Sunteți pe pagina 1din 71
DUMITRU IOANE GEOFIZICA pentru MEDIU ea, le metodei geotermice.. 6 Clidexi de corpuri cerest ST a} 60 7 Goluri carsties, le metodei magnetometce, : ee 47 i subtorane antropogene..., 43.7.2 Aplicafi ele metadelor arnt El neta gravimetrice mare metodelor gecelectree, M3 *ROHLEME Dt MEDIU DETERMINATE DE PROCESE ANTROPOGENE, 63 A ale metodei magneton M3 si de tip dowsing 114 ‘1 Conticte, experimente sa aceldente nucleare. 15 mediului geotog! us ny al 5.2 Strategli yeofice pont probl Ge procese antopogen?. é 124 4. MONITORING GEOFZIC.... seme 6 ‘1. RAZBOIUL GEOFIZIC.... 129 BIBLIOGRATTE, 131 oxpl aul r jul a sire st lui y leyeur! nu ai 01 Ix $i a goturilor subterune, Ma spropiere a suprifeel, nerereazd Fzjoe determinate de citer tin de potua vvbiguitnton ce se manifest ty toute tncertsile de i Ste prevent gil upiarea metodoioe goof solu non-invazive, 1h vedeea fundamentitl de proecte i de mi ‘Un sens pe care 1 considertim restrins, cs ‘ar indotile sau menalere, localizarea obicetslor mitre "zgomote" ce trebuic eliminate din Stofitice misurte, in geofiziea pentru mediu temel aces ‘de maxim importani, ructurle apropiate de. supeata filial de fa supresit sore imterpretare de date le goofzioe oft rapid si cn i de actneime pentru inzeaga aon de interes, cont do remediore « lor pentra luerar de foraj, 1 ‘de Shallow Geophysics sou Near Sui Sngerotim 88 o-dim dome wee Geophysics. In abardarea fn aceast uerere, studeren unor fe grofizice pei mene i t=, goomagnetism, eémpe considerate puobten 4; Mm special tn domeniul hazardelor naturale (cutremure, tsunam voleanism, alunectti de teren, medifciti mpide ole climatuh cerest, slunectti de ters). cldert de come Aceastt lirgi (de interes pentru cerestaree geofizick tnd Spre probleme de rnediu determing, cel puyin penim seeasth ucrare, © dimtinuare” abordat ventiel autorului de a accentua anun Seotunile sunt dezveteue inegel, da probleme de mare oct a probleme de medi hu au fost desctise tn aceast Iuoruce, 0 parte fonte ca refering bibliogratice putand acest 8 8 poate lor dedicate metodelor geoclectice si metodei Georedar 4 acestor metode tn probleme ce privesc mediul gi kinele aritfi de interpreture ce meray si fie. sub inconscevents, ate, au determi aceasta a jon-puvemantentals, tial ales to pet tare ate de partde au fox cooptate M coalitiide guvemare, pentru domeniut geofog portent ale aces schimbii de strategie dn domonul re Pnentiona seliderea ceri pentru metale datorttproducot petrolului gi at gazetor “clase”, Intre ceuzale selor minerale, patem de falocuit pus secollut XX (explo miner, care gi pin sx nde, deversiri acciden le produse o Fe th atmosterd, aw Special fn Buropa gi Ametica de Nord, 4 tehnicilor de achizite, pretucrare si Aisit geologice. In plus, pentru domentul "8 doar modificatea modului de integrare si Beofizice deja objinute (Ex miogratie seismic), sau eare sunt fa trpretere a unor setuti de date roinggtice, de gravimettice, Mod continuy tnregistrate de fea metodelor geofizice Ia. specifcu pemnat in numeroase cazati practi 1 Este de rernareat faptul ef immplicarsa metodelor geofizice th ultimele ci cercerareo siturilor arheclogice a pregitit in bunt miu abort ‘ediu situate 1a ict adtncima, seara Je eare se Iucreazk si preci fectele asocinte stretusilor superti ‘Sunt utiizate rumente geofizice de mare precizie, dezv ‘ctuali oférind th prezent © gama largé de eparate performant, tonomi ‘een ce priveste alimenterea cu enerpie gi cu posbiliifi de stocate gi de prelve lor amisusit mponent foarte important « stud! reprezentatd de monitovizarea geofizick: tnregistrile ci genfizies pent media le geofizice pent nomevosse probleme de mediv nu mal repredi Singura soluyie, aga cum s-n eonstatt Acumulirilor de resurse minerals situate In mate adincime, putind & thloeu {n soulte situai prin invest >) investigasi sdaneimi ma in probleme de nie rpidtatea ou care se poate rprettil de date geofizice. Spre In eiplortea geologick bazatd si pe date geo mp inte tansmierea rezulielor’ prospectiuni geafit losebire ¢o situatile de intervalul de caren acestora p imal antlor, event lodatd astfel de verifieisi geologice, diu, verifiewen se poate face la sdteva ore saw zile dé 18 2. APLICABILITATEA METODELOR GEOFIZICE IN StUDIIUR MEDIO LE PENTR audiuga seismologia, care desi este 0 motocl ge seismometice, prezi ular aeesteia, © prima eonststare to ceen ce priveste la modificaren substan ial a et leme specitice mediului teanjurite. In Geofi decttova gov petra Geologie, cea ma in si celui matin cu mis necesita investi deosebite, Matodele geoslectrice prospectiunes pe nt th mai mich misurd 5 wu minereurl, dat locuii th mumerouse comeniiindustiae orsponentelor metalice cu materiale ceramice, fibre optic, $2. 19 Ceo problema de mec Sxpinerib fodelungate tm zone eu redionctivitte radioacti retnismete vii mute genetce, ite naturali pot fi cons importante masive granitic, $3 Clfeite forme de cancer sau import bog n fosfai, sau fermatiuni metamorfice proven care sunt prezonte nive subaflortsii unor astfel de Co radiometrice, exeout inclus i ape sub fe fh ceca ce prives seraspeetrometice fost observate Aogajirile de rdor w dint-o anumit tegiuneg%incdenga, # Retfel de preceupi ea unor ase de. vonsideraté reprezanta deja un rise pentru dezvol (Musset, Khan, 2006). In numeroase fri deevoluae economic au fost imp falrun media ou nivel de Sie satura mul ifr eee near a proven ati tip de stress indus organ coneretiza Radonul es cate cttorese des cy > datoritt cresetii. seni eschise, de mare adincime. Degajtri de radon se pot geologic afforne, acestoa cative a geologt ou altiudinea, tee radio important avénd U238, TW.239, Kado Mediul geotogic, maj illor natural u radioactivtete Ht R87, Nivelas te do 2 ile din zona cosdert a insulsi Ceta, Acest decasira natural 8 fost considerat 2K principal «’disparite; selsmicitite rieiedth si yuleanisin activ alu cite plicitetectonice, Proceele de subdue. Aermin’ evenimente seisinice lécile tectoni vudnens procese magmatice 1 vulenice In o anursité Aistant de zene de bau, Sismicitate important ene dosti ve conn ta zanecu r 2, epee mgt cine lana dnl aml oc om ‘ek determintnd numscosse eyenimente selmi sabe. Pe de tt past, tn unite regia, " Cuemure de mare magnituine pot determina erupi uleanioe fn corral de imp de on fi nolembrie 1975 a flea, produsd la o jumttate de ott de la pot unt eutzernur do magnitude 7,5 fa zona Alancuut suis al vuteoaulu 1. 2002), A observa o eruptie a vulcenului K lcaleinterpretarea corecta anor modifictsi ca Sete Ge Prenunor al erupfsi a deve o activitte objouitl tn mule tt ow soil Pent Prevenirn populate asupea anor epi valent iminente nat @6 Up “seismic temo” pot anuna o aetvizare a proceélor magmatice din ‘ncimp, unele evenimente locale putind indica deplastil sre supratayt sau tale ale magie % de informagii asupca tncetieil activ asifel de interpretit’ si fie posibile, se realizetzi obser incompls ieett si to consecinf, exits pos ea posi : relate tn viltoral apropit vitezole de propagate» undelo te interpreta o © contibutie importante fenomene vuleanice o constituie evicentierea ca: istodel gravimetice In regiuni afsccate di ro stracturi i tectonio pa geologioe de adincime ce nu fost sgmatice, + Din analiza si interpreta prinefpaele siteme de exopilor uloaive, In cumeroase situ: ‘tm care camet maginaties si determina un contrast de densitate cu rocile metamorfice tacony volume! acesteia pot fi evaluate prin modaltti 3D ale surselor anomatillor sravimettice (Locke etal, 1993), n 33 Seismlcttate itotea ridicath este apoeiett la scari planetara eu zonele Pq plan regional avdnd cauze tectdnice locale sau find determi wiles subducti, ttf in cate ponte fi reprezen © anumitt regiune, preci sf modifiogii constatate ale des; fenomenulai ta petioade eu observa} J45 10000. Fig. 2 = Harta eu izoseiste pentey teri (Constantinescu et el, 1979) ‘éaso00 ©——_4sdo00 488000 n i asco 468000 Rg. Horta seroma (Paoletti et of 8 voleanului Veravis 2008) 30 mechanism). produs tm + 1995), se considert c& accsioa pot reprezenta generatoare de cutremure majore, Un exem a fost constant ‘Un exemplu recent de di Ge plan de pentru cutremure de m (ivan et al, 2003) u sunita de flux temic Bang fle In acelasi np se propune instlee ‘mbder de monitorizare gi avenizar (Ligtenberg gi Sings, 2005), 8). Tounami-ul oe oto eclangaud el la =P 2 ho Fhe g fo. $ to 31°} Satotite (Jeeon-7) = Fo Model 0 : xa =i a a Lstisee (dog) i i. a hazardal natural de tip tsunami tntoemits pentru Europa este ei ba consenmtate 103 evenimente cu value! ml mis eroase evenimente, Au fost de 3 m, ou ajurorut fe date ve 31 cu.valuri mai wind Hind de 50 rr, In ceen ce priveste ctuzale valu suntconsiderate a fi declangate dé cutrsmare, erupfii yuleanice gi Pentru zona eostierd’ de Ja Marea Nesgri a Romdni peri m ccosticte, Degi oragul Istant te ori de cutremure catastrofule declangate pe ss Manifest ord za stategiet g} comercial at justificatreconst neg si cu apl, I renul 9¢ comport 28 cl th anul S44 area a tle oragetor Odessus, Dionysepolis si i 664 $i TH nord Tule, unde este determinath de cutremure generate Note Anatolian’, In apropiere coastelor rome, le crustale ou tronsoane active i Negre aru eresteri deose ci Peconcaga-Camen coe au putut F anomale evidenfate cored orientat N-S, ce Uwaxgul unor sisteme mi , 200). Fig. 10~Dnte de tomogr luc pentru zona Vrancea (stn ee for au fost efectvate U condss a zoniti 5) 1) seis ) prezenta pantelor; . o)siruetuma geologl le metodslor gevelgctrice In numeroase suc geotehnice asupra alunecitilor de teren, re Hlerea stopliri ‘proceselor 4i remedierii disiugeriloc provocst, suritor| geotlectrce de rez IBV), pentru cbtinerea de sant tate electric fn variants sondjului electric ver ( 50 pe-eare s de teren este, ° HR am 500 Qm 500 Qm 500 2m Fig, LL = Bvidenslerea geoelectried a stratl 1979) condi producerea slunecteil de teren (Constantinescu e sl le rapide Prablene de mediu determinate de fenorene natuc coy frontamn sf foarte proba importante + problems eu esre ne th vlloa apropiat, In utia componenielor antropogene la medifeaile e mai evident, Ci tile industri mul decenia au fost numeroose conteoversé tn mediut gt inegrvajional i ceea.ce priveste cont clishtice, mocit ce conteseatd conexiunen dintte a 3 daca. in prezent nv mai eresterile de bioxid de iecte asupra unot modifietct recente ale est arbor din atmosferd, eu tem dent ‘au componente se ‘Suu chiar istorie, este nevoie de ett mai © ani poate sprijini construire unor modele care s& repre ‘n ines nivel de dV contbufile entropogene, determinate mai a sul refer ales de activ A get ce «fost reprodust fn B 2 prin utizarea nor surse exrtografice male acoperite th prezent de o slenmtogeafiate ‘n verst ee an fost cor acromagnetice, 3 eoreleazai foarte bine cu fat. ea rapid a ghetar eonsecinjele de mare planeta i de erestere a tempernturi 55 dime| ‘empl conse lense} Jomenes fenomene s-au produs tn recut geok ist ta meteorit avin o compozitie do tip Fe | Cieerea corpurior cost den erate de impact, © zona dearestonari ) Sau store ee proba ee | nai deplirtat, : uni ce pot fi observate la supra, Meteorite Crate), cu un dare ie § ncime de 170m, find genert cle impact prod Ta urma eu cea $0.000 Un alt crater important, cel are, de-cea 4 km, Anomalia gravimeticl de a lie seromagnetich bine exprime 8 Wansformate dato eosebit de ridicate ta care sunt bruse supuse, 8 compete, respectiv rezistiv titi variabil fsurite si circulate ape sutterane, (Constantinescu et a, 1975), Plecfind de ta un mocal cere include ino near! pot semnala sectoare intens cas ar mai sedzute, in cazut care sunt n stat decalcare compacte, 2 apeciat in de adincime asupea ‘ts uicat cele cu cireuaie ds ape subterne, 8 calearetor compacted bata areste stroeturi © tin orizontul a y 4 PROBLEME DE MEDIUDETERMENATE DE PROCESE ANTROPOGENE, Desi na se poate sia sdversacul medi sofor gun Deosreee cor petieuloasd, ava revert ‘port 42 lin ecest ma 4.2.1 Apt Deoarece metocele gecelectrice au Ja pal le metodelor gece! Contreste de proprietit fziee tate polua Pregnante contrasts ‘© mare apticabi ape subterane, luarea medial geologic sa aplorsubterane ttn lu este i media} tice problemeide mediu substanie chimice eli a acestora este deosebit de vit clectricd a apei subs imie dizalvae, de concer de gradu dle natura componentelar gi de mobilitatesioniet la emperatira gic lor geoelectriee, vd constatae st situa valori sotaute de vezi ate elect ri geoelectrice. repo ipotezs biodepradisi polvantull ind argument fn acest fl. ul fn core tnt-0 Zou poluatl ou produse petrolitve imentare cu pororitate six reaistivittieparente Fig: (2 = Detectaren geoelest |itvestigast tebuie rea hidrogeslogice din zo idrogectogice, siden Un st tip SEV se refort tu de eaz selectat pentru evidentiea Cu adiineimi evaluete cu’ distaja AB/4, zona, de Smit ou Hidrocarburi ce se deevolt de a suprafa pln 10 m addncime, este idenfiatd de 0 snomatie de maxi i ce ating 190 Ore, n fee ‘eK sau mal mare ctedt rosie su matevalele theonjerttoue, ezultanta acestora este taegi le componeatelor de cmp i faa saa In op pul primar inerfereazt eu cel secundar iar ‘ivevenje inate corespunzind wr or adingim Freevente Jose. unor adfacim. mari de jnvestigaie Sten corpului perturbator se consider af siuat la jumBiatee dstanfel dnt ice seu conductele fagropate pot fi localiza care permit fr special cere te pentru probleme de mediu determinate de ea structutlor orizontale, rocese antropogene lor, ¢¢ favorizeags deplessiea ice ln localizarea penelor de contaminare cui hidrocerbuss a fost tA si zona rafiniciel Brszi (Terkan et jomagnetotelutice au aritar fA ut stat de slabé conductive sleewiot deasupm veal frat, Pat c8 Hid reprezontat de produse parliere ce plutese pe apa aubterad “Ss msurtrilor Ie interval de un en dot thivun sezon seeeos, ve Sore suprattl« crzontulul eu reisvitte eecen ica spect ce apus Odtse pettoiore situate l-miew adncine de suprafaft gi age su berane contami junea Trans! Un exemy sare dap deta exter in Depresiunea T de situa 1 tn seofiunea 4.6, un imita dintre lena de sare exploataid aici sf depozitele sedimes ice de tip SEV indi tua badeniene este contaminat sali, misurt rezistivity foarte mici (1-2 Om). le geod tensive ale msurselor de ape dulel subterane, co ‘mediu, Un exemplu. pentru cone costierl romiineasci a Mi n zona subme Ines de Costinest (Georgescu et al, 1993), 4.2.2 Aplicafi ale metodei magnetometrice Metoda magnetoretict! nm poate localiza direct zone poluste din me ¢ de chmp magnetic sau de componente geologic prin intermediul acestuia, ncflind constatate pint th present proprietitt magnetice semnaleae preventa fn adfineime a contaminanflor din sol sow a unor peaé cle poli porate ear din Sete sean 1 sbendonat la gure jr miniere, dupd oprrenlucriilorde-exploatere (oane etal, 1986), ten special th zonele cu Cao conseoings im ‘accidental nuclear de Ia Cernat decit cele consist poli ragigelementetor in » He (Rreevenja de 2.500 Mle ofert o ada selaute urd atenuat de serste de ar conductive, pnetraiea find foarie ic in asifel de situai, de cea 0,2 m. In corpo sare, gheafl sau granit, penetrareaatinge val maxime, de ect 300 m, Deoarece apa. prezintf 0 valonre ridicatd. a cons plow Inregistind pulsurile ce nu au fost absorbite in medi Suptafeje de discontinuitate, 8, moditie w fost reflectate Se InMuenfe Motoda Georader est aeintntioare selsmomitrei de sfx, i Programele de usr de interpretare putnd f utlizate fn comun de aeste metode,C sila atelor seismice do relfexia, a In p1obleme de medi zistivitate electick ridicatd truzive, roei metamorfiee sau dom: de propagare a undelor elestromagnetice Tae cece ev ieariaicet i. etme (isco, 2008) de sare), scurgeri seu infiltrai de solu contin subs Tabelul ne, 3 — toxiee. Metoda Georadar poate detects “Tipul roail 7 raaterlalutad Viteza de propagare (eminay Shits ie ale constants; dielectrics (Vogelang, 1995). Pent exemplifieare, in figum nt. 17 este prez le: cone de 2 Nu putem interpreta © continuare importanté a zfcsmantului de petrol spre 43 Depoctte de degeurt shensjore sf toxiee Ia sud de structure Mori, de oseea, avind tn vedere ct vofilul a stribatut zone intens poluate la supratay’ cv produse petrotiere deversate fh Degencile di np, 18 sonée tn prezentabandonatg seu afete fn cus do explostare,considertm ct, cmtiminze a subsoh ‘depositele special amenijate constituie 0 su i ou majontatea tipurilor de poluangi, Deget ercurometrice este o consecings. a, ‘"eenllfn cen mal mare porte inact i aentute ou Hdioearburi a spoon att ad erates nds i (Fig, L8), Ceroetarea mercuromettick eluaten intensl cu produse petrolite din eoasté regiune, ercurometrc temationalé “ANTARES® (Pay Anom: fn curl anilor 1990 si 1991 de exp et al, 1992), ie mereurometrice constatate (loane, Secrieru, 2005) identi I interesante cu structurle geologice de aeléncime, ynele diatre menajere gi ident \eresante ou sirueturile geologice de acltncime, ynele eto % an e eestea find deja th explontare peniry scumuliti de hidrocarburi (suruetuca | comerciale jeb%da). ‘Totugl, dispunerea tn sectorul Lebiida a celor ma Tout oe 3 fzvoltate th supratai anomalii mercuromettce (frtr-o zon tn care misurftotile | (milfcane tone) metrics aw descris o zon depresionard). $i th sectomut situat to apropleren © Constunfa, cu activitaji industriale $1 portuare importante, a determinat ‘orit sf {a ta considerare prezenfa tn sedimentele recente si a unor concentra le de Ia splines fnportnnts de mereur provenit din poluarea indusziald din untre si din arenlul Constanja-Navods Nu ests deocamdat p rovenite din structure geolog % droguri si medica: i se rodlizeze sepuarea concentrator de mereur de adincime $i a celor determinate de p tod wvied sa dovedit. opi 86 eg omogenititilor Interale poate afeeta. serios 00 inlerprotiit observa te, 08 claute, a condus ta posil sondajelor electrise supra addneimié deporitului si rezistivitior le sclzute, evidenyizz’ sect , Zonele ou valor’ sei ne 20. 957-1986 (link a enim fovalizarea in pan le infiltrare a penelor de cont important. observatia ot pele. saline iv 2 zonebe le folosite, de tip pol-dipol eu distant de $m dine Pelle de mae 15 vet Suprapuneres. pote determin; de tip reitox, cu cele de curgere si cx ¢ i Fig. 20) adc ole Fig, 19 ~Seetiune de tomogratie de rzisvitae electric in zona uni deporitde Gegeuti (Klinket al, 1998) 90 91 Jn Figura or. 21 se observt efecie Dred obiectele ce sur ‘spodt de dejeuri™ oi el In cure este. plasat senzoru) Geosebit de actlye magnetic (0b a8 de muprafat, te domeniul de tudlimi 0,2. infgnetoraetrut 40 m. In coz iv deneefeciuarea sepstel core Refelele de-mtsittori magnstice ce: ea rjelelor ponte Include o etapa prel 15° m fotre punctele de rea sectoavelor cu pertucbafi magnetice importante, In a ‘= fink geame de prezenja 3a zonele investigate a rejelelor electtiee terione, sau a unor construcfif metulice industrale, oe pot induce componente capa! si istorsioneve semnal al” eeestora. itor pulul magnede terete te ciferte lautudin’ de pe glob, idint de 40°50" magretice yor ne dezvolts, situat spre sud, enirghit gore nord de un e minim moi putin exprimaty Suess anoma magnet ut Cind se doreste inves i de maxim spre cel de minim, i acest realizate din elicop ‘Th moment care se proigsteuzn luc de fo Proftele de observatie ptf distanpten 50-200 m, ar altudines de zbor poate v: fre 5-20 m, funcfie de udiincimea de situare 2 obi a sat de deeozertare pentre a AA AN Deji densitates materialelor ce sunt i Ih ceca co priveste investigaren depozitelor je ceosebit de eteroger IF magnetic vertical mus estimlren a sole aestor aot probleme Ge mediu, 94 Desi ides pare Y problems degsuritr radionetiv, nu se poate lcective in profunzimae ar dura mail de mp in cate reepienile s-er covoda ar eibera tn medty confi lus, compresiunile meri la eare dunt supuse misterialele antrenate tn procesul de subducie ar tine deck acestea ex fi suficient de rezistente la corozivne; Spederes defcuor tn spagiulextmteresis oy ajuo Aptent, aceast8 gropunere ar rezolva nucleare, lor cosmice, ‘1 mai bine protlema degeusiict rar fasomna 6 poluare a spefiului extrat erestru Fanta putes eval Consecinjele pe temen sour sau pe termen racticd se datoreazi cost lor rdicste ocazionate de oonstuires navelor cosmice transportacaze, 5 mai 38 ing. De fapt, nepunerea sa in °° Deocamdati, cea inh plasaraa agost me, PE posi aeologics, de tipul structurilor magmatice intuzive reaiduurile radioactive ar te detarminat esto. nogativ i i intense de mini 1BrCallsolufie pentru depo run pep geologic acfisurat fen de a interaetiona cu apele sul orfozat, contrastul ¢ magmatico yor evidentiate py f de sare capi metodei magnetomettice Newatice sunt curecerizate do cele mai importante Metoda magnetomettiok are 0 bunk ittate pentru Dast acests corputi in cazul th care se doreste constiuicea ose ‘magnetice pot fi foarte intense, mai * magmatic intermediate $1 batce. In eizel Ta care 0 stesturd nl Rectoueafecute do altri endopene, sessea pt localizate re aroma ‘Mu sunt active tele magnétice pot si nu fe ule pent detectarea de ime, cale gravimetrioe tind } ceca ce arivestc corputile de sare, eturl} magmatioe de adanci ficients, desi sarea este diamagaeticg, aspect ce tn seb const de prope megnctics tng Gy formants acer este plat reale ponte meted esl au fost pealizaee ale vitszei de propagere a undeloe ‘Ye si m masive de sore, ta compari cu vitezele de Ke formar geologie unde acta aun ase (Tbe un D, mein de refiagie ore © bond apl 2plee fa vederea deposit unce matericle radio Pensa corputite i mai se agare 102 tango, Ponte masivele de Seetoare cx vali seta Uundelor lastice pot fi determingte de golut de tipu avzate de process de dizelvare. In embele ton astfel de mnsiv de save a Utizabil pentru depozitarea deseutior radiosctive. 4.44 Aplicait ale metodelor geoelectrice ‘zat pentea estimaren 2 imenajtit unui depozit pentru dog ionctive, Ay vedare di tii cleewice tn zone “umede", determinate de proza area rez unos sistomne def i sau doo fisuafis avansat, ase de invest apt € corpal geologic, de tip | sunt exeout une: magn dom de sare, a f i comului de sare pentru un viltor deporit de deg adBneime de 945 m, ay fostexecntave misurdtori geoe ov patty elecirozi, plasaié in giu pontie con ico cu mumeroase diporit de Tora}. Rez itatea clectricd medic ot le sare a veriat fn inter lul 10° — 10 Om, tn timp e€ penti zor depozit, s-2 objinut o rezistivitate de ordi tangeizatt a 10° 2m, eu ver depoxit J le radioactive: O ditfeultate deosebits pe sleterminats de,semnul acestei an ya. cum ar fl fost tevalul 1978-1979 In exploatarea Gena 'v conus de C, Sava, ponies localizarea unor goluri subterone de le dizolvare (Sava, 2006), anomalie de maxim grav Analizdnd structurn geo Legenda on gavin Fealsitne Bouguer din zona (Georgescu etal, 2000) ei de sare, oven ce i ve, geoelectiice de tip SEV prin re ‘adincimi de 12-15 m (Big. 27). Considersia ei acest otizont foarte cond ‘mpreund cu solu le saline din imediata apropiere o siti, nu a permis ponetrarea injectat spre zone mai adnc, unde este plasetd salina atandonach, de sare alate ty ier viteze foarte scezute, Studil ssitmometice de refmyie realzate in zons unor saline din Romania au eu object determinarea grosimit zonelor de. protscie disite exmertlo de cexplontare gi forma © (145-25 kins), tn compares ex v Eas ie AY le ne <= if Ae ‘(essa I E Yasicome scone care faltegler- sa cleat ohiedSerieutson omit 8 tn ict corpurile de sare, desi exist un slab constast de prt sare (iamagaetic) $i formatiunile wnivelor de sare et Fiesels metalice rimase lai ‘determina efeete ms 47.4 Aplicati de tip dowsing " Metoda dowsing, canoscut sub diferite dena 1m numeroase reghu unieaes seco! ele mai vech! dimpurt lecata strimogul metedelor gootiice, Cy useste sl fn prevent, s8 localizeze aurse de metale, Deyi este 0 metoda biofizied, datocitn I Tn mediu! geolo lume, poate f ‘eest procedeu biogeotizi, oil a re e apt subertad sav eeu rumeroaselor p ‘meatele geotizice aw avut sufieiants prestzie pent smomalli de slab Wensitate, cur sunt cele din zona si aeofiatce, Desi datovewzt co de spiiuri are Ineo fundamentare sityfek unanim accepiaa, recent @ fst “an volum de goof rl aoe a (magnetomet si pe baa i mult mat patin afeet ele arieologice ar putén fi mai complet, obj Mt spatile restignse th care j Jnr real ne mai repec reduse, nstrument” de forma lterei Y, sermalul pentru gol 8, tn 0 dati cu igres Aessupm gol reverie 1a positia cestuia (Onesev, 1983) Masui Pentru localizarea unor azine carboniers (onzinal carbonfer Petrosen, Romani at zonele Toouite do la suprafat, eft ¢ subteran, puneau fo perieol le de expiorare si cexploatare 8 Utlzdd ale avesteé metode de cite operttori din aemata ‘mevicand, pent lecalizara tunelurlor eanstiuite de conibatan cursul eizboiutul din anii’70, vietnamezi tn ug Un Hau: 20 ee presents un pol megretometic a en ov fia de maxim consdertt a reprezentaefetu ai ¥ectele maiymagnetice slate puttnd YoBuI Mh ceramic’, Model te ‘nom: tunele resizate th evul mediy p xk fe reprezenta deja 0 iraplicare logic, daed operstorii dowsing ‘sunt so Pentru rezolvaren nor as ‘rors cu ret de loouins sa setote mal 2} obiective, ™ unm modell 20 iusreat sesasts “produetnd tn bune condi datele de aerofetare, efectul magnetic. ealou beewvitie, ooane et lide tip dowsing Poste avea aplicatii 5) ty "2020 EonstrweliDagropate e includ sp mea 4.7.3), De fay rezentatd lg : isteme de eatecombe aitice san a unor Jovatizacen unor us |Cercetares. mul sear isciptinati a fehomenelor vale tn diferite regiani de pe glob, inely ice, in vederea euncaster ide scismologia ce meted lor wuleamice, dace ff imBortants penty anticiparea et magmelor ¢ Mrastrwctura ontew ‘egiatfrilorseismalogic, sau altor date, suritori_gravi de magme Oferite de alte domenii de ceceetare, sunt © $i mognetomettice de m are de Studlile seismotectonice pot apela la cercetéti ovidentierea cadrul struct Plocurlor tectonics implicate n procese geotinamice, In 1a invest temelorc de anumite seu dried unor precursor "georizit de propagire a undelar elestice, Magnetotelurie saa ficiente de utiizare a acestora, de teren, mietodele geoclectrice contribuie cu informa ructura geologicd de ada Tnetinarea si adneimes Ja ‘ai pot fi ofetite de seismometsia, 22 de refractie, n situtitle in care exstt suticiente ¢: Wdelor clastice i structura geologic’ afectah de proces Modificdrle rapide ale climatuli fh care existenta $1 po: considerare ret, de exempl, a vnor centrale cl Gravimotria este meto consaematd pentru fo 123 ‘bservatoaretor gi sta seisme generate tn zoncle 6 MONITORING GROFTZIC dlistang. pentru a. eont Mositorizare se ponte realign continuu, th Joc stfel alese tet si ofere mall welevante, sau prin repemren misurttoilor la intervale pres . tn aceleag! I Obs 2 putea repereu fea natural a u ‘mpuhi geo east tp de portant a Geotiici pentru Medi ‘excbutarea de misuratortradiometriee aeropurtats sau terest, tn Sapjefeei de urmeazs\ st fe tmonitorizati, pentra cbjneren'unor dete de refesingt in observaile ulterioue, {in ecest domesiu ou se poate realiza. se a] cot m9 red fe In zonele cu vuleanism activ, 0 doos selsmotog cortinns s subternne, Evolutia tn tip a aeestor pen le poluare poate fi eva de misurdtorl geoolesticerepette uitzdnd melode clase (son indus8, metode electromagnetice), dat roai sles vari lectrice de rezistivitate, Featvie vertical te maclems, de © dezvoltare « acestui concept precizeszi eX un tac geofizic ar putea aven ca oblectiy a capneliait de a pirte rbol sau chiar de a ea med fuconjisstor, , $i declangarea unor fenomene cu efecte irks prociveara e& ma adversarului, prin tn spatiul geofizie; geofizice (Duty, Viduva, 2004) Intre madalitiile practice de 9 declanga un atac “geo! 8 ciclonilor, provocerea rovocarea de alunectri de pid ea de BIBLIOGRATIE _ 8. 197,64 veritoriel Romtnici Atanasiv 1 Balteanu D., Alexa R., 2000, Hazardle naturale gi entropogene, Ealiaira Co Bucuresti westigating magm Rev, Re tures by means of gravity Vol, #8, Bucores Botezatu R,, Calotl C., Negus A. source, Rev, Row magnetic Geop 1977, A model of the Slionrele gravicy anory Geophysique, Vol. 21, No. 2, 197-212, Bucuresti Boiezatu R., 1987, Bazele interpretirii geologice Sunnyvale, Colaté C., Joane D., fon D., 1991, Model geofizie de Sumuteu (Mungii Gurghiu) 2o fi seromegnotion. Rev.Rouin.Geoplysique, Yok, 29, Bucuresti Cx Gheorghe A., Negut A., 1997, Ptdblemes geologiques ot geophysiques HUN ID.P,, Pottizz Today, Val 11 TAB Ageney, 1979, Gamma-ray survey ABA Agency, 1991, Airbome Bammieny syeevomeer surveying. Teo, Rep, 323, Vienna, Jouns{D,, 1984, Experimencren metodl ‘esurometti¢e tn. Dobrogen de Nord. Bul, Nf St Ten. Vol NV 1G, Bucuresti, soane Dimiiu R.. Gheorghit 1, Ciuour fy Grab Cerca Beofzice complexe ponicu veriticarce * din masivul Leota, Arh. tnat,Geat: Ram, » Bucurest sane D» Topoleanu P,, foane 2,, Flipeiue V, Seghedt 1, Msteesou G,, Onescu D,, Szakics 4, 1989, Cesoeti. geofictoe theologice. tn zone. ated Somove, Dobrogea de Nord, Suid. Cenc Geofiz, Vol. 27, vane D., Andrei J, Wi FY specwomet fountas, ‘erospetromes 1993, Magnetic and g Pycrothermat aloes in the Mealifert Mi [Bucures ty of some Rom. 4. Geophys, Vol. 16., wotares determinat Romania by gravity Cait, Contr trap.GesdonSeion, Yor, & Luxembourg. Re Pa German M1994, Consider asap splicabilityiy metodet [swemetice tn prospetiunen pen hidrocarbur yr ‘Simm. Geefie, Vot Pet, Bucuresti ne D} Drigot D,, 1996, Crustal sas depicted! by mereury contunt noma Vol. 69, Suppt. 2, Bucsrest, ft aety ¢ villa 2 gradintula’ orizontal toca) al ‘Suda Universiatis Bebes-Bolyai, Geot, ALI, 1, 3-14, 34 fon. Techn, Rep. 186, nagrtomelrict,spectom asosii epi iene cu rise de medi Arh, Pao. Geol Geofie, Univ.Bie, of reee sediments or MARINA, Vol, 11, Buourest Toane D, lon D,, 2005, A 3D sr the Balkan Geophysical Society, Vol 8, No.4, 189-198. Toane D., Marunteanu C., Mezineescu M., Cazan N., Mugopi} M., 2006, Stu seofizic a zona N Sibiu, Art, ARG. Bucuresti Ivan Mu Popa M., Joane D,, Poiata N,, 2003, Revent and adjacent areas; gecdynu low earthquakes in Vranee implications. 4" Steptian Mueller BGS Cony Abstr. Book, Bueureft : Jelinowske A. Tucholka P.. Masault M., Gasso F., Meliens F., 1997, Bi ronment changes deduced from magr ‘and Hotocen lake. sediments, 1 3D geometry of closed | ental a wal and enginesting geophysics, Cambridge Universiy ‘evi G. Serideanu D., 2000, Paranetrcel input for a transport model inthe area waste disposal “Acurnuiatorl-Neteral”, An, Univ. Bi ft Buet » Vol, XLIX, 39. Teakun B., Georgescu P., Fi U, 2005, A wey on an o conaminated area near Breai Refinery, Romenlt. Geoplysical Prospect Befarnlon 209 Transsetions, American Gecohysicat Union, Vol 86 No. 47 Vol, $3, 311-328, hake Gute Es Mamiooail C, Walter P, Cart P, 1567, the Peden of rdionctie fetout in Now-Trondelag frm dled anos a alee M, Pleeardli L., ‘Teapenos TM. Leventakis .A., Kenwvos G:C, Tutsiopoulos G.A., Ser j 2008, Seismic hazard and sei i mixed files. Journal af the Of the intermedictelepth earthquake r Vraneed zone. Renown, Geophosiqu, Vol. 48 15:19, ! Buturesti codunrence Sidnled M,, Zugriveseu D,, 2004, Geodyramic evel of the Vrancen yreenle volume reverted by magactoteljure fomozraphy, Geodynamics ine of a domain, dimra Acaddemiet Ro 93-96, Buevresi, Yoromanei U, Flach D., 1992, Re 5, /2002, Coveptel de rizbol geoficie, inpacr strategie, Nr. 2, Centrul de Petrophysicul aspects, Georhjsical Prospecting, Vol 40, 85-100, “Shutti Sirategice de Securtate, Buoureyt Zagedvessu D,, Suiniek D., s vE ML, 1974, Conttibutions. gravimetri field recording in web. iat & SE des Mons ds Guhi, Route, Bult Yoleonok Yor Phenomena of the earhgrakss “Aj Scie 1, loate D., Pettey 2, Rogobee M., 1995, Tinespace plore iprojeetstsponstsia ova lation and magma production sates in the (Calisani-Gurpit-Horgi vol wA, Ann LW. Vol. 69, Suppt.2, Buewvest, Gelder LP, Shevitf, RIE, Keys DLA. 1985, Apatied Geophysics, Canpridge University Pres, 138 139 Prof. dr. Paul Georgeseu, Universitatea Bucuresti Baitors Dan tadoe oper Tador FOANE, DUNE rey Geafctexs patca meta Domiey Joana, = Beeurs: ‘Bibogr ISBN (10) 93.1600204: 188 5) 78.975.500.200 503075.8) Teh red clas computerize veri) St. Mr Co one a7 Be. Issmnvrsrone-a0-7 IS RNomLITE Fon CUPRINS INTRODUCERE.. A PARTICULARITATT ALB UTILIZARM METODELOR GEOFYZICE, IN PROBLEM DE MEDIV.., 2. APLICABILITATEA METODELOR GROFIZICE INSTUDILE PENTRU MEDIU 3. PROBLEM DE MEDIU DETERMINATE DE YENO} 3.1 Radioneti 32.Vu mogrnfie!seismice ale metodei gmvimettice, fle meodei magnctomet ng B., 2004, Comunivare person Ah fo Hyman My "Ons TB, Severs W, 2001, eméiiation problems, McGraw-fit, “glenberg 12, Singh 8., 2005, Need for § highlighted ot BAGE conference sedsion, ‘nha 1, 1997, Geophysiest methocls jn Complea. environmental ‘earthquakes and geohazai researc First Break, Vol, 23, ration and de tamination of ci of Exploration Geoghysics, 1, Prage, + 1985, Three-dimens ‘kl, New Zealand: evidence from gravity Volcan Geother Res, Vol, $9, Else reke A. Cho Polluted areas, i Remote sensing v, Vel. oeke fA Cussidy J, MeDonald A, stratovol Pitre Jnescfi M., Dimache, A, Pri Iunjehny Iniv Bt Ma Bredewout JW, 1996, 3D 12 cox, Ealtura edogeari, Bat, } European Jounal of En 0 Radon-222 and tisk eitimation in Romania, eveleter 25, WHO Colab.CentAlr Quay Manag.AirPollation Conirot "Borfery CW. 1995, Environmental Geology. Wn. C. Brown Pub SCALE, Khan MA, Pasin N. Secrieru D., Manolo D,, Rezsik V., Fesimnoy ©., Nazarenko M. F., 19 ‘The Bootogical Conditions in the NW Pare of the he Romanian - Ukr tor, I 1, . 27.35, Bucrrest. Proletil Vu Suppor Ry Chiappini M. Pedi M., Plorto G., Reppola A, 20 ‘Aefomagnaié. survey of the Somme-Vas Geophysics, Vol. 48, No, 2, Rom Perescu., 1990, Retloadsle glacia ale Pamfntelut, Edinera Tefnie, Bucurest Proca A, 1981, Modeles phiysico-geol ued d'interpretation des anon gravimatriques des Moots Harghita de Nord, Sud! Tehnice gi eo poologie. Zelinna Teh Buewrost Robbins £C,, 1975, Mercury ae.a geochemical taco clement, Toronto, Samnthein M., Kennett .P., Chappel T., Crowley 7., Cumy W., Duplessy J.C., roc Hendy L.-Laj'C., Negendank J, Schulz. M., Shackleton Nui, Voelker ‘Zalitschkt B,, 2000, Explor Transactions, AGU, Vol. 82, No. SL. vex Techs, J Scurtu F, 1995, Cercetiti geofizice comoplexe 1. Bs Universtevea Bucuregt, Bucuresti Soghedi 1, “Szaknes A, Stanciu C., foane D, 1994 ‘evotallogeny in the CitimanisGurgh Metall. Bast Carp, Apus, Mts, Sys Abst Yel, Bucures Sengupta M., 1993,-Eavironmental impacts of ris contol, Lewis Publi ‘SGU, 1995, Geology in Society. Geological Survey of Sweden, Upp 1g Monitoring, reso 137 Consetinesct Ly Botezatu R, CalotiC, SteflenV., Romtanescu D, Pauck M., Gag E, 1964, Prospestiuni geotz cd, Bcures intinescu P., Moldoveunu ‘., Stefinescu D, Viidea V. Con sauion ME, 1979, “4, Bucuresti Toren I, Spanoche S,, Cristea P., Mort fa supmfatt pentru 2kcdm Dejul 2osmnd C., | aco 1973, Croetti seisrnice tn subteren gl le de sare gemi de In Slénie Prchova si Cena Studi si Cercedrt, Geofcied, Vat 1, No, 1. Bucuresti. Ristolu D, 1999, Study of rare gases in geothermal waters from etculane area, Remvania, i! Now Cline, Yok 226, No: 34 [As Oprea M, 1996, Stuiu georadar pe iredeul uel subtraversdci th etn Calta Plev “acortt Ax 2006, Metodn Georadar:pineipit generale ce investigare, Referat, Scoala doctoral, Universitatea Bucwrestt, Bucuresti {nu Th 2005, Goundwater flow, izotopes and system from the lower Olt basin, Be » Vaduva G,, 2004, tsaport-of pl guitar Edt oA, (ella grotte di Cr Rass, ‘Spel te, Vol. 8 » Kapllani L., Dhima F, 1998, Geophysical landalide investaetion and rediction in the hydrotechnical works, Joumel ofthe Belkan Geophyical fcety, Vol J, No. 3 iiwarg 8, Kadowaki ectric resi Hy 1999, Mon earthquake and erusta titute, Vol: 45, 19983, Gazortutnai meted poiskoy mestorojden ture Maule, Moseova Botezato R., Visarion M., 1973, 'G changes for the Barth's by ese Bulletin of the erprtarea geologict a prox jum explortion. Tech. Rep., Sunnyvale. Goorgescu P,, Dinu'C, Niculeseu V., Ton D., 1993, Som ty of the Romar groundWater exploration in the vi Sei Red. Rown.Geeph reuesth Georgeseu P., Macuntentu C., lone D, Niouleseu V.. Maftelu M.. Réduloscu M. Georgescu"®, fon D, 2002, A peoelestcal survey on an cil con: the Bradl reine, Ro: Bucuresti, Herwdea N, 2005, St ee (spectrome nerea. conta je 1 Geoficied, Buewresi, Hood P., MeChre DJ, 1965, G* atrit so 33 Ar tec Bucureyt rice (SEV: Focul magne Evolufia gol lvare deck 128 7. RAZROTUL GEORIZIC ‘Conceptul de Riishoi geofate se refer or eimpuri_ gc Aspectele legs tip de izb6t a fost scopul pertur teupelot gt vial popu eorebit d& wugestiva, 1 “perturb con sod eset viata populai pace”. re Tngreune 9 -2 Steategi geofizice pentru probleme de medi determinate de procase antropogene i in cadtol “mediului geologic” ineludem tn problemele a m wropogene existenfe eazuriior lr geolozice de Ia suprafus, datorats confictelor 4 experimentelor cu arme nucleate th atmosferi, a acccle or Ia centrale lotodele gcoclectrice sunt deosebit de utile pentru semala contaminate 2 mediulul geologi, cole mai si a epelor subterano ou -magnetomettice, ce nice pot fl efiientinvessigate cu ‘l mapfodelorgeostectice, umglucra aceon detent conte u conducivitte elt tele mgnetomolcice 4 124 plat cere abana ite pedlogtte dense deat slselsmometrict Pontr toca astfel de situatii, Dacd masivul de sare nu este sit rena de ives or metode gensoct de rezistivitate electric vedere contras: pogene puter apel lor carstica, motile geafizice ap! i, stig pot fl foarte ule mai otada gravimet lode gevelectic oragelon, neavaind neve i nefiind rae, >iofia Fig. 3 comps or subi 30), a fort obfinute semnate dowsing ce au fos interpretite ea efect al unei zone (tate, plestd fn formafiuni neconsclidate loesscie, Sommalul dowsing penteu zon compacti este invers fit de cel asactat ne, insteumentul deplasinduase deasupraorizor tind 1a po pe zone compact etefetingS la terminaven acest (ig. 3 120 5, STRA'TGH GROFIZICE PENTRU PROBLEME DE MEDIU £51 Sivatoph gedtiice pentru probleme de mediu determinate de fenomene naturale ale oe influeinjeuzt Studia fencenenelor n istragett considerabile In scart globall, se bozeuz gi pe n dle Geativios. ‘Sunt fenomey (Raciosetivit rturale care pot a natura ria tsunami). Pentre alte fonomene nature, curn-sunt de exemply modi tuoi sau Cldet de corpuri ceresti, studille geofizice pot conttibui cuncastei®’ si fnfelegeie a acestore, alte domenii, cum sunt meteoralogi ustrononsia avtind contibutti majore. ‘Youn mentions tr continuste inetode'e geofizice ce sunt in! studi sublinind posibiltifi de intograre a acestora fn vederea unei efiefenie investigati tle hazard reducerea riscu eofizice, pe natural pentru difedite regiun, sts precizeze vonclo idoacth Wi cle radioslemente- na fe datorete unor acu ‘emahafit de radon, Pentru probleme de medin determinate de radioactivitas ru so poate opta pentru alt nietodi geotizisl, nila Tn eare golul prezintt proprietlti magnetic Jn zona unel ageatri antice gin zona 6 i medievale, distemne gropdte, Astfel de goluri subterane antropogene cons re, sub locuinje, diumari sou elddini aflate fy 47.1 Apt le metodei gravimettice le metodel magnetometrice netometricd wu este: Th am obignuit eat etectoren: golurilor subterane antropogene, acestea, petite th forrnaiuiti gealogice nee minim, foatte rar de maxim, doar ‘nal sus (Sectiunea 46.1), in zona salinei Oona Dj. ‘dur, existd conditionisi pentru o aplicare eficientd a metor ‘nagnsice importante, In este con, spite corespunaitoure gol subterane contrasiedal cu rocile active magnetic, rezultind afte de minim megnet ce pot ulti a Locatzare nest ‘Un exemplu in atest sens fl constiuie eviden tic lor di rea mugaetict « tune zona tor piramide din Mexio, rot nu re eon detagat cu uring magmatice setive magnetic tn care au fost spa iia ridieat, pe oar efeeidle Ue Juisl zonet investigate us Fig. 26 Herta gradi 108 Fig, 27 ~ Sectiune geoelecirica SEV tn zona salinei Ocna De} (Georsescu et al. 2000) 5 Obicete militare neesplodate ‘magneiometrice sun ate ebave ale unor oni ve sau subme maguetsmettice efectelor unor cbiecte mi seri ivele Joave de vooe st ew icfente i fm medivl mavin, putind fi ce a Cu componente active magnetic, ate fh vorianta gradient magnetic vertical ingropate la lunor surse mai anc, pectin ume a edimpaleiimagnetic, « ale metoleler geoslectriee ie neexplodats pot <7 locaizate si prin mas fin ca acestea st ineluét compon. magnet! Aepozitele substerane in care sunt plasat. see sunt mai putin reco mandate pent 4,6 Subsidenfl accentuati detorminatk de expluatarea gi dizolvares si Explosterea intéasivi'a masivalor de sare din ultimele exon ft muniéroase negli n go prtvent inascate’ de winptutait sararale salnelor, th re dincre acestea find 3 subterane, mare antropogens, lo goluri subcerane sunt pl iotre abandont 4.6: Aplicayi ale metodei gravimetcice Ite rémarenbilt in cazsl Mtoda gravimetrich are 0 aplicebi geolngice enre includ conpuni de sare, datorits constrastelor favorabile dl 105 Axtomlitle gravimetrioe ce reprezintl efeere ale nor depozite de geologice (zecimi rate 4 roci cu densi fe intcusive (genni (gnaise, caleace Suit recomandate retele enierogra cuptinse inte 5 si 20m tna de cealalt titi Dreveni generarea de temperauri Fowte ridléate, pin le inoleae perfect acest winteriale de: mid implutara un depozit de degeusi (Vogel 96, 7 lea (Fg, 20— Anomalil de potential natural (PN) th zona unui depoct de deyeuint (Wogelsang, 1995, 01 modifictsiy forile electromagnetice sunt special adeptate penteu cattarea ie electric, Obiectivelo 4 édincimi mici, corespunzitoare sutselor active magnetic ce inteceseazd fa de media, contrastelor de magnetizare si a gebi lw strcturi geologice superticicle. Suiscept Misuritorite magnetometrice de cfnip mognet total sou de -componei vertioald magnetict, executate In vederea localizisit unor a contraste de proprietati magnetice als unor materiale incluse tm umplu determinate d lor epoaite dé degews, pot semmiala prezenjn unor con substante toxi corodl nero seu butoaie tretalice ¢ solide say ide, ce pot contarnina subs i 61 deterioniriincestora, sf acvifecele ti ur féctele mignetice ale corpurilor metalice eu proprietati magnetics impoctan suit dependente de magnetizarea teestora wluetiva gl reranentd), de forma rmicimea lor si de adincimea in core sunt situate, intensitaea clmpula magnet orindi-se rapid, odlati cv miviren distantei ff de punciul de migura de | suprafata topogratis, 200 nt Sy Sa eee Re aoont 2a) aS 2 pe e0.a7 40 aT 200 oan Fig 21 ~ Anomalii magnetics In diferite niveluri doasupma unui depozit de deseuri La acestes te pot a ‘compuisi de berili, compusi cromiulei, comput de CCreitet le potatzabiltate eleouiet au fost cbservate sgalvani ine pdr exami phazurot, restr de ferro e restui met electronice. tects sp eologic (Vogetsang, 1995): Tale ne. $~ Rezistivitaron elected au 9 deseurl depozitate Tipul mate late speelict (om ‘ee acopert roa ‘egeurl domestice 12-30, Obectve potrivite pent mésuritorle de proftae elec le éeponitelor de deseut sat le depo | de investigiie sb fie situt fa 550 a ad 400~ 1.600) t on rocile th Lt ca jae OE tle cu datcle din Tabeful js SULTS 700 | peocktie « contun paieeeT ah ee fb 4 hires, In thoul m otit ‘din depoaté fo hep p———20:200__ | senate dt cizolverea tno sirustconjnuts tn degeurile depociete, acestea pot f on 7 cee | moritorizete prin misuritorigooeledtice repetate, In ceen ce priveste © Tn-eare zou investigati se dopditonad mult de structura Btorile de sonde) elecirie venieal (SEV), tn ot eat orizontala, prezenta 9 eat I, Conducts, este probabil ca zona de surpare 8 fie 0 tonsecinih egbrespunzitoare a ieririlor de instalare a acesteia, eae Fee, eemunee Hie raced Ackncimrey rin ‘eur de petiol cinaser os fix, uensiol va genera -adon, asasta ya fle detectat si sémnatatt pohuarea cu p Hetice pentra-obiective geologic, acestea aemaiptitnd sk ofece informatti relevehite asupra dist Kn roct gi Formatiuni geologice.. Poluarea radi ivi local « medivlui se poate produge gi in cazuri Jn cate ale sau medicale, tive sat pribusitea unor projectile ce lasecttunea 4,t, je metalurgice si demolarea fostelor formate asupra prezenjel nor suse materiale radioactive, au fost daja exempl Abandonarea inor act ‘wmalt de etre persoane neaut udioggtive incorporate tn ved ologie, a putut permite ial au fect fn zonele ce plu, informa espre localizaren 2 plsirenzf, sou sunt considernte Din acest motiy, a lomettice la preluarea unor lor ridieate We fadon (Rns222) pentru fh apele subterane se bazea2l pe faptl in astfel de ape se fixes tn 20n0 cu conditii geochintice reducttoute, & at voluas ex lect oni ters 27801 ved 1 pro visu slo neg ngs a inducte met {in cate zon nu exe ie de thalté si medie tenalisne jel alituri de cele potrologice neentraiile de Cr, te fect, uneori etroliere, gave naturale sau ppoduse chimice, sumerocce situa surse de poluare ame stunt sat instal funea Styria (cholger, 1998) fiind executate sim: te Je acestora cu medi tn care sunt Ingropate, constitute tn mates Probleme ee privesc meal. Din rezervoarele metdlice ingopate st lumare & cofoziunit aeestort, pot pltinnde ta med fe, localizaren acestora fh vedi dezgeo st cu ajutoral-mstitorlor magnetsine 2, Salt @ nel rerble de Konducte, este vezolWvat cuprinse fn intervalul 1-2 m, In seetarele fn are sunt preventerejele fndustriale, efectul magnet ecervonee sportul wage rip efectéte magnetice gedloge Auide foarte simp intense, ceea ce poate condtce Ino ¢ magneticd pe sedimente din uri, Ne procedee de prelucrare a datsl6e eare si separe prin ‘sau pe solus din zone Fig 14~ Locatizaren magnetometrct a unor conducte metalicefegrepete loane et al, 2008) Poluncea radicaetivg « m cele tn primul rind determinats: de Wueririle mi organelos interne, “Décarece rezist ea electric « roeilor si forinafiunilor geologice esto stat jar poluantit contraseazi din pune de edere elecsle en comonentele mediului geologi, prezeatim mai jos inform bine cunoscui, asupra Acestul parametru pent ti tologice mai des inédlate ' ‘Tabel ne 2- Vi nl geologice Redistivitate spesitick Cm) 3-30 suedinti © tebnieilor de misurare si a posi F de Herpretare a du geaclectrice objinute, Main agileesd 0-0 Argild nisipeesd alt 25-150 30-300 200-400 800- 5.000 7000-3.000 500-3.500 300~ 3.000 3 16.000 72.000 = 10.000 0-605 dispotitiv de electro inte electri pe sondajiled elecric tate se nt electric Informajii asupra. vaciag substante cb cflcienti a misuratorilor geoclectrice de po locizatie indus (P), Utilizarea pe scar largl a metodelor géoelectrice in curent continu, ‘n probleme ome rvese poluatea sol sia ‘apelor subterane, justified o prezentare 6 } extinda foarte mbtetn timp, fi fost evaciat un numtir de. 200,000 de lt siicea de la Cemobal, tn tsi pris intermed ime sia afectat numeroase anal 1986, care « provocal cele m europettt Pent acest tip de problema de medi, opt fe determin el pe pertoade principals clectvil nuclear est deoseit de util, pentn ve St reprezivte efecte tle acu faomery, 1995) Poluiri radionctive 1 foarte lense av fost determinate e eu fnelretturi oucleare ia le detonaren 3 rosima si Nagasaki, Japon Clay si Kansas City, o surst mdionctiv? de Co-60, mumeronse observatli asipra efctlor 1800 km. Investig a fos execu itr mst de speatroretie 1 fost ulterior oma realizid.se Ja aitiudinen de 123 m, Anomalia arorsdiomet lena a sol ca un para pana, se In tu 1970 o rchetd emercank purttoare de suse radioactive de CosST si pabust fn nord statalui Mesio, Avind rnloctive s supe id eewperal in seurt ip, vedere activitat specified avetor nose centrale defo Three Mite Island, Statele Unita, din pisuritort serospectron a de investi 6 . ; 3.7 Goluri tarstice 3.7.2 aplicat! geoelect Tn zinele tm care so dezve Ii seovenje groase de depovite sodimentare Hee pot fi prezentegolur carsicesulterane, ze (© de cireulofia epel CGolutite Subrene pot fi datecwe si prin metode geoetectree, tn camile tn al proceselor de disoluyie Jat $i nici colmatat, aturei acesta, poste exemplu pentru rane ce pot ajunge Ia Daci asifel de goluri sunt lo onsttujrer de ve industrale de rabinktetor chimice, ratin clectrice, pe un fond < nih care se inten ipul centialelor el fabricitor de mater ‘or autostrzi, eft fer tervale de $m, th zo: i de 50-70 MTA experienta eum i pind tm prezent tm aplicarer “metodei 2 detectaren golurilor subterane cons te. In astfel de situatii, deck gol Iats de pele nie un al me eran mu este colmatat cu aluviuni ma fatecane, 0 ip ¢ de carstificnse, Si io cazal th eae gol rocilor eathonatice. Fost c semretura yeolog t © astfel de i sttetura yoo + inkndate, contrastul de de; r = Moklovs Novi incluxind seevenfe gronse dof je de emisie AB =2 km 9 SIngurele 17 ae de cbietive miorogavimetrict, este v Cavictf subterane de miei dimensi te grivimetric, efectl acestora supeafigh th seeastt zont, au fost i! um asthe de weir clinaice importante: Suoe ase ca argunente soieitare, cure au'se tn regi i. Peng fat © dliminuare cu cca 30% 5 mea situntd thtte America de Sus ‘fmpul geomagnetic Ia seart planeta, se H de re, ev teste spre final- elle un imat umed, ou platen de sudevest a Alri Observatii geomagnetice Flettive pentre cfrapul geomigretic ilar (cule, 2006), nu ofectspijn orevenive a ive ( continu Ia Observatarui yeotizic fie umor astel de ipoteze, paleoclihatulul ty tecut upro de temperaurk din Toraje, 3.6 Cider! de corpuri eeresti i Inte hazardele naturale majore care emeninja Pamantl Bi cele asttofiice, oi cotastrofale. 56 Aplicwea aceste! meter le comruste de viteze de propopare a uneeuren de toren, alebtuite din lar mai ridieats deett a incluzind roei pe care se de tren, pot fi Grose ex poroaitate idicatl = 25 i840 3-60 20-32 45-68 precursor este st © €€ pot fi implicate ta Geclagarea cutrernuetor, iar tehnieite actuale sunt nt dle precise pentru a doza eu suficie cusntoye vas ale degajatitor de ade cutremure ce nu au fost precedate de astfl de 48 lin ce fn ce mai mult pes ine fn euzuti deosebits, cet Suit necesare infon tai Dh care 3.3.3 Apli ‘oul al enomaliai Bouguer i, 2000) fene complexe, de Pentru al trellea seenary, PIWC sunt false, aspect ce unde pe baza unei dil os peviot selsmicitatea amerour din regune, a fost anzipt a curemur de magni one Parkfield, pe Filia San Andewss, cuttemur care au sa prods tn prognozat (Mongomery, 1995). Sea constatat c& este fnsorite d ‘tri sau cobortti bruste ale plcilortetonice, Aceste deplast pot sloca volume ura de aot $ fm acest mod ganere val ‘supra zonelor costire, aflate :neori i cu efeete distrugitonre distanje de mii de hilometri. Acost tip. de hazard natural se manfestt mai ales in Qceanl Pecific eu freeven}é mult mai redusé producfinducse tn Ocesn “antecedent ‘Indias, Oceanul Adstic si Marea Mediternt, Cu acenstt ocarie, 8: p In zone cu ape adn, valu mia viteze ma, ce pot atinge 1000 inves, Transmiterea tn timp ut de informa {rd ¢ ven o tne deosebita eee. m,Inthnea valor ponte tinge 30-5) mtn filor centrale i locale din zonele afectnte, chiar i edteva are de apropierea {Srmuli, in ape de mictadtnctie, find distrugitoae ai sls tn zonsle curemralt si de fa conscarea efsetelor do costiere. Ca un precursor local, se potts lua fn considerare pentey impact iminent al ‘unui val tsunami retragerea neobignutt a apelor mai sau eceen putind fi golite de apt tn intregime zone portuare sav golfur Un exempiu pentru Ocesnul Pacffe fl constituie seismal din anal 1960 din > etre & determinat un val tsunami ce a fintat $00 m Mn interior useatu productind nuineroase vite val Ja cpa 10.000 km distant tn ind $4 ait vietime gi pagube materiale insemnate, recedte ta chusiv satelite, nu a putut asigu iP tsunarni fa zone spropiate erea neobignu in canuri extreme informate i acest sens, dar fox etaxe, com a fost sa deplasst valuri ~ PTWO), Im vederea slertt rentale. Din pacate, acest Nicaragua (1992) gi Guines (1998), te, Pe do alt parte, se apreciant cl 75% din alarmele tran: ise de 3 mut eutrernur de istrugeri importante si numeroase piercer de vieti omsnesti, Desi as fost realizate in lor seco X-niumeroase corvette, reultatele obfinute nu au fest pe misura lor spectaligtiar si nici a neces ‘oestora pe petfonde eft mai ling imp istoric, c&t gi tn timp geologic. Se face ape seismice majore, pint th prezent, sul 1975.1 zona H se viteset undelor tgp de Vraneea, cu seisme majore ce ating wz un aspect specific multor ex denumite de autor “outremure moldavice ionale reprezints 0 ae observere Pentu regiunea afectatt do vuleanism de vari Neogen-Cuaternar din munfi iti Gurghis-Harghita (Ron imetrice au aritet prezenta unor just ck came} P Megroatice sugereazt prezenta ta interior a terntediare lurdahen ‘ano 3999), eestor a ner roc} Magmatice fice din 1981, Toone, 1993, "© bazice, mai dense deed formafiunile metana, tin (Visarion, 1962, 51 Pentru problema de medi diseutatt ta olote realizate recent pe probe de root Usenterfaten alot a-mnitoc Harghit, carey ineest si vdtstcde ordinul Zeid mil de eal, pony manifesta vianice ce pot considerate th aceste Teeente, Dae pentru Cilimani gi Gurghi Ssecfiune, este datorata dlatéilor abs att Yarsta geologic’ a mp geologic aed vileaaic™ mer ‘humite intervale de timp a 8 de mase din infrastructure -yulea Plastiiler de megme spre supra, Previeiooi referioere la sa] APUG vulenice, ASE de investiattgeotcee ant tn mod obigna date utile penta t 8 ‘eceutate infact dezvoltnte economic, cu regiunt saly (Ee: valoanul Etna, I matice majo ructurl magmatice complexe, In regi care se dostigoari process active de vule mignetometrice si aeromagnetometti ‘corespunaitonce, Ia interpret ponte conduee, tn n adiincime as (uuete dintre geesten find imy Joare, 1999) Investig ccapabilt st cat Un bun exempta oest sens este de vereetaroa teromagn ene Go 18 ani, Hata aero | To opis sl a coi afte (Cosma, Ristolu, 1999), n-222 pituunde ta locinje sa th clit pu onst rediut} geolog'c, I Cee determi Icha constucfiilor, Can | vastule din ear sunt const ni importante se o cori te 2 zone coasts ee din cue afloreazi sau sunt subaflorate depezite eretzciee ce includ acumoliti de fost ce prin migtare verticalt din tal ales pe fracturi plasate sub funduga acestora 1 pein fi sate In subsotul elicitor, termoces Fidicate ce ureniu, sau sunt placate ou cconceatrafie de mon, In cazuirile Sn care se He de Rn-222, se fmbundtheste venti TeSperile (Mocsi, 2000), tive de radon 4 i dacd este necesn, FC constituie © regiuie inti in rogiute se Inregistn © vuleanie reprezinis fenomene naturale generate de prostse tectonics il geologic. In re afectate de vuleanism dotiv me e temperaturt stughloare datorittrapil este sever afectat, andele dintre cele mal distrugitonre conseci ind precentate nia jos: 1) curgerile de lav, tn spsctal cale eu comporifie ba 30 deplaseaai pe distanje mari din o smo ett de vuleanice, 0 emplul clasic este con soperite th anul 79 loanuui Veraviu. repjunea adiuceatd aceswis, wie cimoscull pn th prevent, pribusize cu acelagi nume. Canseeinfele asupra zonelor ine de roel re Uupit ceo lest de nies & vulecmului Pentru periouda antic’, eruptia. ea tring cure clisieus Santorini din hipelagol grecese, a. gener 2s Jn ceea ce priveste metodcle radiometicd si geotermicd, aplicatea acestora tn | Seimotogi, ere me a fost oan ddieet in probleme de prospecsiune in ‘au Ltosterel teres ler vevine tn prezent metodslor 6 si clectromtagnetice, precum gi vestigare dtalith a zonelor din apropieres suprateeitopografice cu am bin control al ad recomandindu-le pentru implicare tm numeroase ilntea en fh i 8B se realizeze si monitorlaren {m adéncicne @ proseselor de poluare sau cormnetinare a sport lle pentru semnalarea, Localiearea sats actvitate fo rrodi, 3, PROBLEME DE MEDIU DETERMINATE DE FENOMENE NATURALE ‘Manifest extrome en. perturtnit ale unor fexomene naturale conditioneast rughtoare pena om gi pene mel neta, Huard natura In care re vor sees aunt oil eve at Tn cena hzardeloe ‘ere, 2000) ‘ategoria hazardetor endogene tre exogene (clittice, geomorfolozicn,astofizice) (Bal Racigact dem detec geologic (radiozct geologice, si emanatii radioaetive pe sisteme de fracturi deschise) si de radial cosmict, In ceeu ce priveyie penderea componentelor nat ‘a populafie, o evaluare veelian th Sttele Unite 12 a inr 249% este ruditie eosrmek (Mor tn expunerea la radi °90 a aritat ¢8 32% provine jorvery, 1995). © astfel d at din modiul geologic evalunce srati of redloactiviaten natural este un fenomen ce tebuie re uflorenzl form considerare, mal ales tn rea sgeologice dle tipul roc igmatice acide si al nonse, cu concentratilridieave de rani si sunt prezente sistem de ise, pe care we pot produce dega} 4 lepatiate prin die de Yrisurare sau prelucrate ultetioari a obsery te procedes gecfiziee execute: pentru probleme de mediu au tn numeroase etzuti object adncime, si din acest motiv, sunt necesere adapt! metodologice le geotogiee neconsolidlae, ca gi umplutura depociteler de d fejouri, in ponet de veders sl compczitai ‘tn ceca ce priveste parainetii inensitate de magnetizare, | lativ setzute, pe fond teres crescut pent obtinerea de informafii in Yederee. sloptit sau Su chiar « unor persoane fio ndsuritori, de prelucrir de cate AMtEL de si ad late negativi, numeroase studi do cua tn onre metodele Hi electioe Ingropate ae traversenzi zonele fn care se reslizeazs misuritr geofzice, Asfel de efecte sun df! de evaluat gi de foluret, dae’ nents infouaic sup! loronst, mai ales ffm cate nu mal exist8 planui eu Io lizaven neestorn. © purtioularitate ‘cu foarte importants (Vogelsang, 1935) este lor rezultatelor geofizice, Dack Th grofivien \r ealeulele conduc totdeauna 1a aceleasi rezultate, tn géofiien aplicaté, parumet sil fle evalu fied sant ‘proximafi cu valori mei pentey a putea fi Din aceste motive, cet problema de expllce posi avestor, 1. PARTICULARITATI ALE UTILIZART. TODELOR GEOFIZICE In PROBLEME DE MEDIU lot geologice si hidrogeologice « antropogehe, dezvoltste deseori pe doar citiva kilometti pltrali si audaneimi de ordinal met Preocupatile inst ie ceea ce-privegte impactul asupra medivlul sunt relotiv recente, nedepisind i deceni ceopomic din Buropa si America ds Nor. Din aceastt cauzi, si implicure matulul social si politic, 0 Moto: Ancient climate changes? INTRODUCERE, pj ete bid Geof major: sa fh eceast accopfiune este ta mo fional separa th doutt ice la se regional, ) Geotiziea de explorare, goologice de adincime 5i substante de explorire 9