Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea tiine Economice

Catedra Contabilitate i Informatic Economic

RAPORT
privind efectuarea practicii de iniiere n specialitate la
Cooperativa de Consum Tighina

Prenumele, numele studentului: x

Grupa : Con. 1351

Conductor tiinific

Prenumele, numele : x

Chiinu-2015

1
 Cuprins:

Capitolul 1. Abordri teoretice privind organizarea contabilitii

Tematica: Modul de ntocmire i de prezentare a Situaiei fluxurilor de

numerar
I.1. Noiuni generale

Definiia, componena obiectului contabilitii la tema aleas, clasificarea n raport cu diferite criterii.
Expunerea materialului va fi efectuat consecvent i deplin n conformitate cu informaiile culese .

I.2. Modul de recunoatere i evaluare a elementelor patrimoniale

Cerinele stabilite de Standardele Naionale de Contabilitate la recunoaterea obiectului

contabilitii la tema aleas i regulile de evaluare iniial i ulterioar respective.

Capitolul 2. Organizarea contabilitii n cadrul entitii

Reglementarea contabilitii entitii. Structura contabilitii ca subdiviziune structural-
organizaional a entitii, funciile i programul de lucru ale fiecrui lucrtor din secia respectiv a
contabilitii sau n cazul cnd contabilitatea nu se divizeaz n secii. Planul circulaiei documentelor,
modul i periodicitatea perfectrii, controlul ndeplinirii lor. Interdependena contabilitii cu alte birouri
ale entitii economice (planificare, producie, munc i salarizare, financiar, aprovizionare, desfacere
etc.). Modul ntocmirii comenzilor aferente aprovizionrii entitii cu formulare de documente primare,
centralizatoare, registre de eviden i situaiilor financiare.

Caracteristica general a formei de contabilitate folosit la entitate (jurnal-order, memorial-order,

automatizat).

Disponibilitatea entitii cu mijloace tehnice pentru prelucrarea informaiei de eviden.

Determinarea gradului de automatizare al contabilitii. Caracteristica locurilor automatizate de lucru ale
personalului contabilitii.

2.1. Documentarea operaiunilor economice i nregistrarea acestora n contabilitatea

entitii
Dezvluirea modului de perfectare a documentelor privind operaiile economice la tema selectat din
Anexa 3, gruparea acestor documente pe criterii omogene i ntocmirea documentelor centralizatoare,
reflectarea formulelor contabile respective cu indicarea datelor din contabilitatea entitii selectate.

2.2 Modul de efectuare a inventarierii i contabilizarea rezultatelor acesteia

Examinarea inventarierii ca element al metodei contabilitii. Determinarea rolului
inventarierii n asigurarea integritii bunurilor agenilor economici. Expunerea tehnicii de
efectuare a inventarierii pe diverse tipuri de bunuri. Metode de constatare a rezultatelor
inventarierii bunurilor i determinarea metodelor de reglementare a diferenelor aprute.
Reflectarea n conturi a operaiunilor care conin rezultatele inventarierii diverselor tipuri de
bunuri .

2
 Introducere:
Forma organizatorico-juridica a entitatii:
Cooperativa este o form de asociere liber n care mai multe persoane organizeaz activiti de producie, de
distribuie, prestri de servicii i de credit, bazat pe principiul ntrajutorrii. Aceast form de asociere s-a nscut
nc n secolul trecut. Prima cooperativ a fost nfiinat n anul 1844, n Anglia, la Roocherdale, dup care s-au creat
i altele. n Frana s-au fondat cooperative de producie care i propuneau s efectueze n comun lucrri de
construcie sau s realizeze diferite produse pe care s le vnd, iar beneficiile rezultate s fie mprite ntre asociai.
Cooperativele se deosebesc esenial de alte forme organizatorico-juridice ale activitii de ntreprinztor. Membrii
cooperativei nu sunt salariai, ei, ca i asociaii societilor comerciale, sunt n drept s participe la conducerea
societii, dar spre deosebire de societile comerciale, membrii cooperativei sunt obligai s participe nemijlocit cu
munca proprie n activitatea cooperativei. De membru un singur vot) i repartizarea profitului indiferent de cota de
participare.
n actul constitutiv al cooperativei poate fi prevzut participarea persoanelor juridice ca membri fondatori.
Membrul colectiv, c i oricare membru al cooperativei, dispune de un singur vot n cadrul organelor de conducere a
cooperativei.
Codul civil al Republicii Moldova nu face o clasificare a cooperativelor, dar, pornind de la dispoziiile legilor, i
anume:Legea cu privire la cooperativele de ntreprinztor nr. 73/2001; Legea cu privire la cooperativele de producie
nr. 1007/2002; Legea cooperaiei de consum nr. 1252/2000, putem evidenia urmtoarele tipuri de cooperative:
cooperativa de producie;
cooperativa de ntreprinztor;
cooperativa de consum .
COOPERATIVA DE CONSUM TIGHINA are ca numarul de identificare de stat si codul fiscal:
1002608000393,iar MD 0002622.La constituire capitalul social al firmei a fost de 0 lei.
Sediul :MD-4301, str.Alba-Iulia,73,or.Causeni,r-l Causeni,Republic Moldova.
Administrator: Stinca Dumitru,IDNP 0962307898842. (anexa 1,2)
Structura organizatorica,administrativa si sfera de activitate a entitatii:
La baza existenei i funcionrii oricrei cooperative st structura organizatoric.
n cadrul COOP Consum Tighina structura organizatoric este definit ca un mecanism format din subdiviziuni
organizatorice crora le sunt precizate competenele i responsabilitile i ntre care se stabilesc raporturi cerute de
funcionarea ei eficient. Cu alte cuvinte, structura organizatoric cuprinde ansamblul persoanelor i al
subdiviziunilor astfel constituite nct s asigure condiiile necesare atingerii obiectivelor propuse n cadrul societii.
Organizarea i conducerea Coopconsum Tighina sau a sectiilor acesteia, presupune cunoaterea detaliat i
permanent a obiectivelor si resurselor disponibile, a modului de desfurare a activitii i a factorilor de influen,
aceste elemente fiind indispensabile Compartimentului financiar-contabil
3
 Atributiile compartimentului financiar-contabil in plan contabil sunt:
organizeaza functionarea in bune conditii a contabilitatii valorilor patrimoniului;

asigura efectuarea corecta si la timp a inregistrarilor contabile privind: mijloacele fixe si calculul amortizarii acestora,
mijloacele circulante, marfurile, cheltuielile de circulatie, calculul costurilor, investitii, rezultate financiare;
asigura respectarea cu strictete a prevederilor legale privind integritatea patrimoniului si ia toate masurile legale
pentru reintregirea acestuia, in cazul in care a fost pagubit;
organizeaza inventarierea periodica a tuturor valorilor patrimoniale, urmareste definitivarea,
potrivit legii a rezultatelor inventarierii;
intocmeste si urmareste lunar balanta de verificare pentru conturile sintetice si cele analitice,
urmarind concordanta dintre acestea;
se preocupa de asigurarea fondurilor necesare finantarii investitiilor, urmarind efectuarea
operatiunilor financiare in derularea investitiilor;
participa la organizarea si perfectionarea sistemului informational, colaborand cu centrul de
calcul in domeniul prelucrarii automate a datelor, etc.
Compartimentul de resurse umane are drept scop planificarea resurselor umane, selecia i angajarea personalului,
organizarea personalului, calificarea i perfecionarea profesional, administrarea salarizrii i a altor remunerri.
Compartimentul Inginerie are in subdiviziunea sa inginerul securitatii muncii,inginerul electric si mecanic.
Sectia de panificatie este formata din sef sectie-panificatie,tehnolog ,expeditori,maistru de tura si desigur brutarii.
Sectia de panificatie, modernizata cu utilaje performante, permite obtinerea de produse bine coapte, cu miros si gust
deosebit, caracteristici ce ne dau dreptul sa afirmam ca asigura unicitatea produselor sale. Principalul ingredient
folosit este faina.
Compartimentul comercial intruneste magazinele si depozitul.Personalul este format din sef-magazin,vinzatori,
,merceolog,sef-depozit,soferi,hamali si paznici.Ei au grija de securitatea si vinzarea produselor.
In general,in practica sunt 3 tipuri de structuri de administrare:tip liniar,functional,si mixt.Cooperativa de Consum
Tighina corespunde tipului functional de administrare-adica structurile organizatorice sunt repartizate pe
departamente.
Profilul de activitate principal:
1.Comertul cu amanul in magazine nespecializate;
2.Fabricarea piinii si a produselor de patiserie proaspete;
Aici se gasesc si servicii de arenda si alimentatia publica.
Analizind in dinamica volumul productiei in expresie baneasca observam o usoara crestere comparativ cu anul
2014,si anume sectia de cofetarie cu 16718,45lei mai mult comparativ cu 2014;sectia panificatie cu 40299,08lei mai
mult fata de anul 2014,respectiv in expresie naturala cantitatea volumului productiei fabricate creste.(anexa 3)
4
 Cooperativa de Consum Tighina dispune de un variat sortiment de produse de panificatie si de cofetarie.Aceasta se
datoreaza si utilajului de productie de care dispune cit si personalului calificat,antrenat in procesul de productie.Pe
viitor se mai prevede sa se mai faca careva investitii si anume in sectia pafinicatie,care deasemenea ar spori si
varietatea produselor fabricate cit si a productivitatii muncii. (anexele 4,5,6,7,8)
Ceea ce tine de calitatea productiei la Coop Tighina aceasta corespunde Standartelor de calitate ISO a SM 173,si
corespunde cerintelor obligatorii stabilite de HG nr.775 din 2007,de asemenea marfa eliberata este insotita de
certificatele de calitate.
Capacitatea de productie este esentiala,dar in general este bazata pe comenzile receptionate,astfel incit produsul
finit sa fie realizat aproape in totalitate,evitind astfel acumularea in stocuri.

5
 Capitolul 1. Abordari teoretice privind organizarea contabilitatii

Modul de intocmire si de prezentare a Situatiei fluxului de numerar

Fluxul de numerar este exact ca diagnosticul pus de un medic, adica este masura sanatatii financiare a unei
companii. De aici nu trebuie insa sa tragem concluzia ca este mai bine sa nu avem un business, ca sa nu ne mai
<batem capul cu fluxul de numerar>.
1.1.Notiuni generale
Obiectivul prezentului standard l constituie asigurarea utilizatorilor de rapoarte financiare cu informaii privind
fluxul de numerar a ntreprinderii, prezentate n raportul privind fluxul de numerar pe parcursul perioadei de
gestiune pe tipuri de activiti.
Desfurarea activitii economice a ntreprinderii genereaz permanent micarea mijloacelor bneti. n
Rapoartele financiare pentru reflectarea acestei micri se aplic noiunea de fluxul de numerar". n literatura de
specialitate i practica economic se mai utilizeaz i alte denumiri, ce desemneaz acelai fenomen: fluxul de
disponibili, de lichiditi, mijloace banesti, de trezorerie etc.
Fluxuri de numerar reprezinta intrri i/sau ieiri de mijloace i documente bneti.
Situaia fluxurilor de numerar caracterizeaz soldurile i fluxurile de numerar pentru perioada de gestiune i conine
informaii privind:
1) numerarul - numerar n moned naional i valut strin n casierie i conturi curente;
2) numerarul n expediie - numerarul depus n casieriile bncilor, oficiilor potale sau transmise ncasatorilor pentru
nregistrarea ulterioar a acestora n conturile curente ale entitii sau pentru transmiterea ctre beneficiari;
3) documentele bneti - timbrele taxei de stat, mrcile potale, biletele de cltorie achitate, biletele de tratament i
odihn achitate etc.
n situaia fluxurilor de numerar nu se reflect:
1) micarea intern a numerarului (de exemplu, ridicrile n numerar de la conturile curente, deschiderea
acreditivului, alimentarea cardurilor bancare ale entitii, transferarea numerarului de la un cont curent la altul,
procurarea/vnzarea valutei strine);
2) tranzaciile pe baz de barter (schimb de active/servicii);
3) convertirea datoriilor n capital social;
4) amortizarea i pierderile din deprecierea activelor imobilizate etc.
Situaia fluxurilor de numerar se ntocmete n baza contabilitii de cas, conform creia:
1) intrrile de numerar snt reflectate la sumele efectiv ncasate n casierie i conturi curente;
2) ieirile bneti - la sumele efectiv achitate din casierie i conturi curente;
6
3) documentele bneti - la valoarea documentelor bneti efectiv intrate i ieite.
Situaia fluxurilor de numerar se ntocmete conform metodei directe, potrivit creia intrrile i ieirile de numerar
se determin n baza datelor din conturile de eviden a numerarului.
In procesul desfasurariii activitatii economico-financiare intreprinderile intretin diverse relatii cu alte
intreprinderi,precum si cu personae fizice,inclusive membrii colectivului de munca.Astfel,intreprinderile elibereaza
facturi cumparatorilor si beneficiarilor in vederea achitarii produselor(marfurlor)livrate si serviciilor prestate.Totodata
la intreprinderi apar datorii fata de furnizorii pentru bunurile material procurate,fata de bugetele de stat si locale
privind varsarea impozitelor si taxelor,fata de personal privind munca prestata.Mijloacele banesti sunt active cu cel
mai inalt grad de lichiditate si curind disponibilitatile banesti in casieria intreprinderii,depozite,conturile curente in
vanluta nationala ,valuta straina si alte conturi la banci.
Mijloacele banesti ale cooperativei de Consum Tighina pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:
1)In functie de valuta in care sunt exprimate - mijloace banesti in valuta nationala si in valuta straina.
2)In functie de locul pastrarii si formele de existent mijloace banesti in numerar,mijloace banesti in conturi
bancare,si alte mijloace banesti(documente banesti etc.)
3)In functie de posibilitatea utilizarii mijloace banesti nelegate.
Cooperativa de Consum Tighina nu dispune de mijloace banesti legate-care reprezinta disponibilitatile banesti care
apartin intreprinterii cu drept de proprietate ,dar nu pot fi utilizate din cauza unor factori determinat. De
exemplu,mijloacele banesti din conturile bancare sechestrate sau blocate pina la clarificarea imprejurarilor respective.
Datele privind mijloacele banesti prezinta interes pentru toti utilizatorii interni si externi de informatii contabile la
luarea deciziilor privind activitatea intreprinterii.

1.2. Modul de recunoastere si evaluare a elementelor patrimoniale

Pentru desfurarea activitii economico-financiare, ntreprinderea i formeaz patrimoniul, care reprezint

totalitatea resurselor economice controlate de agentul economic. n Rapoarte financiare pentru reflectarea acestui
patrimoniu aflat la dispoziia ntreprinderii, se aplic noiunea de active".
Analiza situaiei patrimoniale presupune examinarea activelor controlate de ntreprindere, indiferent de sursele de
finanare a acestora.
Necesitatea analizei situaiei patrimoniale rezult din importana informaiei obinute n urma analizei pentru
elaborarea deciziilor de diferit gen din partea utilizatorilor numeroi ai Rapoartelor financiare.
Elementele situaiei fluxurilor de numerar snt divizate separat pe activitile operaional, de investiii i
financiar, cu prezentarea distinct a diferenelor de curs valutar.
La Coop Tighina situaia fluxurilor de numerar se ntocmete conform formularului prezentat: (anexa 9, 9.1)

7
 Fluxuri de numerar din activitatea operaional:
n rndul 010 "ncasri din vnzri" se reflect numerarul ncasat, inclusiv aferent impozitelor indirecte:
1) de la cumprtori, clieni pentru produsele/mrfurile vndute i/sau serviciile prestate/lucrrile executate;
2) de la locatari pentru activele transmise n leasing operaional i financiar (arend, locaiune), precum i dobnda
aferent leasingului financiar;
3) sub form de avansuri primite n contul livrrii ulterioare a produselor/mrfurilor i/sau serviciilor.
n rndul 020 "Pli pentru stocuri i servicii procurate" se reflect plile de numerar, inclusiv aferent impozitelor
indirecte, achitate:
1) furnizorilor, antreprenorilor pentru stocurile i serviciile procurate;
2) locatorilor pentru activele primite n leasing operaional i financiar (arenda, locaiune), cu excepia dobnzilor;
3) sub form de avansuri acordate n contul procurrii ulterioare de stocuri i servicii.
n rndul 030 "Pli ctre angajai i organe de asigurare social i medical" se reflect numerarul pltit:
1) salariailor n contul retribuirii muncii i altor operaii (cu excepia mprumuturilor acordate i dividendelor
pltite);
2) organelor de asigurare social i medical privind contribuiile de asigurri sociale de stat obligatorii i primele de
asigurare obligatorie de asisten medical ale angajatorilor i angajailor.
n rndul 040 "Dobnzi pltite" se reflect dobnzile pltite n perioada de gestiune pentru:
1) credite i mprumuturi primite, indiferent de faptul, dac acestea au fost recunoscute ca cheltuieli curente sau
capitalizate n conformitate cu SNC "Costurile ndatorrii";
2) activele primite n leasing financiar;
3) obligaiuni, cambii i alte titluri de datorii.
n rndul 050 "Plata impozitului pe venit" se reflect plile de numerar achitate la buget aferente impozitului pe
venit din activitatea de ntreprinztor, inclusiv plile acestui impozit n rate.
n rndul 060 "Alte ncasri" se reflect sumele ncasrilor de numerar rezultate din activitatea operaional, care
nu snt incluse n rndul 010. Acestea includ ncasri n numerar:
1) din vnzarea altor active circulante;
2) sub form de amenzi, penaliti i alte sanciuni;
3) din onorarii i comisioane;
4) sub form de avansuri returnate de ctre titularii de avans;
5) sub form de finanri i ncasri cu destinaie special;
6) sub form de subvenii, prime i sponsorizri;

8
7) din redevenele aferente activitii operaionale;
8) sub form de documente bneti procurate cu achitarea ulterioar a acestora;
9) din recuperarea prejudiciului material cauzat entitii (cu excepia prejudiciului rezultat din evenimente
excepionale) etc.
n rndul 070 "Alte pli" se reflect sumele altor pli de numerar rezultate din activitatea operaional, care nu snt
incluse n rndurile 020-050. Acestea includ pli n numerar:
1) sub form de amenzi, penaliti i alte sanciuni;
2) sub form de avansuri acordate titularilor de avans;
3) aferente achitrii impozitului pe venit a persoanelor fizice, taxei pe valoarea adugat, accizelor, altor impozite i
taxe, precum i sanciunilor pentru nclcarea legislaiei n vigoare;
4) sub form de documente bneti utilizate n perioada de gestiune cu achitarea ulterioar a acestora;
5) sub form de redevene aferente activitii operaionale etc.
n rndul 080 "Fluxul net de numerar din activitatea operaional" se reflect diferena dintre numerarul ncasat i
pltit n cursul perioadei de gestiune din activitatea operaional, determinat prin relaia: rd.010 - rd.020 - rd.030 -
rd.040 - rd.050 + rd.060 - rd.070.
Fluxuri de numerar din activitatea de investiii:
n rndul 090 "ncasri din vnzarea activelor imobilizate" se reflect numerarul ncasat n perioada de gestiune
pentru activele imobilizate vndute, precum i suma avansurilor primite pentru vnzarea ulterioar a acestor active.
n rndul 100 "Pli aferente intrrilor de active imobilizate" se reflect numerarul pltit pentru achiziionarea i/sau
crearea activelor imobilizate, precum i avansurile acordate pentru procurarea acestora.
n rndul 110 "Dobnzi ncasate" se reflect dobnzile primite sub form de numerar din mprumuturi acordate,
conturi de depozit i alte investiii financiare, cu excepia dobnzilor nregistrate n rndul 010.
n rndul 120 "Dividende ncasate" se reflect sumele dividendelor ncasate din cotele de participaie (aciuni) n
capitalul social a altor entiti.
n rndul 130 "Alte ncasri (pli)" se reflect diferena dintre ncasrile i plile de numerar rezultate din
activitatea de investiii, care nu snt incluse n rndurile 090-120.
n rndul 140 "Fluxul net de numerar din activitatea de investiii" se reflect diferena dintre numerarul ncasat i
pltit n cursul perioadei de gestiune din activitatea de investiii, determinat prin relaia: rd.090 - rd.100 + rd.110 +
rd.120 rd.130.
Fluxuri de numerar din activitatea financiar:
n rndul 150 "ncasri sub form de credite i mprumuturi" se reflect ncasrile de numerar sub form de credite
i mprumuturi, inclusiv din plasarea obligaiunilor proprii, cambiilor i altor titluri de datorii.

9
 n rndul 160 "Pli aferente rambursrii creditelor i mprumuturilor" se reflect plile de numerar n contul
rambursrii creditelor i mprumuturilor (cu excepia dobnzilor), achitrii titlurilor de datorii etc.
n rndul 170 "Dividende pltite" se reflect sumele dividendelor pltite proprietarilor.
n rndul 180 "ncasri din operaiuni de capital" se reflect ncasrile din emisiunea aciunilor proprii, majorarea
prilor sociale, din vnzarea cotelor de participaie n capitalul social (aciunilor proprii) rscumprate anterior de la
proprietari.
n rndul 190 "Alte ncasri (pli)" se reflect diferena dintre ncasrile i plile de numerar rezultate din
activitatea financiar, care nu snt incluse n rndurile 150-180. Acestea includ:
1) ncasri de numerar:
a) sub form de redevene, cu excepia celor nregistrate n rndul 060;
b) din modificarea altor elemente a capitalului propriu;
c) pentru acoperirea pierderilor excepionale etc.;
2) pli (ieiri) de numerar:
a) sub form de redevene, cu excepia celor nregistrate n rndul 070;
b) aferente rscumprrii cotelor de participaii i aciunilor proprii ale entitii;
c) aferente pierderilor din evenimente excepionale (de exemplu, furturi i exproprieri de numerar, incendii, inundaii,
perturbaii politice n rezultatul crora numerarul a fost distrus).
n rndul 200 "Fluxul net de numerar din activitatea financiar" se reflect diferena dintre numerarul ncasat i
pltit (ieit) n perioada de gestiune din activitatea financiar, determinat prin relaia: rd.150 - rd.160 - rd.170 +
rd.180 rd.190.
n rndul 210 "Fluxul net de numerar total" se reflect fluxul de numerar a perioadei de gestiune rezultat din
activitile operaional, de investiii i financiar, determinat prin relaia: rd.080 rd.140 rd.200.
n rndul 220 "Diferene de curs valutar favorabile (nefavorabile)" se reflect mrimea net a diferenelor de curs
valutar favorabile i nefavorabile la data raportrii.
n rndul 230 "Sold de numerar la nceputul perioadei de gestiune" se reflect soldul de numerar n conturile de
eviden a mijloacelor i documentelor bneti la nceputul perioadei de gestiune curente. Acesta trebuie s
corespund cu totalul soldurilor numerarului reflectate n rndurile 250 i 260 col.4 din bilan.
n rndul 240 "Sold de numerar la sfritul perioadei de gestiune" se reflect soldul de numerar n conturile de
eviden a mijloacelor i documentelor bneti la sfritul perioadei de gestiune curente, determinat prin relaia:
rd.210 rd.220 + rd.230. Soldul obinut trebuie s corespund cu totalul soldurilor numerarului reflectate n rndurile
250 i 260 col.5 din bilan.

10
 ntreprinderea ntocmete raportul privind fluxul de numerar conform metodei directe n baza datelor conturilor
contabile. Informaiile obinute prin aplica-rea acestei metode evideniaz principalele tipuri de ncasri i pli
bneti pe tipuride activiti i pot fi utile la prognozarea fluxurilor mijloacelor bneti n viitor
n scopul verificrii corectitudinii calculului fluxului net de numerar din activitatea operaional entitatea poate
utiliza metoda indirect n conformitate cu IAS 7 "Situaia fluxurilor de trezorerie".
Pentru ca evaluarea s se dea o imagine fidel patrimoniului, situaiei financiare i rezultatelor, la efectuarea
evalurii trebuie de respectat careva principii:
Principiul stabilirii obiectului evalurii:

-Obiectul evalurii reprezint coninutul acesteia, de aceea el trebuie delimitat n timp i n spaiu de multitudinea i
diversitatea obiectelor, fenomenelor i proceselor economice.
Principiul costului istoric:

-Principiile contabile general acceptate, afirm c cea mai adecvat valoare de atribuit tuturor operaiunilor
economice i prin urmare tuturor activelor, datoriilor, veniturilor, cheltuielilor este cea a costului istoric (original).
Costul este definit aici ca fiind preul de schimb asociat operaiunii economice n momentul constatrii. Conform
acestei concepii, scopul contabilitii nu este stabilirea valorii, care se poate schimba dup producerea unei
operaii, ci contabilizarea costului sau valorii n momentul desfurrii tranzaciei. De exemplu, costul activelor este
nregistrat atunci cnd acestea snt achiziionate, iar valoarea lor se menine la acelai nivel pn cnd acestea snt
vndute, expir sau snt consumate. n acest context, termenul valoare reflect costul n momentul tranzaciei;
Principiul prudenei:

- impune ca la valoarea elementelor s se in seama de deprecierile, riscurile i pierderile posibile generate de

desfurarea activitii n viitor. Ca urmare, nu este admis supraevaluarea elementelor de activ i a veniturilor i
respectiv subevaluarea cheltuielilor i elementelor de pasiv. Procednd astfel se evit constituirea nejustificat de
rezultate supradimensionate, care la rndul lor genereaz o decapitalizare a ntreprinderii prin sarcinile fiscale i
distribuirea de dividende fictive;
Principiul permanenei metodelor:

-impune continuitate n aplicarea normelor i a regulilor utilizate la evaluare pe tot parcursul perioadei de gestiune i
de la o perioad de gestiune la alta, n vederea asigurrii comparabilitii informaiilor contabile.
Principiul alegerii formei de evaluare:

-Forma de evaluare se allege in functie de scopul urmarit,respective se realizeaza in legatura cu activitatea curenta
sau se realizeaza periodic impus in anumite cerinte de moment.Forma de evaluare se afla in corelatie cu natura
elementului economic evaluat.
Principiul necompensarii:

11
-conform caruia elementele de active si pasiv trebuie sa fie avaluate si inregistrate in contabilitate separate,nefiind
admisa compensarea intre posturile de activ si cele de pasiv ale bilantului,precum si intre veniturile si cheltuielile
entitatii.
Evaluarea n contabilitate se efectueaz att n mod curent pentru reflectarea operaiilor economice i financiare
care au loc n cursul perioadelor de gestiune i care modific mrimea valoric a elementelor patrimoniale, ct i n
mod periodic cu ocazia inventarierii elementelor patrimoniale i a elaborrii documentelor de sintez financiar-
contabil. Deci,evaluarea n contabilitate este prezent n toate momentele rotaiei capitalului (fluxurile materiale i
financiare, procesele economice de modificare i transformarea a valorilor) precum i n momentele de sintetizare,
raportare i analiz a situaiei patrimoniului i a rezultatelor obinute. n funcie de modul i timpul efecturii
deosebim trei tipuri de evaluare contabil :
Evaluarea iniial
Evaluarea curent
Evaluarea ulterioar (de bilan).

Evaluarea iniial se efectueaz la data intrrii activelor sau nregistrrii datoriilor, precum i a formrii capitalului
propriu, constatrii veniturilor, cheltuielilor i determinrii rezultatului financiar. La baza evalurii iniiale a activelor
ntreprinderii st principiul contabilizrii la valoarea de intrare (costul efectiv). Conform acestui principiu, obiectivul
contabilitii nu const n aflarea valorii care poate s se modifice dup efectuarea operaiunii economice, ci n
determinarea acesteia n momentul efecturii operaiunii. Astfel, valoarea de intrare (costul efectiv) a activului se
determin n momentul procurrii (crerii) acestuia i figureaz n eviden la acelai nivel pn cnd activul nu va fi
utilizat, reevaluat sau nu va iei ntreprindere.
Valoarea de intrare a activelor procurate poate fi determinat numai n baza datelor documentelor primare privind
preurile de procurare i consumurile aferente procurrii (crerii) activelor (factura de expediie, ,factura fiscal,
procesul-verbal privind serviciile prestate etc.).
Valoarea de intrare a activelor procurate de la teri include valoarea de procurare, consumurile aferente procurrii,
precum i consumurile aferente aducerii acestora n stare de lucru sau alte consumuri aprute la procurarea sau
pregtirea acestora pentru utilizare (vnzare).
Valoarea de intrare a activelor create cu forele proprii ale ntreprinderii cuprinde toate consumurile efective aferente
crerii acestora: consumurile directe de materiale, consumurile directe privind retribuirea muncii, inclusiv
contribuiile la asigurrile sociale, consumurile indirecte de producie. Suma efectiv a consumurilor suportate (costul
efectiv) servete drept baz a evalurii iniiale a produciei n curs de execuie, produselor finite, semifabricatelor,
instrumentelor i altor active de fabricare proprie.
Activele primite pe calea schimbului se evalueaz ntr-o consecutivitate strict prin una din urmtoarele metode:
la valoarea venal a activelor primite n schimb ajustat cu suma mijloacelor bneti achitate
sau primite;

12
 la valoarea venal a activelor transmise n schimb ajustat cu suma mijloacelor bneti achitate
sau primite;
la valoarea de bilan a activelor transmise n procesul schimbului;

la valoarea contractual stabilit n contractul ncheiat ntre participanii la operaiunea de

schimb.
Activele primite cu titlu gratuit se evalueaz la valoarea de pia stabilit la momentul intrrii. Dac valoarea de
pia confirmat lipsete, valoarea de intrare se determin de experii independeni sau n baza datelor din
documentele de primire-predare.
Activele intrate n contul aporturilor fondatorilor la capitalul statutar al ntreprinderii nou-create se evalueaz la
valoarea convenit de fondatori i ntreprindere (drept baz pentru determinarea acesteia servete preul de pia).
Pe lng evaluarea iniial care reprezint baza de evaluare a patrimoniului ntreprinderii snt necesare i alte
metode de evaluare, utilizarea crora ar asigura urmrirea total i continu a activitii economice a ntreprinderii.
Aplicarea evalurii curente este condiionat de complexitatea determinrii valorii de intrare (costului efectiv)
separat pe tipuri de mrfuri i materiale n momentul nregistrrii acestora la ntreprindere. Acest lucru se explic prin
faptul c aceleai tipuri de mrfuri i materiale pot fi procurate de la diferii furnizori la diverse preuri. n afar de
aceasta, numeroase tipuri de consumuri aferente achiziionrii mrfurilor i materialelor vizeaz cteva tipuri de valori
procurate i pot fi repartizate ntre ele numai dup generalizarea datelor contabile pentru luna curent, adic la
nceputul lunii de gestiune urmtoare. Din aceast cauz este imposibil de asemenea i evaluarea produselor finite la
costul efectiv n cazul predrii acestora la depozit n cursul perioadei de gestiune. Exist urmtoarele metode de
evaluare curent pentru stocurile de marfuri si material ,coform prevederilor SNC STOCURI la iesirea lor din
patrimoniu :
metoda costului normativ.

metoda costului mediu ponderat;

metod FIFO (prima intrare prima ieire);

Metoda costului normativ se utilizeaz pentru evaluarea curent, controlul operativ i micarea materialelor,
produselor finite i produselor n curs de execuie. Utilizarea acestei metode are la baz nivelul normativ (preconizat)
al costului efectiv al stocurilor procurate (create) care apoi se corecteaz.
Evaluarea prin metoda costului mediu ponderat prevede reflectarea n contabilitate a mrfurilor i materialelor la
valoarea medie a stocurilor disponibile.
Metoda FIFO const n evaluarea stocurilor la preurile primelor achiziii. Conform acestei metode stocurile vor fi
casate la preurile de procurare ale loturilor respective n ordine cronologic pe msura intrrii lor, dup regula:
prima intrare prima ieire.

13
Folosirea acestor metode este determinat de faptul c n condiiile economiei de pia, diferite cantiti din acelai
stoc figureaz n contabilitate la diferite preuri n raport cu sursa de aprovizionare i momentul aprovizionrii.
Evaluarea ulterioar (de bilan) se efectueaz la data ntocmirii rapoartelor financiare (ultima zi a perioadei de
gestiune). Scopul acesteia const n determinarea valorii de bilan a obiectelor contabile care trebuie s corespund cu
valoarea venal a acestora la data ntocmirii bilanului. De exemplu, n conformitate cu Standardele Naionale de
Contabilitate, activele materiale i nemateriale pe termen lung se reflect n bilan prin una din urmtoarele metode:
la valoarea de intrare diminuat cu uzura (amortizarea) acumulat sau la valoarea reevaluat. Mrfurile i materialele,
cu excepia obiectelor de mic valoare i scurt durat, se reflect la valoarea cea mai mic dintre costul efectiv i
valoarea realizabil net. Valoarea realizabil net reprezint preul preconizat de vnzare a mrfurilor i materialelor
diminuat cu cheltuielile probabile aferente realizrii acestora. Mrfurile i materialele se evalueaz la valoarea
realizabil net atunci cnd aceasta este mai mic dect costul lor nregistrat n cazul nvechirii, deteriorrii sau
reducerii preului de vnzare a mrfurilor i materialelor. Creanele i datoriile n valut strin se reflect n bilan la
cursul oficial de schimb valutar, stabilit de BNM la data ntocmirii rapoartelor financiare.
Veniturile i cheltuielile se reflect n Raportul profit i pierdere, innd cont de ajustrile (coreciile) valorii de
vnzare i costul vnzrilor de mrfuri, produse returnate, precum i de reducerea preurilor acestora etc.
Evaluarea ulterioar contribuie la neadmiterea denaturrii valorii obiectelor contabile pentru a evita ntocmirea
unor rapoarte financiare care nu corespund realitii i induc n eroare proprietarii ntreprinderii i ali utilizatori de
informaii.

14
 Capitolul 2. Organizarea contabilitatii in cadrul intreprinderii
Organizarea si functionarea contabilitatii in cadrul COOP Tighina se realizeaza in conformitate cu actele
legislative si normative prin care se asigura o reglementare unitara a acesteia la scara intregii economii.
Sistemul de reglementare normative al contabilitatii entitatii COOP Tighina reprezinta totalitatea actelor
legislative si normative,care reglementeaza tinerea contabilitatii si intocmirea situatiilor financiare.Prin aceasta se
asigura urmarirea si raportarea unitara a indicatorilor economico-financiari, contabilitatea cuprinde o terminilogie
unica si este bazata pe anumite reguli comune pentru toate entitatile care desfasoara activitatea de intreprinzator si
este inregistrat in Republica Moldova, indiferent de tipul de propritate ,apartenenta ramurala si forma organizatorico-
juridica a acesteia (cu exceptia organizatiilor bugetare) .Obiectivele reglementarii contabitatii privesc uniformizarea
nomeclaturii conturilor prin planul de conturi si tipizarea principalelor documente si registre contabile de uz
general.Ca acte legislative si normative privind reglementarea contabilitatii in Republica Moldova se aplica:
Legea Contabilitatii;
Standartele nationale de contabilitate;
Planul general de conturi;
Instructiuni,scrisori si alte acte instructive emise de Ministerul Finantelor al Republicii Moldova;
Codul fiscal;
Legea bugetului ;

Legea contabilitatii act normativ care stabileste principiile unice ale contabilitatii si rapoartelor financiare, reguli
generale privind: documentarea operatiilor economice, intocmirea registrelor contabile, inventarierea patrimoniului,
corectarea erorilor contabile, intocmirea si prezentarea rapoartelor financiare;
Standardele nationale de contabilitate(SNC) norma generala si reguli de tinere a contabilitatii, evaluarea si
constatarea activelor, capitalului propriu, datoriilor, veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor financiare;
Planul de conturi contabile ale activitatii economico-financiare este un model normativ privind clasificarea si
codificarea conturilor el reprezinta un tablou al sistemului de conturi in cadrul caruia fiecare cont este desemnat
perintr-o denumire si simbol cifric;
Instructiuni si scrisori emise de Min.fin. explicatii privind modelul de tineri a contabilitatii in diverse domenii de
activitate a intreprinderii;
Codul fiscal stabileste principii generale ale impozitarii in RM si relatiile ce tin de executarea obligatiilor fiscale
in ce priveste impozitele si taxele generale de stat;

15
 Pentru a se da o imagine fidela patrimoniului,a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute,trebuie respectate cu
buna credinta regulile privind evaluarea patrimoniului si celelalte norme si principii contabile cum sunt:
Principiul continuitii activitii, potrivit cruia se presupune c ntreprinderea i continu n mod normal
funcionarea ntr-un viitor previzibil, fr a intra n stare de lichidare sau de reducere sensibil a activitii.
Continuitatea activitii se exprim clar n actul de constituire. Atunci cnd funcionarea este delimitat n timp sunt
menionate datele de ncepere i de ncetare a activitii. Dac conducerea nu intenioneaz i nu este obligat s
lichideze ntreprinderea s-au s reduc esenial volumul de producere, atunci se vor aplica metodele tradiionale de
evaluare a activelor, pasivelor, precum i de calculare a rezultatelor financiare care sunt prevzute n politica de
contabilitate a ntreprinderii. n cazul n care ntreprinderea intenioneaz sau este obligat s se lichideze, atunci
conducerea ntreprinderii nu mai are dreptul s utilizeze metodele tradiionale de evaluare i calculare a rezultatelor
financiare, n acest caz, se va recurge la utilizarea aa ziselor valori de lichidare, care de obicei sunt mai mici dect
valoarea de bilan. De exemplu, n cazul funcionrii normale a ntreprinderii, mijloacele fixe sunt reflectate n bilan
la valoarea de intrare diminuat cu suma uzurii acumulate, iar n cazul lichidrii ntreprinderii acestea vor fi evaluate
la valoarea de vnzare (lichidare).
Contabilitatea de angajamente in baza contabilitii de angajamente , tranzaciile i evenimentele sunt recunoscute
atunci cnd apar, sunt nregistrate n evidenele contabile i sunt raportate n rapoartele financiare ale perioadelor la
care se refer. De aici reies c veniturile i cheltuielile se constat pe msura ce ele se ctig sau se produc i se
reflect n rapoartele financiare pentru perioadele la care se refer, indiferent de timpul efectiv de ncasare sau plat a
mijloacelor bneti.
Principiul permanenei metodelor presupune continuitatea aplicrii regulilor i normelor privind evaluarea,
nregistrarea n contabilitate i prezentarea elementelor patrimoniale i a rezultatelor asigurnd comparabilitatea n
timp a informaiilor contabile. Acest principiu asigur aplicarea pentru acelea elemente, structuri, domenii de
activitate etc., a acelorai metode de la o perioad de gestiune la alta. Modificarea metodelor de la un an la altul
trebuie s fie determinat de o profund motivaie, cum ar fi: fuziunea ntreprinderii, modificarea legislaiei contabile
sau fiscale, schimbarea politicii economice sau comerciale, etc.
Principiul necompensrii prevede c elementele de activ i de pasiv trebuie s fie evaluate i nregistrate n
contabilitate separat, nefiind admis compensarea ntre posturile de activ i cele de pasiv ale bilanului, precum i
ntre veniturile i cheltuielile din raportul privind rezultatele financiare. Necompensarea trebuie neleas n sensul c
pentru fiecare element patrimonial cu substan material, pentru orice resurs care reflect drepturi i obligaii, etc.
trebuie s fie deschis n contabilitate cte un cont.
Principiul concordanei prevede reflectarea simultan n contabilitate i n rapoartele financiare a veniturilor i
cheltuielilor ocazionate de unele i aceleai tranzacii economice. De exemplu, veniturile din vnzri trebuie
recunoscute, contabilizate i reflectate n rapoartele financiare concomitent cu costul vnzrilor (valoarea de bilan a
bunurilor vndute, costul serviciilor prestate), adic n una i aceeai perioad de gestiune.

16
 Principiul prioritii coninutului asupra formei prevede reflectarea n contabilitate a evenimentelor i tranzaciilor,
pornind, n primul rnd, din realitatea economic, ct i din cea juridic.
Principiul importanei relative (esenialitii) presupune reflectarea n contabilitate i rapoartele financiare numai a
informaiei necesare pentru evaluri i lurii de decizii.
Pentru realizarea obiectivelor sale,contabilitatea indeplineste urmatoarele functii:
Funcia de nregistrare i prelucrare a datelor const n consemnarea, potrivit unor principii i reguli proprii, a
proceselor i fenomenelor economice ce apar n cadrul ntreprinderilor i se pot exprima valoric.
Funcia de informare a contabilitii rezid n furnizarea informaiilor privind structura i dinamica patrimoniului, a
situaiei financiare i a rezultatelor obinute n scopul fundamentrii deciziilor.
Funcia de control este legat de funcia de informare. Ea const n verificarea cu ajutorul informaiilor contabile a
modului de pstrare i utilizare a valorilor materiale i bneti, de gospodrire a resurselor, controlul respectrii
disciplinei financiare etc.
Funcia juridic datele din contabilitate i documentele primare servesc ca mijloc de prob n justiie, pentru a
dovedi realitatea unor operaii economice, pentru stabilirea rspunderii patrimoniale pentru pagubele produse. Ele
ajut la soluionarea unor litigii.
Funcia previzional- Informaiile furnizare de contabilitate sunt utilizate la stabilirea tendinelor viitoare ale
fenomenelor i proceselor economice.
Pentru fiecare angajat in departamentul Financiar-Contabil al Coop Tighina graficul de lucru este de 8ore-5zile in
saptamina. Aici lucru se imparte in sectoare, astfel incit sunt 4 contabili in frunte cu contabil-sef: vice contabil,
contabil pe comert, contabil pe productie si contabil casier.
Documentele sunt acte scrise in care se consemneaza cifric si letric, in etalon natural, banesc sau de munca, de
regula in momentul si la locul infaptuirii lor, operatiile economice-financiare precum si evenimentele determinate de
necesitati organizatorice si administrative, cu scopul de a servi ca dovada a infaptuirii acestor operatii si ca baza a
inregistrarii lor in contabilitate. Marimea, continutul si formatul documentelor variaza in functie de natura operatiilor
economice, de modul de intocmire si mijloacele utilizate pentru prelucrarea datelor pe care le contin. Completarea
documentelor se poate face manual sau cu mijloace tehnice, intocmirea manuala a documentelor se realizeaza cu
cerneala, cu pasta sau creion chimic si prezinta urmatoarele neajunsuri: necesita un volum mare de munca, un asigura
garantia exacitatii datelor si nici o productivitate ridicata si o calitate superioara, intocmirea documentelor cu
mijloace tehnice elimina in mare masura aceste neajunsuri, in schimb impune anumite limite cu privire la marimea,
continutul si formatul documentelor, in functie de particularitatile tehnice ale echipamentelor utilizate . Pentru fiecare
gen de operatii se foloseste cate un model de document, care are o forma si o aranjare a datelor corespunzatoare
specificului operatiei economice respective. La completarea documentelor ce se intocmesc in mai multe exemplare,
toate exemplarele trebuie sa poarte acelasi numar de ordine. in documentele de casa si banca datele cifrice trebuie
repetate si in litere. Greselile facute cu ocazia intocmirii documentelor pot fi corectate numai cu respectarea anumitor
17
reguli. In documente un se admit stersaturi, razuituri, etc. Corectarea documentelor trebuie sa se faca in asa fel incit
sa se poata recunoaste cu usurinta ca ea a intervenit cu ocazia intocmirii documentului, nu mai tirziu, iar cei care au
intomit documentul au cunostinta de corectarea respectiva. Rectificarea greselilor in documente se face prin taierea
textului sau a sumei gresite cu o linie, in asa fel, incit sa se poata citi ceeea ce a fost gresit, apoi se scrie de asupra
textului sau suma corecta, facindu-se mentiune pe documentul rectificat asupra acestui fapt, care se confirma prin
semnaturile acelorasi persoane care au semnat initial documentul. In documentele de casa si de banca un se admit
corectari.Daca s-au facut greseli in aceste documente, ele se anuleaza prin taierea cu o linie pe diagonala pe care se
scrie cuvintul "ANULAT", pastrindu-se in continuare in exemplarele sale respective, fara a se detasa si se intocmesc
apoi documentele corecte. Erorile descoperite in documente cu ocazia verificarii lor ulterioare, de catre serviciul de
contabilitate, se aduc la cunostinta celor care le-au intocmit, precum si a partilor interesate cu privire la operatia
consemnata in documentul respectiv. Prezinta o importanta deosebita intocmirea clara si completa a documentelor, cu
respectarea tuturor regulilor privitoare la consinutul si forma lor. Ele conditioneaza calitatea si exeactitatea
informatiilor contabile. Totodata este necesar ca documentele sa fie intocmite la timp, pentru a asigura operativitatea
informatiilor contabile, pentru conducerea activitatilor economice. De aceea, intre producerea operatiilor economice
si intocmirea documentelor justificative trebuie sa existe o deplina concordanta. Toate operatiile economice efectuate
trebuie reflectate in documente. Documentele constituie baza inregistrarile in contabilitate si influenteaza nemijlocit
exactitatea si operativitatea informatiilor contabile. Drumul pe care il parcurg documentele din momentul emiterii sau
intrarii in intreprindere si pana la arhivare constituie circuitul documentelor. Verificarea documentelor, in general se
efectueaza de alte persoane decit cele care le-au intocmit. Controlul operatiilor inregistrate in contabilitate se
efectueaza de catre persoanele care conduc contabilitatea, de cele care executa controlul financiar preventiv, controlul
financiar de gestiune sau alte persoane imputernicite de intreprindre. Dupa completare si verificare, documentele
sunt supuse operatiei de prelucrare. Aceasta consta in gruparea documentelor pe operatii, exprimarea valorica a
marimii operatiei economico-financiare inregistrata in document, cumularea unor documente primare si obtinerea
celor centralizaztoare. In compartimentul financiar-contabil, documentele se conteaza, adica se inscrie pe document
formula contabila. in baza documentelor contate se completeaza registrele contabile. Faza finala a circulatiei
documentelor o constituie clasarea lor la dosar, dupa rezolvarea completa si definitiva a acestora. Prin clasare se
intelege aranjarea documentelor intr-o anumita ordine, strict determinata, in scopul asigurarii pastrarii lor in bune
conditii si pentru usor gasite in vederea obtinerii informatiilor nacesare. La Coop Tighina clasarea documentelor in
dosare se poate face dupa mai multe criterii, si anume: criteriul cronologic consta in gruparea documentelor in
ordinea intocmirii lor; criteriul alfabetic impune clasarea in acelasi dosar a documentelor tinand seama de denumirea
unitatii la care se refera documentele; criteriul dupa obiect sau pe grupe de operatii economice consta in aranjarea
documentelor pe categorii de probleme ( mijloace fixe, mijloace banesti ), darile de seama se claseaza dupa
magazine, dupa genul de activitate: activitatea comerciala (magazinele); de producer. Pastrarea documentelor trebuie
sa asigure integritatea acestora deoarece acestea servesc pentru controlul operatiilor economice efectuate. Pastrarea
documentelor presupune doua aspecte: pastrarea curenta, pastrarea de durata. Pastrarea curenta a documentelor
18
justificative consta in retinerea documentelor la sfarsitul perioadei de gestiune de catre compartimentul care le-a
asigurat ultima prelucrare urmand sa argumenteze operatiunea economica sau financiara dispusa sau executata.
Pastrarea curenta a documentelor se afla in relatie cu arhivarea curenta, iar pastrarea de durata arhivarea generala in
cadrul unitatii sau la arhivele statului. La finele perioadei de gestiune documentele pastrate in cadrul
compartimentilor se predau la arhiva unitatii. in cadrul arhivei documentele se pastreaza grupate pe domenii si in
cadrul acestora, cronologic. Termenele de pastrare a documentelor se stabilesc prin acte normative si difera in functie
da natura si importanta documentului. Dupa predarea documentelor la arhiva, acestea mai pot fi consulatate numai in
conditiile prevazute in regulile de organizare si functionare a arhivelor: dupa aprobarea prealabila a conductorului
intreprinderii; dupa efectuarea unor copii, extrase; pe baza de procese verbale in cazul eliberarii documentelor
originale. Dupa expirarea termenului de pastrare documentele se scot din arhiva generala a unitatii si se predau la
arhiva statului, daca prezinta interes sau daca nu mai prezinta importanta atunci sunt valorificate ca produse
reziduale.
Ciclul contabil de prelucrare a datelor impune un sistem de formulare corelate intre ele care servesc la
inregistrarea, dupa anumite reguli, a operatiunilor economico-financiare ce au avut loc intr-o entitate, pe o anumita
perioada de timp.In categoria formularelor contabile se cuprind documentele primare,registrele contabile,balanta de
verificare si situatiile financiare.
Registru contabil reprezinta niste foi volante sau fise,care au destinatia de a acumula datele curente din
documentele primare in scopul generalizarii acestora si determinarea indicatorilor respectivi.
Teoria si practica contabila au generat o diversitate de forme privind continutul registrelor. Astfel,in raport cu
forma pe care o pot avea registrele contabile pot fi:
Registre sub forma de carti- numerotate,semnate si parafate,pe a caror ultima pagina se mentioneaza destinatia,
numarul de file si se aplica semnatura persoanelor in drept.
Registre sub forma de fise-foi volante,situatii.
Dupa criteriul modului de inregistrare in conturi: 1-registre de contabilitate pentru inregistrari cronologice,care
servesc la inregistrarea operatiunilor economice in ordinea succesiunii lor in timp.Ele servesc ca documente de proba
in relatiile cu organelle fiscal sau in litigii. 2-registre de contabilitate pentru inregistrari sistematice,servesc la
inregistrarea operatiunilor economice ,grupate dupa continutul si natura economica,respectind ordinea succesiunii in
timp.
Dupa sfera de cuprindere a datelor contabile registrele pot fi: 1-registre de evidenta sintetica,care servesc la
inregistrarea,centralizarea si generalizarea datelor contabile,privind intreaga activitate a unitatii patrimoniale,necesare
intocmirii si prezentarii rapoartelor financiare.Ca exemplu de registru sintetic serveste registrul cartea-mare,care
detine un rol important in sistematizarea si structurarea rulajelor fiecarui cont utilizat,pe conturi corespondente.
2-Registre de contabilitate analitica,care serveste la inregistrarea si urmarirea detaliata a diferitelor elemente
patrimoniale,in etalon natural si in etalon valoric.

19
 Formele de contabilitate exprima modul de organizare a ciclului contabil de prelucrare a datelor,in scopul obtinerii
fondului de informatii care sa caracterizeze in expresie valorica,starea si miscarea patrimoniului. Formele de
contabilitate folosite de entitati sunt urmatoarele:jurnal-order,memorial order si automatizata. In cadrul COOP
Tighina se foloseste forma automatizata,care a adoptat formele de contabilitate la utilizarea tehnicii de calcul
electronic.Ciclul de prelucrare a datelor are la intrare in calculator formula contabila. Pe baza ei,se cladeste intregul
sistem de stocare si prelucrare a datelor.Pe baza datelor introduse in calculator se editeaza obligatoriu registrele
contabile.In mod obligatoriu sint editate,lunar,balantele de verificare ale conturilor.Forma de contabilitate
automatizata este in forma de programa.La rindul sau ea cuprinde mai multe compartimente sau subprograme:
contabilitatea materialelor;contabilitatea numeralului;contabilitatea costurilor si cheltuielilor;contabilitatea
decontarilor. Informatia din documentele primare in conformitate cu programa dinainte intocmita este inserata in
memoria calculatorului. Aceasta inserare se face sub forma de dialog a operatorului contabil cu calculatorul. Dupa
programul respectiv operatorul da comanda de a evalua datele, de a le grupa si respectiv se intocmesc register
contabile. In rezultatul acestor operatiuni se obtin register de evidenta sintetica si analitica.
COOP Tighina dispune de urmatoarele mijloace tehnice pentru prelucrarea informatiei: calculatoare, Xerox,
imprimante, fax si de programa 1C. Gradul de automatizare al contabilitatii este la nivel mediu, mereu fiind loc de
mai bine si mai mult. Locurile automatizate de lucru ale personalului in cadrul entitatii date sint separate, fiecare
avind propriul calculator si o ambianta placuta de lucru.
2.1. Documentarea operatiunilor economice si inregistrarea acestora in contabilitatea entitatii
Documentarea ca procedeu al metodei contabilitatii este actiunea de culegere si consemnare in documentele
economice a datelor privitoare la operatiile economice dintr-o unitate patrimoniala in momentul si la locul efectuarii
lor.
Documente de perfectare contabil, se ntocmesc de contabilitate, de regul, n baza documentelor de dispoziie i
justificative. Aceste documente cuprind: situaiile cumulative; calculele uzurii mijloacelor fixe; calculaiile costului
efectiv al produselor fabricate; documente speciale, destinate ntocmirii formulelor contabile privind operaiunile
economice efectuate. Aceste documente servesc n calitate de mijloace tehnice la realizarea procesului contabil.
Intreprinderile, indiferent de tipul de proprietate si forma juridical de organizare, in procesul activitatii sunt
obligate sa efectueze decontari cu persoanele juridice si fizice prin viramente. De aceea intreprinderile pastreaza
mijloacele banesti in conturile bancare. Operatiunile in casierie sunt efectuate de catre casier care poarta toata
responsabilitatea materiala pentru integritatea disponibilului banesc. In casierie se permite pastrarea numerarului
pentru scopuri gospodaresti, delegarea salariatilor in scopuri de serviciu, in limita stabilita de catre banca comerciala
la care intreprinderea are cont bancar.
COOP Tighina are conturi bancare deschise in 2 banci comerciale, si anume BC Moldindconbank SA filiala
Causeni; si BC Agrobank. De obicei transferurile se fac de la cont de decontare deschis in BC Moldindcombank.

20
Pastrarea mijloacelor banesti in casierie in sume mai mari decit limita stabilita se permite in perioada achitarii
salariilor si indemnizatiilor pentru incapacitatea temporara de munca, eliberarea numeralului sub forma de avansuri si
in alte scopuri, dar pe un termen de cel mult 3 zile lucratoare.
In casieria COOP Tighina mijloacele banesti se incaseaza din vinzarea in numerar a produselor, marfurilor si
prestarea serviciilor de arenda, locatiune.
La intrarea mijloacelor banesti in casierie se intocmeste dispozitia de incasare, care sunt semnate de casier si
contabil-sef. (anexa 10,11)
La depunerea banilor in contul de decontare se intocmeste ordinul de incasare a numeralului fiind semnat de
depunator (de obicei casierul) si casierul bancii si executorul ordinului de incasare a numeralului. (anexa12)
La eliberarea numerarului din casierie se intocmeste dispozitia de plata semnata de casier, contabil-sef, conducator.
Aceasta se intocmeste la eliberarea avansului din casierie, eliberarea salariului. (anexa 13, 14)
Daca unii angajati nu au ridicat salariile in perioada stabilita, in borderoul de plata linga numele da familie
respective se face mentiunea Depunerea. Sumele depuse se predau la banca care deserveste intreprinderea prin
intocmirea unei dispozitii de plata pentru toate sumele.
La suma de mijloace banesti varsata in contul de decontare reprezentantul intreprinderii intocmeste avizul de plata
in numerar. Unele banci comerciale perfecteaza astfel operatiunile, intocmind in mod automatizat ordinal de incasare
a numerarului la suma depusa.
In dispozitiile de incasare si plata se indica denumirea documentului, in baza caruia s-a efectuat incasarea sau
eliberarea banilor din casierie, continutul economic al operatiunilor se enumera documentele anexate.
Primirea si eliberarea banilor prin intermediul dispozitiilor de incasare si plata poate fi efectuata numai in ziua
intocmirii acestora.
Dispozitiile de incasare si plata imediat dupa primirea sau eliberarea banilor se semneaza de casier, iar pe
borderourile de plata si alte documente se aplica stampila sau se face mentiunea Platit, indicint data (ziua, luna,
anul), fapt care exclude eliberarea repetata a banilor in baza acestor documente.
Dispozitia de incasare si plata pina la transmiterea in casierie se inregistreaza de contablilitate in registrul de evidenta
a dispozitiilor de incasare si plata.
La sfirsitul fiecarei zile de munca dispozitiile de incasare si plata se inregistreaza de catre casier in registrul de
casa, in care se determina soldul de mijloace banesti in casierie la inceputul zilei, incasarile si esirile acestora in
cursul zilei, precum si soldul la sfirsitul zilei. (anexa 15)
Registrul de casa se intocmeste in doua exeplare. Primul exemplar ramine in casierie, iar al doilea se detaseaza de
la registru si serveste casierului drept raport, care impreuna cu documentele anexate se prezinta la contabilitate. In
conditiile contabilitatii automatizate registrul de casa se intocmeste la calculator. Controlul asupra tinerii corecte a
registrului de casa se pune in sarcina contabilului intreprinderii.

21
 Evidenta operatiunilor privind existenta si fluxurile de numerar in casieria intreprinderii se tine in contul de activ
241 Casa. In debitul acestui cont se reflecta toate incasarile si mijloacele banesti, iar in credit- platile in numerar.
Soldul contului este debitor si reflecta suma numerarului existent in casieria intreprinderii la finele perioadei de
gestiune.
Mijloacele banesti incasate in casierie se reflecta prin intocmirea formulelor contabile:
Dt 241 Casa
Ct 242 Conturi curente in moneda nationala
Ct 243 Conturi curente in valuta straina - la sumele incasate din conturile curente in valuta nationala si in valuta
straina
Ct 611 Venituri din vinzari - la sumele incasate din vinzarea in numerar a produselor si marfurilor,prestarea
serviciior;
Ct 612 Alte venituri din activitatea operationala la sumele incasate in numerar din vinzarea altor active curente ,
din achitarea amenzilor, penalitatilor, despagubirilor calculate, veniturilor calculate din arenda curenta.
Ct 621 Venituri din operatiunile cu active imobilizate
Ct 622 Venituri financiare la sumele de venituri incasate din redevente, precum si de mijloace banesti intrate
gratuit sub forma de subventii de stat
Ct 534 Datorii fata de buget la sumele incasate sub forma de TVA si accize din venituri calculate
Ct 221 Creante comerciale
Ct 223 Creante ale partilor afiliate
Ct 226 Creante ale personalului
Ct 245 Transferuri de numerar in expeditie la incasarea sumelor transferurilor banesti in expeditie
Ct 424 Venituri anticipate pe termen lung
Ct 523 Avansuri primite curente- la incasarea avansurilor primite
Ct 313 Capital nevarsat la reflectarea numerarului efectiv depus de fondatori dupa inregistrarea capitalului statutar
al intreprinderii.
Dt 242 Conturi curente in moneda nationala
Dt 243 Conturi curente in valuta straina
Dt 244 Alte conturi bancare- la transmiterea din casierie a mijloacelor banesti la banca pentru inregistrarea in
conturi curente in valuta nationala si in valuta straina
Dt 226 Creante ale personalului- la eliberarea avansurilor spre decontare
Dt 245 Transeruri de numerar in expeditie- la depunerea mijloacelor banesti in casierie altor banci, oficii postale in
scopul virarii si inregistrarii in conturi bancare ale intreprinderii
Dt 531 Datorii fata de personal privind retribuirea muncii
22
Dt 532 Datorii fata de personal privind alte operatiuni
Dt 533 Datorii privind asigurarile sociale si medicale
Dt 534 Datorii fata de buget
Dt 511 Credite bancare pe termen scurt ( Coop Tighina ia credite sub forma credit OWERDRAFT de la B.C
MOLDINCONBANK, spre buna desfasurare a activitatii,credite cu termen de rambursare de 30 zile calendaristice.)
Dt 512 Imprumuturi pe termen scurt-la achitarea creditelor bancare si altor datorii financiare
Dt 521 Datorii comerciale curente
Dt 522 Datorii curente fata de partile afiliate-la achitarea datoriilor fata de furnizor pentru materialele si marfurilor
primate,serviciile acordate
Dt 523 Avansuri primite curente-la restituirea avansurilor primite anterior
Dt 722 Cheltuieli financiare- la reflectarea sumelor diferentelor de curs valutar nefavorabil aferente soldului
numerarului in valuta straina la sfirsitul perioadei de gestiune
Ct 241 Casa
Evidenta sintetica a operatiunilor de casierie la COOP Tighina se tine in registre cu modul de prelucrare
automatizata a informatiei, luindu-se in consideratie necesitatile informationale la intocmirea Raportului privind
fluxul de numerar
Toate intreprinderile, indiferent de forma jurudica de organizare a acestora, sunt obligate sa pastreze mijloace
banesti temporar libere in institutiile bancare. La cererea agentului economic, bancile comerciale pot deschide diferite
tipuri de conturi bancare: conturi curente; conturi de deposit; conturi de imprumut; conturi provizorii; precum si
conturi pentru tranzactii in valuta nationala sau valuta straina.
Modul de deschidere, administrare si inchidere a conturilor bancare este reglementat de prevederile Regulamentului
privind deschiderea si inchiderea conturilor la bancile din Republica Moldova, aprobat prin Hotarirea Consiliului de
Administratie al B.N.M. nr.415 din 30.12.1999.
Pentru pastrarea numerarului liber, efectuarea platilor si incasarilor intreprinderile deschid conturi curente la bancile
comerciale, prin care sunt effectuate operatiuni de decontare. Conform legislatiei in vigoare, fiecare agent economic
poate deschide mai multe conturi curente in valuta nationala in diferite banci, indiferent de amplasarea teritorial-
administrativa a acestuia.
Operatiunile economice pot fi efectuate in contul curent numai dupa inregistrarea acestui cont la inspectiratele
fiscal de stat teritoriale. In scopul deschiderii unui cont current agentul economic resident prezinta la institutia
bancara urmatoarele documente:
cererea de deschiderea a contului, dupa un formular tipizat;
copia certificatului de inregistrare a intreprinderii sau alte documente care confirma inregistrarea de
stat conform legislatiei in vigoare;
copia statutului, regulamentului sau contractului de constituire;
copia certificatului de atribuire a codului fiscal, in cazul cind legislatia prevede atribuirea acestuia;
fisa cu specimene de semnaturi si amprenta stampilei;
extrasul de Registru Comercial de Stat ce confirma persoana autorizata sa administreze intreprinderea;
23
 alte documente la cererea bancii.
Copiile documentelor prezentate trebuie autentificate la notar.
La deschiderea contului curent intre titularul de cont si institutia bancara se incheie un contract privind deservirea
de casa si decontarile. Conturile curente pot fi inchise definitive in baza cererii titularului de cont, deciziei
fondatorilor intreprinderii sau a organului care a constituit intreprinderea, hotarirei instantei de judecata sau in alte
cazuri prevazute de legislatia in vigoare, sau conventionala, in cazul cind nu au fost efectuate operatiuni o perioada
indelungata, de obicei, doi ani.
Banca comerciala efectueaza incasarea si virarea mijloacelor banesti din contul curent in succesiunea si marimea
in care au fost primite documentele de decontare respective.Modul de efectuare a decontarilor in Republica Moldova
este reglementat de Regulamentul privind deconarile fara numerar in Republica Moldova nr.25/11-02 din 12.07.1996
cu modificari si completari ulterioare.
Tranzactiile privind incasarile si platile in conturile curente se efectueaza de catre banca conform documentelor
bancare tipizate care trebuie certificate prin semnatura persoanelor indicate in fisa cu specimile si semnaturi so
amprenta stampilei si anume:
dispozitia de plata, reprezentind un ordin de a transfera beneficiarului o anumita suma de bani,utilizata
pentru stingerea documentelor financiare si comerciale ale intreprinderii;
dispozitia de plata trezoreriala intocmita la achitarea datoriilor privind impozitele, taxele si alte plati la
bugetul de stat;
Documentele de decontare trebuie sa corespunda cerintelor legislatiei in vigoare privind structura, continutul,
dimensiunile si modul de legalizare. Ele trebuie intocmite numai in limba de stat, in doua, trei sau patru exemplare si
sunt balabile de la o zi pina la trei zile lucratoare.
Documentele spre plata se executa in limita soldului din contul curent sau peste acesta, daca nu banca comerciala
s-a incheiat un contract de credite de tip overdraft.
Intreprinderea primeste de la banca periodic, de obicei, dupa fiecare tranzactie bancara, extrase de cont cu
anexarea la ele a documentelor, in baza carora au fost intocmite inregistrarile in extrasul de cont. Extrasul de cont este
un document bancar care prezinta titularului de cont descifrarea miscarilor pe contul curent si permite verificarea
egalitatii soldului final debitor de pe contul contabil din registrul contabil cu soldul final pe contul bancar indicat in
ultimul extras de cont, iar documentele anexate- veridicitatea miscarilor pe contul curent efectuate de catre banca.
Evidenta analitica a mijloacelor banesti se tine pe bancile comerciale la care sunt deschise conturi curente, pe
tipuri de mijloace banesti.
Coop Tighina primeste de la banca periodic extras de cont. El ne prezinta descifrarea miscarilor pe contul curent si
permite verificarea egalitatii soldului final debitor de pe contul contabil din registrul contabil cu soldul final de pe
contul bancar indicat in ultimul extras de cont. (anexa 16)
Pentru generalizarea informatiei privind existenta si miscarea mijloacelor banesti in valuta nationala, inregistrarea
in contul curent al intreprinderii la banca, este destinat contului de active 242 Conturi curente in moneda nationala .
In debitul acestui cont se reflecta incasarea mijloacelor banesti in valuta nationala, iar in credit- utilizarea mijloacelor
banesti. Soldul acestui cont este debitor si reprezinta suma mijloacelor banesti in contul curent la finele perioadei de
gestiune.
In cadrul contului 242 Conturi curente in moneda nationala pot fi deschise urmatoarele subconturi: 2421
Numerar la conturi nelegate, si 2422 Numerar la conturi legate, fiind destinat evidentei distincte a mijloacelor
banesti sechestrate, blocate, gajate.

24
 In contul curent se reflecta mijloacele banesti incasate pentru produsele, marfurile vindute, serviciile prestate
cumparatorilor si clientilor, achitarea creantelor, primirea creditelor bancare si imprumuturilor, depunerea mijloacelor
banesti din casieria intreprinderii.
Incasarile mijloacelor banesti in contul curent se reflecta in debitul contului 242 Conturi curente in moneda
nationala in corespondenta cu creditul conturilor:
din clasa 6 Venituri la suma veniturilor incasate nemijlocit prin mijloacele banesti:

Dt 242 Contul curent in moneda nationala la suma totala a incasarilor

Ct 611 Venituri din vinzari la sumele incasate din vinzari,prestari de servicii (fara TVA si accize)
Ct 612 Alte venituri din activitatea operationala- la suma incasarilor din vinzarea altor active curente (fara TVA si
accize), sub forma de plati de arenda in cazul arendei operationale
Ct 621 Venituri din operatiuni cu active imobilizate la valoarea din vinzarea activelor pe termen lung (fara TVA si
accize)
Ct 622 Venituri financiare la suma platilor de arenda in cazul arendei finantate, dobinzilor, redeventelor
la sumele TVA primate aferente valorilor in marfuri si materiale livrate la achitarea nemijlocita:

Dt 242 Conturi curente in moneda nationala

Ct 534 Datorii fata de buget
La incasarile in vederea achitarii creantelor:

Dt 242 Conturi curente in moneda nationala

Ct 221 Creante comerciale
Ct 223 Creante ale partilor legate
Ct 226 Creante ale personalului
Ct 161 Creante pe termen lung
La sumele primate ale creditelor bancare si imprumuturilor:

Dt 242 Conturi curente in moneda nationala

Ct 411 Credite bancare pe termen lung
Ct 412 Imprumuturi pe termen lung
Ct 511 Credite bancare pe termen scurt
Ct 512 Imprumuturi pe termen scurt
La suma mijloacelor banesti sub forma de avansuri pe termen scurt si lung primate

Dt 242 Conturi curente in moneda nationala

Ct 424 Venituri anticipate pe termen lung
Ct 523 Avansuri primite curente

25
Iesirile mijloacelor banesti din contul curent se inregistreaza in creditul contului 242 Conturi curente in moneda
nationala in corespondenta cu debitul urmatoarelor conturi:
In vederea achitarii datoriilor financiare si comerciale:

Dt 411 Credite bancare pe termen lung

Dt 412 Imprumuturi pe termen lung
Dt 511 Credite bancare pe termen scurt
Dt 512 Imprumuturi pe termen scurt
Dt 413 Datorii pe termen lung privind leasingul financiar
Dt 513 Datorii privind depunerile de economii pe termen scurt ale membrilor asociatiilor de economii si imprumut
Dt 521 Datorii comerciale curente (anexa 17,18,19,20)
Dt 522 Datorii fata de partile afiliate
Ct 242 Conturi curente in moneda nationala
In vederea achitarii datoriilor fata de personal, de buget, fondurile extrabugetare, institutiile publice, Casa Nationala
de Asigurari Sociale, organelle sindicale, companiile de asigurari, alti creditori:
Dt 531 Datorii fata de personal privind retribuirea muncii
Dt 532 Datorii fata de personal privind alte operatiuni
Dt 533 Datorii privind asigurarile sociale si medicale
Dt 534 Datorii fata de buget
Dt 537 Finantari si incasari cu destinatie speciala curente
Dt 539 Alte datorii curente
Ct 242 Conturi curente in moneda nationala
La ridicarea disponibilitatilor banesti in casierie:

Dt 241 Casa
Ct 242 Conturi curente in moneda nationala
La sumele TVA si accizelor transferate aferente valorilor in marfuri si materialelor procurate si
serviciilor primate la achitarea nemijlocita:
Dt 534 Datorii fata de buget
Ct 242 Conturi curente in moneda nationala
Operatiunile economice privind miscarea mijloacelor banesti pe contul curent se reflecta in registru pe contul 242
Contul curent in moneda nationala care se elaboreaza de sine statator de fiecare intreprindere si se organizeaza pe
perioade,pe conturi corespondente sip e tipuri de activitati. La sfirsitul perioadei de gestiune datele din acest registru
se utilizeaza la intocmirea Raportului privind fluxul de numerar si se trec in Cartea mare.

26
 2.2. Modul de efectuare a inventarierii si contabilizarea rezultatelor acesteia
In conformitate cu Regulamentul privind inventarierea nr. 36 din 05.03.2001, in scopul exercitarii controlului
asupra integritatii si fluxului de numerar la intreprindere in termenele stabilite se efectueaza inventarierea casieriei.
Inventarierea reprezint un procedeu al metodei contabilitii de verificare faptic a existenei i strii mijloacelor
economice, a creanelor i datoriilor unei ntreprinderi.
Inventarierea se afl ntr-o strns legtur cu celelalte procedee ale metodei contabilitii. Astfel, toate
operaiunile economice se consemneaz n documente corespunztoare, datele din document se nregistreaz n
conturi, exactitatea nregistrrilor din conturi se verific cu ajutorul balanei de verificare, informaiile din conturi se
confrunt cu realitatea i se pun de acord cu aceasta prin intermediul inventarierii, pe baza tuturor acestor lucrri se
ntocmete bilanul contabil, raport financiar de sintez i informare a utilizatorilor.
Inventarierea, n calitatea sa de procedeu al metodei contabilitii, ndeplinete mai multe funcii (sarcini), dintre
care cele mai semnificative sunt:
calitative. Aceste modificri se datoreaz unor factori obiectivi i subiectivi pe care
contabilitatea nu-i poate surprinde i consemna n momentul acionrii lor. Astfel, se nregistreaz scderi
cantitative (Stabilirea existenei efective a mijloacelor fixe, terenurilor, activelor nemateriale, investiiilor
financiare, stocurilor de mrfuri i materiale, mijloacelor bneti, volumului produciei n curs de execuie,
creanelor i datoriilor etc.
Funcia de control a concordanei dintre informaiile furnizate de contabilitate i realitate.
Orict de riguros este organizat activitatea de recepie, depozitare, gestionare i eliberare din gestiune a bunurilor
economice, orict de bine este organizat i inut contabilitatea elementelor patrimoniale, n anumite situaii pot
s apar diferene dintre soldurile scriptice i realitate. De regul, informaiile furnizate de contabilitate au un
caracter relativ deoarece:
Bunurile economice, materiale i bneti, sufer pe timpul transportului,
manipulrii i depozitrii anumite modificri cantitative i perisabiliti) datorit proprietilor fizico-chimice ale
elementelor materiale care se evapor, se usuc, se oxideaz, se scurg etc. Unele bunuri i pierd parametrii
calitativi datorit expirrii termenului de garanie (alimente, medicamente), depozitrii necorespunztoare,
accidentelor etc. Alte bunuri, dimpotriv, cresc n greutate cum este cazul animalelor tinere i animalelor la
ngrat;
n anumite gestiuni sau la unele sortimente de bunuri au loc sustrageri, furturi,
risip, proast gospodrire;
Unele date din documentele primare se omit cu ocazia nregistrrii lor n
contabilitate, se nregistreaz de mai multe ori sau se nregistreaz eronat (la alt gestiune sau la alt sortiment,
unitate de msur i indici de calitate greii);
Personalul care gestioneaz, manipuleaz micarea acestor bunuri d dovad de
neglijen sau nepricepere (confuzii ntre sortimente sau alte erori);
27
 La unele sortimente s-au creat stocuri fr micare, greu de comercializat sau de
prisos;
Unele comenzi de producie n curs de execuie sunt anulate datorit renunrilor
fcute de clieni sau unele proiecte de cercetare i investiii sunt abandonate;
La unele elemente patrimoniale se nregistreaz calamiti naturale, alte cazuri
de for major.
Prin compararea situaiei faptice, stabilit prin inventariere, cu situaia scriptic din contabilitate se stabilesc plusurile
i minusurile de inventar i se iau msuri n vederea punerii de acord a soldurilor scriptice cu realitatea, n vederea
ntririi ordinii n gestionarea patrimoniului, n vederea delimitrii rspunderilor.
Cu ajutorul inventarierii se identific bunurile inutile, comenzile sistate, creanele vechi i nencasate etc. i se
iau pe aceast baz msuri pentru prentmpinarea sau limitarea pagubelor, pentru creterea vitezei de rotaie i
sporirea eficienei. Analiznd cauzele care au dus la nencasarea sau neplata la termen a creanelor i obligaiilor se
iau msuri menite s duc la ntrirea disciplinei decontrilor.
Verificarea respectrii regulilor i condiiilor de pstrare a stocurilor de mrfuri i materiale,
mijloacelor bneti, precum i a regulilor de ntreinere i exploatare a mainilor, utilajelor i a altor mijloace fixe.
Verificarea realitii valorii de bilan a activelor pe termen lung, stocurilor de mrfuri i materiale,
mijloacelor bneti din casierie, din conturi de la instituiile financiare, datoriilor i creanelor, produciei n curs de
execuie, cheltuielilor anticipate i altor posturi de bilan.
Funcia de stabilire a capitalului propriu. Prin inventariere se confirm realitatea activelor patrimoniale
i a datoriilor, astfel asigurndu-se premisele determinrii corecte a situaiei nete (situaia net a patrimoniului =
active (inventariate) - datorii (inventariate)).
Inventarierea ca procedeu al metodei contabilitii poate fi clasificat dup urmtoarele criterii:
1 Dup gradul de cuprindere a elementelor patrimoniale se deosebesc:
a inventarierile generale, presupun cuprinderea n aciunea de inventariere a tuturor elementelor
patrimoniale aflate n patrimoniul unei ntreprinderi. Pentru asigurarea imaginii fidele furnizate de ctre rapoartele
financiare, inventarierile petrecute la sfritul perioadei de gestiune sunt generale.
b Inventarierile pariale, presupun cuprinderea n aciunea de inventariere numai a unei pri din
patrimoniu sau numai unele elemente patrimoniale (materiale, mrfuri) sau numai unele gestiuni din unitatea
respectiv (un depozit, o secie).
2 n funcie de momentul n care se efectueaz inventarierea se deosebesc:
a inventarierea anual se realizeaz la sfritul perioadei de gestiune nainte de ntocmirea rapoartelor
financiare i are rolul de a determina elementele patrimoniale care exist n mod concret. Aceast inventariere are
un rol deosebit pentru a da garanie datelor reprezentative prin intermediul bilanului contabil, contribuie la
realizarea cerinei de exprimare fidel a datelor din bilan. Inventarierile anuale sunt lucrri complexe care

28
 necesit un volum mare de munc, ele neputndu-se efectua concomitent asupra tuturor gestiunilor i elementelor
patrimoniale dintr-o unitate.
b Inventarierea periodic se efectueaz la anumite perioade de timp: lun trimestru semestru, conform
unei planificri proprii ntocmit de fiecare ntreprindere. Frecvena acestor inventarieri se stabilete n funcie de
particularitile fiecrei gestiuni i de ritmul micrii elementelor patrimoniale. Conform prevederilor articolului
39 al Legii contabilitii nr.426 din 04.04.1995, agenii economici sunt obligai s efectueze periodic inventarierea
patrimoniului.
c Inventarierea ocazional, aa cum precizeaz i denumirea, se efectueaz n cazuri speciale cum ar fi:
predri-primiri de gestiune, fuziunea unor ntreprinderi, cazuri excepionale (calamiti, furturi, etc.).
d Inventarierea inopinat presupune existena unui secret privind declanarea unei inventarieri.
Gestionarul nu este informat de aceast aciune, ns particip la inventariere.
3 Dup modalitatea de efectuare, inventarierile sunt:
a inventariere total, se extinde asupra tuturor sortimentelor care formeaz un element patrimonial
(sortimente de materiale, sortimente de produse) sau asupra tuturor bunurilor dintr-o gestiune, indiferent de natura
lor (mijloace fixe, mrfuri, obiecte de inventar).
b Inventariere prin sondaj, cuprinde numai unele sortimente sau numai unele bunuri dintr-o gestiune.
Dac la inventarierea prin sondaj se constat nereguli semnificative, acestea se transform n inventarieri totale.
La Coop Tighina avem mai fregvent inventariere partiala (pe magazine separate, periodica, si ocazionala la
schimbarea persoanei gestionare)
4 n funcie de condiiile n care se desfoar, inventarierile sunt:
a inventarieri ordinare, au de regul un caracter normal, planificat.
Inventarieri extraordinare, sunt impuse de anumite situaii de excepie cum ar fi: ori de cte ori intervine predarea-
primirea de gestiuni; la cererea organelor de control; cu ocazia modificrilor de preuri; cu ocazia divizrii sau
comasrii de gestiuni; n urma calamitilor i a altor cazuri de for major; cnd exist indicii de plusuri n gestiuni
Modul de petrecere a inventarierii are loc n conformitate cu prevederile Legii contabilitii nr. 426-XIII din
04.04.1995 cu modificrile i completrile din 31.01.02 i 25.07.02 i a Regulamentului privind inventarierea nr. 30
din 05.03.01.
Inventarierea este o lucrare complex care presupunerea parcurgerea mai multor etape, i anume:
Pregtirea inventarierii, este o etap premergtoare inventarierii propriu-zise, etap de care depinde eficiena tuturor
lucrrilor ulterioare. n cadrul acestei etape se iau o serie de msuri de natur organizatoric i se execut unele
lucrri contabile. Printre lucrrile de natur organizatoric se pot meniona:
se constituie prin dispoziie scris a conductorului ntreprinderii o comisie de inventariere i n caz de
necesitate mai multe subcomisii n funcie de numrul de gestiuni ce urmeaz a fi inventariate. Comisia de

29
 inventariere este format din conductorii diferitelor compartimente i n cazul existenei subcomisiilor are sarcini
pe linia instruirii, supravegherii i controlului ntregii activiti de inventariere. Subcomisiile de inventariere sunt
formate din dou i mai multe persoane i au sarcina s efectueze inventarierile propriu-zise i s stabileasc
diferenele;
se sigileaz cile de acces n gestiuni cu excepia locului n care ncepe inventarierea;

se cere gestionarului o declaraie scris, n care trebuie s indice dac are n gestiunea sa bunuri
nerecepionate sau bunuri care nu aparin gestiunii; dac are documente de predare-primire a bunurilor care nu au
fost operate n evidena sa operativ sau nu au fost predate la contabilitate; dac a primit sau a predat bunuri fr
s se ntocmeasc documentele necesare; dac are cunotin de evidena unor plusuri sau minusuri n gestiune;
se sisteaz operaiunile de intrare-ieire a bunurilor din gestiune;

se identific locurile n care ar putea fi depozitate bunurile ce se inventariaz;

se grupeaz bunurile ce urmeaz a se inventaria pe sortimente i pe categorii de preuri. Se aranjeaz

separat bunurile degradate, bunurile primite n custodie, spre reparare sau pentru pstrare;
se verific dac aparatele de msur necesare sunt n bun stare de funcionare.

Lucrrile premergtoare ale inventarierii de natur contabil cuprind:

se asigur nregistrarea tuturor operaiunilor n contabilitatea sintetic i analitic i n evidena
operativ condus n cadrul gestiunilor (magaziilor, depozitelor);
se verific exactitatea nregistrrilor prin confruntarea informaiilor din contabilitate cu cele din
evidena operativ i prin ntocmirea balanelor de verificare sintetice i analitice;
se ridic de la gestiuni toate evidenele operative i se vizeaz dup ultima operaiune.

Efectuarea propriu-zis a inventarierii care presupune constatarea i descrierea elementelor patrimoniale supuse
inventarierii. Inventarierea propriu-zis a mijloacelor fixe, materiei prime, materialelor, produciei finite, mrfurilor,
mijloacelor bneti i a altor bunuri se efectueaz pe fiecare loc de depozitare a acestora i pe fiecare gestionar, n
pstrarea cruia se afl aceste bunuri i pe deintori de bunuri. Denumirea bunurilor inventariate, obiectelor i
cantitii lor se reflect n lista de inventariere, conform nomenclatorului i n unitile de msur primite n eviden.
Lista de inventariere se completeaz n formularul tipizat INV-2. Listele de inventariere se ntocmesc pe locuri de
depozitare, pe categorii de bunuri i pe persoane responsabile de integritatea lor. De asemenea, se ntocmesc liste de
inventariere separate pentru: bunurile inventariate care nu aparin gestiunii, dar au fost gsite n cadrul acesteia;
bunurile necorespunztoare calitativ; bunurile fr micare i de prisos, creane i datorii incerte sau n litigiu.
Bunurile inventariate se nscriu n listele de inventariere cu precizarea denumirii, codului, unitii de msur,
indicilor calitativi, preului unitar de eviden. Listele de inventariere se completeaz cite, fr tersturi sau
intercalri de rnduri. Spaiile libere se bareaz, eventualele corecturi se certific de ctre persoanele care urmeaz s
semneze aceste liste.
30
 Stabilirea stocurilor faptice se face prin numrare, cntrire, sau calcule tehnice. Bunurile aflate n ambalaje
originale se despacheteaz i se verific prin sondaj. Stivele (mulimile de obiecte de acela fel) formate din saci, lzi,
cutii, containere etc. se desfac i se verific separat. Bunurile de volum mare (de mas) cum ar fi rezervoarele de
benzin sau de vin se inventariaz pe baz de calcule tehnice i pe baza analizelor de laborator.
Elementele patrimoniale de activ i de pasiv, a cror existen nu poate fi constatat prin inventarieri fizice se
verific pe baza datelor din contabilitate. Acest procedeu se utilizeaz n cazul bunurilor aparinnd ntreprinderii dar
care sunt n afara acesteia (mijloace fixe date n arend, materiale lsate n pstrarea furnizorului, bunurile trimise
spre prelucrare la teri etc.). Tot prin acest procedeu, al constatrilor indirecte, se verific: disponibilitile bneti din
conturile bancare (reflectate n extrasele de cont eliberate de bnci);creanele i datoriile ntreprinderii n raport cu
terii (oglindite n contabilitatea analitic i n extrasele de cont confirmate de teri).
Rezultatele inventarierii se consemneaz n balana de verificare a rezultatelor inventarierii, ce se completeaz
conform formularului tipizat INV-3 ce st la baza efecturii regularizrii rezultatelor inventarierii, adic nregistrarea
plusurilor i a minusurilor n scopul punerii de acord cu datele cuprinse n contabilitate. Acesta cuprinde: perioada i
gestiunile inventariate, persoanele care au participat la inventariere, plusurile i minusurile constatate, bunurile
depreciate, creanele i datoriile incerte sau n litigiu. Pe baza acestor constatri se fac propuneri pentru compensarea
plusurilor cu minusurile constatate la sortimentele confundabile ntre ele datorit aspectului lor fizic (se pot compensa
dac privesc aceiai gestiune i aceiai perioad de gestiune), pentru constituirea i regularizarea rezervelor, pentru
scderea din contabilitate a unor pagube sau pentru imputarea lor.
Propunerile formulate de ctre comisiile de inventariere prin procesul verbal de inventariere, dup ce sunt
aprobate, servesc compartimentului de contabilitate pentru punerea de acord a datelor din contabilitate cu realitatea
constatat i consemnat n listele de inventar.
Deci, dup cum s-a menionat diferenele constatate cu ocazia inventarierii pot fi sub form de plusuri sau de
minusuri.
Plusurile constatate la inventariere se nregistreaz n patrimoniu prin Darea conturilor de activ corespunztoare, i
majorarea veniturilor, astfel:
plusurile de mijloace bneti i documente bneti stabilite n cas n urma inventarierii se
nregistreaz:
D 241 Casa
D 246 Documente bneti
C 612 Alte venituri din activitatea operationala
Lipsurile constatate la inventariere se nregistreaz ca o ieire din patrimoniu a elementelor respective de activ, prin
Carea conturilor corespunztoare, i se trec la cheltuieli astfel:
lipsurile de mijloace fixe constatate cu ocazia inventarierii se reflect prin nregistrarea contabil:

D 714 Alte cheltuieli din activitatea operationala

31
D 124 Amortizarea mijloacelor fixe la suma amortizarii calculate
C 123 Mijloace fixe la valoarea de intrare a mijloacelor fixe
lipsurile de mijloace bneti i documente bneti depistate n casierie se nregistreaz prin formula
contabil:
D 714 Alte cheltuieli din activitatea operaionala
C 241 Casa
C 246 Documente bneti
Minusurile de inventar comise din cauza persoanelor vinovate trebuie s fie compensate de ctre acestea. Conform
prevederilor Regulamentului privind inventarierea, diferena lips stabilit n urma compensrii i aplicrii tuturor
cotelor (normelor) de perisabilitate natural, care cauzeaz prejudiciu pentru unitate, se recupereaz de la persoanele
vinovate la valoarea venal la momentul depistrii lipsurilor, n conformitate cu legislaia n vigoare. n cazul cnd
este stabilit persoana vinovat de producerea daunei (lipsurilor), iar suma daunei a fost recunoscut sau a fost
adjudecat de organele judiciare, n contabilitate se efectueaz urmtoarele nregistrri:
1 la suma daunei imputate persoanei vinovate:
a n cazul cnd dauna este recunoscut i va fi recuperat n perioada de gestiune:
Dt 226 Creane ale personalului
Ct 612 Alte venituri din activitatea operaionala
b n cazul cnd dauna va fi recuperat n perioadele viitoare, dar pe o perioad de pn la un an, precum
i dac persoana vinovat nu recunoate suma daunei se intenteaz un proces judiciar i pn la anunarea
hotrrii judecii se ntocmete:
Dt 226 Creane ale personalului
Ct 515 Venituri anticipate curente
c n cazul cnd dauna va fi compensat n perioadele viitoare, iar termenul de recuperare se prevede s
fie mai mare de un an, se va nregistra:
Dt 161 Creane pe termen lung
Ct 422 Venituri anticipate pe termen lung
2 la suma daunei recuperate se va ntocmi nregistrarea contabil:
a a daunei recunoscute:
Dt 241 Casa cnd se ncaseaz n casierie;
Dt 531 Datorii fa de personal privind retribuirea muncii cnd se reine din salariu;
Ct 226 Creane ale personalului
b cnd se recupereaz dauna aferent perioadei viitoare, termenul de achitare al creia este de pn la un
an:
32
 la suma creanei stinse:

Dt 241 Casa cnd se ncaseaz n casierie;

Dt 531 Datorii fa de personal privind retribuirea muncii cnd se reine din salariu;
Ct 226 Creane ale personalului.
la suma venitului constatat aferent perioadei curente:

Dt 535 Venituri anticipate curente

Ct 612 Alte venituridin activitatea operaionala
c cnd se recupereaz dauna aferent perioadei viitoare, termenul de achitare al creia este mai mare de
un an:
la suma creanei stinse:

Dt 241 Casa cnd se ncaseaz n casierie

Dt 531 Datorii fa de personal privind retribuirea muncii cnd se reine din salariu
Dt 226 Creane ale personalului
la suma venitului constatat aferent perioadei curente:

Dt 424 Venituri anticipate pe termen lung

Ct 612 Alte venituri din activitatea operaionala
3 cnd termenul de achitare al creanei pe termen lung privind dauna produs devine de pn la un an se
va reflecta nregistrarea contabil:
a la suma creanei pe termen lung termenul de achitare al creia este de pn la un an:
Dt 226 Creane ale personalului
Ct 161 Creane pe termen lung
b concomitent se constat suma venitului:
Dt 424 Venituri anticipate pe termen lung
Ct 535 Venituri anticipate curente

33
 Incheiere:

Prin intermediul acestei lucrri am realizat o analiz teoretic i practic a principalelor aspecte legate de conceptul
de fluxul de numerar. Pentru nelegerea teoretic a fluxurilor de numerar am realizat, mai nti, o prezentare a ceea
ce inseamn flux de numerar totodat importana informaiei generate de tabloul fluxurilor de numerar .
Studiind importana informaiei generate de tabloul fluxurilor de numerar am ajuns la concluzia c informa iile
referitoare la fluxurile de numerar sunt utile la stabilirea capacitii unei entiti de a genera numerar i echivalente de
numerar i dau posibilitatea utilizatorilor s elaboreze modele de evaluare.
Prin intermediul acestei lucrri am realizat o analiz teoretic i practic a principalelor aspecte legate de conceptul de flux
de numerar. Pentru nelegerea teoretic a fluxurilor de trezorerie am realizat, mai nti, o prezentare a ceea ce inseamn flux de
numerar.
Studiind importana informaiei generate de tabloul fluxurilor de numerar am ajuns la concluzia c informa iile referitoare la
fluxurile de numerar sunt utile la stabilirea capacit ii unei entit i de a genera numerar i echivalente de numerar .

Fluxurile de numerar sunt intrrile sau ieirile de numerar i echivalente de numerar:

numerarul cuprinde disponibilitile bneti i depozitele la vedere;
echivalentele de numerar sunt investiiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uor
convertibile n sume cunoscute de numerar i care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a
valorii.
Situaia fluxurilor de numerar trebuie s prezinte fluxurile de numerar ale entitii din cursul perioadei, clasificate pe activiti
de exploatare, de investiie i de finanare.
Activitile de exploatare sunt principalele activiti generatoare de venituri ale entitii, precum i alte
activiti care nu sunt activiti de investiie sau finanare.
Activitile de investiie constau n achiziionarea i cedarea de active imobilizate i de alte investiii
care nu sunt incluse n echivalentele de numerar.

34
 Activitile de finanare sunt activiti care au drept rezultat modificri ale valorii i structurii
capitalurilor proprii i mprumuturilor entitii.
O entitate trebuie s raporteze fluxurile de numerar din activiti de exploatare folosind una dintre cele dou metode:
1. metoda direct, prin care sunt prezentate clasele principale de pli i ncasri brute n numerar;
metoda indirect, prin care profitul net sau pierderea net este ajustat cu efectele tranzaciilor ce nu au
natur monetar, amnrile sau angajamentele de pli sau ncasri n numerar din exploatare trecute sau
viitoare, i elementele de venituri i cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din investiii sau finanri

Bibliografie:

I. Acte legislative si normative

1.1 Ordin nr.118 din 06.08.2013 privind aprobarea Standartelor Nationale de
Contabilitate//Monitorul Oficial 177-181/1224, 16.08.13, fiind obligatoriu din 2015
1.2 Planul de Conturi 2015
II. Manuale, monografii, carti, brosuri
2.1 Contabilitate financiar"/ aut. A. Nederi, V. Bucur, V. urcanu; ASEM - Ed. a I-a , revz. i
completat. Chiinu, ACAP, 2003- 640 p.
2.2 Bazele contabilitatii ,Academia de studii Economine,Lilia Grogiroi,Liliana Lazari,editura
Cartier,2012/

35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56