Sunteți pe pagina 1din 245

TEHNICI SI METODE

EXPERIMENTALE

INDRUMATOR DE PROIECT

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

CALITATEA EXECUIEI se poate verifica prin:

determinarea calitii materialelor componente ->


ncercri in situ i n laborator

determinarea calitii elemntelor structurale


(elemente noi, agremente tehnice) -> ncercri in situ
i n laborator

determinarea calitii la punerea n oper (prelevare


cuburi) -> ncercri in situ i n laborator

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

TIPUL STRUCTURII DE REZISTEN avem:

ncercri pe elemente din lemn (umiditate, rezisten


etc.)

ncercri pe elemente din zidrie (umiditate,


rezisten etc.)

ncercri pe elemente din metal (coroziune,


rezisten, calitatea sudurilor etc.)

ncercri pe elemente din beton (umiditate,


degradare, rezisten etc.)

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

CLASIFICAREA METODELOR DE INVESTIGARE

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

ALEGEREA METODELOR DE INVESTIGARE

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

METODE DE DETERMINARE A CALITII MATERIALELOR


COMPONENTE ALE ELEMENTELOR DIN BETON
metoda nedistructiv de duritate superficial

metoda nedistructiv ultrasonic de impuls

metoda nedistructiv combinat

metoda nedistructiv combinat + corpuri de prob

metoda nedistructiv a carotrii sonice

metoda nedistructiv a impedanei mecanice

metoda distructiv a carotrii


Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT
TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

METODE DE DETERMINARE A CALITII MATERIALELOR


COMPONENTE ALE ELEMENTELOR DIN BETON
metoda nedistructiv de determinare a poziiei i
diametrului barelor de armtur

metoda nedistructiv de determinare a coroziunii


barelor de armtur

metoda semidistructiv de determinare a compoziiei


i gradului de degradare ale betonului (LIBS)

metoda nedistructiv de determinare a umiditii

metoda nedistructiv de termografiere

metoda semidistructiv a smulgerii (de suprafa i n


adncime)
Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT
TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

METODA DURITII SUPERFICIALE

=> metod superficial calitatea betonului n primii 2-3 cm


- informativ
=> folosit pentru determinarea rezistenei betonului numai n
combinaii cu alte metode nedistructive sau distructive

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

TIPURI DE SCLEROMETRE UTILIZATE

sclerometrul cu recul

sclerometrul cu impuls

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

SCLEROMETRUL SCHMIDT cu recul

=> Principiul de funcionare: o mas propulsat de un resort proiecteaz o tij de


impact n contact cu suprafaa, iar rezultatul ncercrii se
exprim prin msurarea distanei de recul a masei

carcasa

blocaj

masa
mobila

arc

tija

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

SCLEROMETRUL cu impuls

=> Principiul de funcionare: msoar impulsul din tij imediat naintea efecturii
ncercrii i impulsul din tij imediat dup efectuarea
ncercrii i determin indicele Q

=> Avantaje: indicele Q este independent de orientarea sclerometrului (nu este influenat
de gravitaie), de frecare i prin urmare are o variaie redus a valorilor

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

SCLEROMETRUL SCHMIDT
Prelevarea datelor efectuarea msurtorilor SR EN 12504-2:2002

=> Contraindicaii :

elemente la care calitatea betonului din stratul de suprafa este diferit de cea din straturile profunde

elemente la care vrsta betonului a depit 6 luni, la care exist o diferen sensibil ntre duritatea
stratului de suprafa carbonatat i cea a straturilor profunde

betoane confecionate cu dozaje sub 200 kg/m3

elemente subiri, de mare flexibilitate (b < 100 mm)

elemente masive (b > 100 cm)

elemente la care nu este asigurat accesul dect pe faa de turnare i la care nu exist posibilitatea
nlturrii unui strat de cel puin 10 mm cu obinerea unei suprafee fr rugoziti

elemente care stau ntr-o atmosfer ce influeneaz asupra duritii lor superficiale

elemente realizate cu beton macroporos

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

SCLEROMETRUL SCHMIDT
Prelevarea datelor efectuarea msurtorilor SR EN 12504-2:2002
=> Tehnica de ncercare :
stabilirea elementelor de ncercat

alegerea zonelor de ncercare pe fiecare element, astfel:


- evitarea feei de turnare i dac este posibil i a feei opuse acesteia
- evitarea zonelor cu defecte de suprafa
- evitarea zonelor ce corespund armturilor (a < 3 cm)
- evitarea zonelor adiacente muchiilor (minimum 25 mm de la marginea elementului)
- evitarea suprafeelor pe care exist incluziuni de corpuri strine (pmnt, praf, achii etc.)

o suprafa de ncercat are suprafaa cuprins ntre 200 - 400 cm2 (ntre 14 x 14 cm i 20 x 20 cm)

pregtirea suprafeei de ncercat frecare cu piatr de duritate mare (stratul ndeprtat minimum 1mm)
nlturarea prin suflare a prafului rezultat n urma polizrii suprafeei de ncercat

executarea unui numr de minim 9 lovituri cu sclerometrul n fiecare zon delimitat, astfel nct dup
prelucrarea datelor s rmn cel puin 9 msurtori valabile

distana minim ntre punctele de ncercare ale aceleiai zone este de 25 mm (ntre centre)

la fiecare minimum 2000 de lovituri, sau n conformitate cu indicaiile productorului, se recomand


curarea i ntreinerea sclerometrului
Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT
TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

SCLEROMETRUL SCHMIDT
Prelevarea datelor efectuarea msurtorilor SR EN 12504-2:2002

=> Tehnica de ncercare :


verificarea sclerometrului naintea nceperii ncercrilor, folosind nicovala metalic de calibrare
sclerometrul trebuie acionat de minim 3 ori nainte de a se proceda la citirea unei serii de rezultate
distana minim ntre punctele de ncercare i muchia elementului este de 25 mm
n timpul ncercrii sclerometrul se menine perpendicular pe suprafaa de ncercare
citirea indicelui de recul se face pe scala aparatului, n numere ntregi
realizarea unei corecii de unghi N pentru ncercrile pe alte suprafee dect cele verticale (tabel 1.1)
dup terminarea ncercrilor in-situ se face din nou verificarea sclerometrului pe nicovala metalic

Tabelul 1.1

a De jos n sus De sus n jos

N + 90 + 45 - 90 - 45
10 - - + 3,5 + 2,7
20 - 5,4 - 3,5 + 3,4 + 2,5
30 - 4,7 - 3,1 + 3,1 + 2,3
40 - 3,9 - 2,6 + 2,7 + 2,0
50 - 3,1 - 2,1 + 2,2 + 1,6
60 - 2,3 - 1,6 + 1,7 + 1,3

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

SCLEROMETRUL SCHMIDT

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

SCLEROMETRUL SCHMIDT
Prelucrarea msurtorilor directe NP 137 - 2014

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

SCLEROMETRUL SCHMIDT
Ni ncercri ntr-o zon

NU
Valori nevalide i9
DA
N = Nmax Nmin

DA
N 5 div Valori valide
NU
NU
i>9 se verific dac ncercrile
s-au fcut n dreptul porilor
DA
NU
N3 N1 > 3
DA
NU N1 se elimin
N3 N1 2 i = i-1
DA N1 se pstreaz
Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT
TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

SCLEROMETRUL SCHMIDT
DA
Valori valide Net 76 div
N1 se pstreaz
NU

Nmax se elimin
DA i = i-1 Valori nevalide
(sclerom. necoresp.)
NU DA
i>9 N 5 div
NU

Valori nevalide
Nz = Ni / 9, i = 1...9
rotunjit la o diviziune
se elimin ncercrile fcute n
dreptul unui agregat

N corecia de unghi
tabelul 7.14

N = Nz * N

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

SCLEROMETRUL SCHMIDT
Prelucrarea msurtorilor directe NP 137 - 2014

=> dac exist corpuri de prob din betonul de ncercat (carote, cuburi)
Se ncearc aceste epruvete:
- distructiv => fciexp
- nedistructiv => fciref fc,ef = fc,ref * Ct => Ct = (2Ctexp + Ctcalc)/ 3
nu sunt =>

=>
necesare
=>

corecii
Se calculeaz pentru fiecare epruvet: se

=>
Cti = fciexp/fciref recomand
|Ctexp Ctcalc|/ Ctexp 0,1

=>
=>

=>
Se calculeaz valoarea medie: nu sunt
Ctexp = Cti /k, i = 1...k => Se compar: Ctexp cu Ctcalc => 0,1<|Ctexp Ctcalc|/ Ctexp 0,3 => necesare
corecii
=>

|Ctexp Ctcalc|/ Ctexp > 0,3


=>

Exist discordan ntre datele de calcul i cele experimentale

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

SCLEROMETRUL SCHMIDT
Rezultatul ncercrii SR EN 12504-2:2002

=> media tuturor citirilor efectuate, corectate i interpretate (prelucrate)

=> dac mai mult de 20% din totalul citirilor efectuate pe o suprafa de
ncercat dat difer de valoarea medie cu mai mult de 6 uniti, este
nevoie de o prelucrare selectiv -> refacerea ncercrilor

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

SCLEROMETRUL SCHMIDT
Raportul de ncercare SR EN 12504-2:2002

=> identificarea structurii / elementului de beton


=> amplasarea suprafeei (suprafeelor) de ncercat
=> identificarea sclerometrului
=> descrierea pregtirii suprafeei (suprafeelor) de ncercat
=> informaii detaliate asupra compoziiei i strii betonului
=> data / ora realizrii ncercrii
=> rezultatul ncercrii (valoarea medie) i orientarea ciocanului pentru fiecare
suprafa de ncercat
=> rezultatele corectate ale ncercrilor n funcie de orientarea ciocanului
(dac este cazul)
=> orice abatere fa de aceast metod standardizat
=> o declaraie a persoanei responsabile tehnic pentru ncercare, prin care
se arat c ncercarea a fost realizat conform acestui standard

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

METODA ULTRASONIC DE IMPULS


= betonoscopul =

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

BETONOSCOPUL

=> metod superficial i de => Principiul de funcionare


profunzime (n funcie de
tehnica de ncercare aleas)

msurarea timpului de propagare


a impulsurilor ultrasonice n
beton, ntre emitor i receptor
=> viteza de propagare
longitudinal a ultrasunetelor =>
rezistena betonului

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

BETONOSCOPUL
Prelevarea datelor efectuarea msurtorilor SR EN 12504-4:2004

=> Indicaii :

la controlul calitii betonului ndeosebi cnd acesta este turnat n elemente masive sau prezint
defecte aparente ori ascunse

la urmrirea ntririi betonului ndeosebi n fazele iniiale ale acestui proces, cnd au loc modificri
importante ale vitezei de propagare

la determinarea degradrilor structurale ale betonului n timpul solicitrilor sau aciunilor fizice sau
chimice agresive
la determinarea gradului de compactare a betonului n lucrare

la elemente la care este posibil existena unei diferene sistematice ntre calitatea betonului n stratul
de suprafa i calitatea betonului n profunzime

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

BETONOSCOPUL
Prelevarea datelor efectuarea msurtorilor SR EN 12504-4:2004

=> Contraindicaii :

n zonele cu mari aglomerri de armtur mai ales cnd aceasta este orientat paralel cu direcia de
propagare a ultrasunetelor

la determinarea rezistenei betonului n zone n care acesta prezint degradri structurale

la betoane de compoziie complet necunoscut


la betoane confecionate cu dozaje ridicate de ciment (D 400 kg/m3)

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

BETONOSCOPUL
Prelevarea datelor efectuarea msurtorilor NP 137 - 2014

=> Tehnica de ncercare funcie de modul de amplasare a palpatorilor

1. Prin transmisie direct cnd


emitorul i receptorul sunt situai
coaxial pe dou fee opuse ale
elementului din beton

3. Prin transmisie diagonal cnd


emitorul i receptorul sunt situai pe
fee diferite ale elementului din beton,
dar necoaxial
2. Prin transmisie la suprafa
(indirect) cnd emitorul i
receptorul sunt situai pe aceeai fa
a elementului din beton

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

BETONOSCOPUL
Prelevarea datelor efectuarea msurtorilor SR EN 12504-4:2004

=> Tehnica de ncercare :


stabilirea numrului seciunilor examinate:
- pentru controlul omogenitii se apreciaz ca suficient o reea de puncte cu distana ntre
seciuni de 50 cm
- pentru examenul defectoscopic se apreciaz ca necesar o reea principal, cu distana ntre
seciuni de 30 cm, posibiliti de ndesire suplimentar, prin reele secundare
- pentru controlul prin sondaj a calitii betonului n elemente se apreciaz ca necesare min. 3
seciuni, situate n zonele de solicitare maxime ale elementului i pe ct posibil distribuite n lungul
acestuia

stabilirea numrului punctelor de ncercare dintr-o seciune depinde de latura seciunii i de numrul
de fee accesibile pentru ncercare variaz ntre 3...6

se va evita alegerea punctelor de ncercare pe faa de turnare i chiar pe cea opus acesteia; se vor
prefera ncercrile pe feele laterale, cofrate ale elementului

la examinarea stlpilor monolii este util ca ncercrile s se fac pe ambele direcii ale stlpului din
seciunea transversal

se va evita alegerea direciei de ncercare paralel cu direcia armturilor principale de rezisten, ca i


amplasarea punctelor de ncercare n zonele cu mari concentrri, indiferent de orientarea acestora

evitarea ncercrilor n dreptul etrierilor


Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT
TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

BETONOSCOPUL
Prelevarea datelor efectuarea msurtorilor NP 137 - 2014

=> Tehnica de ncercare :

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

BETONOSCOPUL
Prelevarea datelor efectuarea msurtorilor NP 137 - 2014

=> Tehnica de ncercare :


distana minim a punctelor de ncercare fa de muchiile elementului este de 10-12 cm
(pentru epruvete punctele de ncercare vor fi localizate n ax egal deprtate fa de muchii)

distana minim ntre emitor i receptor, la determinarea rezistenei betonului, trebuie s fie L 16 cm

dimensiunea minim a elementului normal pe direcia de ncercare este a 16 cm; dac una din laturi
ndeplinete aceast condiie iar cealalt latur ndeplinete condiia b 8 cm se poate admite, cu o
eroare mai mic de 1,5-2 %, c viteza msurat este cea corespunztoare undelor longitudinale; dac
ambele laturi ndeplinesc condiia b 8 cm tot se mai poate admite, cu o eroare mai mic de 3 %, c
viteza msurat este cea corespunztoare undelor longitudinale

trasarea i marcarea locurilor de ncercare se face cu instrumente adecvate pentru a se obine o precizie
a trasrii de 1 cm

suprafaa de beton trebuie s fie perfect plan, lipsit de rugoziti i de incluziuni de corpuri strine,
inclusiv de praf se recomand prelucrarea suprafeei n prealabil (astfel nct aceasta s fie mai mare
ca suprafaa palpatorului) prin frecare cu o piatr de lefuit i suflarea suprafeei la final pentru nlturarea
prafului

aplicarea unui strat de mediu cuplant pe suprafaa transductorilor i a betonului; stratul cuplant trebuie
aplicat n grosimea minim necesar expulzrii complete a aerului prin presarea transductorului pe beton;
medii cuplante recomandate: vaselin tehnic, vaselin siliconic, plastilin

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

BETONOSCOPUL
Prelucrarea msurtorilor directe NP 137 - 2014

Ti ncercri ntr-o zon


i 15 (min. 3 pe seciune)

VLi = Li / Ti

Vmed = VLi / n

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

BETONOSCOPUL
Prelucrarea msurtorilor directe NP 137 - 2014

=> dac exist corpuri de prob din betonul de ncercat (carote, cuburi)
Se ncearc aceste epruvete:
- distructiv => fciexp
- nedistructiv => fciref fc,ef = fc,ref * Ct => Ct = (2Ctexp + Ctcalc)/ 3
nu sunt =>

=>
necesare
=>

corecii
Se calculeaz pentru fiecare epruvet: se

=>
Cti = fciexp/fciref recomand
|Ctexp Ctcalc|/ Ctexp 0,1

=>
=>

=>
Se calculeaz valoarea medie: nu sunt
Ctexp = Cti /k, i = 1...k => Se compar: Ctexp cu Ctcalc => 0,1<|Ctexp Ctcalc|/ Ctexp 0,3 => necesare
corecii
=>

|Ctexp Ctcalc|/ Ctexp > 0,3


=>

Exist discordan ntre datele de calcul i cele experimentale

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

BETONOSCOPUL
Raportul de ncercare SR EN 12504-4:2004

=> identificarea structurii / elementului de beton


=> amplasarea suprafeei (suprafeelor) de ncercat
=> identificarea betonoscopului
=> descrierea pregtirii suprafeei (suprafeelor) de ncercat
=> informaii detaliate asupra compoziiei i strii betonului
=> data / ora realizrii ncercrii
=> rezultatul ncercrii (valoarea medie)
=> orice abatere fa de aceast metod standardizat
=> o declaraie a persoanei responsabile tehnic pentru ncercare, prin care
se arat c ncercarea a fost realizat conform standardului

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

METODA COMBINAT
= sclerometru + betonoscop =

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

METODA COMBINAT
Prelevarea datelor efectuarea msurtorilor

=> Avantaje:

precizia determinrii rezistenei este de regul superioar metodelor nedistructive simple

nu oblig la cunoaterea maturitii betonului

este mai puin influenat de variaiile necontrolate ale dozajului i tipului de ciment sau ale granulozitii
agregatului dect metoda ultrasonic

=> Indicaii :

la determinarea rezistenei betonului n structuri i elemente de construcii

la determinarea omogenitii betonului precum i a zonelor n care s-a turnat un beton necorespunztor
n elemente de construcii

la urmrirea ntririi betonului n condiii normale, accelerate sau ntrziate

la determinarea gradului de compactare a betonului n lucrare, prin determinarea rezistenei betonului

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

METODA COMBINAT
Prelevarea datelor efectuarea msurtorilor

=> Contraindicaii :

n zonele cu defecte locale de turnare, ascunse sau aparente (segregri, rosturi, goluri)

n zonele fisurate sau microfisurate

n zonele n care nu exist o concordan ntre calitatea betonului din stratul de suprafa i cel de
adncime
n zonele cu aglomerri de armturi, ndeosebi cnd acestea sunt paralele cu direcia de ncercare cu
ultrasunete sau foarte apropiate de aria pe care au loc ncercrile cu sclerometrul

la mai puin de 6 8 cm de muchia elementului de construcie

la betoane de clas mai mic de C2,8/3,5

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

METODA COMBINAT

Ct coeficient total de influen Ni, Tj determinri ntr-o zon


Ctcalc. coeficient de influen de calcul
Cd dozajul de ciment tabelul 8.4 i = 1...9, j = 1...15
Cc tipul de ciment tabelul 8.3
Ca tipul de agregat
Cg fraciunea fin a agregatului tabelul 8.6 Nz = Ni / k
C dimensiunea max. a agregatului tabelul 8.5 Nz rotunjit la o diviziune
Cv vrsta betonului VLj = Lj / Tj
N corecia de unghi
vrsta 1 an Cv = 1 tabelul 7.14 Vmed = VLj / n
vrsta > 1 an Cv = 0.9
N = Nz * N Tabel 8.7
Valoarea coeficientului total de influen pentru
cldirile de locuine executate n perioada 1934-1940
se poate lua, cu caracter orientativ, ca fiind egal cu: fc,ref

Ct=Ctcalc. x CV = 1,15
Ct = Ctcalc. Cv Ctcalc. = Cd Cc Ca Cg C

fc,ef = fc,ref * Ct [N/mm2]

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

METODA COMBINAT
Prelucrarea msurtorilor directe NP 137 - 2014

=> dac exist corpuri de prob din betonul de ncercat (carote, cuburi)
Se ncearc aceste epruvete:
- distructiv => fciexp
- nedistructiv => fciref fc,ef = fc,ref * Ct => Ct = (2Ctexp + Ctcalc)/ 3
nu sunt =>

=>
necesare
=>

corecii
Se calculeaz pentru fiecare epruvet: se

=>
Cti = fciexp/fciref recomand
|Ctexp Ctcalc|/ Ctexp 0,1

=>
=>

=>
Se calculeaz valoarea medie: nu sunt
Ctexp = Cti /k, i = 1...k => Se compar: Ctexp cu Ctcalc => 0,1<|Ctexp Ctcalc|/ Ctexp 0,3 => necesare
corecii
=>

|Ctexp Ctcalc|/ Ctexp > 0,3


=>

Exist discordan ntre datele de calcul i cele experimentale

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

METODA COMBINAT
Raportul de ncercare

=> identificarea structurii / elementului de beton


=> amplasarea suprafeei (suprafeelor) de ncercat
=> identificarea sclerometrului i betonoscopului
=> descrierea pregtirii suprafeei (suprafeelor) de ncercat
=> informaii detaliate asupra compoziiei i strii betonului
=> data / ora realizrii ncercrii
=> rezultatul ncercrii (valoarea medie) i orientarea ciocanului pentru fiecare
suprafa de ncercat
=> rezultatele corectate ale ncercrilor n funcie de orientarea ciocanului
(dac este cazul)
=> orice abatere fa de aceast metod standardizat
=> o declaraie a persoanei responsabile tehnic pentru ncercare, prin care
se arat c ncercarea a fost realizat conform standardului

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

INTERPRETAREA STATISTIC NP 137 - 2014

=> Pentru evaluarea rezistenei caracteristice la compresiune in-situ a betonului,


indiferent de tipul de element, se aplic urmtoarele condiii:

evaluarea pentru fiecare zon de ncercare trebuie s se bazeze pe cel puin


15 poziii (puncte) de ncercare ;

abaterea standard trebuie s fie valoarea calculat plecand de la rezultatele


incercrii sau s fie egal cu 3,0 N/mm2, indiferent care din acestea are
valoarea mai mare:
s = max (3,0 N/mm2; scalc. ).

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

INTERPRETAREA STATISTIC NP 137 - 2014

=> Rezistena caracteristic la compresiune in-situ a zonei de ncercare este cea


mai mic dintre valorile:

fck,is = fm(n),is - 1,48 * s

sau

fck,is = fis,min + 4

Valorile obinute se rotunjesc la cea mai apropiat valoare de 0,5 [N/mm2].

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

INTERPRETAREA STATISTIC NP 137 - 2014

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

METODA CAROTRII SONICE

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

CAROTAREA SONIC

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

CAROTAREA SONIC

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

METODA IMPEDANEI MECANICE

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

IMPEDANA MECANIC

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

IMPEDANA MECANIC

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

IMPEDANA MECANIC

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

METODA CAROTRII

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

ncercri distructive pentru determinarea unor caracteristici ale betonului n


structuri existente (extragere carote, determinare adncime de carbonatare,
determinare rezistene la compresiune, determinare rezisten la ntindere
prin despicare).

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

O serie de caracteristici ale betonului n structuri se pot determina


prin metode distructive.
n cadrul acestei lucrri se vor prezenta o serie de metode distructive
utilizate pentru determinarea unor rezistene mecanice (compresiune
i ntindere) precum i o serie de analize chimice ce au ca scop
obinerea unor informaii legate de durabilitatea elementelor de beton
armat.
Succesiunea operaiilor ce trebuie realizate pentru a efectua aceste
determinri practice este urmtoarea:
1. - extragerea probelor din elementul de beton armat
2. - efectuarea analizelor fizico - chimice
3. - efectuarea ncercrilor mecanice pentru determinarea
rezistenelor.

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

1. Extragerea probelor din elementul de beton armat


Probele ce se extrag din elementele existente de beton armat se
numesc carote.
Pentru prelevarea carotelor se utilizeaz un echipament numit
carotez. Componenta esenial a carotezei este freza cu cap
diamantat care nainteaz n masa betonului realiznd tietura
circular care va defini n final forma carotelor.
naintarea frezei se realizeaz datorit micrii de rotaie imprimate de
motorul electric al carotezei i forei de mpingere exercitat de cel
care manipuleaz caroteza. Mediul de lucru al carotezei poate s fie
unul umed sau uscat de la caz la caz.

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Un model de carotez este prezentat n imaginea de mai jos.

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Exemplu de carote extrase din elemente de beton armat.

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Extragerea, manipularea, transportul i pstrarea carotelor se face n


conformitate cu NP 137-2014 i SR EN 12504-1:2009.
Carotele se pstreaz n compartimente nchise ermetic pn n
momentul efecturii ncercrilor chimice.

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

2. Efectuarea analizelor fizico - chimice


Analizele chimice urmresc de regul determinarea urmtoarelor
caracteristici:
- densitatea aparent a betonului;
- nivelul de carbonatare a betonului;
- determinarea Ph-ului n elementele de beton.

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

2.1. Determinarea densitii aparente se face prin cntrirea,


msurarea probelor i utilizarea relaiei de mai jos.
Pentru cntrire se utilizeaz balane electronice iar pentru msurarea
probelor ublerul sau riglele gradate.

m masa materialului determinat prin cntrirea acestuia


uscat la temperatura de 105C;
V volumul materialului solid;
Va = V+Vpori volumul aparent.

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

2.2. Nivelul de carbonatare al betonului se determin cu ajutorul unor


indicatori chimici (fenolftalein).
nainte de efectuarea analizelor chimice, probele se cur foarte bine
prin splarea cu ap distilat.
Se poate proceda n dou moduri:
a. determinarea carbonatrii direct pe carote
b. determinarea carbonatrii pe praf rezultat prin mcinarea
unor pri din probe.

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

a. determinarea carbonatrii direct pe carote presupune urmtoarele


etape:
- curarea carotelor de impuriti prin splare cu ap distilat
- uscarea acestora timp de 24 h
- umezirea prin aplicarea unei pelicule de ap distilat
- aplicarea cu pensula a soluiei de alcool cu 1% fenolftalein

n zonele n care se poate observa o schimbare a coloraturii


soluiei nspre culoarea carmin, elementul NU este carbonatat.
n zonele n care nu se observ modificri ale coloraturii, elementul
ESTE carbonatat.

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Element
CARBONATAT
doar pe adncime
de 15-20 mm.

Element
CARBONATAT
doar pe adncime
de 15-20 mm.

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Element puternic CARBONATAT pe adncimea de 20 mm, CARBONATAT


pe adncimea 20-140 mm i NECARBONTAT pe zona 140mm.....

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

b. determinarea carbonatrii pe praf rezultat prin mcinarea unor pri


din probe se face n mai multe etape:
- curarea carotelor de impuriti prin splare cu ap distilat
- mcinarea unor pri din carote
- praful se pune n laborator pe sticle de ceas i se marcheaz
numrul probei pentru a putea stabili adncimea de la care a fost
prelevat
- tratarea prafului rezultat cu soluiei de alcool cu 1%
fenolftalein

n cazul n care praful i schimb coloratura nspre culoarea


carmin, elementul NU este carbonatat.
n cazul n care praful NU i schimb coloratura nspre culoarea
carmin, elementul ESTE carbonatat.

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

n zona de unde a fost extras


praful, betonul din element este
NECARBONATAT.

n zona de unde a fost extras


praful, betonul din element este
CARBONATAT.
Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT
TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

2.3. Determinarea Ph-ului n elementele de beton.


Metoda de lucru este identic cu cea de la determinarea carbonatrii
pe praf rezultat din mcinarea unor pri din probe. Dup ce praful
este pus pe sticla de ceas i este umezit cu ap distilat, se utilizeaz
hrtie de PH ce indic nivelul PH-ului.

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

3. Efectuarea ncercrilor mecanice pentru determinarea rezistenelor


ncercrile mecanice care se efectueaz de regul pe carote sunt:
- determinare rezistenei la compresiune;
- determinarea rezistenei la ntindere prin ncercarea la
despicare (utilizat mai rar).

nainte de a efectua aceste ncercri, epruvetele trebuie pregtite prin


tierea carotelor la dimensiunile dorite (utiliznd jeturi de ap sub
presiune, pnze diamantate, etc...) i ajustarea marginilor pentru a
asigura planeitatea. n acest scop, capetele epruvetelor se ajusteaz
de regul prin completarea cu rini epoxidice.

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Marcarea zonelor de debitare n carote.

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Epruvetele rezultate n urma debitrii carotelor.

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Ajustarea marginilor epruvetelor pentru asigurarea planeitii i


paralelismului acestora prin completri cu rin epoxidic.
Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT
TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Epruvete puse la uscare pentru a se ntri rina epoxidic

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

3.1. Determinare rezistenei la compresiune.


Metoda de lucru presupune ncercarea cu ajutorul unor prese
hidraulice a epruvetelor pregtite i conforme.
n momentul n care se constat cedarea epruvetei, se nregistreaz
fora aplicat de ctre pres.
Rezistena la compresiune a epruvetei se determin prin calcularea
raportului:
P
Repr = max
Aepr

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Epruvet poziionat i centrat ntre platanele presei hidraulice, gata


pentru ncercarea la compresiune i dup cedare.
Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT
TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

hepr depr Prupere At,epr Repr Coeficieni de corecie Rc


Nr.
epruv/
carot [cm] [cm] [kN] [daN] [cm2] [daN/cm2] a b c e g [daN/cm2]

10.2 9.50 4.50 30.50 3050 15.91 191.70 1.26 1.250 1.08 1.00 0.90 293

16.1 7.60 4.50 29.90 2990 15.91 187.93 1.26 1.182 1.08 1.00 0.90 272

16.2 10.30 4.50 24.00 2400 15.91 150.85 1.26 1.250 1.08 1.00 0.90 231

17.1 7.40 4.50 32.40 3240 15.91 203.65 1.26 1.171 1.08 1.00 0.90 292

17.2 7.40 4.50 31.60 3160 15.91 198.62 1.26 1.171 1.08 1.00 0.90 285

17.3 9.70 4.50 30.50 3050 15.91 191.70 1.26 1.250 1.08 1.00 0.90 293

Pe baza unor coeficieni de corecie (a diametrul, b rapotul h/d, c


stratul degradat la tiere, e materialul de corecie, g umiditate), se
determin rezistena echivalent la compresiune pe cuburi, Rc.
Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT
TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

3.1. Determinarea rezistenei la ntindere prin ncercarea la despicare.


Pregtirea epruvetelor este identic cu pregtirea n cazul ncercrii la
compresiune.
Modul de ncercare presupune supunerea epruvetei la o for
distribuit liniar dup dou generatoare opuse, genernd efectul de
despicare a epruvetei.
n momentul n care se constat cedarea epruvetei, se nregistreaz
fora aplicat de ctre pres.
Rezistena la ntindere prin despicare a epruvetei se determin prin
calcularea raportului:

2 Pmax
Ri = , unde Ai = depr hepr
Ai

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Cf. de corecie
Nr. hcar dcar Prupere Ai car Rcar Ri
Carot [cm] [cm] [daN] [cm2] [daN/cm2] [daN / cm2]
a c

1.2. 9,45 4,55 1025 43,00 15.18 1,26 1,08 20.65

2.2. 9,64 4,55 950 43,90 13.78 1,26 1,08 18.75

3.2. 9,75 4,55 775 44,36 10.76 1,26 1,08 15.14

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

METODA DETERMINRII POZIIEI I


DIAMETRULUI ARMTURII

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

METODE DE DETERMINARE
- ULTRASUNETE
- MAGNETICE - radar
- PRIN INDUCIE ELECTROMAGNETIC frecvee joase i frecvene ridicate

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

METODA CU ULTRASUNETE

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

METODA CU ULTRASUNETE

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

METODA CU ULTRASUNETE

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

METODA MAGNETICA de tip RADAR

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

METODA MAGNETICA de tip RADAR

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

METODA PRIN INDUCTIE

- frecvee joase

- frecvene ridicate

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

METODA PRIN INDUCTIE fecvene joase

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Descrierea aparaturii
Aparatul utilizat la determinare diametrului i a poziiei armturilor n
elementele de beton precum i a grosimii stratului de acoperire se numete
pahometru.
Modelul de pahometru existent n laboratorul Departamentului CCIA
este un Profometer 5 Model Scanlog, produs de firma Proceq. Acest
pahometru este un aparat uor, compact i ultraportabil.

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Aplicaii ce presupun utilizarea pahometrului


Aparatul se poate utiliza pentru a determina urmtoarele caracteristici ale
elementelor de beton armat sau precomprimat:
- determinare poziiei armturilor
- msurarea grosimii stratului de acoperire de beton
- determinarea diametrului armturilor
- memorarea valorilor singulare ale straturilor i interpretarea
statistic a rezultatelor.

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Principiu i mod de funcionare


Procedeul de msurare a caracteristicilor menionate anterior se
bazeaz pe principiul curenilor turbionari cu impuls inductiv.

Palpatorul universal are o construcie orientat pe direcie,


nsemnnd c reacioneaz cu sensibilitate maxim la armturi paralele cu
axul su longitudinal i cu sensibilitate minim la armturi amplasate
perpendicular pe axul su longitudinal. Din acest motiv, este indicat ca
palpatorul s se orienteze paralel la armturile ce urmeaz a fi verificate i
prin scanare, se deplaseaz lateral deasupra acestora.
Procesul de msurare presupune deplasarea palpatorului pe
suprafaa de beton, de la un capt la cellalt al zonei identificate i marcate
pentru msurare. Urmrind o serie de indicaii optice ajuttoare afiate pe
ecran, precum i innd cont de semnalele acustice emise de aparat, se va
determina caracteristica dorit de la caz la caz (grosimea stratului de
acoperire, diametrul i/sau poziia armturii).

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

n cazul armturilor dispuse pe dou direcii, se vor determina


caracteristicile celor dispuse la exterior.

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Stabilirea poziiei armturilor i msurarea stratului de beton


Mod de lucru:
- se deplaseaz palpatorul pornind dintr-un punct ntr-o anumit
direcie
- se urmresc semnalele ajuttoare pentru cutare (strat actual de
beton, linia continu, tonuri sonore)
- dac linia continu se deplaseaz ntotdeauna nspre dreapta,
aceasta nseamn c palpatorul se apropie de o bar. n momentul n care
linia continu nu se mai mic, palpatorul se afl direct deasupra axului unei
bare. n acest moment se poate citi pe ecran valoarea acoperirii de beton
pentru bara de armtur detectat.
- dac axul palpatorului trece de axul armturii, aparatul indic acest
lucru printr-un semnal sonor i un semnal optic. n acelai timp, se observ
c linia continu de deplaseaz din nou nspre stnga

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

- pentru a gsi direcia barei, se deplaseaz palpatorul n direcia


axului longitudinal n lungul barei, urmrindu-se ca valoarea semnalului i
acoperirea de beton s se menin ct mai constant posibil

Stabilirea diametrului barei


Determinarea diametrului fr corecie:
- dup ce s-au stabilit poziiile exacte ale barelor, prin poziionare
palpatorului exact deasupra axului unei bare i apsnd o anumit tast, se
poate afia pe ecran i diametrul barei respective. Aceast metod este una
simplificat de determinare a diametrului, neimplicnd nici o corecie.
- aceast msurtoare se va face dup ce n prealabil s-a stabilit o
zon n care bara a crei diametru trebuie determinat este poziionat la o
distan suficient de mare de barele nvecinate.

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Determinarea diametrului cu corecie:


- n zonele unde n vecintatea barei a crei diametru trebuie
determinat se gsesc o serie de alte bare, metoda de determinare a
diametrului presupune realizarea unei corecii.
- msurtoarea i introducerea coreciilor se va face dup ce n
prealabil poziia barelor paralele nvecinate a fost stabilit cu precizie

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE
Limitri i atenionri
- n cazul armturilor poziionate pe dou direcii, dac barele
armturilor exterioare sunt poziionate foarte apropiate una de
cealalt, atunci n anumite situaii, nu este posibil determinarea
poziiei armturilor interioare.
- n zonele cu armturi foarte dense, erorile pot fi foarte mari
- pentru elementele de beton armat la care stratul de acoperire
de beton este foarte gros, msurtorile pot s nu duc la rezultate
concludente

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

METODA DETERMINRII COROZIUNII


BARELOR DE ARMTUR

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

METODA PRIN MASURAREA DIFERENEI DE POTENIAL

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

METODA PRIN MASURAREA DIFERENEI DE POTENIAL

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

METODA DETERMINRII
COMPOZIIEI I GRADULUI DE
DEGRADARE ALE BETONULUI - LIBS

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

LIBS = Laser Induced Breakdown Spectroscopy (diagrama


spectrografic de descompunere chimic indus sub aciunea undei
LASER)

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

PRINCIPALELE CAUZE DE DETERIORARE A ELEMENTELOR DIN


BETON

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

PRINCIPALELE CAUZE DE DETERIORARE A ELEMENTELOR DIN


BETON

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

PRINCIPALELE CAUZE DE DETERIORARE A ELEMENTELOR DIN


BETON

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

METODA TERMOGRAFIERII

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Termografia n infrarou metod modern de vizualizare a


distribuiei temperaturilor la suprafaa corpurilor i de msurare a
acestor valori.
Termografia se bazeaz pe principiul c orice corp ce are o
temperatur mai mare de 0 K (-273,15 C) emite energie n mod
natural. Mrimea energiei radiate este legat prin legi fizice de
temperatura corpului respectiv. La temperaturile uzuale (cteva sute
de C), energia radiant este concentrat n cea mai mare parte n
domeniul infrarou.
Aparatele de termografie n infrarou msoar aceast energie
folosind traductoare sensibile, care prin algoritmi de calcul determin
temperaturile corespunztoare energiei radiante din fiecare punct.
Rezultatul acestor nregistrri i transformri este vizualizat sub forma
unor hri (imagini) termice.

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Noiuni:
Cldura reprezint o variaie a energiei interne a unui corp
determinat de variaia parametrilor interni ai corpului respectiv.
Pentru a determina cldura unui corp trebuie s se in cont de
componentele transferului termic:
- conducie - fenomenul de transfer al cldurii n corpuri
solide, avnd loc dinspre zonele calde nspre zonele reci
- convecie - fenomenul de transfer al cldurii n fluide prin
deplasarea dirijat a particulelor acestora datorit apariiei unor
gradiente de densitate
- radiaie - fenomenul de transfer al cldurii prin spaiu sub
form de emisie de radiaie electromagnetic

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Radiaia infrarou sau energia termic radiant este similar cu


lumina vizibil, cu undele radio sau cu radiaia ultraviolet, fiind ns
vizibil n lungimi de und nedetectabile pentru ochiul uman.
Radiaia infraroie este generat de vibraia moleculelor n substana
corpului, fiind compus din trei componente:
- radiaia emis de obiect
- radiaia transmis prin obiect
- radiaia reflectat de obiect.

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Puterea emisiv total a unei suprafee reprezint energia termic


emis prin radiaie de o suprafa n toate direciile, raportat la
unitatea de suprafa.
Emisivitatea reprezint raportul dintre puterea emisiv total a
suprafeei i puterea emisiv total a unei suprafee radiante ideale
aflat la aceeai temperatur. Suprafaa radiant ideal este
reprezentat de corpul negru, obiect ideal a crui emisivitate este
egal cu unitatea.
n cazul msurtorilor termografice, cu ct emisivitatea unui corp este
mai apropiat de unitate, cu att temperatura msurat este mai
exact.
Emisivitatea depinde de: material, geometrie, unghi, lungime de und,
temperatur.

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Temperatura este un parametru ce caracterizeaz starea de nclzire a


unui corp. Echipamentul de msurare bazat pe radiaia infraroie
capteaz suma energiilor emise, reflectate i transmise venind
dinspre obiectul investigat. Aceast combinaie de energii poat
numele de radiaia intei. Pentru a obine temperatura intei, energia
emis de obiect trebuie extras prin scderea din radiaia total a
energiei reflectate i a energiei transmise.
Rezultatele trebuie corectate n funcie de emisivitatea obiectului
investigat.
Soft-ul aparatului realizeaz o serie de corelri i aproximri,
rezultnd n final temperatura corect a corpului investigat.

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Echipamentul cu care este dotat laboratorul Departamentului CCIA


este compus din o camer FLIR InfraCam B cu limita superioar a
temperaturii ce poate fi nregistrat de 360 C.

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Modul de lucru presupune realizarea urmtoarelor etape:


- preluarea imaginii de ctre camera IR i generarea
termogramei
- transferul datelor de la camer la calculator
- prelucrarea i eventual modificarea termogramei
- prelucrarea datelor i ntocmirea rapoartelor de ncercare

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Aplicaii practice ale termografiei n construcii


Termografierea poate fi utilizat n o serie de aplicaii n ingineria
civil, cele mai uzuale fiind:
- determinarea etaneitii anvelopelor continue
- identificarea zonelor cu puni termice
- evaluarea strii de degradare i a umiditii din pereii
cldirilor
- verificarea instalaiilor electrice

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

- determinarea defectelor de izolare, cu efecte foarte


importante:
pierderi de cldur n timpul iernii
consum de curent exagerat al aparatelor de aer condiionat pe timpul
verii
apariia condensului la interior i a zonelor cu risc major de formare
a mucegaiurilor (ce pot duce la declanarea anumitor boli ale
aparatului respirator)
ventilarea necorespunztoare a faadelor i acoperiurilor
posibile defecte de proiectare sau execuie etc.;
- determinarea defectele la instalaiile electrice prin
identificarea rapid a punctelor calde datorate supranclzirii lor;

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

- stabilirea traseelor de nclzire prin pardoseal, a instalaiilor


de ap cald/rece i a posibilelor defecte ce pot aprea la acestea:
scurgeri, gtuirea traseelor etc.;
- stabilirea strii i performanele instalaiilor de nclzire i
rcire prin verificarea modului n care au fost echilibrate, a gradului de
colmatare a radiatoarelor, detectarea locurilor n care evile sunt
obturate de depuneri sau grosimea peretelui s-a micorat;
- etanarea necorespunztoare a geamurilor sau montajul
necorespunztor;

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

ANEXA 1: MODEL BULETIN NCERCARE


METODA COMBINATA

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

RESTAURAREA SI RENOVAREA TURNULUI DE


APARARE, MONUMENT ISTORIC, DIN ORASUL
CIACOVA, JUD. TIMIS
Turnul de aparare, Ciacova, Jud. TIMI
= NCERCRI NEDISTRUCTIVE =

Beneficiar: PRIMARIA ORASULUI CIACOVA

Timioara, DECEMBRIE, 2015

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I.


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

COLECTIV DE ELABORARE

Prof. dr. ing. Valeriu STOIAN _________________

As. dr. ing. Dan DIACONU _________________

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I.


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

BORDEROU

Foaie de capt
Colectiv de elaborare
Borderou

1. Introducere
2. ncercri efectuate
3. Consideraii privind aplicarea metodelor nedistructive
4. Calculul coeficientului total de influen n metoda combinat
4.1. Date estimative privind betonul cercetat
4.2. Calculul coeficientului total de influen in metoda
combinata
5. Rezultatele ncercrilor
6. Concluzii
7. Anexa
Breviar de calcul metoda combinat - procedur
Rezultatele prelucrate metoda combinat
Breviar foto

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 3


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

1. Introducere

n conformitate cu obiectivul comenzii au fost efectuate ncercri nedistructive


privind calitatea betonului din placa superioara a rezervorului de apa situat n Turnul
de aparare din localitatea Ciacova, judeul Timi, la solicitarea beneficiarului
PRIMARIA ORASULUI CIACOVA.
Pentru determinarea calitii betonului s-a utilizat metoda nedistructiv
combinat care presupune cunoaterea indicelui de recul al betonului i a vitezei cu
care ultrasunetele parcurg o anumit distan prin masa betonului pentru punctele
testate n care suprafaa i calitatea betonului au permis executarea ambelor tipuri de
ncercri nedistructive.
Au fost respectate prevederile Normativului privind evaluarea in-situ a
rezistenei betonului din construciile existente indicativ NP 137 - 2014; SR EN
12504-2:2004; SR EN 12504-4:2004.

2. ncercri efectuate

S-au efectuat msurtori nedistructive la placa superioara a rezervorului de


apa situat n Turnul de aparare din localitatea Ciacova, judeul Timi, cu sclerometrul
cu recul i cu betonoscopul cu ultrasunete pentru calitatea betonului.
Pentru determinarea coeficientului total de influen Ct care ine seama de
parametrii de compoziie i pstrare ai betonului, ntruct nu sunt date despre betonul
studiat, s-a luat n considerare experiena conductorului ncercrilor nedistructive,
care a estimat compoziia betonului analizat prin culegerea datelor de la locul
ncercrii.

3. Consideraii privind aplicarea metodei nedistructive combinate

n scopul evalurii analitice a betonului turnat n placa superioara a


rezervorului de apa situat n Turnul de aparare din localitatea Ciacova, judeul Timi,
cu luarea n considerare a caracteristicilor fizico-mecanice ct mai reale ale
elementelor componente, au fost efectuate ncercri nedistructive asupra acestui

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 4


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

beton prin folosirea metodei combinate (cu ultrasunete i cu sclerometrul Schmidt)


pentru determinarea calitii betonului.

Metoda combinat

Se bazeaz pe legtura care exist ntre combinaia celor dou mrimi fizice
msurate: viteza longitudinal a ultrasunetelor i indicele de recul pe de o parte, i
rezistena betonului la compresiune, pe de alt parte.
n raport cu alte metode nedistructive metoda combinat prezint urmtoarele
avantaje:
- precizia determinrii rezistenei este de regul superioar metodelor
nedistructive simple;
- nu oblig la cunoaterea maturitii betonului;
- este mai puin influenat de variaiile necontrolate ale dozajului i tipului de
ciment sau ale granulozitii agregatului dect metoda ultrasonic.
Metoda nedistructiv combinat se recomand a fi utilizat n urmtoarele cazuri:
- determinarea rezistenei betonului n structuri i elemente de construcii pe
antier sau n fabrici de prefabricate;
- determinarea omogenitii betonului;
- urmrirea ntririi betonului n condiii normale, accelerate sau ntrziate.
n cazul aplicrii metodei nedistructive combinate pentru evaluarea rezistenei
caracteristice a betonului din elemente este necesar un numr de minimum 15
puncte de msurare.
Determinarea rezistenei la compresiune a betonului prin metoda nedistructiv
combinat pretinde cunoaterea urmtoarelor date:
a) viteza de propagare a ultrasunetelor a cror valoare de calcul o constituie
de regul media a cel puin trei msurtori apropiate, situate n aceeai seciune i
care se calculeaz cu formula:
L m
VL = s
T
n care: L = distana emitor - receptor n linie dreapt n m;
T = timpul de propagare al impulsurilor n beton, n s.

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 5


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

Viteza de propagare msurat n tehnica de suprafa pe faa de turnare a


betonului este mai mic de regul cu 4 - 6% dect viteza de propagare msurat prin
transmisie direct, pe feele cofrate, datorit proprietilor particulare ale stratului din
vecintatea suprafeei de turnare.
d

traductor traductor

TRANSMISIE DIRECT A ULTRASUNETELOR

d Traductor

b Traductor

TRANSMISIE DIAGONAL A ULTRASUNETELOR

SUS SUS SUS


MIJLOC MIJLOC MIJLOC
JOS JOS JOS

d
2d

TRANSMISIE INDIRECT A ULTRASUNETELOR

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 6


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

S-a folosit un betonoscop TICO de la firma elveian PROCEQ.

Pentru o bun transmitere a energiei acustice palpatorii s-au aplicat pe


materialul cercetat prin intermediul unui mediu cuplant: vaselin.

b) indicele de recul determinat cu sclerometrul, la care valoarea de calcul o


constituie media a cel puin ase msurtori reprezentative pentru aceeai
zon.

S-a folosit sclerometrul Schmidt tipul N43 produs de PROCEQ - Elveia la care
o mas mobil este proiectat cu o anumit energie pe suprafaa elementului de
cercetat; n urma ciocnirii are loc o deformare plastic a materialului i un recul al
masei mobile. Acest recul este un indicator al duritii superficiale a betonului. Pe
fiecare zon cercetat s-au prelucrat msurtorile directe pentru a elimina valorile
corespunztoare ncercrii n dreptul unui por sau n dreptul unei granule de agregat

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 7


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

i au fost fcute corecii n funcie de valoarea de etalonare i de unghiul pe care


sclerometrul l-a avut n timpul msurtorilor.
Se utilizeaz minimum nou citiri pentru a se obine o estimare fiabil a
indicelui de recul pentru suprafaa de ncercat.

Determinarea pozitiei armturilor

S-a folosit un pahometru de tipul PROFOMETER 5+ de la firma elveian


PROCEQ.

La prelucrarea datelor obinute s-au utilizat coeficienii dai n Normativul


privind evaluarea in-situ a rezistenei betonului din construciile existente indicativ
NP 137 - 2014.

4. Calculul coeficientului total de influen

4.1. Date estimative privind betonul cercetat

Nu se cunosc date privind betonul turnat n elementele studiate.

4.2. Calculul coeficientului total de influen n metoda combinat

Conform normativului NP 137 - 2014 coeficientului total de influen se


calculeaz cu relaia:

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 8


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

Ct = Ctcalc. x Cv
Ctcalc. = Cc Cd Ca C Cg
n care:
Ct = coeficient de influen total;
Ctcalc. = coeficient de influen de calcul;
Cv = coeficient de influen al vrstei, care are drept scop diminuarea influenei
stratului carbonatat;
Cc = coeficientul de influen al tipului de ciment;
Cd = coeficientul de influen al dozajului de ciment;
Ca = coeficientul de influen a naturii agregatului;
C = coeficientul de influen a dimensiunii maxime a agregatului;
Cg = coeficientul de influen a fraciunii fine a agregatului.
vrsta 1 an Cv = 1
vrsta > 1 an Cv = 0.9

ntruct nu se cunosc date despre compoziia betonului, coeficientul total de


influen teoretic se va calcula pe baza experienei conductorului ncercrilor
nedistructive, care va estima compoziia betonului analizat prin culegerea datelor de la
locul ncercrii:

Cc = 1,0 Cd = 1,0 Ca = 1,0 C = 1,03 Cg = 1,03


(-) (-) (-) (dmax=16mm) (o medie de 18%
fraciunea fin)
Ctcalc. = 1,0 1,0 1,0 1,03 1,03 = 1,06
Ct = 1.06 x 0.9 = 0.954

5. Rezultatele ncercrilor

Msurtorile nedistructive efectuate la faa locului (datele culese i


nregistrate) cu sclerometrul cu recul Schmidt i betonoscopul cu ultrasunete sunt
redate n Breviarul de calcul din Anex.

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 9


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

Rezistenele efective ale betonului din elementele cercetate, obinute prin


metoda combinat, interpretarea rezultatelor i verificarea lor conform Normativului
privind evaluarea in-situ a rezistenei betonului din construciile existente indicativ
NP 137 - 2014 i implicit clasele corespunztoare sunt prezentate n Breviarul de
calcul din Anex.

6. Concluzii

Analiza rezultatelor obinute prin metoda combinat a condus la identificarea


urmtoarelor clase de beton: C 12/15 (dup cum se vede n tabelul de mai jos).

Elementele testate
fis,min = Rmin fm(n),is = Rmed Obs.
[N/mm2] [N/mm2]

ZONA 1
Se ncadreaz n
- plac superioara 16,6 18,3
clasa C12/15
rezervor apa

Timioara, decembrie 2015 ntocmit,


Prof. dr. ing. Valeriu STOIAN

As. dr. ing. Dan DIACONU

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 10


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

ANEXA

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 11


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

BREVIAR DE CALCUL
= PROCEDURA DE NCERCARE =

1. PRELEVAREA DATELOR IN-SITU conform NP 137 - 2014; SR EN


12504-2:2004; SR EN 12504-4:2004

SCLEROMETRUL CU RECUL SCHMIDT

Tehnica de incercare presupune:

stabilirea elementelor de ncercat

alegerea zonelor de ncercare pe fiecare element, astfel:


- evitarea feei de turnare i dac este posibil i a feei opuse acesteia
- evitarea zonelor cu defecte de suprafa
- evitarea zonelor ce corespund armturilor (a < 3 cm)
- evitarea zonelor adiacente muchiilor (minimum 25 mm de la marginea
elementului)
- evitarea suprafeelor pe care exist incluziuni de corpuri strine (pmnt, praf,
achii etc.)

o suprafa de ncercat trebuie s aib o dimensiune de aproximativ 300 mm x 300


mm
pregtirea suprafeei de ncercat frecare cu piatr de duritate mare (stratul ndeprtat
minimum 1mm)

nlturarea prin suflare a prafului rezultat n urma polizrii suprafeei de ncercat

executarea unui numr de 6-9 lovituri cu sclerometrul n fiecare zon delimitat,


astfel nct dup prelucrarea datelor s rmn cel puin 5 msurtori valabile

distana minim ntre punctele de ncercare ale aceleiai zone este de 25 mm (ntre
centre)

distana minim ntre punctele de ncercare i muchia elementului este de 25 mm


n timpul ncercrii sclerometrul se menine perpendicular pe suprafaa de ncercare

citirea indicelui de recul se face pe scala aparatului, n numere ntregi

realizarea unei corecii de unghi N pentru ncercrile pe alte suprafee dect cele
verticale (tabel 1.1)

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 12


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

Tabelul 1.1

a De jos n sus De sus n jos

N + 90 + 45 - 90 - 45
10 - - + 3,5 + 2,7
20 - 5,4 - 3,5 + 3,4 + 2,5
30 - 4,7 - 3,1 + 3,1 + 2,3
40 - 3,9 - 2,6 + 2,7 + 2,0
50 - 3,1 - 2,1 + 2,2 + 1,6
60 - 2,3 - 1,6 + 1,7 + 1,3

BETONOSCOPUL CU ULTRASUNETE

Tehnica de incercare presupune:

stabilirea numrului seciunilor examinate:


- pentru controlul omogenitii se apreciaz ca suficient o reea de puncte cu
distana ntre seciuni de 50 cm
- pentru examenul defectoscopic se apreciaz ca necesar o reea principal, cu
distana ntre seciuni de 30 cm, posibiliti de ndesire suplimentar, prin reele secundare
- pentru controlul prin sondaj a calitii betonului n elemente se apreciaz ca
necesare min. 3 seciuni, situate n zonele de solicitare maxime ale elementului i pe ct
posibil distribuite n lungul acestuia

stabilirea numrului punctelor de ncercare dintr-o seciune depinde de latura


seciunii i de numrul de fee accesibile pentru ncercare variaz ntre 3...6

se va evita alegerea punctelor de ncercare pe faa de turnare i chiar pe cea opus


acesteia; se vor prefera ncercrile pe feele laterale, cofrate ale elementului
la examinarea stlpilor monolii este util ca ncercrile s se fac pe ambele direcii
ale stlpului din seciunea transversal

se va evita alegerea direciei de ncercare paralel cu direcia armturilor principale de


rezisten, ca i amplasarea punctelor de ncercare n zonele cu mari concentrri,
indiferent de orientarea acestora

evitarea ncercrilor n dreptul etrierilor

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 13


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

distana minim a punctelor de ncercare fa de muchiile elementului este de 10-12


cm
(pentru epruvete punctele de ncercare vor fi localizate n ax egal deprtate fa de
muchii)

distana minim ntre emitor i receptor, la determinarea rezistenei betonului,


trebuie s fie L 16 cm

dimensiunea minim a elementului normal pe direcia de ncercare este a 16 cm;


dac una din laturi ndeplinete aceast condiie iar cealalt latur ndeplinete condiia
b 8 cm se poate admite, cu o eroare mai mic de 1,5-2 %, c viteza msurat este cea
corespunztoare undelor longitudinale; dac ambele laturi ndeplinesc condiia b 8
cm tot se mai poate admite, cu o eroare mai mic de 3 %, c viteza msurat este cea
corespunztoare undelor longitudinale
trasarea i marcarea locurilor de ncercare se face cu instrumente adecvate pentru a se
obine o precizie a trasrii de 1 cm

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 14


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

suprafaa de beton trebuie s fie perfect plan, lipsit de rugoziti i de incluziuni de


corpuri strine, inclusiv de praf se recomand prelucrarea suprafeei n prealabil
(astfel nct aceasta s fie mai mare ca suprafaa palpatorului) prin frecare cu o piatr
de lefuit i suflarea suprafeei la final pentru nlturarea prafului

aplicarea unui strat de mediu cuplant pe suprafaa transductorilor i a betonului;


stratul cuplant trebuie aplicat n grosimea minim necesar expulzrii complete a
aerului prin presarea transductorului pe beton; medii cuplante recomandate: vaselin
tehnic, vaselin siliconic, plastilin

2. PRELUCRAREA DATELOR conform NP 137 - 2014

SCLEROMETRUL CU RECUL SCHMIDT

Schema logica de prelucrare a datelor prelevate cu sclerometrul este urmatoarea:

*continuarea pe pagina urmatoare

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 15


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

BETONOSCOPUL CU ULTRASUNETE

Schema logica de prelucrare a datelor prelevate cu betonoscopul este urmatoarea:

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 16


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

METODA COMBINATA SCLEROMETRU+BETONOSCOP

Schema logica de prelucrare a datelor in metoda combinata este urmatoarea:

3. INTERPRETAREA DATELOR conform NP 137 - 2014

n cazul n care nu se cunosc date privind compoziia i modul de preparare ale betonului
asupra cruia s-au efectuat incercrile se consider coeficientul de influen de calcul Ctcalc. ca
fiind unitar (corespunztor betonului standard).
n situaia n care nu au fost extrase carote sau nu au fost prelevate epruvete (cubice sau
cilindrice) la turnarea betonului, se va face doar o interpretare direct a datelor, interpretarea
statistic ne fiind posibil (ea depinde de ncercrile de laborator efectuate pe epruvetele
prelevate).
Elementul supus interpretrii este rezistena medie pe o seciune normal ntr-un stlp,
rezistena medie pe o seciune orizontal sau nclinat ntr-o diafragm, rezistena medie pe o
seciune normal ntr-o plac, rezistena medie n zona comprimat sau pe o seciune nclinat
ntr-o grind.
Pe baza rezistenei medii pe seciune se va calcula i rezistena medie pe element lund n
considerare toate seciunile ncercate n element (fm(n),is). De asemenea, la interpretarea
rezultatelor se va lua n considerare valoarea minim a rezistenei medii pe seciune, obinut
pe un element (fis,min).
Rezultatele obinute pe element/structuri din beton armat prin aplicarea metodei
nedistructive combinate reprezint rezistene la compresiune echivalente cu cele obinute pe
cuburi de 150 mm.

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 17


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

n cazul in care numrul de rezultate este mai mic de 15, metoda serveste numai la
estimarea rezistenei la compresiune a betonului din lucrare.
n acest caz rezistena betonului din element se consider acceptabil dac sunt ndeplinite
relaiile:

fm(n),is fck,is + k1* s

fis,min fck,is - 4

unde:
s - abaterea standard trebuie s fie valoarea calculat plecand de la rezultatele incercrii sau
s fie egal cu 3,0 N/mm2, indiferent care din acestea are valoarea mai mare.
k1 - coeficient ce ine seama de numrul de rezultate in conformitate cu tabelul 8.2.
fm(n),is si fis,min reprezint valorile medii fc,ef.med respectiv minime fc,ef.min ale rezistenei
efective fc,ef.
Pentru determinarea rezistenei caracteristice a betonului din lucrare este necesar obinerea a
minimum 15 rezultate.
Pentru evaluarea rezistenei caracteristice la compresiune in-situ a betonului, indiferent de
tipul de element, se aplic urmtoarele condiii:
- evaluarea pentru fiecare zon de incercare trebuie s se bazeze pe cel puin 15 poziii de
incercare;
- abaterea standard trebuie s fie valoarea calculat plecand de la rezultatele incercrii sau s
fie egal cu 3,0 N/mm2, indiferent care din acestea are valoarea mai mare.

Rezistena caracteristic la compresiune in-situ a zonei de incercare este cea mai mic dintre
valorile:

fck,is = fm(n),is - 1,48 * s

sau Valorile obinute se rotunjesc la cea mai apropiat valoare de


0,5 N/mm2

fck,is = fis,min + 4

unde:
s - abaterea standard a rezultatelor incercrii.

( f is f m (n ),is )
k 2

1
scalc. = N/mm2
k 1

s = max (3,0 N/mm2; scalc. )

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 18


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

Cerinele pentru rezistena caracteristic la compresiune minim, determinat in-situ n


conformitate cu standardul SR EN 13791, referitoare la clasele de rezisten la compresiune,
determinate n conformitate cu normativul NE 012/1, sunt prezentate sintetic n tabelul 6.1.

Timioara, decembrie 2015 ntocmit,


Prof. dr. ing. Valeriu STOIAN

As. dr. ing. Dan DIACONU

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 19


BREVIAR DE CALCUL
Privind calculul rezistenelor betonului determinate prin metoda nedistructiv combinat
CALCULUL PROPRIU-ZIS - conform NP 137 - 2014
A. Date generale

Numr buletin de ncercare / Dat: 580.1 / 23.12.2015

Obiectul: RESTAURAREA SI RENOVAREA TURNULUI DE APARARE,


MONUMENT ISTORIC, DIN ORASUL CIACOVA, JUD. TIMIS

Adresa: Turnul de aparare, Ciacova, Jud. TIMI


Elementele de contrucii ncercate: placa rezervor apa
Beneficiarul: PRIMARIA ORASULUI CIACOVA
Clasa de beton prevzut n proiect: -
Ultrasunete: betonoscop TICO de la PROCEQ Elveia
Sclerometru: Schmidt tip N 34 de la PROCEQ Elveia
Pahometru: PROFOMETER 5+ de la PROCEQ Elveia
Citire etalon: 76
Poziia de lucru: -90 (de sus n jos)
Tehnica transmisiei: indirect de suprafa
B. Elemente caracteristice privind compoziia betonului i coeficienii de influen
Nu se cunosc date privind betonul turnat n planeul studiat.
Coeficientul total de influen n metoda combinat este:
Ct = Ctcalc. x Cv
calc.
Ct = Cc x Cd x Ca x C x Cg

Ct = coeficient de influen total;


calc.
Ct = coeficient de influen de calcul;
Cv = coeficient de influen al vrstei, care are drept scop diminuarea influenei stratului carbonatat;
Cc = coeficient de influien al tipului de ciment =1,00 pentru cimentul de tip CEM II/A-S32,5R conform
normativului NP 137 - 2014, tabelul 8.3;
Cd = coeficient de influen al dozajului de ciment, conform normativului NP 137-2014, tabelul 8.4.;
Ca = coeficient de influen al naturii agregatelor =1,00 pentru agregate de ru conform normativului NP
137 - 2014, punctul 8.4.5.;
C = coeficient de influen al dimensiunii maxime a agregatelor este 1,00 pentru un agregat total cu
granule de max = 31 mm conform normativului NP 137 - 2014, tabelul 8.5;
Cg = coeficientul fraciunii fine din agregatul total utilizat la prepararea betonului (treceri n procente, din
agregatul total pe sita cu ochiuri de 1mm; zona de granulozitate); conform normativului NP 137 - 2014,
tabelul 8.6.

Page 20
ntruct nu se cunosc date despre compoziia betonului, coeficientul total de influen teoretic se va
calcula pe baza experienei conductorului ncercrilor nedistructive, care va estima compoziia betonului
analizat prin culegerea datelor de la locul ncercrii.
calc.
Ct = 1 x 1 x 1 x 1.03 x 1.03 = 1.06

vrsta 1 an Cv = 1
Ct = 1.06 x 0.9 = 0.95
vrsta > 1 an Cv = 0.9

D. MSURTORI NREGISTRATE

Nr. Sec- Dire Punc Viteza ultrasonic VL [m/s] Indicele de recul N [div]
Element
Crt. iune cie t D [cm] t [s] VL VL, med Ni Nz Nz,cor
1 1 30 80.0 3750 30
2 1 2 40 108.2 3700 30
3 31
4 1 30 80.6 3720 32

32.4

3.00
5 A 2 2 40 107.6 3720 3740 32 35
6 34
7 1 30 79.1 3790 34
8 3 2 40 106.5 3760 34
9 35
plac superioara rezervor apa

10 1 30 78.3 3830 32
11 1 2 40 107.2 3730 32
12 33

ZONA 1
13 1 30 79.4 3780 33

33.7

2.95
14 B 2 2 40 107.2 3730 3773 33 37
15 34
16 1 30 79.0 3800 35
17 3 2 40 106.2 3770 35
18 36
19 1 30 79.3 3780 30
20 1 2 40 105.8 3780 32
21 32
22 1 30 78.2 3840 33
33.2

2.97

23 C 2 2 40 107.5 3720 3778 34 36


24 34
25 1 30 79.0 3800 34
26 3 2 40 106.8 3750 35
27 35

Page 21
E. EVALUAREA REZISTENEI LA COMPRESIUNE A BETONULUI:

ZONA 1
Calculul rezistenelor betonului turnat n placa superioara a rezervorului de apa

SECIUNEA A
DIRECIA DE MSURARE 1
a) cu betonoscopul (cu ultrasunete) - PUNCTELE A1.1; A1.2;

D1 = 30.0 cm D1
v1.1 = x 104 = 3750 m/s
t1 = 80.0 s t1

D2 = 40.0 cm D2
v1.2 = x 104 = 3700 m/s
t2 = 108.2 s t2

b) cu sclerometrul (cu recul) tip Schmidt

N1 = 30 N = Nmax - Nmin = 5 5
N2 = 30 N3 - N1 = 1 < 3
N3 = 31 N2 - N1 = 0 2
N4 = 32
N5 = 32 Nk
Nz = = 32.4
N6 = 34 k
Nz,cor,A = 35.0
N7 = 34
N8 = 34 = 3.00
N9 = 35

fc,ref,A1.1 = 18.200 N/mm2 (din tabelul 7.14 - interpolare funcie de vitez i indice de recul)
2
fc,ef,A1.1 = Rb = Ct x fc,ref = 17.4 N/mm

fc,ref,A1.2 = 17.400 N/mm2 (din tabelul 7.14 - interpolare funcie de vitez i indice de recul)
fc,ef,A1.2 = Rb = Ct x fc,ref = 16.6 N/mm2

Page 22
DIRECIA DE MSURARE 2
a) cu betonoscopul (cu ultrasunete) - PUNCTELE A2.1; A2.2;

D1 = 30.0 cm D1
v2.1 = x 104 = 3720 m/s
t1 = 80.6 s t1

D2 = 40.0 cm D2
v2.2 = x 104 = 3720 m/s
t2 = 107.6 s t2

b) cu sclerometrul (cu recul) tip Schmidt

Nz,cor,A = 35.0

fc,ref,A2.1 = 17.720 N/mm2 (din tabelul 7.14 - interpolare funcie de vitez i indice de recul)
2
fc,ef,A2.1 = Rb = Ct x fc,ref = 16.9 N/mm

fc,ref,A2.2 = 17.720 N/mm2 (din tabelul 7.14 - interpolare funcie de vitez i indice de recul)
2
fc,ef,A1.2 = Rb = Ct x fc,ref = 16.9 N/mm

DIRECIA DE MSURARE 3
a) cu betonoscopul (cu ultrasunete) - PUNCTELE A3.1; A3.2;
D1 = 30.0 cm D1
v3.1 = x 104 = 3790 m/s
t1 = 79.1 s t1

D2 = 40.0 cm D2
v3.2 = x 104 = 3760 m/s
t2 = 106.5 s t2

b) cu sclerometrul (cu recul) tip Schmidt

Nz,cor,A = 35.0

fc,ref,A3.1 = 18.800 N/mm2 (din tabelul 7.14 - interpolare funcie de vitez i indice de recul)
2
fc,ef,A3.1 = Rb = Ct x fc,ref = 18.0 N/mm

fc,ref,A3.2 = 18.350 N/mm2 (din tabelul 7.14 - interpolare funcie de vitez i indice de recul)
2
fc,ef,A3.2 = Rb = Ct x fc,ref = 17.5 N/mm

Page 23
SECIUNEA B

DIRECIA DE MSURARE 1
a) cu betonoscopul (cu ultrasunete) - PUNCTELE B1.1; B1.2;
D1 = 30.0 cm D1
v1.1 = x 104 = 3830 m/s
t1 = 78.3 s t1

D2 = 40.0 cm D2
v1.2 = x 104 = 3730 m/s
t2 = 107.2 s t2

b) cu sclerometrul (cu recul) tip Schmidt

N1 = 32 N = Nmax - Nmin = 4 5
N2 = 32 N3 - N1 = 1 < 3
N3 = 33 N2 - N1 = 0 2
N4 = 33
N5 = 33 Nk
Nz = = 33.7
N6 = 34 k
Nz,cor,B = 37.0
N7 = 35
N8 = 35 = 2.95
N9 = 36

fc,ref,B1.1 = 21.200 N/mm2 (din tabelul 7.14 - interpolare funcie de vitez i indice de recul)
2
fc,ef,B1.1 = Rb = Ct x fc,ref = 20.2 N/mm

fc,ref,B1.2 = 19.390 N/mm2 (din tabelul 7.14 - interpolare funcie de vitez i indice de recul)
fc,ef,B1.2 = Rb = Ct x fc,ref = 18.5 N/mm2

DIRECIA DE MSURARE 2

a) cu betonoscopul (cu ultrasunete) - PUNCTELE B2.1; B2.2;


D1 = 30.0 cm D1
v2.1 = x 104 = 3780 m/s
t1 = 79.4 s t1

D2 = 40.0 cm D2
v2.2 = x 104 = 3730 m/s
t2 = 107.2 s t2

Page 24
b) cu sclerometrul (cu recul) tip Schmidt

Nz,cor,B = 37.0

fc,ref,B2.1 = 20.260 N/mm2 (din tabelul 7.14 - interpolare funcie de vitez i indice de recul)
2
fc,ef,B2.1 = Rb = Ct x fc,ref = 19.3 N/mm

fc,ref,B2.2 = 19.390 N/mm2 (din tabelul 7.14 - interpolare funcie de vitez i indice de recul)
fc,ef,B2.2 = Rb = Ct x fc,ref = 18.5 N/mm2

DIRECIA DE MSURARE 3
a) cu betonoscopul (cu ultrasunete) - PUNCTELE B3.1; B3.2;

D1 = 30.0 cm D1
v3.1 = x 104 = 3800 m/s
t1 = 79.0 s t1

D2 = 40.0 cm D2
v3.2 = x 104 = 3770 m/s
t2 = 106.2 s t2

b) cu sclerometrul (cu recul) tip Schmidt

Nz,cor,B = 37.0

fc,ref,B3.1 = 20.600 N/mm2 (din tabelul 7.14 - interpolare funcie de vitez i indice de recul)
2
fc,ef,B3.1 = Rb = Ct x fc,ref = 19.7 N/mm

fc,ref,B3.2 = 20.090 N/mm2 (din tabelul 7.14 - interpolare funcie de vitez i indice de recul)

fc,ef,B3.2 = Rb = Ct x fc,ref = 19.2 N/mm2

SECIUNEA C
DIRECIA DE MSURARE 1
a) cu betonoscopul (cu ultrasunete) - PUNCTELE C1.1; C1.2;
D1 = 30.0 cm D1
v1.1 = x 104 = 3780 m/s
t1 = 79.3 s t1

D2 = 40.0 cm D2
v1.2 = x 104 = 3780 m/s
t2 = 105.8 s t2

Page 25
b) cu sclerometrul (cu recul) tip Schmidt

N1 = 30 N = Nmax - Nmin = 5 5
N2 = 32 N3 - N1 = 2 < 3
N3 = 32 N2 - N1 = 2 2
N4 = 33
N5 = 34 Nk
Nz = = 33.2
N6 = 34 k
Nz,cor,C = 36.0
N7 = 34
N8 = 35 = 2.97
N9 = 35

fc,ref,C1.1 = 19.380 N/mm2 (din tabelul 7.14 - interpolare funcie de vitez i indice de recul)
2
fc,ef,C1.1 = Rb = Ct x fc,ref = 18.5 N/mm

fc,ref,C1.2 = 19.380 N/mm2 (din tabelul 7.14 - interpolare funcie de vitez i indice de recul)
2
fc,ef,C1.2 = Rb = Ct x fc,ref = 18.5 N/mm

DIRECIA DE MSURARE 2
a) cu betonoscopul (cu ultrasunete) - PUNCTELE C2.1; C2.2;
D1 = 30.0 cm D1
v2.1 = x 104 = 3840 m/s
t1 = 78.2 s t1

D2 = 40.0 cm D2
v2.2 = x 104 = 3720 m/s
t2 = 107.5 s t2
b) cu sclerometrul (cu recul) tip Schmidt

Nz,cor,C = 36.0

fc,ref,C2.1 = 20.420 N/mm2 (din tabelul 7.14 - interpolare funcie de vitez i indice de recul)
2
fc,ef,C2.1 = Rb = Ct x fc,ref = 19.5 N/mm

fc,ref,C2.2 = 18.420 N/mm2 (din tabelul 7.14 - interpolare funcie de vitez i indice de recul)
fc,ef,C2.2 = Rb = Ct x fc,ref = 17.6 N/mm2

Page 26
DIRECIA DE MSURARE 3
a) cu betonoscopul (cu ultrasunete) - PUNCTELE C3.1; C3.2;
D1 = 30.0 cm D1
v3.1 = x 104 = 3800 m/s
t1 = 79.0 s t1

D2 = 40.0 cm D2
v3.2 = x 104 = 3750 m/s
t2 = 106.8 s t2
b) cu sclerometrul (cu recul) tip Schmidt

Nz,cor,C = 36.0

fc,ref,C3.1 = 19.700 N/mm2 (din tabelul 7.14 - interpolare funcie de vitez i indice de recul)
2
fc,ef,C3.1 = Rb = Ct x fc,ref = 18.8 N/mm

fc,ref,C3.2 = 18.900 N/mm2 (din tabelul 7.14 - interpolare funcie de vitez i indice de recul)
fc,ef,C3.2 = Rb = Ct x fc,ref = 18.0 N/mm2

INTERPRETAREA REZULTATELOR PENTRU ZONA ANALIZAT

conform NP 137 - 2014, pct. 8.4.14

Rezistenele betonului din zona analizat:

PLAC SUPERIOARA REZERVOR APA


2
fc,ef,A1.1 = 17.4 N/mm
2
SECIUNEA A

fc,ef,A1.2 = 16.6 N/mm


2
fc,ef,A2.1 = 16.9 N/mm
2
fc,ef,A2.2 = 16.9 N/mm
2
fc,ef,A3.1 = 18.0 N/mm
2
fc,ef,A3.2 = 17.5 N/mm
2
fc,ef,B1.1 = 20.2 N/mm
SECIUNEA B

2
fc,ef,B1.2 = 18.5 N/mm
2
fc,ef.min-ZON = fis,min = 16.6 N/mm
2
fc,ef,B2.1 = 19.3 N/mm
fc,ef,B2.2 = 18.5 2
N/mm
2
fc,ef,B3.1 = 19.7 N/mm
2
fc,ef.med-ZON = fm(n),is = 18.3 N/mm2
fc,ef,B3.2 = 19.2 N/mm

Page 27
2
fc,ef,C1.1 = 18.5 N/mm

SECIUNEA C
2
fc,ef,C1.2 = 18.5 N/mm
2
fc,ef,C2.1 = 19.5 N/mm
fc,ef,C2.2 = 17.6 N/mm2
2
fc,ef,C3.1 = 18.8 N/mm
fc,ef,C3.2 = 18.0 N/mm2

Abaterea standard a rezultatelor:


2

( f is f m (n ),is )
k

1
scalc. = = 1.034 N/mm2 s = max (scalc.; smin)
k 1
2 2
smin = 3.0 N/mm = 3.000 N/mm

Determinarea rezistenei caracteristice:

2
fck,is-1 = fm(n),is - 1.48 * s = 13.9 N/mm
fck,isfinal = min (fck,is-1; fck,is-2)
fck,is-2 = fis,min + 4 = 20.6 N/mm2
= 13.9 N/mm2

ncadrarea n clas:

- conform tabelului 6.1 din normativul NP 137-2014, rezistena caracteristic la compresiune minim
corespunztoare clasei C12/15 este:

2 final
fck,is,cub = 13 N/mm < fck,is = 13.90 N/mm2

betonul din zona analizat se ncadreaz n clasa: C 12/15


Bc15 B200

Efectuat ncercri, Verificat: ef laborator grad I


As. dr. ing. Dan DIACONU Prof. dr. ing. Valeriu STOIAN

Specialist ncercri nedistructive


As. dr. ing. Dan DIACONU

LABORATORUL DE GRADUL I AL DEPARTAMENTULUI C.C.I. - Autorizaie Nr. 2606 din 28.09.2012

Page 28
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

BREVIAR FOTO

Placa rezervor apa PRELEVARE DATE CU SCLEROMETRU (cu recul), BETONOSCOPUL (cu ultrasunete)

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I.


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

ANEXA 2.1: MODEL BULETIN NCERCARE


CAROTE CALITATEA BETONULUI DIN STRUCTURI

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

EXTINDEREA SI REABILITAREA CAPACITATILOR


DE PRODUCTIE SI TRATARE SI POMPARE A APEI
PENTRU AGLOMERAREA TURNU MAGURELE TR
CL-3 si REZERVOR SUPRATERAN-2-3000mc G.A.
ODAIA
TURNU MAGURELE, JUD. TELEORMAN
= NCERCRI DISTRUCTIVE - CAROTE =

Beneficiar: SC APA SERV SA ALEXANDRIA-TELEORMAN

Timioara, DECEMBRIE, 2015

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. |1


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

COLECTIV DE ELABORARE

Prof. dr. ing. Valeriu STOIAN _________________

As. dr. ing. Dan DIACONU _________________

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. |2


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

BORDEROU

Foaie de capt

Colectiv de elaborare

Borderou
1. Introducere
2. Procedura de ncercare
3. ncercri efectuate
4. Concluzii
Anexa
A. Condiii de ncadrare a betonului n clas
B. Breviar foto
C. Buletine de laborator

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 3


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

1. Introducere

n conformitate cu obiectivul comenzii au fost efectuate ncercri distructive de


prelevare carote cu scopul de a determina calitatea betonului din elementele de rezisten
ale construciilor situata n localitatea Turnu Magurele, judeul Teleorman, la solicitarea
beneficiarului SC APA SERV SA ALEXANDRIA-TELEORMAN.
Au fost respectate prevederile normativelor: NE 012/1, NE 012/2-2010, SR EN
12504-1:2009, NP 137-2014 - NORMATIV PENTRU EVALUAREA IN-SITU A
REZISTENEI BETONULUI DIN CONSTRUCIILE EXISTENTE. EXEMPLE DE
APLICARE.
.
2. Procedura de ncercare

Consideraii generale
Incercarile prin extrageri de carote, sunt incercri distructive prin efectul pe care il
au asupra betonului din elementul examinat si se efectueaz in conformitate cu SR
EN12504-1 si NP 137-2014.
Carotele nu reprezint echivalentul pentru betonul din lucrare, al unei epruvete
turnate, de aceiasi form si dimensiune din cauza distrugerilor in structura betonului ce au
loc atat pe suprafeele laterale cat si pe cele de capt ale carotei, in timpul operaiei de
extragere si prelucrare.
Pentru obinerea rezistenei echivalente unui cub, cu latura de 15 cm, din acelasi
beton, este necesar aplicarea unor factori de corecie, care in cont de aceste degradri.
Scopul evalurii rezistenei la compresiune in-situ a betonului dintr-o structur sau din
elemente prefabricate din beton influeneaz planificarea zonelor de incercare. Se
identific una sau mai multe zone de incercare si in limitele fiecrei zone de incercare, se
alege un numr de poziii de incercare. Alegerea mrimii poziiilor de incercare depinde de
metoda de incercare folosit. Numrul rezultatelor de incercare dintr-o zon de incercare
influeneaz gradul de incredere al evalurii.
In evaluarea rezistenei la compresiune in-situ trebuie luat in considerare faptul c
cea mai sczut rezistena a betonului este de obicei in apropierea suprafeei elementului
structural, rezistena crescand odat cu cresterea adancimii fa de suprafa. De
asemenea odat cu inlimea betonului turnat, rezistena in-situ descreste ctre partea
superioar a unui element turnat chiar si pentru plci, si poate fi cu pan la 25 % mai mic
in extremitatea superioar decat in miezul betonului. Betonul de rezisten sczut este
adesea concentrat la o distan de 300 mm sau de 20% de partea superioar a inlimii
elementului (se alege valoarea mai mic).
In cazurile in care trebuie evaluat capacitatea portant a unei structuri existente,
incercrile trebuie s fie concentrate asupra betonului care este reprezentativ pentru cele
mai solicitate pri ale structurii. Cu toate acestea, luarea probelor nu trebuie s afecteze
in mod nefavorabil capacitatea portant.
Selectarea zonelor de extragere a carotelor se va face inand seama de
urmtoarele criterii:
- amplasarea in zonele ce prezint interes din punct de vedere al controlului calitii
betonului;
- trebuie evitat, pe cat este posibil prelevarea carotelor prin armturi;

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 4


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

- indeprtarea de zonele in care pot fi intersectate armturi (aceste zone pot fi stabilite
avand la baza proiectul si se verific cu ajutorul msurtorilor nedistructive, metode
electomagnetice);
- amplasarea in axa de simetrie sau cat mai aproape de aceasta a locului de extracie, la
elemente verticale (stalpi);
- amplasarea in zonele cu nivel redus de solicitare a betonului;
- in cazul existenei prealabile a unor incercri nedistructive, de control a calitaii betonului,
locul extragerii carotelor va ine seama de rezultatele msurtorilor nedistructive, astfel
incat rezultatele s fie reprezentative pentru betonul din elementul examinat.
Carotele extrase din zone cu defecte locale (vizibile) nu pot fi utilizate decat la
precizarea formei si a adancimii defectului examinat. Carotele cu neomogeniti
importante in seciune sau fisurate nu pot fi utilizate la determinarea rezistenei betonului
din element.
La aceasta metod, precizia de incercare depinde de respectarea unor tehnici de
extragere, astfel:
- direcia de extragere a carotelor trebuie s fie riguros perpendicular pe faa de atac a
carotezei, astfel incat carotele s nu sufere nicio degradare; in vederea asigurrii
perpendicularitii direciei de tiere pe faa de atac, se recomand testarea adecvat a
carotezei si incastrarea ei corespunztoare in element;
- pe cat este posibil se va evita extragerea carotelor pe suprafaa de turnare sau in
vecintatea ei; se vor prefera extragerile de carote de pe feele verticale cofrate, cu centrul
carotei la cel puin 15-20 cm de faa de turnare; in cazul in care nu se dispune de
asemenea suprafee, se admit incercrile pe suprafeele de turnare;
- se recomand utilizarea de coroane diamantate cu uzur nul sau redus, pentru
limitarea degradrilor structurale pe care le sufer betonul din carot, cat si cel din zona
adiacent a elementului; nu se recomand utilizarea coroanelor diamantate cu un grad de
uzur mai mare de 50%, gradul de uzur se determin prin compararea vitezei de
inaintare a coroanei diamantate testat cu cea a unei coroane diamantate noi; Gradul de
uzur de 50% corespunde reducerii la jumtate a vitezei de inaintare fa de cea a unei
coroane diamantate noi;
- pe tot timpul carotrii se va asigura rcirea corespunztoare a coroanei diamantate si a
betonului cu ap pentru a se evita degradarea excesiv prin inclzire a acestora;
- se interzice utilizarea coroanelor, din carborundum, indiferent de gradul lor de uzur, la
betoanele preparate cu agregat cuaros;
- in cazul in care grosimea elementului incercat este redus (sub 30 cm), se recomand
extragerea carotei pe toat grosimea elementului si fracionarea ei ulterioar prin tiere.
Aceast procedur asigur un paralelism mai bun al feelor de capt;
- in cazul in care grosimea elementului incercat este mare (peste 30 cm), este necesar
desprinderea epruvetei de pe fund prin acionarea in consol a carotei cu o parghie sau
pan, in sanul produs prin carotare. Se va urmri obinerea unor suprafee de capt cu
denivelri minime (sub 2 cm).
- nu se admit pentru incercare carote ce conin armturi longitudinale sau inclinate la mai
puin de 45 fa de axa carotei.
- transportul si manipularea de la locul de extracie, la locul de pstrare si incercare,
trebuie s se fac in condiiile care s impiedice degradarea carotei.

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 5


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

Diametrul carotei
Diametrul carotei influeneaz rezistena msurat si variabilitatea rezistenei.
Rezistena unei carote forate orizontal cu diametrul de 100 mm si o inlime egal cu
diametrul corespunde rezistenei epruvetelor cubice cu o dimensiune a laturii de 150 mm.
In carotele cu diametre mai mici de 100 mm si l/d = 1, variabilitatea rezistenei este,
in general, mai mare. Din acest motiv, la carotele de 50 mm este recomandat utilizarea
unui numr de trei ori mai mare de carote decat atunci cand incercrile se efectueaz pe
carote cu diametrul de 100 mm, cu o interpolare liniar pentru diametrele cuprinse intre
100 mm si 50 mm.
Variabilitatea rezistenei msurate creste odat cu descresterea diametrului.
Carotele cu un diametru mai mic de 50 mm (micro-carote) necesit proceduri care nu sunt
acoperite de prezentul normativ.

Raport lungime/diametru
Raportul lungime/diametru influeneaz rezistena msurat. Rezistena descreste
pentru rapoartele l/d >1 si creste pentru rapoartele l/d <1. Acest fapt se datoreaz, in
principal, presiunii exercitate de platanele masinii de incercare.

Planeitatea extremittilor carotei


Abaterea de la planeitate diminueaz rezistena msurat. Tolerana pentru
planeitate trebuie s fie aceeasi ca pentru epruvetele standard, asa cum este specificat
in EN 12390-1.

Pregtirea extremittilor carotei


Stratul de rezisten mic genereaz o diminuare a rezistenei. Straturile subiri din
mortar de rezisten mare sau din sulf de rezisten mare nu influeneaz semnificativ
rezistena. Se recomand rectificarea acestor extremiti.

Efect al carotrii
Operaiile de carotare pot produce deteriorri la betonul tanr sau la betonul slab
calitativ si in mod normal, nu se pot observa efectele pe suprafaa decupat. O carot
poate fi calitativ mai slab decat un cilindru din acelasi beton turnat, deoarece suprafaa
unei carote include fragmente tiate ale granulelor de agregat, care pot s fie reinute pe
suprafa numai prin aderena matricei de legtur. Este foarte probabil ca aceste
particule s contribuie in mic msur la rezistena carotei.

Armtur
Carotele folosite la msurarea rezistenei betonului nu trebuie s conin bare de
armtur. Atunci cand acest lucru nu se poate evita, se asteapt s apar o diminuare a
rezistenei msurate la o carot care conine armtur (altfel decat de-a lungul axei sale).
Orice carot care conine bare de armare in sau aproape de axa longitudinal nu este
potrivit pentru incercarea de rezisten.

Numrul de carote
Numrul carotelor extrase va fi ales in funcie de urmtoarele criterii:
- scopul examinrii (evaluarea structurilor existente din beton, determinarea calitii
betonului din construcii noi, in cazul in care exist dubii privind calitatea, neconformitatea

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 6


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

betonului la staii etc.). In primul caz numrul de probe va fi stabilit de expert iar in cazul
construciilor noi de ctre proiectant sau expert si se recomand ca numrul de probe s
fie cel puin egal cu cel recomandat in cazul prelevrii probelor la locul de turnare*.
- numrul elementelor investigate;
- variaiile locale ale calitii betonului de la element la element si in interiorul aceluiasi
element;
- gradul si modul de solicitare a elementului;
- amploarea avariilor produse;
- diametrul carotelor;
- modalitatea de evaluare a rezistenei betonului utilizand incercarea carotelor (metoda
independent, corelarea cu metode indirecte).

*Not: Numrul de carote extrase dintr-o structur va ine seama de necesitatea de a


calcula o rezisten care s caracterizeze o zon specific, (o populaie) distinct a
structurii (de ex. mulimea carotelor care caracterizeaz, in funcie de situaie, fie aceiasi
clas de beton, fie un nivel dat al construciei, fie un acelasi tip de element).

Mrimea carotelor
a. Diametrul d al carotei ce se extrage depinde de urmtoarele elemente:
- dimensiunea maxim a agregatului;
- distana minim intre armturi in zona de extracie;
- diametrul interior al cuitelor de tiere.
- rezervele de rezistena sau nivelul de solicitare, in zona de extracie;
Se recomand ca diametrul carotei s fie d=100 mm. Cand nu se pot extrage
carote avand acest diametru (de exemplu din cauza aglomerrilor de armatur sau cand
este imposibil s se obin rapoarte intre inalimea carotei si diametrul mai mari de 1) se
accept si carote avand diametre mai reduse.
In raport cu dimensiunea maxim a agregatului max.agr., se recomand ca diametrul
carotei, d s fie de minimum trei ori mai mare si nu trebuie s fie mai mic de dou ori decat
dimensiunea maxim a agregatului.

d 3 max.agr.

In raport cu distana intre armturi a (in cm), in zona de extracie, se recomand


respectarea relaiei:

d a-arm.- 2 tcut.- 3

unde,
arm. = diametrul armturii in zona de extragere, in cm;
tcut. = grosimea coroanei diamentate a cuitului cu care se taie carota, in cm.

In aprecierea slbirii maxime admise se va ine seama c, de regul, carotele nu


sunt extrase pe toat adancimea elementului iar prin completarea golului produs prin
forare este posibil ca s se realizeze numai refacerea parial a seciunii slbite.

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 7


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

b. Lungimea carotei incercate distructiv l (in cm) este recomandabil s fie egal cu
diametrul si in orice caz trebuie s fie cuprins intre limitele:

d l 2d

c. Coeficientul de variaie a rezistenei obinute pe carote in cazul incercrii intr-un


singur laborator este de 3,2%, respectiv de 4,7%, pentru incercri inter-laboratoare pentru
betoane avand rezistene intre 32 MPa si 48 MPa. In cazul incercrii a dou probe din
acelasi beton rezistenele individuale nu sunt mai mari de 9%, fa de medie in cazul
incercrii intr-un singur laborator, respectiv 13% pentru incercri inter-laboratoare.

Pregtirea carotelor inainte de incercare


Dup ce carotele au fost extrase acestea se sterg de ap iar suprafaa umed
datorit rcirii cu ap din timpul extragerii trebuie s se lase la uscat nu mai mult de o or
de la extragere. Se introduc carotele in saci de plastic sau in containere neabsorbante
astfel incat s nu se reduc umiditatea. Se menin carotele la temperatura mediului, ferite
de contactul direct cu soarele. Carotele se vor transporta la laborator cat mai repede
posibil. Dac umiditatea betonului carotelor trebuie s fie similar cu cea a betonului din
lucrare, carotele se menin in sacii de plastic pan in momentul in care se realizeaz
prelucrarea carotelor la capete, perioada de scoatere din sacii de plastic pan la incercare
nu va depasi 2 ore.
Dac se utilizeaz ap in timpul prelucrrii capetelor, aceste operaiuni trebuie
efectuate cat de repede posibil si nu mai tarziu de 2 zile de la extragerea carotelor. Dup
prelucrarea capetelor*) se sterg probele, se las s se usuce si se introduc in saci de
plastic. Se va minimiza durata expunerii cu ap in timpul prelucrrii capetelor. Carotele vor
rmane in sacii de plastic pentru cel puin 5 zile dup ultimul contact cu ap, dac
nu exist alte specificaii privind efecturea incercrilor. Dac probele nu sunt meninute in
saci, ci in condiii de laborator timp de minimum 3 zile se consider uscate in aer. In cazul
in care se cere ca incercarea carotelor s se fac in condiii de saturare a probelor
acestea vor fi meninute cel puin 48 de ore in ap la temperatura de (20 2)C inainte de
incercare.

*)NOTA: Obinerea feelor de capt plane, paralele intre ele si perpendiculare pe


generatoare (SR EN 12390-3) este o condiie principal a corectitudinii incercrii. Cand
feele de capt rezult plane si paralele direct dup operaia de tiere (sunt feele cofrate
ale betonului), rezistenele obinute la incercarea carotelor sunt maxime, intrucat nicio
degradare a suprafeei betonului nu s-a produs prin prelucrrii mecanice ale suprafeelor
de capt. Dac suprafeele de capt nu rezult plane si perpendiculare pe generatoare
dup tiere, exist posibiliti de prelucrare a acestor suprafee:
- polizarea suprafeelor de capt;
- tierea suprafeei sau suprafeelor de capt;
- completarea zonelor de capt cu material liant de adaos pan la obinerea unei suprafee
plane, perpendiculare pe generatoare
Polizarea suprafeelor de capt se face cu ajutorul unor materiale abrazive
acionate electro-mecanic. Se recomand ca pe parcursul operaiei de polizare s se
practice rcirea cu ap a betonului si a discului. Se admit pentru polizare, carote cu

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 8


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

denivelri maxime de 2...3 mm. Tierea carotelor se face cu fierstru electric, prevzut
cu cuite diamantate, sub jet de ap de rcire.
Stratul de completare utilizat pentru nivelarea suprafeelor de capt trebuie s aib
urmtoarele caracteristici:
- bun aderen la beton, astfel incat ruperea la traciune a unei epruvete s se fac in
afara lipiturii;
- modulul de elasticitate apropiat de cel al betonului;
- rezistena la compresiune apropiat de a betonului incarcerat;
- viteza ridicat de intrire;
- grosimea maxim de 1 cm.
Se recomand urmtoarele straturi de nivelare:
- mortar epoxidic;
- mortar de ciment;
- past de sulf.
In cazul utilizrii mortarului de ciment, ca strat de nivelare, se recomand
meninerea in ap timp de minimum 24 de ore a carotei inainte de aplicarea nivelrii, si
alte 48 de ore inainte de incercare, incepand de la o zi dup aplicarea stratului de
nivelare.Trebuie avut in vedere si in acest caz influena umiditii asupra rezistenei
obinute.

Incercarea carotelor, determinarea rezistenei la compresiune


Incercarea la compresiune se efectueaz in conformitate cu SR EN 12390-3
utilizand o masin de incercat in conformitate cu SR EN 12390-4, determinandu-se
rezistena la compresiune, fcar. = Fcar/Acar pentru fiecare prob prin imprirea forei
maxime, F la aria seciunii carotei, Acar calculat pe baza diametrului mediu, exprimand
rezultatele la cea mai apropiat valoare de 0,5 MPa (N/mm2).
Rezistena obinut prin incercarea direct a unei carote, la pres, la compresiune,
nu reprezint rezistena betonului la compresiune in structur, definit ca rezistena unui
cub de 150 mm, confecionat din acelasi beton cu betonul din lucrare si pstrat in condiii
standard sau in condiiile similare cu cele ale structurii.
Factorii principali care determin diferenele sunt:
- degradarea unui strat de beton adiacent suprafeei laterale a carotei datorit operaiei de
carotare;
- degradarea unui strat de beton adiacent suprafeelor de capt a carotei, prin operaia de
tiere transversal, sau neuniformitatea de transmitere a sarcinii la capetele rupte de pe
fund cu pene sau leviere;
- existena unui strat intermediar intre platanele presei si carot cu proprieti diferite de
cele ale betonului;
- existena unei zveltei definite ca raport intre inlimea carotei si diametrul, variabile si
diferite de valoarea caracteristic a rezistenei cubului.
In cazul in care raportul intre inlime si diametrul este 2 rezultatele pot fi
comparate cu rezistena cilindric, iar in cazul in care raportul este 1, rezultatele pot
fi comparate cu rezistena cubic.
Determinarea rezistenei dintr-un element fis, respectiv echivalena cu rezistene
obinute pe epruvete de forma cubic cu latura de 150 mm se face cu relaia:

fis=a.b.c.e.g.fcar

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 9


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

in care:
a= coeficient de corecie ce ine seama de influena diametrului carotei (Tabelul 7.1);
b= coeficient de corecie ce ine seama de raportul h/d intre inlime si diametru (Tabelul
7.2);
c= coeficient de corecie ce ine seama de influena stratului degradat (Tabelul 7.3);
e= coeficient de corecie ce ine seama de influena naturii stratului de adugat pentru
prelucrarea suprafeei (Tabelul 7.4);
g= coeficient ce ine seama de umiditate (Tabelul 7.5) ;
fcar. = Fcar/Acar. Rezistena carotelor la compresiune,
fcar. este rezistena la compresiune, in megapascali sau newtoni pe milimetri ptrai;
Fcar este fora maxim la cedare, in newtoni;
Acar este seciunea transversal a epruvetei in milimetri ptrai.

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 10


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

OBSERVAII:
- cand carotele sunt incercate la o alt varst a betonului diferit fa de cea de la 28 de
zile si se cere deducerea rezistenei corespunztoare la 28 de zile trebuie aplicai
coeficieni de corecie care depind de tipul de ciment si de viteza de intrire a acestuia.
Coeficienii de corecie h, sunt subunitari la valori ale betonului mai mari de 28 de zile, iar
valorile lor trebuie s in seama de capacitatea mai mare de crestere in timp a
rezistenelor cimenturilor cu adaosuri in special de zgur. Orientativ, la o vechime a
betonului de peste 1 an se pot considera urmtoarele valori ale coeficienilor: 0,9 pentru
cimenturi fr adaosuri, 0,85 pentru cimenturi avand sub 20% adaosuri, si 0,80 pentru
cimenturi cu peste 21% adaosuri. In cazul varstei mai mici a betonului sunt necesare date
de la productorul de beton care este obligat s determine viteza de intrire a betonului
(raportul intre rezistena la compresiune la 2 zile si respectiv la 28 de zile) in conformitate
cu reglementrile actuale.
- in cazul in care carotele conin una sau mai multe armturi perpendiculare pe axa
acestora trebuie aplicat la valoarea lui fis un coeficient supraunitar care se poate calcula,
astfel:

h=1.0 + (1.5 arm. * dr / d * l)

in care:
arm. - diametrul armturii
dr - distana de la axul barei pan la cel mai apropiat capt al carotei
d - diametrul carotei
l - inlimea carotei

Evaluarea rezistenei caracteristice la compresiune in-situ prin ncercarea carotelor

Epruvete
Carotele trebuie extrase, examinate si pregtite n conformitate cu SR EN 12504-1
si ncercate n conformitate cu SR EN 12390-3. Carotele trebuie pstrate n condiii de
laborator timp de cel puin 3 zile nainte de ncercare, exceptnd cazurile cnd acest lucru
nu este posibil. Dac, din motive practice, cele 3 zile de pstrare nu sunt realizabile, se
nregistreaz perioada de pstrare, dac este cazul. Influena acestei abateri de la
procedura standardizat trebuie evaluat.

Numr de epruvete de ncercat


Numrul de carote care urmeaz s fie extrase dintr-o zon de ncercare trebuie
determinat n funcie de volumul de beton considerat si de scopul ncercrii carotelor.
Fiecare poziie de ncercare cuprinde o carot.
Pentru evaluarea rezistenei la compresiune in-situ, din motive statistice si de
siguran, se recomand s fie utilizate pe ct posibil, ct mai multe carote.
O evaluare a rezistenei la compresiune in-situ pentru o anumit zon de ncercare
trebuie s se bazeze pe cel puin 3 carote.
Trebuie luate n considerare toate implicaiile structurale ce rezult din extragerea
carotelor, a se vedea EN 12504-1.

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 11


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

Evaluare
Rezistena caracteristic la compresiune in-situ se evalueaz utiliznd fie
abordarea A, fie abordarea B.
Abordarea A se aplic atunci cnd sunt disponibile cel puin 15 carote.
Abordarea B se aplic atunci cnd sunt disponibile 3 pn la 14 carote.
Aplicabilitatea celor dou abordri la evaluarea rezistenei betonului din structurile
existente, despre care nu exist cunostine prealabile, trebuie precizat la locul de
utilizare.
Abordarea A
Rezistena caracteristic in-situ estimat a zonei de ncercare este cea mai mic
dintre valorile:

fck ,is = fm(n),is - k2 x s


sau
fck ,is = fis,min + 4

unde:
s - este abaterea standard a rezultatelor ncercrii sau 2,0 N/mm2, indiferent care valoare
este mai mare;
k2 - se va consider o valoare de 1,48.

Clasa de rezisten se obine din tabelul 6.1, utiliznd rezistena caracteristic in-
situ estimat.

NOTA 1 Estimarea rezistenei caracteristice utiliznd cel mai mic rezultat al


ncercrii pe carote trebuie s reflecte certitudinea c cel mai mic rezultat al ncercrii pe
carote reprezint cea mai mic rezisten din structur sau elementul component
considerat().

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 12


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

NOTA 2 Atunci cnd distribuia rezistenei carotei poate proveni de la dou


populaii, zona de ncercare poate fi divizat n dou zone de ncercare.

Abordarea B
Rezistena caracteristic in-situ estimat a zonei de ncercare este cea mai mic
dintre valorile:

fck ,is = fm(n),is - k


sau
fck ,is = fis,min + 4

Limita k depinde de numrul n de rezultate ale ncercrii, valoarea adecvat fiind


selectat din tabelul 8.1.

NOT Datorit incertitudinii asociate unui numr mic de rezultate ale ncercrii si
a necesitii de a furniza acelasi nivel de ncredere, aceast abordare ofer estimri ale
rezistenelor caracteristice care sunt, n general, mai mici dect cele obinute din mai multe
rezultate de ncercare. Atunci cnd aceste estimri ale rezistenei caracteristice in-situ
sunt considerate ca fiind prea larg estimate, se recomand extragerea mai multor carote
sau folosirea unei tehnici combinate. Din acest motiv, aceast abordare nu trebuie utilizat
n cazurile de contestaie privind calitatea betonului, bazate pe datele din ncercrile
standardizate.

3. ncercri efectuate

S-au efectuat ncercri distructive de prelevare carote cu scopul de a determina


calitatea betonului din elementele de rezisten ale construciilor situate n localitatea
Turnu Magurele, judeul Teleorman.

Pentru determinarea calitii betonului din elementele de rezisten ale construciilor


analizate, au fost prelevate carote pentru fiecare element analizat (vezi anexa foto),
fcndu-se o interpretare statistic a datelor obinute.

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 13


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

Figura 1 Prelevare carote

Probele obinute au fost prelucrate conform normativului NP 137-2014, suprafeele


n contact cu platanele presei fiind finisate cu rin epoxidic.

Figura 2 Carotele pregtite pentru testare

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 14


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

Pentru determinarea forei de cedare la compresiune, epruvetele au fost ncercate


la presa hidraulic automat de 3000 kN din cadrul laboratorului de gradul I autorizat al
Facultii de Construcii din Timioara.

Figura 3 Presa hidraulic automat

Interpretarea datelor, n vederea stabilirii clasei betonului turnat n elementele


analizate, este prezentat n buletinele de ncercare din anex.

Figura 4 Testarea carotelor la compresiune

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 15


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

4. Concluzii
Analiza rezultatelor obinute a condus la identificarea urmtoarelor clase de beton:
C20/25, C25/30 i C30/37 (dup cum se vede n tabelul de mai jos).

fis, min = Rmin fm(n), is = Rmed


Elementele testate Obs.
[N/mm2] [N/mm2]
*cumulat verifica clasa
Zona 1 (obiectiv 4-6)
prevazuta C30/37
- diafragma axe 4-G;F
32,12 47,64 (pentru diafragma axe
- diafragma axe 2-A;B
2-A;B s-a obtinut clasa
- radier axe 1-C;D
C25/30)
Zona 2 (obiectiv 9)
* cumulat verifica clasa
- grinda axe B-5;6 45,68 51,00
prevazuta C30/37
- diafragma axe C-4;5
* cumulat verifica clasa
Zona 3 (obiectiv 8)
47,40 47,64 prevazuta in proiect
- diafragma cota +6.65 axe 5-A;C
C25/30
Zona 4 (rezervor 2)
* cumulat verifica clasa
- perete ext. axe 8-F;G
C30/37 (pentru placa si
- perete int. axe 1-F;G 29,81 41,99
stalp s-a obtinut clasa
- placa axe 4;5-D;E
C20/25)
- stalp axe 4-D
* pentru valori cuprinse ntre condiiile de verificare i cele de neverificare a clasei betonului, rmne
la latitudinea expertului ncadrarea betonului n clas

De subliniat faptul c valorile medii ale rezistenelor (fm(n),is) definesc marca


betonului, pe cnd valorile minime ale rezistenelor (fis,min) definesc clasa betonului.

n urma inspeciei vizuale a structurii cldirii analizate s-a observat prezena


multiplelor zone cu segregri, ceea ce ntrete ideea unor clase de beton diminuate ca
urmare a punerii n oper defectuoase a betonului. De asemenea, carotele extrase

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 16


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

prezentau pori n structura lor, prin urmare betonul analizat nu a fost vibrat corespunztor
la turnare sau a fost adaugata apa pentru corectia lucrabilitatii.

Timioara, decembrie 2015 ntocmit,


Prof. dr. ing. Valeriu STOIAN

As. dr. ing. Dan DIACONU

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 17


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

ANEXA

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 18


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

B. BREVIAR FOTO

PRELEVARE EPRUVETE

PREGTIRE EPRUVETE

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. | 19


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

NCERCARE EPRUVETE

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. | 20


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCTII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCARI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MLPAT NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950
Buletin de ncercare nr. 572 / 04.12.2015

Tema: EXTINDEREA SI REABILITAREA CAPACITATILOR DE


PRODUCTIE SI TRATARE SI POMPARE A APEI PENTRU
AGLOMERAREA TURNU MAGURELE TR CL-3
Beneficiar: SC APA SERV SA ALEXANDRIA-TELEORMAN
Adresa: -
Responsabil tem: Prof. dr. ing. Corneliu BOB

DETERMINAREA CARACTERISTICILOR BETONULUI

n conformitate cu Normativul NP137:2014

- dimensiuni epruvete:

Denumire nlime Diametru (sus-jos)


Nr.
Crt. Elem. Epruvet H1(mm) H2(mm) H3(mm) S1(mm) S2(mm) S3(mm) J1(mm) J2(mm) J3(mm)
1 P1.1 93,90 93,60 93,10 58,20 58,00 57,60 58,20 58,30 58,50
Obiectiv 4-6

2 P1.2 91,10 91,40 91,20 58,50 58,50 58,40 58,40 58,50 58,50
3 P2.1 102,80 102,00 101,90 58,50 58,40 58,50 58,60 58,30 58,50
4 P2.2 98,30 98,20 98,50 58,60 58,40 58,40 58,20 58,40 58,50
5 P3 119,50 119,20 119,10 58,50 58,50 58,30 58,20 58,50 58,30
Obiectiv 9

6 P4 121,00 121,00 120,80 58,30 58,20 58,30 58,60 58,50 58,50


7 P5.1 109,10 109,20 109,00 58,10 58,30 58,30 58,20 58,20 58,10
8 P5.2 112,70 112,90 112,80 58,20 58,00 58,10 58,20 58,20 58,20
Obiectiv

9 P6.1 88,90 88,30 87,90 58,50 58,40 58,30 58,50 58,50 58,30
8

10 P6.2 87,50 87,50 87,50 58,40 58,30 58,30 58,40 58,50 58,50
11 P6.3 95,60 95,20 94,90 58,40 58,50 58,40 58,50 58,40 58,30

Carotele P1.1 si P1.2 sunt prelevate din diafragma situata intre axele 4-G;F.
Carotele P2.1 si P2.2 sunt prelevate din diafragma situata intre axele 2-A;B.
Carota P3 este prelevata din radierul situat intre axele 1-C;D.
Carota P4 este prelevata din grinda situata intre axele B-5;6.
Carotele P5.1 si P5.2 sunt prelevate din diafragma situata intre axele C-4;5.
Carotele P6.1, P6.2 si P6.3 sunt prelevate din diafragma situata la cota
+6.65m intre axele 5-A;C.

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 1


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCTII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCARI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MLPAT NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950
Buletin de ncercare nr. 572 / 04.12.2015

- interpretare primar a datelor:

nlime Diametru fcar fcor,v COEFICIENI DE CORECIE fis,cub


medie mediu Raport Arie Forta
h(mm) d(mm) h/d (mm2) (N) (N/mm )
2
(N/mm )
2
a b c e g (N/mm )
2

93,53 58,13 1,61 2654,24 142300 53,61 42,89 1,050 1,203 1,06 1 0,96 55,13
91,23 58,47 1,56 2684,77 139200 51,85 41,48 1,050 1,197 1,06 1 0,96 53,05
102,23 58,47 1,75 2684,77 82700 30,80 24,64 1,050 1,220 1,06 1 0,96 32,12
98,33 58,42 1,68 2680,18 94500 35,26 28,21 1,050 1,212 1,06 1 0,96 36,53
119,27 58,38 2,04 2677,12 153800 57,45 45,96 1,050 1,250 1,06 1 0,96 61,38
120,93 58,40 2,07 2678,65 149400 55,77 44,62 1,050 1,250 1,06 1 0,96 59,59
109,10 58,20 1,87 2660,33 115200 43,30 34,64 1,050 1,234 1,06 1 0,96 45,68
112,80 58,15 1,94 2655,76 119300 44,92 35,94 1,050 1,243 1,06 1 0,96 47,73
88,37 58,42 1,51 2680,18 124800 46,56 37,25 1,050 1,191 1,06 1 0,96 47,40
87,50 58,40 1,50 2678,65 126400 47,19 37,75 1,050 1,190 1,06 1 0,96 48,00
95,23 58,42 1,63 2680,18 123500 46,08 36,86 1,050 1,206 1,06 1 0,96 47,50

Pentru ncercri s-a utilizat presa hidraulic automat de 3000 kN.

OBSERVAII: - Carotele au fost extrase perpendicular pe direcia de turnare


a betonului;
- Feele de capt ale epruvetelor au fost lefuite mecanic i
corectate cu rin epoxidic;
- Carotele NU au avut nicio bar de armtur;
- Repr = fcar rezistena epruvetelor calculat ca Fcar / Acar
- Rezisteele caracteristice se diminueaz cu 20 % deoarece
betonul turnat n elementele analizate are o vechime mai
mare de 1 an: fcor,v = fcar * 0.80 [N/mm2] corecie de vrst
- Determinarea rezistenei dintr-un element fis, respectiv
echivalena cu rezistene obinute pe epruvete de forma
cubic cu latura de 150 mm se face cu relaia:

fis,cub = a.b.c.e.g.fcor,v

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 2


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCTII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCARI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MLPAT NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950
Buletin de ncercare nr. 572 / 04.12.2015

n urma prelucrrii statistice a datelor experimentale rezult:


Pentru betonul turnat in elementele de la obiectivul 4-6

k
f is
Rezistena medie : f m (n ),is = 1
= 47,64 N/mm2;
k

( f is f m (n ),is )
k 2

1
Abaterea medie ptratic: SD = =12,63;
k 1
SD
Coeficientul de variaie: CV = x100 =26.52%
f m (n ),is

Rezistena minima: fis,min = 32,12 N/mm2

Vom face verificare pentru clasa de beton prevazuta in proiect C30/37 (Bc37,
B450):

Conform noului normativ NP 137:2014, evaluarea rezistenei caracteristice la


compresiune se va face utiliznd abordarea B ntruct avem un numr de
epruvete cuprins ntre 3 i 14. Astfel, rezistena caracteristic in-situ estimat
a zonei de ncercare este cea mai mic dintre valorile:

fck ,is = fm(n),is - k


sau
fck ,is = fis,min + 4

Limita k depinde de numrul n de rezultate ale ncercrii, valoarea adecvat


fiind selectat din tabelul 8.1 din normativ.

Pentru obiectivul 4-6 s-a dispus de un numar de 5 carote.

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 3


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCTII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCARI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MLPAT NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950
Buletin de ncercare nr. 572 / 04.12.2015

fck ,is = fm(n),is k = 47,64 7 = 40,64 N/mm2


min => fck ,is = 36,12 N/mm2
fck ,is = fis,min + 4 = 32,12 + 4 = 36,12 N/mm2

Conform tabelului 6.1 din SR EN 206-1 (preluat in NP 137:2014), rezistena


caracteristic la compresiune minim corespunztoare clasei verificate
C30/37 (Bc37, B450) este:

fck ,is,cub = 31 N/mm2 < fck,isfinal = 36,12 N/mm2

=> betonul din zona analizata se incadreaza in clasa C30/37

Vom face si o analiza separata a carotele P2.1 si P2.2 prelevate din


diafragma situata intre axele 2-A;B deoarece rezistentele la compresiune
obtinute sunt iesite din campul de valori al celorlalte carote analizate, fiind
mai mici.
k
f is
Rezistena medie : f m (n ),is = 1
= 34,32 N/mm2;
k

Rezistena minima: fis,min = 32,12 N/mm2

Aproximam limita k ca fiind egala cu 7.

fck ,is = fm(n),is k = 34,32 7 = 27,32 N/mm2


min => fck ,is = 27,32 N/mm2
fck ,is = fis,min + 4 = 32,12 + 4 = 36,12 N/mm2

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 4


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCTII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCARI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MLPAT NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950
Buletin de ncercare nr. 572 / 04.12.2015

Conform tabelului 6.1 din SR EN 206-1 (preluat in NP 137:2014), rezistena


caracteristic la compresiune minim corespunztoare clasei C25/30 (Bc30,
B400) este:

fck ,is,cub = 26 N/mm2 < fck,isfinal = 27,32 N/mm2

=> betonul din zona de unde au fost extrase carotele P2.1 si P2.2
se incadreaza in clasa C25/30

CONCLUZII: analiznd cumulat rezultatele conform normativului NP


137:2014, betonul studiat se ncadreaz in clasa C30/37 (Bc37, B450).

- analiznd independent cele dou carote P2.1 si P2.2 prelevate


din diafragma situata intre axele 2-A;B, se observ c betonul verificat se
ncadreaz n clasa C25/30.

De altfel la pregatirea carotelor pentru incercare s-a constatat un grad ridicat


de pori in structura betonului, prezenti ca urmare a unei puneri in opera
necorespunzatoare a betonului.

Pentru betonul turnat in elementele de la obiectivul 9


k
f is
Rezistena medie : f m (n ),is = 1
= 51,00 N/mm2;
k

( f is f m (n ),is )
k 2

1
Abaterea medie ptratic: SD = =7,51;
k 1
SD
Coeficientul de variaie: CV = x100 =14.73%
f m (n ),is

Rezistena minima: fis,min = 45,68 N/mm2

Vom face verificare pentru clasa de beton prevazuta in proiect C30/37 (Bc37,
B450):

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 5


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCTII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCARI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MLPAT NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950
Buletin de ncercare nr. 572 / 04.12.2015

Conform noului normativ NP 137:2014, evaluarea rezistenei caracteristice la


compresiune se va face utiliznd abordarea B ntruct avem un numr de
epruvete cuprins ntre 3 i 14. Astfel, rezistena caracteristic in-situ estimat
a zonei de ncercare este cea mai mic dintre valorile:

fck ,is = fm(n),is - k


sau
fck ,is = fis,min + 4

Limita k depinde de numrul n de rezultate ale ncercrii, valoarea adecvat


fiind selectat din tabelul 8.1 din normativ.

Pentru obiectivul 9 s-a dispus de un numar de 3 carote.

fck ,is = fm(n),is k = 51,00 7 = 44,00 N/mm2


min => fck ,is = 44,00 N/mm2
fck ,is = fis,min + 4 = 45,68 + 4 = 49,68 N/mm2

Conform tabelului 6.1 din SR EN 206-1 (preluat in NP 137:2014), rezistena


caracteristic la compresiune minim corespunztoare clasei verificate
C30/37 (Bc37, B450) este:

fck ,is,cub = 31 N/mm2 < fck,isfinal = 44,00 N/mm2

=> betonul din zona analizata se incadreaza in clasa prevazuta in proiect


C30/37

CONCLUZII: analiznd cumulat rezultatele conform normativului NP


137:2014, betonul studiat se ncadreaz in clasa prevazuta in proiect C30/37
(Bc37, B450).

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 6


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCTII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCARI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MLPAT NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950
Buletin de ncercare nr. 572 / 04.12.2015

Pentru betonul turnat in elementele de la obiectivul 8

k
f is
Rezistena medie : f m (n ),is = 1
= 47,64 N/mm2;
k

( f is f m (n ),is )
k 2

1
Abaterea medie ptratic: SD = =0,32;
k 1
SD
Coeficientul de variaie: CV = x100 =0.67%
f m (n ),is

Rezistena minima: fis,min = 47,40 N/mm2

Vom face verificare pentru clasa de beton prevazuta in proiect C25/30 (Bc30,
B400):

Conform noului normativ NP 137:2014, evaluarea rezistenei caracteristice la


compresiune se va face utiliznd abordarea B ntruct avem un numr de
epruvete cuprins ntre 3 i 14. Astfel, rezistena caracteristic in-situ estimat
a zonei de ncercare este cea mai mic dintre valorile:

fck ,is = fm(n),is - k


sau
fck ,is = fis,min + 4

Limita k depinde de numrul n de rezultate ale ncercrii, valoarea adecvat


fiind selectat din tabelul 8.1 din normativ.

Pentru obiectivul 8 s-a dispus de un numar de 3 carote.

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 7


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCTII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCARI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MLPAT NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950
Buletin de ncercare nr. 572 / 04.12.2015

fck ,is = fm(n),is k = 47,64 7 = 40,64 N/mm2


min => fck ,is = 40,64 N/mm2
fck ,is = fis,min + 4 = 47,40 + 4 = 51,40 N/mm2

Conform tabelului 6.1 din SR EN 206-1 (preluat in NP 137:2014), rezistena


caracteristic la compresiune minim corespunztoare clasei verificate
C25/30 (Bc30, B400) este:

fck ,is,cub = 26 N/mm2 < fck,isfinal = 40,64 N/mm2

=> betonul din zona analizata se incadreaza in clasa prevazuta in proiect


C25/30

CONCLUZII: analiznd cumulat rezultatele conform normativului NP


137:2014, betonul studiat se ncadreaz in clasa prevazuta in proiect C25/30
(Bc30, B400).

Echipa de ncercare Director Laborator


Asist. dr. ing. Dan DIACONU Prof. dr. ing. Valeriu STOIAN

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 8


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCTII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCARI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MLPAT NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950
Buletin de ncercare nr. 573 / 04.12.2015

Tema: EXTINDEREA SI REABILITAREA CAPACITATILOR DE


PRODUCTIE SI TRATARE SI POMPARE A APEI PENTRU
AGLOMERAREA TURNU MAGURELE REZERVOR
SUPRATERAN-2-3000mc
Beneficiar: SC APA SERV SA ALEXANDRIA-TELEORMAN
Adresa: G.A. ODAIA - TELEORMAN
Responsabil tem: Prof. dr. ing. Corneliu BOB

DETERMINAREA CARACTERISTICILOR BETONULUI


n conformitate cu Normativul NP137:2014

- dimensiuni epruvete:

Denumire nlime Diametru (sus-jos)


Nr.
Crt. Elem. Epruvet H1(mm) H2(mm) H3(mm) S1(mm) S2(mm) S3(mm) J1(mm) J2(mm) J3(mm)
1 Pint 95,60 95,20 94,90 58,40 58,50 58,40 58,50 58,40 58,30
2 Pext 120,90 120,90 121,00 58,50 58,40 58,60 58,30 58,50 58,50
Rezervor

3 Placa 1 113,50 113,80 113,80 58,50 58,50 58,60 58,70 58,50 58,60
4 Placa 2 92,00 91,60 91,20 58,70 58,50 58,50 58,60 58,50 58,40
5 Pstalp 1 79,00 78,90 78,70 58,30 58,40 58,50 58,30 58,60 58,40
6 Pstalp 2 62,20 62,00 62,00 58,40 58,50 58,30 58,50 58,30 58,60

- interpretare primar a datelor:

nlime Diametru fcar fcor,v COEFICIENI DE CORECIE fis,cub


medie mediu Raport Arie Forta
h(mm) d(mm) h/d (mm2) (N) (N/mm )
2
(N/mm )
2
a b c e g 2
(N/mm )
95,23 58,42 1,63 2680,18 143300 53,47 42,77 1,050 1,206 1,06 1 0,96 55,12
120,93 58,47 2,07 2684,77 106800 39,78 31,82 1,050 1,250 1,06 1 0,96 42,50
113,70 58,57 1,94 2693,96 112800 41,87 33,50 1,050 1,243 1,06 1 0,96 44,49
91,60 58,53 1,56 2690,89 90600 33,67 26,94 1,050 1,197 1,06 1 0,96 34,45
78,87 58,42 1,35 2680,18 83000 30,97 24,77 1,050 1,126 1,06 1 0,96 29,81
62,07 58,43 1,06 2681,71 121100 45,16 36,13 1,022 1,213 1,06 1 0,96 45,57

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 1


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCTII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCARI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MLPAT NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950
Buletin de ncercare nr. 573 / 04.12.2015

Carota Pint este prelevata din peretele bazinului situat intre axele 1-F;G.
Carota Pext este prelevata din peretele bazinului situat intre axele 8-F;G.
Carotele Placa 1 si Placa 2 sunt prelevate din placa terasa a rezervorului
situata intre axele 4;5-D;E.
Carotele Pstalp 1 si Pstalp 2 sunt prelevate din stalpul rezervorului situat intre
axele 4-D.

Pentru ncercri s-a utilizat presa hidraulic automat de 3000 kN.

OBSERVAII: - Carotele au fost extrase perpendicular pe direcia de turnare


a betonului pentru pereti si paralel cu directia de turnare
pentru restul elementelor;
- Feele de capt ale epruvetelor au fost lefuite mecanic i
corectate cu rin epoxidic;
- Carotele NU au avut nicio bar de armtur;
- Repr = fcar rezistena epruvetelor calculat ca Fcar / Acar
- Rezisteele caracteristice se diminueaz cu 20 % deoarece
betonul turnat n elementele analizate are o vechime mai
mare de 1 an: fcor,v = fcar * 0.80 [N/mm2] corecie de vrst
- Determinarea rezistenei dintr-un element fis, respectiv
echivalena cu rezistene obinute pe epruvete de forma
cubic cu latura de 150 mm se face cu relaia:

fis,cub = a.b.c.e.g.fcor,v

n urma prelucrrii statistice a datelor experimentale rezult:


Pentru betonul turnat in elementele de la obiectivul rezervor-2-3000mc

k
f is
Rezistena medie : f m (n ),is = 1
= 41,99 N/mm2;
k

( f is f m (n ),is )
k 2

1
Abaterea medie ptratic: SD = =8,91;
k 1

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 2


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCTII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCARI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MLPAT NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950
Buletin de ncercare nr. 573 / 04.12.2015

SD
Coeficientul de variaie: CV = x100 =21.22%
f m (n ),is

Rezistena minima: fis,min = 29,81 N/mm2

Conform noului normativ NP 137:2014, evaluarea rezistenei caracteristice la


compresiune se va face utiliznd abordarea B ntruct avem un numr de
epruvete cuprins ntre 3 i 14. Astfel, rezistena caracteristic in-situ estimat
a zonei de ncercare este cea mai mic dintre valorile:

fck ,is = fm(n),is - k


sau
fck ,is = fis,min + 4

Limita k depinde de numrul n de rezultate ale ncercrii, valoarea adecvat


fiind selectat din tabelul 8.1 din normativ.

Pentru obiectivul 4-6 s-a dispus de un numar de 5 carote.

fck ,is = fm(n),is k = 41,99 7 = 34,99 N/mm2


min => fck ,is = 33,81 N/mm2
fck ,is = fis,min + 4 = 29,81 + 4 = 33,81 N/mm2

Conform tabelului 6.1 din SR EN 206-1 (preluat in NP 137:2014), rezistena


caracteristic la compresiune minim corespunztoare clasei C30/37 (Bc37,
B450) este:

fck ,is,cub = 31 N/mm2 < fck,isfinal = 33,81 N/mm2

=> betonul din zona analizata se incadreaza in clasa C30/37

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 3


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCTII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCARI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MLPAT NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950
Buletin de ncercare nr. 573 / 04.12.2015

Vom face si o analiza separata a carotele Placa 2 si Pstalp 1 deoarece


rezistentele la compresiune obtinute sunt iesite din campul de valori al
celorlalte carote analizate, fiind mai mici.
k
f is
Rezistena medie : f m (n ),is = 1
= 32,13 N/mm2;
k

Rezistena minima: fis,min = 29,81 N/mm2

Aproximam limita k ca fiind egala cu 7.

fck ,is = fm(n),is k = 32,13 7 = 25,13 N/mm2


min => fck ,is = 25,13 N/mm2
fck ,is = fis,min + 4 = 29,81 + 4 = 33,81 N/mm2

Conform tabelului 6.1 din SR EN 206-1 (preluat in NP 137:2014), rezistena


caracteristic la compresiune minim corespunztoare clasei C20/25 (Bc25,
B350) este:

fck ,is,cub = 21 N/mm2 < fck,isfinal = 25,13 N/mm2

=> betonul din zona de unde au fost extrase carotele Placa 2 si


Pstalp 1 se incadreaza in clasa C20/25

CONCLUZII: analiznd cumulat rezultatele conform normativului NP


137:2014, betonul studiat se ncadreaz in clasa C30/37 (Bc37, B450).

- analiznd independent cele dou carote Placa 2 si Pstalp 1,


se observ c betonul verificat se ncadreaz n clasa C20/25.

De altfel la pregatirea carotelor pentru incercare s-a constatat un grad ridicat


de pori in structura betonului, prezenti ca urmare a unei puneri in opera
necorespunzatoare a betonului.
Director Laborator
Echipa de ncercare
Asist. dr. ing. Dan DIACONU Prof. dr. ing. Valeriu STOIAN

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 4


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

ANEXA 2.2: MODEL BULETIN NCERCARE


CAROTE CALITATEA BETONULUI RUTIER

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

CONTRIBUII LA REALIZAREA NBRCMINILOR


RUTIERE RIGIDE

Calea agului, nr. 142/a, Timioara, Jud. Timi

= NCERCRI DISTRUCTIVE - CAROTE =

Beneficiar: POPA RADU

Timioara, FEBRUARIE, 2015

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. |1


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

COLECTIV DE ELABORARE

Prof. dr. ing. Valeriu STOIAN _________________

As. dr. ing. Dan DIACONU _________________

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. |2


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

BORDEROU

Foaie de capt

Colectiv de elaborare

Borderou
1. Introducere
2. Procedura de ncercare
3. ncercri efectuate
4. Concluzii
Anexa
A. Condiii de ncadrare a betonului n clas
B. Breviar foto
C. Buletine de laborator

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 3


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

1. Introducere

n conformitate cu obiectivul comenzii au fost efectuate ncercri distructive de


prelevare carote cu scopul de a determina calitatea betonului din elementele de
infrastructur rutier ale tronsonului de drum situat n localitatea Timioara, str. Calea
agului, nr. 142/a, judeul Timi, la solicitarea beneficiarului RADU POPA.
Au fost respectate prevederile normativelor: C54-81, C26-85 plus completarea din
1987, NE 012/1-2007, NE 012/2-2010, NE 014-2002, SR EN 12504-1:2009, NORMATIV
PENTRU EVALUAREA IN-SITU A REZISTENEI BETONULUI DIN CONSTRUCIILE
EXISTENTE. EXEMPLE DE APLICARE 2013, SR EN 12390-1, SR EN 12390-3, SR EN
12390-6.
.
2. Procedura de ncercare

Consideraii generale
Incercarile prin extrageri de carote, sunt incercri distructive prin efectul pe care il
au asupra betonului din elementul examinat si se efectueaz in conformitate cu SR
EN12504-1.
Carotele nu reprezint echivalentul pentru betonul din lucrare, al unei epruvete
turnate, de aceiasi form si dimensiune din cauza distrugerilor in structura betonului ce au
loc atat pe suprafeele laterale cat si pe cele de capt ale carotei, in timpul operaiei de
extragere si prelucrare.
Pentru obinerea rezistenei echivalente unui cub, cu latura de 15 cm, din acelasi
beton, este necesar aplicarea unor factori de corecie, care in cont de aceste degradri.
Scopul evalurii rezistenei la compresiune in-situ a betonului dintr-o structur sau din
elemente prefabricate din beton influeneaz planificarea zonelor de incercare. Se
identific una sau mai multe zone de incercare si in limitele fiecrei zone de incercare, se
alege un numr de poziii de incercare. Alegerea mrimii poziiilor de incercare depinde de
metoda de incercare folosit. Numrul rezultatelor de incercare dintr-o zon de incercare
influeneaz gradul de incredere al evalurii.
In evaluarea rezistenei la compresiune in-situ trebuie luat in considerare faptul c
cea mai sczut rezistena a betonului este de obicei in apropierea suprafeei elementului
structural, rezistena crescand odat cu cresterea adancimii fa de suprafa. De
asemenea odat cu inlimea betonului turnat, rezistena in-situ descreste ctre partea
superioar a unui element turnat chiar si pentru plci, si poate fi cu pan la 25 % mai mic
in extremitatea superioar decat in miezul betonului. Betonul de rezisten sczut este
adesea concentrat la o distan de 300 mm sau de 20% de partea superioar a inlimii
elementului (se alege valoarea mai mic).
In cazurile in care trebuie evaluat capacitatea portant a unei structuri existente,
incercrile trebuie s fie concentrate asupra betonului care este reprezentativ pentru cele
mai solicitate pri ale structurii. Cu toate acestea, luarea probelor nu trebuie s afecteze
in mod nefavorabil capacitatea portant.
Selectarea zonelor de extragere a carotelor se va face inand seama de
urmtoarele criterii:
- amplasarea in zonele ce prezint interes din punct de vedere al controlului calitii
betonului;

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 4


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

- trebuie evitat, pe cat este posibil prelevarea carotelor prin armturi;


- indeprtarea de zonele in care pot fi intersectate armturi (aceste zone pot fi stabilite
avand la baza proiectul si se verific cu ajutorul msurtorilor nedistructive, metode
electomagnetice);
- amplasarea in axa de simetrie sau cat mai aproape de aceasta a locului de extracie, la
elemente verticale (stalpi);
- amplasarea in zonele cu nivel redus de solicitare a betonului;
- in cazul existenei prealabile a unor incercri nedistructive, de control a calitaii betonului,
locul extragerii carotelor va ine seama de rezultatele msurtorilor nedistructive, astfel
incat rezultatele s fie reprezentative pentru betonul din elementul examinat.
Carotele extrase din zone cu defecte locale (vizibile) nu pot fi utilizate decat la
precizarea formei si a adancimii defectului examinat. Carotele cu neomogeniti
importante in seciune sau fisurate nu pot fi utilizate la determinarea rezistenei betonului
din element.
La aceasta metod, precizia de incercare depinde de respectarea unor tehnici de
extragere, astfel:
- direcia de extragere a carotelor trebuie s fie riguros perpendicular pe faa de atac a
carotezei, astfel incat carotele s nu sufere nicio degradare; in vederea asigurrii
perpendicularitii direciei de tiere pe faa de atac, se recomand testarea adecvat a
carotezei si incastrarea ei corespunztoare in element;
- pe cat este posibil se va evita extragerea carotelor pe suprafaa de turnare sau in
vecintatea ei; se vor prefera extragerile de carote de pe feele verticale cofrate, cu centrul
carotei la cel puin 15-20 cm de faa de turnare; in cazul in care nu se dispune de
asemenea suprafee, se admit incercrile pe suprafeele de turnare;
- se recomand utilizarea de coroane diamantate cu uzur nul sau redus, pentru
limitarea degradrilor structurale pe care le sufer betonul din carot, cat si cel din zona
adiacent a elementului; nu se recomand utilizarea coroanelor diamantate cu un grad de
uzur mai mare de 50%, gradul de uzur se determin prin compararea vitezei de
inaintare a coroanei diamantate testat cu cea a unei coroane diamantate noi; Gradul de
uzur de 50% corespunde reducerii la jumtate a vitezei de inaintare fa de cea a unei
coroane diamantate noi;
- pe tot timpul carotrii se va asigura rcirea corespunztoare a coroanei diamantate si a
betonului cu ap pentru a se evita degradarea excesiv prin inclzire a acestora;
- se interzice utilizarea coroanelor, din carborundum, indiferent de gradul lor de uzur, la
betoanele preparate cu agregat cuaros;
- in cazul in care grosimea elementului incercat este redus (sub 30 cm), se recomand
extragerea carotei pe toat grosimea elementului si fracionarea ei ulterioar prin tiere.
Aceast procedur asigur un paralelism mai bun al feelor de capt;
- in cazul in care grosimea elementului incercat este mare (peste 30 cm), este necesar
desprinderea epruvetei de pe fund prin acionarea in consol a carotei cu o parghie sau
pan, in sanul produs prin carotare. Se va urmri obinerea unor suprafee de capt cu
denivelri minime (sub 2 cm).
- nu se admit pentru incercare carote ce conin armturi longitudinale sau inclinate la mai
puin de 45 fa de axa carotei.
- transportul si manipularea de la locul de extracie, la locul de pstrare si incercare,
trebuie s se fac in condiiile care s impiedice degradarea carotei.

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 5


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

Diametrul carotei
Diametrul carotei influeneaz rezistena msurat si variabilitatea rezistenei.
Rezistena unei carote forate orizontal cu diametrul de 100 mm si o inlime egal cu
diametrul corespunde rezistenei epruvetelor cubice cu o dimensiune a laturii de 150 mm.
In carotele cu diametre mai mici de 100 mm si l/d = 1, variabilitatea rezistenei este,
in general, mai mare. Din acest motiv, la carotele de 50 mm este recomandat utilizarea
unui numr de trei ori mai mare de carote decat atunci cand incercrile se efectueaz pe
carote cu diametrul de 100 mm, cu o interpolare liniar pentru diametrele cuprinse intre
100 mm si 50 mm.
Variabilitatea rezistenei msurate creste odat cu descresterea diametrului.
Carotele cu un diametru mai mic de 50 mm (micro-carote) necesit proceduri care nu sunt
acoperite de prezentul normativ.

Raport lungime/diametru
Raportul lungime/diametru influeneaz rezistena msurat. Rezistena descreste
pentru rapoartele l/d >1 si creste pentru rapoartele l/d <1. Acest fapt se datoreaz, in
principal, presiunii exercitate de platanele masinii de incercare.

Planeitatea extremitilor carotei


Abaterea de la planeitate diminueaz rezistena msurat. Tolerana pentru
planeitate trebuie s fie aceeasi ca pentru epruvetele standard, asa cum este specificat
in EN 12390-1.

Pregtirea extremitilor carotei


Stratul de rezisten mic genereaz o diminuare a rezistenei. Straturile subiri din
mortar de rezisten mare sau din sulf de rezisten mare nu influeneaz semnificativ
rezistena. Se recomand rectificarea acestor extremiti.

Efect al carotrii
Operaiile de carotare pot produce deteriorri la betonul tanr sau la betonul slab
calitativ si in mod normal, nu se pot observa efectele pe suprafaa decupat. O carot
poate fi calitativ mai slab decat un cilindru din acelasi beton turnat, deoarece suprafaa
unei carote include fragmente tiate ale granulelor de agregat, care pot s fie reinute pe
suprafa numai prin aderena matricei de legtur. Este foarte probabil ca aceste
particule s contribuie in mic msur la rezistena carotei.

Armtur
Carotele folosite la msurarea rezistenei betonului nu trebuie s conin bare de
armtur. Atunci cand acest lucru nu se poate evita, se asteapt s apar o diminuare a
rezistenei msurate la o carot care conine armtur (altfel decat de-a lungul axei sale).
Orice carot care conine bare de armare in sau aproape de axa longitudinal nu este
potrivit pentru incercarea de rezisten.

Numrul de carote
Numrul carotelor extrase va fi ales in funcie de urmtoarele criterii:
- scopul examinrii (evaluarea structurilor existente din beton, determinarea calitii
betonului din construcii noi, in cazul in care exist dubii privind calitatea, neconformitatea

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 6


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

betonului la staii etc.). In primul caz numrul de probe va fi stabilit de expert iar in cazul
construciilor noi de ctre proiectant sau expert si se recomand ca numrul de probe s
fie cel puin egal cu cel recomandat in cazul prelevrii probelor la locul de turnare*.
- numrul elementelor investigate;
- variaiile locale ale calitii betonului de la element la element si in interiorul aceluiasi
element;
- gradul si modul de solicitare a elementului;
- amploarea avariilor produse;
- diametrul carotelor;
- modalitatea de evaluare a rezistenei betonului utilizand incercarea carotelor (metoda
independent, corelarea cu metode indirecte).

*Not: Numrul de carote extrase dintr-o structur va ine seama de necesitatea de a


calcula o rezisten care s caracterizeze o zon specific, (o populaie) distinct a
structurii (de ex. mulimea carotelor care caracterizeaz, in funcie de situaie, fie aceiasi
clas de beton, fie un nivel dat al construciei, fie un acelasi tip de element).

Mrimea carotelor
a. Diametrul d al carotei ce se extrage depinde de urmtoarele elemente:
- dimensiunea maxim a agregatului;
- distana minim intre armturi in zona de extracie;
- diametrul interior al cuitelor de tiere.
- rezervele de rezistena sau nivelul de solicitare, in zona de extracie;
Se recomand ca diametrul carotei s fie d=100 mm. Cand nu se pot extrage
carote avand acest diametru (de exemplu din cauza aglomerrilor de armatur sau cand
este imposibil s se obin rapoarte intre inalimea carotei si diametrul mai mari de 1) se
accept si carote avand diametre mai reduse.
In raport cu dimensiunea maxim a agregatului max.agr., se recomand ca diametrul
carotei, d s fie de minimum trei ori mai mare si nu trebuie s fie mai mic de dou ori decat
dimensiunea maxim a agregatului.

d 3 max.agr.

In raport cu distana intre armturi a (in cm), in zona de extracie, se recomand


respectarea relaiei:

d a-arm.- 2 tcut.- 3

unde,
arm. = diametrul armturii in zona de extragere, in cm;
tcut. = grosimea coroanei diamentate a cuitului cu care se taie carota, in cm.

In aprecierea slbirii maxime admise se va ine seama c, de regul, carotele nu


sunt extrase pe toat adancimea elementului iar prin completarea golului produs prin
forare este posibil ca s se realizeze numai refacerea parial a seciunii slbite.

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 7


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

b. Lungimea carotei incercate distructiv l (in cm) este recomandabil s fie egal cu
diametrul si in orice caz trebuie s fie cuprins intre limitele:

d l 2d

c. Coeficientul de variaie a rezistenei obinute pe carote in cazul incercrii intr-un


singur laborator este de 3,2%, respectiv de 4,7%, pentru incercri inter-laboratoare pentru
betoane avand rezistene intre 32 MPa si 48 MPa. In cazul incercrii a dou probe din
acelasi beton rezistenele individuale nu sunt mai mari de 9%, fa de medie in cazul
incercrii intr-un singur laborator, respectiv 13% pentru incercri inter-laboratoare.

Pregtirea carotelor inainte de incercare


Dup ce carotele au fost extrase acestea se sterg de ap iar suprafaa umed
datorit rcirii cu ap din timpul extragerii trebuie s se lase la uscat nu mai mult de o or
de la extragere. Se introduc carotele in saci de plastic sau in containere neabsorbante
astfel incat s nu se reduc umiditatea. Se menin carotele la temperatura mediului, ferite
de contactul direct cu soarele. Carotele se vor transporta la laborator cat mai repede
posibil. Dac umiditatea betonului carotelor trebuie s fie similar cu cea a betonului din
lucrare, carotele se menin in sacii de plastic pan in momentul in care se realizeaz
prelucrarea carotelor la capete, perioada de scoatere din sacii de plastic pan la incercare
nu va depasi 2 ore.
Dac se utilizeaz ap in timpul prelucrrii capetelor, aceste operaiuni trebuie
efectuate cat de repede posibil si nu mai tarziu de 2 zile de la extragerea carotelor. Dup
prelucrarea capetelor*) se sterg probele, se las s se usuce si se introduc in saci de
plastic. Se va minimiza durata expunerii cu ap in timpul prelucrrii capetelor. Carotele vor
rmane in sacii de plastic pentru cel puin 5 zile dup ultimul contact cu ap, dac
nu exist alte specificaii privind efecturea incercrilor. Dac probele nu sunt meninute in
saci, ci in condiii de laborator timp de minimum 3 zile se consider uscate in aer. In cazul
in care se cere ca incercarea carotelor s se fac in condiii de saturare a probelor
acestea vor fi meninute cel puin 48 de ore in ap la temperatura de (20 2)C inainte de
incercare.

*)NOTA: Obinerea feelor de capt plane, paralele intre ele si perpendiculare pe


generatoare (SR EN 12390-3) este o condiie principal a corectitudinii incercrii. Cand
feele de capt rezult plane si paralele direct dup operaia de tiere (sunt feele cofrate
ale betonului), rezistenele obinute la incercarea carotelor sunt maxime, intrucat nicio
degradare a suprafeei betonului nu s-a produs prin prelucrrii mecanice ale suprafeelor
de capt. Dac suprafeele de capt nu rezult plane si perpendiculare pe generatoare
dup tiere, exist posibiliti de prelucrare a acestor suprafee:
- polizarea suprafeelor de capt;
- tierea suprafeei sau suprafeelor de capt;
- completarea zonelor de capt cu material liant de adaos pan la obinerea unei suprafee
plane, perpendiculare pe generatoare
Polizarea suprafeelor de capt se face cu ajutorul unor materiale abrazive
acionate electro-mecanic. Se recomand ca pe parcursul operaiei de polizare s se
practice rcirea cu ap a betonului si a discului. Se admit pentru polizare, carote cu

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 8


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

denivelri maxime de 2...3 mm. Tierea carotelor se face cu fierstru electric, prevzut
cu cuite diamantate, sub jet de ap de rcire.
Stratul de completare utilizat pentru nivelarea suprafeelor de capt trebuie s aib
urmtoarele caracteristici:
- bun aderen la beton, astfel incat ruperea la traciune a unei epruvete s se fac in
afara lipiturii;
- modulul de elasticitate apropiat de cel al betonului;
- rezistena la compresiune apropiat de a betonului incarcerat;
- viteza ridicat de intrire;
- grosimea maxim de 1 cm.
Se recomand urmtoarele straturi de nivelare:
- mortar epoxidic;
- mortar de ciment;
- past de sulf.
In cazul utilizrii mortarului de ciment, ca strat de nivelare, se recomand
meninerea in ap timp de minimum 24 de ore a carotei inainte de aplicarea nivelrii, si
alte 48 de ore inainte de incercare, incepand de la o zi dup aplicarea stratului de
nivelare.Trebuie avut in vedere si in acest caz influena umiditii asupra rezistenei
obinute.

Incercarea carotelor, determinarea rezistenei la compresiune


Incercarea la compresiune se efectueaz in conformitate cu SR EN 12390-3
utilizand o masin de incercat in conformitate cu SR EN 12390-4, determinandu-se
rezistena la compresiune, fcar. = Fcar/Acar pentru fiecare prob prin imprirea forei
maxime, F la aria seciunii carotei, Acar calculat pe baza diametrului mediu, exprimand
rezultatele la cea mai apropiat valoare de 0,5 MPa (N/mm2).
Rezistena obinut prin incercarea direct a unei carote, la pres, la compresiune,
nu reprezint rezistena betonului la compresiune in structur, definit ca rezistena unui
cub de 150 mm, confecionat din acelasi beton cu betonul din lucrare si pstrat in condiii
standard sau in condiiile similare cu cele ale structurii.
Factorii principali care determin diferenele sunt:
- degradarea unui strat de beton adiacent suprafeei laterale a carotei datorit operaiei de
carotare;
- degradarea unui strat de beton adiacent suprafeelor de capt a carotei, prin operaia de
tiere transversal, sau neuniformitatea de transmitere a sarcinii la capetele rupte de pe
fund cu pene sau leviere;
- existena unui strat intermediar intre platanele presei si carot cu proprieti diferite de
cele ale betonului;
- existena unei zveltei definite ca raport intre inlimea carotei si diametrul, variabile si
diferite de valoarea caracteristic a rezistenei cubului.
In cazul in care raportul intre inlime si diametrul este 2 rezultatele pot fi
comparate cu rezistena cilindric, iar in cazul in care raportul este 1, rezultatele pot
fi comparate cu rezistena cubic.
Determinarea rezistenei dintr-un element fis, respectiv echivalena cu rezistene
obinute pe epruvete de forma cubic cu latura de 150 mm se face cu relaia:

fis=a.b.c.e.g.fcar

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 9


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

in care:
a= coeficient de corecie ce ine seama de influena diametrului carotei (Tabelul 7.1);
b= coeficient de corecie ce ine seama de raportul h/d intre inlime si diametru (Tabelul
7.2);
c= coeficient de corecie ce ine seama de influena stratului degradat (Tabelul 7.3);
e= coeficient de corecie ce ine seama de influena naturii stratului de adugat pentru
prelucrarea suprafeei (Tabelul 7.4);
g= coeficient ce ine seama de umiditate (Tabelul 7.5) ;
fcar. = Fcar/Acar. Rezistena carotelor la compresiune,
fcar. este rezistena la compresiune, in megapascali sau newtoni pe milimetri ptrai;
Fcar este fora maxim la cedare, in newtoni;
Acar este seciunea transversal a epruvetei in milimetri ptrai.

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 10


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

OBSERVAII:
- cand carotele sunt incercate la o alt varst a betonului diferit fa de cea de la 28 de
zile si se cere deducerea rezistenei corespunztoare la 28 de zile trebuie aplicai
coeficieni de corecie care depind de tipul de ciment si de viteza de intrire a acestuia.
Coeficienii de corecie h, sunt subunitari la valori ale betonului mai mari de 28 de zile, iar
valorile lor trebuie s in seama de capacitatea mai mare de crestere in timp a
rezistenelor cimenturilor cu adaosuri in special de zgur. Orientativ, la o vechime a
betonului de peste 1 an se pot considera urmtoarele valori ale coeficienilor: 0,9 pentru
cimenturi fr adaosuri, 0,85 pentru cimenturi avand sub 20% adaosuri, si 0,80 pentru
cimenturi cu peste 21% adaosuri. In cazul varstei mai mici a betonului sunt necesare date
de la productorul de beton care este obligat s determine viteza de intrire a betonului
(raportul intre rezistena la compresiune la 2 zile si respectiv la 28 de zile) in conformitate
cu reglementrile actuale.
- in cazul in care carotele conin una sau mai multe armturi perpendiculare pe axa
acestora trebuie aplicat la valoarea lui fis un coeficient supraunitar care se poate calcula,
astfel:

h=1.0 + (1.5 arm. * dr / d * l)

in care:
arm. - diametrul armturii
dr - distana de la axul barei pan la cel mai apropiat capt al carotei
d - diametrul carotei
l - inlimea carotei

Evaluarea rezistenei caracteristice la compresiune in-situ prin ncercarea carotelor

Epruvete
Carotele trebuie extrase, examinate si pregtite n conformitate cu SR EN 12504-1
si ncercate n conformitate cu SR EN 12390-3. Carotele trebuie pstrate n condiii de
laborator timp de cel puin 3 zile nainte de ncercare, exceptnd cazurile cnd acest lucru
nu este posibil. Dac, din motive practice, cele 3 zile de pstrare nu sunt realizabile, se
nregistreaz perioada de pstrare, dac este cazul. Influena acestei abateri de la
procedura standardizat trebuie evaluat.

Numr de epruvete de ncercat


Numrul de carote care urmeaz s fie extrase dintr-o zon de ncercare trebuie
determinat n funcie de volumul de beton considerat si de scopul ncercrii carotelor.
Fiecare poziie de ncercare cuprinde o carot.
Pentru evaluarea rezistenei la compresiune in-situ, din motive statistice si de
siguran, se recomand s fie utilizate pe ct posibil, ct mai multe carote.
O evaluare a rezistenei la compresiune in-situ pentru o anumit zon de ncercare
trebuie s se bazeze pe cel puin 3 carote.
Trebuie luate n considerare toate implicaiile structurale ce rezult din extragerea
carotelor, a se vedea EN 12504-1.

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 11


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

Evaluare
Rezistena caracteristic la compresiune in-situ se evalueaz utiliznd fie
abordarea A, fie abordarea B.
Abordarea A se aplic atunci cnd sunt disponibile cel puin 15 carote.
Abordarea B se aplic atunci cnd sunt disponibile 3 pn la 14 carote.
Aplicabilitatea celor dou abordri la evaluarea rezistenei betonului din structurile
existente, despre care nu exist cunostine prealabile, trebuie precizat la locul de
utilizare.
Abordarea A
Rezistena caracteristic in-situ estimat a zonei de ncercare este cea mai mic
dintre valorile:

fck ,is = fm(n),is - k2 x s


sau
fck ,is = fis,min + 4

unde:
s - este abaterea standard a rezultatelor ncercrii sau 2,0 N/mm2, indiferent care valoare
este mai mare;
k2 - se va consider o valoare de 1,48.

Clasa de rezisten se obine din tabelul 6.1, utiliznd rezistena caracteristic in-
situ estimat.

NOTA 1 Estimarea rezistenei caracteristice utiliznd cel mai mic rezultat al


ncercrii pe carote trebuie s reflecte certitudinea c cel mai mic rezultat al ncercrii pe
carote reprezint cea mai mic rezisten din structur sau elementul component
considerat().

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 12


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

NOTA 2 Atunci cnd distribuia rezistenei carotei poate proveni de la dou


populaii, zona de ncercare poate fi divizat n dou zone de ncercare.

Abordarea B
Rezistena caracteristic in-situ estimat a zonei de ncercare este cea mai mic
dintre valorile:

fck ,is = fm(n),is - k


sau
fck ,is = fis,min + 4

Limita k depinde de numrul n de rezultate ale ncercrii, valoarea adecvat fiind


selectat din tabelul 8.1.

NOT Datorit incertitudinii asociate unui numr mic de rezultate ale ncercrii si
a necesitii de a furniza acelasi nivel de ncredere, aceast abordare ofer estimri ale
rezistenelor caracteristice care sunt, n general, mai mici dect cele obinute din mai multe
rezultate de ncercare. Atunci cnd aceste estimri ale rezistenei caracteristice in-situ
sunt considerate ca fiind prea larg estimate, se recomand extragerea mai multor carote
sau folosirea unei tehnici combinate. Din acest motiv, aceast abordare nu trebuie utilizat
n cazurile de contestaie privind calitatea betonului, bazate pe datele din ncercrile
standardizate.

Betoanele rutiere

a). Clasificare
Betoanele de ciment sunt amestecuri bine omogenizate de agregate naturale, ciment i
ap care dup ntrire dau un material cu aspectul conglomeratului. n betoanele de
ciment partea activ este cimentul (liant neorganic) iar partea practic inert este scheletul
mineral format din agregatele naturale (nisip, pietri, piatr spart sau cribluri). n funcie
de stratul din mbrcmintea rutier la care se folosete, se deosebesc betoane pentru
straturile de rezisten i betoane pentru stratul de uzur, ultimele prezentnd caracteristici
fizico-mecanice superioare.

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 13


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

Pentru realizarea mbrcminilor rutiere rigide se utilizeaz betoane de ciment rutiere,


mprite n clase pe baza criteriului rezistenei caracteristice la ncovoiere fctk,sp.
Rezistena caracteristic la ncovoiere se definete ca valoarea rezistenei sub care se pot
ntlni statistic cel mult 5 % din rezultatele obinute prin ncercarea la ncovoiere, la vrsta
de 28 zile a epruvetelor prismatice de beton avnd dimensiunile 150 x 150 x 600 mm,
ncrcate cu dou fore egale i simetrice (fctk,sp = Rkinc.).
Clasele de betoane rutiere, natura lor i valorile rezistenelor caracteristice la ncovoiere
sunt prezentate n tabelul urmtor.

Rezistena caracteristic la ncovoiere se poate determina i pe prisme de 100 x 100 x 550


mm, n acest caz valorile acesteia trebuind sa fie cel puin egale cu cele din tabelul de mai
sus.
Avnd n vedere criteriile de clasificare cunoscute ale betoanelor de ciment n general,
betoanele destinate mbrcminilor rutiere trebuie s se ncadreze n urmtoarele
categorii ale acestora:
n funcie de densitatea aparent n stare ntrit la 28 zile, betoanele rutiere fac parte
din categoria betoanelor grele, avnd densitatea aparent cuprins ntre 2001 kg/m3 i
2500 kg/m3;
n funcie de rezistena caracteristic la ncovoiere determinat pe prisme, la vrsta de
28 zile, se utilizeaz curent betoane rutiere avnd clasa BcR 4,0 si BcR 4,5;
n funcie de rezistena la nghe-dezghe, betoanele rutiere trebuie s prezinte un grad
de gelivitate G 100, rezistnd la un numr de 100 cicluri de nghe-dezghe.

b). Rezistena la compresiune


Determinarea rezistenei la compresiune a betonului ntrit constituie principalul criteriu de
apreciere a calitii unui beton i se poate efectua nedistructiv prin intermediul metodelor
ultrasonice i mecanice sau pe epruvete de diferite forme i mrimi prelevate din betonul
proaspt sau mbrcminte.

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 14


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

Rezistena la compresiune fck,cub (= Rck)este dat de relaia:

fck,cub = P / A [N/mm2]
n care:
P - este fora de rupere, citit la manometrul presei hidraulice, n N;
A - aria nominal a suprafeei de referin, msurat pe epruvet, n mm2.

Pentru obinerea unor rezistene comparabile i pentru determinarea clasei betonului, att
n cazul ncercrilor preliminare, ct i n cazul ncercrilor de control i verificare a calitii
betonului, se utilizeaz epruvete cubice cu latura de 15 cm.
Epruvetele (dimensiuni, tolerane, mod de prelevare, preparare i pstrare) precum i
modul de ncercare a lor, trebuie s respecte prescripiile tehnice n vigoare.
La noi n ar, se folosete drept criteriu pentru calitatea betonului, rezistena la
compresiune centric pe epruvete cubice cu latura de 15 cm, pstrate n regim mixt,
ncercate dupa 28 de zile de la preparare (fck,cub).

c). Rezistena la ntindere


n cazul mbrcminilor rutiere din beton de ciment rezistena la ntindere a betonului,
care este cea mai mic dintre rezistenele sale mecanice, este hotrtoare pentru
durabilitatea lucrrilor.
Betoanele rutiere pentru realizarea mbrcminilor de beton de ciment se clasific dup
clase, pe baza criteriului rezistenei la ntindere (fct =Rt), pe care betonul trebuie s o
obin la 28 de zile. Determinarea rezistenei la ntindere a betonului se face prin metode
indirecte utiliznd ncercarea la despicare sau ncercarea la ncovoiere.
ncercarea la despicare utilizeaz epruvete n form de cuburi sau fragmente de prism
precum i carote cilindrice extrase din mbrcmintea rutier, folosindu-se aceeai
aparatur ca n cazul ncercrii la compresiune, transmiterea ncrcrii fcndu-se n
lungul a dou generatoare diametral opuse.
Rezistena la ntindere din despicare, fct,sp, se calculeaza cu relaia:

fct,sp = 2 F / A
A = Lxd

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 15


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

n care:
fct,sp rezistena la ntindere prin despicare, n MPa sau N/mm2
F sarcina maxim, n N
A aria seciunii transversale de rupere a epruvetei sau carotei, n mm2
L lungimea liniei de contact a epruvetei, n milimetri
d dimensiunea transversal desemnat (diametrul), n milimetri
Rezistena la ntindere prin despicare se exprim rotunjit la cel mai apropiat 0,05 MPa
(N/mm2).
Rezistena la ntindere prin ncovoiere se determin pe epruvete prismatice de 100 x
100 x 550 mm i pe fragmentele de prism rezultate de la ncercarea prismelor ntregi prin
aplicarea, n mod uniform cresctor, a unei singure fore n mijlocul distanei dintre cele
dou reazeme semicirculare (fig. 1).

Fig.1. Schema ncercrii la ntindere prin ncovoiere.


Rezistena la ntindere prin ncovoiere se calculeaza cu relaia:
pentru betoane cu agregate grele:
fct,fl = 0,875 PL / b h2 N/mm2
pentru betoane cu agregate usoare:
fct,fl = 0,925 PL / b h2 N/mm2
n care:
P - este fora de rupere, n N;
L - distana dintre reazeme, n mm;
b - limea medie a seciunii transversale, n mm;
h - nlimea medie a seciunii transversale, n mm.

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 16


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

d). Determinarea rezistenei la ncovoiere


Determinarea rezistenei la ncovoiere pe prisme 100 x 100 x 550 mm se face prin
aplicarea n mod uniform a unei singure ncrcri la mijlocul epruvetei asezate pe dou
reazeme semicirculare (fig. 2).
Rezistena la ncovoiere se calculeaz cu relaia:
fct,fl = 1, 5 PL / b h2 N/mm2
n care P, L , b i h au aceeai semnificaie ca la pct. c).
Determinarea rezistenei la ncovoiere pe prisme 150 x 150 x 600 mm se face prin
aplicarea n mod uniform i continuu a dou fore pe care se sprijin prisma (fig. 2).
Rezistena la ncovoiere se calculeaz cu relaia:
fct,fl = PL / b h2 N/mm2
n care P, L , b si h au aceeasi semnificaie ca la pct. c).

Fig.2. Schema de determinare a rezistenei la ncovoiere


Rezistena caracteristic la ncovoiere fctk,fl servete la determinarea clasei betonului.
Aceasta se calculeaz cu relaia:
fctk,fl = fctm,fl - t x SD
n care:
fctm,fl - este rezistena la ncovoiere medie a celor n rezultate analizate, n N/mm2;
t - parametru statistic (coeficientul Student);

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 17


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

SD - abaterea medie patratic a rezistenelor la ncovoiere, sau abaterea standard,


calculat n N/mm2.

(f )
k 2
i
ct , fl f ctm , fl
SD = 1

k 1
Sub aciunea ncrcrilor repetate, betonul de ciment se rupe la valori ale eforturilor
unitare mai mici dect cele rezultate din ncrcri statice de scurt durat. Reducerea
rezistenelor betonului se datoreaz influenei pe care o exercit ncrcrile repetate
asupra procesului de microfisurare a betonului. n cazul betoanelor rutiere se ia n
considerare acest fenomen la calculul de dimensionare a dalelor, prin reducerea
rezistenei admisibile la ntindere din ncovoiere prin aplicarea unui coeficient cu valori
cuprinse n intervalul 0,60,7, n funcie de frecvena ncrcrilor (intensitatea traficului
rutier).
n general, alegerea clasei de beton a mbrcminii rutiere depinde de categoria sau
clasa drumului, de intensitatea traficului i de caracteristicile geometrice ale drumului,
astfel:
1. Clasa de betoane care va fi executat este cea prevzut n proiectul lucrrii.
2. Betoanele de clas BcR 5,0 i BcR 4,5 se realizeaz cu ciment tip CD 40, ciment tip I
42,5 sau I 42,5R.
3. Betoanele de clas BcR 4,0 i BcR 3,5 se realizeaz cu ciment tip I 42,5 sau I 42,5R.
4. Alte tipuri de cimenturi vor putea fi utilizate numai cu avizul unui institut de specialitate
rutier cu acordul Inginerului i Proiectantului.
Caracteristicile betonului rutier ntrit care trebuie ndeplinite la stabilirea reetelor prin
ncercrile preliminare trebuie s fie cu 10% mai mari dect cele obligatorii la execuie,
pentru a exista garania acoperirii diferenelor ntre condiiile de laborator i cele de
antier.

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 18


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

NOT: ncercrile la compresiune pe fragmentele de prism sunt informative.

Caracteristicile betonului rutier ntrit sunt indicate n tabelul de mai jos.

e). ncercri pe betonul ntrit


- rezistena la ncovoiere, pe prisme de 150 x 150 x 600 mm;
- rezistena la compresiune, pe cuburi sau fragmente de prisme cu seciunea 150 x 150
mm;
- rezistena la compresiune, pe carote;
- rezistena la ntindere prin despicare, pe carote.

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 19


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

Rezistenele la ncovoiere i la compresiune, la vrsta de 28 de zile pentru betonul pus n


oper, determinate pe fiecare serie de trei epruvete, se analizeaz de laboratorul staiei de
betoane, care efectueaz ncercarea, imediat dup nregistrare.
A. n cazul n care rezultatul sau rezultatele ncercrilor sunt mai mici dect cele
prevzute pentru clasa betonului respectiv, laboratorul va comunica, n termen de 48 ore,
rezultatul n cauz, conducatorului staei, conducerii unitii de care depinde staia i
inginerului lucrrii.
Urmare a comunicrii primite de la laboratorul staiei de betoane, n termen de 48 ore,
eful staiei mpreun cu inginerul lucrrii i conductorul punctului de lucru, vor identifica
sectorul de mbrcminte executat (dalele turnate) n schimbul de lucru corespunztor
probei, cu valoarea rezistenei neasigurat, pe care se vor efectua verificri suplimentare,
prin ncercri nedistructive sau extragere de carote.
Dac din verificrile suplimentare rezult c betonul nu ndeplinete condiiile prevzute,
va fi convocat Beneficiarul care va analiza i decide msurile corespunztoare.
B. Rezultatele ncercrilor pe cuburi la 28 de zile, vor fi analizate n dou etape i
anume:
- grupate lunar, pentru aprecierea activitii staiei;
- grupate pe tronsoane de drum sau pe ntregul sector executat, pentru aprecierea
realizrii clasei betonului pus n lucrare, din care se vor elimina rezultatele ncercrilor de
pe tronsoanele pe care s-au efectuat verificri suplimentare prin ncercri nedistructive sau
extrageri de carote.
C. ncercrile prin metode nedistructive sau pe carote se efectueaz conform
reglementrilor n vigoare, cu precizarea c n calcule se introduce ca valoare de calcul,
rezultatul mediu pe seciune, n cazul ncercrilor prin metode nedistructive i valoarea
individual, n cazul ncercrilor obinute pe carote.
D. Pentru staia de betoane, prelucrarea i interpretarea rezultatelor ncercrilor se
face pe probele prelevate la staie, pe durata a 30 zile. Aprecierea activitii staiei se face
pe baza rezistenei caracteristice la ncovoiere obinut pentru fiecare tip de beton.
E. Aprecierea realizrii clasei betonului pus n lucrare se face pe baza valorii
rezistenei caracteristice la ncovoiere obinut pe grupul rezultatelor analizate.

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 20


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

F. Conformitatea pentru rezistenele betonului la ncovoiere, se verific pe baza


criteriului care prevede limitarea rezistenei caracteristice la ncovoiere, a irului de
rezultate analizat la valoarea clasei betonului.
CRITERIUL se aplic n cazul n care conformitatea betonului utilizat la o lucrare este
verificat, considernd rezultatele a cel puin 2 probe (6 prisme 150 x 150 x 600 mm).
Conformitatea este realizat dac rezistena caracteristic la ncovoiere (fctk,fl) este cel
puin egal cu clasa betonului respectiv.
G. Interpretarea rezultatelor ncercrilor efectuate pe betonul din mbrcmintea
rutier executat se va face conform prevederilor din ANEXA III.1 din Normativul NE
014:2002.

Cteva dintre normativele luate n considerare:


Extrageri, prelucrari, ncercari carote STAS 1275 si C 54
NE 012/1-2007 - Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i
beton precomprimat.
NE 014-2002 - Normativ pentru executarea mbrcminilor rutiere din beton de ciment n
sistemele cofraje fixe i glisante.
SR EN 12390-1 ncercare pe beton ntrit. Form, dimensiuni i alte condiii pentru
epruvete i tipare
SR EN 12390-3 ncercare pe beton ntrit. Rezistena la compresiune a epruvetelor
SR EN 12390-6 ncercare pe beton ntrit. Rezistena la ntindere prin despicare a
epruvetelor

3. ncercri efectuate

S-au efectuat ncercri distructive de prelevare carote cu scopul de a determina


calitatea betonului din elementele de infrastructur rutier ale tronsonului de drum situat n
localitatea Timioara, str. Calea agului, nr. 142/a, judeul Timi.

Pentru determinarea calitii betonului au fost prelevate carote, care au post


preparate i testate n laborator, fcndu-se o interpretare statistic a datelor obinute.

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 21


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

Figura 1 Pregtirea carotelor pentru testare

Probele obinute au fost prelucrate conform normativului C54-81, suprafeele n


contact cu platanele presei fiind finisate cu rin epoxidic.

Pentru determinarea forei de cedare la compresiune, epruvetele au fost ncercate


la presa hidraulic automat de 3000 kN din cadrul laboratorului de gradul I autorizat al
Facultii de Construcii din Timioara.

Figura 2 Presa hidraulic automat

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 22


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

Interpretarea datelor, n vederea stabilirii clasei betonului turnat n elementul de


infrastructur rutier, este prezentat n buletinul de ncercare din anex.

Figura 3 Testarea carotelor la compresiune

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 23


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

4. Concluzii
Analiza rezultatelor obinute a condus la identificarea urmtoarelor clase de beton
rutier: BcR 2,5 (dup cum se vede n tabelul de mai jos).

fct,fl, is fct,fl, min fctm(6)fl, is


Elementele testate Obs.
[N/mm2] [N/mm2] [N/mm2]
Carota 1 2,515
Carota 2 2,619
Carota 3 2,624 *Se ncadreaz n clasa
2,50 2,61
Carota 5.1 2,580 BcR 2,5
Carota 5.2 2,544
Carota 6 2,793
* pentru valori cuprinse ntre condiiile de verificare i cele de neverificare a clasei betonului, rmne
la latitudinea expertului ncadrarea betonului n clas

Timioara, februarie 2015 ntocmit,


Prof. dr. ing. Valeriu STOIAN

As. dr. ing. Dan DIACONU

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 24


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

ANEXA

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 25


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCTII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCARI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MLPAT NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950
Buletin de ncercare nr. 451 / 24.02.2015

Tema: CONTRIBUII LA REALIZAREA MBRCMINILOR RUTIERE


RIGIDE
Beneficiar: RADU POPA
Adresa: Calea agului, nr. 142/a, Timioara, Jud. Timi
Responsabil tem: -

DETERMINAREA CARACTERISTICILOR BETONULUI DIN


ELEMENTE DE INFRASTRUCTUR RUTIER
n conformitate cu Normativul C54 81
A. DETERMINAREA REZISTENEI LA COMPRESIUNE

- dimensiuni epruvete:

nlime Diametru (sus-jos)


Nr.
Crt. Epruvet H1(mm) H2(mm) H3(mm) S1(mm) S2(mm) S3(mm) J1(mm) J2(mm) J3(mm)
1 1 116,90 116,50 117,50 94,50 94,00 94,20 94,30 93,90 94,10
2 2 118,90 118,50 119,50 94,00 94,70 94,30 94,00 93,70 94,00
3 3 131,30 131,70 130,80 93,80 93,50 94,10 94,40 93,90 94,20
4 5.1 128,70 127,30 127,00 94,30 94,30 94,00 93,90 94,20 94,50
5 5.2 126,50 125,20 125,70 94,40 94,10 93,90 94,30 93,80 94,00
6 6 194,10 196,00 195,50 93,70 94,00 93,90 94,50 94,20 93,90

- interpretare primar a datelor:

nlime Diametru fcar fcor,v COEFICIENI DE CORECIE fis,cub


medie mediu Raport Arie Forta
h(mm) d(mm) h/d (mm2) (N) (N/mm )
2
(N/mm )
2
a b c e g (N/mm )
2

116,97 94,17 1,24 6964,41 234400 33,66 26,93 1,007 1,086 1,06 1 0,96 29,96
118,97 94,12 1,26 6957,02 248200 35,68 28,54 1,007 1,094 1,06 1 0,96 32,00
131,27 93,98 1,40 6937,32 236200 34,05 27,24 1,007 1,150 1,06 1 0,96 32,10
127,67 94,20 1,36 6969,34 234100 33,59 26,87 1,007 1,134 1,06 1 0,96 31,23
125,80 94,08 1,34 6952,09 229900 33,07 26,46 1,007 1,126 1,06 1 0,96 30,53
195,20 94,03 2,08 6944,70 241000 34,70 27,76 1,007 1,250 1,06 1 0,96 35,56

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 1


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCTII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCARI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MLPAT NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950
Buletin de ncercare nr. 451 / 24.02.2015

Pentru ncercri s-a utilizat presa hidraulic automat de 3000 kN.

OBSERVAII: - Carotele au fost extrase perpendicular pe direcia de turnare


a betonului;
- Feele de capt ale epruvetelor au fost lefuite mecanic i
corectate cu rin epoxidic;
- Carotele NU au avut nicio bar de armtur;
- Repr = fcar rezistena epruvetelor calculat ca Fcar / Acar
- Rezisteele caracteristice se diminueaz cu 20 % deoarece
betonul turnat n elementele analizate are o vechime mai
mare de 1 an: fcor,v = fcar * 0.80 [N/mm2] corecie de vrst
- Determinarea rezistenei dintr-un element fis, respectiv
echivalena cu rezistene obinute pe epruvete de forma
cubic cu latura de 150 mm se face cu relaia:

fis,cub = a.b.c.e.g.fcor,v

n urma prelucrrii statistice a datelor experimentale rezult:


k

f is
Rezistena medie : f m (6 ),is = 1
= 31,90 N/mm2;
k

(f )
k 2

is
f m (6 ),is
Abaterea medie ptratic: SD = 1
=1,977;
k 1
SD
Coeficientul de variaie: CV = x100 =6.20%
f m (6 ),is

Rezistena caracteristic: fck,is = fm(6),is - t x SD =29,72 N/mm2.

fis,min = 29,96 N/mm2

Relaiile folosite sunt cele din Normativul C26 85 Cap 6, cu completrile din
1987, adaptate la notaiile actuale.

=> un beton de clas C20/25

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 2


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCTII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCARI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MLPAT NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950
Buletin de ncercare nr. 451 / 24.02.2015

Conform normativului NE 012, evaluarea rezistenei caracteristice la


compresiune se va face utiliznd abordarea B ntruct avem un numr de
epruvete cuprins ntre 3 i 14. Astfel, rezistena caracteristic in-situ estimat
a zonei de ncercare este cea mai mic dintre valorile:

fck ,is = fm(n),is - k


sau
fck ,is = fis,min + 4

Limita k depinde de numrul n de rezultate ale ncercrii, valoarea adecvat


fiind selectat din tabelul 8.1 din normativ.

fck ,is = fm(n),is k = 31,90 7 = 24,90 N/mm2


min => fck ,is = 24,90 N/mm2
fck ,is = fis,min + 4 = 29,96 + 4 = 33,96 N/mm2

Conform tabelului 6.1 din SR EN 206-1 => un beton de clas C20/25

CONCLUZII: analiznd rezultatele conform celor dou normative, betonul


studiat se ncadreaz clasa C20/25 (Bc25, B350).

B. DETERMINAREA REZISTENEI LA NTINDERE PRIN NCOVOIERE

- interpretare primar a datelor:


Nr. nlime Diametru
Raport Arie Forta
fis,cub fis,cil fct,fl,is
Crt. medie mediu
h(mm) d(mm) h/d (mm2) (N) (N/mm )
2
(N/mm )
2
(N/mm )
2

1 116,97 94,17 1,24 6964,41 234400 29,96 24,27 2,515


2 118,97 94,12 1,26 6957,02 248200 32,00 25,79 2,619
3 131,27 93,98 1,40 6937,32 236200 32,10 25,86 2,624
4 127,67 94,20 1,36 6969,34 234100 31,23 25,22 2,580
5 125,80 94,08 1,34 6952,09 229900 30,53 24,69 2,544
6 195,20 94,03 2,08 6944,70 241000 35,56 28,41 2,793

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 3


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCTII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCARI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MLPAT NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950
Buletin de ncercare nr. 451 / 24.02.2015

fck = (0,87-0,002*fck,cub)* fck,cub

fct,fl = fct = 0,30*fck2/3 => pentru betoane avnd clasa C50/60


fct,fl = fct = 2,12*ln(1+0,1*fcm) => pentru betoane avnd clasa > C50/60

n urma prelucrrii statistice a datelor experimentale rezult:


k

f is
Rezistena medie : f ctm (6 ) fl ,is = 1
= 2,61 N/mm2;
k

( f )
k 2

is
f ctm (6 ) fl ,is
1
Abaterea medie ptratic: SD = =0,098;
k 1
SD
Coeficientul de variaie: CV = x100 =3.75%
f ctm ( 6 ) fl ,is

Rezistena caracteristic: fctk,fl,is = fctm(6)fl,is - t x SD =2,50 N/mm2.

fct,fl,min = 2,51 N/mm2

Relaiile folosite sunt cele din Normativul C26 85 Cap 6, cu completrile din
1987, adaptate la notaiile actuale.

=> un beton rutier BcR 2,5

Echipa de ncercare Director Laborator


Asist. dr. ing. Dan DIACONU Prof. dr. ing. Valeriu STOIAN

Specialist ncercri nedistructive


Asist. dr. ing. Dan DIACONU

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 4


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

ANEXA 3: MODEL BULETIN NCERCARE


CUBURI DIN BETON ARMAT

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCTII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU INCERCARI IN CONSTRUCTII
AUTORIZATIE MLPAT NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA tel/fax: ++40 256 403950
Buletin de ncercare nr. 536 / 24.08.2015

VERIFICAREA CALITII BETONULUI CONFORM NE 012/2-2010


BENEFICIAR: LAZAR OCTAVIAN FULGER
EXECUTANT : REGIE PROPRIE
ANTIERUL: Str. Aida nr. 7, Timisoara, Jud. Timis
OBIECTUL: CONSTRUIRE LOCUINTE COLECTIVE IN REGIM P+E+ER planseu cota 8,825 m
FURNIZOR BETON: SC READYMIX ROMANIASRL
AVIZE NSOIREA MRFII: -

Calitatea betonului determinat pe betoane supuse unui control de certificare a produciei:

Numrul n al Criteriul 1 Criteriul 2


rezultatelor de
Nr. Toate rezultatele
rezistena la Media a n rezultate fcm
Crt. individuale ale
compresiune pentru N/mm2
ncercrilor
partea de obiect
1 1 neaplicabil fck -4
2 24 fck +1 fck -4
3 56 fck +2 fck -4
0.5
fck + (1.65-2.85/n )*s
4 735 fck -4
n care s=4 N/mm2

CRITERIUL 1
Densi- fck Rezistenta
Nr. Masa Volum Clasa fck +1
Seria tatea pe cuburi medie (fcm) Verificare
Probe [kg] [mc] beton 2 [N/mm2]
[kg/mc] [N/mm ] [N/mm2]
CORES-
01 3 24.1 0.010125 2380.2 C 20/25 25 26 27.14
PUNZTOR

1
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCTII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU INCERCARI IN CONSTRUCTII
AUTORIZATIE MLPAT NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA tel/fax: ++40 256 403950
Buletin de ncercare nr. 536 / 24.08.2015

CRITERIUL 2
fck Rezistena
Clas fck 4 Proba
Seria pe cub (fci) Verificare
beton [N/mm2] i
[N/mm2] [N/mm2]
25 21.0 1 27.14 CORESPUNZATOR
C 20/25
01 25 21.0 2 27.30 CORESPUNZATOR
24.08.2015
25 21.0 3 26.97 CORESPUNZATOR

Verificarea calitii betonului s-a realizat la 30 de zile de la data turnrii (01.08.2015).

Ambele criterii sunt ndeplinite, deci se concluzioneaz c betonul analizat se ncadreaz n clasa verificat
C20/25.

Echipa de ncercare Director Laborator


Asist. dr. ing. Dan DIACONU Prof. dr. ing. Valeriu STOIAN

2
TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

ANEXA 4: MODEL BULETIN NCERCARE


CARAMIZI DIN ARGILA ARSA

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA OARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII
COSTRUC CIVILE i INSTALA
INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERC NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara,
Timi ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950
4039

RESTAURAREA
RESTAURAREA SI RENOVAREA TURNULUI DE
APARARE, MONUMENT ISTORIC, DIN ORASUL
CIACOVA, JUD. TIMIS
TIMIS
Denumire
proiect
Turnul de aparare, Ciacova, Jud. TIMI

= VERIFICAREA CALITII
CALIT CRMIZILOR PLINE DIN ARGIL
ARGIL ARS =

Locatia
obiectivului
analizat

Beneficiar: PRIMARIA ORASULUI CIACOVA

Timi
Timioara, DECEMBRIE, 2015
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA OARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII
COSTRUC CIVILE i INSTALA
INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERC NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara,
Timi ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950
4039

COLECTIV DE ELABORARE

Prof. dr. ing. Valeriu STOIAN _________________

As. dr. ing. Dan DIACONU _________________


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N
CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

BORDEROU

Foaie de capt
Colectiv de elaborare
Borderou

1. Introducere
2. ncercri efectuate
3. Concluzii
4. Anexa
Buletin de laborator sclerometru
Breviar foto

3
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N
CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

1. Introducere

n conformitate cu obiectivul comenzii au fost efectuate ncercri distructive


privind calitatea crmizilor pline din argil ars prelevate din pereii Turnului de
aparare situat n Ciacova, jud. Timi, la solicitarea beneficiarului PRIMARIA
ORASULUI CIACOVA.

Elementele de zidrie au fost testate i verificate conform normativelor n


vigoare: SR EN 771-1/2003 (Specificaii ale elementelor pentru zidrie. Partea 1:
Elemente pentru zidrie de argil ars), SR EN 772-1/2001 (Metode de ncercare a
elementelor pentru zidrie), CR6-2013 (Cod de proiectare pentru structuri din
zidrie).

Principala caracteristic mecanic a elementelor pentru zidrie este rezistena


la compresiune care condiioneaz, n cea mai mare msur, toate performanele
zidriei. Rezistena sporit la compresiune a elementelor atrage dup sine creterea
rezistenei la compresiune a masivului de zidrie i a modulului de elasticitate al
acestuia precum i mbuntirea durabilitii zidriei. Rezistenele zidriei la alte
solicitri simple (forfecare, ntindere axial, ntindere din ncovoiere) reprezint
fraciuni din rezistena la compresiune.

Rezistena la compresiune a elementelor pentru zidrie din argil ars


depinde, n principal, de:
calitatea materiei prime;
procesul tehnologic de fabricaie: formare, uscare, ardere, rcire.

n Romnia, n prezent, cea mai ridicat valoare a rezistenei la compresiune a


elementelor din producia curent este de 10 N/mm2 ca urmare a deficienelor care
se manifest pe tot lanul tehnologic. Reamintim c STAS 1031-56 prevedea mrci
de crmid (rezistene medii la compresiune) pn la 200 daN/cm2 (C200) adic 20
N/mm2. n perioada interbelic, n categoria a 2-a erau ncadrate crmizile cu

4
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N
CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

rezistena de 100 daN/cm2 n timp ce crmida dublu presat avea rezistena de


rupere la compresiune ntre 250 350 daN/cm2 [Asquini, V. Indicator tehnic n
construcii Ed. Cartea Romneasc, Bucureti, 1938]. Din aceste date rezult c
declinul calitii produciei interne de crmizi n etapa actual este evident.
Consecinele directe ale acestei situaii se vor regsi n scderea performanelor
ateptate ale cldirilor cu structura din zidrie i, probabil, i a cldirilor la care zidria
este folosit numai ca panou de umplutur la cadre.

Deoarece rezistenele la compresiune obinute prin ncercrile efectuate la


diferii productori sunt influenate, n mare msur, de umiditatea probei n
momentul ncercrii, ca rezultat al modului de condiionare aplicat, i de dimensiunile
probei, standardul SR EN 771-1 definete noiunea de "rezistena la compresiune
standardizat" care ine seama de efectele acestor parametri permind astfel
obinerea unor rezultate echivalente, indiferent de particularitile elementului testat i
de modul de condiionare. n felul acesta, nivelul de asigurare rezultat din calculele
de dimensionare/verificare rmne practic acelai, indiferent de dimensiunile
elementelor folosite.

Standardul SR EN 771-1 definete noiunea de rezisten la compresiune


standardizat astfel: Rezistena la compresiune standardizat, fb, este rezistena
la compresiune a elementelor pentru zidrie transformat n rezistena la
compresiune a unui element pentru zidrie uscat n aer echivalent, cu 100 mm lime
x 100 mm nlime".

Pentru determinarea rezistenei standardizate fb rezultatele ncercrilor pe un


eantion oarecare se corecteaz n funcie de:
1. Procedeul de condiionare a epruvetelor.
2. Dimensiunile epruvetelor.

5
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N
CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

1. n funcie de procedeul de condiionare, valoarea medie rezultat din ncercri


(fmed) se corecteaz cu urmtorii factori de transformare (cond):
condiionare prin uscare n aer sau la un coninut de ap de 6%: cond =1.00;
condiionare prin uscare n etuv: cond = 0.80;
condiionare prin imersie: cond =1.20.

Rezult valoarea rezistenei medii (fmed) corectat n funcie de modul de


condiionare a epruvetelor (fmed,cond):
fmed,cond = cond x fmed

2. Pentru stabilirea rezistenei standardizate la compresiune (fb) rezistena din


ncercri, transformat n rezistena elementelor condiionate n aer (fmed,cond), se
multiplic cu factorul de form determinat din tabelul A.1 din Anexa A (informativ)
la standardul SR EN 772-1:
fb = x fmed,cond
Factorul de form depinde de nlimea elementului i de cea mai mic
dimensiune orizontal a acestuia. Valorile factorului de form din tabelul A.1 al
standardului SR EN 772-1 sunt reproduse n tabelul 3.1a din Cod.
Introducerea rezistenei standardizate prin factorul elimin limitrile din
reglementrile anterioare din Romnia (STAS 10104-75, de exemplu) care erau
valabile numai pentru zidrii cu nlimea rndului 150 mm i permite astfel ca
prevederile codului CR6-2013 i ale standardului SR EN 1996-1-1 s fie valabile
pentru toate tipurile de elemente pentru zidrie indiferent de dimensiunile acestora
(elimin necesitatea unor reglementri speciale pentru zidriile cu elemente avnd
nlimea rndului > 150 mm).

6
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N
CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

2. ncercri efectuate

S-au efectuat msurtori distructive privind calitatea crmizilor pline din argil
ars prelevate din pereii construciei supuse expertizrii, situat n Timioara, jud.
Timi, cu presa hidraulic de 200 t din dotarea Laboratorului de grad I din cadrul
Departamentului de Construcii Civile i Instalaii, autorizat pentru ncercri n
construcii.

Probele, n numr de 4 buci, au fost pregtite pentru testare, feele n


contact cu platanele fiind planeizate cu mortar de nalt rezisten.

Cele 4 probe au fost testate obinndu-se forele de cedare la compresiune.

7
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N
CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

3. Concluzii
Analiza rezultatelor obinute n urma ncercrilor distructive pe crmizile pline
din argil ars a condus la identificarea urmtoarei rezistene standardizate la
compresiune:

fb = 14,93 N/mm2

Buletinul de ncercri se gsete n ANEX.

Timioara, decembrie 2015 ntocmit,


Prof. dr. ing. Valeriu STOIAN

As. dr. ing. Dan DIACONU

8
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N
CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

ANEXA

9
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N
CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

BREVIAR FOTO

Testare caramizii cu numarul de ordine 1 (inainte si dupa cedare)

Testare caramizii cu numarul de ordine 2 (inainte si dupa cedare)

Testare caramizii cu numarul de ordine 3 (inainte si dupa cedare)

Testare caramizii cu numarul de ordine 4 (inainte si dupa cedare)

10
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIOARA FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCTII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU INCERCARI IN CONSTRUCTII
AUTORIZATIE MLPAT NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA tel/fax: +40 256 403950
Buletin de ncercare nr. 580.2 / 23.12.2015

RESTAURAREA SI RENOVAREA TURNULUI DE APARARE, MONUMENT


ISTORIC, DIN ORASUL CIACOVA, JUD. TIMIS

VERIFICAREA CALITII CRMIZILOR PLINE DIN ARGIL ARS

= REZISTENA LA COMPRESIUNE =
BENEFICIAR: PRIMARIA ORASULUI CIACOVA
LOCAIE: TURNUL DE APARARE din CIACOVA, JUD. TIMI
ELEMENT VERIFICAT : PLACA SUPERIOARA REZERVOR APA

Elementele de zidrie au fost testate i verificate conform normativelor n vigoare: SR EN


771-1/2003 (Specificaii ale elementelor pentru zidrie. Partea 1: Elemente pentru zidrie de
argil ars), SR EN 772-1/2001 (Metode de ncercare a elementelor pentru zidrie), CR6-
2013 (Cod de proiectare pentru structuri din zidrie).

n urma ncercrilor efectuate n laborator s-au obinut valorile din tabelul de mai jos:

Nr. l1 L1 A1 l2 L2 A2 Am F fc fmed fb
Crt.
2 2 2 2 2 2
<mm> <mm> <mm > <mm> <mm> <mm > <mm > <N> <N/mm > <N/mm > <N/mm >

1 135 295 39825 132 294 38808 39316,5 770000 19,58

2 162 279 45198 162 278 45036 45117 844000 18,71


18,43 14,93
3 164 292 47888 157 287 45059 46473,5 900000 19,37

4 148 293 43364 150 299 44850 44107 750000 17,00


fmed = rezistena la compresiune a elementului i

fmed = rezistena medie la compresiune

fb = rezistena standardizat la compresiune

= factor de multiplicare (pentru crmizile ceramice pline are valoarea 0,81)

fb = fmed *

Echipa de ncercare Director Laborator

Asist. dr. ing. Dan DIACONU Prof. dr. ing. Valeriu STOIAN

1
TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

ANEXA 5: MODEL BULETIN NCERCARE


DURITATE METAL

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL CONSTRUCII CIVILE I AGRICOLE
SR EN ISO 18265:2004
BULETIN DE NCERCARE conform DIN 50156-2007 BULETIN NR.
ASTM A956-02
SR EN 10002-1:2002

Obiectiv:
Beneficiar:

DETERMINAREA CARACTERISTICILOR OELULUI


PRIN METODE NEDISTRUCTIVE

DETERMINAREA DURITII HL PE
denumire element

Data ncercrii: xxx

Zona de Punctul de msurare Rm Deviaia Distribuia Rm, min Rm, max Rm, med
Elementul
msurare N1 N2 N3 N4 N5 [N/mm2] s [N/mm2] d [N/mm2] [N/mm2] [N/mm2] [N/mm2]
T1 429 429 431 443 444 435 37.4 46.5 389 482
T2
435
T3
T4

Not: - naintea ncercrii, suprafaa a fost lefuit pn cnd a devenit neted.


- Duritatea msurat a fost de tip HL, cu metoda reculului conform Leeb.
- Echipamentul folosit a fost de tip Proceq Equotip 3, cu instrumentul de impact tip D.
- Distribuia (d) valorii medii s-a calculat pentru obinerea unui nivel de ncredere de 95%.

Rezistena medie la ntindere a oelului rezultat prin

DETERMINAREA DURITII HL PE
denumire element

Rmed = 435 [N/mm2]

Prelucrare rezultate: Vizat:

LABORATORUL DE GRADUL I AL DEPARTAMENTULUI C.C.I.- Autorizaie Nr. 2606 / 28.09.2012


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

ANEXA 6: MODEL BULETIN VERIFICARE


ADANCIMEA FISURILOR

Asist. Dr. Ing. DIACONU DAN INDRUMATOR PROIECT


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

VERIFICAREA ADANCIMII FISURILOR DIN PILONII


PASAJELOR SI PODURILOR DE LA AUTOSTRADA
A1 TIMISOARA - ARAD

Autostrada Timioara - Arad

= NCERCRI NEDISTRUCTIVE ADNCIME FISURI =

Beneficiar: XXXXX

Timioara, DECEMBRIE, 2015

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I.


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

COLECTIV DE ELABORARE

Prof. dr. ing. Valeriu STOIAN _________________

As. dr. ing. Dan DIACONU _________________

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I.


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

BORDEROU

Foaie de capt
Colectiv de elaborare
Borderou

1. Introducere
2. ncercri efectuate
3. Consideraii privind aplicarea metodei cu ultrasunete
4. Calculul adncimii fisurilor
5. Rezultatele ncercrilor
6. Concluzii
7. Anexa - Breviar foto

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 3


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

1. Introducere

n conformitate cu obiectivul comenzii au fost efectuate ncercri nedistructive


privind adncimea fisurilor existente la pasajele i podurile de la autostrada A1 Timioara
Arad, la solicitarea beneficiarului XXXXXXXXXXXX.
Pentru determinarea adncimii fisurilor s-a utilizat metoda nedistructiv cu
ultrasunete.
Au fost respectate prevederile Normativului pentru ncercarea Betonului prin
Metode Nedistructive indicativ C26-85; SR EN 12504-4:2004.

2. ncercri efectuate

S-au efectuat msurtori nedistructive la pasajele i podurile de la autostrada A1


Timioara Arad, cu betonoscopul cu ultrasunete pentru determinarea adncimii fisurilor.

3. Consideraii privind aplicarea metodei cu ultrasunete

n scopul evalurii analitice a adncimii fisurilor existente la pasajele i podurile de


la autostrada A1 Timioara Arad, cu luarea n considerare a caracteristicilor fizico-
mecanice ct mai reale ale elementelor componente, au fost efectuate ncercri
nedistructive asupra betonului prin folosirea metodei cu ultrasunete.
Determinarea fisurilor, a poziiei i adncimii lor, ca i a rosturilor de turnare se
face admind c impulsul ocolete fisura sau rostul pe drumul fizic cel mai scurt.
Existena fisurilor/golurilor mari este pus n eviden, n msurtorile cu
ultrasunete, printr-o variaie brusc a timpului de propagare citit la aparat, fr ca aceasta
s fie justificat de obicei, de aspectul exterior al suprafeei. Aceast variaie este
urmarea faptului c impulsul ntlnind un gol sau o fisur le ocolete pe drumul fizic
minim.
ncercrile trebuie orientate perpendicular pe planul de fisurare. Se recomand ca
emitorul i receptorul s fie aplicate la distane relativ mici ntre ele (20-30 cm) pentru a
mri precizia determinrii.

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 4


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

n cazul n care planul fisurii este paralel cu feele opuse accesibile ale elementului
ncercat, se poate face determinarea adncimii fisurii efectund o serie succesiv de
msurtori ntr-un plan perpendicular pe planul fisurii pornind de la faa fisurat spre cea
opus. Adncimea este egal n acest caz cu distana de la faa fisurat la punctele n
care prezena fisurii nu se mai face simit n propagarea impulsului ultrasonic. Aceast
metod va fi preferat precedentei, ori de cte ori exist condiii pentru aplicarea ei.

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 5


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

S-a folosit un betonoscop TICO de la firma elveian PROCEQ.

Pentru o bun transmitere a energiei acustice palpatorii s-au aplicat pe materialul


cercetat prin intermediul unui mediu cuplant: vaselin.

La prelucrarea datelor obinute s-au avut n vedere prevederile Normativului


pentru ncercarea Betonului prin Metode Nedistructive indicativ C26-85.

4. Calculul adncimii fisurilor

Conform prevederilor Normativului pentru ncercarea Betonului prin Metode


Nedistructive indicativ C26-85, adncimea fisurilor se calculeaz cu relaia:
hf = l/2 x [(t1/t0)2 1] [cm]
n care:
l = distana ntre punctele de aplicare a transductorilor pe buton, msurat n linie
dreapt i exprimat n cm;
t1 = timpul citit la aparat pentru seciunea de beton n care se gsete fisura, n s;
t2 = timpul mediu al citirilor la aparat ntre punctele situate la aceeai distan ntre ele,
pentru seciunile de beton fr fisuri, n s;

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 6


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

5. Rezultatele ncercrilor

Msurtorile nedistructive cu ultrasunete efectuate la faa locului (datele culese i


nregistrate) cu betonoscopul cu ultrasunete sunt redate n tabelul de mai jos.

Distana Timpul de propagare a ultrasunetelor [s] Distana


Adncimea
Puncte ntre Zon beton ntre
Locaie Zon beton nefisurat fisurii
ncercare puncte fisurat palpatori
hf [cm]
[cm] [cm]
t01 t02 t0 t1
1.1 51.5 49.5 50.5 108.3 20 19.0
41+300) - culee dreapta

5
1 1.2 48.1 46.6 47.4 58.6 20 7.3
Pasajul OP413 (km

5
1.3 46.4 48.3 47.4 78.8 20 13.3
25
2.1 63.6 51.2 57.4 106.3 20 15.6
5
2 2.2 52.3 47.0 49.7 98.8 20 17.2
5
2.3 52.3 46.5 49.4 54.8 20 4.8
25
3.1 57.6 46.6 52.1 93.8 20 15.0
5
3 3.2 57.4 47.4 52.4 96.5 20 15.5
5
3.3 53.4 46.6 50.0 52.0 20 2.9
1.1 53.5 47.4 50.5 130.8 20 23.9
Podul B289 (km 28+876) - Podul B289 (km 28+876) -

5
1 1.2 51.9 45.6 48.8 122.0 20 22.9
5
1.3 49.6 50.4 50.0 119.2 20 21.6
25
2.1 57.5 50.4 54.0 112.4 20 18.3
culee 1

5
2 2.2 52.0 47.5 49.8 106.5 20 18.9
5
2.3 55.7 45.9 50.8 114.6 20 20.2
25
3.1 55.1 47.8 51.5 119.9 20 21.0
5
3 3.2 52.7 48.6 50.7 115.9 20 20.6
5
3.3 51.7 46.2 49.0 122.8 20 23.0
1.1 57.0 52.2 54.6 112.2 20 18.0
5
1 1.2 49.2 53.5 51.4 115.9 20 20.2
5
1.3 51.1 54.5 52.8 107.5 20 17.7
25
pil stnga

2.1 51.5 52.3 51.9 89.1 20 14.0


5
2 2.2 48.1 52.2 50.2 86.3 20 14.0
5
2.3 50.1 48.0 49.1 107.4 20 19.5
25
3.1 49.8 49.2 49.5 100.3 20 17.6
5
3 3.2 52.0 51.2 51.6 88.0 20 13.8
5
3.3 50.3 49.3 49.8 107.4 20 19.1

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 7


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

6. Concluzii
Analiza rezultatelor obinute prin metoda ultrasonic de impuls a avut ca scop
determinarea adncimii fisurilor analizate. Alura fisurilor pe lungime este evideniat n
diagramele de mai jos.
PASAJUL OP413 (km 41+300) - culee dreapta
OP413
30.0

25.0

20.0 19.0
17.2
15.6 15.0 15.5
Adancime fisuri 15.0
13.3
[cm]

10.0
7.3
4.8
5.0 2.9

0.0
0 5 10 35 40 45 70 75 80
Distanta puncte [cm]

PODUL B289 (km 28+876) - culee 1


B289 - culee
30.0

25.0 23.9
22.9 23.0
21.6 21.0
20.2 20.6
20.0 18.3 18.9

Adancime fisuri
15.0
[cm]

10.0

5.0

0.0
0 5 10 35 40 45 70 75 80
Distanta puncte [cm]

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 8


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

PODUL B289 (km 28+876) - pila stanga


B289 - pila
30.0

25.0

20.2 19.5
20.0 19.1
18.0 17.7 17.6

Adancime fisuri 15.0 14.0 14.0 13.8


[cm]

10.0

5.0

0.0
0 5 10 35 40 45 70 75 80
Distanta puncte [cm]

Timioara, decembrie 2015 ntocmit,


Prof. dr. ing. Valeriu Stoian

As. dr. ing. Dan DIACONU

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 9


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

ANEXA
BREVIAR FOTO

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 10


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

Pasajul OP413 (km 41+300) - culee dreapta

Podul B289 (km 28+876) - culee 1

Podul B289 (km 28+876) pil stnga

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 11


UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL COSTRUCII CIVILE i INSTALAII
LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU NCERCRI N CONSTRUCII
AUTORIZAIE MDRT-ISC NR. 2606 din 28.09.2012
T. Lalescu nr. 2, Timioara, ROMNIA, tel/fax: +40 256 403950

Poziionarea punctelor de ncercare

Interzis reproducerea total sau parial fr aviz U. P. T Departament C. C. I. 12