Sunteți pe pagina 1din 10

Srmanii soldai ai lui Christos i ai Templului lui Solomon (latin Pauperes

commilitones Christi Templique Solomonici), cunoscui mai ales sub numele de


templieri sau Ordinul Templului (francez Ordres du Temple sau Templiers), Au
fost unul dintre cele mai cunoscute ordine clugreti militare (catolice) cretine.
[1] A luat natere la iniiativa francezului Hugo de Payens n anul 1119 n
Ierusalim, ca o organizaie militar-clugreasc, cu scopul declarat de a apra pe
peregrinii (cltori) cretini n ara Sfnt.

Recunoscut oficial de Biserica catolic, prin acceptarea de ctre papa


Inoceniu al II-lea n 1139 a formei lui de organizare, Ordinul a crescut repede ca
numr de membri i putere. Ordinul (Organizaia) cuprindea clugri militari
rzboinici, clugri capelani i clugri de serviciu (slujitori). Cavalerii templieri
puteau fi recunoscui la mbrcminte, dup o mantie alb cu o cruce roie,
distinctiv, i erau printre cei mai bine echipai, antrenai i disciplinai rzboinici
din perioada cruciadelor.[2] Membrii Ordinului care nu erau rzboinici au creat o
puternic infrastructur economic n ntreaga cretintate, introducnd pentru
prima oar proceduri financiare care au reprezentat nceputul sistemului bancar,
[3] i au construit numeroase fortificaii n Europa i ara Sfnt.

Succesul templierilor era strns legat de succesul cruciadelor, ei fiind


sprijinii de biserica catolic. Cnd ara Sfnt a fost pierdut, iar clugrii
militari templieri au suferit nfrngeri zdrobitoare, sprijinul pentru existena
ordinului s-a stins. Zvonurile despre ceremoniile iniiatice secrete ale lor au creat
nencredere, iar regele Filip al IV-lea al Franei, puternic ndatorat ordinului, a
nceput s fac presiuni asupra papei Clement al V-lea. Vineri, 13 octombrie
1307, regele Filip a arestat majoritatea membrilor Ordinului, inclusiv pe Marele
Maestru Jacques de Molay, i, dup ce le-a obinut mrturisirile prin tortur, i-a
ars pe rug.[4] n 1312, papa Clement, sub presiune din partea regelui Filip, a
dizolvat cu fora ntregul ordin. Dispariia brusc a unei componente importante
din societatea european a acelor timpuri a dat natere la speculaii i legende,
care trezesc i astzi interes.

Templierii apar imediat dup prima Cruciad. n 1119, un nobil Francez din
regiunea Champagne, Hughes de Payens, mpreun 8 cavaleri alei dintre rudele
sale, a creat Ordinul Cavalerilor Templieri. Misiunea lor declarat era de a proteja
pelerinii din ara Sfnt. Cu acordul regelui Baldwin al II-lea al Jerusalimului, i-
au nfiinat sediul pe Muntele Templului, unde este acum Moscheea Al Aqsa.

Muntele Templului este sacru pentru Evrei, Cretini i pentru Musulmani,


deoarece este o locaie important n istorie. Se crede c aici ar fi ruinele din
Templul lui Solomon, unde s-ar fi ascuns iniial Sfntul Graal. Este o locaie
important i pentru musulmani. Se spune c aici este piatra de pe care s-a
ridicat la cer Mohamed, iar n secolul al VII-lea, Califul Abd al Malik a construit o
important moschee, Domul din Piatr. Cruciaii au transformat-o n catedral,
numind-o Templum Domini, i astfel i-au luat numele de Templieri. Catedrala a
devenit un model pentru catedralele Templierilor, precum Catedrala templului din
Londra.
Nu se tiu foarte multe despre activitatea ordinului din primi 9 ani. Dar n
1128 ei au devenit foarte cunoscui n Europa. Au nceput o campanie de
strngere de fonduri, prin care solicitau bani, pmnturi sau chiar pe fiii nobililor,
pentru a se altura ordinului. Eforturile lor au fost susinute de un personaj
proeminent din partea bisericii Bernard din Clairvaux (mai trziu a fost
sanctificat), el fiind nepotul unuia din cei 9 templieri care au format iniial
Ordinul. n acelai an a avut loc Conciliul de la Troyes, n urma cruia Ordinul a
primit recunoaterea oficial. In 1130 Regele Aragonului din Spania a lsat prin
testament mari ntinderi de pmnt. Donaiile au devenit o practica folosit de
toi noii membri.

In 1139, papa Papa Inoceniu al II-lea a dat un ordin prin care Cavalerii
Templieri deveneau i mai puternici. Acest ordin permitea Cavalerilor Templieri s
treac liber graniele, s fie exclui de la plata taxelor, iar singura autoritate
recunoscut rmnea doar Papa. Aceasta era o confirmare a puterii lor, care se
pare ca a fost susinut de patronul Ordinului, Bernard de Clairvaux, pentru c l-a
ajutat pe Papa Innocentiu s conduc biserica Catolic.

Dup ce Ierusalimul a fost cucerit n iulie 1099 ca urmare a primei


cruciade, muli pelerini europeni s-au ndreptat spre locurile numite de ei ara
Sfnt. Totui, dei oraul era relativ sub control, restul statelor cruciate nu erau.
Bandiii erau prezeni n numr mare, i muli pelerini erau mcelrii, uneori cu
sutele, pe drumul de la Jaffa, situat pe coast, n ara Sfnt.[5]

n jurul anului 1119, cavalerul francez Hugues de Payens i ruda sa


Godfrey de Saint-Omer, veterani ai primei cruciade, propun crearea unui ordin
monastic (clugresc) pentru protecia acestor pelerini.[6] Regele Balduin al II-
lea al Ierusalimului a acceptat aceast cerere, oferindu-le drept cartier general
Muntele Templului, n moscheea Al Aqsa care fusese capturat. Muntele
templului avea un aer mistic, deoarece se credea c se afl deasupra ruinelor
Templului lui Solomon.[2][7] Cruciaii numeau prin urmare Moscheea Al Aqsa
Templul lui Solomon, i de aici ordinul i-a tras numele de Srmanii soldai ai lui
Cristos i ai Templului lui Solomon, sau cavalerii "templieri". Cu puine resurse
financiare la dispoziie, ordinul de aproximativ nou cavaleri se baza pe donaii
pentru a supravieui. Emblema lor era reprezentat de doi cavaleri ce clreau
acelai cal, simbol al srciei.

Srcia templierilor nu a durat mult vreme. Ordinul avea un sprijin


important n persoana lui Bernard de Clairvaux, un cleric de frunte, i nepot al
unuia dintre cavalerii fondatori. El a vorbit i scris cu convingere n numele lor, i
n 1129, la Conciliul din Troyes, Ordinul a fost oficial recunoscut de Biseric. O
dat cu acest act formal, templierii au devenit o destinaie preferat a donaiilor
din Europa, primind bani, pmnturi i fii de nobili de la familii dornice s sprijine
lupta (considerat cretin) din ara Sfnt. Un alt beneficiu l-au primit n 1139,
cnd bula papal a papei Inoceniu al III-lea Omne Datum Optimum i-a scutit pe
templieri de la supunerea la legile locale. Acest lucru nsemna c templierii
puteau traversa liber orice granie (n Vest-europa), nu trebuiau s plteasc
taxe, i nu rspundeau dect n faa papei.[8]

Cu o misiune clar i cu resurse abundente la dispoziie, Ordinul a crescut


repede. Templierii erau adesea fora de avangard n btlii cheie ale Cruciailor,
cnd cavalerii n armur atacau frontal, ntr-un dispozitiv n form de vrf de
lance, n ncercarea de a sparge liniile adversarilor. Una dintre cele mai mari
victorii a fost la Btlia de la Montgisard, din 1177, cnd o armat cretin din
care fceau parte i circa 500 de templieri a reuit s nving o armat a lui
Saladin de peste 26.000 de soldai.[9]

Dei misiunea principal a Ordinului era militar, doar un numr mic de


membri se afla efectiv pe frontul de lupt. Restul aveau un rol de sprijin (un fel
de spate al frontului, "templier") , att pentru ajutorul individual al cavalerilor,
ct i pentru a asigura buna funcionare a infrastructurii financiare. Templierii,
dei fcuser un jurmnt de srcie, n realitate n timp au ajuns s controleze
bogii ce depeau cu mult donaiile directe pentru cauza lor. Unii nobili
participani la cruciade i depuneau averea n minile templierilor, pentru
perioada ct erau plecai. Acumularea de bogii n acest mod n Europa i ara
Sfnt a dus la apariia primelor scrisori de credit, pentru pelerinii ce cltoreau
n ara Sfnt. La plecare, ei i depuneau averea unui cavaler din regiunea
respectiv, de la care primeau un document ncifrat, indicnd valoarea sumei
deinute, pe care l foloseau la sosirea n ara Sfnt pentru recuperarea
fondurilor; acest sistem a mbuntit att sigurana pelerinilor, care nu mai erau
vizai de hoi, dar a i sporit nemeritat averea templierilor.[2][10]

Pe baza acestui amestec de donaii i de afaceri, templierii au stabilit o


reea financiar n ntreaga cretintate. Deineau suprafee ntinse att n
Europa ct i n Orientul Mijlociu; cumprau i foloseau ferme i podgorii;
construiau biserici i castele; erau implicai n manufactur, importuri i
exporturi; aveau propria lor flot naval, i, pentru un timp, deineau ntreaga
insul Cipru. Templierii au fost numii uneori ca prima corporaie multinaional.
[9]

La jumtatea secolului al XII-lea, cruciadele ncepuser s-i piard


puterea, deoarece nu ntotdeauna i atingeau scopul reclamat. Lumea
musulman era mai unit sub lideri eficieni precum Saladin, iar faciunile
cretine erau mcinate de lupte interne. Templierii s-au aflat uneori n conflict cu
celelalte dou mari ordine cretine, cavalerii ospitalieri i cavalerii teutoni
(germanici), iar deceniile de lupte pentru domeniile feudale au slbit poziiile
cretine. Dup mai multe nfrngeri dezastruoase, incluznd btlia decisiv de
la Hattin, Ierusalimul a fost pierdut n faa lui Saladin n 1187. Cruciaii au ocupat
din nou oraul n abia n 1229 (fr ajutor de la templieri), dar numai pentru
scurt timp. n 1244, musulmanii au reocupat oraul, care nu a mai fost controlat
vreodat de cretini pn n 1917, cnd britanicii l-au luat de la otomani.[11]
Templierii au fost obligai s i mute cartierul general n alte orae din
nord, cum ar fi portul Acra, pe care l-au deinut secolul urmtor. A fost ns pn
la urm pierdut n 1291, urmat de ultimele lor fortree de pe continent, Tortosa
(n Siria de astzi) i Atlit. S-au stabilit n continuare n Limassol, Cipru,[12]
pstrnd o garnizoan pe mica insul Arwad, lng coast, n apropiere de
Tortosa. S-au ncercat aciuni militare coordonate cu mongolii,[13] printr-o nou
for de invazie de pe Arwad. n 1302, totui, ei au pierdut i acea insul, ultimul
loc din ara Sfnt aflat n minile lor.[9]

Misiunea militar a ordinului nemaifiind la fel de important, sprijinul


acordat organizaiei s-a risipit. Situaia era totui mai complicat, cci dup mai
mult de dou sute de ani de existen, templierii deveniser o parte a vieii
social-economice zilnice n Europa. Organizaia era prezent pe scar larg la
nivel local, cu mii de sedii n toat Europa. Templierii administrau multe
ntreprinderi, i muli europeni intrau zilnic n contact cu ei, de exemplu lucrnd
la o ferm sau podgorie, ori folosind Ordinul ca pe o banc n care s i
depoziteze averea personal. Ordinul, ns, rmnea n continuare independent
de stpnirea local (deci era "neimpozabil"), practic fiind un "stat n stat". Avea
de asemenea o armat cu care putea strbate liber toate graniele, ns nu mai
avea un cmp de lupt clar, adic un adversar acceptabil i pentru restul
societii. Aceast situaie a mrit tensiunile cu o parte a nobilimii europene, n
contextul n care templierii se artau interesai n fondarea unui propriu stat
monastic (clugresc), dup cum fcuser cavalerii teutoni (germanici) n Prusia
dup 1226.[10]

n 1305, noul pap, Clement al V-lea, aflat n Frana, a trimis scrisori


Marelui Maestru templier Jacques de Molay i celui ospitalier Fulk de Villaret
pentru a discuta posibilitatea fuziunii celor dou ordine. Niciunul nu agrea ideea,
dar papa a insistat i i-a invitat pe amndoi n Frana pentru a discuta situaia.
De Molay a sosit primul la nceputul lui 1307, dar de Villaret a ntrziat cteva
luni. n timp ce ateptau, De Molay i Clement au discutat acuzaiile aduse cu doi
ani nainte de un templier exclus (din ordin). Aceste acuzaii erau n general
considerate false, dar Clement i-a trimis regelui Filip al IV-lea al Franei o cerere
scris pentru ajutor n investigaie. Regele era deja ndatorat templierilor dup
rzboiul su cu englezii, i a decis s foloseasc zvonurile existente n propriul
su scop. A nceput s pun presiune pe Biseric s acioneze mpotriva
ordinului, pentru a se elibera de datorii.[14]

n data de vineri, 13 octombrie, 1307 (o dat legat greit de originea


superstiiei zilei de vineri 13),[15][16] Filip a ordonat ca Molay i ali templieri
francezi s fie arestai simultan. Ei au fost acuzai de numeroase erezii, i
torturai pentru obinerea de mrturisiri de blasfemie. Mrturisirile, dei obinute
sub presiune, au provocat un scandal la Paris. Dup alte insistene din partea lui
Filip, papa Clement a emis bula Pastoralis Praeeminentiae la 22 noiembrie, 1307,
care cerea tuturor monarhilor cretini din Europa s-i aresteze pe templieri i s
le confite averile.[17]
Papa Clement a cerut audieri papale pentru a determina vinovia sau
nevinovia templierilor, i, o dat eliberai de tortura inchizitorilor, muli i-au
retras mrturisirile. Unii aveau suficient experien legal pentru a se apra n
procese, dar n 1310, Filip le-a blocat tactica, folosind mrturiile forate
precedente ca justificare pentru arderea pe rug a zeci de templieri la Paris.[18]
[19]

Mnstirea lui Cristos din castelul Tomar, Portugalia. Construit n 1160 ca


o fortrea pentru cavalerii templieri, a devenit cartierul general al
redenumitului Ordin al lui Cristos. n 1983, a devenit un loc din patrimoniul
mondial UNESCO.[20] Cum Filip amenina cu aciuni militare dac papa nu i
respecta dorinele, Clement a acceptat n cele din urm dizolvarea ordinului,
invocnd scandalul public provocat de mrturisiri. La Conciliul de la Vienne din
1312, a emis o serie de bule papale, ntre care Vox in excelso, care dizolva oficial
Ordinul, i Ad providam, care oferea cea mai mare parte a posesiunilor
templierilor ospitalierilor.[21]

Ct despre conductorii Ordinului, Marele Maestru Jacques de Molay, care


mrturisise sub tortur, i-a retras declaraia. Asociatul su, Geoffrey de
Charney, preceptor al Normandiei, i-a urmat exemplul, i a insistat pe
nevinovia sa. Ambii au fost declarai vinovai de a fi redevenit eretici, i au fost
condamnai s ard pe rug la Paris, pe 18 martie, 1314. Se spune c de Molay a
rmas sfidtor pn la sfrit, cernd s fie legat astfel nct s fie cu faa la
catedrala Notre Dame, i s i in minile mpreunate.[22] Dup legend, a
strigat dintre flcri c att papa Clement, ct i regele Filip l vor ntlni n
curnd n faa lui Dumnezeu. Papa Clement a murit o lun mai trziu, iar regele
Filip ntr-un accident de vntoare nainte de sfritul anului.[23]

Odat cu dispariia conductorilor Ordinului, restul templierilor din Europa


au fost fie arestai i judecai (nefiind aproape n totalitate condamnai), absorbii
n alte ordine militare, precum Cavalerii ospitalieri sau Ordinul de Calatrava, sau
lsai s se retrag i s triasc n continuare n pace. E posibil ca unii s fi fugit
n teritorii ce nu erau sub controlul papei, precum Scoia excomunicat. Acolo, au
luptat pentru regele Robert Bruce (la acea vreme excomunicat i el). Templierii
au avut o influen important asupra istoriei Scoiei, inclusiv n ncercrile de
restaurare a dinastiei Stuart n Regatul Unit. Organizaia templier din Portugalia
doar i-a schimbat numele, din Ordinul Templului n Ordinul lui Cristos.[24]

n 2001, un document cunoscut ca "Pergamentul de la Chinon" a fost


descoperit n Arhivele Vaticanului, dup ce aparent a fost catalogat greit n
1628. Este o nregistrare a procesului templierilor i arat c papa i-a absolvit
iniial pe templieri de toate ereziile n 1308, nainte de a desfiina ordinul n
1312.[25][26] n octombrie 2007, documentele secrete despre procesul
templierilor, ntre care i pergamentul de la Chinon, au fost publicate de Vatican.
[26]
n prezent, poziia Bisericii Romano-Catolice este c persecuia medieval
a templierilor a fost nedreapt; c nu era nimic ru legat de Ordin sau de
membrii si; i c papa Clement a fost obligat s acioneze de magnitudinea
scandalului public i de influena dominatoare a regelui Filip al IV-lea.[27]

Templierii erau organizai drept un ordin monahal, similar cu Ordinul


cistercian al lui Bernard de Clairvaux, care era considerat drept prima organizaie
internaional eficace din Europa.[28] Structura organizaional avea un puternic
lan al autoritii. Fiecare ar cu o prezen notabil a templierilor (Frana,
Anglia, Aragon, Portugalia, Poitou, Apulia, Regatul Ierusalimului, Comitatul de
Tripoli, Principatul de Antiohia, Anjou i Ungaria[29]) avea un Maestru al Ordinului
Templierilor n acea regiune. Toi acetia rspundeau n faa Marelui Maestru
(ntotdeauna un cavaler francez), numit pe via, care supraveghea att
eforturile militare ale Ordinului din est, ct i proprietile financiare din vest. Nu
se cunoate un numr precis, ns se estimeaz c, n perioada de glorie a
Ordinului, existau ntre 15000 i 20000 de templieri, dintre care doar o zecime
erau cavaleri adevrai.

Bernard de Clairvaux i fondatorul Hugues de Payens au fost cei care au


redactat codul specific de comportament al Ordinului Templierilor, cunoscut
istoricilor moderni sub numele de Norma Latin. Cele 72 de clauze ale sale
defineau comportamentul ideal al cavalerilor, cum ar fi tipurile de robe pe care
trebuiau s le poarte sau ci cai puteau avea. Cavalerii trebuiau s ia masa n
linite, s nu mnnce carne mai mult de trei ori pe sptmn i nu aveau voie
s aib contact fizic cu nicio femeie, nici mcar cu membrii propriei familii. Unui
Maestru al Ordinului i erau atribuii "4 cai, unui frate capelan sau unui preot 3
cai, unui frate sergent 2 cai i unui gentleman valet, pentru a-i cra scutul i
lancea, un cal".[30] Pe msur ce ordinul cretea, au fost adugate din ce n ce
mai multe ndrumri, lista original de 72 de clauze ajungnd n final pn la
cteva sute.[31][32]

Rndurile templierilor erau mprite n trei categorii: cavalerii aristocrai,


sergenii provenii din oameni de rnd i clericii. Cavalerii trebuiau s fie de
origine aristocratic i s poarte mantii albe. Erau echipai drept cavalerie grea,
cu trei sau patru cai i cu unul sau doi paji. Pajii, n general, nu erau membri ai
Ordinului, ci erau strini angajai pentru o anumit perioad de timp. Din
categoria poziionat sub cavaleri ca importan fceau parte sergenii, alei din
rndurile populaiei obinuite.[33] Erau ori echipai drept cavalerie uoar cu un
singur cal,[34] ori serveau n alte moduri, cum ar fi administrarea proprietii
Ordinului, treburi domestice sau comer. Capelanii, constituind a treia clas a
templierilor, erau preoi consacrai ce aveau grij de nevoile spirituale ale
templierilor.[35]

Cavalerii purtau robe albe cu o cruce roie i o manta alb; sergenii


purtau o tunic neagr cu o cruce roie n fa i n spate i o manta neagr sau
maro.[36][37] Mantaua alb a fost atribuit templierilor la Conciliul de la Troyes
n 1129, iar crucea a fost adugat robelor cel mai probabil la nceputul celei de-
a doua cruciade, cnd Papa Eugen al III-lea, regele Ludovic al VII-lea al Franei i
multe alte personaliti au luat parte la o ntlnire a templierilor francezi, la
sediul lor de lng Paris.[38][39][40] Potrivit Normei lor, cavalerii trebuiau s
poarte mantaua alb ntotdeauna, fiindu-le interzis chiar i s bea sau s
mnnce dac nu o purtau.[41] Iniierea,[42] cunoscut sub numele de Recepie
(receptio), n cadrul Ordinului era un profund angajament i implica o ceremonie
solemn. Necunoscuii erau descurajai a participa la ceremonie, ceea ce a trezit
suspiciuni n rndurile inchizitorilor medievali n timpul proceselor ulterioare.

Noii membri trebuiau s semneze de bun voie predarea ntregii averi i


proprieti Ordinului i s fac jurminte de srcie, castitate, pietate i
obedien.[43] Majoritatea frailor se alturau pe via, dei unora le era permis
s se alture i pe o anumit perioad de timp. Uneori, unui om nsurat i era
permis s se alture dac avea permisiunea soiei,[37] ns nu avea voie s
poarte mantaua alb.[44]

Crucea roie pe care templierii o purtau pe robe era un simbol al


martiriului, cci a muri n lupt era considerat o mare onoare, care asigura un loc
n rai.[45] Era o lege de cpti care sublinia faptul c rzboinicii Ordinului nu ar
trebui s se predea niciodat, dect dac steagul templierilor ar fi czut, ns i
atunci s fie primii care ncercau s se regrupeze cu un alt ordin cretin, cum ar fi
cel al Ospitalierilor. Numai dup ce toate steagurile ar fi czut le era permis s
prseasc cmpul de btlie.[46] Acest principiu necompromitor, precum i
reputaia lor pentru curaj, pregtirea lor excelent i armamentul greu, au fcut
din templieri una dintre forele de lupt cele mai de temut din timpurile
medievale.[47]

ncepnd cu fondatorul Hugues de Payens, din 1118-1119 cel mai mare


grad n cadrul Ordinului a fost cel de Mare Maestru, o poziie ctigat pe via,
dei lund n considerare natura militar a Ordinului, aceasta putea fi o perioad
foarte scurt. Numai doi Mari Maetri au murit n timpul mandatului, iar civa au
murit n timpul campaniilor militare. De exemplu, n timpul Asediului Ascalonului
din 1153, Marele Maestru Bernard de Tremelay a condus un grup de 40 de
templieri printr-o sprtur n zidurile oraului. Atunci cnd restul armatei cruciate
nu i-a urmat, templierii, inclusiv Marele lor Maestru, au fost ncercuii i
decapitai.[48] Marele Maestru Grard de Ridefort a fost decapitat de ctre
Saladin n 1189, n timpul Asediului Acrei.

Marele Maestru supraveghea toate operaiunile Ordinului, att cele


militare din ara Sfnt i Europa de Est, ct i afacerile financiare din Europa
Occidental. Unii Mari Maetri au fost i comandani militari, dei acest lucru nu
era ntotdeauna nelept: cteva defecte n strategia de lupt a lui de Ridefort au
contribuit la devastatoarea nfrngere de la Btlia de la Hattin. Ultimul Mare
Maestru a fost Jacques de Molay, ars pe rug la Paris n 1314, din ordinul regelui
Filip al IV-lea al Franei.[19]

Datorit misiunii militare i resurselor financiare extensive, Cavalerii


templieri au iniiat un mare numr de proiecte i construcii de-a lungul Europei
i rii Sfinte. Multe dintre aceste structuri nc stau n picioare. De asemenea,
multe conin numele de "Templu", datorit asocierii timp de secole cu templierii.
[49] De exemplu, unele din posesiunile templierilor din Londra au fost mai trziu
nchiriate avocailor, ceea ce a condus la numele porii Bariera Templului sau
staiei de metrou "Templu". Dou dintre cele patru barouri, care i pot consacra
pe membri drept avocai, sunt Templul Interior i Templul Mijlociu.

Prin decret papal, proprietatea templierilor a fost transferat Ordinului


Ospitalierilor, care de asemenea a absorbit muli dintre membrii templierilor.
Practic, dizolvarea templierilor ar putea fi vzut drept unirea celor dou ordine
rivale.[50] Povestea templierilor medievali secretoi ns puternici, n special
persecuia i dizolvarea lor subit, a devenit o tentaie pentru multe alte grupuri,
care se folosesc de aa-zise legturi cu templierii ca o modalitate de a-i
mbunti propria imagine sau de a crete misterul ce i nconjoar. De exemplu,
nc din anii 1700, Ritualul York a ncorporat unele simboluri i ritualuri ale
templierilor[2] i au o filial numit astzi Ordinul Cavalerilor Templieri.
Suveranul Ordin Militar al Templului din Ierusalim, fondat n 1804, are un statut
de organizaie caritabil non-guvernamental, conform Organizaiei Naiunilor
Unite.[51]

Cavalerii Templieri au fost asociai cu legende privind secrete i mistere


transmise din timpuri strvechi. Zvonuri circulau chiar i din timpul templierilor
nii. Scriitorii francmasoni i-au adugat propriile speculaii n secolul al 19-lea
i alte nfloriri fictive au fost adugate n filme moderne, cum ar fi: Mormntul
morilor orbi, Comoara naional i Regatul cerului,[2] cri best-seller: Ivanhoe i
Codul lui Da Vinci,[2] precum i jocuri video: Hellgate: London i Broken Sword:
The Shadow of the Templars.[52]

Multe dintre legendele legate de templieri privesc ocuparea iniial a


Muntelui Templului din Ierusalim i speculaii n legtur cu relicvele pe care
templierii le-ar fi putut gsi acolo, cum ar fi Sfntul Graal sau Arca Testamentului.
[2][10][47] Faptul c templierii posedau anumite relicve este tiut cu siguran.
Multe biserici nc expun relicve, cum ar fi moatele unui sfnt, o bucat de
pnz purtat odinioar de un om sfnt sau craniul unui martir: templierii au
procedat la fel. Era cunoscut c aveau o bucat din Adevrata Cruce, pe care
episcopul de Acra a purtat-o n dezastruoasa btlie de la Hattin.[53] Cnd
btlia a fost pierdut, Saladin a capturat relicva, care a fost apoi rscumprat
de ctre cruciai atunci cnd musulmanii le-au predat oraul Acra n 1191.[54] De
asemenea, aveau n posesie capul Sfintei Eufemia din Calcedon.[55] Subiectul
relicvelor a fost abordat i n timpul Inchiziiei templierilor, deoarece cteva
documente ale proceselor se refer la venerarea unui anumit idol, menionat n
unele cazuri drept o pisic, un cap brbos sau uneori drept Baphomet, probabil o
greeal franuzeasc de ortografie a cuvntului Mahomet (Mahomed).[2][56]
Aa-zisa venerare a idolilor a fost inclus n acuzaiile aduse mpotriva
templierilor i a condus la arestarea acestora la nceputul secolului al XIV-lea.[57]
Aceast acuzaie de venerare a idolilor adus mpotriva templierilor a contribuit
i la credina modern a faptului c unii templieri practicau vrjitoria.[58]
Exista n timpul Cruciadelor un interes particular fa de mitul Sfntului
Graal, care a fost rapid asociat templierilor, nc din secolul al 12-lea. Primul
roman cavaleresc legat de Graal a fost Povestea Graalului text fantastic scris n
1180 de ctre Chrtien de Troyes, care provenea din aceeai zon unde Conciliul
de la Troyes sancionase oficial Ordinul Templierilor. n legenda Arturian, eroul
cutrii Graalului, Sir Galahad (o invenie literar din secolul 13 a clugrilor din
Ordinul cistercian al Sfntului Bernard de Clairvaux) era descris purtnd un scut
cu crucea Sfntului Gheorghe, similar cu insigna templierilor. n poemul epic
cavaleresc din acea perioad, Parzival, Wolfram von Eschenbach se refer la
templierii care pzeau Regatul Graalului.[59] O legend s-a dezvoltat bazat pe
faptul c, deoarece templierii i aveau sediul pe Muntele Templului din Ierusalim,
au excavat n cutare de relicve, au gsit Graalul i au continuat s-l pstreze i
s-l pzeasc cu propria via. Cu toate acestea, n documentele extensive ale
Inchiziiei templierilor, nu exist nici mcar o singur meniune cu privire la
vreun obiect legat de Sfntul Graal,[9] nemailund n considerare i posesia unui
astfel de obiect. n realitate, majoritatea specialitilor sunt de acord cu faptul c
povestea Graalului a fost doar una fictiv, care a nceput s circule din timpurile
medievale.[2][10]

Un artefact legendar ce pare a avea legtur cu templierii este Giulgiul din


Torino. n 1357, giulgiul a fost expus publicului pentru prima dat de ctre familia
nepotului lui Geoffrey de Charney, templierul care fusese ars pe rug mpreun cu
Jacques de Molay n 1314. Originile artefactului sunt nc un subiect
controversat, ns datarea cu carbon dovedete c giulgiul a fost creat ntre anii
1260 i 1390, un interval de timp care include ultimii 50 de ani ai templierilor.
[60] Speculaiile privind supravieuirea templierilor au inspirat diverse lucrri
beletristice. n Motenirea Templierilor[61] Steve Berry lanseaz ipoteza c
acetia s-ar fi retras n munii Pirinei i ordinul i-ar avea sediul la Abaia Des
Fontaines, lng Andorra.

S-ar putea să vă placă și

  • Model Buget Decizia 53
    Model Buget Decizia 53
    Document1 pagină
    Model Buget Decizia 53
    Antonella Sprincian
    Încă nu există evaluări
  • Puteri
    Puteri
    Document1 pagină
    Puteri
    Ion Ana Maria
    Încă nu există evaluări
  • Chivotul Legii
    Chivotul Legii
    Document21 pagini
    Chivotul Legii
    Ion Ana Maria
    Încă nu există evaluări
  • Pentru Logan
    Pentru Logan
    Document1 pagină
    Pentru Logan
    Ion Ana Maria
    Încă nu există evaluări
  • история
    история
    Document20 pagini
    история
    Dahlia Noir
    Încă nu există evaluări
  • Noua Dezordine Geopolitica
    Noua Dezordine Geopolitica
    Document311 pagini
    Noua Dezordine Geopolitica
    Ion Ana Maria
    Încă nu există evaluări
  • Edwars
    Edwars
    Document1 pagină
    Edwars
    Ion Ana Maria
    Încă nu există evaluări
  • Podul
    Podul
    Document3 pagini
    Podul
    Ion Ana Maria
    Încă nu există evaluări
  • Puteri
    Puteri
    Document1 pagină
    Puteri
    Ion Ana Maria
    Încă nu există evaluări
  • Anexa 2 Buget
    Anexa 2 Buget
    Document7 pagini
    Anexa 2 Buget
    Ion Ana Maria
    Încă nu există evaluări
  • J Lo
    J Lo
    Document7 pagini
    J Lo
    Ion Ana Maria
    Încă nu există evaluări
  • Edwars
    Edwars
    Document1 pagină
    Edwars
    Ion Ana Maria
    Încă nu există evaluări
  • Model Buget Decizia 53
    Model Buget Decizia 53
    Document1 pagină
    Model Buget Decizia 53
    Antonella Sprincian
    Încă nu există evaluări
  • Hot de Inimi
    Hot de Inimi
    Document2 pagini
    Hot de Inimi
    Ion Ana Maria
    Încă nu există evaluări
  • Jls
    Jls
    Document4 pagini
    Jls
    Ion Ana Maria
    Încă nu există evaluări
  • Million Reasons
    Million Reasons
    Document2 pagini
    Million Reasons
    Ion Ana Maria
    Încă nu există evaluări
  • Elemente
    Elemente
    Document72 pagini
    Elemente
    Corina Farcas
    Încă nu există evaluări
  • Pentru Ochii Verzi
    Pentru Ochii Verzi
    Document1 pagină
    Pentru Ochii Verzi
    Ion Ana Maria
    Încă nu există evaluări
  • Prescriptia Extintiva
    Prescriptia Extintiva
    Document15 pagini
    Prescriptia Extintiva
    Rocsy
    Încă nu există evaluări
  • CRACOVIA
    CRACOVIA
    Document8 pagini
    CRACOVIA
    Ion Ana Maria
    Încă nu există evaluări
  • Emmanuel Macron
    Emmanuel Macron
    Document2 pagini
    Emmanuel Macron
    Ion Ana Maria
    Încă nu există evaluări
  • Garda Albă
    Garda Albă
    Document1 pagină
    Garda Albă
    Ion Ana Maria
    Încă nu există evaluări
  • Kerli
    Kerli
    Document4 pagini
    Kerli
    Ion Ana Maria
    Încă nu există evaluări
  • New Microsoft Word Document
    New Microsoft Word Document
    Document2 pagini
    New Microsoft Word Document
    Ion Ana Maria
    Încă nu există evaluări
  • Propaganda Edward Bernays
    Propaganda Edward Bernays
    Document8 pagini
    Propaganda Edward Bernays
    Ion Ana Maria
    0% (1)
  • Jls
    Jls
    Document4 pagini
    Jls
    Ion Ana Maria
    Încă nu există evaluări
  • 17 Aprilie
    17 Aprilie
    Document3 pagini
    17 Aprilie
    Ion Ana Maria
    Încă nu există evaluări
  • 30 Aprilie
    30 Aprilie
    Document4 pagini
    30 Aprilie
    Ion Ana Maria
    Încă nu există evaluări
  • Moonlight
    Moonlight
    Document4 pagini
    Moonlight
    Ion Ana Maria
    Încă nu există evaluări