Sunteți pe pagina 1din 22

Practica Tehnologica CUNOASTEREA

AUTOVEHICULULUI

CUNOASTEREA
AUTOVEHICULELOR
Constructie, functionare,
reglaje

1
Practica Tehnologica CUNOASTEREA
AUTOVEHICULULUI

CUPRINS:

1. CLASIFICAREA MOTOARELOR

2. SISTEMELE MOTORULUI

3. SOLUTII DE ORGANIZARE PENTRU GRUPUL


MOTOPROPULSOR AL AUTOVEHICULULUI

4. TRANSMISIA AUTOVEHICULELOR

5. SISTEME ALE AUTOVEHICULULUI

6. BIBLIOGRAFIE

2
Practica Tehnologica CUNOASTEREA
AUTOVEHICULULUI

Motoare cu ardere interna utilizate la


autovehicule

1.CLASIFICAREA MOTOARELOR

Criteriul care diferentiaza cel mai mult motoarele cu ardere


interna din punct de vedere functional este modul de aprindere.
Din acest punct de vedere motoarele se impart in :
- motoare cu aprindere prin scanteie(MAS sau Otto) care
realizeaza aprinderea amestecului carburant in cilindru prin
declansarea unei scantei electrice.
- motoare cu aprindere prin compresie (MAC sau Diesel)
care realizeaza aprinderea amestecului carburant prin
autoaprindere.

A. Mecanismul motor:

3
Practica Tehnologica CUNOASTEREA
AUTOVEHICULULUI

Fig. 1 Mecanism motor(DOHC).


In Fig. 1 se pot observa piesele component ale unui motor
MAS-DOHC si anume:
1- arbore cotit; 2-piston; 3-biela; 4-volant; 5-ambreiaj; 6-cutie
de viteze; 7-supapa admisie; 8-supapa evacuare; 9-arbore(ax) cu
came admisie; 10-ax cu came evacuare; 11-bujie.

B. Mecanismul de distributie:
Mecanismul de distributie are rolul de a deschide/inchide
supapele de admisie/evacuare intr-o anumita ordine. In
component acestuia intalnim: arbore cu came, supape si
culbutoare in unele cazuri.

Arborele cu came(Fig. 2) comanda mecanismului de


distributie, efectuand deschierea supapelor in ordinea ceruta de

4
Practica Tehnologica CUNOASTEREA
AUTOVEHICULULUI

functiuonarea motorului unele autovehicule avand doi arbori cu


came,DOHC(ex. DACIA Logan 1.6 16v).

Fig.2 Arbori cu came Fig. 3 Supapa

Supapele(Fig. 3) au rolul de a obtura orificiile de legatura ale


cilindrilor cu galeriile de admisie sau evacuare. Partile component
sunt: 1-rondele; 2-simeringuri de supapa; 3-ghiduri de supapa; 4-
supapa; 5-arc
supapa; 6-
calote; 7-
semiconuri.
In Fig. 4
se poate
observa tot
ansamblul
mecanismului
de distributie
montat pe un

Fig. 4 Mecanism de distributie cu curea


Practica Tehnologica CUNOASTEREA
AUTOVEHICULULUI

motor Mitsubishi Eclipse DOHC 1994. In component acestuia


intalnim:

1-intinzator curea distributie;


2-rola intinzatoare;
3-roata dintata a arborelui cu came de admisie;
4- roata dintata a arborelui cu came de evacuare;
5- scripete intermediar ;
6-roata dintata a pompei de apa.

2. SISTEMELE MOTORULUI

A. Sistemul de ungere
Sistemul de ungere(Fig. 5) are rolul de a reduce frecarile ce
apar intre componentele aflate in miscare in interiorul motorului,
principalul lubrefiant fiind uleiul de motor ce se gaseste in baia de
ulei 1. Pompa 4 circula uleiul 2 prin filtrul de ulei 3 dupa care
acesta trece mai departe in lagarele, articulatiile si galeriile
mororului sau ale pieselor
component ale acestuia.
B. Sistemul de
racire
Datorita procesului
termic ce are loc in
camera de ardere a
motorului, gazele
rezultatele in timpul unui
ciclu au o temperature
medie de 500600oC.
6

Fig. 5 Sistemul de ungere al motorului


Practica Tehnologica CUNOASTEREA
AUTOVEHICULULUI

Datorita acestora, prin conductibilitate se incalzeste chiulasa,


cilindrii si pistoanele fapt ce poate provoca perturbatii in
functionarea corecta a motorului.
Pentru a preveni reducerea rezistentei materialului, dilatarior
inegale sau a distrugerii peliculei de ulei se foloseste sistemul de
racire(Fig.6).

Fig.6 Sistem de racire


Acest sistem functioneaza asfel: pompa de apa (3) actionata
prin intermediul curelei de transmisie circula lichidul de racire
format din antigel si apa prin interiorul motorului acesta preluand
caldura de la piesele ce nu se afla in miscare(fixe).
Lichidul trece ulterior prin intermediul unor racoarde prin
radiatorul (1) pentru a ceda caldura mediului exterior si astfel
acesta se raceste. Ventilatorul (2) are rolul de a mari debitul de
aer care trece prin fantele radiatorului(1) sporind racirea
lichidului. In unele cazuri este folosit un radiator secundar mai mic
ce are rolul de a disipa o parte din caldura primita in interiorului
autovehiculului incalzindu-l pentru a asigura o temperatura
optima in habitaclu in conditii de temperaturi scazute.

C. Alimentarea cu combustibil la MAS

7
Practica Tehnologica CUNOASTEREA
AUTOVEHICULULUI

Instalatia de alimentare are rolul de a furniza motorului


amestecul carburant necesar functionarii acestuia in anumite
dozaje si cantitati raportate la limita de aprindere. In functie de
cantitatea de combustibil aflate in amestec intalnim amestecuri

bogate, normale sau sarace.


Fig.6 Instalatia de alimentare MAS

Instalatia de alimentare a unui MAS(Fig. 6) cuprinde in


general: 1-filtru combustibil; 2-pompa; 3-rezervor; 4 filtru
combustibil; 5-galerie admisie; 6-regulator de presiune; 7-rampa
de injectie; 8-injectoare.
La unele modele de autovehicule fara sistem de injectie
putem intalni carburatorul care are rolul de a realiza amestecul
carburant de aer si combustibil.
La MAS in patru timpi(Fig. 7) amestecul carburant se
formeaza in afara motorului(carburatorul sau galeria de admisie si
rampa de injectie) si este aspirat in cilindrii sub forma unui
amestec fin de particule de combustibil si aer iar apoi aprins cu
ajutorul scanteii electrice produse de bujie.

D. Alimentarea cu combustibil la MAC

8
Practica Tehnologica CUNOASTEREA
AUTOVEHICULULUI

La MAC in patru timpi amestecul carburant se formeaza in


interiorul cilindrului motor, combustibilul(motorina) fiind introdus
fin pulverizat catre sfarsitul cursei de compresie. Operatia de
introducere prin pulverizare a combustibilului in cilindru se
numeste injectie. Aprinderea amestecului carburant are loc
datorita temperaturii inalte obtinute prin comprimarea aerului din

cilindru.
Fig. 7 MAS in patru timpi

Cei patru timpi ai unui motor MAS sunt : 1-admisie; 2-


compresie; 3-arderea si destinderea; 4- evacuarea.
Aceiasi timpi in aceiasi ordine ii intalnim si la MAC doar ca in
timpul admisiei este aspirat doar aer si la abia la sfarsitul
compresiei cand temperatura din camera de ardere a ajuns la o
temperatura ridicata este injectat combustibilul.
In cazul motoarelor mai noi, datorita normelor speciale
privind poluarea si noxele emise in atmosfera se intalnesc sisteme
de tip EGR(exhaust gate recirculation) care primesc un semnal
electric de la un sensor de Oxigen aflat in catalizator ce
monitorizeaza nivelul de noxe emise in atmosfera iar cand acesta
depaseste normele impuse actioneaza o supapa(numita supapa
EGR) ce permite recircularea gazelor nearse din evacuare in
galeria de admisie pentru o reardere completa.

9
Practica Tehnologica CUNOASTEREA
AUTOVEHICULULUI

3. SOLUTII DE ORGANIZARE PENTRU


GRUPUL MOTOPROPULSOR AL
AUTOVEHICULULUI.

A. Tractiunea 4X2

a) Solutia totul fata

Solutia totul fata(Fig. 8) presupune gruparea grupului


motopropulsor in vecinatatea rotilor fata care sunt si roti
motopropulsoare. Aceasta solutie este foarte raspandita in
domeniul autoturismelor si autoutilitarelor cu caroserie
autoportanta. Printre
avantajele acestei
solutii constructive
putem enumera:
- stabilitate la
deplasarea pe
drumuri cu aderenta
scazuta.
- stabilitate in viraj.
- coborarea centrului
de greutate.
- simplificarea
comenzilor.
- protectie ridicata in
cazul impactului
frontal deoarece grupul motopropulsor preia mare parte a
energiei impactului.

Fig. 8 Solutia totul fata cu motor dispus: a-longitudinal si b


transversal.

Printre dezavantajele aestei solutii putem enumera: nu


prezinta o buna repartitie a grutatii pe punti; inaccesibilitatea la
10
Practica Tehnologica CUNOASTEREA
AUTOVEHICULULUI

agregate; micsorarea greutatii aderente la demaraj si urcarea


pantei; zgomot in habitaclu.
Amplasarea unui grup motopropulsor compact, transversal
se realizeaza in functie de pozitita motorului fata de cutia de
viteze in doua variante:
- motor si cutie de viteze suprapuse
- motor si cutie de viteze in prelungire

b) Solutia clasica

Solutia clasica(Fig. 9) presupune montarea motorului in


partea frontala si puntea motoare in spate situatie in care
elementele transmisiei sunt distribuite de-a lungul axei
longitudinale a autovehiculului.
Ambreiajul si cutia de viteze pot fi in acest caz amplaste
longitudinal putand forma corp comun cu motorul sau cu puntea
spate. In cazul gruparii cutiei de viteze si a ambreiajului cu
motorul, cutia de viteze este organizata clasic cu trei arbori iar in
cazul gruparii ambreiajului si cutiei de viteze cu puntea spate
acesata este organizata dupa solutia cu doi arbori.
Gruparea in bloc
comun a ambreiajului si
cutiei de viteze cu
motorul reprezinta o
solutie avantajoasa din
punctul de vedere al
repartitiei greutatii pe
punti totodata
comanda treptelor de
viteza fiind una directa
si precisa.
Aceasta solutie
constructiva se poate
intalni pe automobile
precum Alfa 90, Volvo 340/360.

11
Practica Tehnologica CUNOASTEREA
AUTOVEHICULULUI

Fig. 9 Solutia clasica

Avantaje ale solutiei clasice: repartitie buna a greutatii pe


punti; accesibilitate la agregate; marirea greutatii aderente la
urcarea rampei/accelerare; coborarea centrului de greutate.
Printre dezavantajele acestei solutii enumeram: costuri
ridicate de fabricatie; instabilitate la deplasarea pe drumuri cu
aderenta scazuta; instabilitate in viraje; zgomot pronuntat in
habitaclu.

B. Transmisia 4X4

In cazul tractiunii integrale 4X4(Fig. 10) dispunerea motorului


se face in partea din fata iar antrenarea puntilor se face prin
elementele transmisiei distribuite de-a lungul axei longitudinale.

Fig. 10
Transmisia
integral 4X4

La
aceasta
solutie se

12
Practica Tehnologica CUNOASTEREA
AUTOVEHICULULUI

mai intalneste in plus si cutia de distributie care are rolul de a


transmite fluxul de putere catre cele doua punti motoare. Atunci
cand dorim o adaptare a fluxului de putere utilizam reductor
distribuitorul care in afara transmiterii fluxului de putere
realizeaza si doua rapoarte de transmisie(Fig. 11).
Fig. 11 Transmisie 4X4: Schema cinematica si de functionare
In figura de mai sus s-au folosit notatiile: M-motor; A-
ambreiaj; Cv-cutie de viteze; CD-caseta de distributie; Tl-
transmisie longitudinala(1 si 2); D-diferential; Ap-arbore planetar;
RM-roata motoare;
Avantaje ale 4X4: capacitate marita de trecere peste
obstacole; stabilitate ridicata la franarea de motor in special pe

drumuri cu aderenta scazuta.


Fig. 12 Sectiune printr-o transmisie tip 4X4(AUDI S4 Quattro)

13
Practica Tehnologica CUNOASTEREA
AUTOVEHICULULUI

In Fig. 12 se pot observa prin sectiune mecanismele ce intra


in alcatuirea reductor-distribuitorului unui automobile AUDI S4
Quattro, cu transmisie automata integrala 4X4.
In aceasta sectiune au fost excluse transmisiile
longitudinale(arborii planetari si cuplajele unghiulare), motorul si
rotile motoare.

4. TRANSMISIA AUTOVEHICULELOR

A. Ambreiajul

Este un ansamblu care face legatura intre motor si cutia de


viteze. O functie pe care acesta trebuie sa o indeplineascae este
aceea de cuplare/decuplare a motorului de restul transmisiei.
Alta functie ce trebuie indeplinita este de cuplaj de siguranta
datorita caracterului limitativ al fortelor de legatura ce iau nastere
intre partea condusa si partea conducatoare. In cazul in care in
transmisie se exercita o sarcina suplimentara echipamentul
motopropulsor e protejat
de catre ambreiaj prin
patinare.
Un criteriu de clasificare
al ambreiajelor poate fi
considerat cel al modului
de transmitere al fortelor
de legatura caz in care
intalnim ambreiaje:
mecanice; electrice si
hidraulice.
Din punct de vedere
constructiv ambreiajul(Fig.
12) este format din:
- partea conducatoare-
totalitatea elementelor

14
Practica Tehnologica CUNOASTEREA
AUTOVEHICULULUI

aflate in aceeasi miscare ede rotatie cu arborele cotit al


motorului(volantul 1 si mecanismul ambreiaj 2)
- partea condusa totalitatea elementelor aflate in aceeasi
miscare de rotatie cu arborele primar al cutiei de viteze(discul de
ambreiaj 3).
In cadrul compunerii generale ale ambreiajului mai gasim
sistemul de actionare format din mansonul de decuplare 4, furca
5 si dispozitiv extern de actionare 6.
Fig. 12 Compunerea generala a ambreiajului
B. Cutia de viteze
Are rolul de a adapta fluxul de putere prin intermediul unor
rapoarte de transmitere numite trepte de viteze. De asemenea
mai indeplineste rolul de a inversa sensul de rotatie pentru mersul
inapoi fara inversarea sensului de rotatie al aroborelui cotit,
precum si mentinerea automobilului oprit cu motorul in functiune
fara
interventia

15
Practica Tehnologica CUNOASTEREA
AUTOVEHICULULUI

conducatorului. In Fig. 13 ne sunt prezentate componentele


principale ale unei cutii de viteze manual a unui automobile
Mitsubishi Eclipse cu tractiune fata.
1-marasarier
2-sincronizator treapta 5-a
3-treapta 5-a
4-treapta 4-a
5-sincronizator treapta 4-a
6-sincronizator treapta 3-a
7-treapta 3-a
8-pinion de mers in gol
9-diferential
10-treapta 1

Fig. 13 Cutie de viteze manuala(sectiune)


11-sincronizator treapta 1
12-sincronizator treapta 2-a
13-treapta 2-a
14-treapta 3-a/4-a
15-treapta 5-a
C. Transmisia longitudinala

Transmisisa longitudinala de tip cardanic are rolul de a


transmite fluxul de putere la distanta fara sa-l modifice intre
subansamblele transmisiei care au pozitie relativa intre ele.

16
Practica Tehnologica CUNOASTEREA
AUTOVEHICULULUI

O transmisie longitudinala face legatura intre cutia de viteze


si puntea motoare spate(soultia clasica) sau intre reductor-
distribuitor si puntile motoare(Solutia 4X4).

Fig. 14 Compunerea transmisiei bicardanice pentru automobilul


4X2 clasic
De la arborele secundar (1) al cutiei de viteze (CV),
momentul de torsiune se transmite prin transmisia longitudinala
(TL), compusa din cuplajul unghiular cardanic (C1), arborele(2) si
prin cuplajul unghiular cardanic(C2), la arborele conducator(3), al
puntii motoare(PM).
Deoarece in momentul deplasarii variaza distanta intre C1 si
C2, ca urmare a deformarii arcurilor supensiei(S), transmisia
longitudinala prevede cuplajul de compensare axiala (Ca).
In cazul in care arborele cardanic este lung transmisia
longitudinala se realizeaza cu doi arbori, legati succesiv prin trei
cuplaje unghiulare cardanice, caz in care transmisia este
denumita transmisie tricardanica.

5. SISTEME ALE AUTOVEHICULULUI

17
Practica Tehnologica CUNOASTEREA
AUTOVEHICULULUI

A.Sistemul de directie
Schimbarea directiei de mers a automobilelor se obtine prin
manevrarea rotilor directoare, care in mod normal sunt rotile din
fata. Aceasta manevrare se realizeaza prin intermediul sistemului
de directie.
Sistemul de directie trbuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
- pozitia rotilor pe calea de rulare, la manevrarea directiei
sa nu fie afectata de oscilatiile suspensiei.
- sa permita transmiterea comenzilor la partea suspendata,
fara ca reactiunile datorate socurilor sa se resimta in
volan.
- sa revina in pozitita initiala la mersul inainte, sa se poata
manevra cat mai usor, unghiurile de rotatie ale volanului
sa fie suficient de mici pentru a se realiza o conducere
sigura in raport cu viteza.

Fig.
18 15 Elemente componente ale sistemului de directie
Practica Tehnologica CUNOASTEREA
AUTOVEHICULULUI

B. Sistemul de franare
Sistemul de franare serveste la imobilizarea in orice moment
a automobilului in conditii optime de siguranta si pe distanta cea
mai scurta.
Rolul sistemului de franare:
- reducerea vitezei(oprire)
- evitarea supraaccelerarii;
- imobilizarea autovehiculului;
- oprirea automobilului fara diminuarea manevrabilitatii si
stabilitatii;
In cazul automobilelor se intalnesc frecvent doua tipuri de
solutii de franare si anume frane cu disc si cu saboti(Fig.

16).
Fig. 16 Sistem de franare cu disc si cu tambur
Componentele generale ale sistemului de franare:

Sistemul principal de franare(frana de serviciu)- sistem ce


actioneaza asupra tuturor rotilor.
Sistem de franare de avarie(de siguranta)- sistem ce poate
actiona pe una sau doua din punti, prin actionarea unui levier in
bord sau planseu.
Sistem de franare de parcare- un sistem comun sistemului
de franare de avarie, cu rolul imobilizarii autovehiculului.

19
Practica Tehnologica CUNOASTEREA
AUTOVEHICULULUI

Sistem de franare de incetinire- specific automobilelor


mari(camioane, autobuze) si se utilizeaza la coborarea unor pante
de lungime mare. Aceste sisteme utilizeaza fenomenul
comprimarii gazelor prin obturarea evacuarii(MAC), fie folosind
curenti turbionari sau frane hidraulice.

C. Suspensia
Suspensia are rolul de aproteja pasagerii, incarcatura si
organele componente ale automobilului de socurile, trepidatiile si
oscilatiile daunatoare cauzate de nregularitatile drumului.
Sistemul de suspensie este alcatuit dintr-un ansamblu de
elemente elaastice siu de amortizare dispuse intre roti si
caroserie.

Tipuri de solutii constructive ale sistemului de suspensie:

Fig. 17 Solutia McPherson Fig.18 Punte rigida


spate

20
Practica Tehnologica CUNOASTEREA
AUTOVEHICULULUI

Sistemul McPherson este probabil cel mai des intalnit sistem


datorita simplitatii sale, fiind alcatuit dintr-un ansamblu tip brat cu
telescop hidraulic si arc elicoidal, ce pivoteaza intr-o articuatie
sferica fixata in bratul inferior prin intermediul fuzetei. Tija pe care
este montat arcul si amortizorul este in acest caz cea are preia
greutatea si o distribuie.
Prin folosirea suspensiei se prelungeste durata de
functionare, confortabilitatea si calitatea autovehiculului de a
circula cu o viteza suficient de mare pe drumuri cu neregularitati,
fara socuri sau oscilatii ce pot produce oboseala materialelor.

6. BIBLIOGRAFIE

- Curs Introducere in tehnica autovehiculului, Conf. dr.


ing. Mariana IVANESCU.

- Tipuri de solutii constructive ale sistemului de supensie,


Raduca Mihai, Radu Emil, Sesiunea de Comunicari
Stiintifice Studentesti 2009 Pitesti.

- AUTOMOBILUL Constructie- Functionare- Depanare,


D.Cristescu, V.Raducu, Ed. Tehnica Bucuresti 1986.

- Dacia Solenza manual de intretinere si reparatii,


http://www.google.com

- BMW 3- & 5-Series Service and Repair Manual, A.K.Legg &


Larry Warren, Haynes Publishing 1997

- Technical information manual, Mitsubishi Motors


Corporation 1994

- http://www.netcarshow.com

- http://www.carbibles.com/brake_bible.html

21
Practica Tehnologica CUNOASTEREA
AUTOVEHICULULUI

- http://www.carbibles.com/steering_bible.html

- http://www.carbibles.com/engine_bible.html

- http://www.carbibles.com/transmission_bible.html

- http://www.google.com

22