ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE RELAII ECONOMICE INTERNAIONALE

Referat
BILANUL CONTABIL

DANU IULIAN
Anul II, gr.931

Bucureti 2001
 2

CONTINUTUL SI STRUCTURA BILANTULUI CONTABIL

Bilantul este un procedeu specific al metodei contabilitatii care se intocmeste
respectand principiul dublei reprezentari a patrimoniului si este considerat cel mai
reprezentativ instrument de analiza si control folosit de contabilitate.
Bilantul este o lucrare care se elaboreaza pe baza unor norme metodologice
unice si cuprinde indicatorii valorici corelati la nivelul macroeconomic. El se
intocmeste obligatoriu anual, precum si in situatia fuziunii sau incetarii activitatii
societatilor comerciale.
Regiile autonome si societatile comerciale cu capital majoritar de stat intocmesc
si bilanturi trimestriale.
Bilantul contabil se compune din: Bilant, Contul de profit si pierderi si Anexe.
Institutiile publice intocmesc in locul contului de profit si pierderi, contul de executie.
Bilantul se intocmeste pe baza informatiilor din conturi. In acest scop, se
efectueaza o serie de lucrari pregatitoare, cum sunt: intocmirea balantei de verificare a
conturilor, inventarierea patrimoniului si stabilirea diferentelor dintre evidenta
contabila si situatia reala; inregistrarea operatiilor de regularizare referitoare la
diferentele de inventar constatate, amortizari, provizioane, delimitarea in timp a
cheltuielilor si a veniturilor; calcularea rezultatului exercitiului; completarea bilantului
contabil.
Bilantul unitatilor patrimoniale care se desfasoara activitati economice cuprinde
toate elementele de activ si pasiv grupate dupa destinatia pe care o au si dupa sursa lor
de procurare.
In activul bilantului se cuprind urmatoarele grupe de elemente:
1. activele imobilizate, care cuprind la randul lor urmatoarele subgrupe: imobilizari
necorporale, imobilizari corporale si imobilizari financiare;.
2. activele circulante care cuprind urmatoarele subgrupe: stocuri, creante, titluri
de plasament, disponibilitati banesti si alte valori;
3. conturile de regularizare si asimilate-activ, formate din: cheltuieli inregistrate
in avans, diferente de conversie-activ si alte elemente tranzitorii si de
regularizat;
4. primele de rambursare a obligatiunilor.
De mentionat ca in grupa activelor circulante se inscrie in mod distinct
capitalul social subscris si nevarsat.
Pasivul bilantului cuprinde urmatoarele grupe principale de elemente:
1. capitaluri proprii formate din: capitalul social sau individual, primele legate de
capital, diferentele din reevaluare, rezervele, rezultatul reportat si cel
nerepartizat, fondurile, subventiile pentru investitii, provizioanele reglementate;
2. provizioanele pentru riscuri si cheltuieli;
3. obligatiile, formate din: obligatii fata de stat, obligatii fata de personal, obligatii
privind asigurarile si protectia sociala, alte obligatii;
4. conturile de regularizare si asimilate-pasiv, cum sint: veniturile inregistrate in
avans, diferentele de conversie-pasiv, alte elemente trazitorii si de regularizat-
pasiv.
La intocmirea bilantului contabil se au in vedere o serie de probleme, cum sunt:
 3

posturile inscrise in activul si pasivul bilantului sa corespunda cu datele inregistrate

in contabilitate, puse de acord cu situatia reala a elementelor patrimoniale stabilite
pe baza inventarierii;
nu sunt admise compensari intre posturile de activ si pasiv, precum si intre
cheltuieli si venituri;
Una din cele mai importante probleme privind intocmirea bilantului este cea
legata de evaluarea posturilor sale, pentru a conferi acestuia o valoare informationala
sporita, respectiv, imaginea fidela a patrimoniului. Astfel, la incheierea exercitiului
financiar elementele patrimoniale se evalueaza si se refera in bilantul contabil la
valoarea de intrare in patrimoniu, respectiv valoarea contabila pusa de acord cu
rezultatele inventarierii. In acest scop, valoarea de intrare sau contabila, se compara cu
valoarea de utilitate stabilita pe baza inventarierii: pentru elementele de activ,
diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de inregistrare nu se
inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare.
Diferentele constatate in minus se inregistreaza pe seama amortizarii, cand deprecierea
este ireversibila, sau se constituie un provizion, cand deprecierea este reversibila,
valoarea acestor elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea de intrare. Pentru
elementele de pasiv, diferentele constatate in minus nu se inregistreaza in contabilitate,
aceste elemente mintinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferentele constatate in plus
se inregistreaza prin constituirea unui provizion.
Ca regula de elaborare a bilantului este aceea ca soldurile debitoare ale
conturilor se transpun in posturile de activ, iar soldurile creditoare se transpun in
posturile de pasiv. De la aceasta regula fac exceptie conturile cu functiile de rectificare
a valorii unor mijloace economice, cum sunt, de exemplu, contul Uzura imobilizarilor
necorporale, uzura imobolizarilor corporale care, desi au solduri creditoare, apar in
activul bilantului, pentru a-si putea realiza functia de rectificare pe care o au.
Desi este evidenta legatura intre contabilitatea curenta si bilant, nu toate
conturile din contabilitatea curenta se regasesc reflectate ca posturi bilantiere. Exista
conturi folosite in contabilitatea curenta care nu apar deloc in bilant, fie pentru ca isi
incheie functionarea inainte de intocmirea bilantului si nemaiavand sold, nu apar in
bilant, fie ca sunt conturi extrabilantiere. Bilantul contine numeroase astfel de exceptii,
respectiv posturi care inglobeaza solduri ale mai multor conturi folosite in
contabilitatea curenta cu continut economic apropiat. O astfel de situatie o prezinta
posturile de activ: Materii prime, Materii consumabile, Produse finite,
Marfuri si altele atat din activ, cat si din pasiv. Exista si conturi care pot sa apara ca
posturi distincte fie in activul, fie in pasivul bilantului, in functie de soldul pe care il au.
Asemenea exemple pot fi: Impozitul pe profit, Decontari intre unitate si subunitati,
Decontari intre subunitati, Profit si pierdere. In scopul folosirii ca instrument de
analiza si control, toate informatiile din bilant se prezinta in doua momente, si anume:
la inceputul si la sfarsitul exercitiului financiar. In activitatea practica a unitatilor
patrimoniale se intocmesc doua tipuri de bilant: in sistem de baza si in sistem
simplificat.
Bilantul contabil este supus verificarii si certificarii de catre cenzori, contabili
autorizati si experti contabili. Prin certificarea bilantului contabil se confirma ca acesta
reda imaginea fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatului exercitiului.
 4

Bilantul contabil se aproba si se publica intr-o forma simplificata. Dupa

certificare si aprobare, insotit de raportul cenzorilor, se depune la directia generala a
finantelor publice si controlul financiar de stat judeteana si a municipiului Bucuresti.

LUCRRI CONTABILE DE NCHIDERE A EXERCIIULUI

FINANCIAR

Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie. In acest

scop, pe baza bilantului contabil se determina situatia patrimoniului, situatia financiara
si rezultatul obtinut.
Relatia de principiu prin care se evalueaza situatia patrimoniului este de forma:
Situatia neta a patrimoniului (cap. propriu) = activul patrimoniului datoriile

Situatia financiara se dezvaluie pe baza relatiei:

Trezorerie = fond de rulment necesarul de fond de rulment

In ceea ce priveste rezultatul, acesta se calculeaza prin relatia

Rezultatul contabil = venituri cheltuieli

Dupa cum am mai mentionat deja, documentul folosit pentru finalizarea

exercitiului este bilantul contabil. In modelul de contabilitate din Romania, bilantul
contabil in formatia sa completa este alcatuit din bilant, contul de profit si pierdere,
anexa la bilant si raportul de gestiune; toate formeaza un tot indivizibil.
Intocmirea bilantului cu intreaga sa formatie de documente de sinteza reprezinta
un proces complex de agregare a datelor in vederea constituirii indicatorilor
economico-financiari privind situatia patrimoniului si rezultatele obtinute. Derularea
acestui proces se concretizeaza intr-o suita de lucrari, dintre care unele cu caracter
preliminar, iar altele referitoare la redactarea sau completarea propriu-zisa a bilantului.
Lucrarile preliminare sunt denumite lucrari de inchidere a exercitiului, fiind
structurate astfel:
1. Stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere.
2. Inventarierea generala a patrimoniului.
3. Contabilitatea operatiilor de regularizare privind:
a) diferentele de inventar;
b) amortizarile;
c) provizioanele pentru deprecieri;
d) provizioane pentru riscuri si cheltuieli;
e) diferentele de conversie si diferentele de curs valutar;
f) delimitarea in timp a cheltuielilor si a veniturilor.
4. Stabilirea balantei conturilor dupa inventariere.
5. Determinarea rezultatului exercitiului si distribuirea profitului sau finantarea
pierderii.
6. Redactarea bilantului contabil.
 5

CONTABILITATEA OPERATIILOR DE REGULARIZARE

1. Operatii privind regularizarea plusurilor si minusurilor de inventar

Odata stabilite rezultatele inventarierii, plusurile si minusurile de inventar, se

procedeaza la inregistrarea si decontarea lor gestionara. A efectua aceasta operatie
inseamna a regulariza rezultatul inventarierii.
In principiu, plusurile se inregistreaza ca intrari in patrimoniul intreprinderii, iar
minusurile se imputa. Daca lipsurile constatate la inventariere nu sunt din vina cuiva,
se deconteaza, dupa caz, asupra cheltuielilor sau veniturilor intreprinderii. De
asemenea, se pot admite compensari cantitative ale lipsurilor cu plusurile, in cazurile in
care exista riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi produs, fara a se diminua
patrimoniul unitatii. Compensarea se admite, de regula, numai pentru aceeasi perioada
de gestiune si la acelasi gestionar.
In raport de natura structurilor de activ si de pasiv, inventariate, regularizarea
diferentelor de inventar genereaza urmatoarele tipuri de inregistrari:

a) plusurile de ative imobilizate, la valoarea de inventar,

20, 21, 23, 26 = 131

Conturile de active imobilizate Subventii pentru investitii
 6

a) Plusurile de stocuri cumparate:

30, 31, 32, 35, 36, 37 = 60

Conturi de stocuri Cheltuieli cu materii prime, materiale
si marfuri (pe fiecare categorie de
stocuri)

In cazul plusurilor de stocuri privind produsele si productia in curs de executie,

inregistrarea este de forma:
33, 34 = 71
Conturi de stocuri Venituri din productia stocata
Inregistrarile de mai sus se fac la valoarea contabila de intrare, egala cu costul
de productie.
a) Plusurile de titluri de plasament:

50 = 664
Titluri de plasament Cheltuieli prvind titlurile de
plasament cedate

a) Plusurile constatate la inventarierea casieriei, la societatile cu capital privat:

531 = 771
Casa Venituri exceptionale din operatii de
gestiune

Pentru minusurile de inventar neimputabile, cu exceptia minusurilor de casa,

inregistrarile sunt de sens invers cu cele prezentate in cazul plusurilor, iar in cazul
activelor imobilizate tipul de inregistrare este:
28 = 20, 21, 23, 26
Amortizari privind imobilizarile Conturile de active imobilizate
6721
Cheltuieli privind activele cedate

Daca minusurile de inventar de natura activelor circulante sunt imputabile,

inregistrarile sunt similare cu cele efectuate in cazul minusurilor neimputabile.
Totodata, pentru valoarea imputata se face inregistrarea:
461 = 758
Debitori diversi Alte venituri din exploatare
4427
TVA colectata
 7

2. Operatii privind calculul amortizarilor

La inchiderea exercitiului financiar, cu ocazia inventarierii generale a
patrimoniului, este normal ca valoarea de inventar sa fie egala cu valoarea ramasa de
amortizat. Daca valoarea de inventar este mai mica decat cea ramasa de amortizat,
diferenta se regularizeaza astfel:
a) inregistrarea unei amortizari exceptionale, in cazul in cazul in care se constata o
depreciere ireversibila (exemplu mijloacele fixe inutilizabile propuse pentru
casare);
b) constituirea unor provizioane pentru deprecierea mijloacelor fixe, in cazul cand se
constata o depreciere reversibila sau relativa;

68 = 28
Cheltuieli cu amortizarile si cu Amortizari privind imobilizarile
provizioanele

2. Operatii privind provizioanele pentru deprecieri

Provizioanele pentru deprecieri vizeaza acele elemente de activ neamortizabile
a caror valoare de inventar la data inchiderii exercitiului este mai mica decat valoarea
contabila de intrare. Aceste miscari de valoare au un caracter reversibil, in consecinta
sunt regularizate la inchiderea conturilor. In acest scop se procedeaza astfel:
a) in situatia in care deprecierea calculata pe baza inventarului (valoarea contabila
valoarea de inventar) este superioara provizionului constituit (soldul creditor al
conturilor de provizioane pentru deprecieri), se constiruie un provizion suplimentar,
iar inregistrarea de principiu este:
68 = 29, 39, 49, 59
Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Conturi de provizioane pentru
depreciere
b) in cazul in care deprecierea constatata pe baza inventarului este inferioara
provizionului constituit, se diminueaza provizionul inregistrat cu diferenta
corespunzatoare efectuandu-se inregistrarea de principiu:
29, 39, 49, 59 = 78
Conturi de provizioane pentru depreciere Venituri din provizioane
Aceasta este metoda reluarii provizioanelor.

DETERMINAREA REZULTATULUI EXERCITIULUI

Formula generala de calcul a rezultatului contabil inainte de impozitare este:
Rezultatul = Veniturile din livrarea Cheltuieli angajate pentru
contabil bunurilor mobile, a bunurilor realizarea veniturilor
imobiliare pentru care s-a
transferat dreptul de
proprietate, servicii prestate si
lucrari executate, inclusiv din
castiguri de orice natura
 8

Din punct de
Profitul vedere contabilCheltuielile
Veniturile pentru a stabili Cheltuie-lile
rezultatul exercitiului
Deduce- se
impozabil =
procedeaza la inchiderea
realizate
conturilor de cheltuieli +
corespon-si de venituri.
Relatiile dintre
nededuc- rileconturi
fiscale
intervenite cu aceasta ocazie sunt: tibile
dente
a) inchiderea conturilor de cheltuieli, pentru soldurile debitoare,
veniturilor
realizate
121 = 6
Profit si pierdere Conturile de cheltuieli

a) inchiderea conturilor de venituri, pentru soldurile creditoare:

7 = 121
Conturile de venituri Profit si pierdere

Legea contabilitatii nr. 82/1991 prevede ca in contabilitate profitul sau

pierderea se stabileste lunar. Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului
nr.70/1994 privind impozitul pe profit stabileste ca profitul impozabil si impozitul pe
profit se calculeaza si evidentiaza lunar cumulat de la inceputul anului fiscal.
IMPOZITAREA PROFITULUI
Pentru impozitarea profitului, trebuie pornit de la realitatea ca nu in toate
cazurile principiile contabile subordonate imaginii fidele sunt convergente in
totalitate cu principiile impunerii fiscale. De aceea, trebuie de facut distinctie
intre rezultatul contabil si rezultatul fiscal.
Rezultatul contabil reprezinta suma globala a profitului sau pierderii
exercitiului financiar ce figureaza in contul 121 Profit si pierdere inainte de
impozitare.
Rezultatul fiscal reprezinta profitul impozabil sau pierderea fiscala a
exercitiului, stabilit potrivit regulilor fiscale si in functie de care se calculeaza volumul
impozitelor exigibile (sau rambursabile).
Din punct de vedere fiscal, potrivit Ord. Guv. Nr.70/1994 privind impozitul pe
profit, masa profitului impozabil se determina pe baza relatiei:

Potrivit normelor fiscale, cheltuielile sunt deductibile numai daca sunt aferente
realizarii veniturilor si cele considerate deductibile conform prevederilor legale in
vigoare.
Cheltuieli pentru care nu se admite reducerea sunt:
a) impozitul pe profit datorat si impozitul pe venitul realizat din strainatate;
b) amenzile si penalitatile datorate catre autoritatile romane sau straine;
c) cheltuielile pentru protocol, reclama si publicitate care depasesc limitele
prevazute de legea bugetara anuala;
 9

d) sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor si

provizioanelor peste limitele legale. In cadrul rezervelor legale in limita a 5% din
profitul contabil anual pana ce acesta va atinge 20% din capitalul social;
e) cheltuielile de sponsorizare care depasesc limitele cotei prevazute de lege;
f) sumele care depasesc limitele cheltuielilor considerate dedeuctibile, conform
legii bugetelor anuale.
Deducerile fiscale cuprind: dividendele primite de la alta persoana juridica
romana, sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea fondului de rezerva in limita
a 5% din profitul contabil anual, pana cand acesta va atinge 20% din capitalul social,
veniturile din provizioanele pentru care nu s-a admis deducerea, alte elemente stabilite
prin norme legale.

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI

In Romania, incepand cu 1 ianuarie 1994, s-a introdus modelul contului de
profit si pierdere in format lista, cu prezentarea cheltuielilor si veniturilor dupa
natura lor economica.
Structurarea informatiilor in contul de profit si pierdere pleaca de la natura
operatiilor economico-financiare desfasurate de un titular de patrimoniu, intr-o
perioada de gestiune. Operatiile efectuate intr-o intreprindere sunt foarte eterogene
prin continut: unele sunt operatii comerciale (de ex., vanzari si cumparari de bunuri),
altele sunt operatii juridice (ca, de ex., absorbtia unei alte persoane juridice sau
sciziunea in mai multe entitati juridice); unele sunt tranzactii financiare (de ex.,
amortizarea reflecta deprecierea ireversibila a unui bun, iar constituirea de provizioane
pentru risc valutar acopera deprecierile monetare) sau sunt cauzate de natura
(consecintele economice ale unui cutremur sau ale unei inundatii).
Datorita eterogenitatii operatiilor economico-financiare, acestea sunt grupate in
mase relativ omogene numite activitati, in functie de caracterul ordinar, obisnuit si
repetitiv al acestora. Astfel, toate operatiunile legate de activitatea principala sau de
exploatare, care se identifica cu insusi obiectul de activitate al unei intreprinderi, sunt
considerate operatiuni curente. Operatiunile curente prezinta in cadrul fiecarei
intreprinderi un caracter specific, legat de activitatea acesteia, si au un caracter ordinar
si repetitiv, si care genereaza rezultatul curent.
Rezultatul curent corespunde unui profit curent si real: este considerat curent
deoarece nu include rezultatul exceptional si real, deoarece acest rezultat este
determinat in afara oricaror constrangeri ce actioneaza asupra contabilitatii, indeosebi
fiscale.
Notiunea de activitate curenta, care regrupeaza operatiile curente, nu se
suprapune cu notiunea de activitate de exploatare, care este componena esentiala, dar
nu unica. Activitatea curenta include si operatiuni accesorii, din moment ce acestea
prezinta un anumit grad de permanenta. In consecinta, notiunea de repetivitate este
primordiala pentru a face distinctia intre operatiunile curente si operatiunile
exceptionale. Deci, operatiunile care nu sunt legate de obiectul de activitate al
intreprinderii, dar care au un caracter permanent, sunt operatiuni curente. Aceste
operatiuni se disting de operatiunile exceptionale, care au un caracter nerepetitiv,
accidental. De ex., pentru orice intreprindere de productie sau de comert, vanzarea
 10

unor mijloace fixe (cum ar fi mijloacele de transport) este o operatiune exceptionala

deoarece nu are caracter permanent, repetitiv. In schimb, penru alte intreprinderi,
aceeasi operatiune este considerata o operatiune curenta: este cazul firmelor de
inchiriere de automobile care revand in mod sistematic vehiculele folosite pentru
inchiriere, dupa un termen relativ scurt de utilizare. Insa, criteriul repetitivitatii unei
operati nu este esential in delimitarea ei ca operatie curenta sau exceptionala, dar nu
suficient.
Astfel, cheltuielile exceptionale cu provizioanele pentru deprecieri sunt
categorisite ca fiind exceptionale, deoarece corespund unei deprecieri cu un atare
caracter, deci alta decat o depreciere normala.
Un statut aparte il au operatiunile financiare, care includ atat operatiuni
obisnuite, cat si cu caracter exceptional. Operatiunile exceptionale care au un caracter
financiar sunt considerate operatiuni financiare deoarece natura financiara a unei
operatiuni primeaza asupra caracterului ei exceptional.
Operatiunile de exploatare si cele financiare constituie activitatea curenta a
intreprinderii.
Fiecare tip de activitate (exploatare, financiara si exceptionala) este generatoare
de fluxuri de cheltuieli, venituri si rezultate, macheta contului de profit si pierdere, in
format lista, fiind urmatoarea:
Contul de profit si pierderi la data de...
Denumirea indicatorilor Exercitiul financiar
Precedent Incheiat
I. Venituri din exploatare
II. Cheltuieli de exploatare
III. Rezultat din exploatare (I-II)
IV. Venituri financiare
V. Cheltuieli financiare
VI. Rezultat financiar (IV-V)
VII. Rezultat curent al exercitiului (I+IV-II-V)
VIII. Venituri exceptionale
IX. Cheltuieli exceptionale
X. Rezultat exceptional (VIII-IX)
XI. Venituri totale (I+IV+VIII)
XII. Cheltuieli totale (II+V+IX)
XIII. Rezultatul brut al exercitiului (XI-XII)
XIV. Impozit pe profit
XV. Rezultatul net al exercitiului (XIII-XIV)

Prezentare contului de rezultate in format lista ofera avantajul ca permite

delimitarea rezultatului curent (provenit din activitatile de exploatare si financiara), de
rezultatul exceptional, stiind ca acesta din urma este caracterizat printr-o variatie
semnificativa de la un an la altul si de la o intreprindere la alta. In plus, aceasta
delimitare este necesara si pentru faptul ca rezultatul curent este un indicator important
in aprecierea performantelor activitatii oricarei intreprinderi. Cheltuiala cu impozitul pe
profit este suportata la nivel global, pentru intreaga activitate a intreprinderii.
In Romania, contul de profit si pierdere este o componenta a documentelor
contabile de sinteza si se intocmeste, in mod obligatoriu, de catre toate unitatile
patrimoniale, indiferent de forma de proprietate, fie in sistem de baza (unitatile
patrimoniale mari), cu o structura informationala mai detaliata, fie in sistem
simplificat (unitatile patrimoniale mici si mijlocii), cu o structura informationala mai
 11

putin detaliata. Informatiile de contul de rezultate sunt referitoare atat la exercitiul

incheiat, cat si la cel precedent.

BILANTUL CONTABIL
Activ Nr. Exercitiul financiar
Rd. Precedent Incheiat
IMOBILIZARI NECORPORALE 01
Cheltuieli de constituire si de cercetare-dezvoltare (ct.201+203-
2801-2803-290)
Alte imobilizari 02 230 2720
(ct.205+207+208-2805-2807-2808-290)

Imobilizari necorporale in curs 03 - -

(ct.230-293)
TOTAL (rd.01 la 03) 04 230 2720
IMOBILIZARI CORPORALE 05 - -
Terenuri (ct.211+2810-291)
Cladiri si constructii speciale (ct.2121-2811-291) 06 15 000 13 500
Masini si utilaje (ct.2122+2123+2125-2812-2813-2815-291) 07 40 000 80 000
Alte imobilizari corporale (ct.2124+2126+2127+2128-2814- 08 9 000 16 000
2816-2817-2818-291)
Imobilizari in curs (ct.231-293) 09 - -
TOTAL (rd.05 la 10) 10 64 000 109 500
IMOBILIZARI FINANCIARE 11 - 5 800
Titluri de participare (ct.261-269-296)
Alte titluri imobilizate (ct.262+263-269-296) 12 - -
Creante imobilizate (ct.267-296) 13 - 2 950
TOTAL (rd.11 la 13) 14 - 8 750
ACTIVE IMOBILIZATE-TOTAL (rd.04+10+14) 15 64 230 120 970
STOCURI 16 100 000 42 000
Stocuri de materii prime si materiale, obiecte de inventar si
stocuri aflate la terti (ct.300+301+308+321+323-
322+328+351+352+354+356+357+358-390-391-392-395)
Productia in curs de executie (ct.331+332-393) 17 - -
Produse (ct.341+345+346+348-394) 18 - 91 170
Animale (ct.361+368-396) 19 - -
Marfuri (ct.371+378-397+381+388-398) 20 80 000 91 000
TOTAL (rd.16 la 20) 21 180 000 224 170
ALTE ACTIVE CIRCULANTE 22 - -
Furnizori-debitori (ct.409)
Clienti si conturi asimilate (ct.411+413+416+418-491 23 2 200 5 300
Alte creante 24 380 1 730
(ct.425+4282+4382+441+4424+4428+445+446+447+448
2+4484+451+4581+461+481+482-495-496)
Decontari cu asociatii privind capitalul (ct.456) 25 - -
Titluri de plasament (ct.502+503+505+506+508-590) 26 1 000 1 800
Conturi la banci, casa si acredetive 27 11 320 31 830
(ct.511+512+5187+531+532+541+542)
TOTAL (rd.22 la 27) 28 14 900 40660
II. ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL (rd.21+28) 29 194 900 264 830
CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE 30 870 100
Cheltuieli inregistrate in avans (ct.471+473)
Diferente de conversie-activ (ct.476) 31 - 300
III. CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE - TOTAL 32 870 400
(RD.30+31)
IV. PRIME PRIVIND RAMBURSAREA OBLIGATIUNILOR 33 - -
(ct.169)
TOTAL ACTIV (rd.15+29+32+33) 34 260 000 386 200
 12

PASIV Nr. Exercitiul financiar

Rd. Precedent Incheiat
Capital social sau individual (ct.101+108), din care: 35 200 000 204 000
-capital subscris varsat (ct.1012) 36 200 000 204 000
Prime legate de capital (ct.104) 37 - 2 000
Diferente din reevaluare (ct.105) 38 - -
Rezerve (ct.106) 39 36 000 39 000
Rezultatul reportat (ct.107) 40 - 1 000
Rezultatul exercitiului (Profit+, Pierdere-) 41 10 000 12 000
Repartizarea profitului (ct.129) 42 - -
Fonduri (ct.11) 43 - -
Subventii pentru investitii (ct.13) 44 - 22 500
Provizioane reglementate (ct.14) 45 - 3 500
I. CAPITALURI PROPRII-TOTAL (rd.35+37 la 45) 46 246 000 284 000
Provizioane pentru riscuri (ct.111+1512+1518) 47 - 4 000
Provizioane pentru cheltuieli (ct.1511+1512+1518) 48 - 300
II.PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI 49 - 4 300
(rd.47+48)
Imprumuturi si datorii asimilate (ct.16+512+5186+519) 50 8 200 43 000
Furnizori si conturi asimilate (ct.40) 51 5 800 44 300
Clienti-creditori (ct.419) 52 - -
Alte datorii (ct.42+43+44+45+462) 53 - 10 400
III.DATORII-TOTAL (4d.50 la 53) 54 14 000 97 700
CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE Venituri 55 - 200
inregistrate in avans (ct.472)
Diferente de conversie-pasiv (ct.477) 56 - -
IV.CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE - Total 57 - 200
(rd.55+56)
TOTAL PASIV (rd.46+49+54+57) 58 260 000 386 200

) Conturi de repartizat dupa natura elementelor respective

) Solduri debitoare ale conturilor respective
) Solduri creditoare ale conturilor respective
)Conturile respective se utilizeaza numai de cooperativele de credit
 13

BIBLIOGRAFIE:

1. Feleag N. i colectiv Contabilitate aprofundat, Editura

Economic, Bucureti,1996
2. Mihai Ristea, Corina Cucu, Corina Lazarescu Contabilitatea
Intreprinderii, vol.I, Ed. Mrgritar, Bucureti, 1997
3. Ord. 403 al MF, publ. n Monitorul Oficial nr.480/1999
4. Octavian Bojian Contabiliate General, Edit. Eficient,
Bucureti, 1998