PROIECT

LEGUMICULTUR SPECIAL

Tema: Grdin comerciala si solar cu suprafaa de

550 mp, n satul Fulga, Judetul Prahova
Cuprins

1. JUSTIFICAREA ALEGERII PROIECTULUI

2. SCHIA EXPLOATAIEI
3. STRUCTURA DE CULTURA
4. GRAFICUL DE NCADRARE CALENDARISTIC A CULTURII
5. GRAFICUL DE PRODUCER A RSADURILOR
6. GRADUL DE FOLOSIRE INTENSIVE A TERENULUI
7. FIE TEHNOLOGICE
8. CENTRALIZATORUL DE MATERIAL
9. GRAFICUL DE RECOLTARE
10. BIBLIOGRAFIE
 1. OBIECTIV:
nfiinarea unei grdini comerciale cu solar avand suprafaa de 3200 mp n satul Fulga,
com. Fulga, jud.Prahova.

2. STUDIU PEDOCLIMATIC AL ZONEI

Comuna se afl n sud-estul judeului, pe malurile unor lacuri amenajate pe rul Itu. .

Relieful

Reteaua hidrografica

Principalele rauri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana ,

Teleajenul, Varbilaul si Cricovul Sarat.

Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul cu acelasi nume,
are lungimea de 183 km, din care primii 6 si ultimii 16 km se afla pe teritoriul
judetelor Brasov si Ilfov. Izvoraste din Predeal si are ca afluenti raurile: Azuga,
Cerbu si Izvorul Dorului si raurile mici Talea si Campinita.

Doftana izvoraste de sub pasul Predelus, are lungimea de 50 km si

numerosi afluenti : Musita , Prislop, Florei, Secaria, Valea Mare , Negrasul,
Irmeneasa , Paltinoasa, Leaotul, Iazul Morilor, Teleajenul si Cricovul Sarat.

Teleajenul are o lungime de 119 km si izvoraste din Masivul Ciucas.

Principalii sai afluenti sunt : Drajna, Bucovel, Crasna, Varbilau, Bughea, Mislea si
Dambul.

Cricovul Sarat are o lungime de 83 km , izvoraste de sub varful Poiana

Hotilor si are ca afluent raul Lopatna.

Alaturi de reteaua de rauri exista in judetul Prahova si o serie de lacuri si

anume: in campie sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul si Saracineanca, iar in
zona de deal Lacul Brebu, Lacul Pestelui si Lacul Bisericii la care se adauga Baia
Baciului, Baia Verde si Baia Rosie, care sunt lacuri formate in incaperile vechilor
ocne de la Slanic.
Clima predominant
 Temperatura medie anual este de 10,5C, iar valorile minime i maxime nregistrate n
secolul nostru au fost de -30C la 25 ianuarie 1942 i respectiv de 43C la 19 iulie 2007. n
medie, pe an sunt 17 zile geroase, 26 reci, 99 calde, 30 tropicale, restul fiind zile cu o
temperatur moderat.

Cantitatea medie multianual de precipitaii este de 600 mm, cu 30-40 mm n ianuarie i

88 mm n luna iunie. Anul cel mai ploios a fost 1901, cu 9639 mm, iar cel mai secetos 1930, cu
305,3 mm. Pe an, sunt n medie 104 zile cu precipita ii lichide, 26 cu ninsoare, 112 cu cer senin,
131 cu cer noros i 122 cu cer acoperit.
Oraul se afl sub influena predominant a vnturilor de nord-est (40 %) i de sud-est (23
%), cu o vitez medie de 3,1 m/sec. n medie, sunt 11 zile pe an cu vnt cu vitez de peste 11
m/s i numai 2 zile cu vnt de peste 16 m/s. Presiunea atmosferic este de 748,2 mm.
Principalele tipuri de sol
Zona de cmpie din aceasta regiune se deosebeste de celelalte forme de relief care
alcatuiesc judeul Prahova (muni - 9%; dealuri - 41%), prin alcaiuirea geologica, tectonica si
morfologica.
Pe cuprinsul teritoriului predomin cernoziomul. De-a lungul rurilor solurile sunt de
lunc. Din forajele existente se constata prezenta unei cuverturi de pietriuri de grosimi
variabile peste care stau depozite loeosoiae sau de lunca.
Prin interaciunea factorilor pedoclimatici specifici zonei, pe teritoriul s-au format soluri
ca: solul brun rocat, solui brun argilo-iluvial, solul brun rocat luvic, solul brun luvic, luvisolul
albie, solul brun eumezobazic, solul pseudogleic, solul aluvial.

Vegetaia si fauna
Vegetatia acestei zone este cea specifica zonei de cmpie si anume: silvostepa. Ea este
reprezentata de numeroase specii de plante, determinate de aezarea geografica a comunei.
Fiind o zona de cmpie, terenurile acoperite de pduri ocupa o suprafaa mult mai restransa
dect cea destinata culturilor agricole. O parte din vegetatie a fost inlocuita de terenuri agricole,
pentru cultura plantelor cerealiere. Elementele faunistice sunt specifice silvostepei.

Resurse naturale
Principala resurs natural a teritoriului este terenul agricol fertil, care permite practicarea
unei agriculturi profitabile.

Economia local
Dei oraul Ploiesti este situat ntr-o zona n care agricultura, legumicultura, pomicultura, viticultura
i zootehnia reprezint activiti economice importante, pe teritoriul lui sunt amplasate doar cteva
uniti de colectare i depozitare a produselor agricole. Suprafaa agricol este redus, 2217 ha
repartizate astfel:

arabil 2034 ha

livezi i pepiniere pomicole 16 ha

vii i pepiniere viticole 13 ha

puni 148 ha

fnee 6 ha

1. STRUCTURA DE CULTURI

Sola 1
Salata timpurie: Flandria F1
Telina: Ilona F1
Pastarnac: Bero F1
Sola 2
Dovlecel timpuriu: Cavili F1
Varza toamna: Magura F1

Sola 3
Cartof timpuriu: Riviera F1
Conipida de toamna F1
Sola 4
Ceapa uscata: Hilton F1
Salata de toamna: Hanna F1

Solar
Tomate ciclu prelungit:Tolin F1
Ardei iute: Pinte F1

Scurt descriere a soiurilor/hibrizilor:

1. Salata timpurie: Flandria este un soi de salata de capatana cu perioada de

vegetatie de 40-55 zile. Greutatea unei capatani ajunge pana la 400-700 gr.
 Hibridul prezinta un foliaj fin. Culoare frunzelor verde deschis. Nu emite tije
florale.

2. Telina: Ilona este o varietate de telina, cu radacina rotunda, de culoare alba,

olandeza, din gama Bejo. Telina Ilona prezinta radacini rotunde si de culoare alba
si este recomandata pentru conditiile climatice din tara noastra.
Este destinata consumului in stare proaspata si pastrarii pe termen lung si
prezinta un potential mare de productie. Perioada de vegetatie: 130 de zile.

3. Pastarnac: Bero prezinta o crestere extrem de viguroasa;

Ofera un potential mare de productie; Este rezistent si usor de manipulat in

vederea sortarii si ambalarii;
Se preteaza la densitati mari pe hectar; Foliajul este bine atasat de radacina,
coletul fiind drept, la nivelul radacinii, si nu ingropat ca la alte soiuri
depastarnac; Prezinta rezistenta ridicata la cancerul pastarnacului;
Perioada de vegetatie: 140 de zile;

4. Dovlecel timpuriu: Cavilli F1 este un hibrid

de dovlecel timpuriu, partenocarpic, recomandat in special pentru cultura in
solarii, dar si pentru cultura in camp deschis.
Fructele sunt de culoare alba sau verde pal, iar dezvoltarea se face fara
polenizare chiar si in conditii de stres (vant, ploaie, temperaturi scazute sau
ridicate).
Cavili are perioada de vegetatie extrem de scurta (22-24 zile de la plantare).
Recoltarea fructelor se face la lungimea de 15-20 cm sau mai mari si este
esalonata pe perioada lunga.

5. Varza de toamna: Soi semitardiv de varza de toamna, foarte productiv.

Capatana semi-acoperita (2-3 frunze), greutatea 1,5-3,75 kg, frunze fine si
subtiri. Rezistenta la crapare la maturitaea de consum: 10-15 zile. Se cultiva in
toate zonele tarii, productia medie 70-75 t/ha

6. Cartof timpuriu: soi de cartof foarte timpuriu Difer gust excelent caracteristici
morfologice:.. planta mare tip, intermediar, n poziie vertical Corolla marime
medie, de culoare roie. mov .

7. Conopida de toamna: Freedom F1 este un hibrid destinat atat culturii de vara

cat si celei de toamna, a carui timpurietate este similara cu ceaa hibridului
Fremont F1 (60 de zile vara, 80 de zile toamna). Produce inflorescente albe,
dense, rezistente la ingalbenire. Capacitatea de autoacoperire este mediu-buna.
La maturitate greutatea medie este intre 1,5 si 3 kg. Desimea recomandata este
de 26.000 plante/ha la cultura de vara si 24.000 plante/ha la cultura de toamna.
8. Ceapa uscata: Bulbul are dimensiuni mijlocii de forma eliptic-aplatizata. Epiderma (pielita) este
mijlociu aderenta spre aderenta, de culoarea bronzului (galben spre maro). Este un hibrid semitardiv
 cu o perioada de vegetatie de 106-112 zile. Se pot obtine productii de cca 40t/ha. Bulbii sunt destinati
pentru pastrare indelungata in depozite, in vederea asigurarii consumului curent.
9. Salata de toamna: Hanna este o varietate de salata foarte bine cunoscuta de
cultivatori, se remarca prin toleranta mare la frig si inghet, nu este sensibila la
luminizitatea scazuta din timpul iernii. De asemenea nu este pretentioasa la tipul
de sol dezvoltandu-se bine pe foarte multe tipuri de sol. Prezinta rezintente la
boli si are aspect comercial foarte bun.
10. Tomate ciclu prelungit: TOLIN F1 este un hibrid de tomate profesional cu
crestere nedeterminata, cu fructe de dimensiuni foarte mari, iar planta prezinta
rezistente la foarte multi patogeni.Plantele sunt foarte viguroase, cu o acoperire
foliara foarte buna, ceea ce confera o protectie sporita la temperaturile foarte
inalte din timpul verii. Din acest motiv, leaga foarte bine in conditii de
temperaturi inalte. Fructele sunt de dimensiuni foarte mari, cu o greutate medie
cuprinsa intre 250 - 400 grame si un diametru cuprins intre 80-90mm.

7. FIE TEHNOLOGICE

FISA TEHNOLOGICA LA CULTURA DE SALATA

Cultivarul ultilizat: Flandria F1

Densitatea culturii 40/20

Productia obtinuta:50 kg

Data inceperii recoltarii: A treia decada a lunii aprilie

Nr. Lucrarea Perioada Utilaje(unelte) Caracteristici tehnice ale

de executie cu care se lucrarii
crt executata
executa
. Lun Deca
a da
1 Desfiintarea 10 2 Terenul trebuie sa ramana
culturii curat de resturi vegetale
anterioare
2 Nivelarea 10 2 Sap, grebl Terenul trebuie sa ramana
terenului perfect plan
3 Fertilizarea 10 3 Substante uniform
chimica de distribuite,fertilizarea se
baza face in functie de starea de
aprovizionare a terenului
4 Incorporare o 10 3 Cazma Incorporarea substantelor o
data cu data cu efectuarea spturii
sprea de la adancimea de 25-30 cm
profunzime
5 Maruntirea 10 3 Motocultor Operatiune necesara
solului modelarii solului in straturi
inaltate
6 Semanatul I III Manual Necesar smn = 0,23 kg

7 Irigarea Manual, furtun Aprovizionarea necesarului

de apa din sol necesara
rasaririi
8 Combaterea 3 2 Vermorel Combaterea fusariozei
bolilor si spanacului
daunatorilor
(Topsin
0,1%)
9 Prasila 3 3 Sap Combaterea buruienilor

10 Recoltarea 4 1 Manual Valorificare in stare

proaspata

.FISA TEHNOLOGICA PENTRU CULTURA DE TELINA

Cultura: Telina

Cultivar utilizat: Ilona F1

Schema de plantare: 80 /20

Productie estimata: 25 t/ha

Nr Lucrarea Lun Decad Utilaj Caracteristici tehnice ale lucrarii

cr a a utilizat
t
1 Desfiintarea V I Grebla,furc Terenul trebuie sa ramana curat,fara resturi
culturii a, vegetale
anterioare
2 Nivelare teren V I Sapa,grebl Teren neted
a
3 Plantare V I Fasonarea rasadului,respectarea distantelor de
-adus rasad -Cosuri plantare
-marcat loc -
-facut gropi marcatoare 0.5-1l/planta
-plantare ,
-udat Picheti,sap
a

-galeti
4 Completarea V II Manual din rezerva
golurilor
4 Erbicidat VI II Treflan 3 l/ha+ Sencor 0,3 kg/ha la 450 l/apa
5 Fertilizare VIII II 35 t/ha
organica,chimi 350 kg superfosfat
ca 150 kg sare potasica
-procurat gunoi -
grajd,ingr Caruta,furci
-transport
-incarcat-
descarcat
-depozitat X III -platforme
-carat gunoi netede
grajd,ingr X III
-distribuit -furca
6 Fertilizare cu VIII II 150 kg/ha azotat de amoniu
azot
-procurat
ingrasamant -
-transport Caruta,furci
-incarcat-
descarcat
-depozitat
-carat V II -platforme
ingrasamant netede
-distribuit V II
-furca
8 Prasit VI II -sapa Teren curat de buruieni
Afanare sol
9 Irigat VI II Galeti 350 mc/ha
10 Fertilizare VI III vermorel Complex III 150 kg/ha
faziala
11 Irigat VI III Galeti 350 mc/ha
12 Prasit VII II Sapa
13 Irigat VII II Galeti 600 mc/ha
14 Fertilizare VII III vermorel Complex III 150 kg/ha
faziala
15 Irigat VII III Galeti 600 mc/ha
16 Recoltat VIII III
FISA TEHNOLOGICA PENTRU CULTURA DE Pastarnac

Cultura: Pastarnac

Cultivar utilizat: Bero F1

Schema de plantare: 35 /15

Productie estimata: 30 t/ha

Nr Lucrarea Lun Decad Utilaj Caracteristici tehnice ale lucrarii

cr a a utilizat
t
1 Desfiintarea II 2 Grebla,furc Terenul trebuie sa ramana curat,fara
culturii a, resturi vegetale
anterioare
2 Nivelare teren II 2 Sapa,grebl Teren neted
a
3 Fertilizare II 2 30 t gunoi grajd
organica,chimi 30 kg N.
ca 30 kg P2O5,
-procurat 30 kg K2O
ingrasamant
-transport
-incarcat-
descarcat
-depozitat
-carat
ingrasamant
-distribuit
4 Erbicidat IV I vermorel Benflex 7 l/ ha
5 Semanat III I 5/ha
6 Irigat III I galeti 200 mc/ha
7 Prasila IV III Sapa Combatere buruieni
manuala Afanare teren
8 Fertilizare VI 2 Vermorel 10 kg N
faziala 5 kg P2O5
10 kg K2O
9 Irigare VII 2 300 mc/ha
10 Fertilizare VI 2 Vermorel 10 kg N
faziala 5 kg P2O5
10 kg K2O
11 Combatere boli VII 2 Vermorel Dithane M45 0,2%;
si daunatori Ridomil 72 WP-0,25%
Mospilan 20 SP-0,025%,
12 Recoltare VIII III
13 Fertilizare IX I Vermorel 10 kg N
faziala 5 kg P2O5
10 kg K2O
14 Irigare VIII 3 300 mc/ha
15 Recoltare IX III

FISA TEHNOLOGICA LA CULTURA DE DOVLECEL TIMPURIU

Cultivarul ultilizat: Cavilii F1

Productia obtinuta: 100 kg

Data inceperii recoltarii: a doua decada a lunii iunie

NR. LUCRAREA DE PERIOADA UTILAJE CU CARE CARACTERISTICI

CR EFECTUAT DE SE EXECUTA TEHNICE ALE LUCRARII
T. EFECTUARE
LUNA DEC
ADA
1. Desfiintarea X III Manual,cu sapa sapa
cult.anterioare
2 Fertilizare chimica X II 8,5 kg
a Procurare X II
ingrasamant
b depozitat - -
c Transport si X II Caruta,vermorel Superfosfat 1,5kg
distribuit Sulfat de Potasiu 7 kg
3 Fertilizare X III
organica
a Procurare x III
ingrasamant
b depozitat - -
c Transport si X III Caruta,furci Gunoi de Grajd 0,15t
distribuit
4 Aratura de X III Manual,sapa
toamna
Fertilizare cu azot II II Manual,carute
-procurat
ingrasamant
-transport
-incarcat-
descarcat
-carat
ingrasamant
-distribuit
5 semanat IV II
6 udare IV II Manual,cu furtunul
 7 prasila V II Manual,sapa
9 Fertilizare chimica IV II
a Transport si IV II Caruta,vermorel Superfosfat 1,5kg
distribuit Sulfat de Potasiu 7 kg
10 prasila IV III Manual,sapa
11 udare V I Manual,cu furtun
12 Recoltare V II-III Manual

FISA TEHNOLOGICA PENTRU CULTURA DE VARZA DE TOAMNA

Cultura: VARZA

Cultivar utilizat: Magura F1

Schema de plantare:

Productie estimata: 50 t/ha

Nr Lucrare Luna Decada Utilaj utilizat Caractere tehnologice

crt
1 Desfiintare cultura V 3 Sapa,furca Eliberare tern de resturi v
2 Nivelat V 3
3 Fertilizare cu V 3 50 kg/ha azotat de amon
ingrasamant chimic N
-procurat ingrasamant
-transport -Caruta,furci
-incarcat-descarcat
-depozitat
-carat ingrasamant
-distribuit

4 Erbicidare Treflan 24 EC 3-5 l/ha

5 Plantare VI I Fasonarea rasadului,resp
-adus rasad -Cosuri de plantare
-marcat loc -marcatoare,
-facut gropi Picheti,sapa 0.5-1l/planta
-plantare
-udat -galeti
6 Completarea golurilor VI II Manual
7 Prasila manuala VI 3 Sapa Eliminare buruieni si afan
8 Irigare VII 2 aspersoare 250 mc/ha
9 Fertilizare faziala VIII 1 vermorel 17 kg N
18 Kg P2O5
25 kg K2O
10 Prasila VIII 2 sapa
11 Combatere boli si VIII 3 Vermorel Rovral 0,1 %
daunatori Sinoratox 10 G 30 kg/ha
12 Recoltat XI 2-3 Manual

Fisa tehnologica pentru cultura de cartofi

Cultura: Cartofi Timpurii
Cultivarul utilizat: Soiul Riviera
Inceputul recoltarii: decada intai a lunii mai
Productia obtinuta: 20 t/ha= 0,26 to / sol

Nr. Lucrarea Perioada Utilaje Caracteristici tehnice

de executie ale lucrarii
crt executata
. Lun Deca
a da
1 Desfintarea 10 2 Terenul trebuie sa ramana
culturii curat de resturi vegetale
anterioare
2 Nivelarea 10 2 Sap, grebl Terenul trebuie sa ramana
terenului perfect plan
3 Fertilizare 10 3 Lopat Gunoiul trebuie uniform
de baza cu distribuit,fertilizarea se face
gunoi de in functie de starea de
grajd aprovizionare a terenului

4 Fertilizarea 11 1 - Substante uniform

chimica cu distribuite,fertilizarea se
fosfor si face in functie de starea de
potasiu aprovizionare a terenului
-nivelul fosforului trebuie
sa fie mai redus decat la
cartoful de toamna sau de
samanta(fertilizarea mai
consistenta determina
formarea unui nr.mare de
tuberculi in cuib cu o
crestere mai lenta,deci
productie mai tarzie)
 5 Aratura de 11 2 cazma Incorporarea substantelor o
toamna si data cu efectuarea araturii
incorporare la adancimea de 30 cm
a
substanetel
or chimice
6 Calirea 2 3 se executa In spatiile de depozitare se
tuberculilor manual creeaza treptat o
temperatura apropiata de
cea din camp,prin
deschiderea usilor si
ferestrelor,eventual a
ventilatoarelor
7 Maruntirea 3 1 Motocultor, Operatiune necesara
solului si grebl modelarii solului pentru
deschidere deschiderea rigolelor
de rigole
8 Plantarea 3 2 Se face cu masini Bilonarea se face la o
tuberculilor cu distribuitori cu distanta de 10-12cm
si bilonarea banda de cauciuc deasupra cuibului pentru a
asigura caldura tuberculilor
9 Bilonarea 3 3 Grebl, sap Bilonarea finala se face
finala pana 25-30cm ,bine
consolidat,favorizeaza
dezvoltarea stolonilor si a
tuberculilor
10 Irigare 3 3 Sistem de irigare Asigura rasarirea
prin picurare
11 Erbicidare 4 1 Atomizor Combaterea buruienilor
premergent anuale si unele
a dicotiledonate
( Sencor 70
WG) si
rebilonare
12 Irigare 5 2 Sistem de irigare Udarea de aprovizionare a
prin picurare solului
13 Recoltarea 5 2 Sap, furc, Valorificare
grebl
14 Recoltarea 5 3 Sap, furc, Valorificare
grebl
15 Prasila 6 1 Sap Combaterea buruienilor

16 Recoltare 6 1 Sap, furc, Valorificare

grebl
17 Recoltare 6 2 Sap, furc, Valorificare
grebl
18 Recoltare 6 3 Sap, furc, Valorificare
grebl