Sunteți pe pagina 1din 21

Cuprins:

1. Argument pag. 3
2. Descrierea lucrarii pag. 4
2.1. Mecanismul de distributie pag. 4
2.1.1. Destinatie . Clasificare si
parti componente pag. 4
2.1.1.1. Destinatie si clasificare pag. 4
2.1.1.2. Constructia si functionarea
mecanismului de distributie pag. 6
2.1.2. Intretinerea.Defectele in exploatare
si repararea mecanismului de distributie pag. 12
2.1.2.1. Intretinerea mecanismului
de distrbutie pag. 12
2.1.2.2. Defectele in exploatare ale
mecanismului de distributie pag. 15
2.1.2.3. Repararea mecanismului
de distributie pag. 17
3. Norme de sanatate si securitatea
muncii pag. 19

4. Bibliografie pag. 20

5. Anexe pag. 21

1
1. Argument

Aparitia primelor automobile este strans legata de descoperirea si perfectionarea masinii


cu abur si a motorului cu ardere interna. Primele automobile au aparut pe la mijlocul secolului
trecut si erau echipate cu motor cu abur , iar spre sfarsitul secolului trecut motorul cu abur
incepe sa fie inlocuit cu motorul cu ardere interna.
Aceste automobile erau prevazute cu roti fara pneuri ,aveau o transmisie simpla, masa
mare , iar viteza de deplasare era foarte mica . Primele automobile au fost utilizate in special
pentru transportul pesoanelor.
In secolul nostrum incepe folosirea rotilor cu pneuri , se perfectioneaza motorul cu ardere
interna si transmisia acestuia , au crescut vitezele de deplasare si s-a diversificat continuu
constructia automobilelor
Primul autoturism aerodynamic a fost construit in anul 1923 de inginerul Aurel Presu .
Autoturismul fara diferential si cu motor in spate a fost brevetat in mai multe tari .
In anul 1953 incepe la Brasov fabricarea autocamionului SR-101 , cu o sarcina utila de 4
tone , echipat cu un motor cu aprindere prin scanteie in patru timpi cu sase cilindrii verticali in
linie .
In Societatea Comerciala ROCAR SA din Bucuresti se produc autoutilitare si autobuze
destinate transportului urban si interurban .
In cepand din 1996 intreprinderea DAEWOO AUTOMOBILE din Craiova se fabrica
autoturismul Cielo , cu o linie moderna si un consum redus de ombustibil , echipat cu un motor
cu patru cilindrii in linie .
Caroseria reprezinta suprastructura automobilului in care se amenajeaza spatial util pentru
transortul persoanelor , marfurilor . Caroseria cuprinde : masca radiatorului , capota motorului ,
torpedoul , cabina si platforma ( la autocamioane ) , corpul caroseriei ( la autobuze si la
autoturisme ) , aripile , scarile , usile si scaunele din interior .
Tipuri de motoare utilizate :
1.Motoare cu aprindere prin scanteie electrica ( MAS ) , la care amestecul de combustibil cu
aer realizat in exteriorul cilindrului si comprimat in cilindru se aprinde de la o scanteie electrica .
2.Motoare cu aprindee prin compresie ( MAC : sau motoare cu autoaprindere , ce aspira
numai aer , care apoi comprimat puternic . Combustibilul se introduce in cilindru, fiind injectat la
sfarsitul cursei de comprimare .

2
1. Mecanismul de distributie

1.1 Destinatie.Clasificare si
parti componente

1.1.1 Destinatie si clasificare


Mecanismul de distributie (fig.1.1) este un ansamblu de piese care asigura umplerea
cilindriilor, intr-o anumita ordine, cu amestec carburant sau aer proaspat si evacuarea gazelor
arse.
Dupa tipul motorului, distributia poate fi pentru motoare in patru si in doi timpi.
Motoarele in patru timpi utilizeaza mecanismul de distributie cu supape. Cele in doi timpi in
general, nu au supape ci ferestre in cilindri care sunt deschise si inchise prin deplasarea
pistonului de o forma speciala ( cu deflector ) asa-zisa distributie prin lumini.
Unele motoare in doi timpi, in special cele cu aprindere prin compresie au numai
supape de admisie sau numai de evacuare .
Dupa pozitia supapelor, mecanismele de distributie sunt :
- cu supape laterale ( fig 1.2,a) la care supapele sunt plasate in blocul motor ;sistemul lor
nu se mai foloseste avand multiple dezavantaje ;
- cu supape in cap ( fig 1 .2, d si c) , unde supapele sunt montate in chiulasa deasupra
pistonului ;
- mixt ( Rover ), supapele fiind montate in bloc si in chiulasa .
Arborele cu came se monteaza in carter sau pe chiulasa. De aceea , distributia din
acest punct de vedere este :
- cu arbore cu came in carter cel mai raspandit ( motoarele D 797-05, D 2156 HMN 8 ,
ARO 240 , Dacia etc) ;
- cu arbore cu came montat pe chiulasa, fiind comandate prin culbutor ( fig. 1.2, c )
( Lada 1200 , Lada 1500 , Fiat 1600 Mercedes-Benz etc. ). La acest sistem supapele
sunt asezate inclinat , ceea ce micsoreaza uzura capetelor lor ( la toate tipurile la care
se folosesc culbutori cu role se micsoreaza mult uzura ) arboreal cu came este antrenat
de arboreal cotit printr-un lant dublu cu intinzator sau curele dintate ( v. fig. 1.1,b):
- cu arbore cu came pe chiulasa , ce comanda direct supapele ( prin traversa sau
langheta ) , sistem simplu care necesita o buna etansare a contactului supapa-ghid
pentru a evita patrunderea uleiului in camera de ardere ( deci consum marit de ulei ,
cocosare de segmenti , gomarea supapelor sau ancrasarea bujiilor ) .
La PMI exista un moment in care supapele de admisie si evacuare sunt deschise, cu
acelasi unghi, numit incrucisarea(suprapunerea) supapelor. Efectele acestui fenomen are
urmari pozitive ca : imbunatatirea umplerii came rei de ardere, racirea zonelor calde,
atenarea efectului detonatiilor, scaderea cnsumului de combustibil, cresterea puterii
motorului.

3
b
Fig1.1 mecanismul de distributie

a- motor D797-05(Roman) ; b motor M036 (OLTCIT Club ); 1- roata dintata ; 2- roata dintata intermediara ; 3- roata
dintata arbore cu came ; 4- arbore cu came ; 5- bucse (lagare) arbore cu came ; 6 -tachet ; 7 -tija impingatoare ; 8
-culbutor ; 9 -surub reglaj ; 10 -reglaj piulita ; 11-bucsa ; 12-ax culbutor ; 13 -bucsa intermediara ; 14 -arc distantier ; 15
-suport ax culbutor ; 16 -supapa admisie ; 17 - supapa evacuare ; 18 -arcuri supapa ; 19 -taler; 20 - semisigurante
conice ; 21 -flansa fixare arbore cu came ; 22 - pinion pompa ulei ; 23 -curele dintate ; 24 -arbore cotit ; 25 -role
intinzatoare ; 26 - pompa benzina ; 27 turbina de aer ; 28 -ruptor-distribuitor ; 29 -cama.

4
Fig.1.2. Tipuri de mecanisme de distributie cu supape :
1 -comanda distributiei ; 2 -arbore cu came ; 3 -tachet ; 4 -arc supapa ; 5 -supapa ; 6 -camera de ardere ; 7 -piston ; 8
-biela ; 9 -tija impingatoare ; 10 -culbutor ; 11 -surub reglaj ; 12 -ax culbutor ; 13 -lant distributie ; 14 -roti dintate lant
distributie ; 15 -intinzator lant ; 16 -ghid supapa .

1.1.2 Constructia si functionarea mecanismului de


distributie

Mecanismul de distributie ( v. Fig. 1.1) se compune din : comanda distributiei 1. 2. 3.


arborele cu came tachetul 6, tija impingatoare 7, culbutorul 8, supapele 16 si 17 (cu
ghidurile lor) si arcurile supapelor 19.
Functionarea : Arborele cu came 4, antrenat de comanda distributiei 1, 2, 3, transmite
miscarea supapei 16 pentru deschiderea ei prin intermediul tachetului 6, tijei
impingatoare 7 si culbutorului 8. Dupa trecerea camei supapa se reaseaza pe scaunul ei
datorita arcurilor 18. Astfel, miscarea de rotatie a arborelui cu came se transforma in
miscare de translatie a supapei, periodic.

5
Comanda distributiei. Prin comanda distributiei se transmite miscarea de la arboreal
cotit la arboreal cu came (fig.1.3) aceasta poate fi cu : roti dintate , lant, curea dintata .
Comanda cu roti dintate (fig.1.3,a) este formata din doua roti dintate ; pinionul
conducator cu arbore cotit 1 si roata dintata de pe arboreal cu came 2, care are un numar
dublu de dinti la motoarele in patru timpi , pentru realizarea raportului de transmisie 1:2
(deci contact direct intre pinionul conducator si condos - ARO-240 ). Unele motoare mai
au un pinion intermediary 3 ( fig.1.3,b ) , pentru readucerea dimensiunilor .

Fig.1.3 Comanda distributiei :

1 -pinion arbore cotit (conducator); 2 -roata dintata arbore came (condusa); 3 -roata dintata intermediara ; 4 -roata
dintata pompa injectie ; 5 -lant dublu ; 6 -intinzator ; 7 -roata dintata intinzatoare ; 8 -pinion pompa ulei ; 9 -curele
dintate ;10 -role intinzatoare curele ; 11 -motor .

Pentru micsorare zgomotului , dantura este inclinata , roata condusa , putand fi si din
textolit . La motoarele Diesel (D 797 - 05. D 2156 HMN 8 ) , roata dintata intermediara 3
antreneaza , pe langa roata arborelui cu came 2 , si pe cea a pompei de injectie 4.
Pe rotile dintate sunt imprimate repere , care trebuie sa coincida pentru asigurarea
efectuarii fazelor de distributie la momentul potrivit .
Comanda de lant (fig. 1.3,a ) este formata din doua roti dintate pe lant , miscarea de
la arborele cotit la arborele cu came transmitandu-se printr-un lant cu role care poate fi
dublu sau triplu pentru micsorarea uzurii ( Dacia 1300 , Lada 1200 si Lada 1500 ) . La
motoare cu arborele cu came pe chiulasa ( Lada 1200 si 1500 ) , lantul este mai lung si

6
ghidat de o roata dintata intinzatoare ( fig. 1.3, d ) . Unele constructii pot avea intinzator
mechanic ( Lada ) sau mecanohidraulic ( Dacia 1300 ) . Ambele sisteme sunt plasate intr-
un carter etans .
Comanda cu curea dintata in locul lantului , folosita la Fiat 125 , Oltceit ( fig.1.3,e )
este mai simpla , silentioasa , nu necesita carter etans , amortizeaza vibratiile torsionale
ale arborelui cu came .
Arborele cu came 4 ( fig.1.1 ) asigura in timpul rotirii , prin forma si pozitia camelor ,
functionarea organelor de distributie la momentel oportune si pe durata necesara .
Este confectionat din oteluri aliate prin matritare ( D 797 -05 , D 2156 HMN 8 ) sau
prin turnare din fonta aliata ( Dacia 1310 ) .
Arborele cu came este de forma cilindrica, prevazut cu fusuri de sprijin, came de
admisie si evacuare, un pinion de antrenare a pompei de ulei si a ruptorului-distribuitor,
un excentric de comanda a pompei de combustibil(MAS). Camele au un unghi de decalaj
si un profil, conditionate de numarul cilindrilor, de ordinea de functionare a lor, de viteza
de ridicare a supapelor si de tipul lor de deschidere fara socuri. Acestea imprima
unghiurile de avans si intarziere a deschiderii supapelor in cadrul ciclului motor. Atat
camele cat si fusurile sunt tratate termic, urmate de rectificare, pentru marirea duritatii.
Camele sunt de obicei in numar de doua pentru fiecare cilindru(una pentru supapa de
admisie si alta pentru evacuare).
La motoarele moderne ( Mecedes , Bmw 525 ) sunt doi arbori cu came in chiulasa :
unul comanda numai supapele de admisie , celalalt numai supapele de evacuare .
Supapele sunt ordonate in chiulasa ( cu admisia de o parte si evacuarea pe cealalta
parte ) .
Arborele cu came se monteaza in carter sau pe chiulasa, in lagarele de sprijin, sub
forma unor bucse 5, din otel cu material de antifrictiune in interior. Numarul fusurilor(de
obicei patru) si deci al lagarelor depinde de lungimea arborelui. Jocul axial este limitat
prin flansa de fixare 21. La capatul anterior se asambleaza roata dintata de antrenare
care primeste miscarea de la arborele cotit sau pinionul intermediar(D 797-05, D 2156,
HMN).

Tachetii 6 ( v . fig. 1.1 ) comanda deschiderea supapelor, datorita miscarilor


axiale imprimata de profilul camelor de pe arborele cu came ;ei transmit miscarea prin
intermediul tijelor impingatoare si culbutorilor la supape . La motoarele cu arborele cu
came pe chiulasa, acestia lipsesc, comanda supapelor fiind directa.
Tachetii au o forma cilindrica-uneori cu taler in partea inferioara(ARO), cu locas
semisferic in partea superioara pentru sprijinirea tijei in impingatoare. Tachetii culiseaza
in ghidurile lor din blocul motor,care pot fi alezate direct, sau amovibile(SR-211); au
pozitie decalata axial fata de cama, pentru a le imprima in timpul functionarii si o miscare
de rotatie, pe langa cea de translatie in vederea uzurii uniforme si deci prelungirii duratei
lor de functionare. Unii au talerul semisferic in acelasi scop.
Tachetii se executa din otel sau fonta speciala(Dacia 1300) si se trateaza termic.
Locasurile tachetilor sunt acoperite cu capace cu garnituri de etansare.
O solutie moderna de comanda a supapelor cu came in chiulasa , este cu tachetii
hidraulici ( fig. 1.4 ) . Aceasta permite autoreglarea jocului tachet-supapa , precum si
functionare silentioasa , datorita contactului permanent intre piese . Functionarea se
bazeaza pe apasarea tachetului 4 , pe tija supapei 5 , prin intremediul uleiului sub
presiune , la actionarea camei 1 de pe arbore .

Tijele impingatoare 7 ( v. fig. 1.1 ) , intalnite numai la distributia cu supape in cap, au rolul
de a transmite miscarea lineara de la tacheti la culbutori. Sunt sub forma unor tije pline,

7
sau tubulare(D 797-05 si D 2156 HMN 8), care, in partea inferioara au un cap semisferic
de sprijin pe tacheti, iar in partea superioara un cap sub forma de cupa, pentru contactul
cu suruburile de reglaj ale culbutorilor. Ele sunt ghidate in locasurile din blocul motor si
chiulasa.

Culbutorii 8 (fig. 1.1 ) , prin miscarea lor oscilatorie comanda deschiderea


supapelor. Sunt de forma speciala, cu rate inegale pentru a imprima deplasari mari
supapelor, la curse mici ale tachetilor, deci uzuri si acceleratii reduse ale profilului
camelor ; spre partea centrala au un alezaj prevazut cu bucsa pentru asamblare pe axul
culbutorilor, distantati intre ei prin arcurile 14. Acestea poate fi singular(Dacia1300) sau
din doua bucati 12, solidarizate printr-o bucsa 13(D 797-05).
Axul culbutorilor este tubular si se monteaza pe chiulasa prin intermediul suporturilor 15.
Culbutorii sunt turnati sau matritati din otel carbon(D 797-05 si D 2156 HMN) sau din
fonta(ARO )
La capatul de contact cu tija impingatoare, au alezaj filetat, unde se gaseste surubul de
reglaj, pentru jocul termic impus dintre culbutor si supapa. Ansamblul culbutorilor este
acoperit cu capacul chiulasei, etansat pe chiulasa prin intermediul unei garnituri.
Culbutorii pentru motoarele cu arborele cu came pe chiulasa(Lada), au o
constructie speciala, surubul de reglaj fiind montat in chiulasa.

Fig. 1.4 Tachetul hidraulic :


1 -cama ; 2 -piston ; 3 -tija supapei ; 4 -techet ; 5 -supapa de mentinere a presiunii de ulei cand motorul nu
functioneaza ; 6 -camera uleiului ; 7 -bila supapei ; 8 -rezervorul de ulei ; 9 -spatiu pentru ulei .

Supapele (v. fig. 3.1) , au rol diferit ; dupa destinatia lor sunt : de admisie 16 pentru
deschiderea si inchiderea orificiului de intrare a amestecului carburant sau aerului, si de
evacuare 17 pentru expulzarea gazelor arse. Deschiderea lor are loc cand camele ataca
tachetii si transmit miscarea prin celelalte organe componente, iar inchiderea lor se face
datorita arcurilor supapelor.

8
Unele motoare actuale au cate trei supape - Peugeot 605 D , Citroen XM ( doua
admisie si una evacuare ) , pe fiecare cilindru sau patru supape
( Mercedes C 200 D- doua admisie ) si chiar cinci supape ( trei de
admisie ) .

Prin aceasta se asigura o umplere mai buna a cilindrului cu


amestec carburant si o evacuare mai completa a gazelor arse .
Partile componente ale supapei sunt : talerul 1, tija 2 cu raza de
racordare intre ele, fateta 3 de asezare a talerului pe
scaun(contrascaun) cu un unghi de 45 (mai rar 30) ; tija este
prevazuta cu o degajare pentru piesele de fixare. Tija are rol de
ghidare a supapei si culiseaza in ghidul supapei ; capul ei de contact
cu culbutorul se trateaza termic pentru durificare.
Talerul supapei poate fi plat, concav(pentru supapele de admisie) sau
convex (pentru supapele de evacuare) caruia i se aplica un strat de
stelit pe contrascaun(stelitat) sau cu cavitate interioara pentru
umplerea cu sodiu sau alte substante, care diminueaza
supraincalzirea supapelor.

Fig.1.5 Partile componente ale supapei :


1 -taler ; 2 -tija ; 3 -fateta de asezare pe scaun
4 -locas de fixare

Prin contrascaunele lor, supapele etanseaza perfect orificiile de admisie si evacuare.


Supapele se confectioneaza din otel aliat, cele de evacuare continand si siliciu in
compozitie, pentru micsorarea dilatarii termice. De obicei, talerul supapelor de admisie
are diametrul mai mare ca la cele de evacuare.
Ordinea de montare a supapelor in chiulasa, corespunzator cilindrilor, se face
incepand de obicei cu supapa de evacuare pentru cilindrul unu, apoi grupate cate doua
de acelasi fel(cate una pentru doi cilindri alaturati) alternand admisia cu evacuarea, iar
ultima fiind tot de evacuare pentru cilindrul final. Exceptie, la motorul D 797-05, care
incepe si sfarseste cu supapa de admisie.
Ghidurile supapelor permit culisarea tijelor supapelor in timpul deplasarii lor axiale. Sunt
sub forma de bucse, din fonta, pentru inlocuire in caz de uzura. Jocul dintre tija supapei si
ghid este de 0,05-0,01 mm pentru supapele de admisie si 0,008-0,012 mm pentru cele de
evacuare.
Scaunele supapelor 3 ( v. fig. 1.6) pot fi asezate si frezate direct in chiulasa, sau
amovibile, din fonta sau otel refractar, presate in locasurile
din chiulasa; sunt frezate la 45 grade si rodate cu supapele
respective cu pasta pentru etansare; latimea lor,uneori
stelitata este 1,2-1,6 mm.

Fig. 1.6 Ansamblul supapei :

1 -supapa ; 2 -ghidul supapei ; 3 -scaunul supapei ; 4 -arcul supapei ; 5


-semiconuri de asigurare ; 6 -disc ( taler ) de fixare

9
Fig 1.7 Diagrame de distributie :
a -motorul D 797 -05 : 1 -admisia de avans de
11 RAC fata de PMI si intarziere de 41 RAC
fata de PME ; 2 - compresia si avansul de
injectie a combustibilului de 21 RAC ; 3 -
destinderea ; 4 - evacuarea cu avans de 55 fata
de PME si intarziere de 5 fata de PMI : b -
motorul Dacia 1300 ; 1 - admisia cu avans de
20 fata de PMI si intarziere de 60 fata de PME
; 2 - compresia si avansul la aprindere de 0 -2
; 3 - destinderea : 4 evacuarea cu avans de 60
fata de PME si intarziere de 20 fata de PMI : c
- Motorul Mercedes 190 : 1 - admisie cu
deschidere cu intarziere 8 RAC fata de PMI si
inchidere cu intarziere 11 RAC dupa PME ; 2
- evacuare cu deschidere cu avans 41 RAC fata
de PME in inchidere si avans 22,5 RAC fata
de PMI .

Arcurile supapelor 18 (v. fig


1.1 ) mentin supapele pe
scaunul lor cand sunt inchise si
un contact intre supape si came,
prin intermediul celorlalte
organe ale distributiei , in timpul
deschiderii si inchiderii lor.
Arcurile se confectioneaza
din otel arc, de forma elicoidala ;
la unele motoare(D 797-05 si D 2156 HMN 8) se monteaza doua arcuri concentrice la
fiecare supapa, petru marirea sigurantei si reducerea dimensiunilor.

Arcul se monteaza prin mai multe procedee : cu disc de sprijin(taler) 19 si


semibucse conice 20 din otel (D 797-05 si D 2156 HMN 8, Dacia 1300) ; cu disc de sprijin
si pana introdusa in orificiul din capatul supapei ; cu disc sectionat, care se sprijina pe
capatul tijei supapei ( fig. 1.6 ) .
Diagrama distributiei ( fig. 1.7 ) . Aceasta diagrama , specifica fiecarui tip de motor ,
reprezinta grafic momentele inceperii deschiderii si sfirsitul inchiderii supapelor exprimate
in grade de rotatie ale arborelui cotit (RAC) - deci fazele distributiei.
Din cele doua diagrame prezentate se observa din cele doua diagrame prezentate,
unghiurile diferite de avans la deschiderea supapelor si de intirziere la inchiderea lor,
pentru umplerea mai buna a cilindrilor cu amestec carburant sau aer si o evacuare a
gazelor arse cit mai completa. O anumita perioada de timp, in PMI, se observa ca ambele
supape sunt deschise, fenomen denumit suprapunerea (incrucisarea) supapelor, care nu
inrautateste functionarea motorului, pentru ca inertia mare a fluxului de amestec
carburant sau aer proaspat si a fluxului de gaze arse impiedica amestecarea lor.
Exceptie de la aceasta regula o constituie legea de functionare a distributiei la
Mercedes 180 la care diagrama ( fig. 1.7,c) arata ca la admisie supapele se deschid cu

10
intarziere fata de PMI iar cele de evacuare se inched cu avans fata de PMI . Nu mai
apare fenomenul de incrucisarea supapelor si deci dispare tendinta de amestecare a
incarcaturii proaspete la admisie de gazelle de evacuare micsorand consumul de
combustibil .
Exista o tendinta de realizare la unele motoare a distributiei variabile prin care se
modifica legea de functionare asigurand curse diferite de deschiderea supapelor .

1.2 Intretinerea.Defectele in exploatare si repararea


mecanismului de distributie

1.2.1 Intretinerea mecanismului de distrbutie


Operatiile principale de intretinere sunt : verificarea vizuala a etanseitatii capacului
distributiei cu blocul motor, a starii arcurilor si pozitia culbutorilor, asigurarea supapelor,
etanseitatii capacului de chiulasa, reglarea jocului termic dintre culbutor si supapa, iar la
nevoie, si verificarea punerii la punct a distributiei. Ultimele doua operatii necesita o
atentie deosebita. Reglarea jocului termic dintre culbutori si supape se face la rece sau la
cald pentru a permite dilatarea libera a supapei si a evita ramanerea ei deschisa cand
motorul este cald. Jocul se mareste in timpul exploatarii , provocand zgomote anormale,
reduce timpul si cursa deschiderii supapelor, inrautatind umplerea cilindrilor cu amestec
carburant sau aer si evacuarea gazelor arse. Acest joc se regleaza periodic, dupa tipul
motorului si indicatiile fabricii constructoare, la valorile din tabelul 1.1 . La motoarele cu
supape laterale, jocul se regleaza intre tachet si supapa iar la cele cu supape in cap, intre
culbutori si supape ( fig. 1.8 ) astfel :

Fig. 1.8 Reglarea jocului culbutor-supapa


1 - arbore cu came ; 2 - cama ; 3 - tachet ; 4 -
tija impingatoare ; 5 - culbutor ; 6 - ax culbutori
cu suport ; 7 - piulita ; 8 - surub reglaj ; 9
-supapa ; 10 -arc supapa.

11
Tabelul 1.1

-se scoate capacul chiulasei , se roteste arborele cotit(cu manivela sau prin antrenare
cu un levier de volant sau chiar prin cureaua ventilatorului), pana ce pistonul cilindrului 1
este adus la PMI, la sfarsitul compresiei(ambele supape sunt inchise) ; aceasta se
observa si prin coincidenta marcajelor de pe roata de curea a arborelui cotit, cu cel de pe
capacul distributiei sau de pe volant si carterul ambreiajului, sau blocul motor ; se verifica
strangerea chiulasei si suporturile axului culbutorilor :
-se slabeste apoi piulita 7 de blocare a surubului de reglaj de la culbutori si in timp ce
aceasta se mentine fixa cu cheia, se procedeaza la reglarea surubului cu
surubelnita(cheie speciala la Dacia 1300) ; se controleaza jocul j cu un calibru de
interstitii corespunzator dimensional, care va trebui sa alunece cu frecare intre capatul
culbutorului si cel al supapei 9 dupa care se fixeaza pozitia surubului, cu piulita. Aceleasi
operatii se executa la toate supapele care nu sunt atacate de culbutori(pistoanele la PMI)
si la alti cilindri. Se roteste apoi arborele cotit cu 180 si se repeta procedeele de mai sus
pana se regleaza toate supapele, dupa care se face o verificare. Reglarea supapelor se
poate face si in ordinea de functionare a motorului.
La motoarele cu arborele cu came in chiulasa , reglarea este realizata in ordindea de
functionare actionandu-se asupra surubului de reglaj pentru culbutorii ( de forma
adecvata ) comandati direct de came ; asigurarea suruburilor impotriva dereglarilor se
face cu piulitele corespunzatoare .
Sunt motoare la care acest reglaj se realizeaza prin intermediul unor pastile de
grosimi adecvate intre culbutori si came ( in interiorul unor tacheti speciali ) .
Punerea la punct a distributiei se face de constructorul motorului pentru totdeauna,
marcandu-se pinioanele cu semne, astfel incat la reparare sa se respecte reglajele.

12
Aceasta consta in pozitionarea arborelui cu came fata de arborele cotit si reglarea jocului
dintre culbutori si supape, sau dintre tacheti si supape (la distributia laterala).
Punerea la punct se executa astfel : se demonteaza una din rotile de la angrenajul
distributiei sau lantul de distributie ; se verifica strangerea chiulasei si suporturile
culbutorilor ; se regleaza jocul dintre supape si culbutori la valoarea indicata ;
se aduce pistonul cilindrului 1 in pozitia in care supapa de admisie va fi la inceputul
deschiderii, prin rotirea arborelui cotit si a arborelui cu came ; acest moment se determina
cu ajutorul unui ceas comparator montat pe chiulasa, palpatorul fiind in contact cu
supapa ; se imobilizeaza arborele cu came in aceasta pozitie, apoi se cupleaza pinionul
de distributie sau lantul, astfel incat reperele de pe ele sa corespunda pozitiei indicate(cel
de pe arborele cotit cu cel de pe arborele cu came, sau cel intermediar si restul rotilor
dintate de la angrenajul distributiei) ; se regleaza din nou jocul supapelor.
Din figura 1.9 se poate vedea modul de asamblare a elementelor transmisiei
dstributiei pentru punerea la punct corecta . Astfel la motorul Oltcit ( fi. 1.9,a ) se vor
pozitiona rotile dintate cu reperele dupa cum urmeaza : x de pe pinionul arborelui cotit in
partea de sus ( pe verticala ) , iar y si z de pinioanele arborilor cu came 2 in jos ( pentru
dreapta ) si in sus . Curelele dintate se vor monta apoi astfel incat reperele albe de pe ele
sa coincida fata de reperele de pe pinioane , respectand distantele A = 43 pasi ( dinti )
pentru cureaua din dreapta B = 33 pasi pentru cea din stanga , iar D = 30 pasi
La motorul Dacia 1310 ( fig. 1.9, b ) pinionul 1 al arborelui cotit si 2 al arborelui cu
came se alineaza cu reperele x si z , pe aceeasi axa si apoi se monteaza lantul de
distributie 5.

Fig.1.9 Scheme de punere la punct a distributiei

a - Oltcit club v - reper pinion arbore cotit ; z si w - repere pinioane arbore cu came 2 si 1 si repere curea dintata
dreapta ; B si D curea dintata stanga 4 pinion arbore pompa ulei ; b - Dacia 1310 v - reper ( cherner ) pe pinioanele
arborelui cu came 3 ; c - Motor D 797 -05 ( Roman ) : x repere ( chernere ) pe pinioanele arborelui cotit 1 si respective
intermediary 3 ;w -repere repere pinioanele arborelui cu came 2 si pompa de injectie 4 respectiv intermediary 3 .

La motorul 797-05 ( fig. 1.9,c ) de pe autocamioanele Roman se orienteaza mai intai


pinioanele 1 de pe arborele cotit si cele de pe arborele cu came 2 respectiv de la pompa
de injectie 4 si apoi se monteaza pinionul intermediar 3 astfel incat sa coincida reperele
de pe le x si respectiv v si w ( sub forma de chernere ) .

13
Dacarotile dintate nu mai au repere punerea la punct se poate face montand pe volan
un disc gradat la 360 si prin antrenarea arborelui cotit si arborelui cu came se adduce
pistonul de la cilindrul 1 in pozitia in care supapa de admisie va fi la inceput de
deschidere . Se face verificarea unghiurilor de deschidere si inchidere a supapelor si la
ceilalti cilindri corespunzatori diagramei de distriburtie dupa care se monteaza angrenajul
distributiei .

1.2.2 Defectele in exploatare ale mecanismului de


distributie
Cele mai frecvente defectiuni care pot provoca zgomote anormale, functionarea
neregulata a motorului, pornirea greoaie sau chiar oprirea lui sunt: zgomote la comanda
distributiei, batai ale culbutorilor sau tachetilor, functionarea neregulata cu zgomot
datorita uzurii scamelor de la arborele cu came, functionarea neregulata cu rateuri in
carburetor sau colectorul de evacuare, gruparea sau blocarea supapei, arderea sau
deformarea talerului supapei, ruperea supapei, deformarea sau ruperea arcului supapei.
Zgomotele la comanda distributiei sunt datorate uzurii danturii rotilor dintate sau a
lantului de distributie. Depistarea se face cu ajutorul stetoscopului (dispozitiv auditiv) in
zona anterioara a motorului.
Pinioanele uzate se inlocuiesc, iar in cazul cand au dinti rupti(rata din textolit de pe
arborele cu came) se inlocuieste intreg angrenajul distributiei; la inlocuirea numai a
pinionului defect, zgomotul se mentine.
Uzura lantului de distributie duce la alungirea lui si poate sari peste unul sau doi
dinti de pe pinioane(deci modifica fazele de distributie, provocand mersul neregulat al
motorului, sau poate sari de pe rotile dintate si motorul se opreste).
Remedierea consta in inlocuirea lantului si pinioanelor distributiei.
Bataile culbutorilor sau tachetilor au o intensitate redusa, ritmica, dar de frecventa
inalta(ascutita) si sunt provocate de jocurile termice prea mari ; motorul functioneaza
neregulat, cand jocurile sunt reglate inegal, sau la uzarea suprafetelor frontale ale
culbutorilor sau supapelor.
Depistarea se face cu stetoscopul in partea superioara a motorului sau prin simpla
ascultare cu urechea.
Remedierea consta in reglarea jocului dintre culbutori si supape. Cand sunt uzuri ale
unora dintre suprafetele din contact acestea se rectifica cu piatra abraziva, mentinand
profilul initial (mai ales la capul culbutorului).
Tachetii uzati si alezajele lor marite, provoaca jocuri anormale si deci, batai. Cauzele
pot fi : ungere necorespunzatoare, imobilizarea tachetilor care nu se mai rotesc.
Depistarea zgomotelor se face in zona de mijloc a motorului prin ascultare cu
stetoscopul.
Se remediaza prin inlocuirea tachetilor defecti, alezandu-se locasurile (eventual
busindu-le) iar cele amovibile se inlocuiesc.
Functionarea neregulata, uneori cu zgomot a motorului este indeosebi urmarea
uzurii inegale a camelor de la arborele cu came. Chiar daca reglajele sunt corecte,
motorul functioneaza neregulat datorita uzurii camelor. Acestea pot fi controlate numai
prin demontarea culbutorilor si asezarea unui ceas comparator cu palpatorul pe fiecare
tija impingatoare, masurand cursa la fiecare in parte in timp ce se roteste arborele cotit cu
manivela. Cand diferentele dintre citirele maxime ce corespund varfurilor camelor de

14
acelasi fel(admisie sau evacuare) sunt mai mari de 0,8 1 mm, uzura lor este accentuata
si se impune inlocuirea arborelui cu came, sau rectificarea lui .
Functionarea neregulata cu rateuri in carburetor sau colectorul de evacuare are loc
cand jocul termic dintre supape a fost reglat la o valoare prea mica, supapele nu se
inchid si apar scapari de gaze si flacari cu rateuri in carburator(pentru supapele de
admisie) sau la esapament (pentru cele de evacuare).Ca urmare, talerele supapelor se
ard iar scaunele de supapa se pot fisura.
Cand la ralanti motorul functioneaza neregulat, supapele nu etanseaza, chiar daca
jocul termic a fost corect reglat.
Remedierea consta in primul caz, in reglarea jocului dintre culbutori si supape,
corect, iar daca urmarile sunt mai grave(supapele arse sau scaunele fisurate) se
inlocuiesc, rodandu-le pentru etansare(inchidere perfecta).
Daca neetansarea supapelor este cauza functionarii neregulate a motorului, atunci
se demoteaza ansamblul chiulasei si se face rodarea lor cu pasta, pana se reface
etanseitatea.
Griparea sau blocarea supapei provoaca functionarea neregulata a motorului si
chiar oprirea lui la turatii reduse, scaderea puterii, rateuri in colectorul de admisie sau
evacuare(dupa felul supapei gripate).Depistarea anomaliei se face prin demontarea
bujiilor sau injectoarelor (MAC) si se roteste arborele cotit cu demarorul ; dupa suieratul
ce se aude in colectorul de admisie sau evacuare se determina felul supapei blocate.
Defectiunea poate fi determinata si cu ajutorul compresometrului sau a semnalizatorului
acustic.
Cauzele griparii sunt :jocul prea mic dintre supapa si ghidul ei, sau a jocului termic
necorespunzator, depuneri de calamina pe tija supapei si pe ghidaj(ca urmare a uleiului
necorespunzator, sau pierderilor de compresiei).
Remedierea consta in refacerea jocurilor normale la supapele defecte, pe parcursul
drumului sau in atelier.
Arderea sau deformarea talerului supapei este cauzata de jocul termic prea mic al
supapei,jocului prea mare in ghidul ei, ceea ce face ca suprapunerea pe scaun sa nu mai
fie corespunzatoare si talerul supapei sa se deformeze si chiar sa se arda. Remedierea
consta in refacerea jocurilor normale, iar ghidurile supapelor uzate se inlocuiesc.
Ruperea supapei. Este un defect deosebit de grav pentru ca poate produce avarii
prin spargerea chiulasei, cilindrului, blocului motor si chiar incovoierea bielei si arborelui
cotit. Este o defectiune mai rar intalnita si poate fi provocata de arderea supapei, cand
motorul functioneaza pe timp indelungat cu jocul termic prea mic, sau oboselii
materialului , de coroziunea sau prelucrarea necorespunzatoare .
Remedierea se face inca din faza cand se impune verificarea si reglarea jocului
termic, care, daca n-a fost refacut la timp, se poate arde supapa.
Defectiunea se depisteaza prin zgomote si rateuri puternice si se executa in atelier.
Daca s-a ajuns la ruperea ei, moptorul trebuie oprit imediat pentru ca poate provoca
avarii si atunci remedierea devine laborioasa si costisitoare.
Deformarea sau ruperea arcului supapei este provocata in general din cauza
materialului sau tratamentului termic necorespunzator, dar si datorita functionarii prea
indelungate, ceea ce-i micsoreaza elasticitatea, iar motorul manifesta intreruperi ; arcul
se mai poate rupe si din cauza lovirii la montaj sau a coroziunii. Ruperea arcului poate
duce la caderea supapei in cilindru si spargerea pistonului de aceea motorul trebuie oprit
imediat pentru a nu se produce avarii mai grave.
Inlaturarea defectiunii se face prin introducerea unei saibe intre cele doua bucati de
arc rupt. Apoi se inlocuieste arcul in atelier fara demontarea chiulasei, mentinand supapa
pe locas cu dispozitivul special cu cioc, introdus in locul bujiei.

15
Cand supapa arte doua arcuri(D 797-05, D 21576-HMN 8), chiar daca se rupe unul
dintre ele, ramane celalalt sa mentina supapa, dar se impune, inlocuirea ulterioara a celui
defect.

1.2.3 Repararea mecanismului de distributie

Comanda distributiei nu se face in mod corespunzator datorita :

-uzurii rotilor dintate, la care grosimea dintilor scade sub 1/3 din cea initiala, impune
inlocuirea lor ;
-lantul de distributie, care are joc in role de peste 0,5 mm, se inlocuieste.
Arborele cu came ( fig. 1.10 ) are urmatoarele defecte:
-incovoierea arborelui cu came 1, se verifica cu ceasul comparator, in partea centrala;
daca depaseste 0,02 mm se indreapta cu o presa hidraulica;
-uzura fusurilor de reazem 2, se reconditioneaza prin rectificare la cote de reparatie;
-uzura camelor 3, datorita frecarii cu tachetii, se remediaza prin rectificarea camelor pe
masina speciala de copiat, la cota de reparatie ; cand depaseste limita, se inlocuieste
arborele cu came. Masurarea se poate face prin verificarea cursei de ridicare a camei
rezultate din diferenta dintre inaltimea a si diametrul partii cilindrice b ;
-ciupituri si exfolieri ale camelor si fusurilor 4, se indeparteaza cu piatra abraziva sau pe
masini de rectificat ; daca depasesc adancimea de 1mm, se rebuteaza arborele ;
-uzura sau deteriorarea orificiilor filetate de fixare a pinionului de distributie se reface
prin alezare si refiletare la cota majorata ;
-uzura canalului de pana pentru roata dintata de distributie, se constata cu un sablon si
se reconditioneaza prin marirea latimii canalului, montand o pana majorata sau se
executa un alt canal decalat cu 90.
Tachetii prezinta :
-uzuri, porozitati sau rizuri pe tije si taler ; se indeparteaza prin rectificare la diametrul
prescris folosind piatra abraziva adecvata. Ghidurile tachetilor se reconditioneaza sa
corespunda jocului prescris.
Tijele impingatoare pot prezenta defectele :
-incovoierea tijelor : se remediaza prin
indedartare ;
-uzura locasurilor sferice de contact cu tachetii sau cu suruburile de reglaj ale
culbutorilor, se reface prin rectificare, dupa sablon.

Culbutorii prezinta defectele :


-uzura capului de comanda a tijei supapei, se reface cu piatra abraziva dupa sablon
respectandu-se raza si unghiul prescris ;

16
Fig. 1.10 . Locurile posibile de aparitie a defectelor si uzurilor la arborele cu came ale motorului D 2156
HMN 8

-incovoierea arborelui cu came ;


2-uzuri ale fusurilor de reazem;
3-uzura camelor ;
4-ciupituri si exfolieri ale camelor si fusurilor ;
5-uzura sau deteriorarea orificiilor filetate pentru fixarea pinionului de
distributie.

- uzura bucsei de asamblare pe ax, impune inlocuirea ei ; uzura filetului pentru surubul
de reglaj, se remediaza prin refiletare la cota majorata, folosindu-se surub corespundator.
Supapele se curata de calamina, apoi se controleaza starea tijelor si talerelor ; pot
prezenta rizuri, coroziuni, arsuri,fisuri, uzuri . Bataia radiala a talerului fata de tija si
rectiliniaritatii tijei, se face cu ajutorul unui dispozitiv prevazut cu doua ceasuri
comparatoare.
Defectele posibile ale supapei sunt :
-uzura tijei, se inlatura prin rectificare la treapta I de reparatie ; daca depaseste limita
admisa se rectifica cu 0,05 mm, se cromeaza si se rectifica la treapta a II-a de reparatie ;
jocul intre tija si ghidul supapei este 0,03-0,08 mm ;
-uzura capului tijei, se reconditioneaza prin rectificare pana la disparitia urmelor de
deteriorare ;
-uzura contrascaunului de la talerul supapei se remediaza prin rectificare la
45 5 minute cu ajutorul masinii de rectificat supape, astfel incat grosimea partii
cilindrice a talerului sa ramana de minimum 2 mm. Dupa rectificare se face rodarea
fiecarei supape pe scaunul ei cu pasta si incercarea etanseitatii.
Rodarea contrascaunelor de la supape pe scaunele respective se poate face si pe
masini speciale . Se aseaza chiulasa cu supapele ( nefixate ) pe masina dupa ce s-a
introdus pasta de rodat intre scaune si contrascaune si dupa cuplare , se executa
operatia simultana la toate supapele : durata se micsoreaza la circa 5 minute fata de 2-3
ore la executarea manuala . Proba de etansare se face individual sau simultan la toate
supapele .
Arcurile de supapa se pot deforma, astfel incat elasticitatea lor sa nu mai
corespunda. Se verifica cu un dispozitiv special lungimea arcurilor in stare libera si
comprimata la sarcini bine determinate ; daca nu corespund se inlocuiesc.
Ghidurile de supapa pot prezenta uzuri ale alezajului lor. Acestea se rectifica la cota
de reparatie si se asambleaza prin imperechere cu supapele a caror tije se incadreaza in
jocurile prescrise.
Masurile de protectie a muncii recomanda ca nici un reglaj sau verificare sa nu se
execute in timpul functionarii subansamblurilor sau agregatelor.

3. Norme de sanatate si securitatea muncii

17
In scopul eliminarii pericolului de accidentare la locul de munca este
necesar sa se respecte urmatoarele masuri si reguli principale :
- imbracamintea de lucru trebuie sa fie bine stransa pe corp,mansetele de
asemenea bine stranse iar hainele incheiate ;
- cozile si manerele uneltelor de mana vor fi executate din lemn fiind bine
fixate care sa permita prinderea lar sigura si comoda ;
- folosirea cheilor cu fisuri este interzis ;
- alimentarea lampilor care servesc luminatul al diferitelor locuri de munca
se va face numai cu surse cu tensiunea de 24 V , tensiune considerate
nepericuloasa in cadrul unei atingei accidentale ;
- se interzice oprirea masinilor , uneltelor cu obiecte improvizate ;
- repararea , ungerea sau curatirea masinilor - unelte , mecanismelor si a
aparatelor se va face numai cand acesta nu functioneaza .
Demontarea si deplasarea ansamblurilor grele ale automobilului
trebuie sa se faca cu ajutorul unor dispozitive si instalatii speciale .
Este interzis folosirea in acest scopt a funiilor , rangilor etc.
Spatiile in care se efectueaza lucrari de reglare ale automobilului cu
motorul in functiune trebuie sa fie bine ventilate si prevazute cu conducte de
captare a gazelor de esapament.
Locurile de munca trebuie sa fie mentinute in stare curate sis a fie bine
iluminate .

4. Bibliografie

18
1. GH. FRATILA , M.V.POPA , M. FRATILA
Automobile - Sofer mechanic auto
Ministerul Invatamantului , manual pentru scoli profesionale anii I si II
Editura Didactica si Pedagogica R.A. Bucuresti 1994

2. DAN VAITEANU , MIHALACHE STOLERU NASTASE


CAMPEANU , FLORIN ZAMFIRESCU
Agenda automobilului partea I si II
Editura tehnica , Bucuresti 1984

3.GH. FRATILA , MARIANA FRATILA , ST. SAMOILA


Automobile-cunoastere , intretinere si reparare
Ministerul Invatamantului , manual pentru scoli profesionale anii I , II si III
Mesria sofer mechanic auto
Editura Didactica si Pedagogica R.A. Bucuresti 1992 .

5.Anexe
19
b
Mecanismul de distributie

Tachetul hidraulic

20
21