Cum stii daca suferi de sindromul burnout?

Cu totii avem zile in care ne simtiti coplesiti de responsabilitati, fara motivatie sau plictisiti si, ca atare, incapabili de a ne ridica
din pat. Dar atunci cand te confrunti cu aceasta stare zilnic si nu intrevezi nicio sansa de a-ti imbunatati situatia, este foarte
probabil sa suferi de burnout. Pe romaneste, ti s-au consumat bateriile, ai ajuns la capatul puterilor. Dar sindromul burnout poate
fi tratat, daca il identifici ca atare si te mobilizezi din timp.

Afla daca esti una dintre persoanele care sufera de burnout, care sunt principalele cauze ale acestui tip de epuizare, cum
diferentiezi stresul de burnout si, mai ales, cum sa previi sau sa tratezi aceasta afectiune.

Despre
Afectiunea burnout, cunoscuta si ca sindromul arderii complete, suprasolicitarea profesionala sau oboseala cronica, consta
in epuizarea fizica, emotionala si mentala cauzata de expunerea excesiva si prelungita la situatii stresante. Persoanele care sufera
de burnout se simt coplesite de presiunea de a raspunde cerintelor profesionale si, in timp, aceasta acumulare constanta de stres
conduce la pierderea interesului si a motivatiei care au stat candva la baza activitatilor desfasurate la locul de munca.

Daca suferi de oboseala cronica, iti este afectata productivitatea, scade nivelul de energie si te simti din ce in ce mai lipsit de
control asupra situatiilor carora ar trebui sa le faci fata, devii neajutorat si frustrat in mod constant. In cele din urma, te vei
confrunta cu senzatia ca nu se mai poate face nimic pentru a-ti remedia situatia.

Cauze
Principala cauza a sindromului burnout este senzatia de suprasolicitare profesionala combinata cu subaprecierea eforturilor tale de
catre ceilalti. Locul de munca tinde sa fie mediul cel mai propice pentru dezvoltarea acestei afectiuni, dar exista situatii in care
viata sociala sau personala conduc la burnout. Astfel, un angajat care nu a mai beneficiat de concediu si de o marire de salariu de
2 ani sau o mama de la care se asteapta sa aiba grija de trei copii si de un parinte bolnav, plus sa se ocupe de activitatile domestice
sunt in egala masura expusi riscului de a ajunge la burnout.

Asadar, oboseala cronica este determinata de o combinatie de factori, fie ca este vorba despre cauze legate de locul de munca, de
stilul de munca sau chiar de trasaturi de personalitate.

Cauze legate de locul de munca

- lipsa recunoasterii si recompensarii muncii prestate

- senzatia de lipsa de control asupra propriilor activitati
- asteptari nerealiste sau neclare din partea angajatorului
- desfasurarea unor activitati monotone, repetitive si care nu ofera
satisfactii profesionale
- lucrul sub presiune constanta sau intr-un mediu haotic

Cauze legate de stilul de viata

- dezechilibru intre viata profesionala si cea personala

- persoanele din viata ta au asteptari ridicate de la tine si pun permanent
presiune pe tine
- asumarea unui numar prea mare de responsabilitati, fara ajutor din
partea celorlalti
- somn insuficient; prea putin timp dedicat relaxarii si socializarii
- lipsa unor relatii apropiate, a unor persoane care sa ofere suport
emotional

Cauze legate de tipul de personalitate

- tendinte perfectioniste; conceptia ca nimic nu este suficient de bine facut

sau bun
- viziune pesimista asupra perspectivelor sinelui si asupra lumii in general
- personalitate de tip A (high-achiever)
- nevoia permanenta de a detine controlul; reticenta in a delega

Simptome
Este foarte probabil sa fii pe drumul catre burnout daca:
- fiecare zi ti se pare a fi o zi o proasta;
- ai senzatia ca, orice ai face, nu va avea niciun efect si nu va conta pentru nimeni;
- iti petreci majoritatea zilei de lucru indeplinind sarcini pe care le consideri fie plictisitoare, de rutina, fie coplesitoare;
- te simti epuizat tot timpul;
- ti se pare o pierdere de energie sa te preocupi de viata ta profesionala sau personala.

Insa, pentru a identifica simptomele oboselii cronice, trebuie mai intai intelese diferentele dintre burnout si stres. Cu toate ca
deriva din stres, starea de burnout este o afectiune cu totul diferita. A fi stresat inseamna a te confrunta cu prea mult: prea multa
presiune, prea multe responsabilitati, o solicitare permanenta care depaseste puterile fizice si psihice ale individului. Cu toate
acestea, o persoana stresata are in continuare convingerea ca, daca ar dispune de mai mult timp si de mai multa energie, ar putea
face fata situatiei. Oboseala cronica, insa, se caracterizeaza mai ales prin insuficient: senzatia ca nimic nu este suficient de bun, ca
nu se mai poate face nimic, ca orice gest este in zadar.

Pe scurt, o persoana stresata cauta solutii, pe cand cineva ajuns la stadiul de burnout abandoneaza lupta, fiind total lipsit de
motivatie si deprimat.

Stres versus burnout

Stres Burnout
- lipsa
implicarii,
dezangajare,
abandon
- amortire
emotionala
- delasare,
neajutorare,
senzatia de a
fi coplesit
- implicare excesiva, consum de energie, suprasolicitare a - pierderea
sinelui (la nivel fizic si psihic) motivatiei, a
- supraexcitare emotionala idealurilor si
- hiperactivitate, senzatia permanenta de urgenta a sperantei
- pierderea energie - produce
- produce mai ales daune fizice mai ales
- poate conduce la moarte prematura daune
psihice si
emotionale
- poate
conduce la
senzatia ca
viata nu
merita traita
si ca atare la
moarte, prin
suicid

Poate cel mai important aspect de mentionat in comparatia stres vs. burnout este ca simptomele stresului sunt destul de vizibile si,
ca atare, sunt recunoscute. In schimb, simptomele oboselii cronice sunt subtile, mai ales in fazele ei incipiente. Mai tarziu, in
fazele avansate ale instalarii starii de burnout, cu toate ca simptomele devin clare, afectiunea devine mult mai greu de tratat.

Simptome/semne fizice

- senzatia permanenta de oboseala, vlaguire

- imunitate scazuta, predispozitie ridicata la contractarea diferitilor virusi
- dureri de cap, de spate si musculare frecvente
- schimbari ale apetitului si ale obiceiurilor de somn

Simptome/semne emotionale
 - senzatia de esec si lipsa de incredere in sine
- neajutorare, coplesire
- detasare de ceilalti oameni si de lume in general
- pierderea motivatiei
- abordare negativista si cinica
- imposibilitatea de a fi satisfacut (nimic nu este suficient de bun)

Simptome/semne comportamentale

- cautarea singuratatii prin izolarea frecventa de ceilalti oameni

- retragerea din diferite activitati, refuzul responsabilitatilor
- consumul excesiv de mancare, bauturi alcoolice sau droguri pentru a
face fata situatiei
- revarsarea frustarilor peste oameni nevinovati
- absenteismul de la locul de munca sau scurtarea programului de lucru,
venind tarziu si plecand devreme de la job

Preventie/Remediu
Cu stilul de viata pe care il ducem, din ce in ce mai alert si mai indiferent fata de nevoile personale ale individului, fiecare dintre
noi risca sa ajunga la burnout. Pentru a evita acest lucru, este important, in primul rand, sa fim atenti la semnele care ne
avertizeaza despre instalarea oboselii cronice astfel incat sa le putem trata din timp, prevenind burnout-ul.

Iata cateva mici trucuri pentru a nu ajunge la burnout:

Incepe-ti ziua cu un ritual relaxant

In loc sa mergi direct la lucru, aloca-ti o scurta perioada de timp in fiecare dimineata pentru a desfasura o activitate relaxanta.
Alegerea ei depinde, desigur, de preferintele personale, de hobby-uri, tip de personalitate si stil de viata. De exemplu, poti alege sa
asculti muzica, sa citesti cateva pagini dintr-o carte care te inspira, sa iti bei cafeaua sau ceaiul in timp ce meditezi sau nu te
gandesti la nimic.

Mananca regulat si fa-ti un program de somn

Adoptarea unei anumite regularitati in stilul de viata are un rol important in asigurarea senzatiei ca totul este sub control.
Mancand sanatos, implicandu-te in activitati sportive sau de relaxare si odihnindu-te suficient, iti vei mentine energia fizica si
puterea mentala pentru a face fata provocarilor de zi cu zi.

Stabileste niste limite

Pentru ca majoritatea persoanelor ajung la burnout din cauza prea multor responsabilitati si a cerintelor nerealiste din partea
celorlalti, este important sa inveti sa spui nu atunci cand este suprasolicitat, amintindu-ti ca aceasta atitudine iti va permite sa
spui da lucrurilor care iti fac placere si care conteaza cu adevarat.

Ia o pauza zilnica de la tehnologie

Gaseste-ti o perioada din zi in care sa uiti de e-mail-uri, de telefon si alte device-uri. Deconecteaza-te complet de tehnologie
pentru a te conecta putin la gandurile tale. Altfel, vei pierde controlul si vei fi suprins sau coplesit atunci cand gandurile respective
se vor manifesta intr-un mod si la un moment nepotrivit.

Implica-te in activitati creative

Creativitatea este un antidot puternic pentru burnout. Atat timp cat faci ceva nou, care te pasioneaza si iti provoaca partea creativa,
esti protejat de efectele negative ale muncii de rutina. Implica-te mai ales in activitati creative care nu au absolut nicio legatura cu
jobul pe care il indeplinesti 5 zile pe saptamana.

Daca nu ai identificat din timp simptomele suprasolicitarii astfel incat sa poti aplica metodele de preventie de mai sus si ai ajuns
la stadiul de burnout, poti urma una dintre strategiile de recuperare:

Strategia 1: Schimba mediul in care traiesti

Desi poate parea aproape imposibil de aplicat, aceasta strategie presupune indepartarea de toate lucrurile care au condus la
burnout. Doar iesind din mediul nociv care te-a adus in aceasta stare, mai poti gandi lucid pentru a gasi solutii. Elimina deci
cauzele, chiar daca aceasta decizie poate aduce aparent prejudicii la randul ei.

Strategia 2: Cere ajutor

Una dintre simptomele burnout-ului este tendinta de conservare a energiei prin izolarea de ceilalti oameni. De aceea, in situatia
fericita in care individul isi da seama ca sufera de burnout, alegerea de a cere ajutor este printre ultimele metode de vindecare la
care s-ar gandi. Cu toate acestea, suportul prietenilor si al familiei este necesar pentru redobandirea perspectivei, a motivatiei si a
energiei pierdute prin burnout.

Strategia 3: Reevalueaza-ti prioritatile si obiectivele

Daca ai ajuns la burnout, este clar ca ceva important din viata ta nu functioneaza asa cum ar trebui sa functioneze. Gaseste timp
pentru a-ti redefini idealurile, prioritatile si lucrurile care te motiveaza cu adevarat. Gandeste-te daca nu cumva iti investesti
timpul si energia in ceva care nu este primordial pentru tine si care te opreste de la realizarea lucrurilor care conteaza cu adevarat.
Daca iti dai seama ca ai neglijat ceva important, redirectioneaza-ti eforturile inspre acel lucru.

Pentru a lupta cu burnout-ul cauzat de locul de munca, poti lua masuri suplimentare, precum:

Semnaleaza-ti problemele
In loc sa astepti ca alte persoane sa observe situatia in care te afli, asigura-te ca superiorii tai sunt la curent cu aspectele job-ului
tau care au dus la burnout. Adreseaza-te persoanei care poate schimba acest lucru astfel incat sa iti fie imbunatatita experienta de
lucru.

Cere o reconsiderare a responsabilitatilor

Daca ti se cere in mod constant indeplinirea unor sarcini care nu intra in descrierea postului tau, cere o reconsiderare a
responsabilitatilor care iti sunt alocate. De asemenea, daca motivul burnout-ului este rutina cauzata de task-urile repetitive ce nu
iti mai ofera nicio satisfactie, cere alocarea unor noi responsabilitati sau poti lua in considerare chiar schimbarea locului de
munca.

Ia o pauza de la job
Cea mai drastica metoda de a opri efectele suprasolicitarii profesionale este sa te desparti pentru o perioada de locul de munca.
Foloseste-ti zilele de concediu pentru a petrece o vacanta care sa-ti reincarce bateriile si sa te ajute in regandirea perspectivelor de
viitor.
Reaciile care se produc n cazul sindromului burn-out sunt asemntoare celor din depresie:
stare de oboseal cronic nsoit de senzaia de epuizare extrem cu incapacitate fizic de a mai continua

episoade dureroase acute de tip migrene, dorsalgii, tulburri digestive

tulburri ale calitii somnului

iritabilitate fa de cei apropiai

scderea randamentului la locul de munc

incapacitatea de a mai face fa sarcinilor urgente

senzaia c munca invadeaz n special viaa personal

senzaie progresiv de epuizare care mpiedic persoana s mai rspund sarcinilor din familie.

Simptomatologia se accentueaz treptat pentru ca ntr-o faz mai grav a sindromului s apar i:

tendina de a rmne din ce n ce mai trziu la serviciu pentru a ndeplini sarcinile pentru care alt dat timpul ajungea

nemulumirea fa de profesie i sentimentul de inutilitate legat de activitatea respectiv

lipsa rapiditii n executarea unor sarcini simple

dezinteresul fa de munc: individul lucreaz din ce n ce mai mult i se simte invadat, pentru c nu este recunoscut la
adevrata sa valoare i pentru c are impresia c nu este pltit pe msur, sau c munca devine un drog de care nu se
poate lipsi, dar care l apas, senzaie pe care o mascheaz cu supra-activism ineficient, de suprafa

o detaare emoional din ce n ce mai evident, care poate mbrca o varietate de manifestri, de la absena emoiilor fa
de alii pn la o total indiferen la suferina semenilor; aceasta concomitent cu o retragere n sine sau cu o lips de
comunicare

lipsa reaciei fiziologice de autoprotecie

Gezeiten Haus Klinik (GHK) funcioneaz n Bonn i ofer un test gratuit pentru cei interesai s descopere dac au sau nu
simptome de Burn-out. ntrebrile sunt:

1)Avei impresia ca sunteti suprasolicitat?

2) Sunteti mai iritabil ca n urm cu 1 an?
3) V place munca pe care o facei?
4) Suntei continuu surmenat?
5) V simii prea obosit pentru activitati recreative?
6) nregistrai, n ultima vreme, n mod repetat simptome fizice ?
7) V retragei din ce n ce mai mult din cercul de prieteni?
8) Recurgei din ce n ce mai des la alcool?
9) Avei vreo speran ca putei schimba ceva?
10) Avei planuri noi?
11) Dormii bine?
12) Avei timp pentru partener/partener?
13) V nchidei celularul pentru a fi doar cu partenerul, sau pentru o alta ocupaie interesant?
14) V simii gol pe dinuntru?
15) Avei stri de angoas pe care nu le aveai nainte?
16) Vi se pare totul lipsit de sens?
17) Suntei permanent n priz?
18) Avei impresia ca partenerul sau prietenii v evit?
19) Luai sedative sau pastile de dormit?
20) Vi se pare ca pauzele sunt timp pierdut?

Dac ai rspuns la mai mult de 10 ntrebri cu DA probabil c ar fi util s recitii partea final din articol, cea cu referire la