Momentul Junimist in cultura romana s-a constituit in ultimele patru decenii ale
secolului al XIX-lea si a debutat odata cu intemeierea, la Iasi, a Societatii Junimea,in anul
1863. Initiativa infiintarii acestei societati apartine tinerilor Petre Carp, Vasile Pogor, Teodor
Rosetti, Iacob Negruzzi si Titu Maiorescu.
Societatea Junimea este cea mai importanta grupare ideologica si culturala din a doua
jumatate a secolului al XIX-lea, avand in epoca rolul de a orienta evolutia culturii romane.
Curentul cultural provocat de ea se manifesta ca o miscare de modernizare profunda si de
aplicare ferventa a spiritului critic, junimistii recunoscand contributia predecesorilor, dar
raportandu-se critic la perioada de intemeiere a literaturii noastre moderne(perioada pasoptista).
De aceea putem spune ca junimismul include atat elemente de ruptura fata de trecut, cat si
tendinte de continuitate cu directia initiata de Mihail Kogalniceanu la Dacia literara.
Unul dintre factorii care a asigurat raspandirea mai usoara a ideilor junimiste a fost
revista Convorbiri literare. Apare la Iasi, 1 martie 1867, fiind revista cu cea mai lunga
aparitie din literatura romana. Secretarul ei este Jacob Negruzzi, iar conducatorul Titu
Maiorescu. De la Iasi, atat Societatea Junimea cat si revista se muta la Bucuresti. Conducatorii
publicatiei in aceasta perioada sunt Iacob Negruzzi, M. Dragomirescu, S. Mehedinti, P.P.
Negulescu, C. Radulescu- Motru, acest comitet fiind urmat la conducerea publicatiei de I.
Bogdan, apoi Simion Mehedinti si apoi de
Tzigara Sarmucas, iar din 1939 de T.E. Toroutiu. Colaboratorii revistei : Vasile Alecsandri,
Mihai Eminescu, Ion Creanga, Ion Luca Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Alexandru Vlahuta,
Pompiliu Cerna, precum si istoricul Al.D.Xenopol, filosoful Vasile Conta si filologul Lambrior.
De-a lungul existentei sale, societatea a avut trei etape de dezvoltare.
Etapele
1.Etapa ieseana(1863-1874) -are un pronuntat caracter polemic, manifestandu-se in trei
directii: limba, literatura si cultura.;
-in aceasta perioada se elaboreaza principiile sociale si
estetice ale junimismului si se impune necesitatea educarii publicului prin asa-numitele
prelectiuni populare, organizate pe teme variate, in diverse cicluri sistematice si tinute intr-o
forma academica;
-interesul pentru literatura se manifesta din 1865, cand se
avanseaza ideea alcatuirii unei antologii de poezie romaneasca pentru scolari, fapt care i-a
determinat pe junimisti sa citeasca in sedintele societatii si autorii mai vechi, pe ale caror texte
si-au exersat spiritul critic si gustul literar;
2.Etapa aII-a(1874-1885) -sedintele Junimii se desfasoara la Bucuresti insa, revista
continua sa fie tiparita la Iasi;
-reprezinta o etapa de consolidare in care se afirma
reprezentantii de seama ai directiei noi in poezia si proza romana: Eminescu, Creanga, Slavici,
Caragiale, dar si scriitorii aproape necunoscuti astazi : Samson Bodnarescu, Matilda Cugler-
Ponj;
-este o perioada in care primeaza judecatilor de valoare, fiind
elaborate studiile esentiale prin care Titu Maiorescu se impune ca atutentic intemeietor al
criticii noastre literare moderne, fara a neglija preocuparile din domeniul civilizatiei, dar mai ales
din domeniul limbii literare, necesare si trecerii de la alfabetul chirilic la cel latin (care avusese
loc in 1860)
3.Etapa bucuresteana(1885-1944) -intreaga societate Junimea, impreuna cu revista
Convorbiri literare, este mutata la Bucuresti;
-are un caracter preponderent universitar, prin studiile
de specialitate din istorie, filosofie, filologie, geografie.
Titu Maiorescu
Date biografice
Originar din Transilvania, fiul profesorului Ioan Maiorescu puternic sustinator al
revolutiei de la 1848, Titu Maiorescu manifesta un patrotism constient si responsabil in
activitatea sa, aratand ca poporul roman se poate ridica prin puterile sale in universalitate fiind
calauzit de principiul nationalitatii in marginile adevarului. Studiaza la Brasov, Viena si Berlin,
obtine doctoratul in drept si licenta in filosofie la Paris. Desi este un desavarsit cunoascator al
culturii romane, se formeaza si prin studiul operelor filosofice ale lui Herbart, Feuerbach, Kant,
Hegel, Schopenhauer, ajungand la o importanta rigoare in gandire si creatie. Intreaga sa activitate
in domeniul invatamantului, culturii, iteraturii si in domeniul politic il defineste ca genial
strateg al culturii romane, organizator exemplar al teritoriilor culturii romanesti.
Adevarat spiritus rector al noii directii literare, a contribuit pana in anii primului razboi
mondial la educarea gustului public, impunand adevaratele valori si respingand impostura.
Rolul de indrumator cultural si literar al lui Titu Maiorescu in cadrul Junimii s-a
materializat prin promovarea unei literaturi originale, prin preocuparea teoretica de a oferi
reperele unei literaturi de valoare, prin lansarea criticii de directie: era astfel marcata epoca
marilor clasici in literatura noastra.
Marii clasici in viziunea lui Titu Maiorescu:
1.Mihai Eminescu:
poet in toata puterea cuvantului- intuieste geniul eminescian si-i fixeaza locul in
literatura romana, in 1870 dupa ce Eminescu publicase in Convorbiri literare doar trei
poezii: Venere si Madona, Epigonii, Mortua est)
Eminescu este un om al timpului modern, cultura lui individuala, sta la nivelul culturei
europene.
Ceea ce caracterizeaza personalitatea lui Eminescu este o asa de covarsitoare inteligenta
careia nimic din ce-si intiparea vreodata nu-i scapa
criticul analizeaza forma versului eminescian insistand asupra inrudirii lui cu poezia
populara
Maiorescu vede in Eminescu geniul tutelar al literaturii romane, socotind ca literatura
poetica romana va incepe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui si forma limbei
nationale, care si-a gasit in poetul Eminescu cea mai frumoasa infaptuire pana astazi, va
fi punctul de plecare pentru toata dezvoltarea viitoare a vesmantului cugetarii romanesti
2.Vasile Alecsandri
cap al poeziei noastre literare in generatia trecuta
(in special volumul Pasteluri) insufletite de o simtire asa de curata si de puternica a
naturii, scrise intr-o limba asa de frumoasa, incat au devenit fara comparare cea mai mare
podoaba a poeziei lui Alecsandri, o podoaba a literaturii romane indeobste
este vazut de critic in postura de rapsod al evenimentelor epocii in care a trait, fiind poet
national: Farmecul limbii romanesti in poezia populara el ni l-a descris, iubirea
omeneasca si dorul de patrie/.../ el le-a intrupat, cand a fost chemat poporul sa-si
jertfeasca viata in razboiul din urma el singur a incalzit ostasii nostri cu raza poeziei
Opera lui va gasi pururea in Academia romana un cuvant de aparare, de lauda, de
recunostinta
3.Andrei Muresanu
A scris multe versuri, dar a publicat o singura poezie: Desteapta-te, Romane! Aceasta
poezie arata un simtamant patriotic adevarat/.../ a devenit populara si a ramas cunoscuta
de toata lumea romana
4.Octavian Goga
Maiorescu analizeaza volumul Poezii(1905) si il propune Academiei pentru premiere
interpretarea poeziei lui se face din perspectiva formei frumoase a versului si a
continutului poeziei care degaja un patriotism inaltator, caci: emotiile sunt izvorate din
viata nationala
5.Ioan Slavici
s-a impus in strainatate prin nuvelele sale, ce se remarca prin originalitate, masura
estetica si specific national ne bucuram ca tanara literatura romana a fost in stare sa dea
batranei Europe prilejul unei emotiuni estetice din chiar izvorul cel mai curat al vietii sale
populare
6.Ion Creanga
este asezat de Maiorescu alaturi de Dickens, Flaubert si Turgheniev
7. Mihail Sadoveanu
talentul lui original a izvorat din fondul propriu al tarii in care s-a nascut: Publicand cele
trei volume de povestiri(Dureri inabusite, Povestiri, Crasma lui Mos Petcu),
Sadoveanu este original prin tipologie, descrieri de natura, umor sobru, fond national si
valoare morala
Concluzii
Criticismul junimist este o trasatura definitorie a Junimismului, perioada in care
fenomenul cultural romanesc este supus unor judecati de valoare, in scopul separarii valorilor
autentice de mediocritate. Spiritul critic se manifesta atat in cadrul sedintelor Societatii
Junimea, in revista Convorbiri literare, cat si in studiile fondatorului, mai bine zis unuia dintre
premergatorii acestui curent literar, Titu Maiorescu. Societatea Junimea si revista Convorbiri
literare promoveaza stilul stiintific, academic, oratoric si polemic, combat excesele si
mediocritatile, facand posibila aparitia unei mari literaturi clasice. Junimea marcheaza victoria
ideii de valoare etetica unde spiritul clasicist se ingemaneaza cu ecourile romantismului
pasoptist, manifestand deschidere spre realism.