CURS 1

Notiuni generale
- planurile
- regiuni superficiale = parietale
- regiuni profunde = viscerale

SPATII
1. CONJUNCTIVE
a) Interstitii conjunctive (ex. carotic, retrofaringian)
- formate din testu conjunctiv lax organizat in jurul viscerelor, a
pachetelor vasculonervoase si in spatiile de alunecare.
- pot fi impartite in: - lamine
- fascii
- interstitii
- denumirea deriva de la regiune sau continut
b) Loje conjunctive
- sunt spatii conjunctive mai mult sau mai putin delimitate de fascii ce
se muleaza pe continut
- tesutul conjunctiv se afla atat in interiorul lojei, cat si in afara sa,
formand zone de pasaj.

2. NEURALE
a) Spatiul conjunctiv periferic reprezentat de spatiile epidural si
subarahnoidian
b) Spatiul continutului neural spatiul supratentorial, tentorial

3. SEROASE
- au dispozitie periviscerala, fiind delimitate de seroase parietale
- ex. spatiul peritoneal, spatiul pleural
! A nu se confunda peritoneul cu spatiul peritoneal!

ANATOMIA TOPOGRAFICA A CAPULUI

Limita dintre cap si gat: marginea inferioara a mandibulei,

continuata cu o orizontala dusa conventional pana la marginea laterala a
muschiului sternocleidomastoidian, dupa care urca de-a lungul marginii
anterioare a acestuia, trece prin baza procesului mastoidian, urmeaza linia
nucala superioara si se termina pe protuberanta occipitala externa.

1
Organizarea anatomica a capului:
- Etaj neural
- Etaj visceral

1. ETAJUL NEURAL AL CAPULUI

NEUROCRANIU
a) Continator somatic (regiuni parietale):
- frontala
- parietala
- temporala
- occipitala
- auriculara
- mastoidiana
b) Spatiile capului:
- spatii neurale:
- supratentorial (cerebral)
- subtentorial (rombencefalic)
- loja pituitara
- cavum trigeminale
- spatiile sistemelor senzoriale:
- spatiul optic
- spatiul vestibulocohlear
c) Regiunea bazei craniului

2. ETAJUL VISCERAL AL CAPULUI

- in portiunea antero-inferioara a capului

- adaposteste organele de simt si portiunile incipiente ale aparatului
respirator si digestiv
- scheletul este reprezentat de viscerocraniu
- cuprinde regiuni superficiale si profunde
- limitele viscerocraniului:
a) limita fata de neurocraniu data de o linie care pleaca de la
glabela, urmeaza marginea supraorbitara, apoi arcada zigomatica, trece pe
sub porul acustic extern si ajunge la marginea anterioara a muschiului
sternocleidomastoidian.
b) limita fata de gat corespunde partial cu limita de demarcare a
capului fata de gat, respectiv: marginea inferioara a mandibulei, pana la
nivelul gonionului si orizontala dusa conventional la marginea anterioara a
muschiului sternocleidomastoidian, care urca pe marginea anterioara a
acestuia pana la mastoida.

2
VISCEROCRANIU
a) Continator:
- regiunea nazala
- regiunea orala
- regiunea mentala
- regiunea bucala (geniana)
- regiunea orbitala
- regiunea infraorbitala
- regiunea zigomatica
b) Continut:
- interstitii conjunctive
- loje viscerale:
- cavitatea nazo-faringiana
- cavitatea oro-faringiana
- spatiul temporo-zigomato-pterigo-masticator:
- fosa infratemporala
- fosa pterigopalatina
- articulatia temporo-mandibulara
- spatii perinasofaringiene:
- pneumatizata anterioara
- paratubar
- carotic superior
- retronazofaringian
- spatii periorofaringiene:
- retroorofaringian
- carotic inferior
- paratonsilar
- spatiul pneumatizat perioral

CRANIOMETRIE
1. Inaltimea capului:
- se masoara intre 2 planuri orizontale: unul trasat prin vertex si altul
prin marginea inferioara a mandibulei
- valori normale: 20-22 cm (corespunde unei optimi din inaltimea
corpului)
2. Diametrul antero-posterior:
- de la radacina nasului pana la protuberanta occipitala externa
- valori normale: 19-20 cm
3. Diametrul transversal:
- intre punctele cele mai proeminente ale regiunii temporale
- valori normale: 14-16 cm
4. Circumferinta capului:
- se masoare de-a lungul unui plan orizontal trasat prin arcurile
supraciliare

3
 - valori normale: 50-60 cm

Se calculeaza indicele craniometric (IC) dupa formula:

IC = (diametrul transversal x 100)/diametrul antero-posterior
In functie de IC, craniul uman se clasifica in 2 grupe:
- Cranii DOLICO-CEFALICE: IC < 75
- Cranii BRAHIO-CEFALICE: IC > 75

PUNCTE TOPOGRAFICE CRANIOMETRICE

La nivelul boltii craniene (calvariei) avem urmatoarele puncte:

- pe linia medio-sagitala, de-a lungul suturii metopice, se gasesc:
- glabela
- ophryonul (regiunea supraglabelara)
- bregma (la nivelul suturii coronare)
- pe sutura sagitala se gasesc:
- obeliscul (5 cm inaintea lambdei)
- lambda (la nivelul intersectiei oaselor parietale cu occipitalul)
- inionul (mai posterior)

In functie de aceste puncte, calvaria se delimiteaza printr-un plan

transversal orientat antero-posterior, ce trece prin glabela si inion.
Lateral se gaseste punctul STEPHANION: dispus la intalnirea suturii
coronare cu linia temporala superioara; aici se gasesc si bosele
(proeminentele) frontala, parietala si temporala.
Partile laterale ale craniului mai prezinta creasta temporala a
frontalului, plecand de la apofiza orbitala externa, continua cu linia
temporala superioara si ajunge posteior la locul unirii dintre parietal, occipital
si temporal, unde se formeaza din fontanela asterica punctul craniometric
ASTERION.
Sub linia superioara de pe parietal se gaseste o linie curba inferior ce
merge posterior cu radacina longitudinala a zigomei.
Sub extremitatea anterioara a acestei linii se gaseste punctul
craniometric numit PTERION, unde se intalnesc cele 4 oase: frontal, parietal,
temporal si marea aripa a sfenoidului.

Punctele craniometrice ale fetei:

- NASION: articulatia osului nazal cu frontalul
- SPINAL (subnazal): unirea maxilarelor superioare sub orificiul narinelor
- ALVEOLAR: pe marginea alveolara a maxilarului superior
- MENTONIER: pe linia mediana, la nivelul intersectiei cu marginea
inferioara a mandibulei
- GONION: varful unghiului posterior al mandibulei, format intre corpul si
ramura verticala a mandibulei
- GLENOIDIAN: in centrul cavitatii articulare temporale

4
- MALAR: pe fata externa a malarului

Axul craniului fetal poate fi impartit in 2 brate inegale de catre coloana

vertebrala, la nivelul articulatiei occipito-alantoidiene:
- Brat lung: orientat anterior, catre frunte
- Brat scurt: orientat posteior, catre occiput
Conform principiului parghiei cu brate inegale, flectarea craniului se
face pe o directie medio-sternala pentru a micsora diametrul de angajare a
craniului (BALAMAUA BUDIN).

ARHITECTURA SCHELETULUI CAPULUI

Forma capului uman rezulta din interactiunea mai multor factori:

1. Dezvoltarea encefalului si cresterea consecutiva a neurocraniului.
2. Pozitia bipeda, viteza relativ mica de deplasare si transmiterea
functiei de prehensiune la membrele superioare determina disparitia botului
si aparitia viscerocraniului.
3. Concentrarea organelor de simt la limita dintre neurocraniu si
viscerocraniu ceea ce determina alungirea viscerocraniului.
4. Actiunea muschilor cefei, a muschilor masticatori si a gravitatiei,
care rotunjesc craniul.

Adaptarile de forma sunt insotite de o arhitectura corespunzatoare,

care asigura rezistenta si elasticitatea capului.
Diferentele de grosime si de arhitectura a aoaselor craniului sunt cele
care determina arcurile de rezistenta (stalpii de rezistenta), precum si zonele
slabe predispuse fracturilor.

La nivelul viscerocraniului se intalnesc 4 stalpi de rezistenta datorati

masticatiei:
1. Stalpul frontonazal porneste de la nivelul caninilor si incisivilor
superiori, urca de-a lungul procesului frontal al maxilei si se rasfrange pe
marginea supraorbitala a frontalului.
2. Stalpul zigomatic porneste de la nivelul primului molar superior,
urca de-a lungul corpului maxilei si ajunge la osul zigomatic unde se imparte
intr-un ram orbital si un ram zigomatic.
3. Stalpul pterigopalatin porneste de la nivelul ultimului molar
superior, urca de-a lungul tuberozitatii maxilare, apoi a lamei perpendiculare
a palatinului si a procesului pterigoidian si se termina pe corpul sfenoidului.
4. Linia mandibulara aduna fortele dentitiei inferioare si se termina
la nivelul mastoidei.

5
 La nivelul calvariei se intalnesc 3 arcuri de rezistenta cu orientare
sagitala, unite prin 2 arcuri transversale:
1. Arcul mediosagital trece prin creasta frontala, sutura sagitala,
protuberanta occipitala interna si creasta occipitala interna.
2. Arcurile laterosagitale strabat dinainte inapoi: linia temporala a
frontalului, linia temporala inferioara a parietalului, procesul mastoidian si
baza craniului, de unde se indreapta dinapoi inainte, trecand prin radacina
longitudinala a procesului zigomatic, arcada zigomatica, osul zigomatic si
revin pe linia temporala a frontalului.

3. Arcurile transversale sunt reprezentate de:

- creasta transversala a frontalului: dispusa anterior
- liniile nucale: dispuse posterior
* Arcurile de rezistenta ale calvariei sunt intarite de suturile calvariei.

La nivelul bazei neurocraniului se intalnesc cpriorii de rezistenta

pe care se sprijina stalpii de rezistenta de la nivelul viscerocraniului,
transmitand o parte din fortele de masticatie catre structura calvariei; cea
mai mare parte a presiunilor ajung la nivelul portiunii bazilare a occipitalului.
Cpriorii de rezistenta sunt in numar de 6:
1. Cele 2 stanci ale temporalului posterior
2. Cele 2 aripi mici ale sfenoidului anterior
3. Cpriorul frontal reprezentat de crista gali si corpul sfenoidului
4. Cpriorul occipital corespunde crestei occipitale interne
Cei 6 cpriori converg catre portiunea bazilara a occipitalului, care
reprezinta piesa de rezistenta maxima a bazei neurocraniului si care se
fractureaza foarte rar.
La nivelul calvariei, liniile de fractura sunt dispuse deobicei intre
arcurile de rezistenta si intereseaza in primul rand lamina interna a diploei.

6
CURS 2
Spatiile neurale ale capului

Spatiile neurale: spatiul conjunctival periferic + continut.

Spatiul conjunctival periferic este reprezentat de spatiul peri- sau

epidural, duramater, spatiul subdural, arahnoida, spatiul subarahnoidian si
LCR.
Subdiviziunea topografica a spatiului neural este determinata de
stratul conjunctival al durei mater:
- Falx cerebri
- Tentorium cerebelli
- Falx cerebelli
- Diaphragm sellae
Rezulta urmatoarele spatii:
1. Spatiul supratentorial (cerebral) subimpartit in drept si stang
2. Spatiul subtentorial (rombencefalic)
3. Fosa pituitara
4. Cavum trigeminale

1. SPATIUL SUPRATENTORIAL
a) Limite:
- Anterior, superior, posterior, lateral meningele cerebral
- Medial falx cerebri si orificiul pe care il limiteaza marginea sa
inferioara si baza craniului, cu diencefalul; formatiuni interemisferice
- Inferior in partea anterioara se afla meningele cerebral care
tapeteaza fosele cerebrale anterioare si mijlocii; in partea posterioara se afla
fata superioara a cerebelului

b) Peretii
- Anterior, superior, posterior si lateral adera la periostul intern
prin lama conjunctiva externa reprezentata de dura mater craniana, care
prezinta aderente stranse la nivelul suturilor si santurilor sinusale.
La nivelul fetei mediale a boltii cranienee si de-a lungul principalelor
artere se gasesc zone usor decolabile, cu aderenta foarte slaba.
Cea mai intinsa zona decolabila este Zona Gerard Marchant care
corespunde arterelor meningeale mijlocii si santurilor determinate de

7
ramurile acestora. Dura mater este strabatuta de granulatiile arahnoidiene si
venelor emisare.

- Medial reprezentat de falx cerebri si orificiul pe care acesta il

delimiteaza la baza craniului.
Falx cerebri prezinta:
- 2 fete laterale
- Un varf fixat pe crista galli
- O margine superioara, convexa si aderenta pe creasta frontala
interna, dupa care se dedubleaza formand sinusul venos
longitudinal (sagital) superior,
dupa care se fixeaza pe protuberanta occipitala interna
- O margine inferioara, concava, libera, ce contine intr-o
dedublare a sa sinusul longitudinal inferior; impreuna cu fata
superioara a Corpului Calos delimiteaza spatiul subfalciform
- O margine posterioara, denumita si baza, se insera pe fata
superioara a tentorium cerebelli si contine sinusul venos
drept.
- Inferior reprezentat de:
- Dura mater si arahnoida, care tapeteaza fosele cerebrale
anterioare si mijlocii
- Fata superioara a diafragmei selare
- Prelungirea durala care acopera fosa trigeminala formand
Cavum Meckel
- Fata superioara a tentorium cerebelli care il delimiteaza de
spatiul
subtentorial

Cortul cerebelului
- dispus transversal, avand o forma de semiluna si orientat cu concavitatea
anterior
- prezinta:
- fata anterioara unde se insera falx cerebri
- fata inferioara da insertie coasei cerebelului si acopera fata
superioara a emisferelor
cerebrale
- marginea aderenta prezinta 2 portiuni:
- portiunea occipitala care se fixeaza pe protuberanta occipitala
interna si pe marginea santului sinusului transvers
- portiunea pietroasa ce se fixeaza pe marginea superioara a
portiunii pietroase a temporalului, de-a lungul ei gasindu-se

8
 sinusul venos pietros superior, care trece peste incizura
trigeminala si se termina pe procesele clinoidiene posterioare.
- marginea libera concava anterior, corespunde fantei Bichat;
extremitatea sa se termina antero-lateral pe procesele clinoidiene
anterioare. Impreuna cu clivusul sfeno-occipital delimiteaza incizura
tentoriala
- prezinta pe linia mediana posterior vena cerebrala mare
(afluent al sinusului venos drept)
- pe partile laterale prezinta: istmul mezencefalic
impreuna cu nervul trohlear si arterele cerebeloase superioare si
cerebrale posterioare
- la nivelul peretelui inferior, in jurul lojei hipofizare se gasesc sinusurile
cavernoase si santurile intercavernoase (anterior si posterior).

Etajul anterior este limitat posterior, pe linia mediana de santul optic,

apofizele clinoide anterioare si marginile posterioare ale micilor aripi ale
sfenoidului. Acesta corespunde:
- Fetelor superioare ale lamelor orbitale frontale
- Lamina cribrosa si crista galli
- Fetelor superioare ale aripilor mici sfenoidale
Prezinta urmatoarele raporturi:
- Inferior: cavitatea nazala si orbitala
- Antero-lateral: regiunea frontala impreuna cu sinusurile
frontale si regiunea temporala
- Pe linia mediana: se gaseste creasta frontala, gaura oarba,
crista galli si santul optic transversal
- Pe lateratul liniei mediane: santuri olfactive, orificii olfactive,
gaura etmoidala
- Lateral: conductul orbital intern
- Postero-lateral: bosele orbitale

ORIFICIILE EXTRADURALE
1. Fisura orbitala superioara este inchisa de prelungirea durala a
peretelui lateral a sinusului cavernos. Este strabatuta de:
- Nervul nazociliar
- Nervul oculomotor ramul superior si inferior
- Nervul abducens
- Nervul lacrimal si frontal
- Nervul trohlear
- Vena oftalmica superioara si inferioara
Prin partea laterala a fisurii trece ramura orbitala a arterei
meningeale medii si ramul recurent al arterei lacrimale.
2. Foramen spinos
- Artera meningee
- Ramul meningeal al nervului mandibular

9
 3. Foramen emisar sfenoidal (Vesalius) situat antero-medial de
gaura ovala, fiind traversat de vena emisara (de legatura) dintre
sinusul cavernos si plexul pterigoid.
4. Foramen Lacerum delimitat de:
- Lateral: marginea mediala a aripii mari a sfenoidului
- Medial: lingula sfenoidala (care il separa de canalul carotidian)
- Postero-medial: marginea laterala a portiunii pietroase a
temporalului
Este traversat de:
- Nervul pietros mare (din facial)
- Nervul pietros mic (din plexul carotidian intern, acestia doi
unindu-se formand nervul pterigoidian)
- Vena emisara dintre sinusul cavernos si plexul pterigoid
5. Hiatusul canalului lui Fallope (canalul facial) si santul nervului
pietros mare care se indreapta catre gaura rupta.
6. Hiatusul tegmentului timpanic si santul nervului pietros mic
(ram din glosofaringian) care se indreapta catre gaura ovala.
7. Orificiul superior al canalului carotidian delimitat de:
- Lateral: lingula sfenoidala
- Posterior: apexul portiunii pietroase a temporalului
Acest orificiu est strabatut de artera carotidiana interna si plexul
carotidian, fiind acoperit de lama laterla a sinusului cavernos.

ORIFICIILE INTRADURALE
1. Canalul optic strabatut de artera oftalmica si nervul optic
2. Gaura rotunda strabatuta de nervul maxilar
3. Gaura oarba strabatuta de:
- Nervul mandibular
- Nervul pietros mare
- Artera meningee accesorie, ram al arterei maxilare
- Vena emisara dintre sinusul cavernos si plexul pterigoid

2. SPATIUL SUBTENTORIAL (ROMBENCEFALIC)

- adaposteste trunchiul cerebral si cerebelul
- limite:
- superior: fata inferioara a cortului cerebelului
- inferior: meningele cerebral care tapeteaza fosa craniana posterioara

Etajul posterior al bazei craniului

- delimitare:
- anterior: marginea superioara a lamei patrulatere a sfenoidului
impreuna cu marginea superioara a stancii temporalului
- lateral si posterior: limitat de santul sinusului lateral si
protuberanta occipitala interna
- cuprinde:
- lama posterioara a sfenoidului

10
 - fata posterioara a stancii temporalului
- lama bazilara
- fosele cerebeloase ale occipitalului
- pe linia mediana se afla santul bazilar, iar posterior se gaseste gaura
occipitala, prin care trec bulbul rahidian, arterele vertebrale, arterele spinale,
nervul hipoglos si ramurile nervului spinal.
- posterior de gaura occipitala se afla creasta occipitala interna a
protuberantei occipitale interne, locul in care se intalnesc cele 3 prelungiri
ale durei mater, formand un sinus venos mai mare denumit Teascul lui
Herophile.

ORIFICIILE INTRADURALE
1. Foramen magnum
2. Foramen jugular delimitat intre:
- Incizura jugulara a marginii antero-laterale a occipitalului
- Incizura jugulara a marginii inferioare a portiunii pietroase a
temporalului
Este impartit de ligamentul jugular in:
- Compartimentul venos: situat postero-lateral, strabatut de
sinusul venos sigmoid
- Compartimentul neuroarterial situat anteromedial si
subimpartit in:
o Orificiul posterior ies nervii X si XI
o Orificiul anterior iese nervul IX si intra artera
meningeala posterioara (din artera occipitala)
3. Foseta pietroasa cu orificiul extern al canalului acustic
4. Canalul hipoglosului strabatut de:
- Nervul hipoglos
- Ramura meningeala a arterei faringiene ascendente
- Vena emisara prin care plexul bazilar comunica cu vena
jugulara interna
5. Porul acustic intern strabatut de:
- Nervul VII (facial superior)
- Nervul VII bis
- Nervul VIII
- Nervul labirintic
Fundul meatului acustic intern, cu forma patrulatera, prezinta 2
creste, rezultand 4 cadrane:

11
 a) Cadranul antero-superior (aria faciala) care comunica cu
canalul facialului
b) Cadranul antero-inferior (fosa cohleara) prin care ies fibrele
nervului cohlear sau acustic
c) Cadranul postero-superior (aria vestibulara superioara sau
fosa utriculara) contine partea superioara a ganglionului
Scarpa
d) Cadranul postero-inferior care prezinta:
- aria vestibulara inferioara in care se gaseste partea
inferioara a ganglionului Scarpa
- foramen singulare prin care trece nervul ampular
posterior

Canalul Fallope
- se intinde de la fosa craniana posterioara pana la gaura stilomastoidiana
- prezinta 3 portiuni:
a) Portiunea labirintica perpendiculara pe axul portiunii pietroase si
contine: cisterna nervului facial, nervii facial si intermediar (VII si VII
bis), ramul arterei labirintice care insoteste nervul facial.
b) Portiunea intermediara (timpanica) tine pana la portiunea labirintica,
nivel la care canalul este superficial si prezinta fosa geniculata, care
comunica cu fosa craniana mijlocie prin hiatusul facialului prin care
trece nervul pietros mare si prezinta:
- Genunchiul nervului facial
- Ganglionul geniculat
- Ramuri din artera meningeala mijlocie pentru nervul VII
c) Portiunea mastoidiana verticala, descendenta, paralela cu peretele
posterior al cavitatii timpanice; prezinta:
- Al doilea genunchi al nervului facial
- Artera stilomastoidiana
- Venele comitante
6. Orificiul apeductului vestibular posterior de meatul acustic
intern si contine sacul endolimfatic.
7. Orificiul trigeminal prin care ies radacinile nervului trigemen.
8. Orificiul nervilor III, IV, VI.

12
 ORIFICIILE EXTRADURALE ale fosei cerebrale posterioare
1. Orificiul fosei subarcuata contine vena sigmoida antrala
2. Canalul condilian traversat de vena emisara prin care sinusul
sigmoidian comunica cu venele occipitale si de ramura meningeala
a arterei occipitale.
3. Alte orificii emisare: occipital si mastoidian.

UNGHIUL CEREBELO-PONTIN
Reprezinta zona anatomo-clinica de maxim interes care cuprinde
prelungirea laterala a ventriculului IV impreuna cu plexurile coroide, orificiul
Luschka, orificiul superficial al nervilor VII si VIII.
Manifestarile clinice ale patologiei de unghi cerebelos cuprind:
- Sindromul vertiginos
- Surditate
- Hidrocefalia
- Neurinomul de nerv acustic
Limite:
- Posterior: fata anterioara a cerebelului
- Anterior: dura mater care acopera versantul anterior,
petroclival al fosei posterioare
- Superior: puntea si pedunculul cerebelos mijlociu
- Inferior si lateral: lobul digastric
- Medial: santurile bulbare adiacente
Continut:
- Cisterna cerebelo-pontina
- Cisterna cerebelo-medulara
- Originile superficiale si traiectul intracranian al nervilor: V, VI,
VII, VII bis, VIII, IX, X, XI, XII
- Artera vertebrala dispusa anterior de nervul XI
- Ramurile lungi ale arterei bazilare: arterele cerebeloase
antero-inferioara si antero-superioara, artera labirintica,
artera trigeminala.

FOSA PITUITARA
- limite si pereti:
- superior: diafragma selara
- inferior: dura mater care tapeteaza fosa pituitara
- lateral: dura mater care separa loja pituitara de loja cavernoasa
- continut: hipofiza, artera hipofizara supero-inferioara si vena omonima

DIAFRAGMA SELARA
- dispusa in plan orizontal, de forma patrulatera, cu:
- Fata superioara: in care se gaseste orificiul central prin care trece
infundibulul hipofizar si vine in raport cu spatiul optopeduncular.
Sunt prezente si 2 orificii caroticoclinoide prin care trec arterele
carotide interne la iesirea acestora din sinusul cavernos

13
 - Fata inferioara: vine in raport cu hipofiza si prezinta cisterna
hipofizara
- Marginea anterioara: se fixeaza pe marginea posterioara a
santului chiastmatic si pe tuberculul selar si contine sinusul venos
intercavernos anterior
- Marginea posterioara: se fixeaza pe marginea superioara a seii
turcesti si pe procesul clinoidian posterior, continand sinusul
intercavernos posterior
- Marginea laterala: se insera pe procesul clinoidian anterior si
posterior, iar in partea centrala se continua cu peretele extern al
lojei cavernoase

LOJA CAVERNOASA
- reprezinta spatiul ingust aflat pe fata laterala a corpului sfenoidal si al lojei
pituitare, care se formeaza prin dedublarea durei mater.
- adaposteste plexul cavernos cu rol de amortizare a pulsatiilor carotidei
interne, fiind traversat de trabecule.
- prezinta 2 pereti (lateral si medial) si are o directie oblica, medial, posterior
de la fisura orbitala posterioara la orificiul superior al canalului carotic.
- continut:
- Sinus cavernos
- Nervii oculomotor, trohlear, oftalmic si maxilar care trec prin
peretele lateral al sinusului
- Artera carotida interna
- Plexul simpatic carotidian intern
- Nervul abducens care trece prin sinusul cavernos
- portiunile arterei carotide interne: ascendenta genunchiul carotic
posterior portiunea sagitala genunchiul carotic anterior
- comunicarile lojei:
- Cu orbita prin fisura orbitala superioara (de-a lungul nervilor III, IV,
oftalmic si maxilar)
- Cu spatiul parafaringian prin plexul venos care separa carotida
interna cu plexul carotic simpatic din canalul carotic osos
- Cu fosa infratemporala prin venele emisare ale fosei cerebrale
mijlocii

SINUSUL CAVERNOS
- afluenti:
- Vena oftalmica superioara si cea inferioara
- Vena cerebrala mijlocie superioara si cea inferioara
- Sinusul sfenoparietal
- Vena centrala a retinei
- Vena meningiana mijlocie
- dreneaza in:
- Sinusul venos transvers, prin intermediul sinusului venos pietros
superior

14
 - Vena jugulara interna, prin intermediul sinusului venos pietros
inferior
- Vena faciala, prin intermediul venei oftalmice superioare
- Plexul pterigoid prin vena emisara

CAVUMUL MECKEL
- este un spatiu neural situat in fosa cerebrala mijlocie
- este format din:
- Continator: arahnoida, dura mater, spatiul subarahnoidian,
cisterna trigeminala, pia mater
- Continut: Ganglionul Gasser, artere trigeminale, vene trigeminale
(se varsa in sinusul pietros superior)
- pereti:
- Superior: format din fascicule conjunctivale derivate din tentorium
cerebelli
- Inferior: dura mater care acopera fosa trigeminala
- Posterior: se afla porus trigemini, delimitat de incizura trigeminala
a marginii superioare a portiunii pietroase a temporalului cu
marginea aderenta a tentorium cerebelli; este strabatut de radacina
trigemenului
- Anterior: trimite trei prelungiri numite tunele; cel oftalmic si cel
maxilar sunt incluse in partea inferioara a peretelui lateral al
sinusului cavernos

CURS 3
Spatiile periviscerale ale capului si gatului

Circumscriu antero-posteior fetele laterale si posterioare ale cavitatilor

nazofaringiana si orofaringiana. Aceste spatii prezinta mai multe zone:
1. Zona anterioara care formeaza peretele pneumatizat
internazoorbital si care se intinde in sens vertical de la jonctiunea
pneumatizata cranio-faciala pana la planul apexurilor dentare superioare.
2. Zona mijlocie este reprezentata de un spatiu unic, cu un
segment superior paratubar si un segment inferior paratonsilar. Aceasta zona
se intinde de la baza craniului pana la un plan orizontal dus prin unghiul
mandibulei (gonion).

15
 3. Zona posterioara este reprezentata de spatiul carotic superior.
Se intinde de la baza craniului pana la planul orizontal dus prin unghiul
mandibulei.
4. Zona mediana retroviscerala se intinde de la baza craniului
pana la T4.

Organizarea topografica:
- Zona anterioara: formeaza peretele pneumatizat internazoorbital (cu
sinusuri).
- Zona mijlocie: formeaza spatiul paratubar.
- Zona posterioara: formeaza spatiul carotic superior.
- Zona mediana retroviscerala: formeaza portiunea nazala a spatiului
retrofaringian.
Spatiile conjunctive situate posterior de zona pneumatizata anterioara
sunt structuri verticale care se continua inferior, fara o linie de demarcatie
precisa, cu spatiile conjunctive ale gatului (ex. spatiul paratubar se continua
cu spatiul paratonsilar).

SPATIUL PARATUBAR
- este un interstitiu conjunctiv organizat in jurul tubelor auditive, avand
forma de prisma triunghiulara cu 3 pereti si 2 orificii.
- peretii spatiului paratubar:
- Peretele medial - reprezentat de peretele lateral al faringelui, de la
jonctiunea cu marginea posterioara a lamei pterigoidiene mediale,
pana la unghiul lateral al faringelui.
- Peretele lateral - este format de:
- lama profunda a fasciei parotidiene, derivata a fasciei cervicale
superficiale, dispusa intre procesul stiloid si ligamentul sfenomandibular
- portiunea superioara a fetei mediale a muschiului pterigoidian
medial
- Peretele posterior alcatuit din segmentul stilofaringian al fasciei
stiliene
- orificiile spatiului paratubar:
- Orificiul superior inchis de tuba auditiva (trompa lui Eustachio)
- Orificiul inferior situat in planul conventional al palatului dur, care
face comunicarea cu spatiul paratonsilar

- continutul spatiului paratubar:

- Complexul tubar fibro-cartilaginos
- Originea muschilor tensori si ridicatori si valului palatin
- Muschiul stilofaringian
- Elementele vasculo-nervoase reprezentate de:

16
 - nervul glosofaringian
- ramura linguala a facialului
- artera faringiana ascendenta: urca pe peretele postero-lateral
al faringelui, unde participa la formarea plexului arterial perifaringian
- artera palatina ascendenta: ram din artera faciala, care urca
intre muschii constrictori superiori ai faringelui si pterigoidian medial.
In acest spatiu emite artera tonsilara, dupa care se termina in plexul
arterial perifaringian
- plexul venos perifaringian
- limfoganglioni cervicali profunzi

SPATIUL PARATONSILAR
- se afla sub spatiul paratubar si are forma de prisma triunghiulara cu 3
pereti si 2 orificii
- peretii spatiului paratonsilar:
- Peretele medial: reprezentat de peretele lateral al faringelui, format
din muschiul constrictor superior al faringelui acoperit de fascia
bucofaringiana
- Peretele lateral: este format din:
- lama profunda a fasciei parotidiene care ajunge pana la
peretele lateral al faringelui
- fata mediala a muschiului pterigoidian medial
- Peretele posterior: format din portiunea stilofaringiana a fasciei
stiliene
- orificiile spatiului paratonsilar:
- Orificiul superior: in planul conventional al palatului dur si face
comunicarea cu spatiul paratubar
- Orificiul inferior: comunica cu spatiul laterovisceral cervical
- continutul spatiului paratonsilar:
- Fasciculele inferioare ale muschiului stilofaringian
- Elemente vasculo-nervoase reprezentate de:
- nervul glosofaringian
- artera faringiana ascendenta
- artera palatina ascendenta
- plexul venos perifaringian
- limfoganglionii cervicali profunzi

SPATIUL CAROTIC SUPERIOR

- este un interstitiu conjunctiv organizat in jurul pachetului vasculo-nervos al
gatului si ocupa segmentul superior al lojii carotidiene

17
- are forma unui trunchi de piramida patrulatera cu varful trunchiat orientat
superior
- peretii spatiului carotic superior:
- Lateral: reprezentat de muschiul sternocleidomastoidian si de fascia
sa
- Medial: reprezentat de unghiul lateral al faringelui care se continua
posterior cu septul sagital retrovisceral
- Anterior: reprezentat de diafragma stiliana
- Posterior: reprezentat de fascia prevertebrala
- Varful trunchiat: reprezentat de baza craniului cu foramenele jugular
si carotic
- Baza: este deschisa larg spre trigonul carotic inferior, fiind limitata
astfel:
- medial: de muschiul constrictor superior al faringelui
- lateral: de pantecul posterior al muschiului digastric, acoperit
de m. SCM
- posterior: de fascia prevertebrala

Diafragma stiliana
- formata din urmatoarele structuri anatomice:
- Procesul stiloid
- Muschiul stilohioidian
- Ligamentul stilohioidian
- Ligamentul stilomandibular
- Muschiul stiloglos
- Muschiul stilofaringian
- Ligamentul stilofaringian
- conectata functional cu:
- Postero-lateral: cu pantecul posterior al muschiului digastric
- Antero-medial: cu ligamentul sfenomandibular

Fascia stiliana
- este o dependinta a fasciei cervicale superficiale si reprezinta lamina
profunda parotidiana care tapeteaza diafragma stiliana
- ia nastere la marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian si
prezinta 2 portiuni:
1. Segmentul lateral al fasciei stiliene
- se orienteaza medial, intecuind succesiv pantecul posterior al
digastricului, muschiul stilohioidian si muschiul stilomandibular
- formeaza peretele posterior al lojii parotidiene si prezinta 2 triunghiuri
importante:
a) Triunghiul laterostilian delimitat astfel:
- Superior: baza corespunde gaurii stilomastoidiene
- Lateral: fata mediala a pantecului posterior al digastricului
- Medial: marginea laterala a muschiului stilohioidian
- Varful: este orientat inferior

18
!In aria acestui triunghi, nervul facial patrunde in loja parotidiana!

b) Triunghiul mediostilian delimitat astfel:

- Inferior: se gaseste baza reprezentata de septul
parotidosubmandibular aflat pe fata profunda a gonionului
- Lateral: se afla marginea mediala a muschiului stilohioidian
- Medial: se afla ligamentul stilohioidian
- Varful: este orientat superior catre apofiza stiloida
!Prin aria acestui triunghi, artera carotida externa patrunde in loja
parotidiana!

2. Segmentul medial al fasciei stiliene

- intecuieste succesiv ligamentele stilohioidian si stilomandibular,
precum si muschiul stiloglos, care sunt situate intre artera carotida
externa (dispusa antero-lateral) si artera carotida interna (dispusa
postero-medial)
- la acest nivel fascia prezinta 2 prelungiri:
a) Prelungirea mediala (alara) care se insera pe unghiul lateral al
faringelui si formeaza fascia stilofaringiana (aripioara faringiana
laterala)
b) Prelungirea anterioara trece pe fata laterala a muschiului
stilofaringian, aflat in spatiul paratubar; intecuieste ligamentul
sfenomandibular (care subintinde medial septul
parotidosubmandibular) si se continua cu peretele medial al lojei
parotidiene si cu fascia interpterigoidiana

Continutul spatiului carotic superior:

Nervii: IX, X, XI
- la acest nivel, nervul vag prezinta ganglionii sai
- nervul vag coboara participand la formarea pachetului vasculo-nervos al
gatului
- in spatiul carotic superior, nervul vag emite urmatoarele ramuri:
a) Ramura meningeala care reintra in craniu prin gaura jugulara
b) Ramura auriculara care strabate canalul mastoidian (de la nivelul
fosei jugulare), dupa care se anastomozeaza cu nervul facial, impreuna
cu care iese prin gauraa stilomastoidiana si ajunge la peretele superior
al meatului acustic extern
c) Ramuri colaterale faringiene care, impreuna cu ramuri sin
glosofaringian si ramuri simpatice, vor forma plexul nervos
perifaringian
d) Ramuri cardiace superioare care, impreuna cu ramuri simpatice
cervicale, vor participa la formarea plexului cardiac anterior
e) Ramuri carotice pentru corpusculul carotic
f) Nervul laringeu superior
- nervul glosofaringian prezinta si el cei 2 ganglioni, care au un traiect
descendent, situat postero-lateral de pachetul vasculo-nervos cervical, dupa

19
care descrie o curba cu concavitatea anterior, traverseaza diafragma stiliana
si impreuna cu muschiul sau satelit (muschiul stilofaringian) ajunge in spatiul
paratubar, unde da urmatoarele ramuri:
a) Ramuri carotice
b) Ramuri musculare pentru muschiul stilofaringian
c) Ramuri faringiene pentru plexul faringian
d) Nervul timpanic se desprinde din ganglionul inferior, patrunde in
cavitatea timpanica, alaturi de artera timpanica inferioara (ram din
artera faringiana ascendenta).
- nervul accesor prezinta la acest nivel cele 2 ramuri ale sale: laterala si
mediala
- nervul hipoglos are un traiect oblic, infero-lateral, incrucisand pachetul
vasculo-nervos al gatului si nervii IX si XI, patrunzand la final prin hiatul
intermuscular hiogloso-milohioidian in loja sublinguala, unde se termina prin
ramurile sale linguale

Arterele
a) Artera carotida interna
- vine in raport cu ganglionul simpatic cervical superior caruia ii asigura si
vascularizatia
- prezinta la acest nivel plexul carotic format din ramuri vagale si ramuri
simpatice din ganglionul simpatic cervical superior
b) Artera occipitala
- cu originea pe fata posterioara a arterei carotide externe, deasupra
incrucisarii cu nervul hipoglos (XII)
- da la acest nivel ramura arteriala a muschiului SCM, dupa care urca
postero-superior, de-a lungul pantecelui posterior al muschiului digastric si
patrunde in triunghiul posterior al gatului

Venele - Vena jugulara interna

- continua sinusul venos sigmoid cranian
- in spatiul carotic superior intra in pachetul vasculo-nervos al gatului
- se colecteaza urmatorii afluenti:
- Vena apeductului cohleei (la nivelul bulbului venos superior)
- Sinusul venos pietros superior (la nivelul bulbului venos superior)
- Venele plexului hipoglosal
- Venele plexului carotic
- Venele faringiene

SPATIUL MEDIAN RETROVISCERAL (RETROFARINGIAN)

- se dezvolta din apozitia lamelor mezenchimale ale fetei ventrale a
mezoblastului axial cefalic si al fetei dorsale al intestinului anterior primitiv
- este cel mai lung dintre spatiile periviscerale, intinzandu-se de la baza
craniului la T4
- prezinta 3 segmente:

20
 - Segment cefalic corespunde fetelor posterioare ale cavitatilor
nazofaringiana si orofaringiana, precum si fetei anterioare ale C1 si C2
- Segment cervical corespunde fetei posterioare a lojei faringo-
esofagiene si fetelor anterioare a vertebrelor C3-T2
- Segment toracal corespunde fetelor anterioare ale vertebrelor T3-
T4
- limite:
- Superior fata inferioara a procesului bazilar al occipitalului, posterior
insertiei fasciei faringo-bazilare
- Anterior peretele posterior al faringelui, acoperit de fascia
bucofaringiana
- Posterior fascia prevertebrala, care acopera muschii prevertebrali
- Lateral septurile sagitale si fascia prevertebrala
Spatiul retrofaringian contine tesut celular lax in care se gasesc
ganglionii cervicali profunzi, acest tesut celular lax continuandu-se inferior cu
mediastinul posterior.

21