zi.

1
Contraindicatii: hipersensibilitate la metoclopramida sau la oricare dintre componentele
produsului, feocromocitom, ileus mecanic, perforatii intestinale si hemoragii gastrointestinale,
tumori dependente de prolactina, epilepsie.
Reactii adverse: somnolenta, nervozitate, oboseala, cefalee, ameteala, anxietate,
neliniste, diaree.

VITAMINA B1 fiole

Indicatii: convalescenta, anorexie, hepatite, boli cu tulburari de absorbtie, migrene, algii


reumatismale, nevrite, polinevrite, nevralgii, parestezii, greturi, varsaturi, dermatoze,
spasmofilie.
Mod de administrare: s.c, i.m, i.v 20-40 mg/zi.
Contraindicatii: intoleranta sau alergie la tiamina (mai ales forma injectabila);
Reactii adverse: apar foarte rar, mai ales la injectarea i.v (soc tiaminic); de aceea, calea
parenterala se foloseste numai atunci cand exista tulburari de absosbtie intestinala sau carente
grave.

VITAMINA B6 fiole

Indicatii: anemii aplastice si eritroblastice, anemii hipocrome rezistente la tratamentul cu


fier, granulopenie de origine toxica sau medicamentoasa, afectiuni ale sistemului nervo central
cu etiologie arteriosclerotica sau encefalica, tratamentul preventiv si curativ al polinevritelor de
origine toxica sau medicamentoasa, mai ales cea hidrazidica, crampe, hipertrofie musculara,
miopatie, acrodinie.

Mod de administrare: doze de 50-250 mg zilnic administrate per os sau injectabile i.v
sau i.m.

NO-SPA fiole

Indicatii: spasme ale musculaturii netede a cailor biliare-litiaza biliara, colangiolitiaza,


colecistita, pericolecistita, spasme ale musculaturii netede a tractului urinar, ca tratament
adjuvant al ulcerului gastric sau duodenal, gastrita, enterita, colita.
Mod de administrare: doza zilnica de administrare este de 120-240 mg /zi.
Contraindicatii: insuficienta severa hepatica, renala sau cardiaca.

1
Reactii adverse: aparitia hipotensiunii, cefalee, vertij, palpitatii, greata.

OMEPRAZOL

Indicatii: ulcer duodenal, ulcer gastric, eroziuni gastro-duodenale asociate tratamentului


cu AINS, eradicarea Helicobacter pylori in ulcerul peptic, esofagita de reflux, reflux
gastroesofagian simptomatic, dispepsie asociata hipersecretiei acide.
Mod de administrare: se recomanda administrarea comprimatelor gastrointestinale
dimineata, impreuna cu lichid.
Contraindicatii: hipersensibilitate cunoscuta la omeprazol sau la celelalte componente
ale produsului.
Reactii adverse: in unele cazuri s-au raportat fotosensibilitate, eritem multiform,
slabiciune musculara, mialgii, somnolenta, vertij, agitatie, depresie.

BIBLIOGRAFIE

1. Esentialul in gastroenterologie - Dr.Oliviu Pascu, editura NATIONAL 2004.

2. Bolile esofagului, stomacului si duodenului - Robert Radu Mateescu, editura


MEDICALA 2011.

3. Patologie medicala - vol.7 - Bernald Devulder, editura MEDICALA 2007.

1
4. Tehnici moderne de investigatii si perspective terapeutice in bolile digestive -
Teodor Badescu, Constantic Chira - editura NATIONAL 2011.