Sunteți pe pagina 1din 9

Barcelona

-oras-

catalan
-pronuntie AFI [bson]
spaniol
- pronunie AFI [bson]
Drapel Stema

Barcelona pe harta Spaniei Barcelona pe harta regiunii Catalonia

Coordonate: 41247N 21017E41247N 21017E

Guvernare:-Primar Ada Colau (Barcelona en Com, 13 iunie 2015)

Suprafata:-intravilan 100,39 km
-altitudine 12 m.d.m
Populatie : -intravilan 1620948 locuitori
-densitate 16,096 loc/km

Localiti nfrite

- 35 orae nfrite:
Barcelona este capitala Cataloniei, o comunitate autonom din nord-estul Spaniei. Este de
asemenea al doilea cel mai mare ora al Spaniei, dup Madrid. Barcelona se afl pe
coasta Mediteranei, 160 km sud de lanul muntos Pirinei, care reprezint grania cu Frana.
Populaia oraului este de aproximativ 1,6 milioane, iar a zonei metropolitane de aproximativ 3
milioane.

Barcelona a fost locul n care s-au desfurat Jocurile Olimpice de var din 1992. n vara
lui 2004 Forumul Internaional al Culturii s-a desfurat n acest ora.

Istorie
Legenda atribuie cartaginezilor ntemeierea localitii Barcino, n special lui Hamilcar Barca,
tatl lui Hannibal. Mai trziu, romanii au transformat oraul ntr-un castrum (o baz militar
roman) centrat pe Mons Taber, un mic deal n apropierea locaiei primriei din ziua de astzi
(Plaa de Sant Jaume). Aceast organizare este nc vizibil i astzi pe harta centrului istoric
prin fragmentele rmase din zidurile romane. Rmie romane importante sunt expuse sub Plaa
del Rei, intrarea spre muzeul oraului, Museu d'Histria de la Ciutat. Cetatea a fost cucerit
de vizigoi n secolul al V-lea, de ctre mauri n secolul al VIII-lea, recucerit n 801 de ctre
regii franci i jefuit de Al-Mansur n 985.
Barcelona a devenit un jude franc, care i-a cucerit ncet, ncet independena i s-a extins
pn ce a anexat Principatul Cataloniei, Regatul Aragonului i alte posesii aflate peste mare,
conducnd astfel Marea Mediteran de la Barcelona pn la Atena. Cnd Confederaia
Catalonia-Aragon a fost anexat dinastic Castiliei, a nceput decderea Barcelonei. Oraul a fost
devastat dup Republica Catalon din 1640 - 1652 i n Rzboiul Spaniol de
Succesiune din 1714. La nceputul secolului al XX-lea, Barcelona a redevenit un centru cultural
i politic dup o renviere a culturii catalone.

n acelai secol, n timpul Rzboiului Civil Spaniol, Barcelona a fost un refugiu al


cauzei anarhiste, dar s-a predat forelor Generalului Franco n 1939. n anii 1970, din nou,
Barcelona a renviat, devenind oraul prosper de azi, unul dintre cele mai preuite orae din
Spania i Europa.

Atracii turistice
Barcelona ofer o oportunitate unic pentru turiti, de a se plimba de la rmiele romane
spre cetatea medieval, i spre oraul modern cu bulevardele sale deschise i toate interseciile
lsate largi de colurile cldirilor tiate n mod unic. Centrul istoric al oraului este aproape plat,
n timp ce oraul modern se ntinde spre dealurile nconjurtoare, avnd strzi ce cresc n
altitudine, ce aduc aminte de San Francisco.

O trstur notabil este Les Rambles, o serie de bulevarde care pleac din centrul oraului
spre frontul de ap, plin de oameni pn noaptea trziu, cu florari, vnztori de psri, artiti de
strad, cafenele i restaurante. Mergnd n sus sau n jos pe Les Rambles poi vedea prestigioasa
oper El Liceu, piaa alimentar La Boqueria i Piaa Plaa Reial, cu ale sale arcuri i palmieri,
printre alte cldiri interesante.

La Rambla se termin n portul vechi, unde o statuie a lui Cristofor Columb indic spre mare.
n apropiere se afl Museu Martim (Muzeul Maritim) care prezint istoria vieii din Mediteran.
Cldirea muzeului este fostul antier naval, unde erau construite vasele ce navigau Mediterana.
Vechiul port ofer felurite splendori, incluznd i cel mai mare Acvariu din zona mediteran.

Remarcabil este motenirea oraului de la arhitectul Antoni Gaud, care a locuit i a lucrat la
Barcelona, i care a lsat lucrri faimoase ca Palau Gell, Parc Gell i imensa, dar nc
neterminata biseric Sagrada Famlia, care este n construcie din 1882, fiind finanat din bani
publici ca i catedralele din Evul Mediu. Se ateapt s fie terminat pn n 2020.

Vizite de art includ muzeul Fundaiei Joan Mir, unde se gsesc mai multe picturi i
sculpturi ale artistului, mpreun cu lucrari si opere mprumutate de la alte muzee din lume.
Exist de asemenea un muzeu ce conine lucrri mai puin cunoscute ale lui Pablo Picasso din
tinereea sa. Pentru cei interesai de art, Muzeul Naional de Art al Cataloniei merit vizitat.
Conine picturi pe perei din biserici i capele romanice din Catalonia, care au fost transferate
muzeului. De asemenea un alt muzeu ce merit vzut este Muzeul de Art Contemporan, nu
doar pentru picturile i sculpturile sale, ci i pentru arhitectura sa, cldirea fiind proiectat de
arhitectul american Richard Meier.

n districtele moderne ale oraului se afl mai multe bulevarde pe care se afl magazine ale
unor companii internaionale de mbrcminte, bijuterii, bunuri din piele i altele. Cel mai
elegant bulevard este Passeig de Grcia, unde se afl dou cldeiri de ale lui Antoni Gaud, Casa
Mil (La Pedrera) i Casa Batll.

Pentru vederi spectaculare ale oraului i liniei de coast exist dou dealuri. Unul,
dealul Montjuc, este lng port. Pe vrful su se afl o veche fortrea care mai demult
supraveghea intrarea n port. n jurul dealului se afl Stadionul Olimpic i Palatul Sportiv,
realizate de arhitectul japonez Arata Isozaki, la fel ca i Grdinile Botanice. La marginea oraului
se afl dealul Tibidabo, cu mai mult de 500 metri nlime, cu un parc de distracie n vrf.

n anul 2009, Barcelona a fost vizitat de 6,5 milioane de turiti.

Cele mai vizitate obiective turistice sunt:


Sagrada Familia

Templul Ispasirii Sfintei Familii sau pe scurt Sagrada Familia a fost idea unui negustor de
carti, Josep Maria Bocabella, un om de litere foarte devotat care in 1866 a fondat Asociatia
Spirituala a Adeptilor Sfantului Iosef. Obiectivul acestei asociatii a fost sa obtina, prin patronajul
Sfantului Iosef, triumful Bisericii Catolice intr-o vreme in care fenomenul de-crestinizarii era
puternic impulsionat de Revolutia Industriala si de toate efectele sociale care au fost generate de
aceasta.

In anul 1872, Bocabella s-a dus la Roma pentru a aduce omagii Sfantului Parinte, iar pe
drumul de intoarcere a trecut prin Loreto, locul in care a admirat superba biserica din acest oras.
In acest loc i-a venit idea de a inalta un templu al ispasirii in Barcelona, dedicat Sfintei Familii,
ca o replica a bisericii pe care a vazut-o in orasul italian.

Dupa anul 1876 Bocabella a inceput sa caute un lot de teren situat mai central unde sa-si
poata construi templul si a fost foarte aproape de a il obtine atunci cand Ducesa Almenara Alta
urma sa doneze unul pe care il avea in proprietate dar din nefericire a murit inainte de a apuca sa
faca donatia. In aceasta situatie, Asociatia a trebuit sa caute un teren mai departe de centru
deoarece bugetul era foarte restrans. Lotul de teren care a fost achizitionat pentru 172.000 de
pesetas se intindea pe 12800 metri patrati si era incadrat de strazile Marina, Provenza, Mallorca
si Cerdena.

In anul 1877, arhitectul Francisco de Paula del Villar s-a oferit sa deseneze gratuit planurile
maginficului templu. Proiectul lui Del Villar era in totalitate neogotic si reprezenta o biserica cu
trei naosuri si cu o cripta orientata conform cu axele lotului pe care urma sa fie construita.

Piatra de temelie a fost pusa in data de 19 Martie 1882 in timpul festivalului dedicat Sfantului
Iosef. Gaudi a preluat conducerea lucrarilor in 18 Martie 1883 din cauza unor neintelegeri intre
Del Villar si consiliul reprezentat de Juan Martorell Montells, cu toate ca daduse interviu si cu un
an inainte.

Sagrada Familia din Barcelona

Muzeul Pablo Picasso din Barcelona


Muzeul Picasso din Barcelona are una dintre cele mai complete colectii de opere de arta ale
lui Pablo Picasso. Este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Barcelona. Muzeul
este gazduit de cinci palate medievale unite intre ele din Barri Gotic (cartierul gotic al
Barcelonei).
Pablo Picasso, unul dintre motivele de mandrie ale Barcelonei

Muzeul este situat chiar in inima centrului vechi al orasului Barcelona. Ideea unui astfel de
muzeu i-a apartinut bunului prieten al lui Picasso, Jaime Sebartes. Picasso i-a daruit lui Sebartes
o multime de tablouri, desene si schite de-a lungul vietii. Initial Sebartes a intentionat sa
deschida un muzeu pe baza colectiei sale in Malaga, locul de nastere al lui Picasso. Picasso insasi
a sugerat insa ca Barcelona ar fi un loc mai potrivit pentru un astfel de muzeu, avand in vedere
legatura sa sentimentala stransa cu orasul.

La deschidere, in 1963, colectia muzeului s-a constituit din donatia lui Sebartes, ce se
compunea din 574 de lucrari. La ea s-au adaugat lucrarile pe care Picasso le-a daruit orasului
Barcelona si din alte lucrari ce se aflau in posesia muzeului de arta moderna. Ulterior s-au
adaugat lucrari daruite de prieteni ai artistului sau alti colectionari.

Dupa moartea lui Sebartes in 1968, insusi Picasso a donat un numar important de lucrari
muzeului, inclusiv 1000 de piese din perioada sa de inceput, lucrari ce fusesera pastrate de
familie inca de cat acesta se stabilise in Franta dar si multe lucrari din Perioada Albastra a lui
Picasso. In zilele noastre colectia permanenta a muzeului se compune din peste 3500 de lucrari.

Pe langa latura artistica deosebita, muzeul incearca sa ilustreze relatia lui Picasso cu orasul
Barcelona, relatie care a luat nastere in copilaria si adolescenta artistului si apoi a continuat pana
la moartea acestuia.

Camp Nou - Muzeul FC Barcelona


Camp Nou este dupa cum se stie foarte bine stadionul echipei FC Barcelona. Aici si-au
disputat meciurile de acasa de la construirea sa in 1957. Stadionul are cinci stele dupa
standardele UEFA si a gazduit o multime de meciuri la nivel international cum ar fi finale de
Liga Campionilor sau meciuri ale nationalei Spaniei.
Camp Nou, stadionul echipei FC Barcelona

Camp Nou are o capacitate de 98.772 de locuri fiind stadionul cel mai mare din Europa si al
11-lea ca marime din lume. A fost deja initiat un proiect de modernizare a stadionului. Scopul
acestui proiect este sa faca din Camp Nou un simbol al Barcelonei mai mult ca niciodata prin
asocierea cu stilul lui Antoni Gaudi si desigur modernizarea infrastructurii acestuia prin cresterea
numarului de locuri cu aproximativ zece mii si acoperirea tribunelor in proportie de peste 50%.
Costurile acestui proiect impresionant se ridica la peste 250 de milioane de euro.

Macheta proiectului de modernizare a Camp Nou

Muzeul clubului FC Barcelona este vizitat in fiecare an de peste un milion de turisti. A fost
infiintat in anul 1984 si de atunci s-a tot marit ajungand cel mai important muzeu al unui club de
fotbal, fiind un punct de referinta pentru alte muzee de acest gen. Vizitarea muzeului FC
Barcelona include o prezentare a istoriei impresionante a clubului prin colectii de fotografii,
trofee si documente ce ilustreaza anii de glorie ai clubului. Fan FC Barcelona fiind pot
recomanda si urmarirea pe live a unui meci al echipei in care activeaza legenda vie Lionel Messi
care a marcat trei goluri superbe din loviturii libere in ultimele 3 zile. Dar probabil nu vor castiga
campionatul anul acesta fiind la 8 puncte departare de rivala Real Madrid.
.

Diviziuni administrative
Din 1997 Barcelona este divizat n 10 districte administrative, fiecare din acestea avnd
propriul consiliu. Diviziunile administrative sunt n mare parte bazate pe diviziunile istorice
astfel nct localitile ataate Barcelonei din secolul XVIII ncoace pstreaz un caracter distinct
i o administraie proprie. Aceste districte sunt uneori cunoscute i dup numrul acordat
fiecruia. n fiecare district n mod informal sunt delimitate cartiere n total n numr de
aproximativ 70.

Ciutat Vella Barri Gtic La Barceloneta Raval Sant Pere, Santa Catalina i la Ribera

Eixample L'Antiga Esquerra de l'Eixample La Nova Esquerra de l'Eixample Dreta de l'Eixample Sant Antoni For

Sants-Montjuc La Bordeta La Font de la Guatlla Hostafrancs La Marina del Prat Vermell La Marina de Port El Pob

Les Corts La Maternitat i Sant Ramon Les Corts Pedralbes

Sarri-Sant
Sarri Galvany Les Tres Torres Putget Farr Sant Gervasi-Bonanova Vallvidrera, Tibidabo i les Planes
Gervasi

Grcia Camp d'en Grassot i Grcia Nova El Coll La Salut Vila de Grcia Vallcarca i els Penitents

Horta-Guinard Baix Guinard Can Bar El Carmel Font d'en Fargues Guinard Horta La Teixonera Montbau San

Nou Barris Can Peguera Canyelles Ciutat Meridiana Guineueta Porta Prosperitat Les Roquetes Torre Bar Vi

Sant Andreu Bar de Viver Bon Pastor Congrs i els Indians Navas Sagrera Sant Andreu de Palomar Trinitat Vella

Sant Mart Bess-el Maresme Camp de l'Arpa del Clot Diagonal-Front Martim del Poblenou El Clot La Verneda

Bibliografie: http://www.tvl.ro/barcelona/obiective-turistice/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Barcelona
www.google.ro/image
www.fcbarcelona.ro