Sunteți pe pagina 1din 27

1

TEMA DE PROIECT
S se proiecteze o transmisie mecanica actionata de un motor electric, asincron,
de current alternative ME. Transmisia se compune din: motor electric, transmisia prin
element intermediar TEI, reductor de turatie de uz general RT cuplat la masina de lucru
ML (tamburul benzii transportoare) printr-un cuplaj permanent C2.
Se cunosc:
- puterea consumata de masina de lucru: PML = 10,1 kW;
- turatia la masina de lucru nML = 53 rot/min;
- turatia de mers in gol a motoruloui electric n*ME = 3000; 1500; 1000; 750 rot/min;
- banda transportoare serveste pentru transportul calatoriilor intr-un aeroport sau
pentru transportul bagajelor.

Proiectul va cuprinde:
Memoriul Tehnic de calcul cu schite si comentarea solutiilor alese, va contine:
a) calcule de rezistenta pentru componentele sistemului mecanic
b) alegerea componentelor standardizate sau tipizate, cu justificarile
corespunzatoare;
c) elementele privind calculul economic-financiar al proiectului;
Partea grafica, care va contine:
a) desenul de ansamblu al transmisiei
b) desenul de executie al arborelui V;
c) desenul de executie pentru rotile montate pe arborii I si II.

2
CAP 1. Descrierea Sistemului mecanic proiectat

Sistemele mecanice din constructia de masini cuprind frecvent transmisii


mecanice de tip lant.Aceste transmisii ofera foarte multe avantaje cum ar fi:constructia
simpla ,posibilitatea de transmitere la distante cat de cat mari si de reglarea continua sau
in trepte a raportului de transmitere ,siguranta pe care o confera legaturii dintre motor si
consumator, actionarea silentioasa. Toate aceaste avantaje ofera mentinerea,
perfectionarea si folosirea in contunuare a transmisiilor mecanice.
Transmisia mecanica este un asamblu cinematic de elemente care au ca scop
transmiterea miscarii de rotatie cu sau fara transfomarea acesteia insotita de transmiterea
energiei mecanice.
Transmisiile mecanice transmit miscari de la arborele motor numit si arbore
conducator la arborele condus.
Rolul functional a unei transmisii mecanice este acela de a modifica turatia
arborelui conducator al masinii motoare in vederea realizarii turatei necesare masinii de
lucru in acelasi sens sau cu inversarea sensului de miscare.
Transmisiile mecanice se proiecteaza in principal pe baza efectuarii calculelor de
rezistenta, de dimensionare si de verificare. In calculele de rezistenta prezinta un interes
deosebit cunoasterea si evaluarea cat mai exacta a solicitariilor elementelor componente
ale transmisiei mecanice. Acestea rezulta in principal din datele temei de proiectare.
Prin tema de proiect s-a cerut proiectarea unei transmisii mecanice, de la un motor
electric ME la banda transportoare BT a masinii de lucru ML, compuse din:
- motor electric ME, un motor asincron de curent alternativ, urmand ca alegerea lui
sa se faca ulterior functie de puterea de calcul de pe arbore si turatia conform STAS
1893-87,881-88;
- transmisia prin element intermediar TEI, in cazul de fata prin lant TL;
- reductor de turatie de uz general RT cuplat la masina de lucru ML;
- cuplajul permanent C.
Documentatia de studiu, specifica transmisiilor mecanice se compune din mai
multe elemente:
1)Tema de proiect este impusa de beneficiar si trebuie sa contina o serie de
cerinte cum sunt:
a)Caracteristicile tehnice ale transmisiei:
- puterea de transmisie ca valoare maxima si ca mod de variatie in timp;
- turatiile la arborele de iesire ca sens si marime;
- tipul motorului de actionare si caracteristicile de functionare ale acestuia;
- caracteristicile consecutive ale transmisiei;
b)Conditii de exploatare:
- locul de instalare al sistemului mecanic;
- influenta sistemului mecanic asupra vecinatatilor, care se conditioneaza reciproc
(vibratii, gaze, clima, abur, praf, etc.);
- intretinerea sistemului mecanic;

3
- piese de schimb;
c)Prescriptii care pot cuprinde printre altele:
- breviare de calcul;
- norme de tehnica securitatii;
- caiet de sarcini;
- drepturi de brevetare;
d)Aspecte financiare privind:
- cheltuieli cu proiectarea transmisiei mecanice;
- pregatirea fabricatiei;
- documentatia tehnica;
- realizarea prototipului;
- incercarile prototipului;
e) Executia transmisiei mecanice, la care va trebui precizat:
- numarul de bucati;
- marimea lotului de fabricatie;
- atelierele de fabricatie cu dotarile necesare;
f)Conditiile de transport, depozitare, montaj;
2) Studiul tehno-economic are ca scop fundamentarea tehnico-economica a
temei de proiectare si cuprind calculele si consideratiile privind economicitatea si
eficacitatea transmisiei mecanice.
3) Proiectul de ansamblu constituie proiectul tehnic propriu-zis. Acest proiect
are ca scop stabilirea solutiei constructive, dimensionarea si constructia de ansamblu
a transmisiei mecanice. El contine desenul de ansamblu al transimiei mecanice,
calcule si ipoteze de dimensionare, pentru elementele principale ale transmisiei
mecanice, cum ar fi:
- transmisii prin lant;
- cuplaje;
- sistemul de ungere al transmisiei;
- verificarea eficacitatii si posibilitatii de obtinere a peformantelor cerute de
teme;
- aprecieri privind aspectele economice.
4)Memoriul tehnic de calcul justificativ urmareste rezolvarea problemelor de
dimesionare a diverselor elemente componente sau subansamble, stabilirea solutiilor
constructive si de verificare a transmisiei mecanice in ansamblu, precum si a
organelor de masini competente.
Problemele de verificare si dimensionare se refera la calcule cinematice si
energetice, calcule de rezistenta, calcule geometrice, calcule de durabilitate, calcule
de bilant termic.

4
2. Calculul cinematic si energetic al transmisiei

In functie de datele initiale, impuse prin tema de proiectare, se determina puterea


si turatia motorului de actionare.

2.1 Estimarea rapoartelor de transmitere

Pentru un numar de turatii ale motorului electric, date prin tema de proiect (3000;
1500; 1000; 750rot/min) se calculeaza raportul de transmitere total in functie de
turatia masinii de lucru, data si ea in tema de proiect.

n ME
itot =
n ML
unde:
itot raportul de transmitere total
nME turatia motorului electric
nML turatia masini de lucru

3000
Pentru: nME = 3000rot/min => itot = = 56.60
53

1500
nME = 1500rot/min => itot = = 28.30
53

1000
nME = 1000rot/min => itot = = 18.86
53

750
nME = 750rot/min => itot = = 14.15
53

Din STAS 6012-82 rapoartele de transmitere nominala pentru valorile calculate


mai sus sunt:

- pentru nME = 3000rot/min => itot = 56


- pentru nME = 1500rot/min => itot = 28
- pentru nME = 1000rot/min => itot = 18
- pentru nME = 750rot/min => itot = 14
In funcie de schema cinematica, raportul de transmitere total pe treptele de
reducere a turatiei este:

5
itot = iTEI * iRT
unde: iTEI raportul de transmitere al transmisiei prin element intermediar(prin lant)
iRT - raportul de transmitere al reductorului de turatie.
La repartizarea rapoartelor de transmitere pe trepte trebuie sa se tina seama de
urmatoarele cerinte: obtinerea unei suprafete minime a transmisiei mecanice, asigurarea
unor dimensiuni ale transmisiei minime, in latime sau lungime, greutate minima,
capacitate portante egala pe trepte, cufundare egala in baia de ulei a tuturor treptelor.
Pana in prezent nu exista o recomandare a repartitiei rapoartelor de transmitere care sa
indeplineasca simultan toate aceste cerinte.

Recomandarile privind raportul de transmitere, pentru transmisii mecanice cu o treapta de


reducere pentru schema cimenatica data prin tema de Proiect sunt:
- pentru transmisie prin lant: iTL = 16,3, valoare maxima 8;
- pentru reductor cu o treapta de reducere iRT = 26,3, valoare maxima 7.1;

Conform relatiei ( 2 ) rezula:


- pentru itot = 56 = 2.8 20
- = 1.4 40
- = 2.25 25
- pentru itot = 28 = 1.4 20
= 2.8 10
- pentru itot = 18 = 1.8 10
= 2.8 36
- pentru itot = 14 = 1.4 10
= 2 .8 5
Din aceste valori am optat pentru itot= 56 cu iTEI = 2,8 si iRT = 6.3 (reductor cu o
treapta de reducere)

2.2. Stabilirea schemei cinematice a sistemului de antrebare

Conform temei de proiect si a valorilor alese pentru raportul de transmitere (de


unde a rezultat numarul de trepte pentru reductor) schema cinematica va arata ca in
fig. 1

6
2.3 Calculul puterilor pe arborii transmisiei

Tinand cont de pierderile de putere ,dar si de randamentele cuplelor de frecare ce


transmit fluxul de energie mecanica da la masina motoare la masinile de lucru prin
intermediul elementelor component ale transmisiei ,se determina puterile pe fiecare
arbore.
Alegem acum randamentele cuplelor de frecare utilizate in transmisiile
mecanice
-o pereche de rulmenri : pr= 0.99..0.995
-o pereche de lagare cu alunecare: a=0.97..0.99
-Transmisie prin element intermediar: TL =0.94..0.97

Puterile pe arborii transmisiei sunt:

PML= PIII=10,1 kW

PIII ' 10.1


PIII= 10.20 kW
pr 0.99

p III 10.20
PII= 10.51k W
* a 0,99 2 * 0,99
2
pr

PII 10.51
PI 10.83kW
TEI 0.97

2.4 Alegerea motorului electric de actionare

Tinand cont de puterea motorului electric care trebuie sa fie:


PME PCI

si de factorului de utilizare kA=1 care se alege in functie de caracteristica de functionare a


masinii motoare si cea a masini de lucru rezulta:
PCI= kA * PI=1 *10.83 =10,83 kW

7
La o putere PME=10.83 kW si cu o turatie a motorului electric nME=1000 rot/min
rezulta din STAS 1893-87 ca tipul motorului electric este ASU-160L-6 care are
urmatoarele caracteristici:
- PME= 11 Kw
- nME=960 rot/min
-In=24.5 V
-=86 %
-cos =0,80
-IP/In=6
-MP/Mn=2
-Mmax/Mn=2,4
-m=135 kg

2.5 Calculul turatiilor pe arborii transmisiilor

Determinam turatia fiecarui arbore al transmisiei:


n1=960rot/min=- nME(catalog)

n1 960
nII= 342.85rot / min
I TEI 2.8

n II 342.85
nIII= 54,42rot / min n ML 53rot / min
i RT 6.3

Pe baza acestor rezultate facem verificarea prin calculul abaterii fata de valoarea
impusa prin tema de proiect:

n ML n III ' 53 54,42


n * 100 * 100 1,42 %
n ML 53

2.6 Calculul momentelor de torsiune

8
Determinam momentul de torsiune pe fiecare arbore in parte cunoscand turatia
arborelui si puterea transmisa prin intermediul acestuia:

30 P 30 10.83
TI = * 106 * n1 * 10 6 * 107700 Nmm TCI
1 960
30 P 30 10.51
TII = * 10 6 * II * 10 6 * 292700 Nmm TCII
n II 342.85
30 PIII 30 10.20
TIII = *10 *
6
* 10 6 * 1789000 Nmm TCIII
n III 54

Cap.4 Alegerea reductorului de turatie

S-au ales urmatoarelr variante de reductoare de turatie:


1 .Reductor de turatie generatia a II-a Neptun-Campina
2. Reductor de turatie generatia aIII-a Neptun-Nampina
3. Reductor de turatie Flender cu o treapta de turatie.

PCII=PII*kA=10.51*1=10.51 Kw
TCII 292700 Nmm
1 .Reductor de turatie generatia a II-a Neptun-Campina

ncatalog=750 rot/min
Pcatalog=36.5
Tncatalog TCII

30 pcata log 30 6 36.5


Tncatalog= *10 6 * *10 * 464700 Nmm
ncata log 750
T ncata log > T CII tip reductor 1H-320-6,3-0 cu masa=480 kg

9
2. Reductor de turatie generatia a III-a Neptun-Campina

ncatalog=750 rot/min
Pcatalog=37

30 6 pcata log 30 6 37
Tncatalog= *10 * *10 * 471100 Nmm
ncata log 750
T ncata log > T CII tip redactor 1HB-200-6,3-0 cu masa m=250 kg

3. Reductor de turatie Flender cu o treapta de turatie

ncatalog=250 rot/min

Pcatalog=8.1 Kw

30 6 pcata lg 30 6 8.1
T catalog= *10 * *10 * 309400 Nmm
ncatalol 250

T ncata log > T CII tip redactor SENW-160-6,3-0 cu masa m=100 kg

Vom alege reductoruL de turatie Flender cu o treapta de turatie pentru ca este cel mai
usor din punct de vedere al greutatii.
Vom calcula costul reductorului pe care l-am ales :
Cu.m.red=5..7 euro/kg

Cu.m.red=7 euro /kg

Cu.m.ME=6 euro /kg

Cred= Cu.m.red*mred=7*100=700 euro

CME= Cu.m.ME*mME=6*135=810
Costul totl al motorului electric si al reductorului este:
cTOTAL= Cred + CME=700+810=1510

Am ales motorul electric ASU-160L-6 si reductorul de turatie SENW-160-6,3-0.

10
Cap.5 Calculul transmisiei prin element intermediar

Transmisia prin element intermediar in acest caz este transmisia prin prin lant.
Proiectarea unei transmisii prin lant necesita rezolvarea urmatoarelor etape:
-alegerea lantului si stabilirea geometriei transmisiei.
-verificarea lantului la uzare, la rupere, la oboseala a elementelor zalelor, spargere
a rolelor prin soc
-proiectarea rotilor de lant
-montajul, reglarea si protectia transmisiilor prin lant

Transmisia prin lant

Transmisiile prin lant servesc la transmiterea miscrii si a momentului de torsiune


ntre doi sau mai multi arbori paraleli.
La viteze de pana 15 m/s au larga aplicare transmisiile cu lanturi cu eclise, bucse
si role.In conditii de calitate superioara (precizie de executie ridicata) si de ungere
ireprosabila, transmisiile prin lant pot fii utilizate pana la viteze de 30 m/s.

O transmisie prin lant se compune din rotile de lant, lantul care nfsoar rotile
de lant si angreneaz cu dintii acestora (fig.1) dispozitive de ntindere, dispozitive de
ungere sii carcase sau aprtori de protecie.
Lantul este format din zale, articulate ntre ele, care i asigur flexibilitatea
necesar pentru nfsurarea pe rotile de lant.

Fig.1

Avantajele transmisiilor prin lant sunt: posibilitatea folosirii ntr-un domeniu larg
de distante ntre axe; posibilitatea transmiterii unor momente de torsiune mari; realizarea
unor rapoarte de transmitere medii constante; randament ridicat ( = 0,96...0,98);

11
ncrcri relativ reduse pe arbori; posibilitatea nlocuirii usoare a lantului; posibilitatea
functionrii n conditii grele de exploatare (praf, umiditate, temperaturi ridicate).
Dintre dezavantajele transmisiilor prin lant, cele mai importante sunt:
neuniformitatea miscrii rotii (rotilor) conduse ca urmare a nfsurrii lantului pe rotile
de lant dup un contur poligonal care produce sarcini dinamice suplimentare, vibratii si
zgomot n functionare; uzura inevitabil n articulatii, care duce la mrirea pasului,
impunndu-se folosirea dispozitivelor de ntindere; necesit o precizie mai ridicat de
montare si o ntretinere pretentioas, comparativ cu transmisiile prin curele.
Transmisiile prin lant se utilizeaz cnd se impun distante medii ntre axe, care nu
se pot realiza prin angrenaje si cnd nu este permis alunecarea, situatie n care nu
pot fi folosite transmisiile prin curele. Se folosesc n constructia masinilor agricole,
de transport (biciclete, motorete, motociclete) si la unele utilaje (n siderurgie, n
constructii etc.).

5.1 Alegerea lantului si si calculul geometriei transmisiei

In calculul transmisiei cu lant se considera cunoscute: puterea de transmis P [kW],


turatiile rotilor conducatoare,respectiv conduse n1 , n 2 [rot/min], sau turatia uneia dintre
roti si raportul de transmitere iTL ; felul masinii motoare si masinii actionate; pozitia
relativa a celor 2 masini; conditii speciale de gabarit, de durabilitate, frecventa pornirilor
si opririlor.

PCI 10.83 Kw
n I 960 rot/min
iTL 2.8 (2 3) z1 25 si am ales lant cu role
Se calculeaza, mai intai, pasul maxim al lantului din conditia de solicitare dinamica
minima a acestuia, in functie de turatia rotii conducatoare si a numarului de dinti ai
acesteia.

5400 5400
p max 64.02 mm z1 numarul de dinti ai rotii conducatoare
3
z1 ni
3
25 2 960
n1 =turatia arborelui rotii conducatoare

Numarul de dinti al rotii conduse va fi:


. .
z2 = z1 iTL = 25 2.8 = 70 dinti

12
Se recomanda ca pasul stabilit pentru tipul de lant adoptat sa fie mai mic sau egal cu
pasul maxim.
Putera PD se determina folosind factorul de incarcare c p , acesta se alege in
functie de coeficientul de suprasarcina c s , de raportul de transmitere iTL si de numarul
de dinti ai rotii de lant conducatoare.

cs k a 1
c p 1.36

PCI 10.83
PD 7,96
cp 1.36

Alegerea lantului de transmisie se face folosind diagrama puterii limita


admisibile.Puterea admisa PD se calculeaza in functie de putera de transmis P si de
factorul de incarcare al transmisiei C p .Din diagrama, in functie de puterea limita admisa
si de turatia rotii de lant, cu numarul de dinti mai mic, rezulta tipul de lant si numarul de
randuri.

lant dublu 10A :


p=15.875
S r1 22kN
S r 2 44kN
S 3 66kN
a min 9.53mm
a1 max 13.84mm
a 2 min 13.97mm
d1 max 10.16mm
d 2 min 5.13mm
b1 max 15.09mm
b2 max 13mm
d 3 max 5.08mm
e 16.11mm
A0 a1 d 3 70.2mm 2
q 1.95kg / m

Pentrul calcului geometric al transmisiei prin lant se considera ca fiind elemente


cunoscute:
- datele constructive ale lanturilor de uz general cu role si zale scurte;
- numarul de dinti al rotii conducatoare z1;
- numarul de dinti al rotii conduse z2;

13
- pasul p pentru tipul de lant adoptat.
Se alege o distanta intre axele de rotatie ale celor doua roti astfel:
Amin < A < Amax

z 2 z1 25 70
Amin = *p *15.875 480,05 mm

Amax = 80 * p = 80 * 15.875 = 1270 mm


Se alege o distanta axiala A12* = 600 mm
Se determina lungimea orientativa a lantului Lt*:

* z1 z 2 z z p2
L 2 * A12
t
* * p ( 2 1 )2 * *
2 2 * A12
25 70 45 2 15.875 2
Lt* 2 * 600 *15.875 ( ) * 1975,60 mm
2 2 * 2 *

Lantul se livreaza cu un munar de zale, comform STAS 5174-66, caruia ii corespunde o


anumita lungime a lantului. Se recomanda ca numarul de zale sa fie un mumar par.
Aceasta conditie este impusa de modul de inchidere a lantului.
Se determina numarul orientativ de zale Xt* :
*
L 1975,60
X = t
t
*
124,44 se adopta Xt = 120 zale
p 15.875
Pentru valoarea adoptata se recalculeaza lungimea lantului Lt :
Lt = Xt *p = 120*15.875 = 1905 mm
Se determina distanta reala dintre axa A12:
2
z1 z 2 z z
2*A122 - A12 X t * p 2 1 * p2 = 0
2 2 *
2
25 70 70 25
100 *15.875 *15.875 2
2* A12 - A12
2 2 2 * =0
2* A122 1150.937*A12+12926.85 = 0
A12 = 564 mm
Se determina unghiul dintre ramurile lantului :
p * z 2 z1 15.875(70 25)
2 * arcsin 2 * arcsin = 23.260
2 * * A12 2 * * 564
Se determina unghiurile de infasurare a lantului pe rotie de lant 1, 2 :
1 180 0 180 0 23.26 0 165.25 0 135 0
2 180 0 180 0 23.26 0 203.26

Viteza lantului v [m/s] va fi:


p * z1 * n1
v v adm 7.3 m/s
60 * 1000

14
15.875 * 25 * 960
v= 6.35 m/s
60 * 1000

5.2 Verificarea lantului

Calculul de verificare a lantului consta in calculul la uzura a lantului, calculul de


rezistenta, de rupere la oboseala a elementelor zalelor si calculul de rezistenta la
solicitarile dinamice.

5.2.1 Rezistenta la uzare a lantului


Calculul de rezistenta la uzare se apreciaza prin presiunea efectiva de contact
existenta intre rola si boltul lantului. Se considera o distributie de presiune constanta atat
pe directia radiala, cat si de-a lungul boltului.

Ft
Pm = Padm
j * a1 * d 3

unde: Pm presiunea efectiva de contact intre rola si boltul lantului


Padm presiunea de contact admisibila

Pamd = cu * crs * cf * Pca*


Ft forta din ramura conducatoare, [N]
Ft = Fu + Fc + Fg
Fu forta utila de transmis, [N]
1000 * P 1000 * 10.83
Fu = 1705.51 N
v 6.35
P puterea de transmis, P = Pc1 = 10.83 kW;
v viteza lantului, [m/s]
Fc componenta din forta centrifuga care solicita lantul la tractiune, [N]
Fc = q3*v2 = 1.95 * 6.352 = 78.63 N
Fg forta de intindere a lantului datorita greutatii celor doua ramuri ale
transmisiei, [N]
Fg ct * g * q3 * A12 * 10-3 ct
A12
8* s
g acceleratia gravitationala, g 10 m/s2
s sageata ramurii conduse
A *s
s = 12 r
100
sr sageata relativa sr = (1...3)% se adopta sr = 1%
A *s 564 *1
=> s = 12 r = 5.64
100 100
A 564
=> ct = 12 = 12.50
8 * s 8 * 5.64

15
Fg ct * g * q3 * A12 * 10-3 = 12.50 * 10 * 1.95 * 564 * 10-3 = 137.47 N
=> Ft = Fu + Fc + Fg = 1705.51 + 78.63 + 137.47 = 1921.61 N
Alegerea uleiului pentru transmisii prin lant se adopta in funcie de viteza lantului,
de vascozitatea cinematica a lui la temperatura de 500 C, care este determinata in functie
de presiunea medie de contact dintre bolt si bucsa si de viteza lantului. Comfor STAS
385-70 rezulta ca uleiul pentru aceasta ransmisie este C 225.

5.2.2. Rezistenta la rupere a elementelor zalelor lantului

Rezistenta elementelor zalelor lantului se calculeaza atat la solicitarea statica, cat


si la solicitarea variabila (solicitarea la oboseala). Solicitarea statica se exprima prin
intermediul coeficientului de siguranat static cst:
S r3
cst = c admst 7
Ft
S r3 66 *10 3
cst = = 34,34 => cst> cadm st
Ft 1921.61
Calculul de rezistenta la colicitarea variabila a lantului se exprima prin
coeficientul de siguranta cv si se deterina in functie de sarcina statica de rupere, de forta
din ramura conducatoare si de coeficientul de suprasarcina kA:
S r3
cv = c admv 5
k A * Ft
S r3 66 * 10 3
cv = = 27.47=> cv > cadm v
k A * Ft 1.25 *1921.61

5.2.3. Rezistenta la soc (distrugere prin spargere) a rolelor sau a bucselor

Calculul de rezistenta la soc a elementelor lantului consta in limitarea rotilor mici de lant
si a frecventei angrenarii zalelor de lant cu dintii rotilor de lant:
n I n1 max adm
n1max adm turatia maxima admisibila, n1max adm = 2550rot/min
n *z
f x I 1 f x max adm
15 * X t
fx max adm frecventa maxima admisibila, fx max adm = 60Hz

n I * z1 960 * 25
fx = = 16Hz => fx < fx max adm
15 * X t 15 * 100

5.3. Proiectarea rotilor de lant

Materialul, forma si dimensiunile danturii rotilor de lant depinde de tipul lantului


(cu bolturi, cu bucse, cu role), de felul si marimea lantului (simplu sau multiplu), de

16
conditiile de exploatare (sarcina, viteza) si de conditiile de montaj. Conform acestor
recomandari materialul pentru lantul nostrum este OLC 15
Forma si dimensiunile frontale ale danturi rotilor de lant pentru lanturile cu role si
zale scurte STAS 5006-82 sunt:

Fig. 2 Forma si dimensiunile frontale ale danturii rotilor de lant

1. pasul de coarda este egal cu pasul alntului: p = 15.875


2. Diametrul de divizare Dd:
p 15.875
Dd 1
180 180 = 126.66 mm
sin sin
z1 25

p 15.875
Dd 2
180 180 = 353.84 mm
sin sin
z2 70
3. Diametrul nominal al rolei lantului conform standardelor de lanturi d1 = d1max =
10.16 mm
4. Diametrul de fund Di:
Di1 Dd 1 d1 = 126.66 10.16 = 116.50 mm
Di Dd 2 d1 = 353.84 10.16 = 343.68 mm
2

5. Diametrul de varf De:


De max1 Dd1 1.25 * p d 1 = 126.66 +1.25-15.875-10.16 = 136.34 mm
1.6 1.6
De min1 Dd1 p * 1 d 1 126.66 15.875 * 1 10.16 = 131.36
z1 25
mm

De min1 De1 Dmax1 => 134 mm

De max 2 Dd 2 1.25 * p d 1 = 353.84 + 1.25*15.875 10.16 =363.5.54


mm
1.6 1.6
De min 2 Dd 21 p * 1 d 1 353.84 15.875 * 1 10.16
z 2 70
=358.21mm

17
De min 2 De2 Dmax 2 => De2 360 mm
6. Diametrul rolei calibru: dc = d1 = 10.16 mm
7. Dimensiunea peste role M, pentru numar impar de dinti:

90 0 90 0
M1 = Dd1 * cos d cno min al 126.66 * cos 10.16 = 136.57 mm
z1 25
90 0 90 0
M2 = Dd * cos d cno min al 353.84 * cos 10.16 = 364 mm
2
z2 70
8. Raza de curbura a locasului rolei R1:
R1 0.505 * d 1 = 0.505*10.16 = 5.13 mm
min

R1max 0.505 d1 0.069 * 3 d1 0.505 *10.16 0.069 * 3 10.16 = 7.29 mm

9. Unghiul locasului rolei


90 0 90 0
max 140 0 140 0 = 136.40
1
z1 25
90 0 90 0
min 120 0 120 0 = 116.40
1
z1 25
90 0 90 0
max 140 0 140 0 = 138.70
2
z2 70
90 90
min 120 0 120 0 = 118.70
2
z2 70
10. Raza de curbura a flancului dintelui R2:
R2 min1 0.12 * d1 * ( z1 2) = 0.12*10.16*( 25 + 2 ) = 32.91 mm
2

R2 max1 8 * d1 * z1 180 * 10 3 8 * 10.16 * (25 2 180) * 10 3 = 65.43 mm
R2 min 2 0.12 * d1 * z 2 2 0.12*10.16*( 70 + 2 ) = 87.78 mm
2

R2 max 2 8 * d1 * z 2 180 * 10 3 8 * 10.16 * (70 2 180) * 10 3 = 412.90 mm

Forma si dimensiunile axiale ale rotilor de lant sunt:

18
Fig. 3. Forma si dimensiunile axiale ale danturii rotilor de lant

1. Latimea dintelui B1 pentru land dublu:


B1 = 0.93 * amin = 0.93 * 9.53 = 8.86 mm
2. Latimea danturii B2 pentru lant dublu
B2 = B1 + e = 8.86 + 16.11 = 24.97 mm
3. Tesirea dintelui: f= 0,1*p...0,15*p f= 0.11 15.875 1.74
4. Raza de tesire minima:R3 min p R3 16
5. Raza efectiva de racordare la obada rotii R4 ef:
Pentru 9.252 < p 19.05 rezulta R4 = 0.3 mm
6. Diametrul obadei rotii D5:

180 0 180 0
D51 p * ctg 1.05 * b1 max 2 * R4 ef 1 15.875 * ctg 1.05 * 15.09 2 03 1
z1 25
= 108 mm
180 0 180 0
D52 p * ctg 1.05 * b1 max 2 * R4 ef 1 15.875 * ctg 1.05 * 15.09 2 03 1
z2 70
= 336 mm
Bataia radiala a cercului de fund TBr (cuprinsa in intervalul 0.15 ....0.76mm);
TBr1 8 * 10 4 Di1 0.08 = 8 * 10-4 * 116.5 +0.08 = 0.17 mm
TBr2 8 *10 4 Di2 0.08 = 8 * 10-4 * 343.68 +0.08 = 0.35 mm
Bataia frontala plana a dintilor TBd (cuprinsa in intervalul 0.25 ....1,14 mm);
TB f 9 * 10-4 * Di + 0.08 = 9* 10-4 * 116.50 + 0.08 = 0.18 mm
1 1

TB f 2 9 * 10-4 * Di2 + 0.08 = 9* 10-4 * 343.68 + 0.08 = 0.38 mm

5.4. Montajul, reglarea si protectia transmisiior prin lant

Montarea corecta a elementelor componente ale transimisiei prin lant comporta


urmatoarele conditii principale: realizarea distantei dintre axe corespunzatoare sagetii
necesare la montaj; asigurarea paralelismului axelor arborilor transmisiei; asigurarea
coplaneitatii (alinierii) rotilor de lant, inclusiv a dispozitivelor de reglare; asigurarea

19
mesulu rotund si plan al rotilor transmisiei si verificarea realizarii sagetii necesare la
montaj.
Dispozitivele de reglare se folosesc pentru: reglarea marimii unghiurilor de
infasurare a lantului pe rotile de lant; sustinerea ramurilor transmisiei; limitarea
amplitudinilor, vibratiilor si ghidarea ramurilor transmisiei.
Protectia lantului de transmisie contra patrunderii in articulatii a suspensiilor
abrazive din mediul ambiant cat si evitarea proiectarii lubrifiantului in spatiul
inconjuraotr si a izolarii fonice se realizeaza cu ajutorul unei carcase de protectie, de
regula, in forma de U. la sarcini si turatii ridicate este necesara o carcasa incisa complet,
etanstata, prevazuta cu dispozitivele asigurarii functionarii normale a trasmisiei.

Cap6. Alegera si verificarea penelor

6.1. Alegerea penelor paralele

Asamblarea rotilor dintate, a rotilor de curea si de lant pe arborii transmisiei


mecanice se realizeaza prin intermediul penelor paralele. Geometa penelor este
standardizada si se alege in functie de diametrul arborelui din sectiunea de montaj si de
latinea butucului rotii dintate, de curea sau de lant ce se monteaza pe arborele respectiv.
In cadrul transmisiei noastre, pene paralele sunt folosite la:
- asamblarea rotii de lant I pe capatul de arbore al motorului electric;
- asamblarea rotii II de lant pe capatul de arbore de intrare in reductorul de turatie;
- asamblarea semicuplei cuplajului pe arborele de iesire din reductor;
- asambalrea dintre semicupla cuplajului cu capatul de arbore de la toba banzii
transportoare.
In STAS 1004-81 sunt specificate geometra penelor paralele, precum si tolerantele
acestora si a canalelor executate in arbore, respectiv in butuc.

Fig. 4 Pene Paralele: forma A ( cu capete


rotunjite); Forma B (cu capete drepte); forma C ( cu un capat rotunjit si celalalt drept)

20
Fig 5. Dimensiunile principale ale asamblarii arbore butuc cu pana paralele

Pentru asmblarile cu pana paralela pe care le avem de executat s-a intocmit urmatorul
tabel cu dimensiunile necesare:

arbore dca=d l ca Dimensiune pana Dimensiune pana arbore Dimensiune pana butuc
paralele
b h l b t1 r1 b t2 r2
I 42k6 110 12 8 36 12N9 5,0 0,3 12JS9 0,2
0,021
5

21
,0 018 0 0,2 0,2
3,3
,0 002 0,043 ,0 ,0
0,2
II 40k6 110 12 8 36 12N9 5,0 0,3 12JS9 0,2

,0 018 0,2
0,018

0
3,3

,0 002 0,043 ,0 ,0
0,2
III 70m6 140 20 12 80 20N9 7,5 0,5 20JS9 0,5

,0 030 0,2
0,026

0
4,9

,0 011 0,052 ,0 ,0
0,2
III 70m6 140 20 12 80 20N9 7,5 0,5 20JS9 0,5

,0 030 0,2
0,026

0
4,9

,0 011 0,052 ,0 ,0
6.2. Verificarea penelor paralele

Verificarea penelor paralele consta in determinarea tensiunilor efctive de stivire


s si de forfecare f si compararea acestora cu eforturile admisibile sa si fa

4Tc
s= sa = 100120MPa
h * d * lc

22
2Tc
f = fa = 6080 MPa
b* d *l

Unde: Tc momentul de torsiune de calcul al arborelui


h, b dimensiunile penei paralele (STAS 1004-82)
lc lungimea de contact a penei

Se face verificarea fiecarei pene in parte:

1.Arborele I:

l c1 = l=36mm
4Tc 4 * 107700
s1 =35.61MPa
h1 * d1 * l c1 8 * 42 * 36

2Tc 4 * 107700
f = 11.87 MPa
1
b1 * d 1 * l 12 * 42 * 33

2.Arbore II:
l c l=36mm
4Tc 4 * 292700
s2 = 101.63 MPa
h2 * d 2 * l c2 8 * 40 * 36

2Tc 2 * 292700
f = 33.87 MPa
2
b2 * d 2 * l 12 * 40 * 36

3.Arborele III:
l c l=36mm
4Tc 4 *1789000
s3 = 106.48 MPa
h3 * d 3 * l c3 12 * 70 * 80

2Tc 2 *1789000
f = 31.94 MPa
3
b3 * d 3 * l 20 * 70 * 80

23
Cap7.Alegerea cuplajului

Periflex (cu bandaj de cauciuc)


Am ales cuplaj Periflex Stromag seria PNA

Datorita volumului mare al elementului elastic au o elasticitate foarte mare; sunt simple
din punct de vedere constructiv, montandu-se si demontandu-se cu usurinta.
Admit abateri insemnate ale capetelor arborilor cuplati: abateri radiale de 2-6 mm si
unghiulare de 2-6 grade.

Cuplaje periflex i elemente elastice pentru acestea.

24
Cuplajele Periflex Stromag sunt foarte flexibile ,aigura o buna amortizare si au o
capacitate mare de acumulare a energiei de soc.Bandajul se confectioaneaza din cauciuc
cu insertii textile.
Bangajul din cauciu sub forma de pneu este prevazut cu o linie de despartire astfel incat
permite montarea si demontarea cuplajelor radial fara ca acestea sa fie deconectate de la
utilaje.
Acestea poate fi utilizat n gama nominal de cuplaje de la 25 Nm pana la 15000 Nm.

25
1789000
TcIII 1789000 Nmm 178,9daNm tabel M n 200daNm TcIII
10 4
marimea cuplajului

Cap8.Deviz antecalcul

Devizul antecalcul consta in estimarea fondurilor necesare realizari proiectului.Acest


calcul cuprinde o serie de cheltuieli necesare pentru realizarea proiectului(Cheltuieli de
personal; Cheltuieli materiale si servicii;Alte cheltuieli specifice proiectului;Cheltuieli
indirecte(Regia);Dotari independente si stud. Pt. Obiective de investitii).Pentru a putea
face acest calcul trebuiesc stabilite cateva repere,cum ar fi:numarul de ore pentru
realizarea proiectului in timpul propus.La calculul devizului antecalcul preturile care sunt
luate in considerare nu contin TVA.

Costuri materiale

1. M.E : c ME m ME 135kg 6 =810


2. R.T : c R.T m R.T 100kg 7 =700
3. Roti de lant :
r1 4,88kg C r1 c r1 mr1 3 4,88kg 14,64
r2 20,36kg C r 2 c r 2 mr 2 3 20,36kg 61,08

4.Lant : 40,86
5.Elemente de asamblare : 12,98
6.Cost cuplaj : 182,4

Cheltuieli de personal

Numarul de ore necesar efectuarii proiectului :500 ore


Pentru realizarea proiectului este necesar un numar de 5 oameni.
Salariu brut: 1600 lei/luna
22zile muncitoare/luna 8h/zi=176ore/luna
500 ore : 176ore/luna = 2,84luni

26
2,84luni : 5 oameni = 0,568om/luna

Alte cheltuieli de personal:


-deplasari, detasari, transferuri in tara : 700 lei
-Diurna: 13 lei

La aceste cheltuieli se mai adauga si materiale consumabile( hartie, toner, pix) in valoare
de 200 lei.

Fond salarii: 4544 lei

27