CuvAntul ?reqedintelui ,..............,r,,.....;,........,......,.....,.........................-?

...........................133

,Hematom hepatic posf-traumafic abcedaf,

R. Chira, P.A.Mircea, M. guteu, Simon6.,
BoalI Crohn cu localizare coloniei
E. Fayyad, R. Badea, MbnicaLenaiZ.1 p.&tfu*, S. Iobagiu, E P opitrl4::...............................
\iei,, 1 45
cu irdarct inioeardic acut.
'rdncu, R. B adea.... ;::.........................151
unril'caz diagnoslicat ecografic qi
Delia M o ros a nu .......................................... I 55
:.:,,:-:::,:,',,t,,,,, Chistnl de uracL C. Yaleanu, Otilia
'Quiz
.,.I
i:1. :
 SCRISOARE DE LA PRESEDINTE

De la illfiintare, SRUMB arc multe motive de multurnire. Ne am infrintat. Funclionim. suntem intcbati
in icgat.rE cu irlstuirea in ecografic fi cu modul de acordare a competentei. conferinlcle noastre au fost,
ambele, reufite, am putea spune chiar succese.
Odatd c uhasonografistii, se inmultesc si ap,'atele; apar r.;:zlet aparate pcrformantc. lista nu se oprestc
$i
aici: revista este un all p lej dc mandrie.
Nu hebuje sa ne culcam pe laurii acestor succesc. parcurgand programul ultinulLri Congres de
ullr.rsonografie de la Berlin 1999, am fost impresionar de varictatea si bogiiia tcmelor consresurui sl am
avut o slrangere dc inima gandindu-na 1a situatia de acasd. unele din tehnicilc expuse abra-nc au rleienrr
acccsibile in loalle putine instittltii, liri sa fi apirut indi bolravi care sd denronstreze sratislic rezuharele
acestor metode. in masa largi cle ecografisti acesre tehnici sunt practic ignorate sau. in cel rnai
bun caz. sc
cunosc numai din auzitc. chiar acolo unde au apirut aparare valoroase (in general din treimea
medie a scalei
de pefonnanF, cu Doppler color si po\\,er-an gio, dar 1;ri amonice superioarc sau tridimensional).
s_arpirea
ca sunt subulilizate. inslruirea cclor crre l. manuiesc fiind cei mult sumara in domeniile noi a1e
ecograiei.
s-rr impune o seric de masuri care si incerce sa ne aduc, in rAndul oamenilor ri si suprime senzaria ci
ultrasonogralia trece pe lensd noi.
?rimul stdgat esre accla al lipsei de bani: ar ti nccesat si bebuie sa luptam pentnr asta, un prcgram de
utilitare a spiralelor clinice si apoi a cclor judetelle cu aparate perfonnante: de vart' pcnrx ;pitalele
clinicc. modele din treimca medie pentru spitalelejudetene. pcnrru aceasta se 'rodele
poate rupta ra Mlnistc! se poate
inccrca schimbarea legislatici in sensul acordtuii cascror de Asiguiri Sociare dieptul
dc a achizitiona
aparatud perfbnnalti si, alat cat mai e posibil, stimulate spiralcle (sporlsor etc.) s, aciizitioneze
inclividual

Ar mai fi citeva lucnni care depind de noi si nu dc bani:

- o e\'idenF clari a apalatelor pedormante din taiaj
_ lucriri carc sd aprccieze
obiectiv difcritele mctode noi, cu reiednli raun "standarcl de aur', cu o n'inimd
$i
prclucmre siatisricA; si dispar?i lucridle pur descripti\,e si afinnative;
- c'rsuri numeroase de initicre in rucrur cu aceste mcrode noi; o oarccare standardizarc a parametriror
dinamici obtinLrti la examenul Doppler pentru r putea U difuz.te la sfeclalistir beneficiari.
f:iri a stdmi
incercarca de a extindc folosirea cel putin a ciiolva din aceste metode (de cxemplu,
ultrasonogmfia
nusculo-arliculari), pmcticatc sporadic de noi, pcntru a obtine o experienti comparabil:i
cu cea
intemationala.
Nu crcd ca lisra se incbcie aici Dar daca vo'' incerca si punem in apricare mdcar
cateva din punctere dc
mai sus, ne vom apropia cat de cat dc standardcle intcnationale actuale

Presedintele SRUMB

qr"?'"
 Editor sefonorific: ultrasunetclor Si in domeniul tchnologici !i
Pr"oll D/: Gh. Jovin - pre$edintele SRUMB aparahuii medicale, lucrari cu caracter metodologic
ii educativ. Deoarece RRU este jumalul oficial al
Editori: \Rl VB. r paginrle 'ale se \or reg;s .-lbrndri
Prcl. ,r: Pclru Mircca Departamentul de referitoare la activitdlile socictd-tii, calendarul
G:srre.enterologie. Clinica MedicalS l, st. culsurilor de ultrasonodiagnostic organizate in
C riJil(rr 1-i. 1400 Clu.j-Napoca cadrul Ccnlrclor dc invdtamant acreditate.
P.oi Dt. Rad,J Badea - Deparlamentul de calcndarul manifestirilor stiintifi ce nationale Si
Llir]ioirosraiie. Clinica Medicala ll], str. internationaie, opinii Si corespondcnta n1embrilor
Croilorilor 19 11. -'l-+00 Cluj Napoca SRUMB. Matedalele vor fi publicaie in limba
SeJ de hrcn1ri Dr Sorin Dudea - Clinica romanA $i, vor avea anexat, un lczumat in linba
Radiologica, sr. CLinicllor I :.3,+00 Cluj-Napoca engleza. Revista Romena de ultrasonografie
acceprA lucfiri in limbi dc cirflrla-tie iltemalionali
Comitet editorial: (englczi, franceza, germani) dar in aceste condilii
G. Bdlan - lasi responsabilitatea calitalii lirgvistice aparline
Mihaela -Baciu! Cluj Napoca autorului.
-qna Bratu - Tg. Murcs
D Camcn Cmiova
Cluj Napoca Editare !i tehnoredactare computerizati:
T. Ciurea - Craiova
{ C.rsrache tsucuresti ,'i5d"E
S C r.a.r - Cluj-Napoca
- Brasov
ulg]* Editura Medicali a UMF
"Iuliu Ha{ieganu",
r. J:::ll - Iasi . k1-\ .
r, : ;i:r3..u - Sibiu 'r'***i" cu sprijinul
':a:: : irtr.h3icu - Craio\a

ffi
- Clu-1-\apoca Centrului de Formare in
i C : ..r::ir - Timisoara Ultrasonogralie a Universitdlii de
- Cluj-\apoca Medicini si Farmacie
l. \ln. - Cluj-\apoca
"luliu Halieganu" Cluj-Napoc!
D Ollnic Cluj Napoca
\. Pop - Bucurcsti
S. Pop - Cluj-Napoca
L Sporea - TimiSoara
F. Stamatian - Cluj-Napoca s.c.TR]MER-4. S.R.L.

ffi
3400 Cluj Napoca,
C. Stanciu - Ia$i
D. Stdnescu - Bucurelti str Scoftailor nr3 ap.2.
A. Valeanu - Oradea tcl./firx 064 432166
I-. Vlad - Cluj-Napoca

Revist, Romani de Ultrasonogralie Dr. A. Iqtoc, Dr. Dorina Gui

reprezintA jumalul oficial al Societdtii RomAne de
Ultrasonografie in Medicini qi Biologie. Scopul
RRU il constituie prcmovarea diagnosticului cu
ultrasunete sub fbmi de articolc de sintez6.
articole de cercetare flmdamentala Si aplicativA,
prezentari de cezuri clinice, progrse in fizica
Scdiul RRU:
Dep flmntul d Ultrasonografie,
Clinic! Medicah lll. Sti (lroitorilor, nr l9-21.
3400 Chrj-Napoca, Ronenia
T1.: 064/13.25.25 int.20 sau 064/13.43.16
lax: 064/18.56.66 sar 064/:13.33.3s; 064/.13.31.2i
E-nail rru@unttlui.rc

Editorial
Despre redactarea articolelor qtiin{ifice medicale qi, nu in cele din
urmi, despre redactarea medicali in limba romini.'.
Perru AdriaD Mircea
.:.:rjirarea de N4ediclnd si Fmacie "lnii! Halicganu" CIlj Napoca
in rinrpul din urmd, indatori.ilc pe care mi lc am
:!:::na! ir calitate dc editor al uror materiale care
- ,. " I puolicd'e r d.lcr;le \olur< ."u. in
:,::icular, ln revista noaskd. m-au obligat si
::rrez un nurrAr insenmal dc pagini de lext de
!::.ialirate- De fiecare data:. a r incercat sn
. . :_d nlc de luarc ., in -ni-uta .onlperenrei
.r:l:. pe alocuri limiiatii. continutul prof'esional al
..; oJul,r .rr Jl ar..coltrlur pe .a,e il are,m 't
_De
fiecare dati, insa, in af'ara infomatiei medi-
-i - .11! 5e oore, d fi lran.rni..i crt orul-. am
:nas surprins dc cet de putini gija se ofcrA lelului
: .are se lace realactalea stiinliici medicali $i,
::.ri mult. de cat de in sufednld se afli limbajul pc
:"ie il folosin. adicd limba romiini.
De iecare da1a, mi-am spus cd est un accideni,
' ,-.erentcle redacro_ale .:'- .li
gac ic de 'n,i t.-
:: a li,'nbii sunt rezultatul concentlArii autorului
-upru a ccca ce acesta consideti ca eslc ilnPollant
:n purct de vedere prolesional sau. pur ii silrplu.
:rcurg din iuleala pe care o oferi. astrzi, odinatorul,
a:nftr a scrie Si a tclnorcdacta un text. De mai multi
.;eme. eu insumi sciu foafie rar cu siiloul fi $tiu
irarte biie la ce riscuri md expur p n aceasta I
-Jr.apent cor.spondcnld:
:ii dr PetruAdian ivli.cea, Clinlca \fedicala I limbd striini, ne ascundem scdderile gramaticale
:r Cliricildn. l-3: 3400, Clui\apoca
R.tild Ronnn. & Uhtula"asraJn
?aginile pe care le-am cilit au delenit. insa.
treptet, nu cateva zeci, ci sute Si sute. iar crcrile de
cele mai diverse tipuri s-au rcpeta!, illmultindu-se
cu llec"r< Iecnfa. O \reme. am -egredr .a n.
mi-am notat oele mai reprezeniative gafe dc
redactarc, in inten-tia unci publiciri ullerioare. cu
nuJnre . rr !c. Vai ap.r. mi-rr .n'. co or.ce
consemnare ad literan, fhcuta publici, ar putea si
indLc;. c<' pLlin. .rmi-ici ne arlorultri. Jd.r nr'
chiar u sentimnt de nemuliumire sau de
rcspirgefe a unci colaborirri viitoare. Reactia
colegului imaginar ar fi lost intru-totul juslificatd,
fic si daci am tine cont numai de fapnrl cd nu sunt
specialist in iingvisticS, ci numai medic, car
cunoaste catc ceva in domeniul prolesiunii sale qi
nir.c r ri m-lr. D< dlrlcl. .riu prea b ne c,
ci del;. ed comp(le lelor.::lig"lc orin rr.r-u.l:- 'i
atcstate prin inscrisud oficiale este, flira indoiale.
periculoasa, indilcrent care ar fi parcrea ieciruia
desprc sine.
Si totusi, nu pot salaman indif'erent fala de lelul
in care sc rcdacteaziun arlicol tdmis spre publicare
unei revisle siiinlificc medicale fi. l11ai ales, fati de
felul in care scriem in romancste.
ir cun.<cinr-, d.n .e itr ce rar nult. sun, ponr-
/anul rc\ i.telor .Irn ifice crri dfa- in Rornarid in
limba romini, deoarcce am impr'esia ci scriind
(direct sau prin intermediul unui traducitor) intr-o
'14
sau lipsuile din leric in sparele unci alte limbi. pe
.are o cJnoJ.lc'r tra lrJ'rr.mi pI:.oi e \tp!
carc, implicit, nu pLrtcm si o analizAm ca arare.
Opinia nu imi apa(ine numai mie. Ea mi-a lbst
sugclatA de discutiilc pe carc 1e-am avul in
colectivul de redaclie al revistei noasirc. Nu acelasi
Iucrr p. rc - :tLne. i-s. . r l,rt-J ron.rnr. fe
'le.p
care o fitosjm in fiecare zi, pe carc pretindem cA o
cunoaglem ti pe cale, considerandLr-nc intelectuali.
suntem dalod si o cultivim, rcspectand, daci nu
altceva, regulilc ei de expdmare celc mai sin]ple.
Este vcrosimil cA, in multe din siruatii. pc lergi
lrcurcr< c"re pririnJ.cl.ul .1.rect irte'rrne c
suficienta noastri, fapl l cA nu ne concenfarn
de.tul -srrpra e._ul ..on. dcrdnJ c; I dn.nilere"
inlomatiei de specialitatc nu va avca de sulerit din
cauza unor 'himicud" cum sunt subiectul !i
predicatul. virgula. ropica lrazei si c6te akele. l)ar
respectarca acestor zise "nimicuri" este obligatorie.
o cr.r clrr dlc. .reea/d (leganta c\p-inar , {
camcterjTcaza felul in care stim (sau nu gtim) sA
\ orbim Ca medici si in practica de toate zilele. ccl
n. dJ<\e". .u-lc n p. s. n'irUali:lo(a-ec\ptin-a
prin puline cuvintc, \orbim,'in sentinle', $i, pe
J(. . uprr. ne mdi tam de le.nrri ...u de in.onal e
\irr c d.r rr. re"j.dcc. ea l, .unt. in.a. prop-:i
li ioaiu.ur scri.. J arc .egilc .ale . orire
ilegalitate, din acest punct dc vedere. rcprezinti o
mica impietate, dacd nu r'eflecta, mai gr.rv, o
impardonabila ignoranta.
Aceasta a fost, in esentd, ratiunea pentru care
en .on.iLlemt absulJl .e(e.Jrc i'rr uouccter in
cup nsul Revistei Romine de Ultrasonografie a
unui serial de articole privind redactarea mcdicala,
carc incepc odati cu publicarea acestui nun]ir De
fapt, cste vorba nu numai dcspre mctodologia
redact,rii unui anicol stiinrific, dar si despre felul
in care se lundamenteazA o ipotezd de lucru. se
formuleazi litlul. rczumatul sau sc preziDti
rezultatcle. dorind si ajungem, mai tirziu, la felul
in car:e se prelucreazA imaginilc pregdtite pentn
publicare sdu de lelul in care rrebuie utilizata sj
rcdactati bibliogmfia
Personal. cred ce Revista Romani de Ultra-
sonogralie trebuie sa rcprezinte nu numai o "scoali
sldct specializatii" pen[r f'ormarca ecografiStild.
din lara noasti. Mult mai 1nult decat adt. revista
trcbuie sd devh:i un instrument activ cle corcctare a
lelului in care nc expri dm ca nedici. ca
profcsionifti in ulhesonografie ii, nu mai putin, ca
ulilizatori ai limbii romene. Cilim prea lllrlte ziare
\crirc .'r;.Jr. 1\(u, ;'i ptea nrulrc rn ereDri
xgr.m:rre 1.. rcl<\r,/or .-u la r"dio. re ap c.3rn p-eil
putin asupra felului in care Si-au astcrrut textcle pe
hirtie mdnuitorii adcvirati ai condeiului. de carc
litcrarura romand. fu general. si publicistica
medicala de calitare, in parlicular, nu au dus
n iciodatil lipsA. De aceea, nu pot fi de acord. in anul
1999, cu indcmnul lui Eliade Ridulescu, 1a vremea
rce(d. Lorcfl .i ne;esar: .crreri. frar'lor, n rr.
scdeti" I
I l .1p- ,a dc,e1r-n m.ri . \rdent ru r'oi in.ine
Nutresc speranta ci randurile pe care le am
,,leril. in <Jiror.rl, re\i,te nnd\lrc. \or ff(,,i . n
oarecar intcres prinbe coleqi si vor contribui la o
mai marc luare aninte "asupm problemei,. care
numai banali nu este. lar daca vom izbuti ceva in
aceasti direclie, vom putea spune cA a111 realizat nu
n nra; ur acr dc .te)rerc p.o.e..olJlr. dar .i ur' :r.
dc culturA. Este un acl indispcnsabil, atat de neccsar
in wc '1c.r rce.rstd tMmi!-rd;.domi
"lil dcl:r\run.
mdrunte Si nu, cum s-ar cuveni, dc preocuparea
pentru rea$ezarca intr-o otdine fireasca a ierarhici
\'alorilor utnane.
Rti\io Ruina A. Ll ntnrt.strlJi.
T.hr.tflutum::. 1i tnen \ t). Llui i\upr.:.
 tiet^lu Runn a d.lthtdsanoa<t.$.

Sinteze

ldentificarea segmentelor hepatice prin ecografie

Sorin M. Dudea

-:r.rsii.te. de Medlcin. si famacie luliuHaliceaN", Cluj Natio.a

Rezumat
Lucrarea prezinld !i ilusna7a principiile dxpa carc se realizeazi segmentarea fiLnctionala a ficanrlui, {tcscisn de
Cr.uhaud. Sunt descrise reperele anatomice de pe sxprafitta fi din interiorul ficatului carc pemit identilicarea lobilor ii a
.:lmentelor hepaticc. Esie prezentaE !i ilushrtn o bbnici simpla de identificarc ii explorare amal nlla a segmentelor
iiilizand patu sectiuni nansveNale si pan-u sectiuni sagirale standardizate.
Cuvinte cheie: ultrasonografie, ficat, segment4ie.

-\brevieri: FLV - fisura ligamcnrului letros, intewcntionale ghidate imagistic.

Lf - ligamcDiul falcifonn: LR ligrmenrul rotund:
\Cl - \ena cavn inferioad; VIID lena heparicd
.'np": \ rT\,I .,11 bep..(. r,r,"i \H\ - \end
.r;!a-!ica s6ngd; VMI , vena mezeDtcdca inferioarai
\ \lS - vena merentcricd superioarai \rP vcna porrd;
\ PD - vena pofir1 drcaptd; VPS - veDa porta sd'rga;
Distributia vascularl intrahepatica face posibili
descddca a opt segmentc hepatice flrnctionalc,
independente, fiecare cu propriul pcdicul vasculo-
biliar. Accste segmente mr sunt separate intrc cle
prin structuri anatomice, astfel incer identilicarea
lor .c re"lil<r,,4 doar pe oruo ',n^r ,rir.- i

Ulirasonografla cstc, adesea, prima dintre
netodele imagistice utilizate, in completarea exa
menului clinic, pntru diagnosticul afecliunilor
hepatice locale sau difuze. Depistarea unei leziuni
:r(D"licc 'o.ale rrprne nu n rmdl cdrdclc-i/at-a ct
norfologici, dar si descrielea prccisi a localizirii
acesteia. Cunoaqterea exactd a topografiei Lrnei le-
ziuni hcpatice inlluenlcaza in mod dccisiv conduita
l<rarLul ca. inruc:r ,lerern ra .rl<!erea .ai.
'i .r
rehnicii de abordare chirurgicala sau prin metode
Adresa penl.u corcspoMenti:
D. Dudca Sorir, Cated.a dc R.diolosie.
SIr Clinicilor I 3,3400 Clq-Natoca, Ronania
topografice.
in lucrarea de la1i ne-am propus sa prezentam
pdncipiiie dupi carc se rcalizeaza scgnenrarea
functionale a ficalului, reperele anato ice care per
mit idenlificarea ecografici a acestor segmenie.
precum !i ilustrarea modului in care Jiecarc scg-
nc_t hepirlrc poatc i rizu:rl z.r pe do.. .ecrrr''
ecograllce oftogonale,
Segmentarea functionala a licatului
Vascularizalia venoasi hcpaticd este organizata
i1r doi pedicu]i flrnctionali: pediculul aferent. al
venei pode si pediculul eferent, al venelor hepatice.
Vena pofiA (\?) ia nastere din unirea venei splenice
(VS) cu \.cna mezentericd superioarA (\MS). Vcna
rnezentericA infefioarA (\MI) csic, de obicei, tribu-
'76 So.in M. Dudea Identifr cdea seemertelor lcpatjcc pin ecografi e

tal.a aVS. in hilul hepatic, VP bifurcl in plan od

se Planul principal separ:l lobul hepatic drept de
zontal in veru pofia drcapti (\?D)
qi vena pofe cc .ri_9. qcc.l pldn inrer'ec erli latr -unerio:ra "
stangb (VPS.) ({ig. i). Ramulile poftale lobare !i ficdn'lui l, Lrclptn igdncnlulu: lalcilon-. rrr |e
segmentare au, in marea lor najoritate, traiect ori- thla iferioad hepatica trece prin fosa colecistlrlui.
entat orizontal. Pediculul eierent este alcitLrit din bifurcatia venei podc si aiunge pe versantd stang
venele hepatice stanga (VHS), nijlocie (VHM) ii al venej cave inlerioare. Acest plan este uqor incli-
dreapli (VIID), care au traiect preponderent vefical nat de 1a sdnga 1a &eapta si de sus in jos, fo]mand
si dreneaza in vena cavi inferioari (VCD (fig. 1). cu orizontala ul1 unghi de 75'(deschis sprc stanga),
iar cu planul mediosagifal al colpului un unghi de
15' (deschis antcrior) l3l.
vct

VS

VMI Fig. 2. Schena secmedatjei tulclioralc fiepatile desdisi

Pland stAng separi lobul slang anatomic (cla-

Fig. 1. neprezentarea schenadci a dislributiel spalialc a
ledlcllllor lmosi hepalicl.
impd(irea ficatului in segmente funclionale sc
realizeaza urmfuind distributia ramurilor porle.
Fiecare segment hepatic este strdbalut dc cdtle prc
pria ramuri portala. propda ftmuld arreriali hpa-
tici $i propiul oanal biliar I1l. in consecinla, pedi-
cu lii ponali srL,1l .irua.i i//rd',Sm p//d,. in Imp ce
venele hepatice sunt situnte i tersegmentar-
Cea mai frecvent utilizati clasificare a seg-
mcnlelor funclionale hepatice estc cca dcscrisa de
Couinaud in 1955 l2l, cunoscuti drept "schema lui
Couinaud" (fig.2). in confonnitale cu aceasta
descriere, parenchimul hepatic poate fi divizat j^n
patru secliuni funclionale prin trasarea a trei planuri
sagitale.
sicT de re.rul pa_enchl'nului hepdric. I l t,ecc priD
satrl-l -ag.ral cl;n- de pe iata rr:cer"la 'i orin
iosertia ligamentLLlui falciiom de pe fala diafrag-
maticd a ficahrlui.
Planul drepr <\le ob ic. oricnldr dinapoi spre
irxr"lc s. dinaunrru indl"ra. A.es flan rece Jrler-
or la jumdtatea distantei dintr colecisl !i extrcmi-
tatea drcapiA a ficatului qi se indreaptd posterior
sprc locul unde VHD se varsd in cava [4].
acle lrci pldnuri deline-c oarru d \'zrun,
f'unclionale hepatice (fig. 3). Planul principal
.ep"r, lobul .rdng de cel drep,. Plon. I 'l.ing -epara
lobul stang intr-o diviziune mediald (situata langa
planul principal) si o diviziune laterald, care
cuprinde verful ficatului. Nomenclatura accstor
diviziuni poate crea confuzii dcoarccc. din punct de
 Re\ 6ri Ron t de Ulrasorogatic L 2:r5 81, !!') '7'7

:'::':.' :lrlct anatomic, diviziunea mediala estc si-
. :ilrll lara de dir ziunca larcrdld, ddr n
=r::r. de planul principal. Diviziunea laterali
. :r::.teaza linia nedianA a corpului, dar este si
-i'- l3 dislanta de planul principal. Planu1 drcpr
-:--: parenchimul lobului drcpt hepatic intr-o
. -o- anler.oorS I'inrali medrJl) 'i o Lli\',,iUnc
:, : ::roara (situati lateral).
superior (4a) si inferior (4b). Diviziunea nnterioara
a lobului drept este impdtila dc catrc planul ori-
zontal in alte segmente: segmentul 5 situat int'edor
)i ..grn< tu1 8 sirual supcrior. qcelasi plan on/on-
-l derern,-; ,le rmrtore.. lr r r elul dir i,, i:nii po-
".cFnernrlui o-.ilurl
'erioa.e d lobJIu, drcpl.
inferior -,si a segmentulLri 7, situat supedor. Tabelul
I prezinti o comparalic infte dileitele nomencla-
turi propuse pentru segmentele hepatice.
Tabelul 1. tton,enclrt,.i propuse pdtru segmentle hcpatice

Nohen.l'r13
Couimud BisDlLth Goldsnllh
<l \lnll,rnr.
I I
2 )
3 3

\'lediii na!g
SrJnE.rcdrdL inlc.or

Drcnr.nte.iorinftiur 5 5
DrcnL Jnrerio. superior 8 8

Drrt p.slerior inlerior 6 6

Fig. 3. Plarurile ctue delimieazi secncntelc lcpatice.
Ln plan eproape orizontal (orientat ugor oblic
ius si spre stanga), care trece prin bifurcatia VP
i: lnn ramurile pofte lobare, impafte ficcarc dirl
1r.sie diliziuni in cate doui segmente, unul supe-
..r :i altul inlcrior (fig. 3).
Planuile sagitale desc se sunt paucivascularc
:::1 punct de vedere portal, dar contin pe o parte din
:lgln1ea lor vcnelc hcpaticc l5l-
Prin intersectarea acestor planuri in parenchinul
:.patic sunt delimitate opt segmente- Scgmcnhrl I
::ie reprezental de citre lobul caudai. Acesta este
.lruat in jurul VCl, flind delimilal de restul
:larenchimului hepatic prin fisura ligamentului
lenos Arantius. Segmentele 2 Si 3 provil din divi-
ziunea latcrald a lobului stAng hepatic ii alcituiesc
iobul stiing clasio (aparent pe suprafata ficatului).
i(elennrl 2 e5.c c;.uar po\lcrio r\i .uferiu,) dr
jegmentul 3 este situat antcrior (qi infcdor).
Diviziunea medial5 a lobului siang hepatic
alcatuicqtc, in intuegime, segmentul 4. Planul ori-
zontal imparte acest segmEnt in doui subsegnentc:
Drpl toslerior snDerior 7 7
Referinte biblio8talice: 6. ?, E- 9
imparlirca ficatului in scgmelite functionale prin
planurile descrise impune fbmularea calo a
observalii cu imporlanta pmcdcal
- lobul anatomic (clasic) stang, definit drept
po4iunea de parenchim hepatic aflati la stanga
ligamentului falcifonn, corespunde in rcalitate
doar segmentelor 2 si 3. Aproape jumatate din
1obul funclional sdng se afla 1a drcapla ligamen
tului falcrlor- (regmen_ul 41. n ooul - po,c
(clasic) drept;
venele hepatice $rnt situate intersegnentar fiind
cuprinse in planurile sagitale de separare;
vena portd si ramudlc salc principale (&eapti Si
stingd) sunt situate, de asemenea: intersegmentar,
fiind cuprinse in planul odzontal;
- ramificaliile de ordinul 2 al ramurilor porte lobarc
sLrnt situate inhasegmentar;
- lobul caudat (segmentul l) nu apa4iie nici lobu-
lui drcpt, nici lobului s6ng, el avand vascula-
rizatie functionala aparte, provenita din ambele
 Sorin M. Dudc!
78
ramud portc lobare:
la niveiul lobului drept, in conlacl cu diafragma
vin doar segmcntclc 7 si Ei
tot la nivelul lobului drept, in rapofi cu dnjchiul
diept vin doar segmentele 5 !i 6.
Repere anatomice care permit identifi-
carea ecografici a segmentelor hepatice
Ioenrll.a_e, \cd nentclor hcpatrce rri_
ecografie estc rcalizati in urma reperirii unor stnrc
tud analomice situate pe supralata si in interiorul
ficatu1ui.
Repere :rnatomice de pe suprafata licatului
1. Colccishrl: pe o secliune franslenala prin colul
colecistic, patul Vts cste inconjurat de seglnenlclc
,+,5 si 6.
2. Rinichiul drcpt este un reper impotant. Un plan
sagital dus prin treirnea exlema a rinichiului se
supnpune, in marc parte, peste planul sagital 1a-
teral. ftcand posibilt separarea porliunii antero-
rrediale de cea posterolaterali a lobulld drept
hepatic.
i. Vena cavd inferioari: pe o sectiunc tmnsversalA
prin porliunca supcrioara a epigastruhi, sprc VCI
converg segmentele 4, 7 qi ii. De ascmenea, intre
VCI si fisura ligamentLrlui \.enos este delimitat
lobul caudat (segmentul l).
4. Ligamcntul lalciform (LI) corespunde: pe
suprafala ticatului, ligamcntrLlui rctund, care este
. Url in frofu'v .1ed pa enchinului. LI a5igura
conexiunea dintre suprafata anterioard a ficalului
si peretele abdominal antedor Marginea inle-
rioara a LF contine, in grosimea sa, 1igamcntul
rotund. LF separi, pe supmfala ficatului.
portiunea lateralA a lobului stang (segmentele 2 ti
3) de po4iunea mediali a acestuia (scgmcntul 4).
Llgamentul falcifbrm se poate vi4raliza ecoga-
fic doar in caz dc ascih abundcnti.
Repere ,natomice din interiorul licatului
O 'cric dc.rucruri \d.culdrc sr ligamerr'r_c .i-
tuate in interiorul ficatului permit delimitar'ea scg-
mentelor hepatice.
L Ligamcntul venos, strucllra libroasa proreniti
din ductul venos 1'etal, apare ca o linie sublirc,
Identifi cnred seFnenleloi hepalice prln ecogmtic
ccogeni, care separi lobul caudal (segmentul 1)
de lobd sdng hepatic.
2. Ligamentul rotund, provenit din vena ombilicali,
separd poilirrnea latemli (segmentele 2 fi 3) de
cea mediala (segmentul 4) a lobului stang hepa-
ri(. Lcocrxllc, el ap,rre -uo lorn" un<r slr-iL.rri
ecogene. dispus?i oblic pril parenchimul hepatic
$i carc uncste biiucatia VPS cLL marginea inlc-
doafi a dcatului.
.r \e-e e Lepa..cc cunl cupnn'e rn planr ri e ..rgi-
lale care delimiteazi segmentclc hcpatice. VHS
separA portiunca lafemli (segmentele 2 si 3) dc
cea mediala (segmentul 4) a lobului hepatio
.rd_9. \ HV esle -iruali rn lldn- rJre \eprrd
lobul stang (segrentul 4) de lobul drcpt (seg-
-enlcle E sr 51 \ HD -epari p,'ni.Lner dnrerioara
(segmentele 5 ii 8) de pofliunca posterioard (seg-
nentcle 6 si 7) ale lobului hepatic drept.
4. Rar ur le prrnciprle r'e \<nei pone .unl c tudte
intersegmentar, in planul orizontal $i separi seg-
mentele superioare dc cclc inferioare. Astf-el,
VPD sepad segmentele 5 $i 6 (situate infcdor)
de segmcntclc 7 qi E (situate superior). VPS
scpafi segmenlele 2 ii 3.
Identificarea segmentelor hepatice pe
imaginea ecograficd
Chiar cunoscend reperele irnatomice prezentale
rr- .1,.. idJnlifi.drJc .egner.e or hep.tice p'r"
ecografie nu este usoali. De-a lungul timpului, au
fost descrise metode de identificare a segmentelor
utilizind distribulia arborelui biliar 1101. a arbore
lui port 17, lllsau a lenelor hepetice [12,13].
Identificarea unui segment hepatic si cxplorarca sa
completa presupune vizalizarea segmentului in
cauzA pe doud imagini obtinule in incidenle odo
gonalc- in continuare esle prezentata o tehnici re-
lativ simplii de idenlificare ecograllca a tutwor
segmentelor hepatice pe incidente oftogonale, uti-
lizand reperele anaiomice prezcnlatc mai sus,
PeDtru explorarea completa a parenchimului
hepatic sunt necesare opt seciiuni ccograflce: patru
secliuni trans\.e$ale (fig. J) notaie de la a ]a d si
patru secliLrni sagitale (fig. 5) nolate de 1a e la h.
 Revlsta Ronini de Ultmsoroerane i12:75-E3_ 1999 19

segmentele 2 si 3, delimitate spre drcapta de o linie

carc trece pdn VHS si ajutge la baza ligamcntului
falcitbnn. Limita (arbitrari) intre segnentele 2 si 3
este data dc citre o linie odzontali traiata la
iL n_ardLca drri nrei dinlrc fi.urr lrgamenn lui \. ro.

$i supmfala anterioari a licatului. Segmentul4 este

cuprins intle VHS si VHM. Poftiunea de ficat
cuprinsA intrc VHM $i VIID este segnentul E, iar
parenchimul hepatic aflat posterior dc VHD
alcitlrieste segmentul 7.
b. Secliunea tftr swrsald prin traimed supe-
riodftI u./batului este abtinutd prin orizontalizarea
planului de sectiune, pashand transductorul in
po(iunea supcdoad e epigastrului. Sectiunea este
Fig. .{. Sr.riuni rransle.\alc sratrdard ltili2xre penlru rcculoscuti prin viTxalizarca segmentului sagital a
::::::,.arca $-qnsnelor hepalice
VPS fi a biturcatiei acesteia (11g. 7). Segmentul l
estc dclimitat anrerior de fisura ligamentului vcnos.
i spre dreapta- de c:itre o linie care este rangenia
la malginea dreapti a VCI $i trece prin varlul FL\l
O li.ie dusa din virtul FLV 1a baza ligamennrlui
falcifom !i cerc trece de a lungul peretelui &cpl al
VPS, separi segmentele 2 Si 3, situatc spre stiinga.
de segmentul4, situat la dreapta. O linie orizontald
du.a orin \rHS la ace.r n,e fermilc oelimila.eJ
intre segmcntul 2, situat posiedor si segmentul 3,
siluat arterior O alti linie, care unelte r:idacina
VPS cu VHM, asigurd delimitarea spre dreapta a
scgnentului 4 lara de segmenrul 7. O ulridi linie,
o znntal;..xr. ur<\,e \;rh l-L\ (u \ HD. cepcra
segmentul 7 (anterior) dc segmentul 8 (posterior).
h. s. f. e. c. Secti neu orizo takip n nijlotLl fcrtului se
obline aFezend fansductorul inpo(iunea mljlocie a
Fig. 5. \r ,-" ."tsr r e . .nd J -' .r/- e De rr t- r (,c-
' iarnrelor hefJlrLi epigastrului. Aceast:i sec-tiune este definird prin
. n,alrzarea trunc rulrLi s. d b tJrc"tie \cn(i po' i
Sectiuni transversale drepte, prccum si a ligamentului rorund (lLg. 3) O
Sectiuned , anstersakl pin dotnul hepatiL linie care uneqte baza VPD cu baza ligamenrului
. ^,
1. ub rn.la pril -.r,,dre" lrdn.cuL' nrulL, r ep - lalcilo m. recd Ll onn liga ncntul o_Lnc. .Lptua
::jrru, imcdiat sub apendicele xifoid si orientarea segmentelc 2 $i 3 de scgmentul 4. Scgnentul 2
:ltrnului de sectiunc oblic cranial. Sectiunea este ocupd foarte putin din regiunea profunda a pdrtii
:icunoscuta in momentul in cale se vizualiz*za laterale a lobului hepatic stallg Si nu existd o linie
r . .drr (eli r'ei \(D< hcf, ticc care dre.eo./d n clarA de demarcarc fati de segmcntul 3. Un plan
\ CI (fig. 6). Anterior de VCI se afli se$nentul 1. trasat prinVCI $i \4IM scparii segmentul4 de seg-
:.parat prin fisrua ligamentului venos de rcstul mentul 5. O drcapti care continui axul VPD si
:xrenchimuluihepatic. in f4a lobului caudat se afla trecc pdn \ HD dclirniter,,a segtnentul 5, .rrur'
-

Sorin M Dudea Identillctuea sesrnenElor herxti.e trin ecogralle

Fig. 6. Soctiule tiu*eBald pri! donul hepatlc (a).

Fig. 7. Sstiue ttNdsaliprii lemo supedo&r a fielldui (t')

Fig. 8. Secliule orizonhh prh mljlocnl fi.arului (.)

 Rcvista Romala de Ultrasonogafie I 12 175-81. I 999 8l

Fig. 9. SecFhe orlzontali prin hennea infdioaiil a ficarrlui (d).

Fig. 10. Scctiue sagitali medlala (e).

4,, 1

Fig. 11. Sectinne sagitala prin vcna cavd infcriodi (0.

 Idenniicaca scgrnentelor hctr(i.e prin ccog fi e
82

Fig. 1 2. Sediurc \xgltali pin .olecist I g)

Fig. 13. ScctnDe sagn.li cxtmi (h).

inlcnor. fatd dc segmenlul 6, situat poslerior'
d. Se.1iurcI ori:olltdld prin heined inferiottrd
.r /icandri csle oblinuta lol in po(iunea mljiocie e
epigaslrului, crudal fati d secliunea (c). Accastd
sectlune esle rccunoscutiprin identilicarea, it hilul
hepalic, a iniundibululuj veziculei biliare (fig. 9). O
'r.'e \e4,.ald ra'a,; lri,, I gcmerrul rot-nd 'epar'l
.cAmer rul l. .ilual mediJl, de \cgrnenrL :1. ..lrrd
lateral- Un plan oblic, care une$te perctele drept el
VCI cu versantul drept al VB scpara segncntcle 4
ti 5. O altn linie. oizontali. tangenta la fata ante-
rioad a VB, delimiteaza segnentele 5 ii 6.
Sectiuni sagitale
e. Se(:tined ,agital.i nedid ti trcce prin aorla
abominald. care estc identifioeta posterior dc lobul
stang hcpatjc (fjg. 10). O linie venicald trasatii prin
VIIS sep a seg cntul 2, siluat cranial, de segmen-
tul 3. situat caudal.
f. \e-t','tt,., r!'to'o Ft nr ,r' t ;"tr'iooto
r..e u\or d\ ine.. .ul {ll!.llr l .urd e.ulend r
ligamentului venos separi segmdrtul 1 de scElen-
tul 4. O tinie vefticela pdn mijlocul tmnchiului
renci pofie despaflc po(iunea superio i (4a) de
podunca inftrioari (4b) a segmentul i 4.
g. Secliu ea \dgitald priT cole.ltl esle obtinuti
la nivch liniei nedioclavicularc (fi-s. 12). Pe
accasti sectiunc. o linie vcrticale pdn mijlocul
venei pofic drepte separa segmntul5, situat inlcri
or, dc segmentul E, situat superior
h. Secliuneo sagitula ene la este obtinul?i pflr
 ItevistaRomAli de Ullrasonogrufic l:2:75 81. 1999 83

: -:in.a cxlemii a rinichiului dIept. Pentru Bibliogralie

'::-:!rtsteJea secliunii. se umireste nomcntul in
,. L,.r (;dJ mearo arerxl. d rpu c J( F rm-
:: :rrusul renal. in acclasi tirnp, in imagin dpdrc
:-: tparici dreapta, surprinsi oblic (fig. l3). Pe
:::ir : sectiuDe! o linie verticali trasata prin VPD
. .: -: e l(lernfero"redc.c...peri.,rc.ir-o
-: rrizontald prin po(iunea anterioaL a VHD
L Papilian v -Anxtomia orhuhi. V)l rl, Stlannologi.. Ed. a
Va sub red. I Albtr lld. Dldactici] \i Pedagogicri,
2 Coriiaud C. Le foie: .lude\ aiaromjqnes et chnurglcrlcs
Ed. \'I.son. Paris. l95l
L Oe. R. ' SlBjc.l Analdnr ofrh c Livd Slrgical Clnrics ol
North Ane.i.a, 1989,69,2, 179 192.
4. Sclicck C.D The Lner: lnibrioloSy, Hisrol.g]. ctuss

--._. ..9 e_rel( iLlrl.tioale dr .ee po\'e.-odrc. A L.o .,'J '"r .. l. .r, . \.'r' ot rh. l r' .

::=.nlu1 5 este k)caliz:rt anterior si hl'eriot seg- fricdmd G.\y, Daclman D.L. (eds) ltadiologt, ofrlc
Liler. BiliaN Tno and I'dn..b. ( v Mosby. St. Lonis.
:::-il 3 - anterior si supcriot, segmentul 6 - posteri 199,+. I 10.
i. . itu .egme_ . l - - rocrenor si .upcr.or
i" i. l nJ(,t \ \r-,1 I '...r ! h..r'e
;:ntiflcarea segmentclor hepatice este rea Ilcrli.g{ H. Clni.al Radiolosr of rhe Llvei. Maicel
Dekter lnc, Ncir York, 1931. 15,48.
. :. J. obicc.. pr n urrdnrer arhori,/drici vcrs; ! , I .d, .. \r',. \'
' aA , umi , r'1.
n, rh
. .i ii:Lu a lenelorhepatice. in ludarea de fati este the Li!-,
\\rrld. J Slreery. 1932. 21. lE 19.
-- dren allcmrr'... ., me odo orie origi- 7. Latortunc NL, Madore F.. Padiq!in H , Segn,erial
_:: ,jc"ri.
\izualizare a segmentclor hepatice, bazati Alaton! of tlc Lilrr: a Son.graphic .^pproach ro rhr
r: :ienlificrrea unor rcpere anatomice fixc qi Couinaud Nomenclntu.e ' RadioloCv. 1991. I8l.r,1l 1l5
8. I'afllekir S.C.. Brce R.L. Livei - ir Mccahan .l I
-::ricrea unor sectiuni ecografice standardizate, GoldbergB.B - Diagnostic Ultr.somd. A t.ogicalApproach
.-_. .1 rer-nili._udiul anJnLnrir al fiecrftri :eg- - Llprinoor Raler lhiladelrhla, t993.599 691.
:::: hepatic pe ccl putin doua sectiuni o ogonele. 9 Cupla S.C. Subsegrnenratiotr of tle Hunran Livc. J.
-{r.r.197?. I24. 2..113 423
10. (;a2ell C.
Cholangbgraphic Scgnetrr.t Anarony otthc
Concluzii Li!.r RadbEalhics, 1994, 14.5. 1005-1013
' ri[.arc] ccoprullc; J 5cFnenrelo hefr"ce il.Grzellc c.
Heprric Scgmclial Anarofry and trs
::::ils. de Couinaud estc posibila dace sutt cunos- Rele!.me Lo tlt
Managenenl .l
Patictrts lvith Hepalic
:i: Nlalisrecjes Sfln hricn cnt. Radiol.. 199i. 10, 162 i68
llanurile dc separare prccum ii reperelc 12 Nfrkai J.. lb T.
Inaging olSu.sically Relelrrr Hetxric
-.. n:rlcc dc pe supralata si din interiorul ficatului. \,'a\cular ard Segnrntal Amtomv: Pdrl I - \ormal
1.j.,: \e utilizeazi o secventA simpld de patru Amroiny - Anrc. J. Roentgenol. 1987, 1.19.287 292.
:--::::ni transvosale;i patru scclilrni sagitale slan- 13. Ndkamu.a S., Tan.ki T, Kobc,\. SlrgicalAnatomv of
thc Hcpatic Vri,,s and tIE Inferloi vena Cava Snreeryl
='Jizale. ficcare segnent in pa11e poate fi cxplorat Gqecolocy and Obstebics. 199 . 152.:11 50.
: ioui incidente ortogonale. Accasta permite
:=lizarea topogtaficA precisi a unei modificari
:. -riogicc hepatice, elcment esential pentru plani
-_=:ea intervenliei chimrgicale.

ldentification of the liver segments by ultrasonography

-{bstract
Itc t.rpr presenls and depicrs rhe principles rhat underlie thc fLinctional segnentation of thc tiver as it $as
::.Jnbed by Couinaud. The anatomical landmarks on the suface ofrnd inside rhe liver rhat allow ihc identificarion of
-:: lobc\ and seglneds are descdbed. Fulhemore is presented and illusrrated a sjnple ieclnique thar allows the iden-
::jradon and detailed assessmenr of each segnenr, using lbur rransrerse and lbur sagital srandaiiized sonographic

Kev !rords: ultrasonography. live! segneDtarion.

Rer^td Ronia r d. Uh).!r Etalic

tuhnrttk.( !..hital\rt Chrj ttqata
"
 R.tistu R.niin .t" lthrdv,lop.a1i.

Sintete

Consideralii asupra valorii examinirii ecografice

in leziunile conului rotatorilor

D- ]Ianiu, Condela Maniu

l.i=itu de Radiologle, Idagistic2i Medi.aln fi Medicinn Noclcdd,
:L---=:ea d. Medicina 'Victor Papilid" Sibi!

Rezumat
Sinptonatologia clitrica si patologia conului rotatorilor reprezhtd inca o problemd controversata pentru cLidcian.
ii la conturul suprafetelff osoase, prin fapfd cn nu esre nocivi trebuie sa
:---=]?fia, desi se limireaza la ptulile moi
prina tentadvn de precizare a diagmsticului in durerile scapulo-humerale. Cosnrl redus in rapon cr
=lezinte
.minirile de IUvfN face ca metoda ecograficA si fie de primi intentie.
Cuyinte cheie: ecogmlie, articdalie scapulohumerala- conul rotatorilor

-\natomie ecograficl tineri, dc cele mai multe od, intahim leziunile

\fiiculatia scapulo-humeralli este inconjurad de
ranlon musculo-tendinos dispus in doua phnud:
--
. iianul superficial este alcAtuit din muqchiul deltoid;
' ) a proftnd. rcpreuentand conul propriu-7i..
.are este alcltuit postedor de tendonul rotundului
aic si al infraspinosului, in sus de tendonul
snpGspinosului, anterior de tendonul subscapu-
iarului qi de tendonul lung al bicepsului in
Do4iuna sa intaarticulard, situat intle supm-
:pinos si subscapular
lntl.e deltoid !i conul rotatorilor se giseqte bursa
--ioasAsubacromiodeltoidiana.
-{specte clinice
Se disting dorl5 tipuri de leziuni ale conului
..rlalorilot structurate pe glupe mari dc verstS. La
:.dresa penh coreslondelli:
]-. D Mani!. FacnltaEa de Medicild "Vlctor PapiliaD"
hripllna de Radioiogie, Inaglsricd Mcdicalti si Medicint
\uclcari, str Matemigtii 2 4. 2,100 Sibiu
acure pornraLmalicc. fie direcre. fie pnn hiperer,-
tensie. Rupturile tendinoase se intahesc distal,
aproape de inserlia pe t'Iohiter, nu in ultimul I'and
Tcnr onind cll'inle iau elongari e renrJrnoa.e.
Existd si posibilitili mai rare de leziuri postopcra-
torii.
Dupa 40 ani primcazi (in 90% din cani\ lezi
unile de tip degenerativ. Se incritincazi, de aseme-
nea, microtraunatismele tendinoase. elongatiile si
lamindrile lendinoase in dellleul subacromial. La
acastd categorie de virstd primeaza: lcziuni izolate
in zone hipovasculare in plina mas5 tendinoasd
aproape de inse4ia pe trohiter
Afectarea busei subacromiodeltoidiene, prc,
cum !i umirul hiperalgic, explici inaginile clasice
de calcifieri periarticulare. Pseudoparaliziile de
umAr, precum qi durerile, sunt consecinla rupturilor
conului, care evolueazd cu impoftante deficite
functionale. in ceea ce priveqtc patologia lezionala
a tendonului lung a1 bicepsului, aspectul ccografic
este particular
t36 Considerilii aspm lalodi cxmjliirjiccog.alicc in lezirdile c.lulLi.ot.torllor

Tehnica de examinare scidelca nctd a grosimii conuhri pe contLrul supe-

Sunt prclcrate aparate de ultima gencralie. care dor pana la 50% (fig. i)
poseda programe penlru cxaminari ortopedice cu
tmnsductoare sdecvate ca liecventii (7,-s l0 MH7).
Examenul Doppler color !i Power Doppler sunl
mai pu-lin valoloase, dar tehnica paloramicd (Sje-
scape) reprezinti o noua pcrspcctivi.
in explorarea conului rotatodlor, se insistd asupla
fo/il,e scgmen e'or 'nernbre or .Lrfe iur'c
Exaninarca trebuie efcctuata intotdeauna compantiv
bilaleral pcntru iecare pozitie lfiiculara abordata.
Din punci de vcdere al anirtomiei nonnale
ecogafi.. .e de-cru. Jr s .Dldldl- i
ld rrofu_. i r<:
. planul tegumcntar mirginit de intert'e1c ccogene:
. tcsutL celul subcutanat hipoecogen;
. deltoidul - ccostnrcturi omogeni fibdlara;
. bursa subacromiodeltoidiana. care in mod normal
este o inlcrfatA ecogenA fini; Fig. 1. TendoNl Lug albiccpsulul - scrnme Longitudinala.
. conul rotatorilor ciue inconjoari capul humeral.
Conul arc o gosime de maximum 7-8 mm. cu
ecostructuri omogcni, hiperecogeni in raport cu
delroidul. in sectiune &ontala, tendonul are f'orn1a
rriunghiulafi, ce diminua progresiv ii grosime spre
insertie. Structuiile descdsc au contur regulat con-
!ex. Pe sccliune sagitali, conul dirninua din antc
rior spre posterior. de la 8 la aproximativ 5 mm
grosilllc,
Tentlonul lung a1 biccpsului. care se giselte in
culisa blcipitali (2-,1 lnm grositne), in po4iunea
intraarticulara apare ca o structura ovalard hipcr
ecogend (fig. 1,2).
Prin oblicizarea lasoicului de ultasunete, pot
apare arlefactc cc traduc un fals aspect hipoecogen,
caracteristic tendinitelor Mentionam faptul ci la
Fig. 2,Tctrdotrul lutrsalbiccpsulLLi -secriun t.rnsvenali.
I eri co .rl apJre i rrod rofllrcl n..r lIpoe(.'gen rn
raport cu deltoidul. Dclolmrrea runru ului nrargrldl sJpe-ror. e\'-
dcnt asimetric fata de imagina contralaterala a
Aspecte patologice umirului opus ca si imaghea in scari, conturul
Aspectele patologice cuprind o gana destul de angulat. reprezinti semne directe de ruplula de cor.
largd, dc Ia lipsa vizualizirii conului, dispadlia de Acestc modificdri alc curburii conului pot melge
,eqdoone. ocere, llrnJ rnlo.Lite d< bcn/. hipoeco pand la inyersarea acestuia. Zonele hipoccogene
gene, pani la aspectul dc dczinsertie tendinoasi de localizale ia ni!elul conului. discontinuildti nete de
pc trohitd !i reffactii. in acest caz, deltoidul apare ecostnrcura. catacletizeazi uneori rupturile
aplicat pe capul humeral. Poate apare, de ascmcnca, partiale insotite de tendinile (fig. 4).
 Rcvista Ronrina de Ull.x$no{rxfi l:2:85 8ri. 1999 8'7

Fig. 5, Calcific.re subrendinoas,i

Limitele metodei
Trebui sd mentionim, ci pc hngA celclalte
netode inagistice: radiografia standard, buNo-
graUa, afrografic, CT qi RMN, ecografia osteoar-
Fis. 3. scheme alc dit-criicror fome .Le maiginii
a tcndonuhi rupt
ticulari prczinld avantajul costului scdrut iar, faptul
-_..joare ci este nenocivi o situeazA pe locul intai in ordinca
investigatiilor DeSi o practictun curent in servicul
no\lru. de b ini. n- pulerl. ,5 nu recuToa\lcm ci qil
mentiondm limitelc metodei in cazul leziunilor
conului rotatorilor.
EcogBfia nu ylzuahzenit elementele sitLrate
.ubjaccnr acrumronJru . cum ar fi poaiu ca inrend
a supraspinosului. Din fericire, zona mai frec\ient
expusA nrptudlor (95% din ca^rrl) estc aproapc de
irse4ia pe trohiter. Ecografia nu evidentiaza leziu-
_ le trofice .cndinor.c
freme-g.; o.re n.cJo/ci .e
inconjuri zona de rupfu1a. Pentru interpretarea
imaginilor tcbuie bine cunoscut faptul cd edemul
Fig. 4. Zonr hiNeoogcnd localizarii si il])rur ranlali dc
hipoecogen, epansamentele hipoecogen uansso
nicc ale bunei lrcromiale, ca !i rupturile pal'tiale
tladuse prin zonc de heterogenitate altemand cu
\,lai dificile sult evidentierea elongarilot $i zone hjpo-ccogene necesita mult discemimant in
. . rilor tcDC;no.r.c. Zo ele ocd izate. hrp.eco apreciere. Pe de altiparle, ruptura totala tendinoasd
'l
s3ne, nu corespund intotdeauna rupturilor partiale. elocventi pdn absentr tendonului, cvidcnliclea
Trebuie evidentiate calcifierile si luate in consicie- lragmenlului de in.clie pe lrohrer prec.rr .i
:"re afefactele subjaccnte acestora ce pot ducc la retractia tendinoasi sunt, in general, apanajul leziu-
irori dc intc{pretarc a imaginilor (fi9. 5). Urmarirea nilor vechi. fn contcxtul descris pot apare calcifie
rareclelor lendil]oase rn red. limc. nc.<\ira e\f.- dlc lcndinoase al c6ror diagrostic este radiologic.
ienre $i manualitatc dobanditi in timp. drr care ecografc apar ca imaplnt [ipcrccogcnc ix
R8 Consideratil asupra valoni eraninirii ecoerall.c in lcziunile conulul rolatotilor

banda si care atunci cand au con de umbld pot sclnnele ecografice din lcziunile conuhri.
impiedica decelarea sffucturilor subjacente. Ecografia este mai pulin fiabilii in diagnosticul
O shxcturd pafiiculard usor de cxplorat ecogra- rryrurilor parliale Si a micilor rupturi decat adro
lic esteterdonul lung al bicepsului. Rupludle totale grafia. De asemenea, ecografia a "spart" marele sin-
au un diagnostic clinic evidcnt ce fac inutila drom cunoscut inainte ca peieftrita scapulo-
ecogr.r:r in ca,/ul r'upruri or pJi.rlc. . )sa. ,toa- huncrald: in mai multe sindrcamc si care necesitl
aspecte ecogmfice dificil de dilercnliat intre ten- tratament diferit.
dinita qi luxatie sau lenosinovitA. Deci tendinita
apar ca zond hipoccogena global disldbuitd in lun- Bibliogralie
p Ie donulur. rari /un< 'ocalc hlpoecogere. .r L MatghcB J. vandeberg B, Lebotr C, Hqrpciz (1. M.ldaeue
luxatie tendonul ftulg al bicepsului aparc ca o struc- B - Ecogr.phie de l apaule dans les ruptures dc coilTe.
XIIIC Consres de la SIALryIB. !'e6ailles. octombrlc,
turi ovalad hiperecogenl in contrast cu culisa r991.
bicipitali goala. Tenosinovita incumba in plus un 2. MiddltonwD, Gedelstein MD Wr Renrus DO, MclsoD
cpansamenl transsonic cc inconjoari tendonul Si, de GL. Mlrpby $'A - Ultra$noSraphy of rhc Roi.nr r"'rr'
multe ori. suferirta rsociati la nivelul conului. Tcchnique ard NomalADtomy,.r Ult $undMed.. 19E6.
549/55i.
lm.=rn., l.rrlr u-o icd per tru'eno.ino\i.- Len
l. Middletdr WD, Reinus \lrR Melo$n (iL. Totq' WG,
donului lung bicepsutui este de tcndon hipereco-
aL Mnrphy \1'A Pintals of Rotalor CutT Sonogafh-v. A.rlt.
gen r'nconjurat dc o zona tanssonica. 1986. 1,16.55i,'560.
,1. Peetrons P Ecographic dc L6paule.leulllels de radiologic.
1987,27.5,299-102.
Concluzii
5. Peehons P MouDan C, Crreied V Taboury J Place d
I eog afin c.,e are,odr rm..p .t cd dc prir i l .ot .fhie oJr' e\ploia, o l. ;pr, . 'odrien.c
intentie in leziunile conului. evjtand. de cclc mai Journecs frangaises de.adioloele, Pdis, noicmb.ic 1991.
mulrJ ori. .,nrogra ir. RufrLri'e lol"lc. lin-d \ r/ur- 6. Taboury JEcoejallic dc I'Cpaule. xllle Congris de la
l'lirir L'o ul ,. .ep c/inl5 imaer' lrlugrumon.c. SFALMB. Vcsailles. ocLobre 1991.
7. Paule e Jonve Mducl d lltEsonologie genrale dc
Altrogafia, ca metodd rimane doar sa confirme I adrltc Masson 1991.

Considerations on the v.lue of ultrasonography in the rotator culf lesions

Abstract
The clinical symptomtology and the pathology of the rotalor cuffstill remains a conrrovenial issue for tie olini
cian. Although il conUnes us io the softpads and lo tl1 outline ofbony areas, the echogiapLy is not hanntul and should
thc.forc be used as a frst atempt to specirying rhe diagnosis in the case of scapulohumeral pain. The costs involvcd by
sonography beiry inferior to those ofthe MRI, ihe former is recornmcndcd to be used tusr.
Key wordsr echogaphy, scapulohumcnl joint, rotator cufl.

Rzti!]a Ra,i"n d. Uhqtunqd;t

tlhn.ftda.tdre: \ .: TrlnLt a t t:] ctuj irapo.t
 R*ntu Rttlann n. fhrusanoa<itli.

ltticol original

Er aluarea ecografici a obstruc{iei biliare, Studiu retrospectiv

rrrmparativ cu colangiopancreatografia retrogadi endoscopicl

Z. lpirchez, E. F-ayyad, S, Albu, M. Tantiu, Ofelia Anton, M. Grigorescu, It. Badea

: julu Jlaticgaru', CIli N.po.d

Rezumat
:rasorografia si colangiopancreatografia retrogradi endoscopicil sunt doud merode imagistice impoftanle penlru
r::-rsiicul afectiunilor biliopancrcatice. Scopul acestui studiu prospcctiv este de a stabili \,aloarea US in diagnoslicul
:::.:.r afecliuni si ro1u1 ei nl stabilirea indicatiei xnei CPRE.
l.!:iode: 209 pacienti (94 btrbati, l15 fenei) cu varstu medie j8,l ani (13-86 ad) au fost exaininaii prospecln,
-::.,rrografi. nrainte de CPRE. Indicariile pntru CPRI a'r fosr prczdrta icterului. reste de cotcstaza pozirive sau
:--r: c! caracler biliar sau pancreatic.
:.:zuhate: in cazul a 30 de pacienri rezultatul CPRE a fost nomal, ulrrasonogr afia denonsHnd accla$i aspect la 28
:-.:rilcltnte 93%J. Lii 179 de pacienti rezultrtul CPRE a fosr Fiologic. Sensibilitatea US in denonstmrea obstructiei,
r .::i!lui si cauzel ei r fost de 98,69., 91 r/, si 6I .5 -/., respecriv. Litiaza coledociand cancerul prncrcJtic qi pancrertitl
- - :i au lbsr denonshrte cu o sensibilirarc de 70,6.:/..10o,/a si17C..L^'70 de pacienri US a vizualizat doar dilatarea
:r : biliare. 1a CPRE caua cea mai Sefl'cnil fiind litiaza coledoclana. Daca CPRE nu s,ar fi cfcciuat 1a cei cu cai
: :::r nedilatate, ahrnci 9 litiau coledociene. colangite sclerozanE !j 2 paDorcatire cronice ar fi r6nas nediagnosricate.
a.ncluzii: Uthasonografia are o sensibililatc ibalte bund in diagnosricul obstructiei biliare si srlbilirea sediului ei,
r--:d slabili corect cauza ]a doud treimi dintre cazuri ii are. de asemenea. o spccificiiare foane bunn. Acestea fac US
-:iod. imagistic, foarle udla in stabilirea indicatiei CPRE diagnosrice si lerapcuiice.
Cu\inte cheie: Obstructie biliare Ulhasonografie Cotangiopancrearografie rer.ogradi endoscopicd.

Lista abrevierilor: US utrrasonogralic abdo- buni seNibilitate in stabilirea sediului si a cauzci

::rl. CPRI. - colangiopancrearogmfic .clrogradi
:.r ..oprca. ( BI - calca biliard pflncipah TC tomo-
".d.
sf .: (rer^ olr,. ( 'u.-. ofr,J
llrasonografia abdoninald estc o metodA
'-
.::rinici impoflanti pcntru
diagnosticul
: .:iiunilor biliopancreaticc. Acuratelea sa in diag-
:iicul icterului obsfuctiv estc loarte mare. cu o
:..2Fontru coFspondertii:
- Z.no SparcheT. Clnrlc. \ledicsli III.
- antorilor 19-21. 1.100 Clnj NaFoca. Romaria
obstructiei. US are cliteva limite si dezaiantal.-.
motivc pcntru care nu cste actuelmenre considerata
printre explofirile cu acuratelc foane inalri a
afcctiunilor biliopancrealice (CT, CPRE ccoendo,
scopia - EUS, colangiopancreatografia prin RM\-
MRCP) ll.2l. Cu toate accstea, daroritA faptului ca
c.te iel'rn:,. , el tnai pul i rn.r/ \; si rapio d,.ponr-
bili. este inca consideratd cea mai buni e)elorarc
initiala. Trebuie subliniat faptul ca in unele spit,rle
d, tar nri cu tn cc./ro rle I \ e, e rcd c rtufr
90
rl1etoda disponibili. aolangiopancieatografia rerro-
cradd cndoscopice ICPRE) ede considerald cca
mai blma nletodi n11agislici dc ciialnosric in unele
boli biliopancreatice fi are. ir plus. o inlpofialrti
,, . L'.,' i. 1....: ... r..J1 \,,,,\.
asociata cu o rnorbidirate substuntiali, modv pcnht
( r'( e..e l. r. r', .. l;- .. r,r ilri..,a \ ' r\e.rr-
gal ro[Ll US il diagnos!jcul diliritelor bo]i bi
liop.!ncrcitice si in strbilire.r il1dic.ttici CPRE.
Prcienli !i metodi
Pacie ti
i . . .t I r o. , r\" ,.i<rr' ''o"
irn'. r?fu3ri. 1i)ql si iurie l9!ri li s a electuat
I_PRL Plru pacierti la care (-PRr- nu a rcusi{ ditl
ran7e i!r|osibililatii crtctcdzddi irapilei au i'ost
..'i.irrr'.'l. L'.r ',rdufr' \.r' .Pr'
:l)9 facienlir il5 femci (12 t6 ari, varstr medie
5:.9 anil si 94 barball (i 1-81 ani. rar sta medic 5E.6
anil. La toli pacienlii, US s-a clcctnat cu cel muli o
7i inainlea CPRE. DiagiosticLrl st.bi1i1 pdn CPRE
a fost considerat ca "standardul de arrr'. lndicatiilc
pentru efecluarea aIPRE aLr lbsr unnitorrele:
fr(,e . . en ' p,.ren ,. (.lc L-pdlicc
\,0.1
anonnale carc sugerau o obstrucljc biliard (,16) si
dureie cu caractere biliare sru pancreatice 159).
CPRE
CPRE a fos! clcctuata de un gastroenterolog
(\l.T.) cu cxpcicnla in accastar tchnicd. in 79 de
c:r7uri, xtit (BP cit ri canalul Wirsung au losl
opacifiric. La l:9 pacienii cu colestaTa extrahepa-
lice a ii)n opacifiat doar CBP irr 1a 10 pacicoli le
carL'a [L]s! suspcctaie o pancleatila cronici, doar
du.tul pancreaiic. Rezuhatele obtinuie la CPRI aLL
lbsl .lasificatc in: asFcct irormai. dilatare de CBP
,"". ,, e. rJr , , l i. z- r"le,l'. i..r '. .t . .r'
ale ciilor biliare, colangila sclerozanta. pancreatiti
crollicii siu n1asa pancrealici cclhlica carc dctcl
^/e i2 e { rlD., .:n"l . na cri,rir f-, -
'nrn, \'er
cipal 1a acest nivel. in cazul prezeDtci unci papilc
inflamatc. forlate, la un pacieni cu colici bilirri
tipica si CBP dilatata. s-a srabiiit dirgnosticul de
l,vailarc. ccog.nficll a obnn,cllei billrre
Ultrasonoqrafi a ibdonrinal:i
US .r fbst efctuatar folosind ur ccogiafToshiba
SAL llA cu un irarsductor convex de 1.5 MHz si
ur ecoglal SlUl IUB-]05 cu .ln transducior seclo-
da1 necanic de 1.5 \IHz Lle catre un ccografjsi
(2.S.)cu expedenta modcrata ii acest domeniu. Au
lbst aralizate caile biliare exira- li inlrahcpatice.
canalul pancrealic pdncipal, st|Lrc$fa ljutului si
lancrcasului- colccis l si parenchirrul hepatic adi
accnl. Diagnosticul ecogrrllc dc obstruclie biliara
s-a stabilll daci cc! putjn unrl1 din umriltoarclc scg
me r, J. l,.r Ji . rr-:c. lc _.1 ., c r,. hen. riri .
calca biliari trrincipala (CBP)
Au fosr studiare caile biliare intra si eatruhepa-
r.al l,r..i .. p, r-
'i.c c "r,rl nd crea'. ,r..t,r .
. re r.u u . . l-ci.. .l - te.. rrr e ,1i- j.
Diagnosticul ecografic al obstnctiei biliarc s a
rflrlizat daca ce1 puln unul din unitoarele seg-
mentc a Iost dilatat: calea bilja!a pincipalai (CIBP),
cilie bilirre intrahep:rtice (CBIH). Nivelul
obsmrctiei biliare (hil hepatic.:rrpr:r seLr irtrr.par
crealicl a losl stabili! io irnctie de aspectul seg-
mentelor biliare dilatatc. 0 alenlle deoscbita a fost
acordafi imaginilor din CBP sugerenC calouli.
f....e . rnr-.1. rnrnrle.du e\r .\J. .ui-onrprirri
(lBP Dirgnosticul pancrcatltci crcnice s-a re.rliz$
pc criteriile existente []1. O masi cefalici pancrca
lioa a fost collsidcmli ca maligna daci au existrt
.e lne Ue ne"fla,/.: mel4.rale lcprl..c. rcrc ona
',ii sau extindere locala.
Rczultatc
Treizeci din cei 209 de pacicnii eu ar'ut o CPRE
nonllala, ia1 ecograia a fbst corcordanti in 2iJ de
cazuri. in 2 cazrLri. etxrgrafir a e'ridentiat i1naginl dc
calculi colcdocicni carc nu a iost confirmati de
CPRE. SpeciJicitatea ecograliei a fosi de 93%
(abel l).
La 179 de prcienli CPRI a lbsl palologica, in 36
dc cazuri putandu se evidentia doar o dilatare a
(lBP iiri o cauzi eparenral. Deoarece nu s au gasit
cauze clare ale dilatatiei CBP aceste cazuri vor fi
discutate sep:uat.
Din cele 143 de cazud cI diagnosticul etiologic
 Rirlsli l{omani dc Ulfr$nogrdic L:: 39 95. 1999 9t

-: :3r prin CPRF- ecografio a fi)sr in concordanli stenoza dc CBP m:rlignd sau benignA (61.9%) si
. --PRE in 96. Sensibilitaiea ccografiei in diag litirza (38.97.). Colangiocarcinomul hilului r lbsl
:i::;!l rf'ediunilor biliatc !i pancreaticc a fost de singur-a cauzi de obstnrctic hilar,. Sensibiliatea US
_- i \u existat 6 rezuliate ecogralice incorecre it1 stabilirea cauzci obslrudiei biliarc a losl 61.5%.
::rlii
de calculi coicdocieni necon|rmatc la
?.-r Pcntm liliaza CBP acestc rczultate au fbsl Tabel 2. Nirelul ob\tia,cricr |il,.re
::i:rtrre ca tals pozili!e. \ralorile prcdicli\,e \iYelul obstructiei biliar.
_ ic ji ncgetiire ale ecografiei au fbst 9E% si Inrri-. Suprc
:..::ii\ 3lta, iar senlibilitafl a tbst dc 677,.
prncrc rc lianortr.

.. r.l 1. Di.'.!rf{ic.cognli.
DIACIiOS l]C E(]OGR{FIC
rsirc.r Ade[rdr Fals Dr]at.e
rom.l Fo/iri\ Nzirir cii biliare l! =22) ll
dilariri

5! tri
ll
= 0{l)+ 1: (D =17)

l6

0
(n =r48) 121, 117 21 l5

tl 0ij)* 1abel3. Sensibllinre. LrS jn p.ccjzarea live tu lui o|jFuclici

Ni d (%) sensibilitafea
ll 0
cazuri ecografiei

r22 82,.+

' : rni l_ahe de crlctrli colld.rilc .a r 1.+.2

=':::!liatr hli !ozitle de.olc.locolrri.z.,
Hilnjj 5 l..r
t48 92.5.?
-i dr pacicoli au prezenlar ]a CPRE dilati ale
: : biliare. confinnate ecografic in lil6 dc US a demonstrat existenta litiazei coledociene i!r
.-i:i Srnsibiiiatea US in dete.tarca dilaratiei 59 din 8:1 de pacicnti (70,24r scnsibiliiaie). La l0 .1.
: biliare a lost dc 98,694. Tabelul 2 prezinti r..renr' \'.r.8 ,, u c5i b 'ia < non. | lL j , -
, :i3le celor 148 de ca4lri in functie dc ni!elul dentiat prczenta ]itiazci in 9 cazuri. in caz de dilatarc
:.:.,iel. a CBP, US nu a clidenriat l6 din 64 de cazud de liri-
)jiibilitarea US in prccizarea Di\clului /1aAP \uc\r.d b <,/, rJre ecog'df!e r.fo/
.-i.nci rste prezentala in tabelul 3. tive de liriaTd, :1 dintre elc in prezenra dilalarii CBp
-:lzele obstructiei intl?panclertice all fost: liti- i:ra o cauzi prccisi. La pacicnti cu leziuni
I :j:.9t1). carcinom de cap patcreatic f13,9%). stenozante aleCBq US a evidentiat lcziunea in 1l
- :- ::ariii clonic, (7.3%) si alrele (29,5%). Pentm cazuri (mase intraductale 9 cazui. stenozc cxtdn-
.: iicljile suplapancrealice, cauTelc au lbsi *c I. r.,L ), ir -J,-l .J,,r_or.\iile l nJnrari
 Leluarcd ccos.xlici a obstncliei biljuc
92

dilatarea ciilorbiliare. in2 cazuri, diagnoslicui (con sibilirtatc !i spccificitate inalta. in pius, cstc capa-
fiImat intraopuator) a fbst litiazi CBP si nu stenozd bih sA evidenlieze afecliunilc extrinseci arborelui
maligra, a$a cum a e\'ide111iat CPRE. Masele ccfa biliar. Dc accca. US este unanim recunoscuta ca
lioe pancreaticc au fost evidentiate 1a 13 din cei 17 ncrodi rmrd,niL.' rc n\d./i\. r'r'li-t, rd pac.'lii
pacie ti (76%). 3 din celclaltc cazud au plczcntat prcsupuli a avea o alectiune biliari si/sau pancree-
dilrtiri duclalc arat biliare cAt si pancrcaiice suges- . cd I S r.prc,. l.r -\cn;91-e., de'nl-: blcgrrc in
ri'c pcn.ru o le/rune lnlou dr; Dirono.l ..'i precizarca dilatirii si obshuctiei biliare [5]. Acuratetea
ecogralic a fbst corcct i 14din liJ cazuri cu pancre- in dilbrentierea tbmelor obstructive de cele neob
:rtitd cronici (77,7% sensibilitate). in 3 ca7.uri, US nu stmctive de ictcr se sitlreazi i^fte 86 Si 977.. Nil'elul
a putut face diferentierea intrc o pancrcaiili pseudo obstl clrei este detenninal corect in 9i.8 - 957o din
tumorali si o tumola celal ici parc1 catic6. Din cei 18 caruri- ia1 cauza in 70.9 - 98% u, 3,,11.
pacicnli cu pencreatili crcnici 8 (14q.) au preTentar in acest studiu. US a precizat corect nivcluL
dilatare CilP ohnruclici in q8', din irzr,.i, dc'cmncnd cruzln
in 69 de cazuri, ccogralia a de otlskat doar r' . ol chlur,. Prctiza e" nrrelrl- .i r .aLruei
dilalarea CBP Cauzele acestol dilatatii, evidcntiatc o ..rrJc,icr bilraie e.re rporrarrla p(nryt 1pte. i<tex
prin CPRE sunt prczeniate in tabelul4. r'portunitafi ii tipului unei she explorili in vederea
.+I de pacienti au avul o cco$afle nonnald, 28 unei cvaludri diagnostice corectc. Mai riult, aceste
dintre ei ilind confirmati prin ERCP La ceilalti I3, irfotmatii sunt utllc pcnhr irdrumarea pacicnftrluj
CPItts a evidentiat calculi colcdocieli intr-o CBP spre chirurgic, CPRE sau drenaj percutan-
nedilatatl (9), colangita sclerozanti (2) si pancre- Datorira faptului ca pcstc 90'l. din obstructiilc
atiti cronica (2). biliarc sunt irtrapancreatice (82,47o in studiul nos-
irx). iar principalcle cauze sunt calculii colcdocienl
labet,{. t"rz- : dl( L BP n.4e. -,e a. I \
oc cr "r si cancerul pancrealic 12,31, considerim ca
CPRE N.. de llodificnri biti$ sru umdtoarea invcstigalie ce trebuie efbcluata, &rpd
pacicnti pancreaticeasocirte US cste CPRE. Cu ajutotul accsteia se poate stabili
diagnosticul, inraciarca duodenului in caz dc neo-
litiaza (lBP 16
plazie si se pot efectua gestori tcrapcutice (SE cu
sleao2e CBI' ll indeptutarea calculilor sau endoprolezare). O alti
.\1l in"re e.oe d"siol -. c\rc lo, ne Frecr-i n e\i-
nase landeatke cefalice .+
de,'r cred .drLle,o_ ob.rru.1rcr d,.1" c l0l. ., ertin-
paDcreand crorlci 2 den' o.ale "i eg onalc :r cdl Ji '. m'' d Der drt'otr
lal..t [8, 9] si este mai pulin invaziva. Iata de ce lre-
lcoledoc pasaj) 11
brie realizati inaintca CPRE. cand US nu estc con
cludenta l9l. Ioade recent s-a dovcdit cA, colan-
parotogie oddlani 6 giografia prin RMN (CPMR) are o acumtele de 90 -
djlatde !osrcolccistcoloDric I 95o/. in diagrosticul cauzelor obstrucliei biliare. Este
prca devreme, insi, de a aprccia daci CPMR se va
,ub.d ... o( nIira. drrg ro.ni(-'rLi pr l aPRL.
bllioerreiice 3
Sensibilitarea US in detectarea litiazei clBP cste
ctioloSienedctcminaii lJ cdlculi billfi nnltipli (3) de 36 807o [i3,].1,151. Noi am obtinut o sensibi-
litate de 70,27.. mai inalti la pacientii cu CBP
Discutii dilatata (757.) si mai joasd la cei fhri dilatare
Ultrasonoglafia estc o metoda impoftanta non- (557.). Calculii in CBP ncdilatatd pot lpare pini la
invazivd in cxaninarca pacientilor suspccii de 33dlo din cazud f15, l6l, cu o sensibilitate apreciati
afcctiuni biliare !i pancreatice pentru ca arc o sen- intrc 12 607. [17]. Sensibilitatea in deteciarea lili

.::i este de douA ori 1r1ai nare in cazul unur era-
: :rator experimentat (80% vs. ,+7%) llEl. Speci
'::raiea US in idcntificarca liliez ei CBP a fost de
::.f i. Au exisiat li pacienti cu calculi evidentiati
: ':1US dar nu si prin CPRE- Deoarece 1a 4 dinire
: :u existat semne endoscopice de coledoc de
:i:j. sc punc inrcbarea daca calculii nu au migrat
::. cele douA examindri. Deoarece litiaza CBP
::::zinii 40,2%, din petologia acestui siudiu, estc
:r:ient cd o crclterc a acuratclii dctcnnintuii US a
:. :uLilor va creste. implicit, acuraietea US in diag-
- .: icul afectiunilol biliare !i pancreatice, mai ales
: i:ior insotite de obsLluclie biliarar.
(. rr-r e \re o/r're de ( BP (cola"rgi^ca(i
:::r. conprcsiuni sau invazii ale lumorilor extra-
, .. n a.t trrsl , r'rre. rd olrr'ce. benrg_e
-,ltrmarodi sau postopcratodi). allcle decal ccle
r::.iritre nlese10r pancreatice, au fbst grupate
-::rrecc CPRE a tbsi incapabil sA tran$eze diag-
:::icu1 [1, 19]. Sensibilitatea US in evidentierea
: "ngiocarcinomului
variaza in funciic dc
'..:',,"re. rnorblogie.i ri.ren.iuner'.l-o, i, iu
. ..(dl<,ra; bune rr' ru .,' le.ege.nte 20 in
. ': o)r-u. US a ,url o scrLibil Lalc bJna o e\ i-
-:_-rrca hrmorilor hilare (iio%) sau suprapancrea
- - 1 7. dr' nrr a ocrec -l n n_ot, dina (, c\ i-
. de tip biliar, care au prczcntat colestaza ti o papild
.. ilnd doar dilaiari biliare. De obsen,at ci in 3
: r 'le_u/e be_ g"q *6. d.tc.taL ligaru, -cci-
.riale sau clampari dc CBP in timpul colecistec-
- .
l"pa-o.,opi.c. i.r.az rr colangro.ar.inom.
: :\lrahspalic, US trebuie sa fie pdma metodi
:::plementari a CPR pcntru a determina exiin-
:-:a exkahepadci a acestortumori in acela9i
_::. insa, CT sau ecocndoscopia [211. sunt mult mai
:.:ne de incrcdere li ar trebu i folositc, daca sunt la
::mini.
LS s a dovcdit foarle utili in detectarce can-
r:-:lui pancreatic, cu peste 90'l. sensibilitate qi o
- n e tredrcl\; nJpar;,d Je q5 , 2.2. 23 .
)..sibiiiratca cvidentiata in shrdiul nosrru (77%)
:
"-reptrbi ;. rnai ca r ' ro"re celclo .c c:r,,!ri
"l<.
:ora a fosl suspectati dar nu a putut fi
: -irntiata. In sfudiu nostru, pfczenla semnului
' ::lului canal" ca scmn irldirect de tumod ccla-
:: a ibst sensibil (767o), dar nu specific (547o).
RL\ nd RondD d. !1tulsonog.ahe I : 9u r5 l0I' 93
Specillcitatea in fizualizarea tumorii cstc nlai
scazut6, deoarccc US nu poate delirnita intotdeauna
o mesar in acea regiune ca l'iind neoplasm ccfalic !i
n, poa,e dileren;d inl.c o rdca mrlrgnd \au
inflamalorie. De aceea. termenul de masi per;
ampularA este nlai rccoDandat.
Sensibilitatea US in diagnosticul pancreatitei
cronice variazdinirc 48 967., in majorilatea sludi-
ilor aceasta fiin'J de 60 - 70%. in prezentul stndiul,
scnsibiliiatea a lbst inalti (77,77r). Acest lucru
poate fi explioat de laptul cn toti pacienlii au
prczcntat pancrcadh cronici in sladiu avansat cu
motlificiri morlologice impol1ante. Djagnosticul
US al pancreatitei c1cdcc ugoarc este rnult mai
dificil si necesiti CPRE. Frecventa dilatArilor bi-
liare intalnite in acest sRrdi Si in altclc l2,ll delnon-
stenz ai cii obstructia biliarA este un se|m obisnuit
infnrrcrea (le cronicc c\1_sarc. la2p.,i. ti .-
colangitA sclerozanta US nu a cvidcntiat modificdri.
US poate dcmonstra hgrosdrea peretilor CB? in
caz de slenoza extraheDatici, dar recesiti expe
rienti $i aparaturi cu rczolutic inelh 1251.
Un impo ant numir de paciengi, 36 din 209
(l- 1c) du pre./enla. d.larrLia CBP la a o cauu:r
colangiograficA evidentd. la I1 pacienti cu dureri
inflamatd !i fo(ati. obstructia biliari datodti unui
calcul care a pasat a losl probabil diagnosticul
corcct. Toatc celelalte au reprezeniat dilatatij biLiarc
postcul<ci.tectomr<. d ldDl.i po.tob. L.l ....
stenoze papilarc antcrioare. in acesle cazuri. apade,
abordarea diagnostica ar rebui sa cuprinda LS
postprandiald f26l. delerminarea etic.ului
mane\'rei Valsalva asupra canalului hepetic comu:l
f27l si manometda sfincterului Oddi. O mctoo:
alternativi manomeiriei o poate reprczenta dias-
nosticul US al dislunctiei sincterului Oddl dupa
administlarea de ceruletina 1281. O intrebare care se
ivefte in mod obisnuitin cazurile care preTintd doar
a dilatarc de CBP ste: care ar fi umitoarea cra-
minare ce ar fcbui efectuati. in caz de dilatare a
CBP ii colestazA, cazud carc ar putea ascunde o
litiaza sau stenozi de CBP se impune CPRE. La
pacientii 1;rA colcslazi ar febui realizate alte teste
(manometrie, scintigrafi e), inaintca CPRE.
91 Z.Sprrchc?\ r.b F\rlrirer F.ocrali.i' i .l\Lr u.{iel billare

l'n shdlul nostru. daci in caz de US nonnali nu I ltilaus H. Nldchal { ; \'dn Sreenbcrec! w. (lomparlson ol
Lha!,und and Ll{Cf ln rh. DeLecrn)n ol dre Causc oi
s-ar fi efeclual C?RE. atunci 9 litiaze CBP 2 colan-
Obsmcrire Bilid Dir.xsc IUlololtscl CclRonrgensil
g rc r.l. ro.. nre ., 2 c _.rJ rr.r' .ro r.e J ll rdrnds
r"
Ncnen Biklgeb \trflh 1991. li6:152-r.
nediagnosticale. O c\aninare US normali nu I RoeschT. Braig C,liai,,I el al Strsrne oiPaic.tellc.nd
r\c udi nc.e. r.,(:, I lRl .
rai Jle. l2 lr...nli' clr br Frdoscotic Ultuasonosftrb\
,\nrptrLlrrt C^r.nrcn.
clinica dc liliaza a CBP fi lcslc hepatice Grslroentcrclog] i99:. I 0::13E 199.
suspiciune
9 Lok TK. Hoei Sie L, Kallirnnnis G, et ai. Staging fi
1,ip i rr P. r ". r.'rF
RJ^rl.-l(le "' e'"i.1 ditra. -rato'cr. clti;r:i " Bcnree. Ilndosonosr.pha ard Surgery. Ga'+""]"r"'r
mainile unui mcdic Deexperimenlal. US reprczinlii Fna.{ I996 J,1:t06 rll
un pdm pas demn de incrcdere in inlcstigarea l0 H Indo\.opi. SoroerFhy irl
Naftcnnrnn (1. Dlrcygier
txlrahep.tlc Obstrucrne J.undrcc. Dts.h lvled
o. l^r fin.r- | .c ,i .l r. . in de'.r'min: e.r \Jochcrsch. l99:. l1l:1311 l:ll17
ncccsiialj ef'ectuirii cPR diagnostice sau ter- 'I , . b . l B . P o. . . l. - D.n. .b .ior
r

apeulice. -A.ccst l1rcru parc a fi inFortant, penhr cn
asrfci de rezuhate pol fi obtinute cle mulli medici
care pracllci ecografia, ceca ce poate crcllc
numarul indicrtiilor corecte penru CPRE.
Problemclc principale sunt rcprezeniate de di0g
nosiicul corecl a1 litiazei coledociene si a miselor
pancrealice. e\?luarer corecla in caz de dilalare a
CBP liri coleslazd si. astfel, sciderea lrccvenlei
CPRE nornaie. Clu o cxpcdenli imbunalaliti a
cxaminatorului, US poale fi iblosita ca o meloda
complemenlala TC;j CPRE in sladializarea
corccti a alecliunilor maligre pa creatice $i biliare.
Bibliografie
l. Lo\erde LS. Mittcsracdr (l A. ULimsologrdtly:
fvaluatioi ol rhe Blli.ry Systen and Pancreas. ln l
Ie{rbook of Castrocnl.nni)gy. T Y.rrla et al G&\).
I B.Lippincoft . lhllad.lphia, 1995, 2a)6li- 26i8
r lh.', 'D,.. tb.D!r I D'r.
Llr.soud, CNI Ruinack. SR wllson. J$ Charboncau
Iedrl. \{osb) Yed Boot, StLours, I998.200'223.
I I anrg F(1, Brooke I l{. Wlng VW er al Bnial Dilaiatior:
Delining dr Lelel and Cansc by Rcaljllnre llS
Radiologr 19E6. 160:19.12.
,1 ll,nricknian Sl'. \'lueller lR, Witrembcre( J d rl Lrll.n-
sould nr Obstrudivc Janndicc: Pro\Fc(iye ElaluarlD! of
site rnd Ciuse Radntogy 1983. l4l:51i .<15.
5. Lildscll D.Nl trha{und l,nlsing o I P.nreas ardBiiia-a
Tr,.lTrn.er 1990 ll5 190 l9l
6. PasaDcr PA Parrincn K. Pikkariinen I'et al Diagnosiic
Accnricy of Ulmsourd. Contutcd Ton g.ryhy ard
Indoscol ic Retiosade Cholxnglotincaalograpr! if n,c
ald (ll,oledo.holithiesis: Dilguls with IlR Chohngid
griphy R.diologr 1995. l9l:109 lL:i
12 Rcinhoid Ll, Nl.Brer P Curcrt Slirus ol IIR Clolangnr
gr.ph-rpalcicaiosrafh!. AJR 1996, 66 l28j-llqi.
13 Plsanen Ir. l'ail.lcr K. Pikker.nr.a P cr rl
l,llrisoloCiaphr. Cl afd El{Ci'!r fic djt$osis ol cholc
d.ci!1stones. AcIa R.drol 1991.ll:i3 .6
14. SrdI \iA. fMrands P.\. Cul,er PB. et oi lllrasound ollhe
Conxnon Bile D(t in I'atienls Und.rg.ing Chllec)sicc
ldn! J C.li! trloasomd lt9l, l9: ,-l 76.
15. Dong B. Chen \'I Imtrcacd Sonogrdthlc VsnalrTari,rn ol
Cholcdoch.liihiNis Joumal ofClinical L,ltrds. nd. 1981,
16. flu!1 DR. Comnnr Bile Dnci Stoncs lf Non-DlLaled Blle
Ducrsl An rl{r.sourd st!d}. Anstrahsiln l{adlolog\. 1996.
10il) 211 2.
ll Cr)nd J Ullrasourd Didg.osis ol Choledocholitlrrasis: a
Reaptnjsll. Rddiology 1986.1t'l 113 13.1
lE. wemke wultasonic Diag.osis ol BlLe Du CalNli. A
prosltcctilc siud! ,egardlng rhe cffccts od ile .bjedive
and subjectire facloE on !ccu.i.r in choledochollrliasi'
Ultuschali ued 1992. 1l(6):2.16-5,1
19 Vjrcca P.1. Uha5onogrilhy of dre TlmoFirdtued
ob.ilrucLire Jaundice. Ron J C!\lnrntd 1996, vol5l
191 200
20. Roble(i R. ivluro A. hieto NIL ExihhepaLic Bile Dud
. .. .r" ., I \" Lr"r...
Dcnonstfttion of Tunts Radioloey 1996. 193:E69-3i1.
2l \esbir C'. D.nielJohnso! C, \'lc.cditlr.rE eL 11. Cholan:io
carcbonra: Diagnosls and uvaln.lion ofRcsccabilily b!
CI .nd Sono8rylu as P,ocedu.es CompLe,Nnttur ro
Cl lensn)gdphy. AJlt 1938. 151:9ll 918
ll. C.mtbell lP Wilson SR Plnciearic Neotlxens: IroN
L^eiul is Eviluatlon {jlli trltasouxd. Radnnogy 1938.
167:1.11 3.+.1

l).reclion .l Obstructive Ja!trdicc Scdnd J Casl.oen{erol :1. B.londi L. Bd.bari L. Ihrcre.llc cronica. I.:Tralrlo it.
1991.26:1157 1l6.+. !iino die.ognlia. L.Blscarini et aL (eds). l)oledo Edirjo.l
I99.t.120 tt r.
 l{evi{J Rumma de Ulrisonoercfie I 2 8L)-!5. loo 95

Hutiry1otr DK, Hill MC, Slelnberg w Bilia{' Tmct 27. Hunt DR. , Scon AJ. Bile Dud Emptying in Restxhse ro
Dilala(ion in (lfircnic Pucreadtis: CT and Sonograplic Iat: a Valldation SLudy Gastrocnterology 1990.
findirys R.diology 1989. I72;,17-50. 99(5):1480-l4rj4.
\'..i.aB\r.ir. i.I'Iorrsieo. 28. Qdnn RJ, Mredlth C, Siade L. The Efccr of rhc vahalva
Cholaryitis: Somgmphlc Findings. Abdom inagirg 1995, Mmeuver on the Diamctcr of thc Comon Hepalic Du.L
l0:109'l12. ii Extrahcpanc Blli.q' Obslructun. I Ulhasound Mcd
DanyeesbRM, Doods WJ, llogan W.J. Iatty Mcai 1992 II l43-l4s
5cnogEfiry lor Evaluatiry Patle s wlth Suspected l,a.llal 29. Wehnnm T. AhdonoiT H. Dleri.h C et al. Erlaulcn
Comon Dnct Obsructlon AjR 1988 lil:aJ:l 68 sonographlsche Pa@nctd dic Diagnose eirer Sphlntte.
Oddi-Dystunktion? Z GastroenLerol 1997. 15:449-457.

Ultrasouud eyaluation of biliary obstruction: a comparative and prospective study with

endoscopic retrograde cholangio-pancreatography
-{bstract
Thc rltmsoDography (US) and the endoscopic retrograde cholangiopanueatography (ERCP) arc tuo nnponant
nethods of diagnosing biliary-pancrealic ailmelrl\. This paper attempts ro evaluare rhe valuc of the US in
-aging
::goosing such ailments and its roie in deciding upon thc appropriateness ofa ERCP
\lethods: 209 patients (94 men, ll5 women) baving an avenge age ol 58,3 years (13 86 yeart e.ere
and prospectively enamined belbre thc ERCP The ERCP was resoded 10 because of the presence
-f,-aonographically
::anjarlndice, positive cholestasis tests or pain ofpancrcatic and biliary type.
Results: In 30 patients the ERCP result was a nomal one, and revealed as bcing such by the uitasonography (a
of 93%). In I 79 patieds the result of the ERCP was a patnological one. The US scnsitivity in demonstrating
=cficiry
-e obstuction, its level and cause, was of 98,67o. 91E and 61 ,5 % rcspcctively. Choledochal lithiasis. pancrearic cancer
=d chonic panueatihs were dcmonstrated with a sensirivity oi 70,67., '70% aad "/1C.. li70 paticnrs the US had
-:ualised only the dilation ofthe biliary ducts, and in the case of the ERCP choledochal liihiasis stood for the most
cause. lf the ERCP had Dot been perforned in the paricnrs wirh non-dilated biliary ducts, thcn 9 choledochal
-quent
jiiasis. 2 sclerotic cholangitis and 2 chronic pancreatitis world have renained undiagnosed.
Concluslonsr The ultasonography provides a very good scnsitivil, in diagnosing biliary obstruction and in
::entirying iis le!|. h two thirds ofthe cases the cause had been conecrly identified and the spccificjty was very good_
Jj these nnkc the US an extemely useful inaging method in dcciding upon the apFopriarcncss of a diagnostic and
:lempeulical ERCP
Key words: Biliary obstruction - Ultasonography - Endoscopic retrograde cholangiopancreatography.

ll.vitd R.nin de Uli asoaa4ruf.

l.rnDturlut|nr: \ L T naa\tl Q,jt"dN.d
 Rr1i.L FtntAn. & Ulrar,;agt4i.
lii l, 2 lq9lA7 l0l
"t:

lrlicol originul

Rolul ecografiei in diagnosticul tumorilor glandei suprarenale

l.\.Stdnescu', Cristina Chirion', Adela Ioan Nlihalcea', Gh. Jovin'
--::3narnentul de Medici,rii \ucla.i si Ult.a$nogralie. Sri(xlulChri. !undeni. Bunftsli
. . d. !.d olo8ic. cpi . 1 .lin* f d. '. B ,u .ji

Rezumat
.i.diLrl retospectiv esie electual pe un 1ot de 23 pacienti selectati din clinicile de Urologie. Heinatologie. Pediarie
,: - ijurgie Generala din Spimhl Clinic Fxnderi. ilvestigaii in perioada ianuari i997 - decenbde 1998. Dilenrele
:--- de tumori a1e glandei suprarenale au fosl diagnosdcat clinic Si imagislic, xvend conflmarca finala ciiologica,
r::irrgici si/sau anatomo-parclogica pe piesa prele\'al5 inraopcralor. S'rnl prczcntrtc aspcctclc ccografice carc au
.i-iis dragrosiicarea unor tuonri suprarenaliene, singure san i asociere cu alie meiode imagisiice. S au cercetat
::::iile nnagisticc de dilerentiere a caracterelor de benigdtate sau malignitate ale fomaiiunilor depismte in glandele
,jrirrnrle. in 7 cazri, s a prncticat punclia bioptici ghidatd ecografic in glanda supruellala. Lucrarea incearci sa
.-:::leascii locul 9i foDdcrca cxamenului ecografic in algoritmui de diag.ostic al unor tunod be[igne sau maligne a1e

Curinte cheie: uttrasonogmfic, tunxr.i suprarcnaiiene. puncfie ghidatd ecogafic.

liagnosticul tumorilor glandei suprarenalc si fie un diagnostic

. in d. " .oI n,arc. o problcma r. prrcriea
:rjcala. Dimcnsiurile reduse ale glandei, struc'
_,:: fizici asemainitoare cu grasimea perirenald,
:::,izarea retroperitolleali prolundA, sunt e1e-
:f;c carc ingrcuneaz:i mult diagnosticul ecogra
: \Iai simplu de vizualizai ccografic la suger
.' r .uprrcr.rla inr.hi de .c. I l. g;, nrJ
:=rrenalt redusa. permilard udiizarea unor trans-
. . ' -i cu frcc. enlJ -na_et, eranr.norr"
- -re - ei .rJ rrlulr. rar;i)c ".r piarr. oe ((r-
::::' pentru ecografisli !i sistemele ultrasono
a:ilcc ll, 21.
este doar imagistic. El trebuie
complex: clinic, biochimic, imagistic si histopato-
o-i.. Dinrc rr(lodc .'ire. .prrr . rerruperi-
< irnag
loneal (SRP) este mai bine exploral radiologic.
computer-tomografic (CT) sau pin metoda rezo-
nanlci magnetice nucleare (RNN) 13l.
Din motivelc mcnlionate- la rr:luh meioda ulrra-
sonogralicar iUS) intanpini dillcultili in
vizualizarea glandelor suprarenale. in plus. diiicul-
tatea exploririi creste penffu suprarenala dreapra in
caT l steatozci hcpatice (situatie frecvente in boala
Clusling), pentru suprarenala stenga in caz dc
.plene. orrre .r pcnt u d,rlbele gllrno(. l. 1r, ien r

Diagnosticul tumorilor glandei suprarenale nu obczi. Stalisticile arati ca sisterlele ultrasono

grafice de la sfa$itul anilor'80 (majoitatea i^n uz ]a
no \. r"re\mre ae ecolIa1,..i poL .i,,ua-
i ::es.
"Drcr"li.
Penlrtr coies|ondenJi: liza suprBrcnala dreaptd in 92-97%, iar cea stingi
l: D. \. Stitr.scu, in 7l-90t: din cazud 14l.
.- \io7!n nr il, scct 2, Buore"qli. Roninla
98 D.A.Slincscu si colab.
Desi US nu este explorarea de primi alegere in
astlel de situatii, ca si-a dovedit utilitatea ca metoda
de scrcening. cu rez,ultate foade bune rnai ales la
copii lsl.
in incercarea cle a stabili locul Si ponderea exa
menului ultrasonografic in algodtmul de diaErostic
a1 patologiei tumoralc suprarenaliene, lucrarca
incearci sa cvalueze in ce mesur6 aspectele
ecografice au pemis diagnosticul corect de tumord
de glande suprerenalA, incercind sd gaseasci cri
re- i I \ Ji r.'l,g rrrc ,r bcnipnir,re i u.ere
situatii. am utilizat US ca metoda dc ghidare a
punc!iei biopsic in fbnnatiunile tumorale
suprarenaliene.
flaterial si metodi
in perioada 01.01.97 - 31.12.98 au fost i11\,esti-
gati US si eticherali cu o patologie tumorala
sLrprarenaliana un numer dc 23 de pacicnti, Lljntre
carer 1,1 btubati (60.84/4 si 9 lcmei (39.27.), cu
varste cupdnse intre 5 - 68 ani.
Toti pacientii au avut uo diagnostic final conflr-
mdr . rro o!.c. hi,toloFic .ru ana oro-na,u'ogic. pr
piesa operatorie. Diagnosticul fina1 a confimat o
patolollie tumorali suprarenaliani fu 19 cazuri
(837.) (labelul 1). Cele 4 cazud consideratc turnori
suprarenalienc li neconfimate uherior (17% - la1s
pozitiv) au fostl
3 tumori prinitive de pol superior renal;
. denJDI e neflc"\J rte-,oda Id . n n"cic,r
cu reoplasm gastric. 1a i 1,r2 ani dupi rezcclie.
I'pl.: rea t i ''"ndrrJ I o, cL.lur'; cu ur
lransduclor cu lrccrente variabili 2 5 MHz
apar1iiand sistemului ,\pogee 800 (AfL). pacicnrii
au fost examinati in decubit dolsal ti latcral, drept
$i stang.
In 7 cazu (aduiti) arn practicat punctia biopsic
(u gl;daj I 5 in tonnr'rLn l< ,. p--r'cnrJrene. in 4
caari, traiectul acului de punctic a iost extraperi-
loneai si extrapleural. intr un caz, traicctul punctici
a fost transpleural datorita pozitiei inatte a
formaliunii tumor:rle suprarenalicne. in doua
cazuri, traiectul punctiei a fost transperitoneal
(transhepatic). la pacienti cu lolmatiuni tlunonle
dezvoltate sprc cevitatea peritoneald. Menlionam
RohLl ccografiel in diaenosticuL rumorild gludej swra.eralc
ca in dci unul din cele trei cazuri nu a existat sus
piciunea unor lonnatiuni chistice sau tumori
supmiffectate.
Ca material de punctie am lblosit ace Chiba si
\Vestcott 20-22 c, cu lungimea de 15.24 - t7,7E
cm, cuplate cu seringi dc 20 ml de unic:i folosintd.
cu nis.on eJn5". pfln gam,tLrr de cruriui.
Mate alul bioptic recoltat a lost fixat (formol sau
.olulic a. rno) | inreLl r' dupa punclle. ln 2 ci,,u ,
(\rnrolul li:ulrr recoltJr. de,r -edrs. a lern . e\a-
mcnr histologic (ac Westcott 20 G).
in situatia lbrmatiunilor tumoralc bilaterate, am
p-elera. abordu. sUprrrc-a ei drcptr fennr cvira,ej
splinei.
Metoda de ghidaj ecogralic a acuiui a fost de tip
'lninA liberi" (freehand). Am folosil anestezia
localA subcutanatd si hipodemici. cu 5-10 ml
Xilina l-27.. Solutia dc dezinfectic penrru tegu-
mcnt a fost lblositi $i ca nediu de cuplare inffe
tegument qi transductor. Selectarea progranului de
explorarc vasculad din meniul de examinare al
ecogralului a pcnnis imbunatitirea condiriilor dc
vizualizarc a acului, pe aproape toatt lungimca se.
,\m cfectuat 2 prelevnri de material biopric in
eceeafi lcdinti, din fiecare lomlaliune punclionnta
sub control ecografic.
Rezultate
Ixdnin. .iroloti.. h;.lologrc .a. " p e.ci
opcratorii a pemis stabilirea diagnosticului final
prezentat in tabelul 1
Tabelul l Djignosricui ttlat rt pacieDitor studiari
Nr. pacienti %
6 32
Metastaze. leziuni infi kmrivc 5 26
3 t6
Carcinorn 3 l6
2 l0
Pormatiunile tumorale supmrenalicne confir
mate au lost :
16 cvnri (84.27. ) : Iczi uni un ilaterale (iig. 1 );
3 cazud (15,8%) = leziuni bilaterale.
 R*.ista Ronini de LlLtnsonogmtic 1:2:97 101, 1999 99

Fig.3. Translonn$e pscudoclisticii . unei tunrorl supra

Fig. 1. Turora suprarenrljrDi milarcmla.

Pe ansamblu, acuratelea metodei US standard in
dctcctarca formatiunilor nrmorale suprarenaliene a
Celc 3 cazud de firrmatiuni bilaterale au fost:
: lost de 0,82 (,+ cazuri fals pozitivc), iar valoarea
: caTxri lcziuni infiltrative din linfoame prdictiva cle 82,67..
i.rdgkin:
I P. ncIr biop.ic ghrJ a ecogr-ilc a pern .
caz = metastaze de carcinom bronho recoltarea dc material bioptic in ioate cele 7 cazuri
:-:inlonar (flg.2).
(nu au fost punctii albe) (tie.,l).

Fig. 2. Nlctasraz. de ca.cilom bronhopulNorar

in 13 cazuri (68%), f'ormatiunile f.rmolale au

:\ ut caractere ecograficc de tumod solide.
ln 6 cazuri (32./c), ibrmaiiunile tLrmonle au
:rezerltat o componcnti lichidiani, dati de o trans-
onnare pseudochisticA si/sau difcrite grade de Fig. 4. PuncJie ecoghldata a uej tunori sryarenaliene.
necrozi (fig.3).
100 D A Sl,ine\LU:r !ol.'h.
ln tabelul 2 cste prezentaE paiologia turnorali
biopsinta sub control US.
Tabelul 2. D ,Baor. .i ,orn" u o..r.,rn.. .ops
ate sub conr.l croorrn.
Diagnostic Nr cazrrri
Metastaze+leziuni infiltraiive (limfom) 5 in asociere cu alla blocante l8l. Cum doar critcdile
Feocromocitom I ecograflce nu pot exclude un feocromocitom. este
I recomandata prezcn-ta acestor drogud la indcmani,
Discu-tii
Deli nu estc oonsideratA o cxplorare de prim6
alegerc in detecrarea lonnatiunilor reroperitoneale,
explorarca US prezinta o serie de avanlaje dc
necontestat. Simpldj usor acccsibili, ieftini ii nein-
vazivi, explorarea US si a dovedit utilitatca ca
netodd excelentd de screening in patologia abdo_
minrrla superioari [5].
In lotul cercetat, tumorile suprarenaliene depis-
tate mr au a\'xt dimensiui mai mici de 2,3 cm
(diamelrul maxim). Nu a111 putLrt stabili corelatii
inhe tipul tumolal ii cdterii US de malignitate sau
benipitate (continut solid mixt, contur, delimitare,
calcificari). Exanenul Doppler, utilizat in roate
ca4rile. a dat informalii mai degrabd desprc natu
ra fizicd a formatiunii, prezenta traseelor vasculare
in interior demonsfand caracterul solial.
in ultimii ani, US a devenit una din meioalele de
ele(rie ir g darea orL,^crirrorcu.condidBroslic.ar,
terapeutic 16l . L
Desi am folosit ace de punclie atraumatice
subtiri (diametlul maxim 20 G), la tolj pacienlii
biopsia-ti am cercetat unii parametrii ai coagulArii:
numirAtoarea trombocitelor, indicelc de protlom-
binA si/sau timpul de sangerare anteriol punc-tici.
Dupa elecr..re" pr ncr;ci am le..omandJ. monito
rizarea pentru minim 6 ore a frecventei cardiaceAV
$i a TA. La 24 ore, rcspectiv la 3 zile am reluat exa-
menul US penlru detectia eventualelor colectii
lichidiene sccundare puncl.iei.
Drlele de liter.nra u recon.rndd. in principru.
_
b oDs e_ea JbnnaliLnilor su:peclarc cd fijrLl Ieo..o_
mocitoame, datoritd crizelor de hipertensiune sau
situatiilor de hipotensiune paradoxala ce pot apare
prin manipul rel areslo-d l7l. in .az de :Lprr.rie a
Rohl ecogmllei ni diagnosricul tuno.ilor gtandcj srprarenalc
nanilestdrilor clinice. administrarea de fento
lamind r5 m i.\ r po]lc \topd cri,,. h:penen.rr", in
combinatie cu o pedizie cu 20 mg fentolamini in
500 cmc dextrozi 57., penmr stabilizarea TA. in
caz de aritmie indusi de adrenalini, se recomandi
dJ.nin,sl'dred d< Fopralrol,,l i.\. ( mp). dar numai
in odce biopsie supmrenaliani. in ca4ristica noas-
tl.i, a existat un feocromocitotr punctionat- hrd
apadtia unor dezechilibrc tensjonale.
in urma analizei materialului bioptic, am obtinut
rczultate mai bune (e$antion cantitativ superior) cu
accle tip Wesrcott decat cu acele Chiba, pentru
-ielasr dianernr. i 'doua c:-ru un. d-pi o p. na pre
levare cu acc Chiba, am efectuat a doua prelevare
.- a\ Wcnior.',u au lo.r ro,npl,cal i irlrcrioa\e
itctturegt.e idu de ,tp pn(umoto a\, d\ociJte
punctiilor
Concluz,ii
l. Metoda ultmsonografici standard s a dovedit
utila fu demonstrarca unei patologii tumorale
suprarenaliene, dcmonstrand o bun6 acuratete.
2. Explorarea ultrasonografice a pemis in toate
cazuriie aprecicrea camcterelor fizice ale
formaliunilor tumorale dcpistate in gianda
suprarenali.
Citerjile c(ngrafi(( Ircl,sr\ c\rmrnarca
Dopplet nu au putut diferentia leziunile benigne de
ccle maligle.
.+. Uhasonografia
fi-a dovdit utilitatca ca
meroJd ,oane bulta de EhiJal al p-nc rci biop,ic in
tumorile glandei suprarenalc.
Bibliografie
I Godine i. Berdon W. Bmsct R, Le.nidas J - Adr.mcorricat
Carcinona lith Extensiotr lnto tderio. Vem Cava and
Riglt Abiqm: relon of I cascs in childrcn ]rdiatr. Radnrl.
1990.20:156-l6N
2. Zappasodi !, Derchi LE. Rizzano
tie Nomal A.helal cluds: aS
c - Uttras,ioelalny of
lt\ins Li;Arav
da
F-rt t,-erq,r cn B. I.arc I to8o i,.lsq 1,,,r
3. Dubbitrs PA. Relropcrironeum h: Cotdbeig DB, ed.
Textbook ofAbdominxl Ulimsound. \ulltams & W|knN
Baltimore. 1993: 26t 3:10
 Relista Ronf de UltFsonou.atic t12:97 101.t999 t0l
Ui..hal c. celltu l. Ve$ekene cr al. - Ilieh t{esotulion 7 Lnds.), DJ, Lyons EA. Levi rlrjnat], .tiact jn:
CS
r:ai Timc Sonog.ap|y of ilrc Ad.enal cja.d: . Iiourinc N.lccahd lq cd. Inicnentjonat Ullrasonnd. $,iliams .r
:r. niration? JUM 1986.5:65-68 ll'lllins. Baltihorc- 19911:199 2l I
-r'r c. HUDC W, Tlyior c cr al. Sonography itrNeonaiar 8. Rudd P. Hagar Rw Hypcfiension: Mechalrsns.
aiigeft a.l Adrenal tlypcr?l.sia.,\JR I 99 t. 1 j6r l4 l - 143
Dixgnosis ed Thcmp!: in: Topol EJ. ed. Tcrtbook o{
\lrcahan JP lnvasile tjlhlsounii principtes (Btopsy. Ca.diovascula. Medicnrc, Lippircori Raver, llitadctptrja,
-ipnatior and DFindgc) in: Mccah.n Jp coldbry BB, 1998:109-145.
::. Diagnostjc Ultua$und. a togical Approach,
l:i.rircofi Ravcn, Philadctphir. 1997.

The importance of ultrasonography in diagnosiDg adrenal glatrd tumours

.\bstracl
I nls rctrospective study rvas pcrformed on a group of 23 patients u,hjch wre
selecred in rhc Urolog), Hemarotogy,
.-.:i.rincs ard cenemi Surgery depadmenrs ofthe Fundeni Clinical Hospital, and i vestigared
between January 1997 _
..-inber 1998. Various l]T'es of adrenal gland tumors were clinicany;nd nnasjsricalt;diagnosed,
with a ctdogic,
r:r:ngic and,,or anatomo-patolosic final confimation ftom lhc inraopcrarory ,i_pt". ir," ,-onug.upry ;nases
used
- .:.h. or rogether with other imagistic nerhods - thar led ro dre diagnosnrg or;d.e;l tumoff arc descnbed. Resea.rhes
':':i:d the,imagistic criteria for diffcrencialing the benjgn or naliglant characreristics ofthe masses tbund rn rlrc adre-
:=. -:i!nds.In 7 cases an echoguided biopsywas perfomed in the;&enatgtand_ The papcr
attempts ro derine the srarus
:::_rmportance of the utrrasonography in the {tiagnosing algodthm of$c;drenal gla.imafignant
or beni$ rumo^
Key words: ultrasonography, adrenal tumors, ectroguided biopsy.

R.rila R. itu d. Itltryn.srafi.

T.hr.rtda.latu \. 7i1n{. \xt. Chtj Napo.a
 R.hana lz Ulra$n.Ctu|it
11.\,istd
tol I tr:2 l9I)r, lAi IAQ

lrticol original

Examenul Doppler al arterei ombilicale in sarcinile gemelare

D. ]Iihu, N. Costin, Fulga Florescu
r.a Obstetici Glnecobsie "Do,nnric Srarca'
\.1 F lulitr Ilatieeanu",
CluiNapoca

Rezumat
LucErca isi propune ca si obiecli\ aprccicrca rolului ii importanlei velocimebiei ombilicalc in monitorizarea sarcinilor
:-.lare. prill corclarca valorilor IR onrbilicai cu anunili parametri perinatali Greutala nou nnsculilor. varsta gestationah la
::--. a alut loc nasterea, starea de sdnltate a nou niscutilor nodalitaGa de cregere a fiJilor, tipul de placenti). Lolul amliznt
:--rinde 24 gmvide cu sarcini genclN umnrfte in clinica Obstetrics-cinecologie "Dominic Stanca" Cluj-Napoca. la care
r realizat cxaminari Doppler la nivelul ardelor on$llicale. in dinamica. InterFetara rczultatelor s a realizat confom
:jgamei de evolulie a IR in sarcinile momfeiale.
Rezultatel studiului cvidenliaTd unnitoarca ser,nficalic a cxamenului Doppler ombilical in cvaluarca poientialului de
--i:rere fetal4: Se=62,5Ic, Sp=9la/c, VPP=u8,2Vo, VPN=651o. Fiabilitatea examenului Doppler ombilical in aprecierca
de cIeslere a firlilor este unnitoarca: Sd=71,4E , S?=87,5E , VPP=83,31q VPN=77,79a.
-rdalitilii
In sarcinile gemelarc monocodale IUGR apare cu o frccvcntd mai crescuid si de asemenca valorile patologice a1e IR
mai ftecvente. in sarcinilc gemelare bicoriale exista o tndinta de evolulie disociata a IR in contextul evolutiei
-ri
rrderale diferite a genenilor Velocimetria artereior onbilicale, obiectiveaza peturbdrile hemodinanice in sarcinile
::nelare. care au origine feto-placentari.
lnhoduccrca ecogra|ei Dopplc. in practica clinicd obstericaln. pcnnite o imbunalalre a confin$ului asisieDtei
rE-natale ta gravidclc cu sarcini gemelale.
Cuvinte cheie: sarcina gemelara, examen Doppler ombilical.

Lista abrevierilor: CNC - consccinte neonatale
: .r]tlicatc: CNS - consecinie neonatale simplel
\ grcu: c ro"mJ J; lR rJ:ce de reli.,\rrdre.
.GR irte.zie.e de creslere intmuterinij MPN -
: irale pcrinatali; SA - satfimini de amenoree;
: D - indice sisiolico-diastollc: Sc , sensibilitare;
it - specificitale; VPP - \'aloare prcdicliva pozitivai
' P\ - laloare precliciivi negalivd.
-ircsa lcntru corespordenli:
:-r: llan Mihu, Clinica Obsrebica - Clirccologie
I dnl 21 DecetuLrrie l9li9, r 57.1400 ( luj
Evolutia salcinilor gcmelare componi riscul
aparitiei a numeroase compllcatii. intre .are
amintim:
n1or . prcmaturitatea;
. preeclampsia cclampsia cu riscurile salc
mateme sau fctale:
. sulerinta letalA cronici, care poare induce tul
buriri de crestcrc la unul sau la ambii lcti lll.
A oraliilc \elocimcric omo li.ale rn :arcl a
gemelari sunt bine corlate cu greutatea fetilor la
nastere. Aceste anomalii pot fi decelate inainte de
II colstituirca ecograf]ci a IUGR.
Napoca.
10,1
Daca valoarea IR a unui geamin este foalte dife-
riti de vaharea TR a celuilalt, diferenta de gre[tatc
intrc cci doi fcli la nastere poate fi impofiantii [2].
Sensibilitatea $i specjficitatea examenului
Doppler ombilical, in diagnoslicul tulburdrilor de
(re\lere lildla in
'r-cr_r gemeldr;.5unr 5ripeiodre
inlonnatiilor lumizale prin biometrie fetali
ecograficd i3l.
Aceste date evidentiazd impoftanla exploririi
\cloiinrcnicc i .arcind gernel"ra. care .c i'1rp-ne
ca o metodi sistmaticA, integmti in coniextul
celorlalte elenenle dc dccizic plivind modalitatea
si omentul nalterii.
Obiectivele studiulu;
0rrr/ierea de rre!lere inr_durcrin:r in ssrcinl
gemelari prezintA cateva particuladtifi comparativ
cu sarcina monofelali, care impun o monilodzare
specifice l4l:
. Condui." obslelricald nebuie.tr ia ln conri-
derarc ambii feti, cu iiscul de inducere a premattF
rirdrir la l:rul nerlic'ar. in cJatl :n care se impunc
exftagerea prcmatrri a geamdnului cu IUCR.
. Diagnosticul $i urmarirea IUGR sunt mult mai
dificil de realizat in pofida numtuului si a calititii
examinerilor ecogralice practicate-
Luend in considcrarc aceste aspecte, studiul iii
prcpune ca qi obiectiv principal stabilirea rclului Si
,rlorznrer \elo.inretrici on_bil cale r_ rnLrniro-
rizarea evolutiei sarcinilor gemelare- in acest sens,
am incercat stabilirea unor corclatii inte valodle lR
la nivelul anerei ombilicale si urmatorii parametrii:
r grcutatca la na$ier;
'varsta gesta-tionald la care a avul loc na$terea;
. CNC, CNS, MPN;
.
modalitatea de dezvoltare a felilor ( concor-
danti sau disociati);
. tipul placentei (monocodalS sau bicodala).
Material qi metodi
crprrnde 24 dc grJ' ide. u ,:rcil geme-
St:Ji-
larc, care au fost urmdrite si care au niscut in
Clinica Obstetrici - Cinecologie "Dominic Stanca"
Cluj-Napoca.
11 e . lLpo\ d rn. c nrnbrl.alcro r.r '.eBe ex!
V:irsta gestationald dc la care s-au pmcticat
dcteminifile lR in dinamici a fost cup;nsA intle
28 SA si 37 SA.
Comparatiilc iltre diagrama de rel'erin-fa a IR in
,arc._ le unr,e c.r cea din.arcrrrle gerelare c\i
dentiazd cd celc doud diagmme sunt aproape super-
pozabile, in sarcinile gemelare valodle IR fiind mai
crcsflrte, dar de manierd nesenrificativd [5].
Diagrama de refedntd, adoptatd pcnhu intcr
prctarca rezultatelor esle umitoarea:
Fig,1. Evolutia IRoftbih.al in sarcinilnonnale.
Conform acestei diagrame, pacientele luate in
shrdiu pot fi impirtite in 3 Exp:
. Crupa I - cand valoarca IR se situeazl in inter-
valul +lDS fata de medie-
. Crupa II - cend IR are valoarc cuprinsd intre
+lDS si +2DS fata de medie.
. Grupa III - cu valori ale IR peste +2DS.
Rezultate
L Rezultateleperinatale
Aspectclc pednatale - varsta gestationala la
rd:lerc. g_eulrlea no. nxr.-lilo-. p e.. rn \i :tarea
de sdnetarc a acestora sunt sintetizate in tabelul 1.
Consecinlele neonatale analizate in functie de
valorile IR ombilical au dus 1a rezultatele din
labelul2.
II. Valorea lR ca marker a IUGR
Rezultatele obtinute. prin evaluarea potcnlialului
de crestcrc fetal intlauterin in functie de valoarea
IR ombilical, evidentiazd aspcctele din tabelul 3.
 Revista Ro,nand de Uhrsotrognfie 1:2:103 109,1999
105

Legat de aprecierca creqtcrii fetale intrauterine in aceste condi-tii, examenul Doppler ombilical
:in \.elocimetrie ombilicalA, menlion5m urmAtoa- a prczentat 3170 rczultate lals negativc privind
''__le aspecte: aprecierea potentialului de crestere fetal, cand IR
. Existelta unui {It mofi in uterc. la car nu s-a avea valoare normald gi 16.67. rczultate fals pozi-
::eclicat examen Doppler tive cand laloarea IR se situa in zona "intennedi-
. Existcnla unui caz la care examinarca Doppler arA" (IR cupins intlc +1 DS si +2 DS).
1r s-a putut pmctica din motive tehnice si a cdrui
=-ulate
nu a fost luati in calcul. Tabelul3. lR i ereutarea fqilor
Conlonn datelor din acest tabel, semnifica-tia % IIJCR Total
:\amenului Doppler ombilical in evaluarea
rorentialului de creiterc fetali a fost urmitoarea: 20 68,9 9 It.r 29
: : =62, 5Ea, Sp=9 l'/., VP P =88,2%, VPN- 690/.. + lDS: 2 l0 ti,4 11

Tabelul 1 Rezultarcle le.inarale

j
IR a+:DS 0 0 100

Vista eestaliondli rruini 40 S.A, 22

Varsta gesiatioula minjnil 28 S.A.
Ve6ta gestatioDlld medle 35,.1 S.A.
2,63 Ill.Valoarea IR in aprecierea modalitntii de
Nlndrul de lacierte care dezvoltare a feFlor.
11 Dcoarcce in cazul sarcililor gemelare IUGR
.l 000 g prezjntA anumite pafiicularititi, am stabilit in
10009 I5 cazud umdtoarca corelatic:
2156,3 g
. dilcrenla valorii IR inftc cei doi gemeni = AR;
521.55
. dilc-enld grculalt ld ndstcre inre cc: doi
NrmAnl de nou niisculi gemcni aG.
Rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul 4
CNS
si figum 2:
.16

76,5
cNc tl Tablul 4. tra si modatiratea de crc$rere a feritor
23.1 dR < 0.08
MPN l LA < 20% 7 77,7 l E
6,3
LG >20ct 2 22.2 5 E3.3

9 t00 r00
Tabelul2. Colsecintele Dcolatate i! ftlctie.le vatorjle tR.
\hlodcx IR Numir CNS cNa 7T MPN ? Fiabilitatea exammului Dopplcr ombilical. in
aprecierea modalitdtii de crestcre a fetilor este
urmAtoarea: Se=71,4Vo, Sp=37,51c, Vpp=83,3./o,
29 25 86,2 13,8 3,,1 vPN=77.7q.,.
1DS< 128 31,3 r6,6 Confom acestor date, rczultatele fals negativc
IR< + 2DS
au fost de 22,270 qi rezultatele fals pozilive de
.10,0 0 16,6'l., in ceea ce priveste aprecierea prin examen
P>0.05
Doppler ombilical amodalitilii de crestcre afetilor
l{)6 F.xamend Doppld.l afi*eiombillcale in \a.cirilc gcmcldc

fig.2. .,.r.," p D, .rtaui-.em t..,..e.

fR = lR superior - lR rdenor. scmnificativ:o,08;
\C /. . .o( ioxr- - C. ,lcr 'r r) a . rtc ioar.,.
selllnificaiiv:Z09. i
t : reprezinti sarcinile in carc ambii gcmeniprezinE
ruGR;
EI : rcprezintn sarcinile in care gemenii au o cllrerc
disociaE:
gl : reprezinh sarcinile in care gemenii ax o grulatc

lvvaloarea IR in aprccierea tipului d pla-

centi in sarcinile gemelare
Lolul de gnvide luat in studiu cuprinde: Fig.3. Spcctrc Oe art*i onbllicdl.r- sa.cina gcnclda 3 8 SA
. 1l sarcini monocorialc: feslere telxil concordanF.
. 12 sarcini bicoriale; Discutii
. I caz 1a carc tipul placentci nu a fost determinat. PopuJatir l-.tr rn .rLdi.. dcs' cdr:.. fr<./. ri
Rezultatele obtinule sunt sintetizate in tabelele r''ra.teri.rrc le eencrrlc Jle gr: r iJelor cu :arci.t
5,6 si figura 5. gemelarc:
. fiecventa crescula a prrnaturitatii 70,E,./.i
. prczcrta IUGR la 529: dintrc feti;
Tabelul 5. Co.ela.ca IR cn thul de llaocntri . MtN - 6.3./.
Nuniir rR IR 1R Devidtia
Rczlrltatele noastre sustin afinnatiile hi Neilson
decazud maxin rnimim ned sLands.d J.P il, .onro nr jJr"r, e\ .ld anltn'ire
0.63 0.75 0,086
imperfectiuni privind criterirle clinice si ecografice
2l leli utilizate pentru aprecierea potentialuLui dc crcstcre
0.6r 0,71 0,015 la fetii din sarcinile gemelare: biolnetria este mai
2l fcli dificil de realizat, iar raponarea rczultatclor la
p>0.05 curbclc de ref'erinti utilizaic in sarcinile monof'etale
determini o creqtere a prevalenlel IUGR.
 Revisra Ro Ani de Ulirasonogralic l:2:103 109. 1999 1O,7

in ccca ce privefte importanta ecograiiei

Doppler ombilical in cvaluarca polenlialului de
creglerc fetalA, redlm comparativ rezultatle noas-
tre cu cele comunicate de Faber R. Si col. l7l
(Tabelul T).

Tabelul 7, Scmniicalia cxanclului Dolpler ombilical i!

diagnosll.ul tulbu,irilor dc crc$crc fctala.
col.
fabei R si Rezultalele noasbe
n=45/lll n:t4llR
62,5c/n

63Vr 9la
63,9Eo EE.27
VPN 66q 69C.

Crcetirile noastre suslin comunicarilc lui

Neilson J.P [6], care sugereaze cd greutatea feiala
la ndsrere rufonald Ia rar..a cct:r onah. ron.riru-
ie un factor important de prognostic fctal. care se
afld in Iegaldri dirccld cu funclionalitatea adecvata
a circulalici feto - plaoentare.
Legat de valoarea examenului Doppler ombiii
cal, in aprccicrca modalitali de cre$tere a fetilor
(concordanti sau disociata), am considcrat
AR > 0,08 ca prag al diferentei valorilor IR. Pragul
de > 2IJ% al AG este sugcstiv pcntru evidenlierea
FrS.4. Specte de dtera onbllicah- sarci.n genela.il i6 SA crcgterii disociate a gemenilor
:---e.e fctald disociari.
In acest sens. rezlrltatclc noastrc sunt
asemanitoarc cu cele comunicate de Gilles W Si
col. i8i- (Tabelul 8).

Tabelul 8. <cm 'l.. r x erJm. - ', Duarle, ornl il .

rn c(icrcJ modalitJriide Lreqrerc J icri or
col.
Cillcs W si Realialele noastre
n=76rS,D n=,'4rlR
70.qo

Sp 72c/., 8? 5%
72% 83.3%
Fig. 5. Corelarea lR cu 1i!ul deplacent..
7A%

Tabelul6. vaton.,.< ...d". grcu1-a e,to

IR tR IUGR AG

13 59.04 8 36,1 0,05 6 21.2 15 68,1 14,257.

l5 62.5 8 33,3 4.477 62,5 9 37.5 18,9 tCo
108 D. Nlihn si colab.
Confom acestui studiu cand AS/D : 75p, se
constate TIIGR in 9l l%ilin crzuri
Aceiati autori consideri cA in caz de cresterc
dr,ocla.d , ce or doi gcrncni. o variarie .Lp<aioara
dc 8 , a S D ere.em. fira r\a in 80?d drn cr,.un.
unei diferenle pondcnlc dc 207. inre cei doi fc!i.
( urelrrea eru utre' IR cu r'fu de pl,rcer a J e\r
denliat in studiul ncslru iendinla neta de evolulie di-
sociati in sarcinile bicoriale. in contextul evolutiei
ponderale fbarte diferite a gernenilor.
(,\Rmedie :
0,077, valoarc apropiati de pragul dis-
crimhativ relinut si AC medie: 18,91%. valoare de
o.e ( ea !o-op dr; de pragrLl relinu. pen!-u di.rgnos
rru .rccrcii d;.ociare). qcea"l. lendinl,. esre rn, r
putin evidenti in sarcinile gemelare monocoriale.
Pe de llla p.nc. n consl]rar fre.\enr" mai
crescutA a IUCR 1a sarcinile monocoriale si valori
d_ormale ale IR, dc cscmcncd rnai frec\erre rn Jce-
stc situalii.
Aceste rezultate nu sunt in concordarti cu cele
comunicatc dc Buekens P si oo1. [9], care
evidcntiazi ci in majoritatea sarcinilor gemeiare nu
exist?i semne clinice si/sau biologicc matcmc care
sA indicc un dsc mai crescut de IUGR. Doar tipul
de .rrcrn, gemelar; poatc con.rirui un risc:
.arci1 l(
gJlrclare norocollale. roroamnio rce.
pin anastomozele vasflrlarc exislenle pot induce
sindromul ransfuzat - transfuzor! cu dilerenle de
clestere intre cei doi feti.
Cilles $l ii col. [8] nu cvidentiazl influenla ti-
n rl.'de pl,cenr" AS D.r AC Ace.riau,ori
".upra
explicS aceste dif'erente prin cvolulia paradoxalS a
sindromului transfivat - transliEor, unde AS/D este
redusi, iar AC est importanti-
Concluzii
L Examenul Dopplcr ombilical deline un rol
important in aprecierea potenlialului dc crcstcre
fetalS intrauterini. Cu cat valoarea IR este mai
patologica, IUGR se constati intr o propo4ie mai
mare. Starea nou ndsculilor la na$tere (CNC.
Eunenul Dopplc.d arterci ombilical in s.rcinlle eenelare
MPN) nu este influcntat5 de evolu-tia velocrme-
triei ombilicale in sarcjnile gemelare.
2. Modali,dlec dc creslere a let lor .lr_ .rriina
gemelard (concordanti sau disociatd) poate fi
eva-luati prin examen Dopplcr ombilical,
relinend in acest sens valorile de > 0,0E a AR ca
pmg al diferentei IR si pra$rl de - 20'l. al AG,
carc este sugestiv pentru evidenlierea cregterii
disociate a gelDenilor
3. in sarcinile gemlare monocoriale se constata
ftecventa 1r1ai crescuta a IUGR si de asemenea
valori patologice ale IR mai frecvente.
in sarcinile gemelare bicoiale rezultatele noas-
tre evj denti aza tendinta de evolutie disociati a IR in
contextul evolutiei ponderale foarle dif'erite a
gemenilor
Examenul Doppler ombilioal permite obiecti-
varea acestor perturbAri hcmodinamice in sarcinile
gemelare, care au origin fto - placentafi.
Bibliogralie
1. Sdldgear V, Titieni D.. Costi! N. Obstetica Fizlologic?i
- Ed. Dida.tica ti redagogica i998, 107 126.
2. Uzan M., Evelyne C)nober Catherine Benard - Guide
pracllque de Dopllcr cD obstctiqlc, 1992.
3. Boog C.. Collet M. - La veloclmetrie Dqppler.
Atpllcations actucllcs Miscs a jour n gynecologie el
obsietrique, 1990,5 - 35
4. Copel J.A., Kdilrryn L. Rccd Dopller ultrasoud ir
Ob$ctncs and C)necology 1995. 1 ,{0, llj-204.
5. Jensen O.H. - Dolpler lelocnnetrv in lnin prcgldcy- Iur
lOl-.L Ljrnclo Rcpod Bro. oo2.!r.o
2
6.\elco- I.t lpn1. l;qu.. TUl flc!rcgndd,.cs
Cur. Opin. Obstcl Gynecol. 1992,:1(2),280 - 28s.
7. faber R. \,lchaerg ts., Burkhardt V - Prcdiciivc valle of
Doplle ! -o' od I od g" in ,Lin f,egnrn, i.. -
zentmlbl- Gynlkol., 1995, lt7 (7),153 357.
E. Gilcs W, Trudinger 8.. Cook C.. Connlly A. - Placentdl
nlc(rascular chanecs in tljn preenancies sith abmmal
nnbiljcal afiery Faveloms - Obiet. (;yrecol. 1993, E1,
556,559.
9. BrckcDs P. VilcoxA Why do snaLl lwins have a lowe.
rnortallty rdte than small singlctons Ar. J. Obstet.
Gynccol., 1993. 168,937 9:l l.
 RevisraRoman., d Lrltrasorogafie 1:2:l0i-109, 1999 l0S

The umbilical artery Doppler examination in twin pregnancies

-\bstract
llii paper allcmpts to evaluate the rolc and importance of rlre umbilical artery velocjmetry in moniroring rwin preg-
:E-5 by establishing a conelstion between the xmbilical IR valtres and certain pc natal paramelers (the weight olrhe
F--rorns! the pregnancy age when birth occuncd, the health of rhe new borns. types ol fetus grovth, the rype of pta
:-, The analyzed group is made up of 24 pregmnt women with twin prcgnancies from the 'Dominic Stanca,
-Es--rdcs and cynecology Clinic of Cluj-Napoca, on which d).namic Dopplcr exaninations were peformed at the tevel
. -. unbilical arteries. The interpretation of the resuhs was pcrformed according ro ihe IR evoluiion diagran for
1-r +ral pregrancies.
;i results illustaie rhe significance ol the urnbilical arlery Doppler eraminarion jn evaluating rhe fcral gro\rh
]l:r-ial: sensitiviry-62,54lo, specificityJ I E , positive predictive vaiuFs.2%, negative predictive valrje=65q,. Tbe reli
Ei:a ofthe umb\licai Doppler examination in estimating thc means ofthe fetal growrh js as fo lows: serNrhvrty:7 I ..+%,
I

iGJiciB-87,59., positive predictive valuF 83,37., negative predictive valuc=77,77..

: monoconal twh pregnancies the rucR occurs with a ligher licquency, and the pathologic values of the IR a.c
r.:i= iequent as weil- In bicoriaL twin pregnancies lhere is a tendency of disfirct IR evolution withnr the fi amework of
tE \-Fa.ate evolution ofthe twins' weight- The velocimetry ofthe umbillcal arteries obj"-ctiiics the hemodynamic pe.
L:-dons of feto-placenral origin in twin pregrancies. Thc use of the Doppier echograplry h ihe ctinical obsrerrical pmc-
:!--" nake it possible to better perlorm rhe conients ofthe perinatal assisrance for twin pregnancies.
Key words: twin pregnancy, umbilical atery Doppler cxaminaiion.

R.rind R.ntanti da U lnasa asrali.

Ter .tt.L.!urt: \ L hrrcra ! rl il,j NupoLd
 Rt6ta thtlan. dt ULnr. osrulr.
fal I rt:2 l9r9 lll l13

lrticol originul

Rolul comparativ al mamografiei qi ecografiei mamare in

diagnosticul etiologic aI edemului mamar diluz.

aIca Ciurea

' ::riarcx de Mediclnr sl Faimacic'Iuli! Hatieganu', ( luiNlpoca

Rezumat
:,iiecti\'rl lucrani estc de a studia valoarea comparativa a mamognliei si ecografiei n1smalc atat in diasros cut
:::-rlui mamar difuz cat si in precizarea etiologici sale. Materialul de studiu cuprinde un nui.rr de 30 de paciente
:-.:jgateinClinicaRadiologiciChj,carelacxamenulclinicauprezenratedemmanarunilaielal,cusiodJomut,cojii
- --riocala". Toate pacientele au fost investigate clinic, mamografic si/sau ecoerafic. Diagnosticul, conirmat prln cxa
::-:iiologic $ibacteriologic lr fost dupi flrm umreazn: insuficie4a cardiacd cu edem mamar consecuriv (t caz), melas-
de la un melanom (1 cnz), boala Still cu bloc ganslionar axilar (1 qaz). mastili carcinonaroasi (l caz), abces
-: -ulare
rj 111 cazuri) $i cancer mamar in puseu evolutiv (15 crzud). Pedornantetc ccografiei s-au dovcdir nei superioare
-:=-igafiei in stabilirea eriologiel maligne a edemului manar qi anume sensibilitate de 94q. si specificitate de 100y,
I -:r.a!i! cu valon de 534/6, respecti! de 937. a1e mamografiei. Acest fapt se datoreaza atat posibilitftii de evidentiere
,:::rdlornodulareinnasaparenchimuluiedemariat,dcns,catsiaccesuluifaciltaregiunilegangljonarecutumizarea
= r'ormalii suplimentare care sd pdmitd elucidarea diagnosticului.
Cu1-inte cheie: cdcm mamar - sin{iomul "cojii de portocali,' , mamografic ecoerafie mamaln.

,rul dinire simptomcle frecvent infahite in
::r .,qie memari estc edemul mamar,localizat sau
:j Edenrul mamar difuz, produs prin obstructia
-\. d li'nl"ricelor ie mrnr e.ta clini. pr n,rn-
:: u1 cojii dc portocalA". El poate avea cauze
: :: iar cancer mamar (mastitd carcinomatoasi,
- - n rca cu lu.alrzrre rcuomrmeloncri rdu
.rA. cancer mamar in puseu evolutiv, metastaze
- .-aul con ral"lcral .r- dint u. cance. o\Jion
:- ,l colului utedn), mastita bacteriand. posth.au-
_: :: sau postchirurgical. postiradicre terepeutici,
::-rdar alectdrii altor aparate $i sisteme vitale
: :j: pcntu corespondenlii:
. .:d Cirea, Clidca RadioioCici.
- rdlor m l-1.1400 Cluj,Naloca
(insufi cienl:i ca.diacd, renali, hipoprotehemii) sau
secundar adenopatiilor axilare, fie cA :Lcesrea sunt
benigne sau maligne [l,2].
Pentru instituirea unui ffatament adeclat este
importanta atat stabilirea diagnosticului de prezenta
a edemului mamar - care poate avea diterile prade
cat Si identificarea diagnosticului eriologic.
Stabilirea unui diagnostic eiiologic cefi csle de
multe od o problemd dificili fi necesild numeroase
examiniri. Mamografia Si ecogmfia sunt cele mai
frecvent utilizate metode de diagnostic in patologie
rn"rarr 'll L-cr:Lrea de lala is; lrupune -a
studieze in ce misud aceste metode contribuie 1a
stabilirea diagnosticului ctiologic al edemului
mamar.
 Ecogrefia si mann)go1]a nr e&nnl manrdr
112

Material si metodi Toate bolnavele ar fost ulterior examinatc ecogralic,

Afost studiaia retrospectiv cazuistica Clinicii de
Radiologic Cluj-Napoca, in perioada ian arie Igc)l
- apdlie 1999. in aceastipedoadi au fost eraminati
un 1lumir dc,1127 dc pacienti (46 btubati si 4081
f'emei), cu vlirsla cupril1sd intre 6 qi 79 ani Moti-
!elc prezentarii ecesior pacienli la ncdic sunl
clasiflcale in doua Eupe. Un numdr de 3508
utiiizandu-seun transductor linirr cu frecvenla de 7,5
MHz, cu suprafali mare. ,A.u fost examinate compa
mtiv toalc cadranele anbilor silni qi regiunilc axilar'i.
cen'icali ti supraclaviclrlara de partea glandei
namare afcctate. in 28 de cazud, djagnosticul a fost
confilnat prin puoctie aspirativi; i11 2 cazud, dupi
efectuarea haiamentului medicanentos si disparilia

f..ien. E5 ' \., I c^r ,.'r J..rr"n: rror r.ri- simptomatologiei cliojce au lost repemtc examinarile
imagistice, pentu a confiIma vindccarea
ftstari clinice. subicctive (durcre, senzalie de prc
siune. sindrom premenstnral, cancerofobie) sau
obiectilc (nodul mamaL, scurgere lnamelonara, Rezultate
modificiri cutanate. asimetie lnamara). Ceilalli Manografla ef'ectuati l;r ccle 29 de paciente cu
619 pacienti (15'/.) nu au preTental simptomatolo- tumefiere edenatoasi mamard a rclevat prczenta
gie clinicd, fiind examinali in cadrul unor progranc cdemului mamar difuz, tradus prin ingrosalc
de scrcening: evaluareit unorpersoane cu factori de curanatd fi areolari fi pdn creiterea dcnsitilii lesu-
dsc, confol periodic al sinulrri restant dupi trala- r . ui mrnr:v \opJcil.rlc cre.culd pe I l"rog-Jl.l
mcnt chirlrl3ical, controlul sanuiui contralateml, intr-L[r caz, mamograha a mai elidcniiat relractie
suspiciunc de tumold primari in cazul unor meta- ru.JnJ r i'npononla. ,ar in lr(i c.r,'Lri r lo. tizttr-
staze cu origine necunoscuti etc. lizali adenopatie arilari masivi. La nici unul din
Ca exaninare de prima intenlic, s-a elcc[rat .r/L,r 'u dx ,'r c\ ide-lrrlc Lunografi. e/iu_i
mamogmfia in cazlrl pacientclor cu varsta peste '10 nodulare mamare.
ani. a miLcromastiilor saua sanilor adipori Ecograia
I cob""llc. eoenrr l m:rmar dtfu/ \< lrrdlce pl r
a lbst indicati la pacientele tinere (sub 30 ani), a ingro$lre cutanatA expdnati $i pdn cre*erea eco-
sdnilor mici sau denqi 1,11. Ecogrefia a fost indicati in
completarea mamografiei. in principal pcntu evelu-
a-er nodu .lo- nrlfro l.. d cel,,r oc:cope r' mar'o-
g1afic sau in alte situaiii: haumatismc memarc,
procesc inflamatorii. ginecomastii etc. l5l. Toti
llacte t: nll th, \uoJri . ne .,nan! eue ., ur. i
cxa lllen clinic atent. C:zurilc care nu aupututfi elu-
cidate pdr examen cli lc $i imagistic au fbsl investi
gate in continuare prin mctode invazivei pu11c!ic
$pimtiva cu ac fin, punctie cilologicd sau sectorec-
tomie cu exancn hisiopatologic extempomneu
Din cci 3508 pacicnli cu nunifcstiri clinicc,30
de pacienre (0,85%) au prczcrtat la examenul cli-
nic cden manar unllateral, difuz, cu aspect de
"coaji de podocalal'. Mamografia a lost efeclllatd
1a 29 din aceste paciente, intr-un caz senul loafte
sensibil nepcmjFnd compresiunea suficienta pc11
tru obtinerea unci mamografii de calitate
l-\f,mi1.lret mamotrJli( losr s i(luald la nJi- Fig.la, r.,n ,1ie ... -l e" d.l rd. ' ' rd'
dcn!5'nedio-la'(m ,'bl .a p.n n rrnb I rr" c ;1 .,,1.",,..., , . r. F'oD.,r .e rul t , aul _

incidenli cranio-caudala pentru senul cu acuze- n.n;r. Nu se elldeNiaTn leznrni loduh.e lndjvidlali2ate
 Rellslx RomAni de lllblsorogralie 1:2: ll I llE. 1999

Fig.2a. Mmogrifia in ircidenu Dedio larerali evldenrilzii

eden nrlnrar dituz. ihpo.taDt. cn ingrosa.c cutamii
Frg.lb. Ecograiie la acel.si caz: rcgnmeni tugio$t. hiler
-: .n: ecoSelilate crcscuri a ruluor clcmentelor srractuute.
: a.ne rrussolici ce se hsitrueaze nrt.c lobulii glandula.i.
::riiitii tun[or elemenielor structurale. Ir plus, au
::.! \izualizate unnatoarele tipud de leziuni intra-
-:rrare asociate edemului: la 11 cazuri, leziuni
-:nssonice (9 dintre ele fiind asociate cu
::enopatie axilari cu caracler inflamator); la
5 ca4lri, leziuni parenchimatoase cu caractere dc
-rlignitate (10 avand !i metaslaze axilare): la
: .az, adenopatic axilari cu caracter inflamator
::onic, Ihra leziuni mamare circumscris, iar la
Jaz- metastazc a-{ilare, in doui cazuri, ecografia
::mara a fost negativi, nefiind identificate leziuni
-amarc snu axilare_
in urma examenuiui clinic, corcborat cu datele
=diologice, imagistice fi anatomopatologice, au
i:i stabilite unnitoarele diagnosticc: insuficienti
:rrdiaci cu edem mamar LLnilateral (1 caz) (Iig.la,
_. boald jrll cu lin-ledetn crn.e.ulir auenopaLiei
-:i1are (l caz) (fig.2a, b, c), melenom cu metasraze
:\ilar (1 caz) (fig.3a, b), mastiti carcinomaroasA
I caz), abces mamar (11 caTuri) (lig.:la, b, c) Fig.2b. rcografia mmari punc in evidentn cogcniraiea
c.esotii a tegunenlului (care npdre
-jg.5a, b. c), canccr mamar in puseLr cvolutiv (l j
i^ngrosat), a tesurului adilos
si glaidular precrm 5i prczentr rxn$udatuhl Ia nlvelul slan
114 Ecog.atia si naniogratia iD cdcDNl Ddma.

Fig.2c, Fcoeldna lxilarii.clcva p.czcnta adcnopatiei .u !a- Fig.3b. tcografic, in axila homolate.al, aparnuliirli n.drli
raclei inflafrator donlc (ecoslrucluri illomor.ell). hiloecogeni. onogeni, confluenli. cu sennlfic.tie de

Fig.4a. Mmoerafia in incidenli medloiaLeral. a sANlni

stAry eddentidi edem mamar inlortanl. cu desterea opa-
Fig.3a. Nlan,ogEfic. in incidclri nEdio latenld, se vina citaii giudei si cu tuascard elenlrdlelor lezidi nodular
lizedzt edemtrl mamar dilirz
 (crsta RoniAri de Ljltuasonogranc l:2: l-tLE, 1999
115

a-g.Jb. Fcogafia n,amari releva lrezenta unci colecrii

:-iinice uSor inomoscnc. cu c.nhu neregutal.

;i9..1c. Ecog.n. axitdii r'uDc in evid.nri FeTerta nnui Fig.sa $i b. Ecosrafic madarr: mulllpte a.ii rrdsonice,
::rl hifoccogen. omoge!. .tr lbma r(xMdi. extinsc. or leDdilri la co!fluere si tistutizare
116 EcoEnfia si ftanollana in edemul mamd

Fig.6b. Ecosrlla nanaii pune in cvidc{d prczenta unei

Fig.5c. Ecograne dikii: nodll ovalad, nromogen.
de formd
leziuli hipoccogcnc (pdci.nnnaioase) .u alendde posie
cn semificatie de adcnolatic cu caFctc. inilamator rioed, utor inornogene. cu contur ndegllat prln preze{d de
sliculi hipoecogeli. ChenarllperecoSe! dc cdcmlcilezional.

Fig.6a. Mamog.afie in incidentii cranio-.audali: eden

mamar ditlz cu.etEclic mamelon a, f:.e alte lezlunl nodu-
Fig.6c.Ecoerafie diled:doi noduli cu lipoecogenitate nd
.o,x.onogcnr.cu\cror.:.orcd_"JF.rr' n. o. J..i.

::zuri) (Iig.6a, b, c). in 27 de cazuri, dupA stabilirea
=gnosticului clinic si imagistic, s-a efectuat
:ictie aspirativA cu examen citologic qi bactedo-
nc. pentru confimnrca diagnosticului. in cazul
-:stitei carcinomatoase, a insuficien-tei cardiace qi
r iolii Still, conlirmarea diagnostici nu s-a putut
.'_3 decat in ulma probei terapeutice.
Discutii
Edemul mamar difuz rcpiezintd o problemi
-.ponanU de diagno.ric rn parologia mamara
-:oiti etiologiei sale variate. Examenul clinic,
--:mogafia si ecografia deceleaza fiecare in parle
-3zen!a edemului, cu o deosebia acuatete [6, 71.
:..ea ce prive$te cauza apadtiei edemului, mamo-
:3ila cste net inferioarA ecografiei, avand sensibi-
-:ie $i specificitate rcdusa in depistarea naturii
::lig:ne a edemului (Tabel 1).
Tabel 1. Vatorea conpuativa a badografii ri ecosafioi in
etiologiei nallgne a edemului ]r]md.
--ilirea
Sensibilitate Specificitate
l.t-mografie 53Vo 937o
:jografie 94q., t00Vo
Daci datel fumizate de examenul ecogmfic
:4t interpretate in context clinic, sensibilifatea Si
i.ecificitatea metodi cresc la aproape 1007.
96.67a). O problemd in stabilirea diagnosticului o
::dicA aspectLrl nodulilor limfatici. Adenopatia cu
r.rmcter inflamator acut poate fi confundata)
itoriti aspectului omogen, cu o adenopatie
rmorah. Pe de altd parte, adenopatiile tumomle
.-'-"' sau cele cu capsLla efmctionatal pot mima o
idenopatie cu caracter inflamator cronic. in aceste
rituatii insd, ecografia Doppler color este de un real
:jutor
in ceea ce privegte mastita carcinomatoasd, diag-
rosficul etiologic este exirem de diflcil dato.ita, pe
ie o pafie, absentei oricdror leziuni nodularc carc sA
nald fi evidentiate printr-o metodd imagisticb, iar
re de alti parte, datodtd dificultntii de a obline un
apirat carc sdpuna in e\.idenii celule maligne. Din
Revlsra Ronana de Ulhasonogalie 1:2:ltl,l18, 1999 11.1
acest motiv, proba te-mpeutictr cu reevaluarea bol-
navei rdmene de multe od singura solule pentru sta-
bilirea diagnosticului [2].
Concluzii
1. Edemul mamar difuz poate fi pus in evidenti
extrem de uqor, atet clinic cat gi mamogmfic sau
ecografic.
2. Mamognfia are valoa.e limitata in identifi-
carca cauzei care a deteminat apariiia edeDului
datodti masctuii leziunilor de cdtre lesufirl glandu-
lar cu densitate crcscutd, carc prcduce opacitate
uescutd pe mirmografle.
3. Ecografia permite atat evidenlierea even-
tualelor leziuni nodulfie in sAnul cu edem m.rmar.
cit $i evaluarea grupelor ganglionare loco-
regionale.
4. CoroboratA cu datele examenului clinic.
ecogmfia pemite stabilirea unui diagnostic corect
al etiologiei edemului mamar difuz in aproape
1007, din cazuri.
Bibliogralie
L Tabar L, De PP Te&hing Atlas of Mamoeralhy,
Georg Thjine Verlag, Stuttgart, 1985.
2. S. L. Robbins. The Breast. ln I Pathologic Basis
ofDjsede,
WB.Sauden Contey, Philadelphia, 1994.
3. Slaeos AI, Thicknd D, Rapp CL. Demis I/L{, Pdker
SH. SisDey GA Solidlredi mdules:nse ofsonogmphy to
distinguish bctween benign and nalignant lcsions, Radiol.
1995. 196: 123-134.
:1. ln,rmx.iolsl Bred. L,lr".o .no \e _ na A D e-{ ongc..
Scmind of the Europear Conerc$ ofRadiology. March I
dd 2. Vienna. I 997.
5. Tohno E, Cosgrove DO, Slode JP Ultrdomd Dlagnosis
of Breast Diseases, Chnrchlll Llvingstone, 1994.
6. Bucu M. Atlas de rnamografie, Ed. Dacla. l9r7
7. Che6evani R. Rizano G. Ulr"sould iD breat iraund.
Clidcal Report. Eu.ope J of Ultidonnd 1991, l:7l-75.
118 Erogr.rlJ 5L 0adou.fiJ in idcmtrl m4m

The comparative evaluation of mammography and breast ultrasonogriphy in the

etiological diagnosis of diffuse breast edema
Abstract
The paper altempts to comparatively evaluate the vaiue of mammo$aplry and breasi ulbasonography in both the dif-
tuse marnmary edema and dre specifung ofits ctiology. The study comFiscs 30 patients which wcre invesrigated ar rhe
Radiology Clinic of Cluj-Napoca. Upon clinjcal examination all parients exhibited an unilarerat mamnary edema, wiih
lorange peel'
an syndrome. All patients werc clinicalln nammographically an/or echographically investigated. The diag-
nosis, confimed by the c)tological and bacteriological examination, was as follows: hearr failur.c with consecurive nam,
mary edema (l case), a,'tilhry metastases fiom a melanoma (1 case), Still disease i.ith an axillary limph node mass
(1 casc). ca.cinomatous nastitis (1 case), mammary abscess (11 cases) and manmary cancer in burst episode (15 cases).
In tenns of results, the sonognphy was proved to be defmirely supenor to rhe manmogaphy in derermining rhe malig
nant eiiology ofthe mammary edena, with a sensitivity o1949, and a specificity of 100E il1 comparison to 53E and
93% respectivcly, for the mammography. This is possible due to borh the possibility of observing nodular lesions in rhe
body of the densc cdematolls tissue, and the casy access ro the banph lrod areas, providing furrhcr infomation and rhus
elucidating the diaenosis.
Key words: mammary edema - the "orange peel" syndrome - manmography - nammary echography.

Rerilu Ronl,i n d. t- htu!.nrKtdjie

tuhtu,zlarhrc !. li ir.ru \.1 chiNapo.a
 Reristo nahAnn de Unrtahqntie
1/ol I h]:2, l9tq, 119J25

Educatie m ed i ca ld contin ua

Telesonografia - tehnicd de consult qi

invnlimAnt medical continuu a prezentului
R Badea', A. Vlaicu'
- Disciplinade lhagisdcd Medicali, ClinicaMedicah llr. Univesiratea de Medicitri,'Iuliu Uatiegan', CtuiNaloca
: Disclplina de Tclccomunicalii ti Tehnologll Muftimcdia, Universitatca Tehnici, C[d-Naloca

Rezumat
Ecografia "la distantd" - telesonografia - reFezintn o modalilate modemi de consult a imaginilor frr6 deplasarea
t"cientului. Telesonografia se poate efecrua prin asigunrea unor condilii rehnice riguroase precum si a unor ,'standarde,'
; ransmisie de imagine. Prccedura se poate concepe la nivelul unor cente academice specializate, comptexe, mulri-
ijciplinare PriD aceasta modaiitate se asigw6 o crrulatie npida a iofonnalLei ccografice inre speciatisfi. Rezultatul
=r.j astfel de activital il constituie cresterca eficientei activitdtilor de consult medical qi educatie medicala continua in
:onditiile unui randame financiar foaire bun.
Cuvinte cheie: telesonografie - telemedicina - imaginea digitala.

Mcdicina modemi inseamni tehnologie, dar fi mice cu o complexitate deosebitt. O componenti

:nnsult si infomare permanenta.
Pacientul pldtitor de taxe este o valoarc sociali
'<al1- a carui sandrate sc fec elonuri rol mat mari.
',i.renla ace.rora e5le conditionara de nlormatid
redicali adusA h zi dar. in primul rand, de con-
irltarea mdicala, in situalia unor sufednle particu-
rre. Consultul medical intr specialiiti se fhcea,
--ana dc putind L.eme, la patul bolnavuluj. Azi,
:cest consult se poate realiza pdn transmisia infor-
- dtiilor si dalelor lcga'e de pacienl la disldnle mdri,
:.olo unde se afld cel mai bun specialist in dome-
-'u. A.amblarea l.Irur -islcn pertormanl 5i,
rcelasi timp, pefect legal, de transmisie in infor-
:nalie medicala - telemedicina - a condus la dez-
;oltarea unui nou concept - spitalul vifiual si la
rpadtia de sfucturi administrativ tehnice qi acade-
Adresa lcltru co.espoMenE:
?rol Dr Radu Badea, Dlarratuenrul de Uftrasonografie.
ali caMedicaldIII,
str. Goilorilor t9-2t. 3400 Ctuj-Napoca
impodarf a telemedicinei o constituic teleradiolo-
gia ii de.ivatele sale, intre care telesonogmfia.
Telesonografia reprezinta o procedul.i complexd
de transmisie electronicA a imaginilor digitale de la
un calculator la alfirl- Cele doud calculatoare pot sd
se afle in acelaqi spaliu fizic sau se pot afla la dis-
tanF mare unul de altul. Comunicatia poate si 1ie
bidircctionalA sau multidirectionala, atunci cand
echipamentele sunt legate intre ele pdntt-o retea.
Transmisia imaginilor utilizeazd ca si cale de
comufcaie linii telefonice, relele dedicate de cablu
:n coaxial sau din fibrd optici, micrcunde prin satelit
sau legAturi telcomrmicationale speciale.
tficienra unei rransmi.ii de in-rgrni csre
masurati in cantitatea de inforrnalie, mpofiati la
timpul in care aceasta ajunge de la sulsi la receptor
Cu cat un sistem hansmite mai rapid infomatii
voluminoase, cu atat este mai pedormant dar,
implicir. si mai co.ti\ilor. leleradiologia. c.r si
componenta a telemedicinei, este utilizatd tot mai
 Telesonografia tehlica de coNult
120
frecvent in prccedurile de consult medical la dis-
ranta. precum sl tn formarea medicala conllnu; in
etapa actuala, volumul investiliilor in domeniul ie
lrailiologiei este de cca- 150 milioane USD anual
Si se prcvede o creqtere a acesfuia
Scopu le teleradiologiei $i, implicit, ale
telesonografiei, asa cum sunt formulate de citre
Colegiul Amrican de Radiologie sunt:
a. fumizarea de sefficii imagistice consultative in
zone unde dce\Iea sunl nece5ale, d.lr inaccesi-
bile in mod direct;
b. des{4ularea de activiti-ti imagistice lErd prczentr
efectivd a medicului in spital;
c. facilitarea interyrctirii imaginilor de cdtre per-
soane mai putin competente;
d. limizarea de servicii imagistice in condilii de
ulgen16;
e. cresterea activitAlii educational in domeniul
imagisticii la pre-turi de costjoase;
f. promovarea eficienlei 9i calitilii actului diagno-
stic imagistic;
Realizarea procedurilor de teletransmisie de
imagini medicale este foarte complex6 Si se poate
face numai in echipa. Aceastd echipd hebuie sd
cuprind.a medici. tehnicieni. fizicieni 5i ingineri
specializali in transmisii de imagini. Echipele de
telesonografie trebuie shucturate in centre de cer-
celare si formare medjcala condnua care sa asig:rlre
conceptia imaginilor digitale, tiaNmisia lor la dis-
tanld, prcum qi rcalizarca cadrului optim pentru
receplionarea acestora.
Imaginea digitali. Majoritatea echipamentelor
ecografice udli/ale in acliviLalea curenta fumi7ea''d
imagini in sistem analog. Aceste imagini nu pot sa
fie hansmise la distanti decat daca sunt convertite
in format digital. Modalitatea de cuantificare qi de
codificare a punclelor ce rnlra in alcaluirea unei
imagini analogice se numelte digitizare Punctele
ce compun imaginea digitala se numesc "pixeli"
Numzinrl de pixeli define.te 're/olutia" imaginii
(dimensiunile standard ale unei imaginii digitale
sunt rcprezentate numeric astfel: 320/240, 640/480,
800/600, 1024/768, etc., pdma cifia indicand
numdrul de pixeli pe orizontali, iar cea de-a doua
li 1^nviidneni medical cortinuu
num5rul de pixeli pe verticala) Cu cat numtuul de
pixeli este mai mare, cu atat rezolutia imaginii dig-
itale este mai inalti. Cu alie cuvinte, doud obiecte
ailarc la disranld mic; unul de alrul apar mai evi
dent $i mai distict pe ecranul aparatului
Caracteristica flecdrui pixel (luminozitate,
shi.lucirc, culoarc, etc.) est expdmafi in unitali
denumite "bit". in cazul imaginilor alb-negnr (aqa
cum sunt foafte mult imagini ecografice) carac-
terizarea fiecdnri pixel se face folosind o "scara de
nuante de gti" (aceastd "scard" arc la un capat 41,
iar ia celilalt Cu cat este mai mare numdrul
'legr'r). mai mulfe nuante dc g din
de bi-ti, cu atet exista
care se poaie alege luminozitaiea unui pixel Astfel'
o jmagine de 7 biti are o scard cu 128 de nuante de
gri in timp ce o imagine de 8 bi!i, arc o scara de gli
de 256 nuante. Mfimea scfuii de gri este, aqadar, o
mdsurd a "performanlei" echipamentului ecografic.
Cantildlea de inlormalre cuprinsa inE--o imagine
digitala se eshme^za inmuryrnd oumurul de pixeli
cu numAml de nuanle de gri (biti) folosite pentru
consfiukea acestom. Cilla obtrinuti se mporteazA la
8 (l blte = 8biti). Spre exemplu, o imagine cu un
numdr de 320 x 240 pjxeli cu 256 de nuante de grl
are o cantitate de informalie de 76.800 b'1 sau
Tskilobytes (in cazul informaliei digitale
1 kb)'te= 1 024 bltes).
(antilalea de informalre esle un elemenl impor
tant pentru ca ea condilioneazd atat viteza de lucru
a echipamentului ecografic, cat qi durata transferu-
lui imaginii de la sursd la utilizator
lmaginea digitald are partjcularitatea de a putea
fi "cititi" de cAtre orice calculatot daci acesta este
dotat cu "soft"-ul adecvat (prognm de citirc !i de
prelucrare de imagini). Odat5 introdusa in calcula-
tor, imaginea digitizati poate sa fie modificata sub
aspectul dimensiunilor, rezoluliei, aspectului.
numdrului de nuante de gd etc. Programe sofisti_
cat de prelucrare permit realizarea de efecte
speciale (substractii, prelucdri de contrast qi lumi-
nozitate, coloratii de atentionarc asupra anumitor
arii de imagine, etc.). De asemenea, imaginea djgi-
tald poate sd fie "stocata" pe discul hard al calcula'
torului saup diferite alte medii de depozitarc (disc
optic, suport magnetic, etc.). Aceste imagini pot sd

ri statice ("inghetate") sau dinamice (imagini in
':rmp real").
Digitizarca imaginilor se poate fhce incd de la
::i e1u1 ecografului - dac5 echipamcntul cste sufi-
:.nt de sofisiicai. in aceastl categorie intri aparate
:jm ar fi Acuson - modelul Sequoia, Gcneral
: 3ctric - modelul Logiq 700, Siemens - modelul
:.r-cra, Esaote - modelul AU5, Kietz - modelul
,,iluson, etc. Ele sunt dotate cu sisteme care pcr-
'jr conectarca direch 1a reteaua de calculatoare $i
:=nsmisia imediatd a imaginilor Aceste echipa-
-ante sunt, deocamdatd, destul de coslisitoare, dar
::3tul1or este in continuA scedere.
\D"mrele mai \ec\r fumi/ea./d nun_a. imag ni
::alogicc carc au un aspect satislicetor la nivelul
-. anulur. ,lar n, por s; fie prelucralc si b-ansrnise
.. distantd. Transforrnarea imaginilor ecografice in
:-.]mat digital se poate face pdntr o modalitale
:rrrle accesibild qi ieftind. Aceasta consta din uti
.aea unor erhrpamente i4lermediarc dcnrLnne
'rlaci de achizitie de imaginc" ("framegrabe/').
r-.rste echipamente sc intelpun intre ecogral care
:jraizeazd semnalul vido, si calculator Semnalul
':alog este digitizat in placa de achizitie de ima
:ne. in fimctie de performa.nta acesteia, rczultanta
:Lrate avea mai multe "formate", fiecare caracteri
:-lra pdn pafiicularit5li (dimensiune, rezolulie
:ra1e, compresie, etc.). ExistA o mare varietate de
Jrmate de imagine. Dintre acestea putem aminti:
3\1P, TIFI, JPEG, GIF, PCX, etc. Alatud de ima-
:-m1e statice, in ecografie exista necesitatea digi-
:zarii imaginilor dinamice, obtinute in "timp rcal".
aomatele secventelor de imagine digitale in
iicarepot fi si ele dc mai multe tipuri:AVL NIOV,
}PEG,
Stocarea imaginilor pe supoft optic sau magne-
:J urmireste rcgdsirea acestom la o calitate cat mai
:rnd, in pdncipiu, aceeagi cu cea fumizatA de cdlle
-..ograf. Aceasta presupune adesea un volum mare
:i inforrnatie (de ordinul 10'-10'bltes).
Transmisia imaginilor ecogralice la distanti.
?eDtru hansmisia la distantd a unei imagini este
:-_cesarA utilizarca unui format cat mai pulin volu-
ainos, care sA permitd cxpedierea cet mai rapidd.
Revisia rion,nnd dc Ultrdoloeralie 1:2:119,125. 1999 121
dar Ihri a exista o pierdere semnificativi de calitatc
(rezolutie, nuante de gri). in p1us, este de dorit ca
inaginea sd cuprindi o serie de informatii referi
toare la pacientul pe care il reprczinl5 (identiflcarea
acestuia, numtuul de identificare de la Casa de
Asigurdri, data fi momentul explodrii, irstitutia
medicala undc s-a efectuat explorarea, tipul aces-
teir. alectrunea pacrernrlui. pdnrculdritar' cl;nice.i
cvolutivc, alte investigatii efectuate etc.). Aceasta
presupune existenta unor prcgftune cafe sii sumeze
componcnla de caprare - digrtrzare - stocare a rm-
ginii cu aceea de identificare a pacienfului. Aceste
programe trebuic sI fie compaiibil sau "standar-
dizate" de a$a natura incat echipamenle aflate 1a
di5'anril unele dc dhele. chiar r liri .d, . o-rne re
diferite, sa poatA utiliza informalia in acelasi mod-
inteUgibil si imcdiat descifrabil. Aceasta condltie
este cuprinsi intr-un "standard" de transmisie de
imagini denumit DICOM.
DICOM (in denumirca englezd originala
neabreviatA "Digital lmagirg Communication in
Mcdicine ) refrc,,rnu ur cumul de programc si
conditii care trebuie rcspectate de citre toate cen-
bclc medicale care doresc sA pariicipe la procesul
de diagnostic si invifimant la distantA cu ajutorul
imaginilor. Slandardul DICOM a fost prima data
dezvoltat de catre ColegiulAmeican de Radiologie
(American Colleg ofRadiology ACR) qi de cdte
Asociatia Natrionald a intreprinderilor in domeniul
Electronic din USA (Nationat Electdcal
Manufacturer's Association - NEMA), in colebo-
rare cu numeroase institutii academice, fiImc pro-
ducitoare de aparatuli, flme comerciale etc.
Standardul DICOM se refrd nu numai la digirr-
zarea imaginilor, ci qi la compresia acestora.
Compresia imaginilor digitale reprezinti o modali-
tate soft de reducere a dimensiunilor imaginii digi
tale prin "eliminarea" unei pA{i din infomalia ori-
ginalA la un raport vadabil de 3:1, l0:l sau 15:1.
Compre-ia poatc conduce ld o alrerdre d imagirii
care poate sd nu tie vizibila pe ecranul monitorului
fexirrd algoritmi de co-npresie carc dercrn.ina
pieded ale calitAtii imaginii. in timp ce allii nu
detemind pierderi de calitate). De exempiu, in
calul lbrmatului JPI-C cu cdr compreri.t tmagini,
1).1.
este mai mare, cu atet picrderea de informatie este
rrr". r"re d-r. drn(n.iunile reduse -lc imr! n;ian-
f'el comprimate (expdmate in bytes) lac ca acesti
imaginc sil poati fi mai r\or transmisA ia distanla.
Compresia imaginii cstc o necesitate real:i ce
survine in prccesul de teletransmisie, avand in
\edere laonrl .i o irlomarie 'ol. min".." pre-
supune un timp de asteptare exagerat dc indclungat
si, implicit, cosllrri n1ai mai (legate de exploatarea
echipamentelor de translrrisic).
in rrl..orog ar s .e dLrre\'e o _e'1 re int-e -tLr.d
, recenrn- crt r r rapida. L.n/ind
rnspre
vizxalizarea imaginilor concornitent cu momentL
in caree1e sunt construite ("in timp rcal"). Acest
deziderat se poate atingc numai in doui moduril
a). compresia imaginii cu dezavantajele sale legatc
de *iJere? crl ri]tii d.e.rc.i; bl. l]-o.renr zrrea
inliastuchrdi tclecomunic4ionale - incepdnd de la
viteza de lucru a modcm-ului (dispozitivul care
realizeaza conversia digital-analog $i analog digi-
tal) si conlinuand cu utilizarca rctelelot de fibre
optice qi microunde.
Centrul de Formare Contimrii qi Consult la
Distanti in Ultrasonografie (CFCCD) constituie
o slrucluri academici rcalizah in cadrul si sub
egida universitara. Un CFCCD cuprinde o echipi
de cadre didactice. medici cu specialititi diferite,
tr i. er,. .nnng-ail.ri. e\peni ,- prelucrari si
transmisii de imagini a ciror activitate conccltatA
urmareste rcalizarea de activititi didactice si de
consult medical, utilc promovArii ii dezvoltirii
ultrasonografici. infiinqarea unui astfel de centru de
lormare este o necesitatc in conditiile in carc ultra-
sonografia esle o netodi de investigare la care au
acces numeroase specialitdli radiologlce si neradio-
logice. Ultmsonografia este extlcn1 de dinamici,
tehnologia fiind reinnoita tot la 3 ani. Tnfonnatia
spccifici este in continui schimbarc. Adt pentru
form area medical:i, cat si pcntlu consult, sunt nece-
sare echipe dedicale, care si aibi o pregdtire
"tintita". Un centru de formare continuA si consult
ld Lfi,ranla lrcbuie r hil ra, ca drffc de c:rlr( unr\ ersi
tate ii de ministcrul de resort. Responsabilitatea
. Dci a\rl'el ,ie .rrLr\ ur. cste dcu5ehitA. iuand in con-
l.lc.or,ogi.lr" .eh o F.ror eor. ro4 n ..
sidcrarc necesitetea transmiterii "tinlite" a infbr-
matiei, precum !i inportanta "secretizirii" infor-
maliei. in condiliile in care aceasta trcbuie si fie
Femudifi(aLi dr_ p. n.. dc vcoere dl (dlrLi I
la :\elul a'l-CaDL re digi,r,/ecr" imag.ni
e.'ugmfi(i. .e red i/e-z; bazc dc drre.le imrg rr. se
pl-n la puncl prorocLr"l< Je r'dn,'rr.ie de ima!.ni. se
produc materiale didacticc in lomat digital util!
zabilc in activit.tile "face to face" qi la dislanld. La
acelati nivel se intcrfaleaza accesul de la distanF a
inlonnatiei prin intermediul paginii wcb. Sl3 rea-
lizeaza compact disc rri cu caracter prol'esional
fi
s( claborcd/a nonne Je Je\llnrrare a a...vilxlii
didactice in domeniul ccografic. Nu in ultimul
rand, se 'tcsteaz6" Si se amelioreazi proccdu.ile
oll,'ie dc Jesli,Lrare a "cli\it"ri, doacli.e ru
scopul de a optirliza asimilarea ecografiei dc caire
medici la diferite nivele de competenli.
Performantele sistemului de telesonografie.
Exista cel putin doui dircctii majore de dczvoltare
a tclcsonogafiei.
Consult siinvitimant ecografic la distanti sc
poatc lace la nivelul unor centre de fomare abili-
lat; intre centlelc abilitate, precum !i de la acest
nivcl cdtrc iDstitutii medicale "beneficiare".
i- r"nrbrmildLc iu "ra_JdrJele americanc in
domcniu, conditiile pe carc trebuie sa le indepli-
neasci un astfel de ccniru sunt: personal calificat,
aparatura adecvata, abilitarea activitilii respective
de citle ministerul de resort, controlul strict al cali
rrl I rcri\irili. 5i ar \isler.lelnr de elecorunicdrie,
secudzarea absolutA a infonnatiei. Centrul de con
{ull a dr' d0!A lrcb. e \i fie "abrlila. de calle inti-
tutii de impol1anfA nadonala - ministerul de resofi,
societatea prolesionali, Colegiul Medicilor qi
acredilat de cdtre acestca.
Consultul medical se poate face "in limp real",
cend investigatia este rmndrita de la distanta de
cZitre un personal specializat sau "la solicitarc", pe
imagini statice sau dinamicc-
in tara noastra. o astfel de modalitate de consuft
ar pulea si fie util6 ncdicilor din retele medicale
neuniversitare - spitale de provincie ii cabinete
medicale de medicina de lrrnilie

Sa ne imaginam urmatotul scenariu: o pacientd
\. ,irezinti in cursul noplii la medicul de famlie.
. -vul no'nu. medrc cu e\fereald clrr'c1 \i
:reprinzator, are un cabinet dotat cu un ecograf,
:: obicei de mici dimensiuni qi, adesea, de ge-
::-iie mai veche. in aceste condilii, Sansa ca un
.-]minator sd fi examinat pacienti cu apendiciti
c Formarea medicala continui (FMC) este
--ra mod.ficiiri ccograllcc tipicc c.te rcdus;. in
-aa exploririi clinice $i ecoglafice apar elemente
:--e impun dia$osticul diferen-tial al unei colec-tii
::Joninale localizate in micul bazin. Se impune uD
::::gnostic diferential dinbe o apendicit-i acutd, o
iLcind extrautrina, un chist ovarian spalt la
:lelul cavitalii pedtoneale sau un piosalpirx.
\lrdicul de familie este in situatia de a stabili o
:,1nduiti teBpeuticA conservativa (dscantA) sau de
,-. trimite la l.m spital teritorial. in mod fedcit, ca-
r nLnrl medrcal esle doral cL o linie lelelonica .-
,:.es la Intemet ii cu un calculator personal conec-
-! prin placa de achizilie de imagini la ecograf. O
-=il'cl dc dotarc pcrmite medicului de familie si
imaginile ecografice obtinute in incidente
-nsmit5
precum si datele clinice qi probele de
=ndardizat,
lborator elementaae, citre un spital universitar, la
.:\elul unui serr/iciu specializat. Schimbul de infor-
ratie poaE sA {ie foafie rapid, aproape instantaneu.
lransmisia imaginilor se poate face in formal
)ICOM sau, pul qi simplu, prin utiliza.rea functiei
'rtach file la un Llocunent care e\re lran5mr. pr:n
rosta electronici.
Un alt scenariu il reprezinti situatia in care
aedicul de fanilie dore$te sd afle stadiul in care se
rfle investigatiile la care a fost supus un pacient al
.Au. intemat intr-o clinica universitard. in aceasli
'ituatie,
prin reteaua lntemet, in baza unei parole,
re poate accesa clinica de destinatic. Sistemul
DICOM prmite afiqarea concomitenta a tuturor
infolmatiiior, "la zi", care se referd la explodrile la
care este supus pacientul, inclusiv imaginile CT,
RMN, endoscopice, histo-bioptice etc.
TeleinvilimAnt ecografi c
In tara noashi, inv4dmantul ecograflc are o
componend de instuirc de bazd in scopul obline-
rii dreptului de practici in cabinet parlicular - com-
petcnla- qi o componentA de lormare medicala con-
Revista Romand de Ultrdomgrafie 1:2:119-125. 1999 123
tinui- PrcgAtira pentru oblinerea competenlei prc-
supune stagii clinice si activititi de "manualitate" in
crre medrcul efecnrea/; explorari ctccL.!c. pc
pacient. in aceste conalilii, telesonogrefia nu are
aplicatii previzibile. Mult mai utild pare imple-
mentarca acestui sisicm penfu fomarea continul
medicald.
dosebit de impo.tantd si actua16 in domedul ultra
sonogmfiei- Exist5 mai multe argumente in
favoarea acestei idei:
- e\rixdcrea rapidd a merodei ecogralire .i a,ce.i-
bilitatea sa tot mai larga;
- ieftinirea echipamentelor qi posibilitated ca aces-
tea si doteze cabinete de medicina generala sj de
familie;
- reinnoirea tehnologiei ecograflce la intenale
loarte scurte dc fimp;
- modificarea rapidd a scniologici ecografice;
- imposibilitatea acumulirii unei experienle mari de
cdlre L:n srngur e\dm,_olor \r reducered. in va
loare absoluta, a numarului de expe4i raportat la
numtuul tofal de examinatori cu competenld.
- deficrrul e\rdenl dc informalie ecoEnafic. \i me-
dicala la ni\elul medrcrlor din spirdlele mic. sr
cabinetele medicaie de familie.
Toate aceste elmente sugercazd in mod clar
faptul cd:, pentru asiguarea unei calitdti permanente
a actulu, medical ecog-afrc ecte necesdral o
pregitire continuA. Aceasta presupune infomarea
pennanenti a medicului asupra noutdtilor prcfe
sionale !i tehnologice in domeniu-
Medicul din cabinetul paricular, de edicina
general:i sau din policlinicd, se poate conecta prin
Tnrcmel c" un ( enlru de I ormale in
Ultrasonografie (CFU) aflat sub egid6 academica.
Legatura cu CFU se va lace prin intennediul
paginii de web a accstuia (fig. 1).
O astfel de pagini de web tebuic sd cuprind5
informalii clare, permanent actualizate, releritor la
activititile didactice specitice (fie. 2).
Pagina de wcb are avartajului realizdrii de
"linl<"-uri in diverse direclii - cdhe universitSli sau
CFU partencre, fiIme de chipamente ecografice,
produse farmaceuticc Si agen-ti de contrast, acti-
 I

124 R. Badea si colab Telesonogiatia tcluicri de consull si inaaiimnd ncdiorl .ontiNu

vitati didacricc etc.Prin taslarca unei porliuni cu transmisii "live". in siste "chat" sau prin trans-
precisc a paginii de wcb, curtantul Poalc Primi n ic i de { D--ri prin .islemul po.ldl. lrrsmisrd
infomlatii complcmcntare. live constituie o rnodalitate de cducalie apropiati

-tpBLlta.,t .tEJLt@

I.xt airt.6 !t,ri,'.rt r:/l)

Fig. l.-Afcrulp. lr. n<, dlr'gin rr el n . J. Ioare

. h,.onosrd.rc.l \ll I ulr.rcgar'u rl \'poa

;:; ; r 4 r i 3
.* .:r.!ts.a_*t: :

FOMARE J'] ULIRJSO OE F]E

'E

t
{l

Fig. 2. Prczcntarea in pa,:1n. de web a actlviintiloi si ved

mciitclor ultrasonografice.

Ofirla didacticd prin Internet poate consta din:

cursuri de aducere la zi pe teme foarte ingusle (ex.
Explorarea glandclor salivare, san, Doppler venos
pffifcric etc.); prezenti,ri de cazud cllnice (fi9. 3 a,
b, c); prezcntdri de "albume de imagini" statice fi
dinamice: referate ii sitltcze din llteraturi; acces ia
bazele de date ale bibliotecilor universjtare;
rnodali.;li de e.b urrc pe.iodic;: rcreJrlare .i rca
creditare in baza unor convenlii cu ministerul de
resort ii asociatia medicald profesionali.
invAttunentul ecografic la dislanlA se poate efectua Fig. 3f,, b, c. Prczcltare de cz cljnic pc l emet.
 R-\i",a c! n.m1de I -o.ooogFr e , ta tzq! i60, 125

iie prelegerilc din sala de curs, dar in care studenlii Bibliografie

rj prcfesorul nu se vid la fatd. Existd programe de LBadea R. Ronechonet A Ronanju trojecl for
.omunicarc concomitcntd intre mai multi partici- Telenedlcitrc ad Distuce Condnuous Edncation in
Ultrasonography. Romanian Jolrnal of casrroenterology,
:anti la curs, ccea ce pennite un dialog inte r998,7,2, 151 - t55.
:cestia, 2. Ane.icu College of Radiology. ACR Standards tor
Verificarea cuno$tintelor cursanlilor se poate Teleradiology, 1994.

ace in cadml unor "sesiuni" d examene in uarc, pc

3. Bmeq G l, Morin. R. L., & Sraab. E. V. Idot-{Dl
comlutea for clinicallra.tice aDd edrcalion in radiology.
".-oa,le de limp prc-rabilire. c,r.anlii pare{c Telendiology: tutrdmental consideratlons rnd cijlical
:casA programe arhivate de testarc, pe care le vor dpplications. Radiogralhics, 1993. 13. 673-81.
4 Babritzb', S.. Rosclthal, S. J., Slegcl, E. L,Wetzel. L. H.,
retuma centrului de fomare. Mdlhcy. M. D., Co{, C. C., McMillan, J. H, Tentleton.
in cadrul CFU al UMF "Iuliu Halieganu" existi A. W. & Dq'et S J. d.. Teleradlology:
r preocupafe pentnr promovarea telcsonografiei Radiology, 1990, 177. I l-7.
5. Bcard DV, Hclminger BM,Kecfe B, Mitrelstacdr C.
rdntr-un proiect finantat de c6tlc Fundatia pentlu o Pisarc ED. willis ED, Lee JK. Real time radiolosist
Societate Deschisa. in colaborare cu Univc$itatea e\.- of r-o,. uttu,ou. a . ,3 to, .or d" )c
Tehricd - Catedra dc Telecomunicatii si Tehnologii volce. IDvcstRadiol, 199.1,2E, ?32 - 734.
6. Slovis, T. L., & cnzardo-Dobso!, P R. Thc clinical Ne-
\lu1timedia. Un proiect in curs de derularc il con- lne$.
f rcl!r.droog) o ncood e" .,rrnd. . -
,r'ruie punerer la punct a unui .i5tctn de (oxuri- without eq'anded sratr Pediat Radiot, 1991. 21. l3j 5
rare previzut a veni in sprijinul cabinetclor me- 7. Herdee. W., & Foley. W.. Teldadiology as a larrial
ii.ale paniculdrc .i a cllntcilor neuni\ers:rare. .eslonse io health care retum. Applled Radiolo$!
Novcmber. 199,1,47 49.
\ctivitAtile noastre se pot ghsi la adresa: 8. Kagets!, N. J.. & Ablo\ R. C. Teleradioloey for the emcP
!fi p ://w\'''wmed3.umfcluj.ro/s itecfi t gcnq o{" \ff\\ 4,dl\!', loo2,h-n,,oJ -.
O activitate de telesonografie este. agadar, com-
9 F.ankn, E. A., Jr, Berbaun. K. S., Snilh, W L., Chary,
P, Driscoll, C., & Bcrgns, c.. TeleEdiology tor consufta
Dlex5 $i presupune o munci in echipd. Aceasta tion between pra.titiorcB dd radiologisrs. AmN Y Acad
echipd arc un caractcr interdisciplinar cuprinzand Sci, 1992,670,277-80.
redici. inlormalicieni si jngiaen de lc'ecom-ni 10. Coldberg, M. A., Rosentlal, D. L, Che\n L S.. Bticknan,
r.C..\'fil .\ $. & \,luet'fl. P R. \\ \ |ghre.ourn
aatie, Estc necesari, de asemcnea, o sustinere re e !dio oga {sled. p o.p(rr.'e .n d) ot dr"gno c d. cu-
iinanciarl importantl in condiliile in carc telesono racy rn 68s tlansmitted clinicai cdes. RadloloCy. 1993.
.aaia este la inceput si are o importantd oompo- 186,429 34.
nentd de cercetarc- Avantajcle care rezLrltb sunt.
insa. cvidente.

Telesonography-technique of consultation and continuous medical education ofthe present

Abstract
ultasonography - telesonographv - is a modem technique of imaging investigatio! thar doesn,r rcquire the
."Remote"
patient to be moved to a special iocario.. Telesonographv can be perfonnea by providing a ser
of saict rechnical
conditions and ceftain image ransmission ,,standards
The procedure l1lav be devcroped within interdisciplimry, comprex, and specialized academic ccnters. This soluriotr
iaill enable a fast circulation ofthe ultrasound information among rhe speciali;ts. The outcome of sucb activities consjsts
of increasing the efEciency ofmedical investigations and of ihe continuous medical tnining with an
excelent fnancial
p.ofitabiiily.
Key'words: telesonography - telemedjcjne - digital imase.

Renh Rohahi de Ubaso"oetule

tuh,oru|a.tt : : t Trinerd s.rl. ChiNat)oca
 Reritta RonA d de Ulnasa as ale
l/ol.I L2,199q,127 1J2

Educutie medicald continud

Elaborarea unei lucriri qtiinlifice in vederea publicdrii

intr-o revisti de specialitate
Andrei Achimaq Cadariu

,:n rsitated de MedlcinAii Famacle "lullu Hatieganu" Cluj Nipo.a. RoDranla

:-ml pentro Mctodologia Corcefirii Stiitrtifice Medicalc

Rezumat
Publicarea lucrtuilor qtii4ifice are ca scop tmnsmiierea qi dkpersia infofln liilor si cunostinlelor intr-trn doneoiu de
+eialitate. Funclia de vehicul de cunosdnqe poate fi indeplinirn nxmai prin respectarca riguoasd a unor comniii
cele ale redactdrii Stiinlifice. Aceasta pesupune cunoagerea si aplicarea unui stil si a unei st cruri
=remationale,
+ecifice pentru fiecare tip de lucrue elaborata. Prczentz trecere in rcvistl iti p$pune a fi un ghid publicar in mai nulte
4aritii succesive ale revistei, abodand urmdioarele subiecle: LRedactarea ltiintificl in textele medicale. ll.Stilul intr-
o lucrare $tiinlifice. Ill.Titlul, autorii !i cuvintele cheie. Mezumatul. Vlntoducerea. \alMaterialul $i metoda.
lTlRezulfalele. VlllDisculiile. lx.Concluziile. X.Referintele. Xl.Modul de ilustrarc a unei lucrari $tiintifice.
Ilconunicarea unei lucrrri qtiinEfi ce.
Cuvinte cheie: cercetare qtiintificd, redactarc medicala.

I. Redactara ltiinfifici in textele medicale plitoare dc interpretare, fumizAnd rezultate asupra

,A.tat producdtorii de lucrdri qtiinlifice medicale
.ercetitorii, personalul academic din domeniul
ledical), cAt ;i beneficiarii rezultatelor accstor prc-
luclli (medicii practicicni, coordonatori ai sistemu-
ui de ocrotire a sinitdlii tc.) sunt inunda-ti de un
.-uantum neprelucrabil de infomalii de specialitate.
Dinfe lucdrile accesibile, trebuie selectate acelea
.are prezintd rczultatc valide, oferind un suport
pe flr decizii corecte. Cititonrl tebuic si decidil
esupra consistenfei rezultatelor publicate, asupra
aplicabilitalii acestom. Utilizarea nctodelor
erplicite de redactare a unei luciiri stiintifice
reduce atat erorile sistematic, cat Si cele intam-
Ad.esd pentru corcspondcnli:
Prot dr Andrel Achifra$ Cadai!
Calcdra de Ilformtici Medical,
St. Pasreu. ni 6.1400 Chj Napoca
cdrora se pot trage concluzii, pe baza carom se pot
lua decizii.
Redacuxea curccr;. co'rcr.a )i explicila a Jnei
lucrari itiintifice are mai multc avantaje: olerd
colectivului de rcdaclie ar$rmentele pentru publi
care, ajutd cititorul sa gAseasca usorrczultatele unei
cercelari .i .1- e\alue/e \a.lo a.ec. lju.at prd..
cianul asupm deciziei aplicebilititii .ezultatelor
conunicdre. ole-; dare u.liz"bi . penrLr conr -
nuarca cercetArii sau argumente pentru iniderea de
noi cercettui in acela$i domeniu.
Oice mate.ial tdmis pentru publicare la o
rcvisli de specialitate trebuie sA cup.ind,Al
. O paginA de titlo - cupdnzand titlul complet,
autorii, institutitinstituliile de apartenenld ale
autorilor, persoana de contact !i afuesa acesteia
imprcuna cu numercle de lelefon. fax si aakesa
e-mail;

I28 AndrciAchinasCadariu
. Un rczunat - rcdactat inti-un lormat structurat in
contbrmitate cu indicatiile comitetului dc
redaclic, dar cuprinzand in nod obligntoriu
oo ecl \elc ucreii) .lrdle;,a de cerr'elarc. \ai
tedile dc selectie ale subieclilor luati in studiu,
modul de (ulege.e.i pr.l.cr,re " drtelor. pri
cipaleie rczultate si, eventual, concluzii;
. Textul lucrdrii - constand din introducere (moti-
vatie si obiectivc), materiale (criteriile de
seiectie privind lipul studiului, alegerea
5uoreclllor. ripul Tlcnen rrlor. 'cale dc n;.tLri
a rezultatelor $i strltegia cercctarii) fi metodri,
rezultate (dcscrierea studiului, calitdli
mctodologice fi rezultate propriu-zise), disculii
fi, eventual, concluzii (implicatii pmctice $i
implica-tii pentru viiloare studii);
. Figuri ;i tabele - ilustrind intervenliile care au
lost compiLriLte. rezultatcle obtinute;
. Ref'erinte.
Princ.p"rele muti\e pcnlru care un n-anuscris
Lrr '. pJnrr! -ub'rcale puale f rcqpinc -unr:
. Autorul nu a lost suficient de clar in prczentarea
scopului sau obiectivelor l[crdrii.
. Nu au fosl descrise adecvat diversele sectiuni ale
lucrErii (materialele. mclodcle, rezultatele).
. Infbnnatia nu a fost clar prezentati sau a lost difi-
cil de inteles din cauza cxprimirii del'ectuoase
sau greoaie,
. Articolul a fost !d is la o revisti gre;it alcasi
(care se adreseaz ?i altei calegodi de cititori decat
cclci cireia ii este adresat ar1icolul).
. Comunicarea prezinli o ccrcetare anacronicS,
dcpasita, fira interes.
Redactarea $tii (ifici
Redactarea $tiin-tifici a unui articol poate fi
compamta cu sticla unui acvariu, conlinutul
iliinlific articolului fiind reprezentat de pestii
a1
continuli in acel acvariu. Interesul carc tebuie
acordat aspectului rcdaclional cste pimordial: dacd
sticla acvariului este opaci, este imposibil dc admi
rat continutul, oricAt de liumos ar fi. Pe de altA
lirne. edr(tdrc- nu constiruie un obreclr\ rn cine.
nimeni nu pdvcgte acvariulpentru sticla sa. Aceasta
comparalie face se se inteleagd lcgdturile care
Elaborarca uDci lucrdn
\tiintifice
existd intre f'orm:i, aspecl redactional ii fond
(continulxl stiinlific al unei publicatii). Expcrienta
demonstreazA ci, deseori, existi o coerenla infie
fond si fonna: "ceea ce se ttie bine se en[nti c]ar"
(Boileau - L'aft poetiquc. Cantul D. in concluzic,
e\p i.iared unur eand <.1. cu dlat m,i
cuprin,,ill,'rrc. cr cil e\rc mdi cl.rr e\pr''rdl.
Pentnr un cititor, interesul qtiintific al unui al1i-
col bine redactat, rdici precis. clar !i concis, apare
facil. Daca arricolul este imprecis, opac, cu digre-
siuni. cititorul trebuie sd-9i consacre un timp
indelungat pcnln a eid. Lleseori in \an. .,
descoper conlinutul. Cunoastera principiilor de
redactarc qtiinlifica permite astlcl cititorului sd
indcparleze de la prima vederc al1icolele cate nu
respectd accste principii. FAcerd accasta, el caldgi
mult timp, in comparatie cu riscul de a nu
recunoaste mesajul ltiintific ascuns al unui articol
prost redactat.
Obiectivele redactirii qtiinlifice
Obiectirut principal al redactfuii medicale este
de a trarsmite un mcsaj gtiintific, foma obiqnuita
fiind afiicolul original sau darca de seamd asupra
cercetarii. Acesl obicctiv explicA faptul cd
redactarea Stiin-iiica este o telnica derivata din
stiinti s-i nu din literatui sau poezie. Redactarca
ftiinlificd este, in fapt, dirijaid de pdncipii ce releve
ele insele rigoarea qtiinfifici. Este vorba de prin
cipii ce au apArut progresiv, dspunzand unei logici
$i nu unor dogme impus. De exemplu, rcferintele
trebt re olerite penn]r ca cil:toril 5a 'e poal; orienla
u,or,ii repcde. tle -u -;-n-nd unei 'eg!li tL,ll'ce
exista multiple sisteme de rcferinli, avand fiecare
avantaje qi inconveniente. Revistele medicale
cautd, indreptilite, si amonizeze prczentarea.
Un obiectiv secundar al rcdactirii $tiin-tifice estc
ca lucrarea sa fie cititi- in litemtura, acest scop este
atins gratic intercsuluj oterit de continut, dcbogata
vocabularului, de stilul autorului. in $tiintt,
primeazi valoarca conlinutului stiinlific.
Numirul din ce in ce mai mare al revistelor si
articolelor medicale impune alegerea celor de
interes. Avcm tendinta de a citi articolele cele mai
clarc, cele maiprecise, cele mai concise. De ascme

:-=,r. avern interesul de a linita abonamentele la
-j. i"Lclc ccre au drlrco e ce rispund d!'cnot pr n-
:.:ii. in plus, revistele bune atag articole bune,
-.=i.ctionate dupi toate principiile redactiiii
.:r , Ice: Briti\h Vediral Joumal prrmesle n JUr
::5000 dc articole pe an, darpublicd injur de 600;
-.r0:l.r'e din anicolele pr'n're ru runl nici mdcrr
::puse unei analize detailate, pentru ci nu sunt
iginale sau sunt prea specializate sau sunt putin
--r;1igibi1e sau sunt, din punci de vedere $tiintific,
:3diocrc.
Cele 3 calita! ale unui arlicol stiinlific sunt:
. lnlercsulStiinlific
: Calitatea redactfii stiillifice
:. Exprimarea lingvisticd corecta in limba folositd
Necesitatea de a avea liste cu titluri dc lucdd
:3nfu promovare, necesitatea de a publica pentru
-'blinerea de credite pentru reacreditale favod-
r".,". din pdcare. oro iler"rer "n corelor 'i a rc\':
::lor. Aceste nccesitdli de publicare, oricare ar fi
:loti\,ul. duc, in mod cefi, chiar 1a liaude. O cotatie
+eciali a rcvistelor ltiinlifice ar putea fi un mrjloc
rentru a valoriza revistele ce nu accepti sI publice
iecat articole de calitate. Scoala de medicind din
Han'ard a propus o m?isurd preventivi, realistil: se
,irelinde unui candidat, pentru prezentarea la un
"-oncun, un numd,r limitat de lucrdri: 7 penfu un
candidat la un post de conferntiar, 10 pentru un
:ost de profesor in acelasi spirit, se cerc
.andida-tilor pentru premiul Nobel (sau pentru
.{cademia de $tiinte a SUA) un maxim de 12
lucrari din totalitatea lucrarilor 1or. Der este mult
mai ufor pentru un juriu de a numara articolelc
decet de a le citi.
Redactarea qtiintilicd si utilizarea corecti a
limbajuhi
i,r l il. c 0L c\cl .d. i1 ric
Principrile redactirii : ron.riruirca A:ociariei pennu Deurohaea inrara-
un caz, aspectul regulilor gramaticale. oricare ar f'l
limba folosita. Amalgamarea intre redactarea
stiintifioe $i limbajul incorect relela o contuzie
totali intre doul notiuni diferite: principiile de
redactarc si gramatica.
Revista Romand de UlirdoDografic 1:2:127 132,1999 129
Rigoare! calitate, concizie
inainte caun autor si se intrebe asupra manierei
de reJacrae a unei frale. a u uipardgrrf.xu a llnui
capitol, trebuie sA raspundi ]a tei intrebiri:
1. Carc cste lomuiarca cca mai adec\.ata ideilor
sau laptelor care se doresc a fi raportalel
2. Cdrc esre e\prec.a ced n,ri 5impld sr cea mai
clari pentru ciiitor?
3, Care este ioma cea mai concisa?
Aceste trei intrebAri au o imponanta
descrescandi; iLnu se sacrjfica rigoarea in favoarea
c.arirdlii, nic..l"rild e, in "\orrep con, r,,,e.
invilarea principiilor universale ale
redxctirii stiintificc
Pdncjpiile redactdrii siiintifice nu sunt
inniscute. Nu este suficienl sa cunosd lirerele alfa
behrlui pentru a sti citi; nu este suflcient de a si!
scrie intr-o limba pentru a putea redacta corect un
articol stiintific. Este necesar de a invita princlpiile
in!iEman!
redactarii qtiinlil-lce. Necesitatea acesrui
s a impus mai demultin mai multe 1iri. in 1975,
J.A. Fasfor a prcpus crearca unei sffuctuli de
invitdmant al redactdrii medicale pe trei nil.ele:
1) un invi-tdment de cateva ore destinat studcnlilor
in medicini, incepand din primul sau a1 doilea
ciclu, invilandu-i sd redacteze o obse alie a
unui bolnav (caz) si sa dspundi la o intrebare
de examenj
2) un invdFmant de 4-6 zile, destinat tuturor stu-
denlilor, carc trcbuie si-i ajute la redactarca pro-
priei teze;i, mai ales, pentru a-i invdla si
rcdactezc o dare de seami asupm unci ccrcetad;
3) un invdtemant mult mai aproflrndat a lbst propus
medicilor care colaboreazi cu comitetele de
redactie ale revistelor medicale sau sunt direct
implicali in cercetarea biomedicald.
In loE-. acesle iniliali\e ,.,1u regrupa prin
mentului !i a Cercetirii in Redactarea Medicala
(cDl-RR-E\4). A lo.r 'ncrcJ rlata ace.rei acoc:arii
sarcina de a realiza cicluri dlr invdlare de 4 zile, in
cadrul unui masterat al Institutului Superior de
Comunicalie qi Malagement Medical.
I30 Andrei Acljnas Cadariu
Textele mediale
Diversitatea textelor qi articolelor medicale
rAspunde diversitdfii obiectivlor lor Revistcle
mcdicale permit autorilor sd se cxprime in cel putin
8 moduri diferite, fiecare corespunzand unui tip de
arlicol bine ilefinit
Textele mcdicale care pot fi publicate inir o
revista de specialitate sunt:
L Anicol o ginal
2. Editorial
3. Caz clinic sau observatie clinica
4. Scrisoarc cdtre redaclie
5. Revisti generalS
6. Punere la punct
7. Analizd comentatd
8. Anicol didactic
Clasificarea a icolelor medicale in dive$e
tipuri aduce cititorilor o informalie asupm obiec-
tiwlui geneftl al articolului, deci o primd orientare
in alegerea lecturii.
I ecare r,p de lucrare rre o \pecilici alc.
\ere'pectarea ace'rc a irsean"ne o lips; de rigoare.
1. Articolul original
Anicolul original, numit memoriu sau articol
.t arific in . neie rcvisle, se rclera ld o cerceLare, od-
care ar fi subiectul ei; autorii mporteazi metoda de
luffu, oleri rzultatele ccrcelirii Si discutd rezultatele.
Structlra unui articol original este siereotipi,
deoarece ca rczu1ti din logica stiintifici: de ce a
lo5r reari/ar.i lucrarea b-ebuie,a fie indical:n capi-
tolul "Introducere". Cum a losi realizati lucrara
face obiectul capitolului "Material si Mctodd',.
Capitolul "Rczultaie" descrie ccea ce a fost obser-
vai si numai ceea ce a fost obsenat, in revanlr,
capitolul 'rDiscu-tii", numit qi ,Comentariu", poate
fi redactat mai liber, bineinteles respectand prin-
cipiile generale. Referintele servesc jusiificarea
a\eniunii aurorilor, mai ales dn lnlroducerc 5i
Disculri. Acedsla slructuE -;.pL ndc unei lugic, ,i
unei dogme. Afticolul odginal diferd astlel de afii-
colul didactic, al carui scop estc de a inviF citi-
lorul. Cunfuzia genurilor F.rduce o lip.a de rigo.rc
in rcdacrdrea rnrcoluluj. srructura rnlcoluluj origi-
nal estc deseori numitd IMLAD: I = introducere.
Elabomrea uei lucriri stiintifice
M = material si mctoda, R = rezultate, A: and (si).
D : discutii.
in articolul odginal nu este pentis dc a avea
digresiuni asupra celor ce nu sunt in rapot cu
lucrarea. TotodatA, orice mesaj ii pomirc pedago-
gica trebuic sA fie indepartate.
2. Editorialul
Editorialul este, in mod obi$nuit, scris la ccrffca
comitctului de redactie al unei rcviste, de citre un
autor cu aLrto.itatc asupra subiectului . El emite libcr
opinia sa, analizeazd lucdrile dcja publicate, for-
muleazi eventual ipotcze sau prcpune noi cercetari.
Din aceste motive, autorul unui cditorial nu este
supus regulilor sffucturii IMRAD. ?rin definilie,
editodalul implici semnitura unui singur autor-
Un editorial hebuie sI fie scurr, de pani h 6
pagini dactilognfiate. intu-un editorial este prefe-
rabil de a evita publicara unor date odginale.
Aulorul ! ebu ie \, pAslrezc o dliluoine cfllrca \ is-a
vis de propriile rezultate.
Editorialul este o fomd d articol medical foarte
citit (anchetele efectuate au demonstrat cd este afii-
colul cel mai citit in marile reviste medicale).
Fditorialul foate avec aceeasj remii (u d unui ani-
col original publicat in acelasi num5r al revisti $i,
in acest caz, poartA numele de Editorial tematizai.
3. Cazul clinic sau observalia clnici
Cazul clinic arc ca scop raportarea unei obser-
vaiii qi comentarea i pe scu . Din acest motjv,
lungimea manuscrisului nu poate depdsi 4 - 6 pagi-
ni dactilografiate- Cazurile clinicc trebuie sd aducA
elementel originale cuprinzand fiziopatologia,
intcresul demersului diagtostic sau tratamentLrlui
unei afectiuni. Revistele bune au o politicl foarte
restrictivd in publicarea cazuriior clinice. Aceastd
polidca este justificatl de multitudinea cazurilor
care le sunt tdmise; din motive pedagogru,-, ru
irrordecu.a esre ulil de a co.nu-rca lpolc/e pri\ i-
toarc la cazul mr care a fost observat- Redactarea
unui caz clinic trebuie sl evite doud tentatii:
1) SA faca o fecere in rcvisti a litemturii plecandde
la un caz izolat $i
2) S?i redacteze un articol didactic sub prciextul

comcntdrii unei obsrvatii.
Discufia anatomo-clinicd se apropie de cazul
.linic. Ea este realizaid de unul sau mai multi
dedici in legituri cu prcblemele diagnostice sau
rerapeuticc ridicate de uD pacient. Disculia anato-
,'no-clinica este un afiicol educational, ilustrat, dc
.\emphr, de "Case report" sau dc "Clinical patho-
logical conference" ale Spitalului General din
\lassechussetts, publicatc in fiecare slptdmani in
\ew England Joumal of Medicine. in Franta
linales de Mdecine Intenc si Concours Medical
!ublicA rc$rlat "Discutiile anatomo-clinice".
Conferinta clinic6, ca !i Disculia anatomo-cli-
ricA, exprimiproblemcle diagnostice $i terapeuticc
ale unei obscrvatii clinice. Spre deosebire dc cazul
enatono-clinic, in cadrul conferinlei fiecare punct
ene discutat dc un specialist difedt. Confcrinta
clinicA este un aticol de invAt5mant care face o
D-nere la puncr aqupm u_ui subiecr, adur la z , con-
cretizat pin observatia raportatS. Conferinte clinice
sunt regulat publicate in Annals of Intemal
\{edicine.
Cazul clinic este uneori ffiticat. El est, totLrsi,
ibarte apreciat, din moment ce 56i din cititodi New
England Joumal of Medicine citesc de cel putrin dc
3 ori pe lunA Case reportul revistei. Comitetele de
redactie ,rle revisrelur medr.ale uebuie \i rncura
ieze rcdactarea cazudlot cu conditia controlirii
calititii.
4. Scrisoarea citre redactie (editor)
Este o scrisoare aalresatA redaclici, cu scopul de
a fi publicata. Scrisoarea cAbe redactie constd fie
intr-un caz clinic scurt, fie in prezentarea rezul-
tatelor preliminarii unei lucrari de cercetare, fie
intr-un comentadu in legeturA cu un afiicol deja
publicat in acceaqi revistA. Scdsoarea trebuie sa fie
scurtd, mai puiin de 2 pagini dactilografiate si cu
mai putin de 6 refednte-
Rezultatele exprimatc in scrisoarca cetre
redaclie pot sd facd obiectul unei publicarii uhe-
rioare mai detaliate. Ea pemite autorilor sd afle
dacd lucrarea este inediti sau nu a fosr decat obiec-
tul unei comunic6ri orale.
Avantajul acstei scrisori cat.e redactie esre. de
ItevlstdRomatri de Ullrasonoeralic l:2:127-132. 1999 l3l
fapt, rapiditatea publictuii dupd acceptarea ei de
citre comitetul redactional. Publicarea se f:ce in
catcva siplimani, pe cend pentru un articol original
terlnenul ar fi de ordinul lunilor
Scrisoarea citre redactie poatc fi un rdspurs, ur
comentariu sau o opinie conftadictode, suscitatA de
un articol care a apirut in revistA- Aceasti particu-
ladtate de comudcalie inte autori si cititori (mult
aprcciatd de revistele anglo-saxone) se dzvolti si
in revistele franceze.
Existd, insi, rviste care nu accepttr decat acest
tip de scrisori cdtc redaclie.
5. Rvista generali
fsre o rc\..li lrelter comp].r:t -.up.d n.
subiect (oat permit cunostintele) plecand dc la o
analizi exhaustivd a lucrirllor pubiicate in dome
niu. Mai multe sute dc lucniri pot fi cilate in bibli-
ografie. O rcvisti genetali trebuie sA rispunde
umitoarelor exigenle:
L SA tateze un singur subiect. a cdrui enunlare este
clar exprimafi in inffoducere;
2. expunerea surselor care au tbst utilizate penfu
colectarea informafiilor qi indicarea critedilor
care au fecu! re-finera referinteloi utilizate din
ansamblul lucrfuilu care au fost citate (de
exemplu, autorul unei reviste generale asupra
hatamentului unei inbolniviri poate sa rclina
numai studiile prospective controlate).
3. analizarea metodologiei si a validitdtii rezul
tatelor rapofiate in diferite lucdri carc sunt
oitate;
4. rczumarca in ultimele paragrafe ale revistei a
Jrlelor.i re2ulurelorpenincle.i,Lgerrreoor .
cnttuii cercetirii penhlr lucrAri viitoare-
Cititorul obtine, astfel, o viziune globald a
subiectului: aspectul istoric ii penpectivele care
sunt deschise.
6. Punerea la punct
Punerea la punct este o rubrica intcnnediari
intre editorial qi revista gmerali, care este mai
exlaustiva. Ea este scrisi de autod care reprezinta
o autoritate in domeniu. Este redactatd, in mod
obisnuit, ca si editorialul, la cererea comitetului de
132 Andrei Achimas Cadariu llaboreea unel luciiri rtjiriitice

redaciie al unci reviste. todi, justificdndu-si astfel numele de articol pcda-

Punerea la punct constd in a pune punchrl asupn
unui subicct limitat. plecand dc la publicatiile
ultimilor ani $i experienta personali a autorilor
Dr'iren..l inr< ace.rc u,lud \Jrse d\ i"tonnitriine-
buie sA aparA clar inccpend cu introducerea, autodi
vor explica cdteriile carjustificA puncrca la punct.
Trebuie evitati simpla juxtapozitie a rezlrltatelor
cont-adicroril o e\olicdlie a coqrrJdiclii or. ofinra
peNonalA a autorilor si sugestii penffu rezolvarea
punctelor controversate vor pcmite cititorilor cla-
ificarea ideii lor asupm subiectului. Reterintelevor
fi selcctionate si limitate la cateva zcci.
7. Analiza comentrti
qnd ,/a core_ aLa consla n arJli,/:rred \i apol
comentarea afiicolelor apirute in cursul ultimelor
luni in alte rcviste. Este de doril ca ea sA fie ficutA de
un autor carc cunoaite bine subiectul. Se intinde, de
obic,.i, pe 2 - 3 pagini dactilografiare si cuprinde 2
p"F p-md lare frc,,ilrla in e.enld anrcolur, \ervin-
du-se de rezumatul autoilor; a doua partc estc un
comentariu citic asuFa vatidilalii rezultatelor si
asupra a ceea ce aduc ele in cunoasterea subicctului.
Cateva refednte. in general difcrile de cele ale lucrerii
analizate, pot sprijini comentariul. Aceastd fo.mi de
articol csle foarte apreciatA dc cititori. Sunt reviste
care publici numai analize comntate.
8. Articolul didactic
Scolr'dnrcolrrlui dioacri( e\te de a inslrui cili-
gogic, cu care poate fi asimilat. Un afticol didactic
neccs;l,l o buni n-eg.rlirc d .Lbiecrulur -i capdci-
tatea de a se punc la dispozilia hltuor cititorilor
domici de a cunoasie subiectul pe care il ignori
total sau pa{ial. Articolul didactic se insotcEte de
sfaturi pentru lecturi numite "Bib1iografie". care
vor permite ldrgirea cunostintelor clor care doresc
sa aprcfirndeze subiectul. O bibliografie ditera de
referinte. Un afiicol didactic, in plus fari dc bibli-
ogralle. poale rn.erd -elerin.e cJre ru, dlalea :n
Referinte
L. Antnan EM. Lau l, Kupehick B, Mosreller f. Chalnetr
-r A r. mo" .od ol qe.ull. .,t \.'l( an"rj e. o
'
Pr domr/e,l , on, I | .dl 'nd Pe.unm.nJ",i.
,o
Clinlcal Expeis. Trcatments lor Myocadiat I!1&cnon
JAMA 1992.263:240-8.
2 Cochrane Collaboration. Coch.ane Danbde ofStrstenaric
Rcvicws. Available in: Tlc Coclrde Library Ldatabasc o!
disk dd CDROMI. Oxford:Update Softwarc, 1996,Issne
3. Lrpdlted quarrerly. Alallable fiou: BMI hrblishing
3 Ligbt R.r. Pillcncr DB. Oiganizing a Rcvicwing Srategl
ln: SminS Ul: The Science ol Revlewfig Rcscdch.
Canbridge, Massachnsetts: Hanard Urile6lty Press.
1934.13 31.
.l mJn AD. L, \-, ul lh. 5crc.e oi Rev.ki,s
^Rcscdch. Ann NY Acd Sci 1993. 703:125-l:1.
5. fldnter KM. Doctors' stories. The Narative StrtrcrLre of
V.l , r. Know ed-.. D rcc.or Prin.d.{' I n
'crrn
6. Boidge U. Considerations on P.elaring a laper for
hblicatior Teach Lm Med 1993. l:47-52.

Ellaborating a scientific paper in view ofpublishing it in a specialized publication

Abstract
The goal set by publishing scientific papers is b transmit and spread infomation and lnowledge pertaining to a
certain field of specializalion. This tunction of a "lnowLedge vehicle" can only be tulfilied by rhorougtrly observing a
sei ofilie.national conventions that define scientific elaboration. The latter impties a good command and rhe use ofa
sryle and of r stmctue $at arc specific for every dislinct type of elaborated papers. The cunent orerview is intended ro
becorne a guide, published in sevcral successive issues ofthis publication, which will approach the foltowing subjectql
Lscientific claboration in medical texts. ILThe Style in scientific papels. I[.The Title, axttors, and key-words.
lvThe Absfact. VThe Introduction. Vl.The Materials and nethods. VILThc Resuits. \{IL The Discussions.
lx.The Conclusions. X.The Rcfercnces. Xl.How to illustratc a scientific paper XllPrcseniing a scientific paper
Key words: sciedific .esearch, medical eiaborarion.

Rer6t.t lt hin deLjtn6. oEruJic

Tehn.rcda.tutt: s. T netu \ rl. Chi iiap..r
 le Ulttufln.e lie
li,etisl.t tuht;)1n
Y.l L).2, 1919, lll lJ6

Cuz clinic

Colangiocarcinom papilifer - o varianti rari de colangiocarcinom

I.Sporea', Denis Dinoiu', N.Tudosel, Daniela Blendea', D,Sandescl

I , Clinica de Gasrodrerolosie tiIlepalologic UIvIll Tinisoda

l - Discipli.a dc ModQatotogie LrMF Tinlsoda
I Clidca de Anestezie si Tenpie lntensivd. Spitatil .rudclcatr Tinisoda

Rezumat
Este prezentat cazul unei linere de 35 dc ani, care a fost diagnosticatd in 1990 int aopcrator $i pe baza examenului
histopatologic cu un hepatocarcinom gigant al lobului hepatic &ept. Evolutia indehl1gafi (bolnava rcevaluata in 1998),
cu pastrarea starii generale bune. a dus la rcevaluare histologica, ce a elichetat tumora ca fiind un colangiocarcinom
papilifer. Sunt prezentaie aspectele ecografice. CT, RMN 9i histologice a1e cazului, cet qi disculii asuFa acesrui tip rar de

Cuvinte cheie: colangiocarcinom. ecografie. imagisdca cxrlnen histopatolosic.

Istoricul cazului imposibil de rezccat. Se preia intraoprator biopsie,

incepe in 1989 cand
o pacienti tantud (26 ani)
nomoponderali incepe si prczinie jend persistenti
:i apoi durere in hipocondlul drcpt. Sinptomatolo-
giapcnisli aproximadv 6 luni, motiv pentru care se
prezintd 1a un consult medical.
Consultul efectuat pune diagnosticul clinic de
iicat tLrmoral- Ecografic se constatd: hepatomegalie
marcatS, por'liunea extemi a L.H.D. (lob hepatic
drept) omogena, L.H.S. (lob hepatic sdng) si o
mare pafte din L.H.D. inlocuitd de o formatiune
neomogeni cu arii hipereflectogenc si cu careva
zone transsonica, de 14 cm (lird o membmni
proprie). Consulhrl chirurgical (Spitalul Judetean
Clinica II Chirurgie, Timisoara) decide necesitatca
'cpa-ororrei e\plor"lorii.
carc rele\ 5 o turo o Er-
ganti ce ocupri aproape in intregime LHD,
Adrcsa pentru corespondcnfd:
Dr lodn Sporci, Cljnica de cdsrocnerologie si
HeFtdogic.
I 900 Tinlsoard. Ronania
carc pune diagnosticul de hepatom malign pleo-
mori cu monstruozitSli ce1u1are. Dupi 4 luni
bolnava se adreseazi pentuu consult Spitalului
f. nrlenr, unde .. indieo cu < rr'o.rari.e ldin car.
pacienta cfcctueaza douA) !i radiolempie pe oare
pacienta o reliEd.
Pacienta cstc pierduta din evidenli. dar efedu-
caza ambulator multiple cxaninai ecografice. care
inrJrc" un fic"t giganr cu p_e,,enl'l u-ei d,e
neomogene, de aproximativ 20 cm diametru. dar cu
pastarea unci arii inconjuratoare de -tesut hepatic
cu aspect nomlal
in ianuarie 1998, pacienta sc prezinti pentru un
consult hepatologic, acuzand dureri in hipocondrul
drept- Examenul clinic releva hepatomegalie dul5
Ia l0 cm sub rebordul costal drept. Ecografia evi-
denliaz A o masd neomogeni (25/20 cm) cu respec-
tarea poftiunii exteme a LHD, in interiorul
lormatiullii existand mai multe lomaliuni tmns-
sonice de 1/3 cm (fig.1,2,3). CT nativ releva:
heparomegalie; la nivelul lobului hepatic drept:
134 Colangioc.tlirorn patlliler - o ldnanla.ur, de oolaryiocdctuoni

hipodensitali multiple cu dinensiuni dc pa11i la

5 cm (fig.4,5).

Fig. 4. Tomografic comprtcfizata col&lelocarcinom

Fig. 1. Ecogftfie dbdominall - colansioca.cimm.

Fig. 2. Ec.gnfie abdon inala - colan-siocmlnom.

Fig. 5. Tonogrdfie coDputcdzatd coluglocdcimn

Absenta markerilor virusali (Ag HBs $i Ac anti

HCV), valodle AFP (ali'a-fetoproteina) in limite
normale, evolulia indclungati (8 ani) $i starea ge-
neralii bunri a pacientei (in ciuda cresterii tumorale
- obrecri\rl; imae.5lic, a pur probleid unei eru
de diagnostic histopatologic- Se solicitA recitirea
lamei la nivelul Catedrci de Morfopatologie a
UMF: se relevi o varianti rarA de colangio
carcinom papilifer, adenocarcinom cu maligdtate
Fig. 3. fcografie abdominah - colansiocarcinom. ioasii - asa zisa papilomatozi intraductali (fig. 6).

Fig. 6. hagincrnicroscopica colanslocarcinorn
Fig. 7. tezonartt magnctici Ncleri - colansiocarcinom.
Se ef-ectueazi si RMN, care \tzializeazi
hepetomegalic gigantii. La nivelut LHD ii LHS,
diungirrd p"na la dra&agr leranrail . p;ra in \iri-
nltatea hilului renal (caudal si posterior.), sc
evidenliazd o formatiunc cu contur nercgulat, cu
hiposemnal T1 si lipersemnal T2, ce inglobeazd
multiple lonnatiuni de diferite dimensiuni si forme.
cu hiper\<m."1 12 .i hipu.cr-a Tl. lorr i:nea
descrisa exercita ef'ect compresiv pe structurile
vccine. ingloband vasele mad abdominale si
impingandule postedor (fig. 7. 8).
Rcvisr. Ronani de Ulb.asologafle l:2:133-116. 1999 r35
Fig. 8. Rzonuld magreilci mclexrr - colaneiocdcinom.
Discutii
Acest tip de colangiocarcinom este o varietate
1bafte rari de carcinom cu rnalignitate joasa. La
aceste cazud, excizia chirurgicala pemite o supra-
viehrirc indelungatA, raportatd Madden si Smith in
medie la 4-5 ani [1]. Decesul in acest colangio-
carcinom Se produce, in genetal, nu prin metastazc
tumorale, ci prin sepsA (angiocolitd) I2l.
ln acest caz, aspeciul imagistic era de fica!
tLrmoral; ccea ce era ins6 atipic cmu zonele irans-
sonice (ecografie) sau hipodense (CT). Ele reprc,
,,entr- probabi lacuri bilrare rnr er"u in.oni.r'are
de tL,1 perJIe). Drlere tierea de zone rle necro/; e-d
dificild imaeistic [3].
Diagnosticul dil'ereniial histopatologic (avand in
\edere \dr5td lir_ar, a pacienlei. db\enta ciro/el
hepaticc si a markerilor lirusali), poate li ficut cu
carcinomul fi brolamelar
Particutaritatea cazului
La acest caz, aspectele mai particulare sunt
-epre/enlale Je olmen<iuni c mari ale Umorii il
mornentul descoperirii (1989), la o varsti dniri
(26 ani). Aceasta a ficut imposibi16 rezectia
chirurgicali si, in ciuda acestui lucru, evolutia a
fost surpdnzitor de indelungati, aproape asimpto-
136 Lsrurea si colab. Colangiocdcinom tdfililbr o varia.td rud de colangiocdclnon

maticd si lhrA aparitia oriciror complicatii. Bibliogralie

Un nlt aspect care trebuie remarcal este L Madden .lr and Srnirl. CW , Mltrille Bltia.y
posibilitatea conilziei de diagnostic histopatologic Parillonatosis. Cancci 1974, ll t6-t.120.
intre un hepatocarcinom !i acesi tip de colangio- 2. Shrlock S.-Discases ollhe livcr ud billdr-v system. Eight
Ed. Blackrvell Sclentitic tlblicalion Oxtbrd 1989.
carcinom, doui entitA! cu prognostic evolutiv si
3. SDadja C.. Franco D. Ve.s me simpiificarioi dc ta stare-
b
\irdl rural dllcril ,4.5. rce.r cal 5e pune rn gie dilgDostique ddns lo clolangiocarcinome biuAnes?
discutic posibilitatea efectuArii unui transplani Gasroe erologic. Clir Bio]., 1986, 10.41-42.
hepatic, singrrul in misufi de a asigura un 4 Ka d utu D1. !,r.1 K. Be.,er. tte, r\.ir,
prognostic relativ bui la distantA. Diaglosdc Mcdica.l SonoeralLy A Guidc ro Cltnical
Practicc, Vol.3, Ln.Lipplncou comlatry. I,hitadetphia
1992.
5. Liquory C, Canard JM Tunos ol the Biliar) Sysicm.
Clitrics ln gasl.oenrerologl, 1983, 12, 269-295.

Papillary cholangiocarcinoma - a rare yersion of cholangiocarcinoma

Abstract
The paper prcsents the casc ofa 35 yeals old female patient with an intraoperatory and histopathologicai exaDination
ba.scd diagnosis ofgiant hepatocarcinoma ofrhc righr Liver lobe. The diagnosis dares back in D90. The tong evolution
(the patient was again evaluated in 1998) characterized by the persistence of a good general condition lcd to a new
histological evaluation. The rumor was detected to be a papillary cholangiocarcinoma. Thc papr attempts to describe
th ultrasound' cr, MRI and histological issues ol the prescnt case, as welt as the debates on this rare case of
cholangiocarcinona.
Key words: cholangiocarcinoma, ultrasound, imagisiics, hisiopalhological examination.

Rentu Rohan. & ULrdsa ostr$e

T?hn.Nda.t.n !: t L hin.ra s.rl. ( tui Na],.:
 ketn tu tu l. llrr I fl t. lht i.
tol I "titrLi
a, lr99 t17 tla
"r

Caz clinic

Imagini pseudotumorale hepatice intr-un caz

de hiperplazie nodulari difuzd

Olimpia Chira', R. Badea3, C. Iancu',I. Dumitra'

: - Sriralul Clinic deAdulti. Clinica IIIMedicali
: Crlinica Chnurgre Ill
: - Clted.a dc Imagistici, Universiiatca dc Medicini sl Fannacie tllju g.licganu'. Cluj-NaFca

Rezumat
Preznlim obsenalia unei paciente dc 60 ani. la care pe baza cxamenului ecogafic s-a suspect.rl c\r5renra mor
mclastaze hepatice. ?acicnta prezenta multiple imagini hipoecoicc, dc consistenta pit.enchimatoasa in ambii lobi.
Examenul clitric coroborat cu Fobele bioheice $i cu alte explorari nu au depisht rumora primara. Laparoscopia a:ociala
cu examenul hisrologic al biopsiei a stabilit diagnosticul dc hipeq'lade noduhrn difiua. Sunt r.ccuie in rc\isE
rimpiomatdogia, aspectele imagistice si anatomoparologice ale acestei af:criuni. Desi rara. ca poate genera un diagnostic
3cogafic eronar. prin aspectul pseudotumoral pe care 1 realizeaz6. Penrru iiiagnostic, examcnul anaromoparologic este
iridrspensabil.
Cuvinte cheiei imaginipseudotunorale hepatice-hilerplazie nodulara dituzi

Ultrasonografia este o metodd uzuald de Descrierea cazului

dia$ostic in leziunile tumorale hcpatice. Metoda
3ne valoroasi datoriti acuratetii ddicate si prctului
de cost scazut [1]. Intetpretarea imaginilor trebuie
ia se facii in coreialie cu aspecldl clinic, apelan-
du-se deseod si la alte mijloace de explorare
rbiopsie, laparoscopie). Exista situatii particularc
.and uhasonografi a evidentiazi iDugini pseudo-
:umorale. diagnosticul dif'erential cu tLlmorilc
rdevarate fiind greu sau imposibil in absenta
:\amenului histopatologic [2].
Prczentam obseNa-tia clinica a unei pacicnte ltl
iarc examenul ccografic a rclevat un aspect pseu
dotumoral rcalizat de o hiperylazie nodulari diiuri.
\drsr tentru coresponde.ii:
ilr Olimpia Ch;a, Clidca MedicaliIIL
nr Croitodlor 19 21.1400, Cluj \apoca. Ronanid
Pacienta PA in varsfi de 60 ani s-a intemat la
Spitalul Zaldu pentnr du1ed in hipocondnrl si
flancul drepl, greturi, rirsaturi. La cxaminarile de
laborator prezenta VSH accelem|a (120 mm/l or4,
leucocitozd (15.000), bacteriurie. La ecografia
abdominald s-a dcscris o hepatonegalie cumultiple
imagini hipoecogene. Acestea au fost interprerate
drept metastaze hepatice. Screeningul pcntru
denislared lumorii pr nrre rbariu p:r.11. -igo
scopie) a condus la suspiciunea unui ncoplasm de
colon. Dupi 2 siptdmani de 1a debuol
simptomatologiei este trimisi la Clinica lll
Medicala pentru elucidarea diagnosticului. La
intcnare, pacienta prezenta o stare de nutritie bu1a,
I:ra acuzc subiectivc- La examenul obiectiv era
prezenti o hepatomegalic, marginea ficatului
depisind rcbordul costal cu 2 cm- Ficatul avea
.',n,rsrenlx normal;. Probele hrologicc au eri-
 Ohnpia Chim si colab.
138
dential VSH moderat accelemtA (25mm/ord
,11mn/2 ore) si un sindrom de colestazi: foslataza
alcalini 592 Ul/l (n:306U1/l), samaglutamil
transpeptidaza 164 UL{ (n: 32UI/l). Restul probelor
bio ogrce .\qau v,rlo-r _olll.alc ( olor,''copic "
ree\al uncolo,Jea.pr.. noma. euer.eptia u"-
polip pediculat de 0,5 cm, locaiizat la 50 cm dc
oriliciul anal. Polipul a fost extirpat, 1a examenul
histologic aspectul flind benign.
Reexaminarca ecografica a evidenliat o
hcpxrornier ie noderal; c.r nu_ne oasc lormalru \
de consistenld parench imaloasa, hipoecogenc, de 2-
3 cln, confluente, localizate in ambii lobi (fig.
a.b.c), aspect sugestiv penhx metastuelc hepatice.
Examinarile pentru depistarea tumodi pdmalc (cx.
ginecologic. Rx toracic, gastroscopic) au fost
Imagini lseudotunorale hepalicc
negative. in aceasti situalic, pentru elucidarca
natuii fomatiunilor hepatice evidenliatc ecografi c,
se decide efectuarea unei punclii ghidate ecografic.
Se realizeazl punctia cu ac fin, examenul citologic
evidenliind hepatocite de aspect nonnal.
Pacienla sc rcinterneazl dupa 3 luni, aspectul
ecoglalic hepalic fiind neschimbat. Starea generali
a pacientei era buni, VSH in limite normale, cu
persistenla sindromului de colestazi (FA 543 UI/],
GGT 143 ULrl). Pcntru precizarea diagnosticului se
recurgc la laparoscopia diagnosticd. Examenul
macroscopic a rclevat un ficat dc culoare nomald.
1 de aspect macronodular, care la prima vedere
sugera o cirozi. Iicatul in totalitate avea con-
...renla noale, iar nodulii emr Je culoarc ce\ a 'n"
deschisS, dcpresibili la complcsiune (fig.2). Accstc
trig.l (arb,c). Nodlli lipocoicl de 1 3 cmdiscnindti

caractere erau difedte fali dc ccle di]t croza
hepaticii, unde consistenta esie f'erma. S-a recoltat
b.op.ie heoal.ca. icr c\ar(n-l hi.rologr( a
eviden-tiat hepatocite normale, dispus sub fbrma
unor noduli regenerativi monoacinari, Noduli erau
pa(ial circumscri$i de fibre de reticulinA. Aspectul
desc s este conpatibil cu diagnosticul de
hiperplazie regenerativi nodulari di1i7d.
Fig .2. tlcaL mlcronoduhr cu noduli dclrcsibili (aslect
Discutii
Hiperylazia nodulari regeneradvi a fost
descrisi pentru prima oal.d in 1953 de Ranstrom
sub denumirca de adenomatozA hepatocelulald
miliard- Denumirea de hiperplazie nodulari
regenerativi, propusA in 1959 dc Stciner, se
utilizeazi penffu prczcnta de noduli hepatociiari cu
repafiitie difuzl in intreg parenchimul hepatic, fAL
fibrozi asociata [3]. in prezent, se mai utilizeazA si
tennenul de hiperylazie nodulard difiun [4].
Diagnosticul se face mr intravitam, multe fbme
fiind asimptomatice. in serii mari dc autopsii
'rec\enLa \aria,,; inlrc l,l ,i 2.ho, IJ]. inlro
metaanauzd totafizand 323 de cazuri. diagnosticul
s-a slabilit la autopsie i\ 46a/a dlr cLrtt st in 54qa
intravitam [3].
Clinic, hepatomegalia este prczenli la l/2 din
bolnavi, de consisten-ti ceva mai crescuti, dar nu
J. ri. Snlenometdlrd poare lradrce hrperensilrDed
ponala .du boli hem.rlolot.cc a.oci"re. Rareuri. pot
Rev;ta Romana de Ultrasonogale l:2:1.17-t40, 1999 139
fi prezente icterul sau seflillele de hipetenslune
portald. Biologic se asociazA frecvent cu crelterea
rnoderald a lbsfatazei alcalhc qi a gamaglutamil
transpeptidaz ci. Uneod, poate coexista o crestre
moderati a transaminazlor (cel mult de 2 od) [3,51.
Pacienta dcscrisi nu a prczentat semne de
hipeflensiune portald. Singnla modificare biologicd
prczentd a fost sindromul de colestaz5. Este posibil
ca simptomatologia iniliald penhu care a apelat la
medic sa fi fost de cauzi renali (durere hipocondru.
Jlanc drept, VSH accelemt. bactcriude).,A.ceasra
s a remis la tratamenlul antibiotic.
in cazul hiperplaziei nodulare diiuz:-
e\arin;-le ima9,5l.,r {(cJs-;r:a. i,'. -_.j j
computeridla \r 'e, onai"i ndsq. li. r:. .--: i\
e\ rJenra ur .1." oraog(!. .! - : : -': - .
e.osrcrla p,0c in <',dcnid un .1.-. ne.j,...-:
a'p<crLl _od"lilur (LIL b(r( oq!o. /oeinq<D,.
hipoecogeni si. mai rar. hiperecogeai. -\-peclui
hipoecogen este cel care conduce mai fiecvent ]a
diagnoslicul de melastaze [3]. Este Fi cazul
pacientei noastre, la care nodulii au fost
hipoecoged.
La tomografia computeizatd, nodulii din
hiperplazia nodulad difuzd au aspect hipodens $i
nu concentreazi substanta de conhast [3].
Scintigrafia hepaticd cu technetiu (*Tc) poate
evidcnUa un ficdr cu \trucrur; inomogen; 5a(
multilacunard. La pacienta noastri, scintignfia a
evidenliat un ficat cu stucturd inomogena cu zone
hipocaptante cu dimensiuni de l-3 cm in ambii
lobi, fird a se evidentia defecte de fixare de aspect
lacunar.
Nu exista infotdeauna un pa.alelism inhe
modificarjle reievatc de diferitele metode imagistice
la acelasi bolnav. Astfel, un ficat cu noduli
hipoecogeni la cchogmfie poate avea un aspect
omogen la tomografia computerizatd. Nici unul din
ispeclele ,'b\enale ld e\am:narile rmagi.tice nu
sunt specifice pentru hiperylazia nodulard difuzd
[3]. Din contrn, ele pot fi inqel5toare prin aspectul
pseudohrmoml. Este $i cazul pacientei noastre care
lost repetar de l-letn Lnle hefari(e.
" 'u'pec.ata
Aspectul ecografic em compatibil cu lcziunilc
 I

140 Ollnl Chna sicoLab I'nxeini pscndohrmorale h!'palice

metastatice, d sc intigralia hepatici nuaevidenliat medicamente antincoplazicc, colltmccptivclc oralc.

leziuni dc tip lacunar.
Examenlll anatomopatologic este indispensabil
peniru diagloslic. Macrcscopic flcarul prczinti
numerosi noduli care sunt ceva mai palizi deci.t
tcsutul intemodular. Mai multi noduli sunt ccntrali
de un spa-tiu por!. Talia nodulilor variaze de la I mm
]e cetiva cm. Con$istenta ficatului este nonnali.
ccva mai fermd sau noa1c. Diagnosticul cstc adesca
suspectat la coloratiiie standard, dar necesitA
Lo ur.rl'c pcnlrJ '.ticul na .erc p(TrilJ ap(ciJrcr
mai buni a remanierii arhitecturii hepatice. Noduhi
sunt constitui-ii din hcpatocilc nomlalc, localjzali i11
zona periportal:i, adesea centrxli de spa-tiul poft.
Lipseste djspoTilia lobulara, tra ra de reticulina
iiind d'.c er deuorsrn,,rtr. Pe- ru "p eii<rer
histologicd, fragmentul recoltat trebuie sA fie
.ufic <rt de rf,re cr .d permira e-racterizarea
nodulilo. Examenul citologic realizat pdr puoclie
aspirativ:i ecoghidatd nu a fost suficient pennu
stabilirea diagnostlcului,
Etiologia acestei afecliuni este necuroscuti,
Frccvent se asociazi cu boli de sistem. vascularite
sau boli hematologice. A fost obseflatd dupa
lransplanlul rcnal, de miduvii sau hepatic. Unele
sirurile de aur sau f'enitoina au fost incriminate in
producerea hiper!lazici nodularc difnzc. La
pa( cntd loa\l.d..e . n 4llc urcrud.c u,/u I
s-a decelat nici o cauza.
Ecografia hepaticii. defi are o buni acuratete iD
diagnosticul fbrmaliunilor tumorale, prezinti
anumitc limite. datoritd caracterului s:iu nespecific
O .crie de ..r.al;i cl.n,.c real /c"/d .m-cin
tumorale fals pozitive (pseudotumorale) [2]. Printrc
accstea trebuie inclusa !i hiperplazia noduLara
,lrfuu". .ituat e n care ldlrro\copi. c- b op. < e.re
indispensdilA pentru diagnostic.
Bibliografie
L Badc! R. Clinical Ultmsonogmphy of M.Liena Lilci
T nous.IU G.sroenterol I991. 6: 201-214.
2. Mircc! PA, Po! S, Vdlcan S, Chim R, Dldca S
Pseudo moral lnages ln Liver Ult.asonog.atrhy. R.r
Castrocnicrol Iggt 6:21? 285
r B Te a A .,a H)].!,1...',Jrl r rr--ra ..
CasnoentcrolClin Biol. 1994, lE: 123 ll2.
4. IW?. Tcmilology of Nodxlar Hepalocelluld Lesions
Hepalologr 1995. 22:981-991
5. Shcriock S, Dooly J Dlseases ol the Livr and BlliaA
Sr.re, oLeJ B'i.\$.1 {, P(l- lur'J.nlLi.

Pseudotumoral hepatic images in a case of diffuse nodular hyperplasia

Abstract
The paper deals with the observalion on a 60 years old fcmalc patient, thc sonography oflvhom made us suspect the
prsence olliver metastases. The palient had nxhiple hypoechoic inages oflissue consistcncy in binh lobes. The clinical
cxamination, co[oborated with biological samples and olher types of invesiigation did noi idcrtified the primary tumor
Thc laparoscopy and the histological exaninaiion of the biopsy 1ed lo the diagnosis of difusc nodular hyperplasia. The
synpiomatology, imagistic and amlomo-pathological aspects of the disease fle also bricfly approacled. Although il
seldon occurs, it may lead to an enoneoxs sonognphic diagnosis because ofils pscudotumoral appearance. The atratomo-
pathological examination is comprlsory for establishing a diagnosis-
Key words: liver pseudotumoral images diffirse nodular hyper?lasia.

Rerttu R. tn".I d. Itbrato,aBmji.

Trhn.t?rld(nn?:: t h\nra \ t) Chi llujaut
 ll.ritu R.ntian d. Ljl, drrtt:trii
Yal ) ,j:2, 1999. lll 114

Caz clinic

Hematom hepatic post-traumatic abcedat

tratat prin drenaj percutan ecoghidat
R. Chira', P.A.Mircea', M. Suteu:, Simona VIlean', Diana Onea1, T. Kerekes', N. Olinic'

| - Clinica Medicah I
2 Clinlca chinugic I
Univc6iiaica de Mdiclnn si rarmacle 'Ini H alieganu ' Cluj Nqocd

Rezumat
Prezenidm observatia unei pacicnG varshice cu sindrom febdl prelungit ti sjndrom ancmic asociare Dor fonlariuni
hepatice care au ridicat probleme dificile de itrterpretarc. Punctia exploratodc ecoghidaia corelaE cu ananDcza au condr.
la diagnoslicul dc hemaiom hepatic post-taunratic suprainfectat. Tratamcnrr s-a efecluar pri! &enaj perc an ecoghdai
cu montarea unui cateter pig-lail, rcspectiv anribioterapie pe cale generald $i locala si a fost umar de rczohdea abcesului.
Cuvinte cheie: abces hepatic, ulbasonogmfie, &enaj pcrcuran ecoshidat.

Descrierea cazului ma unor metastaze. in consecinla, a lost initiati o

Prczent?im obsen'atia unei pacicnte in vaNtd dc
69 de ani, intemati initrial in Clinica de Boli lnfec-
tioase pentru febrd, frison, jnapetenli, greturi,
durei abdominale difuze, starc generali alterati,
subicter, raluri crepitante bazale, hepatomegalie.
P-'ma inrerp erare clin cr s-a oric at .pre.u.pici-
unca de pneumonie acutd dreaptd. leptospirozA,
hepatitd virali tip B/C sau icter mecanic neoplazic.
Exploddle initiale au relevat VSH = 150- 160 nrm.
Hr 2qo,. L 80u0 mm. a,,or -+ mg dl. irp-'na
sdptamerd de obsenatie, evolutia acestor parametri
a fost urmAtoarea: VSH = 135-l50 lnm, Hr = 357.,
L:7000. Examenul radiologic toracic a confmnat
prczente unor colectii plcurale mici, bilaterate.
Prima examinare ultrasonograflcd hepaticd a
decelat prezenla unoi imagini focale ,,mixtc", atat
lichidiene, cil si parenchinatoase. ddicand proble-
Adresa lentru coresponde.tii:
D. Romeo Chi.a. Clinica Medicaii I
sb. cli.icilortr. 3-5. 1400chj,\aDo.a. RoDilnia
explorue largd, digestivd, renald si genitald, Ihrd a
se descoperi insa un neoplasm, S a cfectuat trata,
ment antibiotic, $i asociat, transfuzii. Evolutia
clinici a lost nefavorabila, cu febla de dp septic
(neinfluentatd de antibioticc), dureri abdominale,
edeme, altcrarea progrcsivd a stirii genemle.
Reluarea ultrasonografiei (in Ctinica Medicald I) a
rclelal prezelta unei hepatonega]ii modemte- cu
multiple imagini hipoecogene confluente, diagno-
sticul inilial fiind de metastaze hcpattce sau
hepatocarcinom mullicentric.
Pacienta a fost translcmli in Clinica Medicala I.
orc/enl;nd rr .orrirurre .rndro'n lebnl. feturi.
inaperenu, .labirc n ereutote jidezoricnr.-le. r,oc -re
ru paloarc. eJe're. bep"l!,megal;c. Mer ior;"n ca
sindrcmul anemic em constant, in absenta exterioi-
zilii unei hemoragii. Reluarea anamnezei a dus la
Iecunoaqterea unui traumatism abdominal prin
cddere. proJu. cu o \SDlamdna in"r-re; pr'ne,
htemiri, la Clinica de tsoli Inf'ectioase.
Explodrile biologice au rclevat mentincrea
142 R. chim si colab llemalotu heFtic post traumllic aLrcedrt

valorilor VSH la valori crescute - 100 130 mm.
Hb : 6,66gld1, Ht:25"/r, L: 7500/mm'. fira alte
modificdri.
Ecografia abdominali rcpetatd a rcconfimat
prezenta unor imagini focale ,,fluide", cu contur
anfractuos (figura l). Accstea erau situate in ambii
lobi hepatici, avAnd djmensiuni variabile, continut
aproape tanssonic, intre fomaliuni evidentiindlr-
se comunicir'i. in aceste conditii, diagnosticul
ecugr"lc . a reorrenld :pre postbililaled ,r'ei
relatii intre sindromul infectios trenatt qi imaginile
patologicc, suspectandu-se un abces hepatic multi-
centric. Datoritd prezentei celor mai mad foma-
liuni in lobul drept, s-a dccis efectuarea punctiei
exploratorii ccoghidate la acest nivel.
Dupdmontarca acestuia, pecienla a fost trans-feratd
in Clinica Chiruryic I, unde s-a realizat lava.jul
zilnic al cavitatii cu entibiolicc metroni-dazol,
urmat, drpd 2 saptanani, de amikacin. Trata-
mcntul local a fbst asociat cu tmtament antibiotic
intravenos initial cu ampicilini + oxacilini +
mctronidazol $i norfloracin. per os. Dupi o sdptd-
mana, x lost adrnini5nali rrl_d\e1()\ cclopcra/o1;
+ metronidazol $i norfloxacin, pcr os, iardupi doud
sdptAmani iv. cefopcrazonA + amikacini.

Fig. 2. Punciia unei lbmaliuni. in certnl careia cstc vizibll

Fig. L orn,',ni herd,ce ..". ,o Lnicd.e. c .on-Lr

"-rl...-o. .i .Jnrin. l.h oko (mplr.l,ac dr ri.,r
Punctia exploratorie ecoghidati s-a soldat cu
aspirarea unui conlinut purulent, vezui, fetid.
Examcnul bacteriologjc a decelat prezenta unci
fl ore microbiene polimorfe-
Diagnosticul final a fbst de hematom hepatic
posr-trdurnatic. suprainleclal. sr --a corllnral Fig. 3. Ecoul intem al fmLU ehid mdalic introdrs in
tratamentul cu antibiotice cu spectru lary, ciproflo-
xacind, ampicilind, oxacilind, gentamicina, com- Evolulia a fost favorabila, pacicnta devenind
pletat cu transfuzie sanglind. afebrilii dupd 2 sipttunani. in prima saptdmant,
Ca optiune terapeuticd, s-a decis electuarea drc- cavitaiea abcesului si pozitia drenului au fost mo-
najului perculnn ghidat ecografic, cu cateter pig-tail nitodzate zilnic prin ecografic. Instilarea solutiilor
7F, carc a lost realizat fera complica-tii (figum 2, 3). cu antibioticc a fost, de asemenea, unn5r:ila ultra
 Revisla Ronfna dc Ultrasonosrafie l:2:l:ll']4.1. 1999 1.13

sonografic, cvidc[tiindu-se comunic,rile dintrc

,r\.:li. !a re/ulr'r' /l l'dcl ,r i po.' I dtLma:ce 'r
parenchimului hcpatic. in primele zile postdrenai,
volunul secrcliei purulente drenalc a fost de 300-
500 m1, erolutia fiind cu sciderea debitului qi clad
ficrca lichidului drenrt. Ameliorarca clinici si
imagisiici a fosi conslanti de la o zi la alta, imcdial
dupd 111ontarca drenului. La 24h s-a obscnat scdde-
rca dimensiunilff caviialiior (figura 4), iar de la
'qh. J.ca\td ifolLlic - de\enrr Jrr ie r cc rn-
cvidenia (igura 5). inainle dc suprilllarea tubului
de dren, sin$rrul incident a fbst rcprezentat dc apa
iitia unei mici cantitati dc lichid sub capsula hepa-
iica (fiSua 7). cu rezolu-tie spontanii.
Fig. 6. Rezolutia pa,1i!1, r Frenchinnlui, obseNali la ci.ca
,+ sdltriD:lni. (lxLelerulnx a fost extuas iDci (ccouri paralelel

Fig.4. Ecoua ofc.,tc dc catcrcrulpigtail, care ! fost inlrodus Fig. 7. Apdilia uei mici colectii lrTaticc subcarsulare,
'n lonnriune (ld:,1h).
Dupa ,{ siptimini drenul a fosl suspendat, iar
pacicnta a fost extemata. aspectul ecograflc in acel
moment evidentiind o rstitutie i
poranta e parcn-
chimului hcpatic (figura 6). fala dc modificirile
initiale.
Controlul clinic !i biologic 1a 3 sapftnani de la
extemare a demonstrat evolutia in continuare
fa\'orabila a pacientci. in concordanla cu acestea,
prin ultrasonografie s-a constatat rczolutia aproape
conplcta a lcziurilor hcpatice ini-tiale (figura 8).

Fig. 5. Du|ri larai, s-a rcdus \olunrul r'onndtiurilor, ca,c
:.n1in lnagi.l hiperecoecnc. da1o.al. f'.7ortcl aemlul i,l
Discutii
lratrrnenr-l r'bce'elo' piogene heparice prin
dr.ra_ percu."n g\rddl rcpre/in; o optrune ninr n
invazivi, f4i de drenajul chirutgical. De obicei,
141 Henrltom hepatic posrlramatic abccdar

rcalizarea sa tehnica nu intampinA dificultati. nosticul[i, la care a contribuit punctia exp]oratode

Drenarea percutan, a abcesului este posibilA intr-un
singur timp (aspftalie), dar in colectiile purulente
de drnensiuri mrri er,e ncccsara mLrnlared unJ-
drcnaj permanent, cu cateter pig-tail ll,2l. O alti
varianta este reprezentati dc drenajul prin punctii
rcpetat [2,3].
ecoghidati, s a ridicat problema tratamentului unui
abccs hcpatic piogen de mali dimensiuni. I dicatia
electuirii drenajului a fost obligatode, datodte
absentei rdspunsului doar la administrarea terapiei
Jrrib or.ce lsr. \'drca biologi(J cnrrca c bo na\eit
condus la alegerea terapiei prin drenaj-lavaj
transhepatic percutan ecoghidat [6].
inr-o metaanalizd [2] a 8 serii (236 pacienti)
tratati prin drenaj percutan, ecoghidarea a fosr
utilizatd in 5 din cele 8 scdi. Au fost utilizare
catetere de 8-14 F in 6 seii $i aspimtia pe ace, cu
calibre 16 2l C, in alte 2 serii dc pacienti. Nu s-au
i egistrat decese. iar complicalii majore au fost
intalnite la numai 5 pacienti (2,17o)- Se demon
strenzii, astf], gmdul inalt de eficinti si sigumnti
al manoperci ecoghidate 11,2,3,4,61, sustinut si de
cazul prezentat.

Fig. 8. L, 6 snpfimad. rezolulie ap.oapc comptetd
in observatia pacientei noastr s-au ridicat mai
nulte prcbleme-diagnostice si tenpeutice. Tnitial,
au existat dificultAti in elaborarea dia$osticului
clinic, in fata unui sindrorn febiil asociat cu
sindrcm anemic $i hepatomegalie. Acestea au fost
ddlorare unor in.,tficienle alc aramnezer S.
examenului obictiv in continuare. a tumat o
interyretar eronatA a primelor modificiri obsewate
la examinarea ccografic5 hepaticri, prin nediferen-
-tierea intre imaginile dc tip parenchimatos si cele
cu continut fluid. Dupi lormularca corectA a diag
Bibliogralie
a
1. Mccahan .'P: IDtenertional Ult asoud. Wlliims &
Wilftins, Baltimore, 1990, I53'154.
2. Blscdid E. Di Sldi M: Conplications of Abdominal
Ifterventional Ultnsomd. Polctro Edizionl, 1996. 72-73.
3. Giorgio A. Tarantino L. Mdinello L ei al: Pyogelic Liver
Abscesscs: 13 Yeds of Evcricnce i! Percutaneuos Nccdle
Aspiration wlth US Cuidance. Rldiolosv. 1995. 195:122-
4. Sledock S. Doolcy J: Djsease of tlc Livtr dd Biliary
Systm. 9!h ed, Blackweli Scierce. Oxford, 1997,497-500.
5. Goldberg tsB: Tcxtbook of Abdoninal Ultrasound.
Wlllian & Wilkins, Baltino.e. 1991.
6. Clou Ff, Sheen-Chen SM, Che! YS. Chen MC. ChetrFC.
Tai Dl: Proeosjic F&to.s Ior Pyosclic Absces of rhc
Livcr JAm Coli Surg 199,1, 179: 727-732.

Tfeatement of an abscessed post-traumatic liver hematoma by echoguided percutaneous

drainagc
Abstract
This paper dals with rhe obsen aiion ofan elderly female paricnr wirh a Foloungcd feverish syrdrome and anernia,
associaled to focal liver lesions wl-ch made interpretation difliculr. The corelation of the echoguided exptoratory
puncture with the history led to rhe diagnosis of suprainfected post faumatic Liver hematoma. The teatrnenr consisted in
echoguided percutaneous drainage with the scfting up of a pig-taii carherer and in gcneral and tocal anribiotheraphy,
respectively, and it resulted in the curing ofthc abscess.
Key words: liver abscess, ultrasonogaphy, echoguided percutaneous dninage.

Rlri\tu Ronn n \1. U|rd\.,!.1tuli.

Tehnr]?.ld.tare: t.. liihl.rd \.t c14 Nal,.d
 R.rnta Raainni L Nt! tnrhstulia
ral. I, nt: 2 1999 l1i llr)

Cuz clinic

BoalS Crohn cu localizare colonicd fistulizati retroperitoneal

Diagnostic ecografic

E. FalTad', R. Badea', Monica Lencu', Z. Sperchez', S. Iobagiu', Maria Dumitra', V. Popita,

I - Cllnica Medicali III

: InsdtuLul Oncolosic L Chjlicuti'
Univesitatca dc Mediciri si Famacie "ldiu Ilalicganu" Clu.jN.loca

Rezumat
Este prezentaa observatia
clinici a unui pacienl in varstn de I 8 ani internat in clinica noasbn ponh u diaree cu conlinur
lurulent, durere abdominah dituzA, mai accentuata la nivelul flancului stang, scddere accentuad d greurare, impotenia
tunctionald la nivelul membmlui bferior sting. Examenul ecografic a evidenliat modificdri la nivelul colonului
descendent con$end din ingrosarea peretilor pe disanln mare, dininuarea peristalticii, precum ii din existenta unei
imagini hipocogene localiz3& nupoia acestuia, cu dimensiunile dc cca- 2 /2,5 cm, sugerand un abces retroperitoneal. pe
baza acestornodificdri s-a suspectat o boala Crohn, cu localizare colonicd fistulizata. Examenele compufertomografic si
endoscopic au vcnit in sprijinul ecoganci, iar examenul histopaiologic a confimat aceasra susplcrune.
Cuvinte cheie: boali Crcbn, fistulb, abces.

Ecogmfia este, in etapa actuali, o metodd foarte
utilS pentru s[rdiu1 patologiei gastrointestina]e
deoarecc este exactd, neinvazivd $i ieftini.
Examinarea constA din evaluarea peretelui tubului
digesti\ a continutului siu $i a shuctxrilor abdo-
minale invccinate (adenopatii, abcese) [i]. Aceasti
examinare este efecf,ratS, de rguld, pe cale extemd,
fansabdominald si, uneori, pe cale endocavitad
(ecoendoscopie).
DupA diversi autori, diagnosticul sonografic al
bo ii Crohn are o .ens.bilita e oe 87 100-., ins;
cste nespecific. Modificarile intallite sunt grupate
in clasice, incipiente si compiicatii l2l.
Descrierea cazului. Pacicnt in varstd de 18 ani
se prezinti1a Clinica Medicala III pentru astenie,
Adrcsa pmlru.o.espondentil
Dr. Emad Fqyad. ClinicaMedicale llr,
sa CroiLorilor tr
19 21.3400CLljNapoca
transpiratii noctume, dureri lombare qi in flancul
stang, scaune diareice cu continut purulent, dureri
abdominale difuze centrate pe flancul sdng,
scAdere accentuati din greutate (10 kg in 8 luni).
Examenul obiectiv a evidenliar un pacient subpon,
deral, palid, cu sensibilitate dureroasi perionlbili-
cali si lombara stangi accentuara. impotentd
^urcrional; la ni\elr r_eron - -leior . j
.q
puls accelerat I20/min. si fisuri anale.
Biologic: sindrorn inflamator exprimat consrand
din VSH accelerat Ia valori de 73-130, hiper dl. sl
si 'y globulinemie, leucocitozd 11300/mmr , sin
drom anemic - hemoglobind T,6 gVa.
Examenul ecogmfic, tectuat cu hansductor de
3,5 MHz, apoi cu cel de 7 MHz, a evidentiat la
nivelul flancului si hipocondrului steng ingroiarea
netA a peretilor colonului descendent (8-9 mm), cu
aspect accenluat hipoecogcn (fig. 1)- Mucoasa a
prczentat zone ccogene cu lungimea dc cel puiin I 0-
12 mm lungim. Lunenul colic em normal la nivelul
 B.ale Croln otr Locllrae coLonlci lis lizati rcfopcrironeal

segmentului sigmoidian. in timp ce la nivelul Examcnul histopatologic a confirnat susprcl-

colonului descendent era mult stcrlozirt, neregulat, unea de boalA Crobn.
prezenland o dilatirc accenl$ati la nivelul flexurii
stangi. Paracolic, precum si inapoia colonulul' s a
remarcat o imirginc hipoecogeni, alungita, greu
dcljmitabih. de 2 /'2.5 cm, ce paren sii se exiinda
insprc mulchiul psoas (fig.2, f1g.3). in sectiuni tmns-
ve$ale s-a putut evidentia continuitatea aceslci
ioagini cu colonul desccndent pdntr-un ilaiect fistu-
.. Lft 4, fS.5l. (ecc ce u .id'\Jr 'rls. ( urca u lL:
abces paracolic pnntr-o fi stuli colo_retf opedf oneali
De asemenea, s-alr putul \'izualiza adenopatii para
colice de 8-9 mm, rolunde, hipoecogene (frg 6). Nu
s-au decelat modificiri ecograflce la nivelul ansclor
inresdnului $rbtirc. Restul organelor abdominale
erau in limite nonnale.

Fig. 2. Jmdgine hjtoecogla Da.icoljci

Fig. l. Colo. descedcnt cu perqi nrgrosati liroecoecni

Tomografla computerizatA a confirmat aspectul

descris ecogtaflc (abces, fistuli. adenopatic) si, in
tig. l. lmag po.'u;, D'r"'lc c i '

plus, a cviden-tiat prezenla acrullli la nivelul muscu-

laturii paravertebrale stangi, precum qj la nivelul
Discutii
arriculalici sacroiliace stangi (fig.7, fig.8).
Colonoscopia a descris ulceratii longitudinale
5\rrnelc ulna'nnogr-llcr;n boJlr ( rohn '- -
grupa in:
pro,u_dc ocopentc cr librin" in c,'lonul .ignoid in
apropierea llexurii stdngi lumenul era stenozat, iar
L cl--,ce: ;rrgrosxrea Der(lilor 'ednen u :: _

tinal jnteresa!. reducerca lumen[lui, hipcr.- :

in pelelelc l,rlerI e\ina.' fisurc oRJ Undd cu rnxrgi
ni neregulate bu{onatc, de undc s-au recoltat biop
sii. Mucoasa era difuz congestionata (fig-g, fig.10)
I \d'1 narrle ecogrdli(.. .olonos-ollcJ \i co--
putcrtomogaficd au pledat pentru diagoosti'rrl de
boa15 Crohn colonici. fi stuliza letroperitoneal
linlbadenopatii [4];
2. inoipiente;
3. legate de complicalii: (abces. fleglnon. il.:-.
obstructic, perfbralii sau apendiciti). air::l
apirand in fazcle avansate I3l.
 Revista Rominr dc Ulrrasonogianc I :2: 145- 149, I 999 147

Fig. 4, flstuli.olo rcroperironelli.

Fig. 5. \ol .,re d. " . n ,1 e r. c.o8!

Fig. 8, Abcesui rctroperironedl. adcDopatii.

Fig. 6. Adenopalii paracoltce.

Fig, 9. Ulcerutii protunde acopcrirc cn fibrin, (signri).
l:t8
Fig. 10, r ,, ,
1l.rc bu !i rcl_\ru;!r o r!fuoDdtr,re.nJ
B,l ar l, 1. fi...r'.r., "rab.rrparr
ianir care preTinld. la exanenul ecograflc al
colonLrlui. oerctr ingrosatj si ingustare de lur1en.
e\:n.!al lnri'oadenopalii in jur. /\ccste nrcdiicari
F,rI ii inialnite la nivelul orictuui segment al t bului
drresri\. dnr sunt mai ftecvenre la nivelul ileonului
. .<-rl \lre trJLl c;ri r,t;l < .un Lprl pc -
i,i. 'rro.. -eo nJ./c,e.1 lJi..unf rn.-e..
dillcila a anselor cu lmnsductolul in caall afectidi
intcstinLrhi subtire. lipsa hauslraliilor si aspcctul de
"pietre dc pa\aj" al mucoasei, iD cazul afedirii
colorului. in carul pacientului nosrru- modihcirile
enunemte au fost prezentc doar la nilclul colonu
lui descendent. Evidentierea hiperemiei parictale.
r. dle. a cubm.co.\c. pnn e.o-r"fi. Dolplcr.
"i
poate gradul
cuantifica bolii l5l.
de sel'cdtare al
ModitlcArile incipicnte por fi irlentificatc
erograli. Jor de,"r c u_ e !nin.r'ur e\prrinrcn-
'"t. cu ajuton-. u- i :,p., !l L .,n r|e itJll.. i(e.
- cazud in carc. datorita stcnozelor carc nu pot 1l
lea consdnd din usoare ingrosare parietala pe
seama mucoasci. pierderce stratilicatici si dimin
uarea pcrlstalticii [8l.
Explorarea ecograildi este tbaflc utili in decc-
larca complicatrilor bolii Clohn: ascite. anse agluti
natc, abcese. fistu1e, i1eus. pcrforatie. Dintrc aces-
Eoala Cntlr cu lo.aiiz.r nnonrca flstulilLa rcrropolronr..
tca. detectarea unor abcesc (intraabdoninale, ir
muschiul psoas. hepaticc) sau a unor ir?iecte llstu-
loase (enteroculanate. entcro-organice. cntero-
enterale. entctu-vezicalc !i,sau rctropcritoneele) ii
drc,,cnr.r n d'llc.'rilu., r..e inl.,e- . r...i.n.
de boalA Crohn. Fistulelc se prezinti ecografic sul
lonna Lnor liniihipcrecogene (in prczenta aenrlui ir
Jc.1l d'gJ. i\'r .. lripo..o!in. \r.r c",,ul -i..
segrnentLrl intcslinal adiacent csle golit). in cazLrl
nosru, clidenlierea modificirilor panctale colice. a
lrr .. r r i h noli,'cine pci.Jl ''r. f-ecu c
traiectului fistulos nc e sugerat exislcnta urer
patologii inflamatodi colice. Topografia leziunilor
in +bsa iliaca stangi a Dcccsiiat excludcrca colirer
ulccloase sau, cel putin, a impus diagnosticul difc-
rentirl, Astfcl. este cLrnoscllta ftecventa mare a fis-
t lclor fu bo3la Clohn si extrem de lari in colila
ulceroasi. in ca41l nostru. extindetca abcesuhi
pcricLrlic in grosinea muschiului psoas a explicar
foane binc durerile si inporenta functionali a mem
r bruhd inlerio steng. Iistulizarea sc poate producc.
in cazuri erceptionrle, in structudle vascularc l7l.
Ecografia este. de asemenea, utila penrru deter
ninarea extensici bolii si pcniru aprecierca stadiu-
lui acestcia l4l. in stadiile de debut. datorira
-d. ulur p-r'.t.'t. , (n. .< reou.J . clr ..
n-e,/crl;rdL-.e ecorafii.u.t{-nnl u,t t iec.-
gene rcgulate. in stadiile avansate. consccutiv pro-
cesuluj de fibrozi, sc constati o ecogenitate cres
..ldT pcer'nr. orcit .t(\i\.cnl, nn- B-ricir(
neregulate, lumenul flind stenozat. cu dilaiare
inieslinali retrogradd oderata [E j.
Moclificarilc sonograficc descrise pot si fie
intalnitc in cca. E0 9(l% din cazuile de boalii
Cfohn. Sensibilitatea crcscuti face ca ecogriLfia sa
fie dc male valoarc nu nuorai in cazurile avansate.
Desigur ca diegnosticul final se bazcaz^ pe exa
menul cndoscopic cu biopsie. dar por fi intehitc si
lepa.ire cnJo.. or .. c.J! -. t . d. nc., e\. r'.n.Je
de eleclie pcnlru aprccicree exrindcrii bolii.
fre. cll" cr....lA d o eor clt or, t/.rejod.d
(reot. perianal) f'rce ca ecogralia ltansreciali.
lransperinealA si lransvaginaid sa lle. de asemcnca.
.le rrr'c a ut,,- L,c. J.. p',r ,c cJ, -i
 lp.i.r' co l de t' \,,no8rrfip t._.t.t.. 4.,, tooo 149

ingrosarer parietali rcgreseaza: ecografia estc 2. B.dea Cl, Bidea R, V?iteann A. Mi.cca p. Dudea s
umriri i pacienlilor cu boalA Cro|n.
ind ispensabili Bazcle ed)gEfiei clinicc, Ed. Medica.td. Bucurcsd. 1994.
ceed ie pen)-ite e\trarca metodcluf ma, iltra/ \e. L Sarazin J, Wilu SR Maniiisratlon ofCrohn Di\case ar
US. RadiograFlics. 1t96. 16:,199-520.
cum sLrnt cele radiologice sau endoscopice. Accst
lucru se impune mai ales in exacerbirile acute.
,1. Dicandio C. Mosca
R Cafiparilti A. rL al.
SonograFhic
Detecrio! ol Postsnrgtcat Rdrencc of Crohn Disease.
c:ind exaninirile repetate sunt obliqatorii_ AJR, 1916.1461521536.
in concluzie, sonografla este considcmta ca j. Seitz I! l{etrcmaier (i hflailrltoN Bowel Disease:
fiind indispensabili penffu evaluarca bolnavilor cu sonograplic Dlagnosis. Dr fatk phlrma. cennanv
i bl ,'ot'.- '
alectiuni gastro-intcstinale. Examinarca ecografi cA 6 D''', \. r,.on s\ - \o 8\'p.uro8rc tinti,ts, -,
poate orienta diagnosticul spre natuta inflamatorie TraNtaginal Sonograply, R.dnrgralhics. 1997. 17: 2 -
a sul'erintci tubului digestiv. De asemenea, ca pcr- 22A.
mite monitorizaca evolutiei bolii si evidentiazi 7. Payc! JL. Ahrc L. De Ilaldr f. Voigr JJ Cas ctinjqles. Le
llsnrle e.icro veineusc, casrrocnrcrcl Cltn. Biot. 199:r. t8l
complicatiile. 7il-E0.
3. Seirz K Infld,naroq, Boscl Diseas.r Sorogrlptjc
Bibliografie Dilgnosis. Dr Faik irhanna. cennaN cnbrr, t99E.21,
l. Grigorscu M. Pascn O - Trarar de casrrcenterolosje 10,38,40,52,53.
Clinici, vol. l. 1996. l4t, 152 151

Colonic Crohn disease complicated with a colonic-retroperitoneal fistula, Sonographic

diagnosis
Ahstracf
. .This is thc clinicar observation of an r 8 vears ord parient of orr crinic, who prcse ed a purulent diarhea, ditruse
abdoninal pain, stonger on ihc left side, considerable loss ofweight an{t rirncrional impotence
ofthc left inlerior limb.
The sonogaphv revealed changes afth lcvei ofrhe descendent bowel consisting
in the rhickenirg ofrhe wars on a long
dislance. a rcduction in the peristaltic movenents, as wel as the
Fesence of a;ypoechoic image bchind ir- Having the
size or2 /2.5 cm, this indicated a retroperironeal abscess. Thcse changes nade u. ir,iot
oru c,olo djsease with a
colonic-rerropc'ritoneal locali,ed fistula. compured too.rogrrphy and endosc,,llc e^rminatlon "otoii" co*oborared to the
cchogaphy. and rhe hystoparhological examination also confimled the susDicion
Ke) wordsi ( ruhn dj,ea:e. fistu le, rbsce..

Rerxtu Rona d d. Lil/tue osnt.

Tehnatu.lddnre: s. liinen t.rl. (lul Na,D.a
 l;lnnn.!t!
R.\.istl 1L,u;)1n .!e ti ?
Iol Lt:2, Itq9, l il-1i,1

Cuz clinic

.\nevrism al aortei abdominale gi al arterei iliace comune

la un pacient cu infarct miocardic acut

\', Haq', Elena Buzdugan', S. Crisan', C. Dunceal, Dana Aluaq', Elena Francu', R,Badea'
r Clinlca MedicllliV
I ' CliiicaMcdicab III
Ldvorsitatea de Medicinasi fmacie,'tultu ualicga,' Cluj,NaN.a

Rezumat
Prezeddrn cazul unui pacient in varsd de 68 de ani de sex masculin, spiralizat in CLinica Medicali V a UMr Ctuj
\apoca cu tabloul clinic, electrocaidiogafic si enzimatic al unLi infarct miocardic acut inferior Examenul ultrasonogafic
abdominal (bidimensional si Doppler) efectuat ir a 8 a zi de ia intemare a relevar exisrenta urui ane\,rism at aorrei
abdominale, situat deasupra emrgentei afierclor renale, avand diamerrul maxim de 4 cm si lumenul pa4ial trombozat. De
asemenea, s-a evidenliat ti un ane\.risln al arerei iliace conune drepte, m6surAnd 3,6 cm. Datorih condiliei parotosice
padiculare a pacientului, nu s-au efectual investigaiii irvazive (angiografie) si s-a opinar pent r nonitorizare clnic. si
ecogralicd.
Cuvinte cheie: are'"rism, aorta abdoninati, diagnostic ecografic.

Anevrismelc aoftei abdominale (AAA) tostemala cu caracter constrictiv, dispnee inspira-

reprzinti afectiLrni relati! rare, dar incidenla lor
reala este mai marc decAt cea raportata de dive4i
autori, avand in vedere ci depistarea lor este cel
rar ade5ea inuimnra,oarc. A-AA ru-vin de ob cer pe
un tercn ateromatozic !i / sau hipeftensi\ nu au un
tablou clinic propriu darpunprcbleme dcosebite de
urnarire si strategie tenpeuticd, avand in vedere
posibilitatea unor complicatii redutabile. in unele
cazuri, A-{A se pot asocia cu ancvrisme in alte te-
ritodi arteriale: iliace, femurale etc.
Descrierea cazului
Pacientul B.I- de scx masculin. in varstd de 68
ani, s-a internat in Clinica Medicala V in data de
9.8.1999, prczentend umdtoarele acuze: durerc re-
Adresa peDtu coreryondetrli:
ClinicaMedicall V Sn: Tibiicarilor tl. 3400 Cluj Naloca
torie, tuse cu expectoratie spumoasa, transpinlie
profu/;. dn\ elrle lablou clrnrc debutar . u alro\i.
mativ o zi inaintea prezentArii in clinicd.
Irdmenulob ec r\ la irrema er relerar rnprrr-
ent cu starc generala alteratd, TA-140/80mmHg,
arura renniculara 100 min.,,go'note cdrdiac< arit-
mice, galop ventricular stang, ftlud crepitante in
2 J inlerioare r e cimpilo. pulmonari, .u"u i \a*
culare 1a nivelul aofiei abdominale (paraombilical)
$i la nivelul afierei iliace drepte, pulsuri periterice
prezente.
Electrocardiograma a evidentiat: ritrn sinusal.
frecvente extrasistole ventricularc. necrczAlczi-
une-ischemie inferioad, ischemi latemla. Prcbele
biologice au conlinnat un infarct miocardic acut cu
debut de peste 24 orc (cnzimele CPK-MB,ASAI si
AIAT cu valod crescute peste de 2 od valoarea
normala). ele\;nd oe r.e.renea errstenta uner
hipercolesterolemii ugoare.
(ondri a terapcurrca r .on\lxl in relru.. -eg n
t52 v Has si rolab. Ane.r'r " dlir oo omr''tr 1 r . ||d.. lod u

igieno-dietetic hipolipidic/hiposodet, tratament

medicamentos cu ritrali, antiagregantc plachetaft,
dn.;coatsuldnle. .era-b o!.rnLc. inhibit.- rr en/irnei
de conversie, diwctice. Evolutia a fost favolabili
pe parcursul internirii, firi angor si cu clisparitia
semnelor clinice de insuficienti vcntliculafi
stangd. Functia cardiacA apreciatii ecocardiogralic
evidentiazi hipokinezia peretelui posterior al ven-
tdculului steng, fractia de ejectie (IEVS):457o si
usoari disfunclie diastolicd vcnlricularii stingl.
Ecografia abdominali (in mod bidimensional si Fig,2, s.cr re ,ndtc. \ ,\,o. ,..
,, rt,. . brt ,r,.r. i.m .,b d.r,u,.,cr.l
Doppler-colot ecograf ACUSON 128 XP) efectu- hipoecoge! c& coaliaTii tcrctele turerisNhi.
ati in a E-a zi de la intemare. a pus in evidentd exis
tenta unui anevdsm de ml1a abdominalA. localizat
dcasupra emergentei artcrclor renale. cu diametrui
de 4 cm si cu un lromb aderent de pcrctc, mpoflul
tromb/1umen vascular fiind mai rnic de l/4. De
asemenea! s a mai evidentiat un anevdsm al arterei
iliace comune drepte cu diarnetrul de 3,6 cm;
arlerei iliacc in ansamblul ei i s a dcscris un traseu
tortuos cu multiple zone ectaticc.(figuri1e 1-,1).
Consultul de chinrgic cardiovasculard a tempo
izat investigatiilc invazi\.e avand in vcduc acciden-
tul coronaddn major acut; nu s-a pus, penml
noment. problena htenentiei chirlugicale. Pacien- Fig.3. Secliuncobllci la nllelul lrte.cliliac comure drepre
caie atdre dihtarA. c! o zoni .nelrisndl, dc 16 nn diaretm
tul s-a extemet asimptomatic in ziua a l6,a de la sl cn cilev. pllcl rtcromato.se.
, e-nore. Um;nd cJ r<.tn; Deste !-ci .dptanan pi.._
ro control Si investigatii suplimntare.
fcogrrlld ancrelo membrelor inferioJre .i l

1is.4..e,1 , "br-. r'li. i. uc lp.e.AJen

Fig. L Sectiune longlLudinalii la ntuelnl aonei abdominalc. Sc
evideniua pnnea anevrisnala mdsurAnd 39 / 36 nrmj llq\ul
sanglin mple padal civiLatca ancv.jsrnali.
. r..irl...a....
' o. {. i r ,l '
arterelor carotidc a lost i^n limitc nonnale.
Ecografia abdominali de control cfectuata inaintea
extern5rii (dupd o siptimana de la pd a exa-
minare) nu a evidentiat modificari evolutive alc
celor doui anevrisme.

Discutii
Prin detlnitie, AAA reprezintd o dilat'atie focala
: aortci- cu o cre$tere de ccl putin 50% in diamctru
:itA de normal (la adult - 2 cm la nivelul hunchiu-
.ui ccliac si 1,8 cm sub arrcrele renale) fll. Practic.
'J . cedrliren!ier(a inlreecrd,/i-donJi -c: / i',(rre
l -n'ctnrl /oner re.pecli\c -u ,leli\e,te I .m .\i
\\A, cu diamelrul maxim supcriol acestei valori.
Cu toate ca apadlia AAA este consecinla unei
nultitudini de factori (genctici, familiali, anato-
aici. hemodinamici), in mod clasic, atcroscleroza
:-ite considcrata cauza principala a apariliei sale.
Boala alerosclroticd aodici poate detennina fie
nenoza de diverse grade a axului arterial (mai
iecvent in ctaj ul abdominal inliarenel), fie dilatatia
rnevismald.
V.ri &ccvent. irnevr.tnclc \un 'u.lrorme! tnai
:ar saculare. Localizarca prediiectd esie inftarenali,
Jdr cele s ruale \.,pmrenal .-nr constderalc mai pe-
riculoase prin posibilitatea extinderii unei eventuale
disectii siin hnqul arterelor renale. Pdni la i07r din
\AA sunt multiple sau asociazi anetrisme ale
arlerclor iliace. Majoritatea pacientilor sunt bdrba-ti,
cu varsh depeste 55 ani, flmdtori [2], iarpeste 50./.
.u1l h penen,iI A.cne d:rte eD.demiologrce .Jg
L
-ca,/a rolul p"togcnerrc
"l lacro l,,r de ri-. con-
'.crc.idi arero\clero/ei i_ pr,rd. cerea A-A-A.
AAA sunt mai frecvent asimptomatice [3], ast-
fel incat ele sunt fie descopedte intalllplitor, lie in
conditiile unor complicalii. Cele mai de temut com-
plicalii sunt reprezentate dc ruptura AAA cu
hemoEgie masivi intraperitoneali/reiroperi
toneali. Alte complicatii posibilc sunt tromboza
acutii a aoe\'"rismu1ui. embolii din komb in arterelc
rnembrclor inferioare, fibroza pcri-anevrismala cu
comprimarea venei cave inlerioare sau a ureterului
si hidronefrozi consccutivd.
Prccizarea camcteristicilor molfologice ale
anevdsmuhri, ale localizArii. ale evcntualelor conl-
plicatii, ca si stabilirea indicatiilorde teftpie chirur-
gicali se facc cu ajutorul explodrilor paraclinice:
ecografie abdomhal:i, CT. RMN" aortografie. Ar fi
de subliniat aici acuratetea deosebite a ecografiei
abdominale, care decelcazd AA,{ in pini la 1007o
din cazuri l4l, ca si utiliiatea aofografici in cazurile
Rcvista Ronali de Uloasonograne l:l l5t 1j.1. i!9r jjr
in care s suspicioDeazi extensia ane\rismului I:
'.rrlttl ta.elor renalc s-u:.ur e-ea .- a1( Jp: .
obliteranti perifcdci. De asemenea. bilaninl preo
nera or cuprind< \r e (cnd-ed u i .oronr-o-r .t
penrru delr.ra-ea -iJi e.en J le bo co o .r'. c.
"
cirei prczcnli afecteazi grav prognosticul bolna,
vilor- In acest contcxt, ar fi de preciza! ca. darorir,
asocierii rclativ fiecventc a cardiopatiei ischemice
ii a anevrismelor arteriale. este recomandatA efec-
tuarea dc tutind a ecogmfiei abdominale cu accent
pe explorarea aortei - la pacien-tii examinali ecocar-
diografic pentru alecliuni coronarien [5].
Vom insista asupm ecografieica metoda debazd
in diagnosticul $i monitodzarea AAA. Tipic,
anev smele sunt dcscdse [7, 8] ca fiind alcdtuite
din 2 zone: una perifericd, usor ecogend, denumiti
,ii '/o1J de dlu\iLni . cu .on nut oe :an!e .r
trombi (aproape nelipsifi); o altrl zoni centrald, cu
llur.argrin :n inlrnor e\idcnridbi.a \r argrogra.
llc. E.ogrrfi...e dctcrmrna ,ndi 'nullc dirner. -n,:
diametrul antero posterior in incidcnte longitudi-
nali ii transvcrsalA, precum si diametrul transversal
in plan hansaxial l9l.
Asocierea modului Doppler-color este utild in
neconcordantele dintre dimensiuilc anevrismului
(prin ecografie in mod bidimensional si
angiogafie) $i pcntru diagnosticul dif'erenlial cu
unele structuri nevasculare retroperitonealc (gan-
glioni. rumun ). ModJl" Dooplercolorp-nerneri
deru Jlu,,ul lurb"lenr din .rrerurlr' Aqq. in
aprecierea valorii ecografiei trebuie tinui cont de
fapnrl cd acuratctea eramjndrii poate fi influentali
de eventuale erori de masurare (incidente oblice
ctc.) sau de limite thnice (rczolutia laterala a
ecogralirluil f' . adracrerele ecognlce dre dne.n.
melor cu altc localizAri, in speta iliace, nu prezinri
particularititi fati de A-AA.
Evolutia naturald a Ad{ consti in cresterc pro-
gresiva. cu potentiala aparitiei a ruptu.ii. Aceasta
este dependenti de o serie de factori []01, inhe carc
mentiondm:
- dimensiunea initiald sau, cu Si mai mare semnifi-
catie, rapotul dintre diametrul anevrismului $i aI
aorti abdominale:
prezenta cardiopatiei ischemicc concomitote cu
154 Are srn al aonel .bdoninale si al anerei ilirce cotude

senrnifi ca-tie pej orativA; anevdsm al afierei iliace comuDe drepte, aceste
rolul benefic al tratamcntul bcta blocanti modificiri lezionale su c11i[d la un pacicnt cu
- prczenta / absenla bolii arteriale ocluzive distale. rer<rr xrero\clcruri( Lleusebrt Je .e'er,r cu hiper.o-
Colduila erapeulica a ,A,M 5e \rucnrrea/, pe lesterolemie si fiind depistate ecograllc in a 8-a zi
doui mari categodi, medicala ii chirurgicala, in de 1a debutul unui inlarct miocardic acul. Toate
flmclic dc rL,.rnalo.rrcl. i0dica,ii rcd"le rnd. jo' in aceste aspecte clinice $i lezionale implicd un prog-
mod schematic: nostic scver in cazul pacientufuii B.l.
- Ca duini mediLald.
Bibliografie
modificarea lactorjlor de risc (hipercoles- I R.aunwald E. Hea.L Disease. A texlbookoiCardiovasculai
terolemie, hipertensiune, fumal); Medlcitre. Fifth Edilion. WB. Sanndes Conpa!,v.
tratament beta-blocant: lliladelphia,l99?.
- nlonitolizarc ecoglaflci 1a 6 luni (daci 2. MacswccDcy ST, Ellis
small abdonnul aotic
M. Smoknre dd
cNysn. Laicct.
gro\i'lh ratc of
1994, Sepl.
diametrul anevrismului e sub 5 crni sau la 3 luni 444(8923): 651-2.
(daca diametrul cste pcste 5 cm). l. Alke6djik (lJ, PuylaeflJB. AbdoDinalaodic anurysn as
- (:onduitd chirurgicald: an incident l finding in ibdonlml US. Br J. S[j.
1991.
- prezenta simptomelff (durcre sau semn date Oct.78 (10): 1261 3.
4 L.me T., Sad8reen T. Improled reabiiiry ofsureillance
de compresiune). aparilia unui hematom in inte-
of abdominal xonjc ue!rysm. Eu J. Vdc Etrdovasc.
riorul trombului sau un diametnrmaxim aIAAA Sug.. lr)97Icb., l3(2): 149 53.
de peste 6 cm constit'uie indicatii chirurgicale 5.IisclbergM. J., Gcraci. S J. Screcling tbr abdomiDal aor
certe; lic aneurysn duing transiloracjc cchocardiogapb: An
H*rt. J.. 1995 Jul.. Il0(l): 109-15.
- de asemenea, progrcsiunea anuali sqnnifica- 6. loulre P (sub red.) Mannel d'Ullrasonologle Genrale de
tivd a AAA (valoarea - prag in general recunos- I'Adultc. ld Mason, Pdis, 1993.
cutd este de 0,5 cm, cu varialii cupdnse intre 0.3 7. Coldlerg 8., Pcttcson H. Ultlasologaphy' ISIS Mcdicai
0,78 cm in tunclie de diversi autod) [11, l2].
r-u J . L rurg cal; consta o n re/eclta ane\ ri.m.
I BtuokeJeffrey R, Ralls P $i SonogElhy ol thc
Abdomen. l{aver Pres\. 191)5
.
l.r ir-planlarca ure prore/e din dac,or. in ca,,Ll 9. PletrmeekeN H. J.. Hdes A. w Difiirences in obsenirg
ilreresilii etajului suprarenal sau a pediculului vas vdiabdiry ofullrasound neasurernenls of the prcxnndl and
djsial abdoDinal aolta. J. Med. Screen. i998. i(2): 104'E.
cular renal este ncccsard rcimplanlarca artcrei
10. Fcldhaus R. J. CIEnB S.E.lactos i!flneNing enldgenenr
rcnale. a mezentedcii superioare sau a trunchiului nte of snall abdominal aorric ancurysm. J. Sug. Rcs
celiac. Moftalitatea operatorie ramane inca relativ 1987, Sepi 43(3): 2l l-9.
ddicata. 11. Schmjdt M H., Mitclell J. R. Sonogaphic surveilldn.e of
abdoniinal aonic de!rysn: q'!at ls the smallesr change in
Particularihli1e cazului przentat constau in
ncaslred diuctcr that rcalibly reflcts aDenrysm gowt!.
localizarea suprarenald a AAA - mai pulin Car. Assoc. Radiol. J. 1999, A!e; 50(,1): 241 6.
liecventd decet cea situati inferior emergentei I2 Tfioms P R., ShawJ. C. Acclracy oflltrdoud m screer
arterelor renale si in asocicrea unui AAA cu un ins nroFamnre fo. abdomila1 aoftic arcnrysn. J. Med.
S.reen. 1994. Jlnj l(l): l-6.

Aneurysm of the abdominal aorta and of the commotr iliac artery in a patient with an acute
myocardial infarction
Abstract
This paper deals with tle case of a 68 years old nale latient of thc Medical Clinic V of Cluj Napoca. widr tle clinical.
electrocardiosaphic ad elzlnatic record of an bferior acrne myocardial infarcrion. The abdonjml ultasonosraphic exa
mination (bidinensional ed Dopplet pedomed on the 8dr day of hospiialization revealed an aneurysn ofthc abdomin.l brta
above the energence ofthe rcnal arteries, wit| a maximun diameter of4 cn and a partialy drromboric lun]en. An dcu.ysm of
th right conrmon iliac arry, 3.6 cm, Nas also .evealed. Because of his panicular pathologic condition, no ]n\ asi!c in\ eshgahon
(angioenphy) was pelfomed on the patienl and echoeraphic and clinical nonirdng considered 1o be lhe besl solution.
Key words: aneurysm, abdominal aorta, ultrasound diagnosis.
Renta Rat a n d. Ul"ntar.srafi.
Teh orcdq.tdt?: \. hn ddtrl ChJ i\tap. t
I

R.rivr lrnn,i rir aTr.rir',r!,r';

I:ol l. t: 2 itrq li: l:

Caz clinic

Sarcini gemelari ectopici tubari, necomplicati

Obseryatii asupra unui caz diagnosticat ecografic qi rezolyat celioscopic

D. Ona, A. Butnaru, D. Mureqan, K. Orosz, Delia Moroqanu

Cli.ica Obsteblci,Ginecologic I Chj Napoca

U.M.E " Iuliu Ilaliceu!" Clnj-Napoca

Rezumat
PrezenEm cazul unui diagnostic ecogmfic Fecoce al unei sarcini gemelare cctopice necompticarc. apamtd spof,rarl in
evolutie, la o pacienta secundlgesta. Sarcina a fost rezolvata laparoscopic prin satpingecronie rctrogradd. L.nagjnlle
turegisiratc inb"operatd confima existenta simultrna a 2 embrioni in fompa dreaptn. situalie surprinsa ecografic
exceptionnl dc rar inainte de aparitia complicatiilor, pcmidnd utilizarca unor tehnici de chirurgic laparoscopica.
Cuvinte cheie: sarcind gemelara ectupicn, ecografie, chirursie taparoscopicr-

Sarcina ectopici este o entitate clinicA definiti
ca o implantarc a sarcinii in afara cavititii uterine,
cel mai ftecvent in trompe. lncidenta adevaratd este
greu de stabilit, variind de la populatie lapopulatie,
fiind in general de 3,2 - 4,3 la 1000 de avortud si
nasteri inAnglia, si 0,6 - 1,9 la 1000 de nasteri in
St AL \undnLl oc ca,,ur. dc .ar( nit ectopi.a a
crescut in ultimul timp datoriti modificarilor
suNenitc in randul faciorilor de dsc. Astfel,
consecutiv irunult ii cazurilor de boli cu tmns-
mitere sexuala, se constituie sechelele inllamatorii
locale ce duc in 157, a cazurilor la obstructiatubari
$i alterarea motilitdtii tubare. S a dernonstmt
micrcscopic existenla unor scnrne inllamatorii in
40 - 50olo din cazurile de sarcinA ectopioi [2].
t,rli,/"rea pe scarx din ce :n ce l'ldi larga d
prostaglandinelor, catecolaminelor si stinulatoa-
rele o\,.ulatiei, influenlcnzi fi ele motilitatea tubar6.
Adresa lcltrucoresf'ondcnrd:
Dr Dm Ona. Clinica Ob(erici cinecologie I.
Str. Clinicllor l'3,3400 Cluj \aNca. Romania
Aplicarca unor metode de contraccplie de tipul
"re letului repre,, inra 4. a . o cluzelor de.arciro
ectopicd. Ligatura tubaf in scop dc slerilizare, cu
iansa de repcnneabilizarc, a defeminat. de ascme-
nea! clcsterea numArului cazudlor de sarcinA
e(rufira. sa (on.orol o.tesr<re r lre.\cnlei
cazurilor de sarcind cctopici indusa de utilizarea
mctodclor de reproduiere r,r.la.d. Au rpa.Lr n..r.
multe oazud de sarcini cctopice etipice 13l. Astfel
de s.nralir { n rcpte/entd e dc a,u, rer<" . nc
srr. ini innaL t< re cu und -\tllU,erinS . .ri..ric
carc apa e c. o frec\enrd de juono . .-r- .1
ectopicd tubari bilatemli - apirand cu o frec\'enta
dc ' )5 - i .)80 Llr_ to.r.ul .azu lo- cc.rr.inr
ctopica - Si sarcina cctopici tubard multiple, ce
stLr\ inc .lonran in F,'u erceprional 14.:1. moli\
pentru care prezentim accasti observatie clirici.
Caz clinic:
Pacienta B.V, in valsti de 3,+ de ani. se
inlemeaze pentru: amenorcc, mastodinie, gretud,
ameteli, dureri in etajul abdominal inferior,
lipotimie.
156 D. ona si colab. Sarcini semeldr, ectopicd tlbdd, trccoDrpliodlli

Antecedente heredocalaterale-. ln ma a prczen-

tat ulcer duodenal operat.
Antecedente pe8onale f.ziolodice: fi\enarha la
14 ani, cicluri regulate la 25 dc zile, cu durata
menshxatiei 3 zile, cu flux nomal.
Antecede te obslel cale, sarcini=3, nasteri:],
avorturi:l (la cercre), data ultimei mensffuatii=2s
lebruarie 1999, pacienta nu practioa andconceplie.
I\toricul bolii: Boala acnrala debuteaza in
25 mafiie 1999 cand pacienta prezinu un ciclu
anomal cu menstruatie de duratd mici (1,5 zile) 9i
redusi cantitati\., cu aspectul sangelui d culoaie
brun inchis. Uliima menstrualic nonnala a tbst in
f5 februarie 1999. in data de 5 apdlie 1999 se pre-
zintd la un consult ginecologic acuzand mastodinie,
ameleli, geati, dureri in etajul abdo minal inferior
cu caractr colicativ $i de intensitate moderati-
Examenul clinic de specialitate qi cel ecografic
descoped o sarcind ectopice gemelard dreaptA in
evolutie, recomandandu-se internare de urgcnti.
Examenul clinic gene t/ la iniemarca din data
dc 6 apdlie 1999 rlevi paloare tegumentara, lesut
adipos slab reprezentat, TA-l10/70 mmHg,
puls-84 bitdi/minut. Pacienta era cchilibrati
cardio-vascular, respirator, digesliv qi rcnal.
Examenul sdnilor: macroscopic ftri modificfui,
pacienta acuzand subiectiv mastodinie. Examenul Fig. I ii 2. Sarcin:l geneltui ectopici. Sac gestdllondl paia-
uteiin cu doi embrioli.
ginecologic: abdomen suplu elastic, pafticipa la
miscirile respiratorii, Ieri puncte dureroasc diagnosticul de: rdlrtrd gemelurd ectopicd dreaptd
\po_ld .cu ld orrprre rin mon_enlul <\amin;riil.
Exdme tl cu rd/re: organe genitale cxteme de Dupa p egarirea .pcclllc;. se rnlen ine
nultipard, vagin suplu, elastic, cu col utcrin de chirurgical in data de 7 apdlic 1999, practicendu-se
multipad, orientat posterior in axul vaginului, Ihri celioscopie exploratoie qi tenpeuticA. Intraope-
leziuni periorifi ciale. raror .-a e\ idenrial o \2rcina ecropiLa drcapu colr-
Tu|'eu vtginalt col utedn de consistenti fenni, plicaia cu avort tubar Se practici salpingectomie
elaslicii cu canal cffvical inchis. Fundurile de sac dreapti retrogracli cu drenaj al recesului Douglas.
\agindle. suple. ncdurcroase. U er in dnle\er.ie- La extragcrca banspa.ietald a trompei, din lumcnul
flexie, cu vollrm u$or mfuit, cu o consistent?i mai tubar se evacucazi doi embrioni. Evolu-tia post-
moale. Latercutcdn drcpt se palpeazd o lbrmaliune operato e a fost favorabile. Pacienta a fost
tumorali de 3/2 cm, usor sensibild la palpare. Loja extematd, la doud zile, in data de 9 apdlie 1999 cu
anexiald s$nga liberd. Rccesul Douglas nu stare generalS buna, afebrilA si cu tranzit intestinal
bombeaza, dar este usor sensibil. prezent.
Et&men ecografic x'peJ tle ,a.cina qapGmdna a
7-a ectopicS, gemelard, dreaptd, in evolutie. (flg I ,2) Discutii
P baza anamnezei, a tabloului clinic $i a rezul- Numarul cazurilor de sarcind ectopicd multipli.
tatului de la examenul ecografic se stabile$te fie tubad, fie ovariand, genclare. tdple sau
 RcvistaRona.i dc Uttr.sonografie I t:1:i-li l!J9 l-<-

:13druple, publicatc in literatura anglo-saxoni este
-ai mic de 100, factorul determinant incrirninat in
:]aioritatea accstor cazuri fiind tehnioile dc
:.-nilizare in viho cu transler enbdonar Posibi-
"rerdr apdr"lie. r_ nod."Rllal. - rner ,arciti
-..iopice mullip1e, diagnosticarea ei ecogra{ici in
_ra
necomplicati Si rezoivarca ei chirujcald prin
rparoscopie, este o situalie exceptional dc rari.
Sernnele ecograficc ce permit un dia$ostic de
rrrcrn.l eclop.cr. \-nr Jitecre -i .nd'ecre r' ,e
:oroboreazA cu datele anamnesticc.
La orice femeie cu activitate g]3nitala. la care
:1inic apar manifestdrile de durcre peh'ini,
:ingerare pe cale vaginali, ameoorce si o tumori
lelero-uterini, daca ecogratic nu apare un sac
intrauterin ne gandim la o sarcini ectopica.
E\amenul ecograllc are, in aceste sitLratii, o
.rcuratele de 79 947,. fiind complerat de doztuile
FCC
'i exploar<" celto\.opicd. ln"grnea Ln-
pseudo-sac aparc in 20./. din cazurile de sarcinA
ectopica fiind determinati de decidualizarea
.ndometriali. Accasti imagine sc deosebeste dc
sacul gestational pdn faptul cA nu are contur dublu
- .ni(. esre n'crpul:- net connt dla:t nu are ecou,i
.mbrionare. Imaginea trebuie dcosebiti de cea din
sarcina opritd in evolutie, colecliile endomctdal
dir pruce:ele :.fl.mrtoii. sdnpc.e d n cd\.rateJ
ulerinA. Semnul ecogralic de certitudine pcntru o
sarcini ectopici este prezcnta in alara utcrului a
(!ourilor embionar< cu misc"r. it.lr\e )i ,cli\i:dre
cardiacS, semn carc, din pacatc, apare doar cu o
frecvenld de 5-l0o/. din cazuri. Tinand co11t de
frecvellta sarcinilor geme]arc, de una la 250 de
nd.leri. posibrlila,c" urui dlaFro\t L' precocc .igur
de sarcinii ectopici gemelari. in evolutie. ste
tubard, acestc ccouri embdonare sunr cupriase inir-
dn \rc o!111 e\lenordc.rc
.,-u.ru aLo.,l(.
Acest aspcct trebuie dii'erentiar de imaginile
maselor anexiale reprezentate de chistul luteal sau
rd-o,rlpirL\. in dr"gro.ricul e.^e-all, al scrc.r i
ectopice exista $i semnc indirecte ce sunt rcpre-
zentate de deplasarea contralaterald a utcrului Si
apadtia hemopedtoneului. Numdrul embrionilor
cuprinsi in unul sau mei multi saci detemini
d agno.lrc. de .tucind nul' pl; ( cr-tificar<c rma-
ginii unei sarcini multiple ectopicc necomplicata se
poate face pri11 explorarea celioscopici, metodA
care. in funclie de stadiul clinic, pcrrnile rczolvarea
cazului printr o tehnici conseffativd sau nu. Suot
de pref'erat tehnicile de salpingostomie. Se acordi
atenlie spodtd hemostazei din patul placentei. Pre-
zenta, intraoperator, a doi embdoni ii evidentierca,
post opcntor. a vilozitAtilor coriale impurc diag-
nosticul. Tinand cont de faptul cA o sarcin:l ectopicA
esle unnati in procent de l5 - 207. de posibilitatea
unei altc sarcini ectopice. foiosirea unci telnici de
chirurgie conservativi, pistreazd Sansele reale
viitorul[i obstetrical al femeii-
Bibliogralie
L De Chemey AH -'nctopic liegndncy", Aslen Publ. Inc..
B.ltnnorc. 19E0.
2. Bcck R. -
'Exr.auterin 'Iwln Prcg!!trcy", Zenrralbl.
Gvnahol. I 982, 10:l(24)1622 7.
:1. hrio! L, Geriss i. "An UnerFcred Triplet Hererotopic
Pregrancy aftcr Replacemelr of Two EmbrionJ' Hm
Reprod, 1993,ll(7) 1999 2001.
,1. Coldberg .rM., Majundlr R - 'Uljlareral Tubd Twi!
r.-,I. .l.Petut \t.o.. to88 .rtor-.r -2<
5. Ribic Pu.elj M., Tonazenc l - "tuskFacrlr io. Ecrotrc
lrejrnancv After ln \1tro Fertllizatiotr dd Embno-
TFnsfer', .1. Assist Reprod Ccncr, 1995. Oct t2 (9) 5.19

exceptionalA. in sarcina cctopici cu localizare 589.

Non-complicated tubal ectopic twin pregnancy

Obseryations on an echographically diagnosed and celioscopicrlly treated case
Abstract
The paper is dcaling with a prccocious sonographic diagnosis of a non-conplicated ectopic rwin prcgrancy which
occurcd sponianeouslv, in progress, in a sccundrgesl patient and was laparoscopically tr$td by means of rerogade
salpingectomv Thc inrraoperatorv images confirm the simulraneous presence of tlvo embryos in rrre right faltopian tube.
This is a sitxation that has bcen eritemcly rarely revcaled by sonography before rhe occuence ofa,y complications, rhus
cnabling ihe use of laparascopic surgcry
Key words: tubal twin prcgnancy, sonogmphy, laparoscopic sugery

R.ritu R.r16 n d. UlLrenrpalie

larhorttd tdrt::... nih.r. \.]:l clui Ntttotd
 R.ritta RanAna .]e t, nntutu,lt diie
Ual l,hr:,1999,1i9 161

Caz clinic

Chistul de uraci
C. Valeanu, Otilia Fufezan, Paraschiva Chereche!-Panla

ljrica Pedialrie III Chj-Napoca

-:\ sitatea dc Mcdicitri ti Famacie "IlLin Hatiegdu" Cluj Napoca

Rez mat
Uraca une$te in viata innnuterina donul vezicii udnare cu inelul ombilical. obliteffioa u.acai se produce in luna 4 -5
d. gestaie.
Obliterarea parliaiA sau penistenla lumenului wacai se poate manifesta p.in mai multe tipu.i de anomalii: sinusul
L'ia!al, chistul de uracn, u?ca patartd, diveficulul ulacal. Autorii descriu un caz de chist de waca h o fetifa de 14 ani cu
irfectii de tract uinar in antecedente.
Cuvinte cheie: chist de uracd, ecografie.

Anomalijle de uracd sunt rare. Diagnosticul !i al fiecdrui episod $i lr'atamentului profilactlc cu

'dalamentul adecvat al acestom se impune datoaitd
complicatiilor pe carc le pot dezvolta: infeclii de
nact urinar, ruptura in cavitatea pedtonealA, dege-
nerare maligni- Se descriu patn tipuri de anomalii
de uraci, in ordinea ftecvenlei: sinusul umcal,
chistul de ulaci, uraca patenta, diverticulul uracal.
Sinusul de urace $i uraca patcnti se pot diagnostica
clinic 1a nagtere. Diverliculul $i chistul uacal sunt
diagnosticate doar prin metode imagistice, eco-
grafie, cistografic mictionalA fi tomogmfle
computedzatS.
Prezentarea observaliei clinice
Se prezinE cazul unei fetile in valst5 de 14 ani,
cu repetate episoade de infectie de tract udnar in
antecedente, in pofida tmtamentului corespurz5tor
Ad.esa petrtn coiespondenla:
Dr Cotuel ValeaD!. Clinica Pedialrie III
str. Campeni nr 2-:1,1400 Cl!.l Napoca, Ronanla
\irrolurantoin. L,r rDtemarea in cl _ic". p"c:e-u
prezenta starc generale bunA, examen obiectiv in
limite normale. Investigaliile de laborator au
evidentriat valori normale a1e ureei (26 mg7.). crea
tininei serice (0,19 ngEa) si
clearence-ului
creatininic (80 mymi./1,73m). Examenul de urini
a fost negativ Ecografia abdominald a evidenliat
nnichr cu drnensiuni. po/irie. ecoqtrucrJru si eco-
genitate in limite normale, vezjca urinard cu perc!
netezi, de 4 Inm. Posterio. de vezica urinara Si in
stenga acesteia s-a evidenliat o fomalirme trans-
sonicd de 5,5x5 cm, cu perete de 3-4 mm, cuun sept
ccogen incomplet in interior, care comunica la
nivelul pereLelur poslerior cu \e/icx urinard rr care
pistra aceleali dimensiuni Si postmiclional (fig. l).
Cistografia mictionald a evidentiat o formatiune
para\e/icala slenga. corrunrcant; cu \e/icc unnara
(se opacifieazd cu substanta de contrast in timpul
examintuii cistogmfice) qi cu o imagine iiniara
mdiohansparentd in interior. Imaginea se menfine
prrclic con.ranra in limpul umplerii !e,,icii urirare.
160 Boali (t hn cu localizare colorica ilstrlirali rcrolcriroDcrl

iniramiclional $i postmictional (fig. 2a Si b). Scinti-

grafia cu'".Tc DTPAa evidentiat rinichj flrnctionali
.i o /un:r rlucJntdr,.. I.lingx \e,/.i u..r<.
S-a stabilit diag1losticul dediveficul vezical septat.
S-a transferet i^n Clinica dc Ulologie undc. in
tinrpul intc crltici chirurgicale s-a evidentiat un
chjst de uraci coborat datorita greutitii sale r'n
regiunea posierol alerali stanga a vezicii udnare. Au
fosi extirpafc tcsulurile patologice. Evolutia
postoperatorie a lbst favorabili, iar examinirile
imagistice clcclrlalc la trei luni postoperator (eco-
gralle, cistogral'le mictionald) au lost in linitc

Fig. I. Aspcctul ccognfic al chistultri de uraca. Scc tnca

Je ' I'i\r,l poer.tu . Fig. 2. c1\tosEtic mjctio!.], a pieniclional; b !osr-
transsolici' sept.lrr (D). rusrcrior dc vezica lrinari lvUl. F.rio 1 l .i AP r '-o.r11 , ntr' r.ri'Ii
dcrorstrcazd prezentr urul diverricd rr.avczical ldg ctue
pe.\istri si dupn golircx v.zicll.
Discutii
Persistenla iotald sau partiald a uacii este o inchis. in aceste ultime doua situalii, cliagnosticul
anomalie radi, descrisd cu o frecventi de 3 la se lbrmuleazA pc baza investig.rtiilor imagisticc.
'000000 calr i srnusu. dc ur".., .e Ecografia evidentiazd o imaginc iranssonica situata
camcterizeazi prin pcrsislen-ta comunicarii intlc pe linia ncdi"ne. Jn'efr, -,
r-e oonul .c/.i
ombilic si lumenul uracal (capdtul caudal este uri',r< .i ,.r_bil,., coltunic:nd \r
n,r cu \e/rcir
inchis) l2l. Este cel mai lrecvent tip de anomalic (LdndrJ. Ci-oerd-d n cro (\idc rie",,J ano-
ulacale (,+0 '/o), iar' diagnosticul sc lomuleazi
"A
r- i. do..r Jrc. rc(dsrd isl. Lomun !trntl cu \ericd
clinic [31. Uraca patentd se manifesti prin defect urinarA. Tolnoglalia cornputerizati evidcnliazA
complet de oblitcrare a lumenului uracal, cu cxtinderca leziunii Ii
pe.mite cvaluarea exacti a
pierdcrc de urina la nivelul ombilicului. Chistul de dce. er. 4 . . a,l(.., r co ,: in e\c./ic
fra."n_crrl
uraci reprezinta acuilularea de lluid in uraca. liri lesuludlor anormale. in tolalitalc- de la ombilic
sau cu comunicare minimi cu vezica urinare si lEti pani la vezica udnar:i. Extirparea acestor fonna-
conr| ca e ..
ombtlrcul. Direrirul. Je .r:rci tiLrni este necesarA, irffucat predispun la infectii de
comunicd cu vezica urinarA, iar capAtul cranial cste tmct urind si pot avea potenlial nalign l5l.
 ilerista Rom,inr de Ulhasonogralle t:2:159 t6l. i999 r61

Paficularitatea cazului constA in comunicarea

Bibliografie
chislului cu vezica urinad, care este rar descdsi. L Nix JT, Mervitle JG, Atbert M, Wendi DL. Coneennat
r-omLntc.rea a tost ruinimir. inl-c;t r..gilrea Patcrt Lrrachus J Urol
n. 1958,79:264 267.
r5i modifica dirrer.iun,le in arlcr e .ra,i,r de 2. Gerhan Jl. Bt.ddcr and Urachal Abro,natities: rhe
umplcre a vezicii urinare [6]_ O alte particularitate Exhophy - Epis!.dias Conplcx. tn: Ketatis pq Dehar
a lost prezenla chistului postedor de vezica unnari
AB (eds), Clinicat pedianic Urology, I[rd edition. wts
Saude6 Company, philadellhia lA. 1992,579- 6t9.
Si evidenlierea sephrlui incomplcl. Aceste elcmente l. Bliched Toli M, Nietsen OV CoDeenital talcnr Unchls
se explica pdn nrptura portiuoii craniale. dintre aDd Acquired \aariants. Acta Chir Scan 1971. lt7: 807
ch;.r c. o'nbilir'. dalori.a Jrmen,iuni or tnan ale
lornerrun.i Seor.tl idcn tficat erJ repre,/enldt de 4. Beman SM, Tolia BM, Laor E. Reid RE. Schwcuerhof

poirLnca de u rcal drnoe chisl >r dorul ve,,Lii Sn.-red:l U.m: FcmJ .oAt..r.
troto$ loEs,
-11: 17- 2l
urinarc 5. Roile PC, celhan Jp Rerraction otrte Umbilicus Duriis
\.,di8 a. aD ln r" 5 ts. o a U'..c Lt \no-dt\ n.. ric-
1993,91:1sl- 154.
6. MalaorCIl, KliewerMA. Henzbers BS. f]rirarv Bladde.
D \e, ,-.- Soo.,,phi. D..,,,o. s . rd tn;rpi \(
lilfalls. J Ulrrasoud Mcd 1996. t6r t89 r94

Urachus cyst
Abstracf
The urachus connecrs the apex ofrhe uriou' bladderlo the
umbflical ring. In the 4r,-5,, nonth ofgestation rhe urachus
is obiiterated Pariar oblirration or the persi;nce ofthe
sinus' urachal cvst, patent urachus, urach; divericulum
umchal lun;;at ;;ori i,., r"*"tfr"" or -o-uri"", **mr
The auihors present a cas oruracrrar cviiin t+
rcc. u-ent , rinar] tracl inlecrions. vean ord girl with
Key words: urachal cyst, ulrrasonography.

R.rttq konatu tu U*^. asrafu

f,.hn mlr,tu :, nrtutu:.r! Ch, ,
^,1,,
 Reratu R. ir.i tk L nfto"L::tutit
,h] I ra 1qq9 16Jl/jj

Quiz

Proces inlocuitor de spa{iu hepatic

Titus Suteu
Clinica Medicali III
UniveNltalea de Medicira !i fdmacie "Inllu Hatieganu" Cld-Naloca

Date clinice: bolnavi in virsti de 32 anr. cu gama globuline :

24,17.,
repetatc acuze de tip dispeptic biliar, se prezinfi markerii vimli = negativi.
pentru un contlol ecograrlc de rutini, cu diagno Eraminiri ecografice: Fig. l-5
sticul de trimitere: "dischinczie biliard". La
exa..nenul ecografic fEcut ambuialor se evidentiaza,
in segmentele VII Sl VIII hepatice, cu extindere
catre scgmentrl Y o lbmatiune focala, rotundi.
bine delimitata, cu ecostructurl deomogenS, hipo
ecogen6, cu dimensiunile de aproximativ l0 cm
diameffu, care are efect de masi, dis]ocuind vasele
din 1u'. hra sa lc inrrrleze Penru dcccte mori\e
este intematl in clinicA. in vederea elucidarii
diagnosticului.
Examen obiectiv la internare: nonnal pe toate
apa.atcle qi sistemele.
Examiniri d lahontor:
:
VSH 22-44 mm/h.
fosfataza alcalini = 329,6 U/],
colinestenza sericd: 10504 U/1,
gama cT: 175 U/1, Fig. 1, Seciue transvenalt prin ticat.
eleclroforeza proteinelor:
albumine : 43,47., La examinarca Doppler, precum si la
alfal globuline = 3,27,- reconstructia tridimensionala, se constatd o bogatd
:
alfa2 globuline 1 2.97., vascularizatie a tbrmatiunii descrise anterior.
beta globulioe: 16,4%, Vd rugdm precizati diagnosticul (diagnosticele)
dumncavostri. Toli cei carc vor da un diagnostic
corect vor fi
mentionati in numtuul viitor al
Adresa penh! corespondenti:
Dr Titus Suieu. Departamentul dr UllrasoDografie
Clinica Medical, I1l, st. Croiiorilor m l 9-2 I .
3400 CltriNapoca
164 Proccs jnlocuilor de sFliu hepalic

Fig. 2. Eraninarc Power Doppler. Fig. 4. Rcprezentare tridimenslonali . ariel tdld.uice

Fig. 3. Eranlnare Dopplerptrlsit ! zoneiratologioe Fig. 5. Rcprezeniaie kidnensi{rrdli a vdsculariTatiei zonci

Rlr;ltu Ro,ti,a l? L lh^. .gt tJ;t

llh,o,rdrLiut!:t T)i nt r t I Cha i\ilp.tu

Rdspuns
"Formula{i diagnosticul ecografic corect"
(Relista Romeni de Ultrasonogralie 1:1:67, 1999)
Zeno Sparchez
Clinlca Medicati III
Univcrsitatea de Medicind si FannAcic ' Iuli!
l. Abccs hepatic
2. a) Hemangiom hepatic, nodul solitar necrctic,
pseudotumofi inllamatorie
b) Scintigmfia hepaticd cu hematii marcate.
tomografia computerizatd cu substantd de contrast
cu acuratele diagnosticd asemandtoare.
Observatii: Initial in disculic a inrrar caposibila
etiologie abccsul hepatic pentru accsta pledand
contextul clinic evocator, lipsa vizualizirii la
expiorarea anterioarA (cdteriu orientativ)_ AspectuI
ecografic (leziune focale hepatici sitLrati in
segmentele VIII-I . bine delimitatd. fhrd efect de
masi) nu cm caractedstic penfu un abces hepatic,
-!!.llElr]
Fig. l.
Rerntu Rou.iti a? tl!t?s. o.ltatie
lhl Lm ) 1999 16l l6t
Hatieganu, Cbj Napocd
intrand cel mult in discutie un abces in laza de
rezolutie. Deoarece se avca in vedere efectuarea
unui drenaj percutan al abcesului se impunea
excluderea unui hemangiom hepatic penrru acesta
pledend aspectul si localizarea lcziunii. S-a efecluar
o scintigrafie hcpatici cu hematii marcate cu 99Tc
carc prin lipsa acumultuii radiorasotului in zona
procesului inlocuitor de spatiu a infimat un
hemangiom hepatic (Fig-l). Contolul ecografic
elccruat a .l lruri a releval sc"derea in dimen.ir.ni a
leziunii focale hepatice cu un aspect hiperccogen
in zona centrah - cicatrice (fig.2), certificand astfel
originea inflamator - necrotica a leziunii.
Fig. 2.
R.\,i!u R.nAaa tle Ulttuen.sraJie
lehn.rcdartdre: s.. ltkkm \r:1 Cluj-Napa.d
 Instrucliuni pentru autori
1. Drepturile de publicare. Trimiterca spre
publicarc in RRU a unci lucrari stiintifice implici,
din pefiea autorilot f'aptul cA unnitoarele asertiuni
sunt adeviGte:
- luclarea estc originalat
lucriLrea nu a mai fost publicati in alti reviste
sau cafte (fac exceptie lucrdrile carc au lbst
publicate ca $i rezumate sau ca si pAlti ale utui
curs sau tezi de doctorat/mastcrat);
- lucrarca nu a fost himisi si nu este luatd in
consideratie peniru publicare in alti parte;
- publicarea luc*rij cste aprcbatd dc cdtre toti
coautorii precum $i de citre outo titile
responsabile ale institutiilor in care s_a
dcsf:$uat activitatea dc cercetare:
Pdn trimiterea spre publicare a unej lucfiri la
RRU. toti autorii acesteia sunt de acord. in mod
implicit, asupra liptnlui ca. in cazul acceptuluj de
publicare a lucrarii. cedeazi cdtrc RRU si Edin[a
Medicald "Iuliu Halicganu', toare dreptudle de
publicare (copyright). Translerul acestol drep[rd
devine efccti\', fu mod automat !i firi complctarea
altor documente, in momentul in care - si LlacA _
allicolul csle acceptat spre publicale. Accste
drepturi cuprird reproducerea $i disrribuirea
exclusivd Si nelimitata a articohlui in ol:ice fbrmd
(scrisa, electtonica sau alta), prccum si {]reptul de
traducere pentru ioate tarile si in toate limbile.
Auto.ii garalrteazi cA nanuscrisul, intcglal sau in
parte. nu va fi publicat in alli partc, in odce alta
1imbn, {irn acceptul scris al dctinatorujui
drepturilor de publicare (RRU).
Pentru publica.ea alticolului este necesara
remitcrea unei declaratii semnaE de cdtre toti auto
rii pdn cale aceqtia se arara de acofi] cu continutul
lucririi.
Fiecare prim-autor va prirni 10 extrase gratuite
ale lucririi. Exhase suplimenhre pot fi comandate
la redactie.
Respantubilitatea pefitru co tinur niintilic si
atiginalitutea luc|.drii rei e h intregine autotibt:
RRU ,t,a'unaaau^i n;t o tu,tvnJip ,,t ,r .,t
Pcnrru in.L.r ered d(,pcliu nJbl.cil"r in p.gr
nile revistei se va lua legitura cu redactia_
2. Pregitirea manuscriselor.
ln RRU sunt publicare:
-articole originale, de celcetare clinicd sau
fLrndamentalAi
-cazud clinice sau note tehnice;
-sinteze din literatud:
-articole educative sub fbrm:i de referate plivind
standaldizarea, eseuri imagistice, tutodale etc;
-scrisori citrc editor:
-rccenzii de cird si articole de specialilatei
-matqiale inlonnarivc ale SRUMB:
-anunluri privind evenimcnte profcsionalc;
-alte materialc, 1a aprecierea comitetului
editorial.
Lucrfile remise spre publicare vor fi rcdactate
pe,oli Lle hdflie lonnal 44. te\nrl ra ll .cnr cu
canctere Tirnes Nerv Roman, dimensiunea de 12
puncte. liniile de text fiind spatiate la un rand si
jumdtate in cadrul paragralelor in text. autorii vor
irlorlucc d rcr,icete rornr-e.ri. Vart,rrle p"gini
lor vor fi de 2 cm sus, la dreapta qi jos si 3 cm la
.reng,. Pagrnrle \or ti runtcrotrte con\ecLr\.
i-cep 10 iL p"gind dc ritl". le\ ul ,. : tnrroJ. c pc
o singuri fati a paginii.
Manuscrisele vor avea nraxinum E pegini de
text pentru anicolele odginale,4 pagini de text
pentru cazurile clinice finotele tchnice,2 pagini de
texl pentru scrisorile citre editori
fio pagina de text
pentru recenzii de certi sau afticolc. pentru
publicarea de sinteze din literaturi.
a icole educa
live si anuntLrd privind evenimente profesionale se
va lua legatura cu comitetnl de redactie inainte de
pregdtirea !i remiterea materialului.
Figudle si tabel,-lc vor fi gtupatc intr-o seotiune
separatd a manusclisului. Figudle ti tabelele vor fi
ll Instructiuni pcrnl autori
numerotate colsccutil'. cu cilie arabe, in ordinea
aparilici lor in text. Fiecare figufi va avea o legen-
di explicativii. Lcgcndele figurilor se vor redacta
cxplicit, pe pagina sepalali, cu titlul "Legenda
figurilor". Fiecarc tabel va avea un titlu. Autotij nu
\ or ,n.orpora 1.l rrdn. \( ri\ figurilc c, Jbele e ci \ or
indica pozilia in care dorcsc sd tie inserate acestea
pintr-un aliniat care va contine textul:
(loc pentru figura nr. .....) sau
(]oc penbu tabclul nr. .....)
Rcda...a '-r re/in j dreptul dc a moo l-ir pou i-
tia figurilor in text in f'unclie dc necesitdtile
cditoriale.
Nu vor fi acceptate spre publicarc decat figurile
(grafice, diagramc, imagini ecografice, cxploreri
imagistice corelative, pacienli, picse aoatomopato-
logice. microscopic, etc) de lbate bunl calitate.
l-iccdre rmdgine ol,,fralr.a \d d\ed .tr'crrDliurxl.
pe verso, cu crcion, numdrul figuii, numele
primului autor fi primele patru cuvinte ale titlului
iucrtuii prcculn si o sageata care sa indicc partea de
sus a figurii. DacA autorii adauga sage-li, cilre sau
litere pe figuri, este necesar ca aspectLrl acestora si
aiba calitatc prcfesionali. in mod allemaliv, se
poate indica arnplasarea simbolurilor pe o coald
transparenta suprapusd pe imagine, ldsind insertia
acestom in seama editudi. llustratiile color pot fi
publicatc in conditii optime. dar, datoritd cheltu'
ielilor mari dc produclie, autorii vor tebui si
.ufo_re rnre!ral (o.lurilc .uplinrenla-e. re.necri\
echivatentul a l00S penhx o pagini color/nuDir de
revistS.
Toate tigurile vor avea numele pacientului
na\car. iur pc indginilc lorogrJlice jrle [e er pac.-
entilor se va amplasa o banda neagra ransve$ali
peste ochi, penfu a impicdica recunoasterea.
in cazul in care se doreste reproducerea uror
imagini publicate anterior, este n.cesar a anexa
permisiunea scris?i a autorului qi editurii in care s-a
ficut publicarea anterioard. in manuscds se va
indica in mod explicit faptul cii esle vorba despre o
reproducerc qi sc va menliona sursa,
Tabclcle !i gralicele vor fi alcetuite astlel incat
conlinutul lor si poatd fi inteles fira a se face refe-
rire la text. Datele din tabele nu se vor repela in
ligui sau tcxl.
Vor fi tblosite doar unititi dc misuri ale
sistemului intemalional de unitai. abreviate in
modul standard. Abrevierile ulilizate in text vor 1i
e\llic larc l- pr r b opafltre in rclu nal 'i nc" o
datd la prima apai-tie ir 1ext.
Penru lo"le lJcriri e crr c:rraiteI pro'pcctit s ,Lr
expcdmental cere irnplici subiecli umani va fi
specificat acordul comisiej de eticA medicald a
institutiei in care s-a deslisuial lucrarca.
Lucririle remisc spre publicare in RRU vor ll
redactate in limba ron nii.
3. Strucfura manuscriselor.
Pagins de titlu (paqlni scparata) cupinde: tiilul
lucririi, numele complet al tuturor autorilor,
dcpartameDtul si instilulia ( iile) unde s-a ef'ectual
lucrerea, cod postal, oras. jude!, numiir de tclclon
sal/qi fax sau/fiadresi de e-mail pentru contactarea
primului autor, adresa poEtali oompleii pentru
corcspondenti ti solicirarea de cxtrasc.
Rezumqtal ptecede textul arlicolului si va fl
redactat pc paginA scparati.
Pentru articolele originalc. lezLrmatul nu va
depi.r 200 dc cu\itte. fiind -r-uclu dr ir uFnJ-
toarcle diviziunir 1) obiectiv; 2) maledal qi metodA;
3) rezultate; 4) concluzii.
Pentru sintezele din literat'urd si arlicolele
educative, rezumalclc nu vor depafi, de asemenea,
200 de cuvinte.
Prczentirile de cazlri vol ti insotile dc un
rezumal de maximum 100 de cuvinte. in care sa fie
cvidenliat: l) motivul prezentiirii; 2) ce estc pafii
cular sau luic la cazul prezenlat; J) locul aspectelor
prczcntat in domeniul cunoitinlelor desprc boala
in c"uza s ilrplicati.lc ore
"cpcclelorconsla
Pcntu fiecare lucrare vor fi selectate 3 - 5 ct-
rirrte .*eie din lndex Medicus. care vor fi inserate
imediat dupA reznmat.
Penlrl, ficcdrc hrcrdrc red-cta,,1 in ,imb, romrn
'
\ a fi ar(\rrJ .. rrdilr, e/ ea in linba ekglea d rczu-
matulu1 A.j.lotii poarta integral responsabilitatea
corectitudinii ecestei traduceri- De ascmenea.
lucrArile redactale intr-o limbi stra:ind vor avea
anexat un rezumat in limba (nnana.
Nolele de suhsol care pdvesc titlul vor fi
 Rcvista Ronana de Ulrrasonografic t:2. I999 lll
indicate pdlrtFun astedsc. Norele subsol care se
r1e 4. Trimitcre:r manuscri\elor pent ru puhlicarc
referi la tcxtul lucrarii vor fi numerorare Vuru.ci.cte vor fi c\p(dile p/1, ,,... i in .-ei
consccutiv pe mislra aparitiei in text. (l) eremplare listatc (atat textul cel fi figurile,
I
troducereq va defini subiectul lucrarii in ilustratiile ti tabelcle), insotite de o discheri de
cateva propozitii si va prczenta succint sradiul 3.5" pe carc va fi copiat manuscrisul. Manuscrisul
cunoitinlelor actuale in domeniu. va fi salvat pe discbela in doui fonnatc:
Secthtnea de fialerisl $i fietodi \ta descic clat - Word '97 sau versiune antcrioari si
si concis echipamenlul si htul de pacienti studiati, rich tcxt fonnar (110
precum si metodologia utilizatA. Se recomandi Inmisua in carc ste posibil, editura prel.eri si
precizarea tipului Si performanlelor aparatului de prirn(rsc". imxgr- lc n,oF-iJr cle..rroni.. ln.(erl
ecografie utilizat_ Se va descrie clar metodologia
Si scop, imaginile vor fi salvate in lbmat TIFF sau
dc dnalizi stalisticd folositi. BMP
Secliunes de rcaultote va prezcnta concis datele Manuscrisul impreuna
obtinute, prefcrabil snb lonn6 dc grafice si tabele.
cu discheta vor fi
expediate pc adresa: Prof_ Dr. Radu Badca.
Clifjc,
Sectiunea ile iliscutii |a prezenta inte4rretarea Medicald III. l)eparlamentul de Ultasonografic,
rcz.uhatelor proprii ill lumina date]or rclevante din nr (-roirorilo nr tq-2t J40, Cluj_\.rDoc,r. juo
literat1lla- ( t-J. \l men u ed
co cluziile fentrr Rc\i,,a RoTa.r; de
studiului vor fi fomulate cu clad Ultrasonografie".
tate la sfhrsitul luc1irii.
Materialelc relnise pentru publicarc ru se
Bibliogtafia \a cvprindjc doar lucrdri care: inapoiaza auiorilot indii'ereni daca suni acccprare
sunt citate i1 texl si penltu publicare sau nu.
_-". lo\t
publicnt.
puhricd e sau .Lrr a(ceptle \pre Valtu.r,,i- tn ,:)/itA ctpct/oni.j RRt rnc]l:r_
. <r,,aernire eJ de tnnr u...ricJ e,ect,otrir( -n
Comunicdrile personale vor fi mentionaie cd vcderea publicdrii. pentru alcituirca unui rnanu-
atarc doar in text. Refcrintele bibliogmfice vor fi scris electrcnic, sugerdm rcspectarea umdtoarelor
numcrotatc in ordinea aparitiei lor ill text si vor fi
'r\uri in o-dine nrnefic". firlu,ile rcr,re,o-rnedi .!of ll -f,aatc in.rrucliunile penrru -. rot,.
cale vor fi abreviate in confonnitate cu lndcx pfczentate mai sus:
MedicLrs.
textul va fi fomarat pentru sistemul de operare
Stilul aplicat refeinrclor bibliograficc ia lisrare
Windows 95;
esle unn:itorul (exemplc):
-textul va fi rcmis in doud versiuni:
-i[ fomatul staDdard al prccesoru]ui de text
LPeppercom PD, Reznek RH State_of the_arl (\ord o- s.ru .omate compal.brlJJ >l
CT and MRI of the Adrenal Gland, Eur Radiol..
-,82) -intr-un format general recunoscut, de tipul
loo-, x.1o
rtf (rich texl lb1mat).
ru .e r or rn.lude r,,mtal.]ri \necial( 1lc
2. Clul-,nschi uL. 5pure" r, Chid pf"ctic dc -lontc arca te\tului .e ra,edJce la r:-tmuml
n"gi||ir:
ecogr.Ile abdonrn, t-. , d. .l.on. ii,n,,o,.".
1999
- textui se introduce continuu, lolosind
<Enter> pentru a separa paragrafcle;
c) Capital tu .ufte;
3. Brooks M The Li\.er. in: Goldberg BB,
- .ndenrarc" re\'ulu. \e -ealizerze .u
tabulatorul si nu cu bara de spatiu;
Pettersson H Uhresonograph\.. Thc Nicer ycar - se utilizeazd paginarea automati a
Book 1996, The Nicer Institutc. Isis Medical p,occqorulLi de err .i nu pddirare,r
Media, Oslo. I996. 55 - 82
trranualdt
 lnstructiui lrenlru autori
-
cuvintele de subliniat se marcheaza ca
aldine (italic).
{oate tabclele se ascaza la sfarsitul fisierului
(dupi bibliogralle), insoiite de titlu;
-dupi tabcle se va insera legenda figurilor.
lnaginile pol fi tdmise pe cale electronici dupa
confirmarea de citre rcdactie a acceptului de
publicare.
Pcnftu inaginile digitalc, autorii srmt rugali sa
respecte umitoarele instrucliuni:
- c/olI J oc .car-r(: - dcsenel( necisild s(Jnc
re cu rezolutia de ninimum 800 dpi. Imaginile care
contin detelii foarte fine nccesite scanare cu rezolu-
1ia 1000 dpi. lmaginlle in nuante de gri necesiti
rezolulie mai mare de 300 dpi.
- imagrnile si r'u.rrar'.le ror'l rerrr'e in
formatul qi pozitionarea dorild pentru publicare.
fhra a lisa margtui inutile.
- o.ndlele ircginilor lisre elc cJ rragini \or
avea fbrmatul TIFF sau BMP
arhive: in cazlrl in cal estc necesarl arhivarea
imaginilor, se va utiliza unul din fomlatele: ZIP sau
&R.
nedii de stocare: daci este nccesarar remiterea
- Adresa de contact a redactiei: Prqi Dr' Radu
unei cantititi mari de informalie, pot fi utilizate
dischete de 3.5" sau CD-uri.
-darr se renrre cirnulrdn 'c\t s. mrgi i.
imaginlle vor fi stocate in 1nod separat, in format
adecvat (nu se salvcaza imagini sub fbrmt de
bitmap in documente Word !)
-se \.or iemite doar imagfuile necesare pentru
lucmrca curent5, avand grija sd exisic
corespondellld intre numele imaginii si conlinutul
textului.
- pe etichcta dischetei sau a CD-ulu1 sc vor
inscrie urmitoarcle informatii:
- numele fi$ierelot cu cxtensie;
- numelc pdmului autor;
titlul revistei:
- sistemul de operare utilizat (DOS,
Windows);
- programul de compresiunc;
- programul de ilustrare, cu numirul de
Lucfirilc i11 lbrmet electronic pot fi remise la
ad e'r: rnr(arrrn .luj.ro. 5ru e.'uicd'nmJi .Llnlcl ro
Este lbaric impoftant a remile RRU aret
versiunea tipari cat si versiu ea electronjca a
llrcrdrii. Dacd cele doud versiuri nu coincid,
rer'iu re,: tifnrira \r ll ron.ide-.Li Jrepl \er'rLnJ
firala.
Noia: RRU nu isi asuml nici o responsabilitate
in lcgdtura cu pierderea sau detedonrca ti$ierclor
remise prin Intemel. datoriti unor dislunctionalitdli
alc retelei tclefonice, scfferelor. fumizorilor de
servicii Intemet elc.
Sumari
- nimrleli lr<i cop role n'antl'c r..rlui 'll-e
copii ale iluskatiilor
- lrimrlcti r"lendlJr si .ub.o-llx (lcclro_lcd
(pe discheri)
- lormatali intreg textul la 1,5 randuri
anexati la incePut un rezumat
- includeli adresa Dvs. completi pertlu
corespondenld
jncludcti declaratia LltLlror autorilor de acord
cu continuhrl lucrdrii
Badea. Clinica Mcdicald lll, Departanenml de
Ulirasonografie, str. Croitorilor nr. 19 21, 3'100
Cluj-N apoca. jud. Cluj, tel. (064) - 132525, int.20
RRU se distribuie gratuit melnbdlor SRUMts,
precum Si Prin abonamente.
Reclami
Peniru contractarea spaiului publicitar contac-
tati fiIma S.C.TRIMERA S.R.L. in Cluj-Nepoca,
str Scortarilor ff3 ap.2, tel./f&.( 064 432166.
Abonamente
Pentru abonamente va rugdm luati legitura cu
Dr Romeo Chira. Cllinica Medicald I, str Clinicilor
nr. 3-5, 3400 Clui-Napoca, Romenia, tel: 192415
sau lq.2--l inr. I-2, t'nril. ichirara"r-l'rlui ro