DOSAR NR.

394/94/2011* SECIA PENAL

ROMANIA
JUDECATORIA BUFTEA
SENTINA PENAL NR. 443
SEDINTA PUBLICA DE LA 18.12.2014
INSTANTA CONSTITUIT DIN:
PRESEDINTE: Judector E. D.
GREFIER: C. L. J.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror H. M. L. din cadrul

Parchetului de pe lng Judectoria Buftea.

Pe rol judecarea cauzei penale avnd ca obiect infraciunea de

ucidere din culp privind pe inculpatul N. E. i prile civile R. N. C., R.
S. L., R. M. J. i prile responsabile civilmente SC A. R. A. SA i SC S.C.
SRL, prin administrator judiciar S. I. A..
Dezbaterile n fond au avut loc n edina public de la data de
03.12.2014, fiind consemnate n ncheierea de edin de la acea dat,
parte integrant din prezenta sentin, cnd instana avnd nevoie de
timp pentru a delibera, a amnat pronunarea pentru data de astzi,
cnd n aceeai constituire, delibernd, a dispus urmtoarele:

INSTANA,

Asupra cauzei penale de fa:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lng Judectoria Buftea nr. .,
nregistrat pe rolul acestei instane la data de 10.01.2011 s-a dispus
punerea n micare a aciunii penale i trimiterea n judecat, n stare de
libertate, a inculpatului N. E., sub aspectul savarsirii infraciunii de
ucidere din culp, fapt prevzut de art. 178 alin.1 i 2 C.pen.
Prin sentina penal nr. pronunat de J. B. in dosarul nr. s-au
dispus urmtoarele:
,, n temeiul art. 178 alin. 1 i 2 Cod penal, condamna pe inculpatul
N. E., la pedeapsa de 1 an nchisoare pentru svrirea infraciunii de
ucidere din culpa.
 n baza art. 71 alin. 1 si 2 C.pen., interzice inculpatului N. E.,
drepturile prevzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua i b C.pen.,
pe durata pedepsei principale.
n baza art. 81 alin. 1 C.pen., dispune suspendarea condiionata a
executrii pedepsei principale pe un termen de ncercare de 3 ani, stabilit
conform art. 82 C.pen.
n baza art. 71 alin. 5 C.pen., suspend executarea pedepselor
accesorii pe durata suspendrii condiionate a pedepsei.
n baza art. 359 C.p.p., atrage atenia inculpatului asupra
dispoziiilor art. 83 C.pen., privind revocarea suspendrii condiionate a
executrii pedepsei.
n temeiul art. 346 alin. 1 Cod procedura penala i art. 14 Cod
procedura penala raportate la art. 998 si urm. Cod civil, admite in parte
aciunea civila formulata de partea civila R. N. C. i obliga pe inculpatul
N. E. n solidar cu partea responsabil civilmente SC S.C. SRL,, la plata
ctre aceasta a sumei de 50.000 lei- reprezentnd daune morale i la
plata sumei de 14.032 lei reprezentnd daune materiale- asigurtorul
SC A. R. A. SA, rspunznd n condiiile Legii 136/1995 n limita
plafonului maxim prevzut pentru anul 2006.
n temeiul art. 346 alin. 1 Cod procedura penala i art. 14 Cod
procedura penala raportate la art. 998 si urm. Cod civil, admite in parte
aciunea civila formulata de partea civila R. S. L. i obliga pe inculpatul
N. E. n solidar cu partea responsabil civilmente SC S.C. SRL, la plata
ctre aceasta a sumei de 25.000 lei- reprezentnd daune morale -
asigurtorul SC A. R. A. SA, rspunznd n condiiile Legii 136/1995 n
limita plafonului maxim prevzut pentru anul 2006.
Respinge aciunea civil formulat de partea civil R. S. L. cu
privire la daunele materiale, ca nentemeiat.
n temeiul art. 346 alin. 1 Cod procedura penala i art. 14 Cod
procedura penala raportate la art. 998 si urm. Cod civil, admite in parte
aciunea civila formulata de partea civila R. M. J i obliga pe inculpatul
N. E. n solidar cu partea responsabil civilmente SC S.C. SRL, la plata
ctre aceasta a sumei de 25.000 lei- reprezentnd daune morale -
asigurtorul SC A. R. A. SA, rspunznd n condiiile Legii 136/1995 n
limita plafonului maxim prevzut pentru anul 2006.
Respinge aciunea civil formulat de partea civil R. M. Jcu
privire la daunele materiale, ca nentemeiat.
Onorariul aprtorilor din oficiu care au asigurat asistena juridic
a prilor se va avansa din fondurile MJ ctre Baroul Bucureti.
 In temeiul art. 191 alin. 1 si 3 Cod procedura penala obliga pe
inculpat la plata sumei de 1000 lei cu titlul de cheltuieli judiciare
avansate de stat.
Cu drept de recurs in termen de 10 zile de la pronunare pentru
prile prezente si de la comunicare pentru prile lipsa.
Pronunat n edin public, azi 25.06.2012.
Prin decizia penal nr. 245/R/06.02.2013 pronuntata de Curtea
de Apel Bucureti Sectia a II-a Penala in dosarul nr. 394/94/2011
(3778/2012) instana a dispus urmtoarele:
,,Respinge recursurile prilor civile R. N. C., R. S. L. i R. M. J,
mpotriva sentinei penale nr. 335 din data de 25.06.2012 pronunat de
Judectoria Buftea n dosarul nr. 394/94/2011, ca tardiv declarate.
Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lng Judectoria
Buftea, inculpatul N. E. i asiguratorul SC A. R. A. SA.
Caseaz sentina penal nr. 335/25.06.2012 pronunat de
Judectoria Buftea i trimite cauza spre rejudecare la aceeai instan.
Oblig recurenii pri civile R. N. C., R. S. L. i R. M. J la plata
ctre stat a cheltuielilor judiciare n sum de 100 lei fiecare.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluionarea recursurilor
declarate de Parchetul de pe lng Judectoria Buftea, inculpatul N. E.
i asiguratorul SC A. R. A. SA rmn n sarcina statului.
Onorariul parial al aprtorului din oficiu al inculpatului N. E., n
sum de 50 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiiei.
Definitiv.
Pronunat n edina public azi, 06 februarie 2013.
In motivarea solutiei, Curtea a retinut prima instanta a omologat
cel de al doilea raport de expertiz ntocmit n cursul urmririi penale,
fr a fi prezentate argumente convingtoare pentru valorificarea
concluziilor acestuia, n condiiile n care, din probele administrate n
cursul urmririi penale, au rezultat unele neclariti i neconcordane
care nu au putut fi lmurite prin proba tiinific administrat.
S-a aratat ca din cuprinsul deciziei penale nr. 406/25.03.2009
pronunat de Tribunalul Bucureti, Secia a II-a Penal n dosarul nr.
4961/94/2008, prin care au fost respinse, ca nefondate, recursurile
formulate mpotriva sentinei penale nr. 421/17.09.2008, rezult c
atunci cnd s-a dispus desfiinarea rezoluiilor nr. 8379/P/2006 i nr.
909/II-2/2008 cu privire la soluia dat sub aspectul infraciunii de
ucidere din culp, s-a apreciat c, pentru lmurirea dinamicii
accidentului, se impune a fi obinute relaii suplimentare, enumerate n
cuprinsul hotrrii (fila 105 paragraf ultim i fila 106 paragraf 1 DUP) i
efectuarea unui supliment la raportul de expertiz tehnic auto, n
cadrul cruia se impune a se stabili dac se pot confirma susinerile
fptuitorului n sensul dac este posibil ca autotractorul s vireze la
stnga fr ca fptuitorul s acioneze asupra direciei de mers.
S-a mai aratat ca din examinarea materialului de urmrire penal
rezult c probele dispuse de instan au fost obinute numai n parte,
iar n locul unui supliment la raportul de expertiz s-a dispus i efectuat
o nou expertiz tehnic judiciar n cursul urmririi penale.
n edina public din data de 01.02.2012, cnd au fost dezbtute
probele n faa primei instane, a fost respins solicitarea formulat de
inculpat privind ncuviinarea efecturii unei expertize auto avnd drept
obiective, ntre altele, dinamica producerii accidentului, direciile de
deplasare ale autovehiculelor, cine i cnd a generat starea de pericol
precum i posibilitile de evitare a producerii accidentului, cu motivarea
fa de actele dosarului i obiectivele solicitate, o respinge ca nefiind
util (fila 107 paragraf 7 dosar fond ). O astfel de motivare, general i
imprecis, ce nu permite instanei de control judiciar s cenzureze
raionamentul primei instane si motivele obiective i particulare pentru
care s-a apreciat c administrarea unei noi expertize judiciare nu se
impune n cursul cercetrii judectoreti, echivaleaz cu nepronunarea
asupra unei cereri eseniale pentru pri, de natur s garanteze
drepturile lor i s influeneze soluia procesului.
Curtea a stabilit ca realizarea scopului procesului penal impune
instanei de judecat cunoaterea complet i exact a tuturor
mprejurrilor, aspectelor i elementelor care au contribuit la producerea
rezultatului vtmtor, hotrrea judectoreasc trebuie s constituie o
reflectare a faptelor petrecute n realitate, iar n realizarea acestui
deziderat, judectorul n cursul cercetrii judectoreti este obligat,
pentru aflarea adevrului obiectiv, s administreze toate probele care pot
contribui la aflarea acestuia i evitarea producerii unei erori judiciare.
Totodata, prile sunt obligate s solicite administrarea probelor cu
bun credin, animate de unicul scop al aflrii adevrului n cauz,
contribuia acestora la aflarea adevrului putnd fi esenial, ntruct ele
cunosc cel mai bine mprejurrile n care s-au desfurat evenimentele.
Cenzura pe care judectorul o realizeaz n aprecierea utilitii,
pertinenei i concludenei probelor propuse trebuie, prin urmare,
temeinic motivat, imperativ fa de care o motivare n sensul fa de
actele dosarului i obiectivele solicitate, o respinge ca nefiind util, fr
precizarea concret i punctual a actelor dosarului care au fost avute n
vedere n pronunarea acestei soluii, echivaleaz cu o lips a motivrii.
 Astfel, Curtea a constatat c materialul de urmrire penal conine
o serie de neclariti ce nu au fost elucidate prin raportul de expertiz
tehnic judiciar ntocmit de dl. expert B. A..
Astfel, din cuprinsul procesului verbal privind accidentul de
circulaie rutier ntocmit la data producerii accidentului, 18.09.2006
(filele 8-11 dosar de urmrire penal), rezult c, la verificarea
autovehiculului nr. B-37-YCN, sistemul de frnare servoasistat s-a
constatat c este defect. Aceast mprejurare a fost confirmat i de SC
S. I. SRL, care, la solicitarea IGP Ilfov Serviciul Poliiei Rutiere constat,
la data de 22.09.2006, c mecanismul de frnare nu prezint uzuri peste
limitele admise, dar roata din stnga fa a fost blocat ca urmare a
spargerii garniturii de friciune de la sabotul anterior. Aceeai
societate, n cursul urmririi penale, rspunde solicitrii IGP Ilfov
Serviciul Poliiei Rutiere, n sensul c pentru a se stabili cu certitudine
mprejurrile n care a intervenit defeciunea tehnic, acest lucru se poate
face numai n cadrul unei expertize tehnice judiciare auto, n condiiile
stabilite de lege ( fila 56 dosar de urmrire penal).
De asemenea, la dosarul de urmrire penal se regsesc i
punctele de vedere ale Mercedes-Benz R. SRL SC i A. C. SRL (filele 110
i 116 dosar de urmrire penal), prezentate la solicitarea organului de
urmrire penal, care cuprind concluzii de ordin teoretic cu privire la
cauzele care pot provoca spargerea garniturii de friciune de pe sabotul
anterior i recomandarea efecturii unui raport de expertiz tehnic
judiciar ca unic modalitate de a stabili mprejurrile de ordin tehnic
care au permis ivirea defeciunii.
Curtea a aratat ca important de menionat este c n cadrul
punctului de vedere exprimat de Mercedes-Benz Romnia SRL, (fila 116
dosar de urmrire penal), nu este exclus spargerea garniturii de
friciune i desprinderea de pe sabot la apsarea brusc i intensiv a
frnei de serviciu n cazurile n care garnitura de friciune are uzura
pronunat sau cnd nu este fixat corespunztor pe sabotul de frnare.
Cu toate acestea, raportul de expertiz tehnic judiciar omologat
de instan reine n considerentele sale c inculpatul N. E. a pierdut
controlul asupra direciei (fila 88 dosar de urmrire penal fila 7
paragraf 1 din raport), c vitezele avute de autovehiculele implicate n
accidentul analizat, n lipsa datelor pe care s-ar putea fundamenta un
model de calcul, nu pot fi determinate. n aceste condiii expertiza tehnic
va estima valoarea vitezei i va avea n vedere () o vitez de deplasare
de 80-90 km/h ntruct victima R. M. a suferit leziuni de natur cinetic a
organelor interne (fila 89 dosar de urmrire penal fila 8 paragraf 5-6
din raport), ns acelai expert a apreciat c viteza de deplasare (pe care
nu a putut, n mod obiectiv i indubitabil s o stabileasc) constituie,
alturi de configuraia drumului i starea carosabilului cauza producerii
strii de pericol: pentru conductorul auto N. E. starea de pericol a
intervenit n momentul n care, constatnd inadvertena dintre viteza
autotractorului cu a (80-90 km./h), configuraia drumului (curb la
dreapta) i starea carosabilului (umed) acioneaz asupra pedalei
sistemului de frnare, caz n care autovehiculul a devenit instabil pe
traiectorie (a derapat necontrolat) i a deviat spre stnga, dup direcia
tangentei la curba drumului (fila 90 dosar de urmrire penal fila 9
paragraf 4 din raport). S-a mai reinut, contrar declaraiilor inculpatului
date n ziua producerii accidentului (fila 24 dosar de urmrire penal) i
coninutului procesului verbal privind accidentul de circulaie rutier
ntocmit de lucrtorii de poliie, (filele 8-11 dosar de urmrire penal), c
la faa locului conductorul N. E. nu a fcut nici un fel de afirmaie
referitoare la intervenia unei defeciuni tehnice la sistemul de frnare al
roii din stnga fa i c reprezentanii poliiei rutiere nu au mai efectuat,
din punct de vedere tehnic, nici o verificare (suplimentar) a autotractorului
cu a.
S-a mai concluzionat c din materialul probator existent nu rezult
c accidentul s-a produs dintr-o cauz tehnic, afirmndu-se totodat c
nu se poate formula un rspuns la obiectivul care sunt consecinele
apariiei defeciunilor tehnice invocate (spargerea garniturii de friciune
de la sabotul anterior al roii stnga-fa) asupra sistemului de direcie?.
n condiiile prezentate, Curtea a constatat c raportul de expertiz
tehnic judiciar omologat a avut n vedere o serie de elemente ipotetice
fr ns a ntocmi i o variant de rspuns fa de susinerile
inculpatului i probele administrate n cursul urmririi penale, dei la
dosarul cauzei mai exist un raport de expertiz tehnic i un supliment
al acestuia ce conine concluzii opuse (filele 61 i 75 dosar de urmrire
penal).
Contradiciile evidente dintre cele dou expertize tehnice judiciare
efectuate n cursul urmririi penale ar fi justificat, n opinia Curii,
aplicarea prevederilor art. 125 Cod de procedur penal i, n consecin,
admiterea cererii formulate de inculpat i efectuarea n cursul cercetrii
judectoreti a unui nou raport de expertiz tehnic care s rspund la
urmtoarele obiective:
- care erau direciile de deplasare ale autovehiculelor implicate;
cine i cnd a generat starea de pericol; care este locul n care s-a produs
impactul; care este distanta parcurs de autovehicule din momentul
apariiei strii de pericol si pn la impact; care erau vitezele iniiale de
deplasare ale autovehiculelor implicate; care erau posibilitile de evitare
a accidentului; care este viteza maxima de rulare la care impactul putea
fi evitat; care sunt normele rutiere nclcate? s se stabileasc dac
accidentul se putea produce din cauza unei defeciuni tehnice, i dac n
situaia invocat de ctre conductorul auto N. E., acesta putea evita
producerea accidentului, care este viteza la care accidentul putea fi
evitat, n ipoteza survenirii unei defeciuni tehnice; care sunt
consecinele apariiei defeciunii tehnice invocate ( spargerea garniturii
de friciune de la sabotul anterior al roii stnga fa) asupra sistemului
de direcie, asigurnd prilor posibilitatea ca la efectuarea expertizei s
participe experi parte.
De asemenea, Curtea a apreciat c se impune a fi examinat, n
cadrul probatoriului, diagrama tahograf ce ar fi trebuit s se gseasc la
bordul autotractorului cu a marca.
Ct privete criticile formulate de recurentul-inculpat referitoare la
martorii M. E. i N. D., despre care prima instan reine c au fost
determinai de inculpat s declare n mod mincinos (fila 194 paragraf 4
dosar fond), Curtea a constatat c n mod greit a reinut prima instan
c ar fi declarat mincinos cei doi martori, determinai fiind de inculpat,
n condiiile n care nici n cursul urmririi penale dar nici n cursul
cercetrii judectoreti nu s-a procedat la audierea acestora, n prezenta
cauz fiind audiai martorii O. V. I., V. C. i M. N.n cursul urmririi
penale i martorii V. C. (fila 152 dosar fond), M. N. (fila 153 dosar fond),
O. V. I. (fila 154 dosar fond), G. V. (fila 160 dosar fond), R. R. (fila 161
dosar fond), Z. O. B. (fila 162 dosar fond). A rezultat aadar c nici sub
acest aspect hotrrea primei instane nu poate fi cenzurat.
n fapt, prin actul de sesizare al instantei s-au reinut urmtoarele:
La data de 18.09.2006, in jurul orei 22:30, organele de politie din
cadrul I.P.J. Ilfov - Serviciul Politiei Rutiere au fost sesizate cu privire la
faptul ca pe, s-a produs un accident de circulatie soldat cu decesul unei
persoane si vatamarea corporala a altor doua.
Cu ocazia cercetarii la faa locului, s-a stabilit ca in accident au
fost implicate doua autovehicule, respectiv o autoutilitara condusa de
numitul R. M. si un autotractor condus de inculpatul N. E..
De asemenea, organele de politie au constatat ca accidentul de
circulatie s-a produs pe oseaua de Centura (DN 100A) la intersectia cu
str. Dacia, in afara localitatii Chitila, jud. Ilfov, unde circulatia se
desfasoara in ambele sensuri, pe cate doua benzi pe sens, suprafata
partii carosabile este din asfalt, are o latime de 14,40 metri si are
aplicate marcaje longitudinale cu linie simpla continua de separare a
sensurilor de circulate. La momentul efectuarii cercetrii la fata locului
carosabilul era umed, cerul noros i vizibilitate redusa.
In zona producerii accidentului existau indicatoare rutiere
depire interzisa", declivitatea strazii era in aliniament, calitatea
marcajelor era bun iar in carosabil nu existau denivelari.
Din procesul-verbal de cercetare la fata locului rezulta ca
autoutitara marca era avariata in partea frontala - stanga si se afla
oprita pe sensul de mers dinspre Chitila catre Chiajna, orientata cu fata
catre camp, iar autotractorul marca era avariat in partea stanga fata a
cabinei si se afla oprit pe sensul de mers dinspre Chitila catre Chiajna.
In urma producerii accidentului a rezultat decesul numitului R. M.
precum i vatamarea corporala a numiiilor O. V. I. i V. C., pasageri in
autovehiculul condus de R. M..
Din raportul de autopsie medico-legala nr. A3/J/258/2006 (filele
49-50 DUP) rezulta ca moartea numitului R. M. a fost violenta si s-a
datorat hemoragiei interne (hemotorax, hemopericard, hemoperitoneu)
consecutive lezarii organelor interne (contuzii si rupturi pulmonare,
rupturi cardiace si fisuri hepatice) printr-un politraumatism.
Leziunile s-au putut produce prin lovire cu i de corpuri/planuri
dure in condiiile unui accident rutier i sunt in legatura de cauzalitate
directa si necondiionata cu decesul.
Moartea dateaza din 18.09.2006.
Fiind audiat n cursul urmririi penale, inculpatul N. E. a declarat
ca in timp ce circula pe oseaua de Centura din directa Chiajna catre
Chitila, a observat c pe o strada laterala un autoturism marca Daewoo
Cielo de culoare alba care rula in mararier. In aceste imprejurari,
intenionand sa evite acest autoturism, a virat brusc catre stanga, insa
in momentul imediat urmator volanul s-a rotit brusc catre stanga,
determinand patrunderea autotractorului pe sensul opus, unde a intrat
in coliziune cu autoutilitara marca. Totodata, inculpatul a declarat ca nu
a observat autoutilitara decat in momentul in care se afla la o distanta
de aproximativ 5 metri fata de aceasta, iar impactul a fost iminent.
In cauz au fost audiai martorii O. V. I. i V. C., pasageri in
autovehiculul condus de victima R. M., care au declarat c in momentul
producerii impactului dormeau, astfel c nu cunosc modul de producere
al accidentului.
Martorul M. N. a declarat c a ajuns la locul producerii
accidentului dup cteva minute, ocazie cu care l-a auzit pe inculpat in
timp ce comunica organelor de politie faptul c a ptruns pe contrasens
in incercarea de a evita un autoturism marca care iesise de pe o strad
lateral.
Pentru stabilirea cu certitudine a dinamicii producerii accidentului
i a posibilitilor de evitare a acestuia, in cauz s-a dispus efectuarea
unei expertize tehnico-judiciare auto.
Din concluziile raportului de expertiza tehnica auto intocmit de
expertul ing. B. C. rezulta ca patrunderea pe sensul opus de circulatie a
autocamionului marca condus de inculpatul N. E. a fost cauzata de o
defectiune tehnica accidentala, aparuta la sistemul de franare de serviciu
al autovehiculului, in momentul actionarii intensive a pedalei de frana.
Concluziile raportului de expertiza tehnica mentionat s-au
intemeiat pe o nota de constatare efectuata asupra autocamionului la
unitatea service S.C. S. I. S.R.L. in care se mentioneaza ca roata stanga
fata a fost blocata ca urmare a spargerii garniturii de frictiune de la
sabotul anterior.
Prin ordonana organanelor de cercetare penal din data de
08.06.2010 a fost dispus efectuarea unei noi expertize tehnice auto n
cauz fiind desemnat expert domnul B. A.
Din concluziile raportului de expertiza rezulta urmatoarele:
Autotractorul cu sa marca cu nr. de inmatriculare se deplasa pe
oseaua de Centura a mun. Bucureti dinspre localitatea Chiajna catre
localitatea Chitila, iar la un moment dat conducatorul auto N. E. a
pierdut controlul asupra directiei, autovehiculul a trecut peste axul
drumului, dupa care a lovit autoutilitara marca, condusa de R. M., ce
circula din sens opus.
In momentele premergatoare impactului autovehiculele se puteau
deplasa cu o viteza de 80-90 km/h.
Accidentul s-a produs pe banda a-II-a a oselei de Centura a mun.
Bucuresti, sensul de deplasare dinspre localitatea Chitila catre
localitatea Chiajna, pe directia regulamentara de circulate a autoutilitarei
Dacia 1307.
Starea de pericol a aparut pentru conducatorul auto N. E. in
momentul in care constatand inadvertena dintre viteza autotractorului
cu a, configuratia drumului (curba la dreapta) i starea carosabilului
(umed), actioneaza asupra pedalei sistemului de franare, caz in care
autovehiculul a devenit instabil pe traiectorie (a derapat necontrolat) i a
deviat spre stanga, dupa directia tangentei la curba drumului, respectiv
pe contrasens, unde s-a lovit de autoutilitara condus de R. M..
Din materialul probator existent nu rezulta ca accidentul s-a
produs dintr-o cauza tehnica.
De regula, in lipsa materialului antifrictiune pe sabotii de franare,
eficacitatea sistemului de franare pe roata respectiva este mult redusa,
dar acest lucru nu are nicio influenta asupra mecanismului de directie.
Conducatorul auto N. E. putea evita producerea accidentului, daca
ar fi adaptat viteza de deplasare in functie de conditiile de drum, astfel
incat sa fi putut efectua orice manevra in conditii de siguranta.
Din materialul probator administrat s-a aratat ca rezulta faptul ca
accidentul rutier s-a produs din culpa exclusiva a inculpatului N. E.
care, la data de 18.09.2006, in jural orei 22:30 in timp ce conducea
autotractorul marca pe oseaua de Centura a mun. Bucuresti, pe raza
localitatii Chitila, jud. Ilfov, a pierdut controlul asupra directiei, a
patruns pe contrasens, intrand in coliziune cu autoutilitara marca
condusa de numitul R. M., din accident rezultand decesul numitului R.
M., precum si vatamarea corporala a numitilor O. V. I. si V. C..
 n cursul urmrii penale au fost administrate urmtoarele mijloace
de prob: proces-verbal de cercetare la fata locului si planse fotografice,
declaratii inculpat, declaratii martor O. V. I., declaratii martor V. C..,
declaratii martor M. N., raport de autopsie medico-legala, rapoarte de
expertiza tehnica auto.
n faza de judecat au fost administrate urmtoarele mijloace de
prob: nscrisuri, martori pe sitaia de fapt i efectuarea unei expertize
tehnice auto.
Sub aspectul laturii civile, partea civil R. N. C., a aratat in cursul
judecii ca se constituie parte civila in procesul penal cu suma de 150.000 lei.
Partea civil R. S. L.a aratat in cursul judecii ca se constituie parte civila in
procesul penal cu suma de 50.000 lei.
Partea civil R. M. J a aratat in cursul judecii ca se constituie parte civila in
procesul penal cu suma de 50.000 lei.
Examinnd ansamblul materialului probator administrat n
cauz, instana reine urmatoarea situaie de fapt:
La data de 18.09.2006, in jurul orei 22:30, organele de politie din
cadrul I.P.J. Ilfov - Serviciul Politiei Rutiere au fost sesizate cu privire la
faptul ca pe Soseaua de Centura a mun. Bucuresti, in afara localitatii
Chitila, jud. Ilfov, s-a produs un accident de circulatie soldat cu decesul
unei persoane si vatamarea corporala a altor doua.
Cu ocazia cercetarii la faa locului, s-a stabilit ca in accident au
fost implicate doua autovehicule, respectiv o autoutilitara marca condusa
de numitul R. M. si un autotractor marca condus de inculpatul N. E..
De asemenea, organele de politie au constatat ca accidentul de
circulatie s-a produs pe oseaua de Centura (DN 100A) la intersectia cu
str. Dacia, in afara localitatii Chitila, jud. Ilfov, unde circulatia se
desfasoara in ambele sensuri, pe cate doua benzi pe sens, suprafata
partii carosabile este din asfalt, are o latime de 14,40 metri si are
aplicate marcaje longitudinale cu linie simpla continua de separare a
sensurilor de circulatie.
La momentul efectuarii cercetrii la fata locului carosabilul era
umed, cerul noros i vizibilitate redusa. Cu toate acstea, insa, instanta
retine ca la momentul producerii acidentului carosabilul era uscat. In
acest sens, contrar declaratiilor date initial de catre inculpat, martorul
M. N., conducator auto care circula la acel moment pe Soseaua de
Centura, surprinzand cele doua vehicule implicate in accident mai
inainte de sosirea organelor de politie a declarat tot timpul ca la
momentul savarsirii faptei carosabilul era uscat, ulterior, la momentul
cercetarilor incepand sa ploua (f. 42 DUP si f. 241 dosar instanta). Astfel
se explica faptul ca in fotografiile efectuate cu ocazia cercetarii la fata
locului (f. 14-19 DUP) se observa cum sub cele doua autovehicule
implicate in accident asfaltul este uscat, iar in jurul acestora este umed,
desi intre momentul producerii accidentului si cel al inceperii cercetarii
la fata locului a trecut relativ putin timp, afara era noapte, dupa orele 22,
la sfarsitul lunii septembrie, fiind improbabil ca asfaltul sa se usuce
rapid intr-un interval atat de scurt de timp.
In zona producerii accidentului existau indicatoare rutiere
depirea interzisa, declivitatea strazii era in aliniament, calitatea
marcajelor era bun iar pe carosabil nu existau denivelari.
Din procesul-verbal de cercetare la fata locului rezulta ca
autoutitara marca era avariata in partea frontala - stanga si se afla
oprita pe sensul de mers dinspre Chitila catre Chiajna, orientata cu fata
catre camp, iar autotractorul marca era avariat in partea stanga fata a
cabinei si se afla oprit pe sensul de mers dinspre Chitila catre Chiajna.
Instanta retine faptul ca in cuprinsul acestui proces verbal (f. 8
verso DUP) nu se arata daca cu ocazia cercetarilor au fost descoperite
urme de franare. De asemenea, acest spatiu bine delimitat in cadrul
formularului tipizat nu este nici barat, astfel cum sunt alte spatii din
cuprinsul procesului verbal de cercetare la fata locului, neintelegandu-se
practic daca nu au fost descoperite urme de franare din diverse motive
nu existau, carosabilul era umed etc., ori daca au existat urme de
franare, insa cercetarea a fost incompleta, acestea nefiind relevate.
In urma producerii accidentului a rezultat decesul numitului R. M.
precum i vatamarea corporala a numiiilor O. V. I. i V. C., pasageri in
autovehiculul condus de R. M..
Din raportul de autopsie medico-legala nr. A3/J/258/2006 (filele
49-50 DUP) rezulta ca moartea numitului R. M. a fost violenta si s-a
datorat hemoragiei interne (hemotorax, hemopericard, hemoperitoneu)
consecutive lezarii organelor interne (contuzii si rupturi pulmonare,
rupturi cardiace si fisuri hepatice) printr-un politraumatism.
Leziunile s-au putut produce prin lovire cu i de corpuri/planuri
dure in condiiile unui accident rutier i sunt in legatura de cauzalitate
directa si necondiionata cu decesul, iar moartea dateaza din
18.09.2006.
Fiind audiat n cursul urmririi penale, inculpatul N. E. a declarat
ca in timp ce circula pe oseaua de Centura din directa Chiajna catre
Chitila, a observat c pe o strada laterala un autoturism marca de
culoare care rula in mararier. In aceste imprejurari, intenionand sa
evite acest autoturism, a virat brusc catre stanga, insa in momentul
imediat urmator volanul s-a rotit brusc catre stanga, determinand
patrunderea autotractorului pe sensul opus, unde a intrat in coliziune
cu autoutilitara marca. Totodata, inculpatul a declarat ca nu a observat
autoutilitara decat in momentul in care se afla la o distanta de
aproximativ 5 metri fata de aceasta, iar impactul a fost iminent.
In cauz au fost audiai martorii O. V. I. i V. C., pasageri in
autovehiculul condus de victima R. M., care au declarat c in momentul
producerii impactului dormeau, astfel c nu cunosc modul de producere
al accidentului.
Martorul M. N. a mai declarat c a ajuns la locul producerii
accidentului dup cteva minute, ocazie cu care l-a auzit pe inculpat in
timp ce comunica organelor de politie faptul c a ptruns pe contrasens
in incercarea de a evita un autoturism marca care iesise de pe o strad
lateral.
Pentru stabilirea cu certitudine a dinamicii producerii accidentului
i a posibilitilor de evitare a acestuia, in cauz s-a dispus efectuarea
unei expertize tehnico-judiciare auto.
Din concluziile raportului de expertiza tehnica auto intocmit de
expertul ing. B. C. rezulta ca patrunderea pe sensul opus de circulatie a
autocamionului marca Mercedes condus de inculpatul N. E. a fost
cauzata de o defectiune tehnica accidentala, aparuta la sistemul de
franare de serviciu al autovehiculului, in momentul actionarii intensive a
pedalei de frana.
Concluziile raportului de expertiza tehnica mentionat s-au
intemeiat pe o nota de constatare efectuata asupra autocamionului la
unitatea service S.C. S. I. S.R.L. in care se mentioneaza ca roata stanga
fata a fost blocata ca urmare a spargerii garniturii de frictiune de la
sabotul anterior.
Organele de urmarire penala au apreciat ca se impune efectuarea
unui nou raport de expertiza tehnica auto, iar prin ordonana
organanelor de cercetare penal din data de 08.06.2010 a fost dispus
efectuarea unei noi expertize tehnice auto n cauz fiind desemnat expert
domnul B. A..
Din concluziile acestui raport de expertiza rezulta urmatoarele:
Autotractorul cu sa marca se deplasa pe oseaua de Centura a
mun. Bucureti dinspre localitatea Chiajna catre localitatea Chitila, iar la
un moment dat conducatorul auto N. E. a pierdut controlul asupra
directiei, autovehiculul a trecut peste axul drumului, dupa care a lovit
autoutilitara marca, condusa de R. M., ce circula din sens opus.
In momentele premergatoare impactului autovehiculele se puteau
deplasa cu o viteza de 80-90 km/h.
Accidentul s-a produs pe banda a-II-a a oselei de Centura a mun.
Bucuresti, sensul de deplasare dinspre localitatea Chitila catre
localitatea Chiajna, pe directia regulamentara de circulate a
autoutilitarei.
Starea de pericol a aparut pentru conducatorul auto N. E. in
momentul in care constatand inadvertena dintre viteza autotractorului
cu a, configuratia drumului (curba la dreapta) i starea carosabilului
(umed), actioneaza asupra pedalei sistemului de franare, caz in care
autovehiculul a devenit instabil pe traiectorie (a derapat necontrolat) i a
deviat spre stanga, dupa directia tangentei la curba drumului, respectiv
pe contrasens, unde s-a lovit de autoutilitara condus de R. M..
Din materialul probator existent nu rezulta ca accidentul s-a
produs dintr-o cauza tehnica.
De regula, in lipsa materialului antifrictiune pe sabotii de franare,
eficacitatea sistemului de franare pe roata respectiva este mult redusa,
dar acest lucru nu are nicio influenta asupra mecanismului de directie.
 Conducatorul auto N. E. putea evita producerea accidentului, daca
ar fi adaptat viteza de deplasare in functie de conditiile de drum, astfel
incat sa fi putut efectua orice manevra in conditii de siguranta.
Raportat la aceste sustineri privitoare la viteza avuta, in
considerentele raportului efectuat s-a aratat (f. 89 paragraf 4 DUP) ca in
lipsa datelor pe care s-ar fundamenta un calcul al vitezei, vitezele nu pot
fi determinate, urmand ca in cadrul urmatorului paragraf sa fie luata in
calcul o viteza estimativa de 80-90 km/h.
Tinand cont de faptul ca raportul de expertiza tehnica-auto este o
proba stiintifica, ale carui concluzii trebuie sa se bazeze pe fapte obiective
si calcule stiintifice precize, nu pe estimari, instanta urmeaza a inlatura
din acest raport sustinerea privitoare la vitezele avute.
De altfel, atat in primul, cat si in al treilea raport de expertiza
tehnica se arata ca vitezele avute nu se pot determina prin calcule
analitice, in cel de-al treilea aratandu-se ca acestea nu se pot determina
nici prin avariile produse autovehiculelor (f. 164 doar instanta).
Desi instanta de recurs a indicat necesesitatea obtinerii diagramei
tahograf pentru a se putea stabili viteza autocamionului, instanta de
fond, dupa casarea solutiei dispuse initial cu trimitrerea spre rejudecare,
a solicitat atat organelor de politie, cat si societatii SC S. SRL aceasta
diagrama, ea neputand fi obtinuta.
Diagrama tahograf trebuia retinuta, insa, inca de la inceputul
cercetarilor de catre organele de politie, aceasta omisiune fiind culpa
acestora.
Privitor la starea de pericol instanta retine faptul ca expertul a avut
in vedere anumite date eronate si anume: faptul ca suprafata carosabila
era umeda, aceasta fiind in realitate uscata dupa cum s-a aratat mai sus
si faptul ca autovehiculul a deviat spre stanga dupa directia tangenei la
curba drumului, loc in care s-a produs acidentul.
In acest sens se observa din schita locului acidentului de la fila 12
DUP faptul ca in locul producerii accidentului suprafata carosabila era in
aliniament. Din declaratia inculpatului, cat si a martorului M. N. rezulta
ca inainte de locul producerii accidentului a existat o curba, insa nu se
estimeaza in vreun fel care este distanta dintre aceasta curba si locul
produerii accidentului. Prin urmare, raportul de expertiza a avut in
vedere un alt aspect eronat, anume acela ca drumul era in curba in locul
produceri accidentului, ceea ce este fals.
Raportat la posibila cauza tehnica instanta a dispus efectuarea
unei noi expertize tehnice auto, fiind desemnat expertul M. I., din care
au reiesit urmatoarele (f. 158-171 dosar):
Accidentul nu s-a produs ca urmare a unei defectiuni neprevazute
a sistemului de franare (nedovedita prin probe) care sa conduca la
blocarea rotii stanga fata, fapt ce a condus la parasirea sensului de mers
al autotractorului pe sensul opus;
Conducatorul autotractorului marca, numitul N. E., nu a respectat
prevederile art 35 alin 1, 48 si 54 alin 1 din OUG 195/2002 rep.
 Analizand si considerentele acestui raport, insa, se observa ca la
fila 12 a raportului (f. 169 dosar) se arata ca neexistand o proba
materiala (garnitura de frictiune a sabotilor in cauza) expertul nu se
poate pronunta daca din cauza spargerii garniturii de frictiune de la
sabotul anterior, a ramas blocata roata stanga a autovehiculului.
Acest aspect arata fara echivoc ca exista posibilitatea aceasta, a
spargerii garniturii de frictiune de la sabotul anterior, cu consecinta
ramanerii blocata a rotii stanga fata a autovehiculului, recunoscuta
implicit de expertul desemnat de instanta, insa nu poate fi o certitudine,
care sa conduca la retinerea unei concluzii in acest sens.
In cuprinsul raportului de expertiza se mai arata ca in situatia in
care roata stanga fata a autotractorului ar fi ramas blocata, chiar in
situatia carosabilului umed, trebuia sa ramana pe carosabil urma de
pneu, provenind de la aceasta (f. 169).
Insa, dupa cum s-a aratat mai sus, procesul verbal de cerectare la
fata locului este incomplet, nefiind cuprinse mentiuni cu privire la
urmele de franare ori la lipsa acestora. In aceste conditii, instanta
urmeaza a inlatura aceste sustineri ale expertului M. I. din materialul
probator administrat in cauza.
La acest raport de expertiza a fost formulata si o opinie separata de
catre expertul V. L., care a aratat la fila 179 dosar faptul ca in momentul
cand un fragment din garnitura de frictiune se desprinde de pe sabot si
patrunde intre sabot si tambur, exista doua posibilitati:
a) Daca patrunderea fragmentului s-a produs la sabotul posterior,
initial scade eficienta la franare pana la distrugerea completa a
fragmentului, dupa care nu se mai poate sesiza nimic, decat pe
standul de verificare frane ITP;
b) Daca patrunderea fragmentului s-a produs intre sabotul
anterior si tambur, datorita impanarii roata se blocheaza.
Acest expert a aratat in cadrul concluziilor ca starea de pericol a
fost creata de defectiunea tehnica aparuta. (f. 181 dosar)
Aceste concluzii se desprind si lecturand raspunsul primit din
partea SC A. C. SRL, dealer autorizat in Romania, care arata ca sistemul
de franare influenteaza sistemul de directie, doar in cazul in care pe una
din roti apare o situatie dintre cele descrise in cuprinsul adresei trimise,
cu efect de blocare a rotii si creare a unui moment de rasucire a volanului
cu pierderea mersului rectiliniu al autovehiculului. (f. 116 DUP)
Prin urmare, nu este posibil ca garnitura sabotului sa se fi spart
ca urmare a impactului, intrucat din datele existente in cadrul cercetarii
la fata locului rezulta ca roata autotractorului este relativ intacta, in
sensul ca aceasta nu prezinta avarierea atat a anvelopei, cat si a jentii si
a tamburului de franare, cum ar fi fost necesar pentru ca ruperea sa fie
determinata in aceste imprejurari, potrivit aceleiasi adrese emise de SC
A. C. SRL, dealer autorizat de la fila 116 DUP.
Din procesului verbal privind accidentul de circulaie rutier
ntocmit la data producerii accidentului, 18.09.2006 (filele 8-11 DUP),
rezult c, la verificarea autovehiculului nr., sistemul de frnare
servoasistat s-a constata c este defect.
Acest aspect a fost confirmat i de SC S. I. SRL, care, la solicitarea
IPJ Ilfov Serviciul Poliiei Rutiere a constatat, la data de 22.09.2006, c
mecanismul de frnare nu prezint uzuri peste limitele admise, dar roata
din stnga fa a fost blocat ca urmare a spargerii garniturii de friciune
de la sabotul anterior. Aceeai societate, n cursul urmririi penale, a
rspuns solicitrii IPJ Ilfov Serviciul Poliiei Rutiere c pentru a se stabili
cu certitudine mprejurrile n care a intervenit defeciunea tehnic, acest
lucru se poate face numai n cadrul unei expertize tehnice judiciare auto, n
condiiile stabilite de lege ( fila 56 DUP), ceea ce s-a si facut, dupa cum
am aratat mai sus.
In cuprinsul raportului intocmit de catre expert B. Al. s-a mai
reinut, contrar declaraiilor inculpatului date n ziua producerii
accidentului (fila 24 DUP) i coninutului procesului verbal privind
accidentul de circulaie rutier ntocmit de lucrtorii de poliie, (filele 8-
11 DUP), c la faa locului conductorul N. E. nu a fcut nici un fel de
afirmaie referitoare la intervenia unei defeciuni tehnice la sistemul de
frnare al roii din stnga fa i c reprezentanii poliiei rutiere nu au
mai efectuat, din punct de vedere tehnic, nici o verificare (suplimentar) a
autotractorului cu a.
Prin urmare si aceste concluzii urmeaza a fi inlaturate, intrucat
sunt contrare restului materialului probator administrat in cauza.
Ct privete criticile formulate de instanta de recurs referitoare la
martorii M. E. i N. D., despre care prima instan in primul ciclu
procesual a reinut c au fost determinai de inculpat s declare n mod
mincinos (fila 194 paragraf 4 dosar fond), instanta constat c numele
acestora in mod gresit, posibil ca urmare a unei erori materiale, au fost
mentionate in cuprinsul sentintei penale 335/25.06.2012 a Judecatoriei
Buftea, acestia neavand calitatea de martori in acest dosar penal.
In privinta celeilalte sustineri a inculpatului, potrivit careia
acestuia i-a aparut brust in fata de pe un drum secundat un autoturism
marca si pentru a evita un impact cu acesta a virat stanga instanta
retine ca aceste aspecte au fost declarate atat de inculpat inca de la
momentul luarii primei declaratii, cat si de martorul M. N., care a declarat
ca a auzit cand inculpatul a precizat aceste aspecte imediat dupa
comiterea faptei.
Aceste aspecte sunt cuprinse si in cadrul procesului verbal de
cercetare la fata locului de la fila 9 DUP, in care se precizeaza pozitia
inculpatului. Aici acesta arata ca i-a aparut in fata brusc un autoturism
marca Cielo care mergea cu spatele, moment in care acesta a franat
brusc pentru a evita impactul si a patruns pe sensul opus de mers fara a
actiona volanul, simtind ca acesta vireaza spre stanga.
In aceste conditii, instanta, tinand cont si de cele descrise mai sus,
apreciaza ca verosimila aceasta varianta, pe care o va avea in vedere la
pronuntarea solutiei.
Atat aparitia brusca a autoturismului, urmata de evitarea
acestuia, prin orice manevra, fie de franare, fie de evitare prin ocolire, cat
si spargerea garniturii sabotului de frictiune cu consecinta blocarii rotii
dn fata stanga si urmata de patrunderea autotractorului pe contrasens,
sunt, insa, variante tipice de caz fortuit.
Potrivit art 47 v.c.p., nu constituie infractiune fapta prevazuta de
legea penala, al carei rezulat este consecinta unei imprejurari care nu
putea fi prevazuta.
Instanta urmeaza a face aplicara vechiului cod penal, ca lege mai
favorabila, potrivit art 5 n.c.p.p, intrucat in vechiul cod penal cazul
fortuit era prevazut ca o cauza care inlatura raspunderea penala, pe
cand in actualul cod s-a introdus distinctia intra cazuri justificative si
cazuri de neimputabilitate, acesta fiind inclus in ultima categorie in
prezent.
Instanta instanta retine asadar ca starea de pericol potenial i de
pericol efectiv a fost creat atat de spargerea garniturii sabotului de
frictiune cat si de ctre autovehiculul neidentificat care a ptruns fr s
se asigure pe un drum cu prioritate.
Prin urmare, inculpatul nu trebuia i nu putea sa prevada faptul
ca pe drumul cu prioritate pe care circula perfect legal urma sa patrunda
fara a acoda prioritate de trecere un alt autovehicul si nici sa prevada
spargerea garniturii sabotului de frictiune.
De asemenea, pentru a se dispune solutia condamnarii in
procesul penal, trebuie sa reiasa din probe vinovatia inculpatului (chiar
si sub forma culpei) dincolo de orice indoiala rezonabila.
Potrivit principiului in dubio pro reo, orice dubiu existent profita
inculpatului. In cauza de fata, instanta constata ca exista un dubiu
serios in ceea ce priveste vinovatia inculpatului, care a fost sesizat inca
din faza de urmarire penala, cand in cauza s-a dispus fata de acesta o
solutie de netrimitere in judecata, ce a fost apoi desfiintata de instanta
pentru a se continua cercetarile. In urma noilor cercetari, insa, nu a
putut fi inlaturata prezumtia de nevinovatie, care opereaza in favoarea
inculpatului.
Fata de aceste considerente, instanta apreciaza ca in cauza exista
o cauza care inlatura caracterul penal al faptei, anume cazul fortuit,
urmand ca n temeiul art. 17 alin 2 teza a IV-a c.p.p. rap. la art 16 alin 1
lit d cpp cu referire la art. 47 v.c.p. sa achite pe inculpatul N. E. pentru
savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, fapta prevazuta si pedepsita
de art. 178 alin 1 si 2 v.c.p.
Sub aspectul laturii civile instanta constata ca in situatia cazului
fortuit exista o raspundere civila obiectiva, prin urmare aceasta urmand
a fi angajata, chiar daca sub aspectul laturii penale s-a dispus solutia
achitarii.
Vazand ca in cauza sunt indeplinite conditiile raspunderii civile
delictuale, respectiv existenta faptei, a prejudiciului, a legaturii de
cauzalitate si chiar daca fapta a fost comisa in caz fortuit aflandu-se
intr-un caz de raspundere obiectiva, tinand seama ca prejudiciul a fost
probat, prin probele administrate la dosar instanta urmeaza ca in baza
art 19 si art 397 n.c.p.p. rap la art 1349 si art 1357 v.c.civ. sa admita in
parte actiunea civila formulata de partea civila R. N. C., in solidar cu
partile responsabile civilmente SC S.C. SRL, prin administrator judiciar si
SC A. R. A. SA la plata catre partea civila a sumei de 58.427,53 lei,
reprezentand daune materiale si 80.000 lei reprezentand daune morale..
Despgubirile civile morale pe care instana urmeaz sa le acorde
familiei victimei nu reprezint o modalitate de repunere in situaia
anterioara savarsirii faptei, ci o modalitate prin care se urmrete a se
compensa echitabil valoarea de care au fost privati acestia, in raport de
modalitatea in care s-a resimit impactul accidentului si pierderea vietii
victimei in viata obinuita a acestora.
Aceasta imprejuare justifica acordarea catre partea civila R. N. C., a
sumei de 80.000 lei, reprezentand daune morale, ca pretium doloris,
pentru compensarea, att ct este posibil a traumelor psihice suferite ca
urmare a decesului victimei, suma urmand a fi suportata de inculpat, in
solidar cu partile responsabile civilmente.
In privinta sumelor solicitate cu titlu de despagubiri de catre partile
civile R. S. L. si R. M. J instanta are in vedere faptul ca fiii victimei au
nevoiti sa faca diverse cheltuieli, cum ar fi scolarizarea, fiind privati de
ajutorul dat de tatal lor, ceea ce a condus la crearea unui prejudiciu
material.
Prin urmare, instanta urmeaza a acorda cate 50.000 lei pentru
fiecare dintre partile civile R. S. L.si R. M. J, reprezentand daune
materiale si morale in ansamblu, apreciind ca in raport cu imprejurarile
cauzei, aceasta suma nu este deloc exagerata.
La stabilirea in concret a sumelor datorate cu titlu de daune morale
instanta a avut in vedere legatura afectiva dintre partile civile si victima,
respectiv faptul ca partea civila R. N. C., a fost sotia victimei, iar partile
civile R. S. L.si R. M. Jsunt fiii acesteia.
 In ceea ce priveste cheltuielile judiciare ocazionate de parti in
procesul penal, avand in vedere faptul ca inculpatul a fost obligat la
despagubiri pe latura civila, instanta urmeaza ca in temeiul art 276 alin
6 cpp sa admita in parte cererea formulata de partile civile R. N. C.,, R. S.
L.si R. M. Jsi sa dispuna obligarea inculpatului N. E. in solidar cu partile
responsabile civilmente SC S.C. SRL, prin administrator judiciar S. I. A. si
SC A. R. A. SA la plata catre partile civile a sumei de 14.802,40 lei,
reprezentand cheltuieli judiciare ocazionate de parte, apreciind ca
aceasta este suma care rezulta din totalul chitantelor depuse la dosar,
restul pretentiilor solicitate cu acest titlu nefiind dovedite.
De asemenea, n temeiul art. 272 al. 1 c.p.p. onorariul partial al
aparatorilor din oficiu ai inculpatului, respectiv dna av. D. F. si dna av. C.
F., in cuantum de 100 lei fiecare, se va avansa din fondurile Ministerului
Justitiei in favoarea Baroului Ilfov, iar n temeiul art. 275 al. 1 pct 1 lit c
c.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat in cuantum de 2000 lei vor fi
suportate de inculpat in solidar cu partile responsabile civilmente SC
S.C. SRL, si SC A. R. A. SA .
Totodata, instanta va constata ca sumele de bani cu titlu de daune
materiale, morale ori cheltuieli judiciare la plata carora a fost obligat
inculpatul in solidar cu partile responsabile civilmente vor fi platite de
asiguratorul SC A. R. A. SA, in temeiul Legii nr. 136/1995, in limita
plafonului maxim stabilit pentru anul 2006.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:

n temeiul art. 17 alin 2 teza a IV-a c.p.p. rap. la art 16 alin 1 lit d
cpp cu referire la art. 47 v.c.p. achita pe inculpatul N. E., pentru
savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, fapta prevazuta si pedepsita
de art. 178 alin 1 si 2 v.c.p.
n temeiul art 19 si art. 397 c.p.p. rap la art 998 si art 999 v.c.civ.
admite in parte actiunea civila formulata de partea civila R. N. C., si
dispune obligarea inculpatului N. E. in solidar cu partile responsabile
civilmente SC S.C. SRL,, prin administrator judiciar S. I. A., si SC A. R.
A. SA, la plata catre partea civila a sumei de 58.427,53 lei, reprezentand
daune materiale si 80.000 lei reprezentand daune morale.
n temeiul art 19 si art. 397 c.p.p. rap la art 998 si art 999 v.c.civ.
admite actiunea civila formulata de partea civila R. S. L., si dispune
obligarea inculpatului N. E. in solidar cu partile responsabile civilmente
SC S.C. SRL, si SC A. R. A. SA la plata catre partea civila a sumei de
50.000 lei, reprezentand daune materiale si daune morale.
n temeiul art 19 si art. 397 c.p.p. rap la art 998 si art 999 v.c.civ.
admite actiunea civila formulata de partea civila R. M. J si dispune
obligarea inculpatului N. E. in solidar cu partile responsabile civilmente
SC S.C. SRL, prin administrator judiciar S. I. A., si SC A. R. A. SA, la
plata catre partea civila a sumei de 50.000 lei, reprezentand daune
materiale si daune morale.
n temeiul art 276 alin 6 cpp admite in parte cererea formulata de
partile civile R. N. C.,, R. S. L.si R. M. J si dispune obligarea inculpatului
N. E. in solidar cu partile responsabile civilmente SC S. C. SRL prin
administrator judiciar S. I. A., si SC A. R. A. SA, plata catre partile civile
a sumei de 14.802,40 lei, reprezentand cheltuieli judiciare ocazionate de
parte.
n temeiul art. 272 al. 1 c.p.p. onorariul partial al aparatorilor din
oficiu ai inculpatului, respectiv dna av. D. F. si dna av. C. F. , in cuantum
de 100 lei fiecare, se va avansa din fondurile Ministerului Justitiei in
favoarea Baroului Ilfov.
n temeiul art. 275 al. 1 pct 1 lit c c.p.p. cheltuielile judiciare
avansate de stat in cuantum de 2000 lei vor fi suportate de inculpat in
solidar cu partile responsabile civilmente SC S.C. SRL, si SC A. R. A. SA
Constata ca sumele de bani cu titlu de daune materiale, morale ori
cheltuieli judiciare la plata carora a fost obligat inculpatul in solidar cu
partile responsabile civilmente vor fi platite de asiguratorul SC A. R. A.
SA, in temeiul Legii nr. 136/1995, in limita plafonului maxim stabilit
pentru anul 2006.
Cu drept de apel n termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunat n edin public azi 18.12.2014.

PRESEDINTE, GREFIER,
Jud. E. D. C. L. J.
Pentru grefier aflat in C.M. semneaza
grefierul sef al instantei L. G.

Red. Jud. E.D./Tehn./E.D./ 2 ex./19.01.2015