ASEZAMANTUL CULTURAL

ION C. BRATIANU

82 1
DATE SI FAPTE NOI
DE

EMIL VIRTOSU

CARTEA ROMNEASCA", BUCLIREVI

1932

www.digibuc.ro
 A$EZAMANTUL CULTURAL
ION C. BRATIANU

XVII

1 82 1
DATE 51 FAPTE NOI
DE

EMIL VIRTOSU

.CARTEA ROMNEASCA", BUCUREgl

1932
48.797

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE
Veniti, dar, Zn numele
Domnutui, sti ne Inviem
neamul qi sii ne tntoemim
patria !" 1.
MUNICIPIULUI
Cu mult inainte c ac Dun Area spre a po-
Lou i pedepsi rscoala 19io adimirescu si a eteristilor,
tara" incepe s'a se imprstie, biciuit de team5. Ii p-
rseau toti csaminurile, la voia IntimplArii, goniti de jafurile
impilrile arnAutilor si ale pandurilor, chiar daed la in-
ceput Ii primiser cu sufletul i bratele deschise, sau poate
tocmai de aceea. 2 Boeri mari sau simpli cinovnici, avuti
mai putin avuti, porneau buluc in pribegie, pe drumuri de
munte, spre pknintul chesaro-crgiesc al Ardealului i Bana-
tului. 3
Dar fiorul de groaz" care preceda intrarea Turcilor in
Bucuresti, la 15 Mai 1821, rscoli i rbdarea celor mai
incercati, mai putin speriosi. De aceea, and ultimele deta-
samente de panduri Ofseau Cotrocenii, luind cu ele ndej-
dile de mai bine ale prostimei", in Bucurestii primvra-
teci, dar ingroziti, rsmineau numai citiva oameni cu r5spun-
dere i pricepere, cAlAuziti de marele vornic Mihalache Manul.
Acestia aveau s6 ocirmuiasc, supt oblduirea caimacamului
1 Manifest anonim din 20 Iunie 1822. Cf. Nr. XLII, p. 165.
2 Intre cei dintli pleca i banul Grigorie BrIncoveanu. Cf. Nr. XIII, p.
59-61.
3 Chiar Tudor Vladimirescu poruncete, la inceputul lui Apriie, ca satele
<le pe marginea DunArii sA" se tragA InAuntru, cale de o zi. (Cf. Virtosu (Emil),
Tudor Vladimirescu, p. 115, 118).

III

www.digibuc.ro
 EMIL 1 IRTOBCT

C. Negri, destule zile, tam risipM i multa lume necjitA,

srAcit i bintuit de Turci. ' Cei ce piser dincolo de
pajura fruntariei duceau cu ei ndejdile i increderea
la ale crei nevoi i dorinti puteau de acum inainte s se
gindeasc in linite, nestinjeniti nici de rebeliti', nici de
eterkti, dar, mai ales, nesupArati i neterorizati de prezenta
otirilor turceti. Duceau aa dar cu ei, ca pe un palla-
dium virtual, libertatea intregii pri. i in numele acestei
libertAti vor pl5nui mai tirziu prefaceri fundamentale, pentru
a intemeia o mai bun intocmire patriei, care singur rgm-
sese locului, pustie, cu fruntea plecat in trina cailor co-
tropitori, cu necazurile i ssdrkia de totdeauna.
B6jenarii din Oltenia au apucat spre dou'd zri. Mehedin-
tenii, mai ales, au trecut in Banat, la Lugoj, in satele din
jur i in tot cuprinsul judetului Severin. Sint indeosebi ne-
gustorai, mult lume nevoia0, multi foti rebeliti". 2
Boerimea ins, i in primul rind cea craioveanA, incape
la Sibiiu, in preajma creditelor de totdeauna, acordate cu
larghet de Casa Hagi Pop. In fruntea acestei boerimi ps-
torea episcopul Galaction al Rimnicului. 3
Dar boerii munteni, Mima i gindul viu al trii, pornesc
in alt parte, spre Braov, pe vechile drumuri de negot de
pe Valea Prahovei, bintuite cumplit acum de pandurii rAz-
letiti i de arvatii" jefuitori. 4
Cetate a fstrktilor valahe, Braovul cunotea de vea-
curi popasurile lungi, obosite i triste, ale atitor alti fugari
din vremi, domni, arhierei, boieri i negustori, nApustiti din

1 Lista boerilor rina0 In Bucure0i la Virtosu (Emil), Tudor Vladimirescu

p. 151 ; Cf. 0 Urechia (V. A.), Istoria Romfnilor, XIII, p. 137 sqq.
2 Cf. BoroS (loan), Rtiscoala lui Tudor Vladimirescu i refugialii fri judeful
Cara5-Severin In Transilvania", Sibiiu, 1921 (LII), Nr. 5, p. 359-377. Se
dau I liste amAnuntite de toti bAjenarii.
3 Lista boerior sibieni la Bulat (T. G.), Mrturii din timpul revolufiei lui
Tudor Vladimirescu In Revista Istorica", 1926 (XII), No. 7-9, p. 199-203 ;
cf. 0 Popescu (Mihail), Contribuliuni documentare la istoria revolutiei din .r82r
In Revista Arhivelor", Bucuregi, 1927, p. 219.
4 Cf. Ureche (Nestor), Drumul Brapvului, Bucure0i, 1913, passim.

IV

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE

tara unde incepea, poate, alta domnie, poate prpd turcesc,

poate cium.. De ast dat6, rzmerita aducea. in chervane
imbulzite si plMe ochiu, aproape toat protipendada Prii
Rominesti. Multi din acesti boeri cu brbi mai btuser,
poate, la inceputul aceluias veac, aceleasi drumuri de bkjenie,
cutind si atunci azilul si mintuirea ctre care nmiau acum. 1
Pe strzile de umbr si taifas ale Brasovului se rspindeste
un val de bucurie inecat in tristet and, veniti pe dru-
muri si cu mijloace diferite, se regsesc si se imbatiseaz,
evghenisti, boerinasi, functionari si negutAtori, stpinii tra-
fasi cu clientii modesti si umili, toti ocrotiti de pulpana
arhierease a mitropolitului Dionisie Lupu 2 si a celor doi
episcopi, Ilarion al Argesului si Gherasim al Buzkilui. 3 Iar
pentru boerii divaniti e o mingiere si un sprijin faptul a
regsesc aici pe vduva si copiii rposatului lor fost domn,
Alexandra Sutu, fugiti mai demult din Bucuresti, in haine
trnesti. 4 Iat dar cum, pe nesimtite, Ardealul se umple
cu Valahi, 'Mat contemporanii socotesc di slut cel putin
17.000 suflete adiipostite in Lugoj, Sibiu, Brasov si toate
satele dealungul frontierei. 5 Indeosebi Brasovul ajunge

1 Pentru rolul politic al Brasovului, Mainte 51 dupA 1821, cf. Iorga (N.),
Studii 0 documente, X, p. 229-250; ibidem, XI, p. 190-204; idem, Harmer-
zaki, X, p. LXVI-LXXIV; Cf. si Iorga (N.), Opinions pernicieuses d'un mau-
vais patriote. (Articles de critique et d'histoire, publis dans l'Indpendance
Roumaine). Bucarest, 1904, p. 61-168 : Partis politiques en Roumanie au
XIX-e sikle. A propos des mmoires du Logothete N. Soutzo. Cf. si Xenopol
(A. D.), Is'oria partidelor politice In Rominia, Bucuresti, 1910, passim. Cf.
si Muresianu (A. A.)., .tiri noud despre refugiaiii munteni la Brapv In se-
colul al z8-lea i in reismerita dela 1821 in Tara Birsei", Brasov, 1930 (II),
No. 1, p. 13-15.
2 Mitropolitul Dionisie aducea cu el, In Brasov, odoarele si documentele
Mitropollei, pe care le dA, cu inventar, In pAstrarea PrimArlei Brasov (Acade-
mia RominA, ms. 1660, f. 98-102; ibid., rns. 1063, f. 354, 360).
3 Lista boerilor acivati la Brasov e datA In Virtosu (Emil), Tudor Vladi-
mirescu, p. 149-151; cf., mai departe, nota dela p. 141. Cf. la Academia
RomMA, ms. 1063, f. 380 si Bis. Ort. Rom., XVII, (1893), p. 402-405.
4 Cf. Soutzo (Nicolas), Mmoires... Vienne, 1899, p. 40-41; cf. si Popescu
(M.), Contribuguni, p. 194.
5 Cf. Bulat (T. G.), Marturii, p. 199-203.

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSIT

inteatita cetate valah, incit contele Gyulai Lajos d ca

sigur cifra de 12.000 suflete. '
Adpostiti asa dar cei mai multi si mai importanti in
Brasov, boerii, dup primele clipe de efuziune si nedume-
rire, revin la vechile raporturi dintre ei, asa cum le prac-
ticaser in tam in care-si lsaser aproape toate averile, dar
foarte putine deprinderi. i astfel, treptat, treptat, cercurile
sociale inguste de altdatil se refac. La restabilirea acestei
atmosfere nu putin va fi contribuit si familia rposatului
domn, care intelegea s mentin si s cultive ierarhia si
protocolul in relatiile de aici cu marii boeri, plecatele lor
slugi domnesti de alt"dat. S nu uitrn ea' tinerele vlstare
de domn, In afar de studiile destul de limitate, se preo-
cupau numai de distractii, plimbri, vizite si, In special,
viatori.2 Frecventeaz6 deasemeni reprezentatiile de oper
italiang, date de o trup pe care la inceput soarta o svir-
lise In Bucuresti, tocmai in clipele turburi ale apostasiei".
Neavind nici mcar rgazul de a-si aierisi costumele din
geamantane, trupa trecuse fugar muntii si debuta la Brasov,
aplaudat, bisat si gratulat de aceiasi nobili spectatori
pentru a cAror delectare se grbise s vin In Tara Romi-
neasc. Cuvioas perseverare si atentie a destinului l Cci
bstinasii Brasovului n'au prea gustat aceste spectacole,
tinind s nu se amestece cu Valahii, care constituiau, astfel,
un fel de colonie aparte, foarte numeroas.
Dar mijloacele fugarilor sint mrginite, inainte viitorul
nu-si deseneaz conturul, si deaceea prezenta boerilor la
spectacole devine din ce in ce mai rar, pin chid trupa e
silit s plece. 3 Vremea desftrii trecuse. Incepea ispsirea !
Era foarte natural si foarte explicabil ca localnicii s nu

1 Cum lsi pelreceau timpul boierii refugiali la Brasov In urma revolufiei

lui Tudor Vladimirescu? [de] I. P. V. In Drumul nou", Cluj, 1931 (I), Nr.
126 din 17 Octomvrie.
2 Cf. Soutzo (N.), Mmoires, p. 40-41.
3 Cf. Soutzo (N.), Mmoires, p. 44-45; cf. i Cum tsi petreceau limpid
boierii refugiati la Brasov In Drumul nou", Cluj, 1931 (I), Nr. 126 din 17
Octomvrie.

VI

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE

se amestece prea mult intre acesti strgini, sg nu-i priveascg

deloc favorabil si nici mgcar cu ochii prietenosi ai intele-
genii. Continua paradare si petrecere a boerilor valahi, mai
ales a celor din jurul familiei rgposatului domn, aducea, in
tihna cettii burgheze, crescut si trgit dupg tipicul chesaro-
crgiesc, luxul, fastul si disputa zgomotoas a Orientului.
Ochiul invidiei privea superior toat aceast frgmintare. Iar
in cercul boerilor valabi se simt bine doar nobilii ardeleni, un-
guri mai ales, bucurosi de o societate distinsg, care sg le
umple monotonia existentei. 1 Ceilalti, insg, nu admit ame-
stecul acestor strgini in ritmul traiului lor si nu pricep cum
oameni in suferint nu-si pgrgsesc, cel putin acum, tabietu-
rile, petrecerile si trufia. De aceia, in pling stradg, rsung
apostrofa durg, zvirlit ostentativ si nemilos : Ce cauti aici?
Du-te in tara ta !" 2
i totusi, boerii cu giubele, cu brbi si cu islicuri, fan-
tome demodate ale unui Orient ciudat, au dus doar la in-
ceput o viatil mai veselg, lipsit de griji, bucurosi fiind de
bucuria mintuirii si a revederii, si in asteptarea unui viitor
luminos. Repede insg, odat cu cele de pe urmg zile de
varg, traiul le devine modest, cu palide reminiscente doar
din viata de lux trgit altdat in Valahia.
Totodata, autoritgtile chesaro-crgiesti incep sg se intere-
seze efectiv de acesti oaspeti nepoftiti, si. s ia mgsuri. In
primul rind, de comun acord cu boerii, se orindueste un
fel de comisar al guvernului, care sg aduc la cunostinta
bgjenarilor dispozitiile si comunicgrile oficiale ce-i privesc,
infgtisind si sustinind, pe de al-CA parte, doleantele, nelinistile
si pretentiile acelorasi bgjenari la autoritgti. Comisarul astfel
orinduit este Iordache Florescu.3 lath' cum, in virtutea acestei
intelegeri, Primgria Brasovului, recunoscind oficial pe boerii
1 Cf. trisemniirile contclui Gyulai Lajos In Drumul nou", I, Nr. 126 din
17 Octomvrie 1931.
2 Cf. Soutzo (N.), Mmoires, p. 45.
3 Cf. Papazoglu (Major D.), Varielji In Pressa", Bucure5ti, 1872 (V),
Nr. 215. Lui Iordache Florescu li recunosc boerii, la 21 Fevruarie 1822, toatil
minim depus, dindu-i si un Inscris solemn (inedit).

VII

www.digibuc.ro
 KUIL VIETO SIT

mari ca reprezentanti autorizati ai regimului legal din Tara

RomineascA, refugiat incidental la Brasov, le trimite, spre
judecare, pricini pendinte intre impricinatii aflati in refugiu
pe pAmintul chesaro-crAiesc. Boerii, ins, inteleg s se recuze
singuri, nefiind volniciti" cu porunc6 domneasc. 1
Pe de alt parte, aceleasi autoritAti incearc sA-i neutra-
lizeze, spre a IndepArta, cu un ceas mai devreme, din fata
localnicilor, spectacolul acesta, dizolvant pentru ordinea pu-
blicA, al unor ref ugiati politici, turbulenti si pretentiosi. Se
temeau anume ca nu cumva duhul rAzvrAtirii sA pAtrund
si intre supusii, iobagi sau burghezi, linistiti si credinciosi
IAA atunci. SA nu uitAm c grija avea, in 1821 an al rAz-
vial irilor un fundament real, mai ales inteo monarhie
poliglotA ca Austria, cu element rominese destul de numeros
si situat tocmai pe plaiurile unde poposiser bAjenarii valahi.
Iar, pe ling acestea, Austria era destul de frAmintatA si preo-
cupat de turburArile din Italia, indirect de cele din Spania,
pentru a cAror rezolvire se vor strAdui insuficient congresele
din Troppau, Laybach si Verona, intre 1820-1822.
De aceea, regimentele de granit primesc ordine categorice
in acest sens. Cei ce aveau sA treacA de acum Inainte peste
cordonul frontierei, urmau s'A fie strict cercetati si, dovediti
eteristi sau rebelisti, trebuiau sA fie indrumati, supt pazA,
in Bucovina. 2 CautA totodatA s scape si de boerii refu-
giati la Brasov, incercind Mtn s-i aseze pe toti in satele
din jur, pretextind o mai lesnicioas aprovizionare. Boerii,
insA, in cap cu mitropolitul Dionisie, protesteazA cu tArie,
si in cele din urmA se renunt la acest project 3, pentru a
se reveni cu altul. Astfel, in vederea iernei care se
apropie, li se cere boerilor sA se reintoarcA la vetrele lor,
sau sA decidA In ce stat din Germania grit dispusi s'A se
1 Academia RomfnA, ins. 322, f. 211 ; copie, din 28 Mai 1821.
2 Cf. Sotropa (Virgil), Zavera din 1821 f i regimentul ndscludean. Din Anuarul
Institutului de istorie nalionald", IV. Bucuroti, 1927, p. 135-143 ; cf. 1 Borol
(Ioan), Reiscoala lui Tudor Vladimirescu, p. 359-377.
3 Cf. Murelianu (A. A.), Siiri noel despre relugiafii munteni la Dram
In Tara Blrsei", 1930, No. 1, p. 13-15.

VIII

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE

stabileasc 1. Evident, nici aceasa incercare nu putea duce

la rezultat favorabil, boerii Intelegind s nu-vi mite talpa
din locurile de unde aflau mai lesne i mai adevrat cele
ce se petrec in patrie aceasta era hrana lor zi1nic, ga-
zeta cotidian , ndjduind s primeasc i ajutoare VA-
neti tot de acolo. Oriunde aiurea, ce i cine le garanta
existenta ?
Ordinele acestea porneau dela G. G. Bnffy, guvernatorul
Ardealului, i ajung neaprat i la Sibiu. Printr'unul din
aceste ordine se cerea i aici o cercetare amnuntit a re-
fugiatilor, iar cei dovediti a fi fost inclinati" cu Ipsilanti
s fie trimii supt paid in Bucovina. 2 Iar a doua zi dup
acest ordin urmeaz un altul, care cere s se arate bjena-
rilor sraci c dela casa imprteasc n'au nicio ndejde
de ajutor", i, in consecint, pentru linitea tuturor, mai
bine ar fi sri se intoarc de indat la vetrele prsite. 3 In
rilspunsul lor amrirt, boerii sibieni arat c, devi Greci de
neam, sint stabiliti demult in Valahia i insurati cu pmin-
tence, in Oltenia. N'au avut nicio legtur cu Ipsilanti, pe
care nu 1-au vzut, nu 1-au cunoscut, i nici corespondent
intre ei n'a fost. Sint fugiti doar de frica eteritilor i a re-
belitilor. Sri li se ingilduie, deci, a rmine locului pin la

1 Cf. Papazoglu (Major D.), Varieldfi In Pressa", 1872 (V), No. 215.
Singuri Mitropolitul Dionisie i Grigorie Baleanu se strAduiesc cumpere
cite o casA la Buda, IncA de la Inceputul lui lunie 1821, prin mijlocirea lui
Zaharia Carcalechi, cunoscutul tipograf i editor. Stim astfel despre casa mi-
tropolitului Dionisie c purta Nr. 736, In mahalaua Taban, fostA proprietatea
lui Frant Debelilii, care o vInduse pentru 3950 fiorini hIrtie. CumpArInd-o,
mitropolitul devine sudit al Ungariei. RenuntA, InsA, sA se strmute la Buda,
i casa rAmine InchirlatA lui Carcalechi, care o i cumpArA In Octomvrie 1825,
prin mijlocirea negustorului de acolo, chir loan Papacostea.
Dcspre so irta easel cumpArate pentru Grigorie Bbleanu nu Itim nimic. (Mi-
tropolia Bucurelti, Arhiva veche necatalogatd. Dosar Nr. 46, din Martie 1834 :
Dela In pricinile rAposatului mitropolit Dionisie" (179 f.). NotArn cl in timp
ce-5i cumplira casA, Dionisie se ImprumutA cu destui galbeni dela Al. Filipescu
Vulpe (cf. Virtosu Emil), Tudor Vladimireseu, pl. 149).
2 Academia Rominil, ms. 1063, f. 356 ; copie romineascA. Ordinul e din 20
August 1821.
3 Ibidem.

IX

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

linitirea trii. i Tirziu, Bnffy le cornunic din Cluj vestea

cea bun, c pot rmine pn vor pleca otile turceti i se
va aeza tam. 2 Aceiai veste bun ajunge in cele din urm
i la Braov.
Siciiti de atitea ordine i. contraordine, citiva boeri prind
prilejul i se intorc in patrie, indat ce primesc primele veti
mai linititoare de acolo i chemri struitoare. Intre acetia
e Barbu VAdirescu i, putin mai tirziu, banul Grigore Ghica,
viitorul domn. 3 Singurul care se simte bine in Austria e
banul Grigorie Brincoveanu, cu proprietti in Ardeal i tratat
ca print al Imperiului.
Dar vremea trecea, resursele tuturor sleiau i nici un yin t
de sigurant nu rasbtea pentru ei din patria ocupata de
otile turceti. Ba, dimpotriv ! Ecoul jafurilor *i al omo-
rurilor ajungea crescut, zanganind talgerele metalice ale groazei
la urechile lor. Totui In cele din urrn, boerii din Sibiu se
reintorc i ei, intemeiati pe asigurarile date de autoritatile
chesaro-crAieti, carora le cer, unia. favoare, sa ingduie
ea familiile lor s rmin pe loc mai departe, IAA la intro-
narea deplinei liniti in tara 4.
Odat cu anul 1822, rminerea bjenarilor valahi in
chesaro-cediesc era un fapt asupra cAruia nicio con-
testatie nu-0 mai avea rostul. Dac unii fugiser din Valahia
numai de teama jafurilor, ceilalti, cei mai importanti, apu-
caser calea aceasta deoarece, fiind recunoscuti ca rusofili,
prtai sau numai simpatizarrti cu revolta lui Tudor Vladi-
mirescu i a lui Al. Ipsilanti, se puteau atepta in mice clip
la primejduirea vietii. De aceea, vor rmine surzi la toate
chemrile din tall, atita vreme cit Valahia continua s fie

1 Cf. Bulat (T. G.), Meirturii, p. 199-203. Nota boerilor e din 13 Septemvrie
1821.
2 Academia Romln, ms. 1063, f. 356, 359 ; copii romInesti. Cf. si Bulat
(T. G.), Meirturii, p. 199-203.
3 Lista tuturor In VIrtosu (Emil), Tudor Vladimirescu, p. 150-151 ; cf.
Urcchia, Istoria Rominitor, XIII, passim.
4 Cf. Bulat (T. G.), Mrturii, p. 199-203. Nota aceasta a boerilor e din
13 Octomvrie 1821.

www.digibuc.ro
 LNTRODUCEILE

ocupatil de ostile turcesti. E adevgrat, insg, rgingseserg destui

de putini, iar obligatia autoritgtilor chesaro-crgiesti fatg de
ei era nulg. Numai in Banat, sgrgcia evidentg si striatoare
a bgjenerilor nevoiasi e usuratg de autoritti cu mici aju-
toare bgnesti, din primgvarg ping in toamna anului 1822 ;
atunci pornesc i acestia spre patrie 1.
In asteptarea unor conjuncturi favorabile pentru intoar-
cerea frg primejdie, unii boeri aveau sg rgming 3-4 ani,
si mai mult chiar 2. Perspectiv cu atit mai sumbrg, cu &It
vinduserg multe din obiectele de pret aduse din targ, iar
pe celelalte le amanetaserg pentru imprumuturi. Nimeni nu
se argta dispus a le mai acorda imprumuturi, nici chiar
ipotec asupra mosiilor din targ, dela care dealtfel nu mai
primeau de mult veniturile. Dintele mizeriei incepe sa-i muste,
mai ales ea' la Brasov se aciuiazg i unii boeri veniti din Sibiu
cu lipsa dupg ei. dar pe toti implorind mila impgra-
tului Rusiei, cgruia Ii cer imprumut 500.000 ruble asignate,
cu ipoteca asupra moii1or. Jalba, datata 31 mai 1822, nu
stim s se fi bucurat de altfel de rgspuns, cleat de un ref uz
politicos. 3 Ajutor cer boierii i lui Grigorie Ghica Vv., hi-
ritisindu-I pentru suirea in scaunul Trii Rominesti. Si-i
rggduesc sa se intoarcg in patrie, daca li se trimit banii
trebuinciosi. 4 Aceleasi doleante le exprima i separat mitro-
politul Dionisie, tot la 11 Octomvrie 1822, adugind insg
motivele cu totul personale, boala, care-I impiedicg s
se intoarcg prea curind. 5
Calvarul acestor fugari se sfirseste abia odat cu inche-
ierea tratatului dela Adrianopol i ocuparea principatelor
de ostile rusesti. Cci in Brasov rgingseserg ping la urm
toti cei gray compromisi politiceste in fata Turciei, din pri-
cina atitudinei lor rusofile in timpul rgscoalei lui Tudor. Si
1 Cf. Boros (Joan), Rdscoala lui Tudor Vladimirescu, p. 359-377.
2 Cf. Hurmuzaki, Supl. I 4, p. 324-325.
3 Cf. Aricescu, Acte justificative, p. 184-185. Ciorna original, francezil
greack scristi de Alexandru Vilara, la Academia Romin5, ms. 1155, f. 289-290.
4 Cf., mai depute, No. XLIII, p. 167-172, din 11 Oct. 1822.
5 Cf. No. XLIV, p. 172-178.

Xl

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

atitudinea aceasta se manifest si dup rAscoal, In refugiu,

in toate formele cu putint : felicit pe impratul Rusiei
de ziva numelui, sau exprimA condoleante la moartea lui,
in sfirsit, boerii rusofili nu scap nici un prilej de a-si ma-
nifesta vizibil sentimentele si preferintele politice. *i p-
tania lui Alexandru Vilara care, indrznind s se intoarc,
in Bucuresti, la 1823, ptimea surghiunul dela Stara Zagora
(Eski Sagra, in Bulgaria), i a fost concludent pentru rmi -

nerea mai departe a unora din boeri in Brasovul sigurantei.

Cel mai greu lovit de acest exil quasi benevol va fi mitro-
politul Dionisie, depus din scaun in Decemvrie 1822, 2 ale
cgrui plingeri vor rAsuna de atunci an de an, mai umilite
si mai desndAjduite. Totul va fi in zadar, cAci ii va lipsi
sprijinul efectiv si sincer al Rusiei, in care isi pusese toate
ntidejdile incA din clipa in care, la 1819, fusese uns mitropolit. 3
Singur episcopul Ilarion al Argesului isi va redobindi, prin-
tr'un joc al intimplrii, destul de tirziu, scaunul arhieresc, pier-
dut tot din pricina emigrArii politice din 1821.
*

il cercetrun acum aspectul politic al acestei retrageri stra -

tegice a boerilor la Brasov.

1 Cf. Hurmuzaki, Supl. I 4, P. 321-322 ; ibid., X, p. 222-223, 228-229,

258 ; lorga (N.), Acte # fragmente, II, p. 665-668, 682-683, 685-686, 695;
cf. la Academia Romink .Rapoarte consulare austrtace. Bucuresti, 1823-1824,
passim ; ibidem, ms. 323, f. 151-152 si ms. 1080, f. 106-109; cf. si la Ar-
hivele Statului, Administrative vechi No. 2430 (269, 282, 284, 298, 337).
2 Arhivele Statului, Administrative vechi, No. 1154.
3 Hurmuzaki, X, p. 601 sqq. Cf. si Erbiceanu (C.), Cronicarii greci, Bucuresti,
1888, p. XLIX--LIII ; cf. la Academia RominA, ms. 1660, 1. 44, actul original
prin care Dionisie, la instalarea In scaunul mitropilitan, fghdueste sa cearii
si sA urmeze Intru totul dispozitiile date de Al. Pini, consulul Rusiei la Bu-
curesti.
La 25 Ianuarie 1823, boerii din Brasov li dau Inscris lui Dionisie, a a
lucrat numai pentru patrie si biseria, aceasta In ndejdea ca se va revenl
asupra inlaturrii din scaun (Publicat, incomplect, de C. Erbiceanu In Hi-
serica Ortodoxd Romtnti, XXVIII, P. 1005-1006 ; copie la Academia Ro-
ming, ms. 1063, f. 334. Originalul ibidem, ms. 1068, 1. 27, 32).

XII

www.digibuc.ro
 IN MODE:CUE

Inc6 dela inceputul apostasiei", Tudor Vladimirescu mr-

turiseste credinta sa inteo misiune mesiani0, (Iat lui de
natiune. Aceasta l-a luat cu silnicie, ca s-i fie chiverni-
sitor" 2 in lupta prin care i cere dreptAtile cele robite de
Fanarioti". 3 *i nu va osteni repetind pin la moarte, zrilor
oamenior, crezul acestui inceput de veac. In inima, in
glasul i in scrisul s6u, cuvintele fard i dreptale, dvalnice
cotropitoare ca vuetul oceanului, cptau un sens miste-
rios, tragic, asemeni unui oracol al destinului, izvorif din
adincurile firii. De aceea, in preajma intrrii in Bucuresti,
inceare o reconciliere cu boerimea, spre linistirea Ora si
inlturarea luptelor fratricide. i o spune aceasta public,
fr reticente : Fratilor, citi Mat s6 se sting6 in ini-
mile dumneavoastr sfinta dragoste cea atre patrie, adu-
ceti-v aminte ca sinteti prti ale unui neam 1" 4 Cu acest
prilej, concesii face mai ales el, detintorul unei forte armate,
care i-ar fi putut impune vointa in fata oricui i oricind.
Pornit deci pe drumul imp&drii, el recunoaste vremelnica
stgpinire", declarindu-se numai un mandatar si executor
al poruncilor ei, 5 ngajduind ca astfel s dobindeascil mai
lesne, mai sigur si mai legal drepttile", pentru a cilrora
implinire ridicase un intreg norod. Nictim a spiritului s'u
excesiv legalist, Tudor nu intelege s profite in totul de si-
tuatia odat creiat. i nici nu caut sg provoace aceast
situatie. Uita, pared, amarul gust de venin ce-i picurase in
suflet o viat intreagg, smulgindu-i odinioar accente de
revolt impotriva boerilor, cari, impreun cu domnul grec,
pcmniser tam, lsind pe locuitori mai goi cleat
mortii cei din morminturi !" 6

1 In serisoarea atre clucerul Ralet (Aricescu, Acte justificative, p. 48).

2 Scrisoarea care divan (ibid., p. 52).
3 Apud VIrtosu (Emil), Tudor Viadimirescu, p. 102.
4 Proclamatia dela 20 Martie, ajunul intrrii In Bucuresti (Arlcescu, Acte-
justificative, p. 128-129).
5 Cf. VIrtosu (Emil), Tudor Vladimirescu, p. 81-83. Evenimentul acesta
crucial se parafeaza la 23 Martie 1821 (Ibid.).
6 Aricescu, Acte justificative, p. 23.

XIIL

www.digibuc.ro
 EMIL VIIITosII

Spre a citiga dar in intregime colaborarea celor impotriva

cgrora se ridicase la inceput, Tudor se grbete s scrie i boe-
rilor fugiti cu mult inainte la Braov, invitindu.i s conlu-
creze cu el i cu ceilalti boeri rAinai in Bucureti, spre a
infptui, papic, reformele necesare unei bune intocmiri a
trii. Arat totodat de ce pune atit de mare pret pe a-
ceast conlucrare : boerii din Brapv Sint liberi, pot deci
lucreze in tihn" pentru binele obtesc, fr team de ni-
meni i nimic. Iar perspectiva deOrtsarii le va ajuta sh" g.
seasc6 drumul cel drept spre mintuire. Ii previne Ins, ho-
-Cara, c'd de acum inainte nu mai e cu putint impilarea
cit de mic a norodului, al cilruia drept la o viatri mai bunil
e mai presus de orice discutie. 1
Ce-au rilspuns boerii, nu tim. Ne putem, totui, inchipui !
Probabil, ns. nici n'au binevoit sA faspund.
Consecvent atitudinei adoptate, Tudor accept i suporti.
existenta unei cirmuiri legale, umbr de autoritate vegetind
supt scutul autorintii lui tortionare consult, chiar, a ceast
autoritate, atita thnp cit crede cA puntea intelegerii nu e
rupt intre ei ; atita timp cIt e convins de sinceritatea vre-
melnicei cirmuiri" in a accepta noua stare de lucruri ca
necesarti i legitim, i a conlucra la redobindirea drep-
ttilor", pe cari tocmai aceastA armlike le pusese, cindva,
supt obroc. Si le cere continuu, cu patos, sprijinul moral,
dar mai ales material. 2 Chid ii d, ins, seama c drep-
tAtile" norodului nu intrau ca atare in calculele politice ale
a cestei boerimi nesincere, ce indrgznete s-i permit chiar
iluzia unei libertAti i vointe proprii, Tudor aresteazA toate
bArbile", intre ele i pe mitropolitul Dionisie, i le sec-
festreazA in palatul dela Belvedere al lui Dinicu Golescu. 3

1 VIrtosu (Emil), Tudor Vladimirescu, p. 96.

2 Cf. intreagd corespondenta dintre Tudor si Al. Filipescu-yulpe, repre-
zentantul divanului la Virtosu Emil, Tudor Vladimirescu, passim.
3 Ibidem, p. 135-136, cu notele respective. Pana lucidd i acidd a lui bOr-
dache Golescu ne-a transmis toatd atmosfera dubioasd In care ,,masinau",
pentru patrie, boerii. Cf. Virtosu (Emil), lordache Golescu i Intim plrile anului
1821 in Viaja Romineascti", 1930, No. 9-10, p. 248-264.

XIV

www.digibuc.ro
 INTRODIJCERE

Pin la urm, boerii din Bucureti au ovit, aparent, cel

putin, intre intentiile hotgrite i aspre ale lui Tudor Vla-
dimirescu, comandir al pandurilor, posesor deci al unei forte
de mase, coercitiv, i intre fiigduelile dulci, de mods veche,
ale lui Alexandru Ipsilanti, c'Apetenie a celor ce n'aveau nici o
legtur cu Tara Romineased i destinul ei. Altfel vorbind,
Tudor este reprezentantul tipic al spiritului rural i local,
legat de glie i in nemijlocitil legtitur cu realitAtile imediate
i eterne ale neamului, pe and Ipsilanti reprezint spiritul
aristocrat, cu generozitate, care nu cost5, in gesturi i cu-
vinte, urmilrind teluri depAr Late i ambitioase, in afara con-
tingentelor romineti de timp i spatiu. unul i altul, in
scopuri diferite, incercau a cirmui tara cu ajutorul boerimei,
razim legal al actiunilor lor ilegale, sau, mai degrabil, suprale-
gale. 2 Cindva, Ipsilanti Ii i cherna pe boerii din Bucureti, la
Tirgovite, supt pretext ea' de acolo vor putea intra mai
uor in legaur% cu cei refugiati la Braov, i, de comun
acord, vor lucra astfel la indreptarea thii. 3 Iar pentru no-
rodul chinuit, dornic de o viat nou5. i de aceea lesne in-
creeritor i uittor, Ipsilanti nu uin s reediteze, mai putin
dur, adeNnsirurile crude rostite de Tudor odinioaril impotriva
boerimei, adAugind : Fiti bine incredintati c6 a trecut acea
vreme intru care glasul norodului se auzea putin in urechile
stpinitorilor !" 4 Si, mai tirziu putin, crede prudent i ne-
cesar s prezinte Valahilor i un larg program de revendi-
61ri politice, nAdgjduind, astfel, su-i atrag6 cu totul de partea
sa, mai ales and isi d searna c planul de a strbate cu

1 Cf. [Iorga (N.)], La psyschologie des Y psilantes. (La Nation Roumaine",

Bucarest, III (1930), No. 552 din 29 Octomvrie).
2 Ipsilanti, la 5/17 Martie 1821, din Roman, se adreseazit mitropolitului i
Intregului divan al Prii Romlnelti, cerind Intre altele, provizii i conace
pentru ostali (Aricescu, Acte justificative, p. 98-99). Cf., mai departe, No.
XIV, p. 61-62; cf. i Urechia, Istoria Rominilor, XIII, p. 74.
3 VIrtosu (Emil), Tudor Vladimirescu, p. 135-136 ; cf. i Urechia, ibidem,
p. 74.
4 Cf., mai departe, No. XXI. Aricescu (Acte justificative, p. 100-101)
dateazA acest text : Foclani, 13 Martie 1821.

XV

www.digibuc.ro
 FALLL VIRTOSEI

cetele lui pin6 in Grecia, spre a o elibera, este irealizabili

Iat-1 deci pe Ipsilanti schitind revendicrile valahe : domn
pmintean, adunare obteascA, formata din unul sau douil
corpuri legislative, compus din reprezentantii alei ai tu-
turor claselor sociale ; armat national, coli. 2 In prealabil,
Ipsilanti consultase, se pare, i pe unii din boer pminteni,
in orice caz i pe vornicul Grigorie Bleanu, care, a doua
zi dui:A lansarea acestui program, Ii *1 trirnetea, spre cenzurri,
un proiect amnuntit i motivat de toate nevoile
proiect pe care autorul lui se &idea s-1 trimit i
Rusiei, pentru a-i asigura codificarea i punerea in
aplicare. 3 Notm deci, ca un fapt demn de relevat, preo-
cuparea aceasta a lui Ipsilanti de a detepta, politicete,
Tara RomineascA, devi totul nu e decit un simplu pretext,
stingaci mascat, de a cpta de partea lui o fort in plus
pentru redobindirea independentei Greciei. In orice caz, nu
Ipsilanti era in drept i. in mAsur s acorde aceste bine-
faceri, mai ales c nimic din atitudinea sa pe pAmintul Trii
Romineti nu dovedete vreo intelegere pentru existenta
tragic a acestui neam i nici o dispozitie efectiv binevoitoare
pentru prezentul acestui neam.
Revenind la Tudor Vladimirescu, s artm i un alt aspeCt
al rzvetirei. Convins, organic, de caracterul legalist pe care
trebuia s-1 imprime revoltei sale, Tudor nu uit c numai
armonizind i sincronizind micarea sa cu cea din Moldova,

1 Cf. mai departe, No. XX, p. 68-70. Aceste frigiidueli ale lui Ipsilanti
fac parte din programul schitat la Inceputul revolutiei, de a clstiga de partea
revoltci sale toate popoarele elate supt jugul Turcilor. In acest scop Incepuse-
tratative, neisbutite de altfel, l cu Slrbii, la inceputul lui Ianuarie 1821. (Cf.
Yakschitch (Grgoire), L'Europe et la resurrection de la Serbie (1804--1834).
Paris, 1907, p. 416 sqq. Cf. si Archives des Affaires Etrangres, Paris, vol.
234 (Turquie, Correspondance politique, f. 9-12).
2 Aricescu, Acte justificative, p. 154 (Proclamatie ditre Romini, din 19
April 1821).
3 Cf. mai departe, No. XXVI, scrisoarea lui Bleanu, din 20 April 1821.
Proiectul e In copie la Academia RomInA, ms. 322, f. 124-127. Un portret
al lui Bleanu, lucrat de pictorul Lecca, e dat la Iorga (N.), Ilustrafia ceirfitor
romtneti 1860-90 In Almanahul Graf icei Romtne, 1928, Craiova.

XV

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE

va putea realiza tot binele dorit. Muntenii, Moldovenii erau

doar Romini, adic de acelaq neam, cu aceleni nAdejdi, su-
ferinte, deopotriv'd indrepttiti la o existent omeneascA
romineascL Dar, pe lng acestea, mai vioaie i mai indedz-
neap. politicete, Moldova II putea sluji de indreptar politic
fr6 gre, dindu-i i sprijinul moral trebuincios, date fnd izo-
larea i nesiguranta in care se afla, mai ales in ceeace privete
relatiile cu Poarta. Contiinta unittii rominismului slluia,
aa dar, demult in fundul sufletului acestui simplu comandir
de panduri, tedit pe plaiurile aspre ale Mehedintilor.
dar sftuete i le cere totodat boierilor s intre in
corespondent cu boerii moldoveni, ca fiind la un Sind i
inteun glas", cu acetia, s cear'd neinfricati drepftile"
acestor dou'd OH, Muntenia i Moldova. 1 Dar i boerii se
gindiser, cu mult inainte, la aceasta, nu ns pentru a cere
Impreun cu Moldova drept5tile", ci, ironie a soartei, pentru
a chibzui impreun inilbuirea fscoalei lui Tudor ! 2 Singur
banul Grigorie Brincoveanu se gindise la un moment dat
in sensul vederilor lui Tudor, dar mult inaintea lui. 3
Relatiile astfel incepute nu tim s6 se fi continuat cu reci-
procitate din partea Moldovei. 4 Poate ar fi fost spre cel mai
1 Virtosu (Emil), Tudor Vladimirescu, p. 102-103 ; scrisoarea e din 5
Aprilie 1821.
2 Boerii munteni fi scriu lui Mihail Sutu, domnul Moldovei, la 2 Fevruarie
1821, (Textul In Erbiceanu (C.), Via/a qi activitatea literard a prolosinghelutut
Naum Rimniceanu. Bucuresti, 1900, p. 86-87).
3 La 2 Martie 1821 ; cf. mai departe, No. XIII.
4 La 29 April 1821, e trimis, cu scrisori ale boerilor rnunteni c5tre mitro-
politul Veniamin, la Iasi, un Sion. Rspuns nu cunoastem la acest fnceput.
(Cf. Vfrtosu Emil, Tudor Vladimirescu, p. 137).
Se Infiripeaz apoi, fn 1822, o corespondent foarte scurt Intre mitro-
politul Dionisie, din Brasov, cu mitropolitul Veniamin al Moldovei, refugiat
la Colincduti (Basarabia), Dionisie cerind a i se comunica stirile cu caracter
politic referitoare la cele dou principate. (Erbiceanu C.), Is'oria Mitropotiei
Moldaviei. Bucuresti, 1888, p. 150-151, 238. Gf i Bis. Ort. Rom., XXVIII,
p. 891). In schimb, boerii moldoveni au un informator special la Sibiiu i Bra-
sov, care le comunia toat frAmintarea de idei ce agit boerimea muntean de
acolo. Informator e un anume C. G., de a crui scrisoare, foarte importantA,
vom vorbi mai departe. (Erbiceanu fn Bis. Ort. Rom., XVII (1893), p. 402

XVII

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSIT

mare bine al Tarii RomInesti. Caci, atunci, in Moldova, isi

filcea kc In constiinta cetateneasca un puternic spirit liberal,
spiritul novator". Acestui spirit, orientat in interior spre
o democratie cit mai larg si desmormintare a vechilor tra-
ditii, autohton deci, iar In exterior spre o mentinere si in-
Vrire a relatiilor cu Turcia, realism, asa dar, de cea mai
bun calitate, ii va datora Moldova cea dintai reformil po-
litic in stil mare : Constitutia" dela 13 Septemvrie 1822,
al cArei rol eficient in istoria spiritului public moldovean
se cunoaste. I Dar, in Muntenia, floarea aceasta albastr a
spiritului novator va fi extrem de rara si timid. Tinerimea
generoas o va arbora, entuziast si ostentativ, numai trziu,
In 1848. *i. nurnai atunci va primi botezul, cuvint nou pentru
idei demult colportate : bonjurism". Moldova, Ins, prin
tinerimea ei generoas6 si indrzneat, cultiva in stil mare
aceast floare distins', incA dela inceputul veacului XIX si
chiar atunci ii va da un nume nou si evocator : car-
vonarismos" = cArvunrism.Astfel, duhul Moldovei se integra,
nemijlocit in duhul veacului, cAci carbonarii" frAmintau Italia
si, mai aproape, chiar Polonia. In fruntea falangei de cArvu-
nari" moldoveni va strluci tineretea entuziastil, grandiloc-
yen-Ca' si necruttoare a comisului IonicA Thutu. Pamfletele
lui, acerbe si drepte, vor trimbita judecata de pe urm 0-
catelor de lse-natiune. Iar de carvonarismos" se va molipsi
o mare parte din boerimea Moldovei, si chiar domnul de mai
tirziu, Ionit Sandu Sturza, domnul iluziilor de via-0 noutt
ale Moldovei.
*
* *

405, (II gresit C. V. De altminteri tot textul e prezentat cu numeroase lacune

si erori de JecturA). Pentru acest misterios si prepos informator, pAtruns de
spiritul nou al vremei, cf. Erbiceanu, Ist. Mitr. Mold., p. 205-206, 234. Dcspre
alte legilturi si informatori cf. ibidem, passim.
1 Cf. Erbiceanu (C.), Istoria Mitropoliei Moldaviei, passim; Xenopol (A.).
Primal proiect de Constitulie a Moldovei din 1822 In An. Ac. Rom. s. II,
tom. XX.; Idem, lstoria partidelor politice; Barnoschi (D. V.), Originile
democraliei romfne moderne. Cdrounarii". Constitulia Moldovei de la 1822.
Iasi, 1922, passim ; Cf. si Virtosu (Emil), Un parallel moldovenesc din vremea
Eteriei. (Viala Ronfineasce, 1930, No. 4-5, p. 83-100).

XVIII

www.digibuc.ro
 INTRODUCIRE

Dar cari au fost pretentiile minimale ale revolutiei lui

Tudor Vladimirescu ?
Toate arzurile adresate Portii la inceput, compuse de Tudor
sau supt sugestia lui, depling situatia financiar i econo-
mic nenorocit a Oranilor, victime ale fiscalitAtii excesive,
venale i nedrepte. Vinovati grit domnul i boerii. Domnul,
pentruc fiind Grec, trimis direct dela Poarti, n'are nici o
legrttur cu tar% cu nevoile ei, i astfel, in loc s'o crate, o
despoaie pentru a se imbog4i. Boerii, pentruc s'au unit
Cu domnul, spre a sal isface lcomia nesstioas'd de cistig
privilegii. Pe deasupra, strginii veniti din toate pgrtile lumei,
dar mai ales Grecii fanarioti, s'au incuibat in trupul trii
lipitori nemiloase, ii storc toat6 vlaga. Se cere indreptarea
acestei situatii, mai mult ca o vag postulare principialil
nidimentarg, poate si din neputhrta i nerndarea imediatri
de a sintetiza i articula un program, din nesiguranta i ne-
increderea in solicitudinea Portii fat de un eventual pro-
gram precis, dar si din tactic politic6. Pentruc nu era in-
dreptat imp otriva Porii, revolutia nu avea dreptul s for-
muleze dela inceput pretentii prea precise, prea desvoltate
prea multe, pinti ce nu va fi fost ciipnat atentia,
dispozitia binevoitoare i chiar increderea Portii. Arzurile
initiale au, asa dar, un singur scop : atragerea atentiei
captarea bun'dvointei. Dup'd ce Poarta se va fi convins de
loialitatea rrtzvrAtitilor, de legitimitatea i necesitatea unei
schimbri fundamentale in principate, atunci partea intere-
sat putea inftisa pe larg i articulat dorintele, incheindu-se
eventual, un acord. Programul formulat in aceste conditii
avea mai multi sorti de reusit. In sensul acesta putem
observa cum arzurile clstig, treptat, trepta t, teren pe t-
rimul formulgrii revendicrtrilor nationale. Si la un moment
dat ajung s fie precise de tot : cer domn prtmintean, in-
lturarea strAinilor, reforma administratiei, a fiscalittii si mai
ales reforma raporturilor dintre stspini i slugi = boeri
trani. In schimb, &are divanul rii, cererile lui Tudor
sint aproape dela inceput mai categorice i prezentate
imperativ : vrea valorificarea elementului autohton, domn

XIX

www.digibuc.ro
 EMIL VIETOSIJ

pgrnintean, adunare obteasc (in virtutea principiului c'd

toate puterile eman dela natiune); armat national5., re-
form6 fiscard, Infiiptuit de Adunarea norodului, precurn
i interventia ca Poarta s ierte tributul pe 3 ani. 1 Re-
pen' asigurgrile de lealitate fat de Poart, 0 crede c'
acest program minimal va putea fi 1nfptuit cu aprobarea
0, in deosebi, cu interventia divanului la Poarn. Reapare
deci acela spirit legalist, constatat in toate gesturile lui
Tudor; acestui spirit legalist i se va datori 0 trecerea mo-
tivului initial al fzvalei" : social-economic, pe al doilea
plan, 2 Inlocuit fiind cu motivul national : Tara RomineascA
numai a Rominilor, ce va deveni leitmotivul intregului
shucium pin6 la moarte al lui Tudor Vladimirescu. 3
*

Cu ce profit se soldeai pentru Tara RomineascA zbovirea

aceasta a boerilor ei de seam5. la Braov ?
Dup ce viata li s'a orinduit destul de aproximativ, cu
inghluirea 0 concursul interesat al autoritAtior chesaro-
crieti, mintile agere, cu durere pentru suferintele Orii,
dind laoparte prejudecatile cu cari vietuiser poate pin
atunci, 10 pun struitor 0 continuu cele dou6 intrebAri ca-
pitale : de unde vine 1%111? cum poate fi curmat? Atunci
realitatea le aruned in fata marea lor vin'd, de ani 0 ani.
Ei, boerii, au sfiiat ultimele zdrente de rbdare pe cari le
mai purta inc, pe trupul stors, tara. In fata ochilor, ca o
explicatie pentru trecut 0 amenintare pentru viitor, li se
nilzare tabloul sumbru al vietii animalice pe care o duc
iobagii lipiti de glie, departe, in tara p6r6sit, TicAloas
inima mea", va isbucni mai trziu Efrosin Poteca, s" to-
pete de focul in care se frig Meth rumlni 1" 4
Pe de alt parte, gilt prea cunoscute 0 nu le vom reedita
aici, accentele cu cari deteptarea 10 sun trimbita poaintei
1 Cf. Iorga (N.), lzvoarele conternporane, p. 247-248.
2 Cf. Virlosu (Emil), Tudor Vladimireseu, p. b9-102.
3 Cf. Aricescu, Acte justificative, p. 123, 186.
4 .Biserica Ortodoxd Ronda, XXVIII (1904-1905), p. 1118-1120.

XX

www.digibuc.ro
 INTRODITERE

in sufletul generos al marelui logoft, crturar si orn de

inim, Dinicu Golescu. 1 Tabloul acela, al clcasilor iesind ca
niste dihnii ciudate din fundul bordeelor stilcite, va fi in-
fiorat, desigur, sufletele multor boeri, viziune apocaliptia
pe care singur Dinicu Golescu a asternut-o pe hirtie, ca o
spovedanie. 2 Iat, in schimb, cuvintele neinfricate ale mo-
nahului Efrosin Poteca, proaspt Tutors din strintate, dela
studii 'Mahe de filosofie ; Ogle in fiece silab clocotul re-
voltelor trecute si croncAnitul surnbru al celor viitoare :
Oh ! Dumnezeul meu, dac esti drept si iubesti dreptatea,
pentruce nu stingi pe asupritori de pre fata pmitului? $i
skull asupriti s te slveasc 1 Sracii Rumini ! Sracii
Rumini !" 3
Un punct cistigat, deci : boerii toti recunosc necesitatea
unei reforme. Modalitatea si limitele acestei reforme, iat
punctul nevralgic asupra cruia nu se vor impca toti Oda*
la urrn.
*

Pentru a discuta treburile si indreptarea patriei, boerii aveau,

la Brasov, contactul continuu, nemijlocit. Nu mai erau in
functii, nu vinau functii si nu aveau prea mult pentru ce
intriga. Taifasul, plimbarea si orice tabiet ii gsea pe ei
intre ei, adunati, poatc, fr s se cheme, frmintati, ins,
de intrebrile obscure ale viitorului. $i, cum era de asteptat,
dar nu de dorit, se despart pe clase, refcindu-si astfel cer-
curile sociale in cari triser pIn atunci, in tar. La inceput
se intrunesc cu totii in localul dela aleu". 4 Regruprile in-
cearc s regenereze Ora, privind-o, ins, numai prin o-
cheanul propriilor si nedesmintitelor interese de clas. Sin-
1 Golescu (Dinicu), Insemnare a cdlilloriei mele fcutei In anal 1824, 1825,
1826. Bucuresti, 1910, Ed. N. Hodos, passim.
Printr'un inscris solemn, boeril li recunosc, In 1822, activitatea desfsurt
ia Brasov pentru binele OM (inedit).
2 Golescu, Insemnare a caldloriei, p. 58-65.
3 Biserica Orlodoxd Romincl, XXVIII, p. 1118-1120.
4 Cf. Kretzulescu (N.), In Analele Academiei Romlne, S. II, torn. XII (1889
1890), p. 103.

XXI

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSCI

guri boerii mai mici, treapta a doua si a treia, cautg in re-

petate rinduri s intre in leggturg cu boerii mari, oferin-
du-le conlucrarea desinteresatg pentru indreptarea patriei.
Ping la urmg, probabil, boerii mari, divaniti, persistg in sin-
gularizarea lor, cgci, mai presus de orice, nu pot renunta
la privilegiile de clasg. Deaceea, nici fat de autoritgtile
chesaro-crgiesti atitudinea lor nu va fi totdeauna unitarg.
Astfel ggsim nenumgrate jlbi din partea boerilor cei de
al doilea si al treilea treaptg", cum ggsim i demersuri sau
incercgri de demersuri din partea velitilor boeri", acuzin-
du-se unii pe altii sau, in cel mai bun caz, desprtindu-se
definitiv si clar unii de alii. 2
Totusi, in Brasovul bisericilor ctitorite de voevozi romini
constiinta tuturor cistig' un acela fel de culoare, ce pluteste
parc in aier, fum al jertfelor de ping atunci ale tgrii,
si astel se unificg, si devine din ce in ce mai adevgrat
romineascg. Pentrucg in Brasov nu se simt numai la frun-
taria unei alte tgri, ci dinteodat transportati in plin
Occident. Dacg boerii cu bgrbi, protipendada reactionarg,
nu apropie pe ceilalti mai mici, neinggduindu-le, poate,
nici participarea la consftuirile Mr, totusi duhul ineluctabil
al veacului se va abate p'este toti acesti destgrati", btuti
drept in obraz de vintul revolutiei. Ideile contractului social
i ale declarafiel dreplurilor omului, filtrate prin filiera prac-
ticelor burgheze ale lui Iosif al II-lea, pgtrund la tol1J, in-
susindu-si-le fiecare in mgsura in care se vor putea lepgda
de egoismul personal si de cast. Se poate observa aceast
influent europeang, apuseang, si in limbajul aproxirnativ
nou, lexic si notiuni, de care boerii refugiati la Brasov se
folosesc in memoriile si manifestele Mr politice. Ideile Apu-
sului, deci, nu vor mai putea apare, nici pgrea, in Muntenia, im-
prumuturi tirzii si livresti, ci vor fi rod chinuit si indelung ges-
tat al tuturor frgmintgrilor, deziluziilor si prbuirilor incercate
1 Cf. mai departe, petipile-proclamatii ale boerilor mijlocii i mici adresate
cAtre mitropolitul Dionisie i boerii divanii. 0 astfel de jalbA, ca din partea,
acelorasi boeri, adreseaz marior boeri i Alexandra Vilara.
2 Academia Romin, ms. 322, p. 212-213.

XXII

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE

de cei ce, in 1821-1822, indrznesc, timid, sg le gloseze, pe

marginea unei realitti noi i. necrutatoare. De asemeni, cu-
vintele de altdatg ale lui Tudor vor lumina, postum, &-
duffle celor deteptqi la realitate, le vor transfigura, i &-
duffle vor deveni mai omeneti, mai romineti aa dar, ale
celor mari cgtre cei mici i. ale tuturor care patrie. De
aceea, un contemporan va putea consemna noul adagiu : Vg
indreptati, ca nu cumva obida i dgzngdgjduirea neamului
s nascg alti Theodori 1"
Luati ca un tot, boerii popositi la Braov, dei departe
de tara i. in afara trebufflor publice, slut totui considerati
continuu ca reprezentind tam legal, considerati astfel i. de
autorittile chesaro-ergieti, i. de autorittile substituite in
timpul acesta in Tara Romineascg. 2 Atentia aceasta deose-
bit li se acord i. pentru marele numgr de brbi", boeri
mari, divaniti, din care se compune grupul emigratiei, pentru
valoarea personalg a celor mai multi dintre ei, pentru ave-
rile lor, dar mai ales pentru relatiile personale pe cari le
aveau cu Rusia i incuraturile diplomatice ce le-ar fi putut
pricinui Turciei, prin jglbile adresate Rusiei, Austriei, i,
indirect, Europei. In consecint, sint rechemati struitor la
Bucureti. 3 Refuzg constant sau amin, supt diferite pre-
texte, destul de slabe. 4 In schimb, ins, protesteaz la Curtea
Rusici impotriva ocupatiei turceti, 5 impotriva numirii ca

1 Cf. mai departe, No. XLII, p. 164.

2 Ca un fapt, singular totusi, notilm ch mosnenii din l3ezdead (Dfmbovita),
Inteun proces pe care Id au cu logofItul Stefan Belu, pentru cAlcarea mosiei
lor, se adreseaz cu jlbi i boerilor aflati la Brasov. Iar Petre Efesiu, in 1825,
la Brasov, cere mitropolitului Dionisie, depus din scaun din 1822, binecuvin-
tarea pentru a se cilatori (inedite). Nu supt aceast formd se manifestA, In
general, importanta acordat boerilor din Brasov, ci supt forma chemArilor
repetate i struitoare In patrie.
3 Aricescu, Acte justificative, p. 161-162, 164-165 ; Iorga (N.), lzvoarele
contemporane, p. 93-94 ; Urechia, o. c., p. 135-136, 137. Cf. mai departe,
No. XXXIII.
4 Iorga (N.), lzvoarele contemporane, p. 94.
5 Aricescu, Acte justificative, p. 185-187; ciorna original, scris greceste
de Alexandru Vilara, la Academia Romn, ms. 1155, f. 291-294 ; schimbul

XXIII

www.digibuc.ro
 VIRTOSII

domn a lui Grigore Ghica direct de Poartg, in loc sl fie

ales de natiune 1 cum prevede vechea constitutie" a
2 a cgrei existent virtualg este invocatg chiar atunci
and, de fapt, e vorba numai de traditie.
Constatgm dela inceput c'd tribulatiile atitudinei politice
a emigratiei dela Brasov slut destul de interesante, mai ales
prin multiplele frAmintgri iscate in mijlocul unei boerimi
f AI% unitate de vederi si f Ai% curajul unor atitudini hotgrite
i definitive. Considerind numai ratiunea pur politied a fugii lor
din fata ostirilor turcesti, intelegem pentruce, la toate ape-
lurile adresate de Poartg si de cirmuirea din Bucuresti, fa's-
pund sovgelnic. In schimb, continug politica rusofil, care
i-a zvirlit in Brapv. Devotamentul nesgbuit al unora merge
atit de departe in acest sens, incit cere cu lacrAmi impg-
ratului Rusiei sg-i anexeze cu Valahie cu tot la Rusia, avind
de partea lor, afirmg acestia, consimtgmintul expres al tgrii
lor nefericite. 3 Din aces-I'd pricing, adicg din nesocotirea
realittilor, emigratia politicg dela Brasov isi va indrepta
ochii si memoriile de reforme nu care Turcia singura in-
dreptgtit, i cu putere atunci, a schimba situatia princi-
patului, ci numai &are Rusia, destul de ambigug in atitu-
dinea ei, din pricina conjuncturilor europene; astfel, dorinta
de mai bine, supt o formg sau alta, a emigratiei politice
din Brasov nu va izbuti s se infgptuiascg efectiv. Para-
frazind, am putea rezuma actiunea dela Brasov : totul pentru
Rusia, nimic pentru targ Vorbim, bineinteles, de actiunea
politicg externg a marilor boeri, singura luat in considerare
de cei interesati.
Procesul emigratiei politice din Brasovul anilor 1821-1822
nu-si are Meg adunate piesele revelante la dosar, spre a i
de scrisori dintre Brasov si Bucuresti se poate urmAri, In parte, la Iorga (N.),
lzvoarele contemporane, p. 167-169, 169-170, 172.
1 Aricescu, Acte justificative, p. 216-218 ; ciorna original, scris greceste
de Vilara, la Academia Bonilla, ms. 1155, f. 275-276.
2 Ibidem.
3 Hurmuzaki X, p. 575-577; ciorna original la Academia Romin5, ms.
1660, f. 149-150.

XXIV

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE

se studia definitiv aspectele i rezultatele. De pild, rAscoala

incercat, dar neisbutit a lui Ghit Cutui i cgpitan Simion
din 1825-1826 nu stim in ce mAsur este pusA la cale numai
de Toma BrAtianu, ref ugiat la Brasov. i Nu cumva stilt ame-
stecati i anumiti boeri mari, cum afirm unele izvoare con-
temporane? In mice caz i multe alte intrebri rgmin fgr
r6spuns clar i definitiv. Not Am de asemeni i alte citeva
aspecte, cari vor fi de un fundamental interes. Astfel, acea
societatc secret fondat atunci i acolo, la Brasov adicg, de
Nicolae Irkgrescu, Grigorie BAleanu si Constantin Cimpi-
neanu, va avea un deosebit merit in istoria desvolfrii cul-
turale a prii Rominesti. Boerii mai bkrini, cu pondere,
erau initiati in secretele politice ale asociatiei, ale cArei sco-
puri pare c vizau, intre altele, i unirea principatelor. 2
Boerii mai tineri i neincercati erau invitati numai s'a' se
ocupe cu literile, s" Lea' traduceri din greceste i s* con-
lucreze la inflptuirea unui dictionar romin. Acesta era de
altfel i scopul mArturisit al asociatiei. 3 Si, ca rezultat ge-
neral al tuturor acelor femintAri, procese de idei i senti-
mente, se produce un reviriment al sentimentului i spiri-
tului national. Nu se mai rusineaz Ruminul de numele
national I" Mai mult, fiecare Rumin simtitor ar vrea s
fie el insusi pricinuitorul fericirii celorlalti". 4 Acum, no-
tiunea de patrie devine un bun ce se va incorpora definitiv,
in acceplia cea mai categorics i suprapersonal, la spirituali-

1 Cf. mai departe, No. LV, cu notele respective.

2 Hurmuzaki, X, p. 647-649. In notA se mentioneazii i afirmatia lui
V. A. Urechia, cA documentul acesta, nedatat, cumpArat odatd cu biblio-
teca VAcArestilor. Cf. si Urechia (V. A.), 10 Maiu In Drapelul", Bucuresti,
1897 (I), No. 1.
3 Heliade R. (I.), Equilibru &tire antithesi sau spiritul ;i materia [=Issach-rr
sau Laboratorul]. Bucuresti, 1859-1869, p. 77. Credem cA imboldului dat de
aceastA asociatie i se datoreste traducerea din greceste : Cercare desrre pa-
triotism", fAcutA de C. HerAscul, la 1 Ianuarie 1822 si dedicatA lui Nicolae
VAcArescu. (Cf. mai departe, No. XXXVIII, p. 143-145).
4 Plesoian (G.), Idee repede despre istoriea Rumtnilor, in Cele dintli cunoftince
pentru invalcitura tinerilor ;colari carii trice!) a ceti. Traduse din franfuze;te
;i addogate. Ed. II [Bucuresti], 1833, p..82-88.

XXV

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOS

tatea prezent i viitoare a prii Rominesti. De aceea, tocmai

pentru valorificarea acestui bun, toti 10 vor indrepta ce-
rerile cstre Rusia. In adev5r, toti ar vroi ss. se apropie in
primul rind si autentic de patrie, dar mai mult pe cale ab-
stract i indirect. Considerind lumea toat ca pe o bi-
serial, al crtreia altar este patria", 1 ei imin Mesa' in stadiul
metafizic. Cind tree la aplicarea pe teren, prea aclesea se
identificri ei, boerii mari, cu patria. Dou'd extreme, deosebit
de primejdioase. Boerii mici i mijlocii consider patrie mai
ales ptura umil, necuvintkoare. Iar acceptia lor tinde mai
ales spre adoptarea criteriului de unanimitate, sau cel putin
de majoritate. Si nu putin vor fi impresionat pe boerii din
Brasov accentele drze, necrut6toare i larg democratice ale
Strigarii norodului Moldaviei", textul pamfletului, contem-
poran bine cunoscut al comisului Ionie6 riutu, ajuns i in
miinile refugiatilor munteni. 2 In alt ordine de idei, sau,
mai bine, ca o alt consecint fundamentalri pentru istoria
Rominiei moderne, notnn regenerarea cultural iesit dea-
dreptul din cazanul in care au clocotit spiritele societtii
secrete de care am amintit mai sus. De aici pureed : Cu-
rierul Ruminesc" Filarmonica" i Teatrul national", dar
mai ales de aici a izvorit stimulentul continuu al activittii
multilaterale i fecunde a lui Ioan Eliade, ff de care nu
1 Ispitir sau cercare despre patriotizm", tradusA din greceste la sfirsitul
anului 1821, la Brasov. Cf. precuvintarea, datil mai departe supt No. XXXVIII,
cu notele respective. Ispita" lui Her5scu, rAmas in manuscris, 41 gseste
corespondent moldovean In cunoscutul Manual de patriotizm" (Iasi, 1829,
2 f. +34 p.), al lui Iancu Nicola, tradus din frantuzeste, se pare. Deli imprimat
atlt de tirziu, nu sovAim a crede c traducerea purcede, cel putin ca intentie,
din aceiasi frAmintare a anului 1821. Ian paragrafele problemelor i rAspun-
surilor date de acest manual" : Pentru iubirea de patrie in general ; ce-i patria
si iubirea de patrie, de unde naste ; ce-i patriotismul cel adevrat ; cum s
artAm iubirea de patrie ; cum s'o arate tAranii si cetiitenii, cum s'o arate
nobilii. (Analiza mai pe larg la Bogdan-Duicg (G.), Istoria literaturii romine
moderne. Inttii prat munteni. Cluj, 1923, p. 227).
2 Unul din manuserisele Strigarii" este copiat la Brasov la Inceputul
anului 1822, si e cunoscut credem, chiar din 1821, si cetit cu nesatiu. (Cf. Vir-
tosu (Emil), Un pamllet moldovenesc din oremea Eteriei In Via/a Rornineascd",
1930, No. 4-5).

XXVI

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE

putem concepe prima jumgtate a veacului al XIX-lea. Ra-

portindu-ne, deci, la toate aceste lespezi unghiulare ale edi-
ficiului Tgrii Rominesti, putem exclama si. noi cu smeritul
monah Casian : zavera, fericirea. tilrii noastre 1" 1
*

Din textele publicate mai departe, coroborate cu cele cu-

noscute ping acum, vom extrage, succint, ideile fundamen-
tale ale emigratiei dela Brasov. Vom considera a ceastg cu-
getare, supt intreitul ei aspect : politic, social, economic, ca
un tot unitar, desi, in realitate, e incorporatg in texte de
cele mai multe ori cu caracter divergent.
In primul rind, ca o postulare de principii, toate textele
slut unanime in a cere cu tgrie valorificarea elementului na-
tional autohton. Pornirea aceasta hotgrit xenofobg, inscrisg
cu litere de singe pe steagul albastru al revolutiei lui Tudor
Vladimirescu, e adoptatg cu convingere de intreaga boerime.
Ping a tunci elementul rominese fusese nesocotit, Impilat si
batjocorit in propria-i targ, supt ochii neputinciosi, nepg-
sgtori, dacg nu chiar complici ai boerilor. Acum, acestia in-
teleg sg-si spele pgcatele, sustinind revendicarea nationalg.
Valahii, umilitii de ping eri, se simt datori sg justifice si do-
cumentar drepturile lor la viatg, spre a le impune definitiv,
ca o convingere elementarg, in fata opiniei publice proprii,
dar, special, in fata opiniei europene eficiente, simplificat si
redusg la opinia Rusiei si a Turciei. Cu lux de amgnunte si
argumente, textele aratg cg Rominii stilt un popor cu trecut
glorios si indepgrtat, cu origing daco-romang. La temelia
constitutiei lui sufletesti stg o nelnfricatg vitejie moralg si
rezistentg la rgu. Calitgtile acestea, unite cu o inteligentg
superioarg, perpetuate prin veacuri, ii dau dreptul cel putin
la o existentg mai bung, inlguntrul hotarelor firesti ale pg-
mintului sgu de totdeauna. El cere astfel un drept, nu a
favoare, cgci in Tara Romineascg e stgping natia romineascg.
1 Casian (Cernicanul), Istoriile sfintelor monastiri Cernica si Ceildorosani.
Adunate de smeritul monah... Bucuresti, 1870, p. 96.

XXVII

www.digibuc.ro
 EMIL IIRTOSI7

D3Cl s se restituie acestei natii drepturile regaliene de care

a fost deposedat, iar str5inii, in deosebi Grecii cei ce au
bintuit, fr mil, bunA starea sufleteasc si trupeasc' a
bristinasilor, s fie indeprtati din tara. CAci comunitatea de
dogin nu este suficient pentru a-i considera, ca Odd acum,
frati. Supt pav5za acestei falacioase comunitti de dogni5.
au jefuit si au Inclcat Ora pinA acum. Chiar Grecii insu-
rati cu Omintence g fie siliti a-si vinde averile si a pleca.
CAlugrii greci s" fie si ei indeOrtati, odatUt cu secularizarea
averilor minstirilor inchinate.
Reactiunea xenofob era foarte fireasc'. FIrrl ocrotirea
natiunei, cerut struitor de edscoala lui Tudor Vladimirescu,
orice dorint" si iluzie de asanare national erau falimentare,
in fata coalitiei de interese a streinilor dotati cu privilegii,
averi si ranguri. Nu intereseaz dae aceast indeprtare
violeaM si totar a Grecilor era plin de consecinte deza-
struoase pentru economia national. Imperios necesar era
s' se postuleze si s' se accepte principiul. In practic6, mo-
dalitAtile de aplicare ar fi avut, cum au si avut in reali-
tate, destul elasticitate. Cki Poarta, odat cu instalarea
domniilor pmintene, a admis si restrictiile privitoare la
strAini, In deosebi Greci, si le-a aplicat In nfsura In care i
s'a cerut si ori de cite ori i s'a cerut. 1
Ca o consecint direcM si imediat a primului postulat
principial, apare necesitatea unirii Rominilor inteo singur
voint, pentru a ridica patria si a repune neamul In posesia
vechilor drepturi. Si pentru a cere aceasta dela cei In drept.
Unirea pare tuturor elixirul vital, puntea aruncat de un
brat eroic, multiform, peste prpastia prezentului, spre a
ajunge la limanul fericirii de obste. Md., de acum inainte,
mai presus de orice si oricine, trebuie pus neamul rominesc
si bun starea de obste a acestui neam. Pentru aceasta, toate
clasele sociale s se uneasc. Cei mari, In deosebi, s' se
pociasc, s se umileasc si s' se apropie de cei mici, fratii

1 Nenurn6rate dovezi In acest sens la Arhivele Statului, Administrative

verhi, No. 2430.

XXVIII

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE

lor. Unirea inseamn sacrificiu consimtit. Blagorodnicii",

ingimfati de boeria lor, a cAror ureche a frnas pill acum
surd6 la glasul interesului general, g-si dea searna a exis-
tenta boeriei lor n'are nici o justificare metafizie, ci este
doar in functie de patrie si patrioti. Blagorodnic este acela
care poate sA injure pe cel mai mic patriot, cind va voi,
si el s5. nu se injure de nimeni ; s'd necinsteascA si s'd nu se
necinsteased, s'a." bat6 si s nu se ban, s" siluiasa si sil nu
se siluiasc, s'a" pguheasct i. s' nu se Ogubease, s defa-
ime, si s'a*. nu se defaime, si celelalte asemenea 1" 1) Ian si-
tuatia ! Dar toate acestea, scrise cu litere de catran, apartin
si. trebuie s' apartin de acum trecutului, cci au trecut
vremea dobitocii !" Nu sint blagorodnici" decit cei adevilrat
patrioti, cci patria face pe blagorodnici" 2) si nu altfel !
Puterea si. mrirea lor vin numai dela ceilalti simpatrioti",
umili fii ai pmintului strmosesc si dela acest pmint in-
susi. Nu exisf, in realitate, decit o singurtt boerie :. a fap-
telor bune in folosul patriei. Iar cei multi, umili, tcuti si
impilati, ei grit patria, ei gut soldatii destinelor viitoare
ale patriei. De aceea s fie deschis drumul pentru inviltiltur
si ranguri tuturor patriotilor. Boeria este numai o functie
social care, neexercitat ca atare, in limitele unui statut
colectiv, dar virtual, decade din rol si poate fi Inlturat.
Pe baza traditiei, pe baza faptului c Tara Romineasc
s'a supus Portii cu anumite conditii, textele toate cer re-
stituirea vechiului hotar al trii despre Turcia, adic Du-
nrea, cu retrocedarea cAtre Romini a raelelor : BrAila,
Turnul, Giurgiul. Cer deasemeni domn p'Arnintean, ales de
tart pe viat, dup vechiul obicei, si confirmat de Ponta'. 3
Deci domnul ss nu mai fie un simplu functionar al Portii,

1 Cf. mai departe, Nr. XLII, p. 162.

2. Mid, p. 162-163.
3 Un proiect, nedatat, cere chiar unirea celor doua principate supt un mo-
narh constitutional, ales de puterile strine (Hurmuzaki, X, p. 647.649). 0
singura data se cere si o conducere quasi-republicana ; un divan restrins,
care A guverneze In locul domnului (mai departe, p. 131, No. XXXVI;
o varianta, simplificata, p. 180, No. XLV).

XXIX

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

cum fuseser' domnii fanarioti. De asemeni, ca un atribut al su-

veranittii, se cere un corp de oaste national, pentru paza
hotarelor. Si, deoarece arbitrarul de pin acum in conducerea
trii trebuie inlturat, deoarece prerea in cit este mai ob-
teascil, inteatit este mai de temeiu, i chid, MI% viclesug,
obstea unui neam, prin sfat i chibzuire, ajunge s aib o
prere, aceia nu poate fi rea niciodatr, 1 se cere intocmirea
unui parlament. Adunarea norodului", electiv i repre-
zentativ, avea sti se compun din deputatii alesi de obstea
judetelor. In afar de msuri i legiuiri cu caracter local,
avea s intocmeasc o pravilr, constitutie fundamental
pe care s'o respecte toti, filed deosebire de rang si clas so-
cialli. Votul era liber, egal i dominat de principiul majo-
rittii. Aceast adunare obstease, invocat continuu si de
revolutia lui Tudor Vladimirescu, 2 era in msur si in drept
s impiedice abuzul de oriunde ar fi venit, chiar din partea
domnului. In acest scop, tara i lua i libertatea de a peti-
tiona direct la Poart, pentru orice nemultumire i nedrep-
tate iscat din pricina domnului. Ii alegea deci i un ju-
deator suprem, un arbitru pentru cazuri grave.
Se cer i msuri importante cu caracter economic-finan-
ciar. In primul rind libertatea comertului cu strinAtatea
fixarea unui tarif vamal favorabil, asa ca tara s folo-
seascri din exportarea productelor sale. Iar pentru indepr-
tarea abuzurilor si a depresiunei morale si financiare in care
zace tam, pentru orinduirea precis a veniturilor i cheltue-
lilor normale, se cere reforma structurei interioare de stat :
fiscal, judectoreasc j bisericeasc i, in cele din urmil,
reforma invtmintului, in sensul ca scoalele trii s ser-
veasc numai patriotilor, tuturor, iar meritul s fie singurul
criteriu de apreciere. In orice caz trebuie sri mentionrn cri
reformele toate se ocupau prea putin de tran i numai in
treacttt. Textele cele mai indrznete, mai democrate, nu
1 Cf. mai departe, Nr. XLIX, p. 199.
2 Avea in sprijinul ei o veche traditie in rile romine. Cf. Iorga (N.), lsto-
Kcal Conslitufiei romlne,li, In Noua Constilufie a .Romfniei. [BucureIti, 1923],
p. 5-24.

XXX

www.digibuc.ro
 NTRODUCERE

ajung s prezinte, conturat, un proiect clar de reforme.

Celelalte, se ocup in deosebi de clasa mijlocie. Cci, s'o
spunem odat pentru totdeauna, cugetarea acestor texte
se meirtine, in cel mai bun caz, la nivelul cugetrii mijlocii
a veacului, i rareori o depseste. i atunci, foarte timid.
In consecint, opozitia : boeri-trani, nu ptrunde cleat
desfigurat supt condeiul acestor gnditori" cari in treact
doar, vorbind de interesele tr, amintese vag si de intere-
sele celui mai prost lucrtor al pmntului" 1). In schimb,
pretutindeni aproape apare opozitia : boeri-boernasi (si ci-
novnici), adic opozitia intre clasa avut nobil clasa
rnijlocie, burghezia, atunci la noi in epoca de formatie se de
avint. Cuvintul i notiunea de privilegiu se intilnesc foarte
des, si destule texte nu cer decit o mutatie, o mai just
repartizare a privilegiilor, sau o consolidare a Mr. In orice
caz, nimeni nu cere ca aceast notiune i cuvintul ce o
simbolizeaz s fie -terse din analele patriei, in spet din
analele viitorului. E o trstur, semnificativ credem, aceasta
pentru situarea i intelegerea cugetrii anilor 1821-1822.
Rezumind : cugetarea emigratiei dela Brasov proclam
impune primatul national cu toate consecintele ce decurg
de aici inteo tar in care ospitalitatea proverbial si to-
leranta larg fuseser considerate de strini, de Greci, drept
slbiciune ; clameazil primatul armoniei si al echittii sociale,
inteo -pea' care cunostea, ca regul fundamental, dreptul
celui mai tare, celui mai bogat ; reclam, insfirsit, primatul
liberttii economice, Inteo tar jefuit de toti, prdat de
viermina strein ca si de cea autohton, intibusit supt jugul
necruttor al unui regim quasi-colonial.

Dup ce am trecut aproximativ si rapid in revised pro-

gramatica anilor 1821-1822, se pune o intrebare : putem
afirma, cu certitudine, c aceast programatic6 este opera
unuia sau mai multor partide politice? Cu alte cuvinte,
1 Cf. mai departe, Nr. LI, p. 207.

XXXI

www.digibuc.ro
 EMIL NI1ITOSU

putem dovedi existenta unor partide politice rominesti, cari

se fi preocupat, pragmatic si ideologic, de reformele pre-
conizate mai sus? Numai dovedind existenta acestor partide
politice, ne putem da seama de valoarea eficient i de cir-
culatie a ideilor emigratiei dela Brasov. Deoarece masele
nu erau chemate, inc, a participa, in nici un fel, la tre-
burile publice, prin forta lucrurilor, deci, partidele trebuiau
s fie numericeste reduse, lipsindu-le rezonanta de mase,
caracteristie partidelor democratiei contemporane. Vedem
astfel cs cel mai bine inzestrat, partidul democrat si national,
nu dispunea cleat de citeva zeci de boeri. Dar acesti partizani
boeri, membri ai singurei clase luate In considerare, insemnau
mult prin numele i origina lor, prin clienti, prin capacitate,
prin averi i mai ales, prin relatiile politice externe, relatii
dobindite in urma atitor ocupatii rusesti, in urma legaurilor
cu consulii i pe baza recomandatiei lor. In spetil, consulul
Rusiei cu suprafat i activitate In Principat este Al. Pini,
refugiat acum la Sibiiu. Vom constata neindoios existenta
a trei grupuri politice : a. Partida pinianA", protipendada
reactionar, rusofil, lucrind direct supt sugestiile lui Pini.
Opera acestui partid este, credem, memoriul publicat mai
departe, p. 117-140. Partida pinian" va fi compus din
protipendad i clerul inalt. Iar pricina desbin6rii boerilor,
In afar de interesele de clasti, st mai ales in activitatea
nefas0 a lui Pini, intrigi cari au innegrit inimile unora, au
contrariat i intAritat pe ale altora si au semnat pretutindeni
sgminta asteptrilor inselate, nerealizabile, a rAspltilor
nejustificate, a ambitiilor bolnave incurajate sau satisfcute
numai In parte. Cu drept cuvint, un pamflet contemporan
Il acuzA numai pe Al. Pini de toate relele czute asupra
trilor romine, si-1 blastm. interesant de retinut, cei
ce-1 blastm, laud in schimb, din toat inima, Rusia i pe
imprat. Si, desigur, emigratia boerilor la Brasov s'a prelungit
tot din pricina lui Pini, care, In numele impsdratului, nu
Inceteaz sA incurajeze pe cei devotati cu rgduiala

1 Hunnuzaki, Supl. I 4, p. 3-6.

XXXII

www.digibuc.ro
 INTRODUCZRE

unui rAzboi pe care Rusia il va declara Turciei neaprat,

si-i va repune atunci in scaunele, drepturile si averile p-
rsite in Tara RomineascA. Pini nu cruta nimic pentru a
intretine rusofilismul boerilor din Brasov, desi Rusia nu-si
va putea tine fAgduelile, nici chiar prin ruperea relatiilor
cu Poarta.
b. Partida turcofil, reactionar, foarte putin important,
dizolvat prin intoarcerea in Valahia a principalilor ei com-
ponenti; si
c. Partida democrat, rusofil si nationalist", destul de
numeroas. I Are, se pare, secretar pe aga Alexandru Vilara,
acela pe care un cifru contemporan il deghizeazg supt porecla
panglicar". 2 Se pare c' tot acest partid elaboreaz dou
memorii, primul tratind trista si nenorocita situatie a Trei
Rominesti", al doilea despre dorintele de imbunfttirea.
stArii prii Rominesti". In orice caz, aceste memorii au fost
redactate de un comitet al boerilor romini, la Brasov, 3 deci
de un grup organizat cu un scop precis, grup care are ca tn.-
maci, pentru traducerea flbilor si memoriilor sale in limba
francez, pe profesorul francez Claude Coulin. 4 Unul din
proiectele pe care le cunoastem in intregime e, am spus
mai sus, opera partidului reactionar, rusofil, in frunte cu
mitropolitul Dionisie. 5 E un proiect articulat, ca s intre-
buintm acest termen, in care dispozitiile de principii al-
terneazA de multe ori cu dispozitii de amAnunt. E, in orice
caz, o incercare mai intins de a codifica viata national
a frii Romtnesti, pe baza unor noi principii, a unei auto-
determinAri isvorite din traditia liberttilor posedate cindva.
1 AmAnunte contemporane asupra acestor grupAri In Biserica Orlodoz
Romtn, XVII (1893), P. 402-405 si la Academia RominA, ms. 1063, f. 380.
2 Cf. N. Kretzulescu In Analele Academiei Romine, S. II, tom. XII (1889
1890), p. 103. Pentru cifru, cf. Aricescu, Acte justif icative, p. 180.
3 Cf. Kretzulescu, ibidem. S'ar putea ca unul din aceste memorli sA fie
cel publicat in Aricescu, Acte justificative, p. 187-205, pentru care adoptAm
ca autor pe AI. Vilara (Cf. mai departe, notele dela P. 140-141).
4 Eliade (Pompiliu), Histoire de l'esprit public en Roumanie au dix-neuvilme
siacle. Tom. I. Paris, 1905, p. 134-135.
5 Mai departe, p. 117-140.
*
XXXIII

www.digibuc.ro
 EifIL vinTostr

Liberal sau reactionar, (in fond era expresia unui spirit

pur reactionar, cu infine concesii Mute duhului nou al
vremii), aceast5 quasi constit utie" este emanatia unui
organism politic, intocmit pentru a remedia o stare gene-
ral de lucruri, la inceputul unui veac nou politic pentru
Tara RomtneascA. Mai putin articulat pare proiectul pe care
11 atribuim lui Vilara. 1. Nu tim i nu credem ca s<1. fi
fost vreodat vorba de a se promulga vreunul din aceste
proiecte. In primul rind pentrucA Rusia protectoare, dela
care toate proiectele acestea muntene cer viat, nu era
in situatia politic favorabi1 6 pentru a se ocupa direct de
principate. Singura in msur pentru aceasta era Turcia,
dar emigratiirusofili invederati nu i se puteau adresa. In
al doilea rind, trebuia obtinut i consimtmintul Orii", adia
al boerilor cari se aflau in Valahia. Si, mai ales, trebuia
obtinut asentimentul lui Gr. Ghica, domnul fost mult vreme
in refugiu la Braov, care nu tim in ce msur era lava-
rabil celor r6mai inc acolo. $i se pare c6 nu le era deloc
favorabil. El, ins, ar fi fost singurul in msur s5. prezinte
Portii o cerere de reforme, aa cum era dispus, la un mo-
ment dat, contemporanul s5.0 din Moldova, Ionit Sandu
Sturz a .
Oricum ar fi cunoaterea integral a textelor elaborate
de emigratia politic din Braov schirnb cu totul perspec-
tiva asupra importantei evenimentului din 1821 i. a conse-
cintelor sale directe i imediate pentru renaterea national.
Pin6 acum, f At% cunoaterea unora din aceste texte, s'a putut
acredita i colporta prerea eh', in Valahia anilor 1821-1822,
cugetarea politic, frmintarea spiritual a unei generatii
pentru a izvodi o nou formul'A de viat national, a fost
absent sau, concedind, a fiintat timid i ineficace, preocu-
pare livresc doar, a citorva personalitti alese, dedate spe-
culatiilor politice i sociale. Chiar dac cele mai multe din
aceste texte au autori numiti sau prezumati : Al. Vilara,
Gr. Brincoveanu., Gr. Bleanu i Naum Rimniceanu (credem

1 Mai departe, notele dela p. 140-141.

XXXIV

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE

no, devi mai pot fi i altii), totui cele mai multe au fost
supuse aprobrii, modificrii i consensului unanim ale dife-
ritelor partide fncropite la Brapv. Si, In acest sens, cunow
tem cazul unui text propus de Al. Vilara i neprimit de
nimeni", dup adnotarea pe care o pow-CA Insui textul. 1
Nimeni" acesta reprezintd neindoios o comunitate, o adunare
deliberativA, divers In compozitie i unicA fn preocupri.
Nimeni" inseamn ash dar e n firmarea dal% a existentii
unei grupAri politice, a unui partid, In acceptia contemporan.
dovezile s'ar putea Inmulti In acest sens. Putem vorbi
deci, fAr reticente, de o micare politicA destul de ampl,
pAtruns6 In parte de ideile democrate ale Apusului, cum am
artat mai fnainte. Iar glasul acestor purtAtori de cuvfnt
capt accentul unanimittii, ideile lor patina adevrului,
sentimentele lor convingerea pasiunei. De aceea, simpla lee-
tur a tuturor acestor texte constituie o Inalt lectie de
patriotism i civism, culori In cari va trebui, de acum Ina-
inte, s zugfAvim fnceputul celui de al XIX-lea veac In
Tara RomfneascA.
Meritul eficient al a cestei cugetAri? Repunerea natiunei
rornfne pe primul plan, domniile pmIntene, acestea i altele
se datoresc numai revolutiei lui Tudor Vladimirescu i cu-
getsdrii politice dela Brapv.
Am schitat, foarte sumar, albia pe care au curs destinele
ideologice ale Trii Romineti In anii 1821-1822. Problema
va fi, desigur, :eluat. In deosebi, programatica acestor ani
va fi cercetat mai de aproape, mai amnuntit, cu raportare,
poate, la realifrile Regulamentului Organic i ale anului
1848, cari pureed, direct, dela aceast programaticA din 1821,
an la al crui piedestal de reforme i realizilri se prosterna,
odinioar, Chesarie, episcopul BuzAului, psalmodiind pios :
Tu eti anul burfaTalii Domnului 1" 2) Dar rindurile acestea
introductive ne-au pArut necesare pentru Intelegerea mate-
rialului documentar dat mai departe.
1 Cf. mai departe, p. 212-216, No. LIII.
2 Academia RomfnA, ms. 1661, fine. Publicat i In Bis. Ort. Rom., 1875
(II), p. 612-616. Textul e din April 1825.

www.digibuc.ro
 EMIL VIRT0613

Tinem s mentionm cg, intimpltor, citeva din textele

publicate aici erau rezumate inteo revist in timpul in care
lucrarea de fat se afla supt tipar. Faptul acesta s'a con-
semnat individual pentru fiecare text.
*i acum, ne rmine plAcuta datorie de a putea insemna
aici neprquitele servicii amicale aduse de d-nii M. G. Re-
gleanu, Cl. Tsurcas, i Constantin Papagheorghe, cei dintii
binevoind s se ocupe cu transcrierea i traducerea textelor
greceti, cel din urm cu revederea lor.
Iar tuturor acelor ce ne-au Incurajat in cercetrile noastre,
tuturor acelor ce au binevoit s ne pun la dispozitie piese
de arhiv, sau s ne semnaleze documente i informatii noi,
tuturor acelor ce ne-au ajutat efectif s ducem la bun sfirit
publicatia de MO, nu credem c le putem multumi in deajuns,
exprimndu-le i. pe aceast cale"gratitudinea i devotamentul
nostru. Pot fi ins convini c6 au colaborat la realizarea unei
fapte bune.

www.digibuc.ro
 ADAOS BIBLIOGRAFIC

Indeosebi pentru probleme inactuale, bibliografia se im-

pune ca o necesitate imediat i o tortur totodat, prin
varietatea inegal a izvoarelor de consultat i risipirea Mr
dezordonat in timp i spatiu. Adugati la aceasta preocu-
parea continu a unei btme i complecte informd, tinut
la curent, i yeti admite ea' inconvenientele pot fi cu greu
inlturate. E o datorie, deci, din parte-mi, de a publica no-
titele bibliografice colectionate pin acum, privitoare la re-
volutia din 1821 in tara noastr. Redactate concomitent cu
descifrarea textelor date mai departe, notitele ne-au slujit,
inainte de toate, pentru propria noastr informare, ca o
complectare a bibliografiei publicate cu alt prilej. 1 Adaosul
de fat nu izbutete totui s mentioneze cleat o parte din
materialul imprimat existent, inti pentru c Biblioteca
Academiei Romine, cea mai bine inzestrat din tall, nu
posed inc foarte multe publicatii streine ce intereseaz
trecutul nostru ; in al doilea rind, in cartoanele noastre
ageapt nenumrate alte tiri, neverificate suficient. ii,
mai ales, pentru c bibliografia fusese sortit initial numai
uzului personal, i in consecint lucrat destul de nesiste-
matic, cu reveniri i ignorri. Totui, aceast bibliografie astfel
intocmit, susceptibil de numeroase i importante adaose
inlesnete considerabil vlitoarea munch' de sintez5, furni-
zindu-i, pe ling bogata informatie strict tiintific, i re-
zonanta literarar a marelui gest dela 1821, ce poate fi con-
siderat ca o prelungire sentimental in timp a gestului insui.

1 Emil Vlitosu, Tudor Vlacluntrescu. Bucureg.i, 1927, p. 39-57.

XXXII"

www.digibuc.ro
 Clasificarea notitelor bibliografice, intemeiat pe criteriul
valorii istorice, ar putea prea oarecum arbitrar, dac na va
fi raportat continuu, ca intentie, la satisfacerea numai a
unei necesitti practice personale. Dar chiar in aceste con-
clasificarea d suficiente indicatii generale, prin nsui
faptul rubricizsarii, asupra valorii ca isvor istoric a materia-
lului bibliografiat.
Dac indicatia bibliograrid este precedatti de asterisc (*),
se intelege c lucrarea n'a fost cercetan peisonal, ci men-
tionat dup alte surse.
Notitele grit grupate In dou mari categorii, cu subdivi-
ziuni destul de elastice, iar Inra.untrul fiedrei subdiviziuni
Inserierea este strict alfabetid :
I. FIJSTORICA
a) documente, memorii i Insemn4ri contemporane ;
b) povestiri, studii, tratate ;
c) mentiuni, tiri, aprecieri, bibliografie, recenzii, generalitAti
d) iconografie.

II. LITTERARIA
a) versuri;
b) teatru ;
c) romane, nuvele, povestiri ;
d) eseuri, conferinte, discursuri, foiletoane, incerti generis
e) muzic.

X X X \ I III

www.digibuc.ro
 I. HISTORICA
DOCUMENTE I TEXTE CONTEMPORANE, INSEMNRI, MEMORII

Aeademio RominA. Cresterea cnleclizinilor pe anal 1912 [p. 144] ; idem,

pe anul 1914 [p. 137] ; idem, pe anii 1916-1919 [passim].
Angeleseu (Dr. Nleolne I.) Acte si documente din trecutul larmaciei in
Romtnesti. Adunate si comentate. Cu o pref ajd de d-I N. lorga. Bu-
curesti, 1904. VH+189 p. [p. 54-56 si 61-62].
Amintiri despre zavera dela 1821 in Moldova si Muntenia. A.nalete so-
cietlil istorice lulhz Barasch". Bucuresti, II (1888), p. 209-218.
Amintiri istorice. VIII. Zavergii la Plnesti. Eteristii la Joldesti.
Fraternitatea", Bucuresti, 1885 (VII), Nr. 3, p. 23.
Milan (Teodor). moldoveni in Bucovina 1821 si 1848. Bucuresti,
1929. 148 p. (AsezAmIntul cultural Ion C. BrAtiamt. VIII).
Batzarin (N.) Documente privitoare la trecutul Trei ordine imperiale
turcesti despre skittle de lucruri din Muntenia si dirt Moldova [1821.
Adevdrul" din 26 Mai 1931 (Nr. 14539).
Blann (I.). mliii bursieri romini in strilindtate. Scrisori de ale lui Efrosin
Poteca 1822-1825. Revista Nond", I (1888), p. 424. [DupA ms. 1789 dela
Academia RomtnA].
Braneovieh (J.). Precis des evenemens les plus remarquables de la MoZ-
davie et Valachie pendant l'insurrection grecque du prince Ypsilanti ; avec un
coup-d'oeil sur les destines futures de ces deux provinces, et sur la guerre actuelle
entre la Russie et la Turquie. Posen, 1828. 22 p.
BrAtianu (Ion I. C.). Pagini vechi Oplleasca tinguire. Cugetul Rom&
nesc", Bucuresti, 1922 (I), p. 67-72.
Caracas (Remus). 0 cronica gedleand de acum o ut de ani (tiild-71M
de . . . ). Prietenii istoriei literare", vol. I (1931), p. 382-394.
Caslan (Cernieanul). Istoriile stintelor monastiri Cernica qi Ceddorosani.
Adunate de smeritul monah.... Bucurest1, 1870. VIII+192 p. +1 pl. [p.
96-103 ; IntimplArile delft Cernica In 1821].
Donat (Ion). Un pomelnic al schitului Cioclovina de ios (Gorj). Arhivele
011eniei", Craiova, VIII (1929), Nr. 45-46, p. 537-539.

XX XIX

www.digibuc.ro
 E[rbleeanu] (C.) Date din condica Writer. Biserica Ortodoxli Romfrar
XXVI, p. 1370.
MUM (Ioan C.). Cfte-va documente politice muntene dela 1822. Arhi-
vele Olteniei", X (1931), Nr. 54-55, p. 247-259.
Fotino EiXot v y Boac9clex ValvLvil iiregvccaT&oson ,rb 1821 r=o;.
Lipsca, 1846. c+194 p.
Fragminte Istorice. Acte oficiale, relative la frittniplrile petrecute fn
anul 1821. Buciumul Romanii", Iasi, 1875, Nr. II, Aprilie, p. 65-70.
Partund (Econom D.). Ucenicii Starefulut Paisie fn meendstirile Cernica
# Cldetrusani cu un scurf istoric asupra acestor mndstiri. Bucuresti, [1928],
175 p. [p. 99, 141-143].
Gavrilln (D. I.) Contribufiuni la istoricul tutunului pina la frquinfarea
monopolului fn Rominia. Cu o pre f af d a d-lui I. Minea. Iasi, 1929, VIII-
195 p. [Cum se vindea tutunul in Iai pe la 1820-1821", p. 194].
Gentz (Friedrich von). Briele von und an... Herausgegeben von Friedrich
Carl Wittichen und Ernst Salzer. 3, Band, II. Teil ; 1820-1832. Mun-
chen und Berlin, 1913. [p.38-39, Nr. 262-263].
Ghenadle Enliceanu. Sinaea. Istoria sfritei monastirf lucrat dupre do-
cumentele veki si nnui si adausd cu tradifiunile locale respective. Bucuresti, 1881.
[p. XIIIXIV, 115-116 : mntimplrile dela 1821].
Ghibneseu (Gh.). Doud documente. Arhiva", Iasi, 1910, p. 132-137.
Ghlbaneseu (Gh.) fi notife pe cdrfi de la mdrulstirea Agapia
(Neamt). loan Neculce", Iasi, 1927, p. 264, 265, 266.
Ghiblineseu (Gh.) Paralelti Intre budgetul Moldovei pe 1821-1854# 1855.
Veniturile ferrii Moldaviei, pe anul 1820-21. loan Neculce",
fascicola 7 (1928), p. 139-147, 254.
Ghibfineseu (Gh.). 1841, Decembrie 28. 0 satirti rnitropolitului Veniamin
Costacht. loan Neculc.", Iasi, 1927, p. 277-279.
Ghlbnescu Studiu i documente cu privire la Familia Rascanu.
Iasi, 1915. (Vol. X din Surete i Izvoade"). [Rolul politic al lui Iordachi
Riscanu p. LXVII si 240, 244-250, p. 284-297, p. 324-335, etc.]
Glogoveanu (Marla I.). Acte ref eritoare la Tudor Vladimirescu.Arhivele
Olteniei", 1930 (IX) Nr. 47-48, p. 44-45.
Glogoveanu (Maria). Din vremea ocupafiunii rusesti (1829-1834). [4)
Carte a marelui vistier Behr ceitre biv vel serdarul Marin Butculescu, ispravnic
de Teleorman, din 20 Martie 18211 Arhivele Olteniet", VII (1928), Nr.
37-38, p. 310.
[Glogoveanu (Maria I.)] Acte mdrunte din 1821. Arhivele Olteniei"
IX (1930), Nr. 49-50, p. 208.
Gorovel (Artur). Insemntiri, nr. 130-144, 145-151, In Miron Costin",
Blrlad, III (1915), Nr. 6, p. 95 ; Nr. 7, p. 109.
Gorovei (Artur). lute un ceaslov.Gazda Sedeanului" , R.-Srat, 1894, p. 272.
roaa ('AvaavaaEou N.). 13:ot itap&XX71).ot. Tani ant '61; &VTew6a5oi vhc
CED,cao Stanpetpcimov Itvaptily. Tom. IVIII. Atena, 1869-1876.

XL

www.digibuc.ro
 Holban (Th.). $tiri despre anul 1 al In Principatele Romtne.Arhiva",
XXXV (1928), Aprilie, Nr. 2, p. 140-142. [Extrase, cunoscute, din :
Raffenel, C. D., Histoire des evnemens de la Grce, Paris, 1822].
Iorfta (N.). Documente si cerceldri asupra istoriei financiare st economice
a principatelor romtne. Extras din Economia Nationalh". Bucuresti, 1900.
Iorga (N.). Inscriplii. VI. .Biserica veche din Urziceni, Revista Istoric"
XV (1929), Nr. 7-9, p. 273.
Iorga (N.). Istoria ferii prin cei mici (Comunicafie la Academia Romtnd).
Revista Istoricd", VII, (1921), p. 48-50.
Iorga (N.). Un boier de provincie tn timpul eteriei si regulamentului orga-
nic. Bucuresti, 1929, 15 p. (Academia Romin. Mem. S. Ist. Seria III, tom.
IX, mem. 7).
korga] (N.). Cronicd [Insemnri privitoare la familia Moruzzi]. Revista
I storied". 1931 (XVII), Nr. 10-12, p. 332-335.
Iorga (N,), Une nouvelle source roumaine sur la revolution grecque de
1821 sur le Danube. Revue Historique du Sud-Est Europeen (Continuation
du Bulletin de l'Institut pour l' etude de l'Europe sud-orientale"). Paris,
Bucarest, 1931 (VIII), Nr. 7-9, p. 223-226.
Karadja (Constantin I.). 0 calf d de croitor prin fara noastr in 1817. [Dupa
Borsum (I. F. J.). Reise tit Constantinopel. Kiibenhavn, 1828]. Revista
Istoricd", XIV (1928) Nr. 10-12, p. 360.
Kaufmann (losef). Comunitatea din Piatra. Fraternitalea", Bucu-
resti, V (1883), Nr. 31, p. 245-246; Nr. 33, p. 261.
Kaufmann-Platra (Josef). Comunitatea din Niamj descriere istoricei.
Fraternitatea", Bucuresti, 1885 (VII) Nr. 7, p. 55; Nr. 12, p. 95 ;
Nr. 15, p. 119.
Kaufmann (Josef). Cronica comunitafilor israelite din ludelul Neamfu,
cuprinztnd : Hrisoave, documente, inscripfii, fotograjii, etc. Tom. II, Piatra-
Neamt, 1929 [p. 149-159].
Laptidatu (Alex.), Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice pe 1915,
publicat de.... Bucuresti, 1916. [p.154].
Lemaire (H.). Histoire de l'empire de Turquie depuis son origine, jusqu'au
19 octobre 1821 : Ouvrage contenant des details interessans sur la formation de
cet Empire, sur son gouvernement, sur ses guerres Itrangres, ses guerres intestines,
et ses revolutions ; termind par le recit des principaux evnemens de la guerre
actuelle des Grecs contre les Turcs. Paris, 1821. 550 p. [Istorie contemporan,
p. 526-550].
Lugosianu (O.). Insemndri din bdtrdni. Revista Tinerimea Romtn",
Bucuresti, 1899, Noua Serie, vol. II, p. 120 ; ividem, vol. IV (1900),
p. 178.
Mateeseu (C. N.). Insemndri, nr. 175, 176, 179, In Miron Costin",
Bfrlad, IV (1916), Nr. 3, p. 235-236; Nr. 4, p. 251.

XLI

www.digibuc.ro
 Meichisedek, Episcopul Dunfirli-delos. Chronica Husilor si a Episcopiet
cu aseminea numire dupre documentele episcopiei si al& monumente ale terei.
Bucuresti, 1869. 464+175 [-182] p.+1 tab. [p. 416-422, 142-145, 166].
Melehisedek, Episeopul Runfiril-de-jog. Chronica Romanului si a Episco-
ptei de Romana. Compus dupre documente nationali-romine i streine, edite
si inedite. Partea a doua dela anuhi 1714 pina in dilete nstre. Bucuresti, 1875,
V [ VIII]+239 p. [p. 186-187, 192].
Melehisedec, Episeopul Romanului. Not* istorice i archeologice adunate
de pe la 48 mnastiri Biserici antice din Moldova. Bucuresri, 1885. 318
[-320] p. [p. 29, 315-316].
Mibailov (A.). A. S. Puschin si Eteria (1821). Vic*: Rotnineasca
Iasi, XXI (1929), Nr. 5-6, p. 217-222.
Minea Note si interpretri mrunte. [0 insemnare din 1821 a serda-
rului Antohie Sion]. Cercetri istorice", 1aI, IIIII (1926-1927), Nr. 1,
p. 254.
Muresitum (A. A.). $tiri nouci despre refugialii Munteni la Brasov
in secolal al 13-lea si In rdsmerifa dela 1821. Tara Birsei ', Brasov, II
(1930, ) Nr. 1, p. 13-15.
Otelea (Andr). Contribution 11 la Question d'Orient, Esquisse historique,
suivie de la correspondance inedite des envoyes du roi des Deux-Siciles Con-
stantinople (1741-1821). Bucarest, 1930. XI1+366 p. (Acadmie Roumaine,
Etudes et recherches IV) [p. 324-33'i].
Paalzow (Friedrich). Aktenstilcke der russischen Diplomatie. Berlin, 1854.
Palaiologue (Grgoire). Esquisses des moeurs turques au X IXe sicle ;
ou scnes populaires, usages religieux, crmonies publiques, vie intrieure,
habitudes sociales, hides politiques des mahomtans, en forme de dialogues.
Paris, 1827. XVI+408 p. [p. 43-55].
Pamtile (Tudor). Mitologie Romineascci. III. Pcimintul dupd credinfele
poporulut rommn. Publicalie postumii. [Bucuresti], 1924. (Academia RomInA.
Din vieala poporuiui romln XXXII). [pt. cutremurele din 1821, p. 54-55].
PamilIe (T.) si V. C. Nicolan. Insemairt. 173-19 'Pt iron Costin",
Birlad. III (1915) Nr. 12, p. 186.
Papacostea (N. G.). O list de intemnitafi olteni [la 1824]. Buletinul
Comistet Istorice a .Rominiei", VIII, p. 17-25. Bucuresti, 1929.
Piopsor (N.). Cdlilloria lui Hagi Nicolau la locurile spate. Ahivele
Oltentei", V, 1926), Nr. 24, p. 112.
Plopsor [(N.)]. Citeva rinduri despre Tudor Vladimirescu. Arhivele
Olteniel", VIII (1929), Nr. 45-46, p. 533-534.
[Popesou ] (Preotui Niculae). Chipurt de preoli. 2. Popa Panait de la Ur&
midarii de sus. ,,Apostolur, Bucuresti, "V (1928), Nr. 3 din 1 Februarie 1928,
p. 34-35.
Prager (Shynund). Bleindria in Trecutul Tarilor Romtnesti, Coleciiune de
documente. Bucurcsti, 1906. 151 p. [p. 127-128 : compania cojocarilor din
Bucuresti la 1821].

XLII

www.digibuc.ro
 Adevdrata proclamarie a lui Tudor Vladimireseu. Romtnia Liberlf",
1880 (IV), Nr. 1016. fReprodus dupd Aricescu (C. D.), Acte justificative,
p. 27-28; reprodusd si de Gazeta Transilvaniei" 1880 (XLII1), Nr. 84].
Revista istoricti a Arhivelor Romtniei Indice de documentele aflate In
Arhiva Statului si nepublIcate Med. Brosura I. Bucuresti, 1874. [p. 6, Nr. 52 ;
p. 10, Nr. 90].
Rosanls (S. I.). Istoria pe scurt a Evreilor-Butgari In ordine chronologied,
dupd tsvoare directe, din cele mai vechi timpuri pnd la 1876. Anuar pentru
israeliji", Bucuresti, XI (1888-1889), p. 40.
Rosettl (RaduN. Note genealogice gi biografice despre famillile Buhug gi
Rosetti, fogti proprietari ai moiei Bohotinul. Anale'le Academiei Romtne",
Mein. S. 1st., S. II, Tom. XXVIII, p. 490-491, 494-495.
Rugticiuni religioase contra Turcilor, pe timpal Eteriet. (1321). [Academia
Routh* ms. 3920, 1. 61-66; text grec].
Sapira (Israel). Isloricul comunitdfii din Ploesti dupd isvoare scrise gi
transmisiuni orate cu un apendice cuprinzMd documente inedite. Analete
societdai istorice Iuliu Barasch", Bucuresti, III (1889), p. 43-45.
Schwardeld (Dr. E.). Evreii sub zavera. Anuar pentru Israeliti", Bum-
resti, VII (1884), p. 13-34.
Sehwarzfeld (Wilh.). Restrigte sau tritgmpldri triste si nenorocite prir cart
au trecut evreii In principate. III. Zavera sau Eteria de la 1821. [Reproduce
pi din Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldaviet..]. Analile socieldfii istorice
Witt Barasch", Bucuresti, III (1889), brosura Nr. 1 O 2. p. 196-199.
Scriban (August). Cdpitanul lordache la mntistirea Secul. Dupd un martur
ocular. [Traducere din Kowalewski]. Arhiva", Iasi, III (1892), Nr. 6-7,
p. 424-427.
(Mauriciu). Amintiri din trecut. Din timpul zaverei dela 1821. Fra-
ternitatea", Bucuresti, 1885 (VII), Nr. 22, p. 175-176.
%mind (H. Di.).-0 versiune despre uciderea patriarhului grec In anal 1821.
Rolurile lui Mihai-Vochl si Alexandra Ipsilanti cu aceastd ocasie (Dupd
eronicarul armean Avedis Berberian). Revista Istoricd", XV (1929),
Nr. 4-6, p. 153-158.
Solomon (loan). Biogralia vief ii polcomniculut Istorisitif de sine in-
sugi, i scrisd de P. Georgescu. Craiova, 1862. [21+50 p [Altd editie cu titlul :
Solomon (loan). Biograjia polcoonicului ... 1 storisild de sine insusi ;i scrisd
de P. Georgescu. Craiova, 1891 ; 52 pl.
Soutzo (Nicolas). Memoires du prince .... grand logothete de Moldavie
1798-1871. Publis par Panatoti Rizos. Vienne, 1899. XI1+434 p. [Dupd
ms. original Nr. 1024, la Academia Rominii].
Steffinesen (Gr.). Cutremurele de peuntnt In Romtnia In limp de 1391 de ani,
dela anal 455 pind la 1874. Analele Academiei Romlne", Seria II, tom.
XXIV, mem. s. et.; [p. 23-24].
Steflineseu (Margareta). Puskin despre Romtni. Arhica", Iasi, 1928
(XXXV), Nr. 3-4, p. 269-290.

XLI1I

www.digibuc.ro
 Stoleeseu (Ir an).Schitze din istoria patriei urmate de istoria Ploesciloru. Fapte
istorice cele mai matte vezute cu ochii. Ploesti, 1880. V-77 [-79] p. [Retiptirire
de N. lorga, supt titlul] : Un povestitor ploiestean despre Bucuresti L Ploiesti In
tnttia jumnate a secolului al XIX-lea... Vhlenii-de-Munte, 1928 ; 45 [-47] p.
Teodor Codrescu". Iasi, 1:316 (I),Nr. 8 [p. 116-117 : 1822, Mart 4, Leova.
Scrisoarea lui C. Conachi din be fenia cea mare cdtr paharnicut lordachi Oprisan ;
p. 117-118 : 1823, Iunie 8. Halil serie mitropolitului Veniamin Costachi, eu
prilejul Intoarcerii sale din begniel.
Tureu (Aurellu). Comunitatea din Tlrgoviste, descriere istoricd. Frater-
nitatea" , Bueuresti, VI (1884) Nr. 14, p. 111, Nr. 15, p. 119.
Veniamin Costaehl, Mitropolitul. Istoria Scripturii Vechiului Testament.
Tdlmcitd, Tom. I, Iasi, 1824. [Inainte euvintare Mt% cetitori].
Venlamin Costaehl, Mitropolitul. Funie sau 1ring/de tntreitd.
Iasi, 1831 [fine].
Virtosu (Emil) Activitatea departamentului criminalion din Bucuresti In
timpul rdzordtirii dela 1821. Arhivele Olteniei", 1930 (IX), Nr. 51-52,
p. 453-458 ; ibid., 1931 (X), Nr. 53, p. 84-88.
Virtosu (Emil). Insemndri despre 1821. Arhivele Olteniei", IX (1930),
Nr. 49-50, p. 269-276.
Virtue' (Emil). Iordache Golescu si fnttmpleirile anului 1821. V iafa
Romfneascd", 1930 (XXII), Nr. 9-10, p. 248-264.
Virtosu (Emil). Tudor Vladimirescu Glose, f aptesi documente noi (1821).
Bucuresti, 1927, 187 p.A- X pl.+1 portret.
VIrtosu (Emil). Un pain/let moldovenesc din vremea Eteriei. V iafa Ro-
mtneascd", 1930 (XXII), Nr. 4-5, p. 83-101.
Weitman (A. F.). Amintiri despre Basarabia. Chisindul fn 1821. [Vospo-
minamiea n Bessarabii]. In romfneste de St. Berechet. Romfnia Notur,
Chisinhu, 1926, III, Nr. 49 (2)2), p. 1-2.
Xantos (EmmanoulD. 'AiropNvtoveCy.cera nepl vfi patx.71; Lrcupicg. Athena,
1845. (a+239 [-241] p.
Xenopol (A. D.). Documente. Note istorice asupra perioadei 1821-1848,
culese din gura dqui loan Ghica, lost ambasador al Romtniei la Londra, coma-
nicate de... Arhiva", Iasi, II, Nr. 9, p. 556-561.
Zabloskij-Desjatovsky (A. P.). rpatirs R. A. ICHCIIMBI n ero spesut [= Contele
P. D. Kiselev si vremea lui]. Tom. IIV. St. Petersburg, 1882. [t. I, p. 136].
Zilot Rominul. Dontnia a treea a lui Alexandra Vodd Suful ce i se zicea
i Drakake. Revista pentru Istorie si Arheologie", vol. V (1885), p. 58-88.
Zilot Romlnul. Din scrierile inedite ale lui... Jalnica cfntare a lui Zilot,
infra care sat cuprind revululia Romfnilor supt Tudor Slugerul Vladimirescul,
i zavera, supt Aleco beizadea Y psilant, i stdpfnirea turceascat, supt Chehaia Beta,
fi oaresice din doinnia romIneascd fntoarsei iar la RomIni dela Grecii fanarioli,
supt dornnul Grigorie Ghica V d. Aldituita de un patriot, i af ierositd f rafilor
sdi patriofi spre ;flint i spre poveifuire, la anal dela Hristos 1823. Re
vista pentru Istorie si Arheologie", 1891 (volumul VI), p. 89-115.

XLIV

www.digibuc.ro
 POVESTIRI, STUD% TRATATE

Aaron (F.). Manual de istoria principatului Romaniet dela cele diritti

vremi istorice piniz tn zilele de acum. Bucuresti, 1839. [21+212 p.
Anuarul prinfipatulut Tarii Rumtnesti. Bucuresti, 1842. [Schit istoricil
asupra rAscoalei lui Tudor, p. 31-36].
Barnosehl (D. V.). Originile democrafiei romtne. V iafa Romtneascir,
1923 (XV), Nr. 6, p. 324-345.
Candlloru (Taehl 'El Tamil SratpEct 1814-1821. Atena, 1926.
4+448 p.
Desprez (Hippolyte). La rtrvolution dans l'Europe orientate. Paris, 1848.
30 p.
Djuvara (T. G.). Cent projets de partage de la Turquie (1281-1913). Pre-
face de Louis Renault. Avec 18 cartes hors texte. Paris, 1914. X+648 p.
Dufau (P.-A.). Du partage de la Turquie d'Europe entre la Russie, l'Au-
triche, l'Angleterre et les Grecs, sous la mediation de la France. Paris, 1822. 40 p.
Filitti (I. C.). Inceredri de ref orme In Muntenia sub Grigore Vod Ghica
1822-1827. Convorbiri Literare" XL (1906), p. 905-924.
Filitti (loan C.). Originile democrafiei romtne. iala Romtneascer
XIV (1922), Nr. 11, p. 175-191 ; ibid., XV (1923), Nr. 1, p. 13-27, Nr. 2,
p. 182---198.
Filltti (I. C.). Partea boerimii In elaborarea .Requlamentului Organic.
Cugetul Romtnesc", II (1923), p. 258-265, 743-753.
Frantzis (A.). 'Emtop. r7 latopla 7 ItyayewhOr(orK tE)Aciao...
Atena, 1839-1841, 4 vol. [vol. IIII.
Gaudin (Emile). Du soulevement des nations chrtiennes dans la Turquie
europeenne ; ses causes, ses resultats probables, son influence prsumable sur
les intrts prsens et luturs de l'Europe en general et sur ceux de la France en
particulier. Paris, 1822. VIII-119 p.
Ghermanos MItropolitul. entop.v.hp.wra nept v.71 inavocaTeiateK CEX-
kciao etizT 1820 I.Livn To5 1823. Eorpacfbna nap& Toii Mvpolco).E.too IL
licycl*v rtpluvoo sea hatBpxyct amp& tor) xopEoo liaXXtyxoo Kaa,c6prq.
Athena, 1837. +232 p. [p. a - Fillmon (I). Ilpfdayg.sva net)/ roi) (Kew,
Tor) aorrpapiw stal, 'Cal/ 61top.v1pAtaiy Too].
lken (Carl). Leukothea. Eine Sammlung von Briefen eines geborenen Griechen
fiber Staatsweseno Literatur und Dichtkunst des neueren Griechenlands. Heraus-
gegeben von... Aus der griechischen Handschrift verdeulscht, nebst Beilagen des
Herausgebers, Auszgen aus dem Logios Hermes, Gedichten, Sprachbemerkungen
und beige/ gten Verzeichnissen neugriechischer Werke als Anhang. 'Tom. III.
Leipzig, 1825. XVIII+304 p.+1 pl. (I); 254 [-2561 p. (II).
Iorga (N.). Centenariul Domnilor pamtnteni la Arademia Riuntn6.-- Ca-
lendarul Ligei Culturale pe anul 1923", Bucuresti, p. 43-60.
Iorga (1V.). Comemorarea lui Tudor Vladimirescu. Cuvintare. Bucuresti,
1922 ; p. 357-365. Extras din ,,Analele Academiei RornIne", Seria II, Tom.

XLV

www.digibuc.ro
XLI, Desbateri 1920-21. [RepublIcat In lorga (N.), lzvoarele contemporane
asupra miscdrii lui Tudor Vladimirescu].
lorga Istoricul Constitufiei romlnefti, In Noua Constitufie a Ro-
mlniei". 23 de prelegeri publice organizale de Institutul Social Romfn. [Bu-
curesti, 1923]. p. 5-24.
lorga (N.). La psychologie des Ypsilantes. (Une confirence de m. Iorga
l'Universit d'Athnes).La Nation Roumaine", Bucuresti, 1930 (III), Nr.
551 si 552.
Lupas (Dr. loan). Istoria Rominilor. Manual... Ed. II-a. Bucuresti [I. a.]
[p. 301-308].
Ohedeanu (Cons.. V.). Tudor Vladimirescu fn istoria contimporand
a Romfniei (cu 15 stampe). Craiova, 1929, 57 p. [Publicat Intli in
Arhivele Olteniei" VIII (1929), Nr. 43-44 (p. 235-255) si Nr. 45-46
(p. 421-442)].
Papaeostea (Victor). Revolulia din 1821, privit de un misionar catolic.
[Luigi Bonauguri]. Revista Istorial" XV (1929), Nr. 1-3, p. 8-13.
Solmeseu (Ioan N.). Istoria generald a Rominiloru din amndou Daciile.
T. I-1V. Bucuroti, 1889. ft. III, p. 329-463].
Spineanu (I. D.). Tudor Vladimirescu i epoca sea (Conferinfd finuta,
fn ziva de 14 Aprilie 1896, la Atheneul din Severin). Lectura", Turnu-
Severin, J (1896) Nr. 7, p. 246-259.
Stourdza (Alexandre A. C.). L'Europe orientate et le rate historique des
Maurocordato 1660-18.0. Avec un appendire contenant des actes et documents
historiques el diplomatiques iniclits. Guvrage enrichi de 128 illustrations et d'un
tableau gnealogique. Paris, 1913. VII1+963 p.
'Maresca (Stettin). Gindul si tapta lui Tudor Vladizhirs,scu. Bucuresti,
1931. 33[-35] p.
Toksler (Edmond). Greeia ji insurrekfille ei. Pizza fn nude noastre. Tradu-
cere de P. M. Georgescu. Bucuresti, 1856. 352 p.
Theodorlan-Carada (M.). Din triimlntrile trecutului. Bucuresti, 1920,
271 [--274] p.
Toelleseu (Gr. G.). Manual de istoria Romfnilor... Ed. IL Bucuroti, 1900
[p. 448-453].
Tudor Vladimirescu si opera sa. 1821. Raport Anual al Gimnasiului
Real Tudor Vladimirescu" din Tfrgu-Jiu". TIrgu-Jiv, 1899. [p. 3-23].
Valliant J. A.). La Romanie ou histoire, langue, littrature, orographie,
statistique des peuples de la langues d'or, Ardialiens, Vallaques et Moldaves,
rsums sous le nom de Romans. T. I-III. Paris 1844. [t. Il, p. 308-31v : isto-
ric al Eterlei; t. III, p. 233-257 : Povestea lui Kirjall].
Nenopol (A. D.). Istoria Romfnitor din Dacia Traianii. Ed. III. Bucuresti,
1925-1930. Tom. X, XL
Xenopol (A. D.). Primul project de Constitufiune a Moldovei din 1822.
Originele partidului conservator i ale celui liberal. Extras din Analele Aca-
dezniei Romfne", S. II, Tom. XX, Mem. Ist. Bucuroti, 1898, 61 p.

XLVI

www.digibuc.ro
 Xenopol (A. D.). Rdsturnarea donmiilor fanariote. Studio istoric. I. Eteria
Greceascd. II. Tudor Vladimirescu. III. Restabilirea domniilor pdmintene.
Adduct' Iasi, II, Nr. 1 (p. 14-22); Nr. 2 (p. 65-78); Nr. 3 (p. 129-143);
Nr. 4 (p. 200) ; Nr. 5 (p. 260-268), [Reprodus In Istoria Romfnilor].

NIENTRINI, pR1, APRECIERI, GENERALITTI

Administratia Casel Biserieh. Biserici cu averi proprii. Seria II I-a.
Note istorice i anexe documentare. Bucuresti, 1916. [p. 3, 10, 208, 210].
Arama (Preot N. Gr.). Tergovige znici explicafii documentate i legendare
asupra monumentelor istorice din vechea capitald a fdrei. Excursiunea congre-
sului didactic primar, 4 lulie 1901. Bucuresti, 1901, 13 p.
Bineseu (N.). Daniel (Dimitrie) Philippide In Lui Nicolae lorga,
Omagio" 1871-5/18Ionic 1921. Craiova. [p. 41-42].
Bneseu (N.). Viafa si scrierile marelui vornic lordache Golescu. Buedfi
alese din ineditele sale, tipdrite de... Valenii-de-Munte, 1910. [p. 20-26].
Bellanger (Stanislas). Le Keroutza, voyage en Moldo-Valachie. T. III,
Paris, 1846. [1, p. 55-80].
Bengeseo (Georges). Essai d'un notice bibliographique sur la Question
d'Orient. Orient europen 1821-1897 . Bruxelles, Paris, 1897. XIII+ 327 [-329] p,
Bilelureseu (Constantin St.) Monastirile si bisericile din Romtnia cu mid
notife istorice si gravuri culese de... Bucuresti, 1890. [61+260+IV p. [p. 55, 59,
67, 68, 82, 83, 86, 175, 176, 178, 236, 245, 253).
Bobuleseu (C.). Banal Ttinasd Gosan 1769-1831 Ionic 17. Bucuresti,
1928. [p. 56-57].
Bobuleseu (C.). Fete bisericesti fa Retzboae, Rdetzratiri i Revolufii. Chi-
oinu, 1930. VI+118 p. [p. 68-75].
Bohuleseu (C.). Neamul Holbdriestilor cu al episcopului Gherasim-Clipa
Barbovschi (1796-1803-1826) i arhimandritul Sofronie Barbovschi predica-
brut (t 1850). ChisinAu, 1929. 63+11-81 [-83] p. [p. 48,49, 17, 19-21].
Boeri de la venirea Fanariofilor i pia astd7i [de] x.. Buciu-
mul", Paris, I, (1857), Nr. 7, DuminicA 3 Mai, p. 25-26.
Clneen (I. V.). 0 arlzondologie a Olteniei flare 1820-1830.Arhivele 01-
ieniei, VIII (1929), Nr. 43-44, p. 271.
Caraglani (loan). Studii istorice asupra Romfnilor din Peninsula Balcanied.
Publicare postumd tnsolita de notd biogralica de Pericle Papahagi. Bucu-
rest, 1929 X + 272 p. [Extras din Revista pt. Istorie si Arheologie", vol. VI].
C[odreseu] (I. M.). Notitia genealogica despre familia Pdlddestilor.Bu-
eiumul Roofing.", Iasi, 1882 (III), p. 541-546.
Colson (Mix). De l'tat present et de l'avenir des principautis de Moldavie
et de Valachie ; Suivi des traits de la Turquie avec les Puissances Europiennes,
et d'une Carte des Pays Roumains, Paris, 1839, 111+462 p. [p. 40-421.
Costeanu (Preot-Saehelar loan I.). Valea Teleafenului cu cetatea culturald
Menii-de-Munte i Monograf ia satului Homorfciu, judeful Prahova. Vlenil-
de-Munte, 1930. [p. 25-281.

XLVII

www.digibuc.ro
 Cretu (Gr.). Tipograf Me din Rominia dela 1801 Old astetzi. Bucuresti,
1910. [p. 7, n. 2].
Demetreseu (George Mil.). Din Istoria Craiovei. Vechi denumiri de mahalale
suburbii Arhivele Olteniei", V (1926), Nr. 24, p. 97, n. 1.
Dimitriu (lerodineon Istorta monastirei Rtsca. Biserica Orto-
doxd Romin", XVIII, p. 455.
Drtighleennu (Virg.). Casa lui Vasile Enache Brnescu. Convorbiri
Literate", 1909 (XLIII), Nr. 6, p. 686.
Driighiceanu (V.). Curfile boeresti I. Convorbiri Literare",
1913 (XLVII) Nr. 8, p. 734-735.
Draghleenno (Virg. N.). Les anciens 'drapeaux militaires. Une dcouverte.
L' Independence Roumaine", 1916, Nr. 12318 din 1/14 Fevruarie
Durak (Preotul V. Gb.). nation episcop al Argoului 1820-21-1828-45.
Tez pentru 1icen16. Bucuresti, 1900. [4]-F3e, F-39] p. (Universitatea din Bucu-
resti. Facultatea de teologie).
Erhieeanu (C.). Brbalii culti greet i rotntni si prolesorii din academiile
de Iasi st Bucuresti din epoca zis lanartot, 1650-1821. Analele Academiei
Romine", Seria II, tom. XXVII, M. Ist., p. 141-182.
Erhicennu (GIL). Despre starea .Moldovei si a Valahiei sub Fanarioli
extras din scrierea lui Anastasie Comnen Ipsilante fnlitulat Evenimente Me-
stastice i politice dup luarea Constantinopolei de Turci. Arhiva", Iasi. 1896,
p. 226-227. [Mentiune despre tunurile Eteriei, elate In muzeul din Odesa].
Erbieennu (C.). Priviri istorice i literare asupra epocei fanarintice. Bu-
curesti, 1901. 34 p. (Extras din Analele Academiei Romtne", Seria II, tom.
XXIV, M. Ist).
Final (loan C.). Despre vechea organirare administrativ a Principatelor
Rorntne. Bucuresti, 1929, 53 p. Extras din Revista de Drept Public", IV,
Nr. 2. (Biblioteca Institutului de Stiinte Administrative, Nr. 2C). [p. 31-33].
Farniell (Dumitru Z.). Din istoria comerfului la Romini. Mai ales baciinta.
Publicafiune de documente inedite 1593-1855. Cu 17 portrele, 6 tablourt i 20
fotografii-facsimile de documente i subscrieri. Bucuresti, 1908, XXXIX-1-559 p.
[p. 351].
Galesescu (Al. G.1. Eforia spitalelor civile din Bucure)ti. Bucuresti, 1899.
[p. 300].
Georgeseu (Ierom. Mnstirea Ciolanul. Biseriea Ortodoxd
Romind", XXIV (1900), p. 568.
Ghenadle al Ilimnieulul. Sitnta episcopie a Rimnicului Noul Severin.
Visite canonice Insolite de note istoricn-arheologice. Anii 1890-1891. Bucu-
resti, 1892, 246+VI p. [p. 77-80, 218-219].
Glanneseu (Gh.). Spifa familiei Cfrj.Arhiva", Iasi, 1897, p. 194-196.
GbibAneseu (Gh.) Ud visitei la Bratesti si familia Sionestilor.Romanuhl",
1887, Iunie, p. 479.
Ghlka (Domnita Alexandrian). Din istoria palatului regal. Amintiri cu
prilejul unor vechi socoteli.Convorbiri Literare", XLVII (1913), Nr. 4, p. 344.

XLVIII

www.digibuc.ro
 Gorovel (Artnr). Teodor Teodorini. Documente si informagi despre el si
amnia lui.Arhivele Oltenia", VII (1928), Nr. 37-38 : ibidem, Nr. 43-44
(p. 264-265).
Greelanu (stefan D.). Din scrierile inedite ale lui... Genealogiile documen-
fate ale familiilor boieresti. Publicat de Paul $1. Greceanu. Vol. I, Bucureti,
1913. [p. 219, 332].
Dartularl (Elena, 'Amid& Plitos). Istoria viefii mele de la anal 1801. (Tal-
mcitd dupd cirilice de Gh. Ghibnescu).Convorbiri Literare", 1926. (An. 58),
Octomvrie, p. 729.
Ilellade 115cluleseul (L). La Immormntarea reposatului Joanne Vaccirescut
orafid funehra. Pronunfiatd... la 5 Maaie. Bucureti, 1863. 29 p. [p. 14].
Hrisoverghl (A.). Poezii a lui... Edifie complectd [cu o prefat de M. KogAl-
nicean]. Iai, 1843, XXXII+82 p.
Ioneseu (Preotul C.). Monograf ia comunei 'isestii-de-jos din judejul Me-
hedinfi. Bucuregi, 1905. 38 p. (Ministerul de Interne). [p. 4-5].
Iorga (N.). Contribujii la istoria bisericii noastre. I. Despre mtndstirea
Neamfului. II. BcIlinesti. Analele Academiei Romine", Seria II, Tom. 34
(1911-1912). Mem. S. 1st., p. 476-477, 484-485.
Iorga (N.). Drama lui Tudor inteo nouil lumincl.Revista Istorial", XIV
(1928), Nr. 1-3, p. 27-33.
Iorga (N.). tudes roumaines II. Idles et formes litteraires franaises dans
le sud-est de l'Europe. Lefons faites a la Sorbonne. Paris, 1924. [p. 69-73].
Iorga (N.). Histoire des relations Russo-Roumaines. Iassy, 1917. 368 p.
[p. 253-264].
Iorga (N.). Histoire des Roumains et de leur civilisation. Deuxime edition
revue et augmentle, illustre de plusieurs portraits. Bucarest, 1922. [p. 212-218].
lorga (N Istoria bisericii romdnesti i a viefii religioase a Romeinilor. Vol.II.
1909, passim.
largo (N.). Istoria Romtnilor in Chipuri si lcoane. Craiova,.1921. [p. 30,
not despre mormintele lui Mihail si Alexandru Sutn, la St. Spiridon)l-
Iorga (N.). Relations entre Serbes et Roumains a l'occasion du mariage
de la princesse Marie et du roi Alexandre. Bucarest, 1922. [p. 45-46].
Jorge (N.). V iafa lui Alexandra Vodd Callimachi domn al Moldovei, cu
prilejul descoperirii testamentului sdu.Analele Academiei Rcardne", Seria II,
t. XXVII, M. 1st., p. 97-98.
lorga (N.). Vicissitudes des Roumains de Bucovina.Bulletin de l' Institut
pour ?etude de l'Europe Sud-Orientale", Bucureti, 1916, Nr. 3-5, p. 61.
Iorga (N.). Cronica.Revista Istoricei", VI, (1920), Nr. 1-2, p. 64, 67.
Lahovarl (George Ioan), General C. I. BrAllanu, Grlgore G. Toeileseu.
Marele diefionar geografie, al Romlniei alcdtuit si prelucrat dupd dicfionarele par-
fiale pe fad*. Bucureti, 1899. 5 vol. [Societatea geografied romfral]. [Passim].
Lambrior (A.). Literatura poporand. Pilde, poveifairi f i cuvinte adevdrate
si povesti adunate de dumnealui comical lordachi Golescul, f all rtiposatului
banal Radul Golescal.Convorbiri Literare", VIII, p. 66.

*
XLIX

www.digibuc.ro
 Lovineseu (E.). Istoria civilizafiei romfne moderne. 1. Forte le rcvolufionare
Bucuresti, [1924]. 218 [-2241 p.
Mars Hlae (Ulysse de). Guide du voyageur Bucarest. Bucarest [1877].
Ip. 70, 127, 133].
Melehisedee Episeopul. Biograf ia prea Sinfitului Dionisie Romano.Ana-
lele Academiei .Romfne", Seria II, Tom. IV, (1881-1882). p. 12.
Munteanu Birlad (Gh. N.). Galafii. Cu 35 vedo ri in text, harta finutului
gi planul ora,ului. Galati, 1927. [p. 62-66, mentiune despre bisericile arse
distruse la 18211.
Museeleanu (Grigore). Calendar pentru anul dela Cristos 1863.... Bu-
curesti [p. 99, 119].
Negre (loan). Fragment din istoria desvoltdrei noastre intelectuale. Gheorghe
Asachi. V iaja, lucrdrile, scrierile sale i epoca in care a trait 1788-1869. Me-
moriu lucrat de... Piatra, 1882. [p. 48-561.
Negruzzi (Ricoh C.). Inceputurile literare ale lui Constantin Negruzzi
(Comunicare can' la Academia Romin).Corworbiri Literare", 1909 (XLIII),
Nr. 5, p. 474-478. [si fl Analele Academiei .Romfne", S. II, Tom. XXXII
Mem. Lit.].
Nilon .Arhimandritul. Monastirea Sinaia (1695-1895). Schiki istoricd.
Bucuresti, 1895. 64 p. [p. 50-52].
Odobeseu (Al. I.). Cuteva ore la Snapp. Bucuresti. [p. 19] (Opere complete, III).
Pann (Anton). Bazul teoretic i practic al muzicii bisericesti sau Gramatica
melodicer. Bucuresti, 1845. XXXIX+232 p. [p. XXXIV, despre Macarie
la 1821].
Papadopol-Calimaehu (A.). Generaluld Pavela Kisselell in Moldova i
Tera Romeineascei 1829-1834, dupe documente rusesci. Analele Academiei
Romfne", 1886-1887, Seria II, Tom. IX, Mem. S. 1st. p. 69-71.
Pappazogiu (Major D.). Escursiune arhiologica. 1874. 15 p. [p. 3, 7];
Petresen (I. D.). Buchetul urmat de diverse cugeteiri alese. Tdrgoviste,
1889. 172 p. [p. 27 : loan VArbileanu, pandur, tatl lui loasaf Snagoveanu].
Poslusnieu (Mihail Gr.). Istnria musicei la Rornfni de la renaqtere pia 'n
epoca de consolidare a culturii artistice. Cu 193 chipuri In text. Cu o pref aft! de
Domnul Niculae Iorga. Bueuresti, 1928. 632 p. [Despre eintecele grecesti
la 1821, p. 30, 131, etc.].
Bell (Dr. Simeon). Politica religioas a Habsburgilor lafti de Biserica or-
todox6 romfna in sec. al XI X-lea. CernAuti, 1928. 118 p. [p. 21j. Extras din
Codrul Cosminului", IV, 1927.
Rieman (Stefan N.), Vasile Eneseu, Fr. limit, Paul Constant. Contribufiuni
a monograf ia judefului Romanafi. Craiova, 1928, 471 p. [p. 139, 439].
Savleh bulgari dela 1868 sub comanda lui Hagi Durnitru
lefan Caradge... Dedicat memoriei reposatului G. Racovski. Briia, 1871, 189 p.
Schwarzfeld (Dr. E.). Cronica israelitti fn Romnia de la inceputul veacului
actual peind la ddreimarea ternplului din Bucureat.Anuar pentru Israelifi",
Bucuresti, X (1887-1888), p. 88-90.

www.digibuc.ro
 Sehwarzfeld (M.). Ochire asupra istoriet Evreilor in Romania din cele mai
vechi timpuri panti la jumatatea veaculta al XIX.Anuar pentru Israelill",
Bucuresti, X (1887-1888), P. 71.
Seraba (G. D.). loan Heliade-Radulescu. Inceputurile Filozoliei fi Socio-
logiei romtne. Bucuresti, 1921. 318 [-320] p. [passim].
Un scriitor moldovean necunoscut. Literaturli si arta romind", I (1897),
p. 768-769.
Severeanu (Dr. C. D.). Din amintirile mele. (1853-1928). Vol. I. Bucu-
resti, 1929. [p. 21-22].
Sfetea (Vasille, paroh), Monografia comunei bisericesti ronane ortodoxe
a SI intei Treimi din Brasov-Tocile. Brasov, 1930. [p. 15-16].
Sion (Paharnie Constantin).Arhondologia Moldovei .Amintiri si note contern-
porane. Cu o prefall analitica de Gh. Ghibanescu. Iaci, 1892. XXII+ 448 p.
Sotropa (Virall). Zavera din 1821 ;i regimentul neisudean. Din Anuarul
Institutului de istorie nafionalii", IV. Bucuresti, 1922. p. 135-145.
Tafrali (O.). Istorie politica mallard. 1. Istorie generala politica in le-
gatura cu razboiul. II. Istorie politica ;i mallard a neamului rominesc. Curs,
Ed. II. Bucuresti, 1922. [p. 139-141].
Theodorian-Carada imeridele. Vol. I. Bueuresti,1930. [p.19,120-121].
Tomeseu (Constantin IV.). Mitropolitul Grigoriz IV al Ungrovlahiei. Tezl
de doctorat, Chisinu, 1927, 311 P.
Virtosu (Emil). Notd. Arltivele Olteniei", IX (1930), Nr. 49-50, p.
277-278.
Vizanti (Andrei). Veniamin Costaki Mitropolit Moldovei i Sucevei. Epoca,
viafia ;i operile sale. (1768-1846). Iasi, 1881. 165 p. [p. 61-70 ; 133-134].
Zagorit (Gh.). Din trecutul PloWitor. Monumente istorice. 0 cronica ine-
dit. Brazda lui Novae. Ploesti, 1914. 71 p. [p. 60-61].
Zotta (Sever).Mandstirea Golia. Schilli istorica. Jail, 1925. 39 P. [p. 13-14].
(Extras din Revista I. Neculce, lag).

ICONOGRAFIA
Academia Itomin. Stampe. a. (Portrete, A, XCIII, 46) Griechische
Flachtlinge von der Ypsilantischen Schaar". [Reprodusil partial si In Ionneseu-
Gion (G. I.). Istoria Bucure;tilor. Bucuresti, 1899, p. 608];
b, [Omorfrea cminarului Sava] (Istorie mallard, A. I, 31) ;
c, [Lupta dela Slatina] (Istorie milliard, A, I, 46);
d. [ Scene istorice din revolui,ia greceasca din anul 1821. Editate de I.
Nerantzi, Lipsca. Incomplet ; 17 pl. litografiate]. (Scene istorice, C).
e. [Scene istorice... Eigenthum u. Verlag v. Kohler et Comp. In Mnchen.
Gemalt v. Peter Hess ; Gedr. v. I. B. Kuhn. Incomplet ; 7 pl. litografiate].
(Scene istorice, C.).
Bfiellii (loan C.). Stampe privitoare la istoria Ronanilor. CM, 1929. 132 p.
Extras din Anuarul Institutului de istorie nationald", volumul V. [Nr. 169:
1822. Tarkische Treue (p. 68-69) ; Nr. 170 si 171, 328, 329 (p. 108-109)].

LI

www.digibuc.ro
 Bogdan (N. A.). Din trecutul comerjului moldovenesc ;i mai ales al celui
iesan. Productele solului. Porturi, ttrguri gi iarmaroace. MM. ;i negustori
berflina# ;i strini. Tratate, legiuiri fi lzrisoave. Prefuri curente. Import ;i ex-
port. Mijlnace de comunicatii ;i poge. Veuni qi Statistice. Monede.
Bresle negufitoresti, etc. Documente, memorii ;i note, culese ;i comentate...
Tiprite din inifiativa ;i cu o prefagi a d-lui N. V. ,5teliiniu. Cu 89 ilustrafii
ktolipice. Iasi, 1925, VII1+188 p. [p. 96-100].
[Cantaeuzino (Al. Gh.)].Catalog prescurtat al colecf iilor Al. Gh. Cantacuzino.
Bucuresti, 1919, 152 p. [Nr. 32, p. 101 : un portret In ulei al lui Tudor, cap, de
Th. Aman ; Nr. 80, p. 43 : alt portret, dup o pictur bisericeascg (Preajna?)
Cf. deasemeni Nr. 158 si 158 bis (p. 49), Nr. 80 (p. 65), Nr. 398 si 399 (p.80)].
Constantineseu (N. A.). Alburnul Istoriei Rominilor cu feunuriri pe scurt
asupra evenimentelor frisemnate. Bucuresti, 1927. 96 p. [Nr. 340, 341,
344, 345, 346].
Drfighleeanu (Virgillu N.). Catalogul colecfiunilor Comisiunii Monumen-
telor Istorice. Cu 26 plame fotogral ice si 7 tricromii. Bucuresti, 1913. [p.
55-56, Nr. 525, pl. XXXII : Scene din timpul Eterii"].
Iorga (N.). Domnii Romlni duper portrele i Iresce contemporane. Sibiu,
1930. (Comisiunea Monumentelor Istorice).
[Lfiziireanu (B.)]. Din colecliunile de stampe ale Academiei. Dimineafa"
XXIII (1927), Nr. 7440, din 20 August.
Mindreseu (Simion). Centenarul revolufiei lui Tudor Vladimirescu. Ilu-
strafia", Bucuresti, X (1921), Seria II. Nr. 3, p. 1-4.
Maniu (A.). O controvers interesant. Adeverratul Tudor Vladimirescu.
Adevirul", 30 Noembrie 1928.
Miloleseu (N. D.). Vederi din Gorj. [Tg.-Jiu, 1906]. [Facsimil scrisoarea
din 5 Sept. 1820 a lui T. V. cAtre BAlteanu Grigorasci].
Pappasoglu (Lt. Col. D. A.). Lupta de la Drgd4ani [Litografie, dupa orig.
publicat la Viena In 1822]. Academia Rominb, Stampe, C. XIII, 14.
Pestemaltsloglu (Periells M.). Tfi ettcame4o5 ye pantilz `MalvE8c NeoXaEo.c
xal arrvrt Tan+ 5.0.0a4p/(ay xopek,e Tae rb 'EUvutby Arinuup.a. 2cytt.Tpa-
vii 'Exaok 'AvercNot. BrSila, 1895, 40 pl. litografiate.
Petrov (loan). 1821... "AAa Tor) 61:41 ilv4aprroag lepo5 Taw `EkVtivuiv
acTtliva. Lipsea. Lit, D. Nerantzi, 1886. 54 f.
Stolen (Pietorul). [Tudor V ladimireseu] Casa din Cernefi a lui Tudor Vladi-
mirescu. In sluib adeveirata". XVIII (1916) Nr. 1-2, coperta. [Reprodusil
supt titlul Cula lui T. V. de pe Girdanul Cernefi, Mehedinfi, In Datina" VI
(1928) Nr. 5-6, p. 85].
[Stolea (D.)] Capitan pandur Urddreanu, 1821.Datina", T. SeN erin, VI
(1928), Nr. 5-6.
Staten (D.). Tudor V ladimirescu cite* Aduneirii pandurihr de pe ctmpia
Pade;ului-Mehedinfi, cea dintfi proclarnafie a revoluliel dirt 1821. Datina",
T.-Severin, VI (1928, ) Nr. 5-6, Coperta. [Reprodusl supt titlul : Tudor Vla-
dimirescu la Pade; In Datina", VI (1928), IN17. 5-6, p. 79].

LII

www.digibuc.ro
 LITTERARIA
VERSURI
Aleesandrl (Vasilie). Tab la miqeliilor. Convorbiri Literare", II (1868),
p. 6-12. [Reprodus In : Pressa, Bucuresti, I (1868), Nr. 12, 14 ; Mis-
sail (G.), [Discurs], Monitorul Of icial, 1879, p. 1617, si Alecsandri (Va-
silie), Opere complete, partea a III-ea Prosil. Bucuresti, 1876, p. 443-462].
Deldinaan (Aleeu, vornle). Eterie [In: Gaster (M.), Chrestomalie Romind,
Tom. II (1891), p. 242-245].
Deldiman [(Alexandru)]. Lupta dela Slatina la 1821. Epizod din poemul
lui Beldiman: Jalnica tragedie a Moldovei. Rominia Literare, lasi, 1855,
Nr. 5, p. 61-63.
Bogrea (V.). Varia. Anuarul Institutului de istorie nationale
1921-1922 (I), Cluj, 1922. p. 336. [Mentiune despre Passov, Popularia car-
mina recentioris Graeciae, p. 167-8, Nr. CCXXVIVII ; p. 169, Nr.
CCXXVIII. Mopia].
Bolline (Csar). A la Roumanie. Traduction libre en vers Irancais, par
M. Jules Ferrand. Paris, 1857, 8 p.
DolIntineanu (D.). Poesia Ronfind in diverse epoce. Albina Pindului",
Bucuresti, 1868, (I), Nr. 1, p. 12-13.
BolIntineanu (D.). Pandurul. Folletonul Zimbrului", Iasi, 1885 (IV),
p. 224 [publicat pentru prima ()aril supt acelas titlu In Albumul Pelerinilor",
[Paris], 1851, Aprilie 15. Foaia I, p. 5-6. Un exemplar la Academia Romitnil,
zns. 6, f. 15].
BurlfinesPu-Alin [(N.)]. In amintirea domnutui Tudor Vladimirescu. Cu
prilegiul Sgrbdrei Nationale din Novaci-Gorj unde actualmente striinepotul
.su Teodor Vladimirescu sd gdsesce Sub-prefect. Tirgu-Jiu, 1902, 7 p.
Conaehl (C.). Poesii. Alcdtuiri i tiilmciri. Iasi, 1856. [p. 34-37 : Jaloba
mea, scris4 In 1821, la SAngera-Basarabia].
Din Moldova. Foaie pentru minte, inimd ;i literature. Brasov, 1846,
Nr. 12, p. 95.
Dumbravii (Ihmura). Doina. In slujbei adevdratii", Bucuresti, XVIII
(1916) Nr. 3, p. 36.
Faurial (C.). Chants populaires de la Grce moderne, recueillis et publis
avec une traduction franaise, des claircissements et des notes. Tom, I-II.
Paris, 1824-1825. Tom. I, CXLIV +306 p. ; Tom. II, 392 p. [Tom. II, p.
39-53 : La mort de Georgakis et de Pharmakis" (1,2)].
Gusti (D.). Tudor Vladimirescu. Calendarul Buciumului Romin pe
1875", Iasi, p. 109.
Iorga (N.). Douei eintece despre revolutia de la 1821.Revista Istoricd",
XIV (1928), Nr. 10-12, p. 348-350 ; [traduceri dui:4 : Milner (Wilhelm),
Neugriechische Volkslieder gesammelt und herausgegeben von C. Fauriel, ber-
setzt und mit des franzsischen Herausgebers und eigenen Erlduterungen ver-
sehen. Leipzig, 1825 ; Tom. II, p. 188].

LIII

www.digibuc.ro
 Ios If (St. O.). La Tudor Vladimirescu". Raport Anual al Gimnasiului
Real Tudor Vladimirescu" din Tfrgu-Jiu". Tirgu-Jiu, 1899, [p. 25-26].,
Mareellus (C-te de). Chants populaires de la Grece moderne, Reunis,
classes et traduits. Paris, 1860, XVI+335 p.
Mller (Wilhelm). Griechenlieder. Leipzig, 1844, XI+170 p.
Negoeseu (Cr. S.). Una manuscrisii vechiu,Saila Romn", P1oe5ti,
1882 (1), Nr. 2, p. 41-44 ; Nr. 3, p. 63-69 [transcrie poema : Plngerea Fi
tnguirea
Pann (Anton).Poezii populare. Broura 1. Bucuresti, 1846. 98 p. [p. 84-97 :
Povestea unui &gay despre zavera dela 1821].
nun (Vaslle D.). La Iunime. Foia Societjii Romfnismul". Bucure5ti,
1871 (I), Nr. 12, p. 499-500.
Patin (Vasile D.). Uriderea Domnului Tudor. Revista Tinerimea Bo-
r. Numer festiv... Bucuresti, 1902 ; p. 13-14.
Pellmon (Alessandru). Patriotisma - Vladimirescu. Poesii. Bucureti,
1877. 154 p. [p. 55-153 : Tudor Vladimirescu. Naratiune istorica in versuri
despre micarea Rominiloril la 1821. 0 noud editiune revdzutd i cu multe
add o girl].
Pleat (Emile). Chants populaires des Boumains de Serbie, publies par...
Parie, 1889 [XXX p. 71-72: cintec popular despre Tudor Vladimirescu].
Plangerea ttinguirea Valahiei asupra nemullemirii streinilor ce au
derlipanat-o. Buda, 1825, 16 p. [La Academia Romin, copii, nedatate i
nesemnate, in manuscrisele : 1489 (f. 1-3); 2897 (f. 252 v. 264-274); 2309
(f. 171 v. 176) ; 1753 (f. 41 v. 43) ; versiunea din acest ultim manuscris,
spre deosebire de toate celelalte, inclusiv tipdritura, e precedata de o inte-
resanta prefan In pron. Manuscrisul a apartinut serdarului Mihalache VIA-
descu i cuprinde, intre altele, copii dupd multe poezii din prima jumatate
a veacului XIX, precum i copia jurnalului delegatiei muntene la Tarigrad
(1822), publicat in lucrarea de fan supt nr. XXXIX].
Pumnul (Arune). Lepturariu rumfrasc. Tom. I-1V. Viena, 1862-1864.
[T. III, p. 332-341 : Plingerea si tfnguirea patriei (atribuit lui Paris Mo-
muleanu) ; T. III, p. 507-515 : Fabian Bob, Moldova la anul 1821; T. IV, P.
1, p. 92-97 : Beldiman, Lupta de la Slatina].
Sanders (Dr. D. H.). Das Volksleben der Neugriechen dargestellt und
erklrt aus Liedern, Sprichwrtern, Kunstgedichten, nebst einem Anhange
von Musikbeilagen und zwei kritischen Abhandlungen. Mannheim, 1844,
XII+ 358 [-3621 p. [p. 278-281 : versuri despre lupta de la DrAgd5ani].
Seurteseu (N. V.). Martirii Daciei (Sonete) III. Tudor Vladimirescu.
Foia Societtii Romfnismul", Bucure5ti, 1870 (I), Nr. 1, p. 34.
Smara. Eroului Tudor Vladimirescu. Universul Literar", XXVIII
(1911). Nr. 36, p. 5. [Republican in Noua Revistei Didactica", II (1913),
Nr. 1-2, p. 32 supt titlul : Lui Tudor Vladimirescu Eroul martir al redes-
teptdrii nationale ; i fn Cecropid (Dimitrie). Omagiu lui Tudor Vladimi-
rescu, Bucureti, 1914, p. 5].

LIV

www.digibuc.ro
 Stamati (Costaehi). Groaza la 1822. Foiletonul Zimbrului", Iai, 1855
(1V), p. 15-16.
Vilcreseu (I.). Colecjie din poeziile d-lui marelui logoldt... Bucuresti, 1848,
[p. 67-76 : Sfatuiri patriotice].
Vaillant (J. A., de Bucharest). Poesies de la langue d'or, traduites. Paris,
1851. [p. 32-37 : Plaintes de la Roumanie. La Romanesca de Paris-Mu-
muleano].
Valliant (J. A.). Ma lanterne magigue ou Pass, Present, Avenir de la
Roumanie. Bucarest, 1868. [p. 18].
VulovIel (N.). Domnul Tudor. Ramuri", III (1908), Nr. 5, p. 77-79.
Zosima (Monahul). Povestire asupra rezmerifei dela 1821. Buciumul
Rornawa, Iasi, 1877, Anul II, Nr. X, Dec. 1876, p. 489-492 ; Nr. XI, Ianuarie
1877, p. 503-509. An. III (1882), P. 82-89, 142 144, 165-175 ; [Din
ins. 2528, f. 259, de la Academia Romina, rezult c5 In 1882, la minstirea
Agapia, se mai atla manuscrisul original al lui Zosima dela Neamt].

TEATRU
Barnoseill (D. V.). Ceirvunarii, poveste istoricei 1823-1827. Voevodul-ceir-
vunar Viata zbuciumatet si moartea sllnicei a cornisului Ionicd Tutzz.
Ed. Il. [Bucuresti, 1928], 125 p.
Caraglale (L L.). 100 de ani. Revistii istoricei nafionalei a secolului XIX,
in 10 ilustrajiuni. Mare spectacol. Tablouri vii, evolutiuni, dansuri si cintece.
Proza i versuri din literatura diverselor epoce. Aranjatei de.. Gazeta Sdlea-
nului" , 1899, p. 23-25.
Grandea (Grigorle IL). Poesii. Miosotis. Editie complectii cu o prejatia
de d. George Sion si o analisei criticei de d. Mauriciu Flugel. Bucuresti,
1865. 348 P. [p. 306-308 : Fanarioti. Drama In cinci acte (Fragment)].
Grigorai3 (Em. C.). Eminesca sociolog-matematic. Adevrul", Joi 15
Noembre 1928 [Mentioneaz existenta unei piese : Tudor Vladimirescu, scrisil
de Eminescu].
lorga (N.). Trei drame. Doamna lui leremia. Gheorghe Lazar. Contra
Patriei. Bucuresti, 1924.

ROMANE, NUVELE, POVESTIRI

Arbure (Z.). Tudor Vladimirescu. Amicul copiilor", Bucuresti, 1892
(I), Nr. 17-18.
Dan (Serglu) sl Romulus Dianu. V iaja minunatil a lui Anton Pann. Roman.
Bucuresti, 1929, 227 p. [Publicat frail fn Universul Literar, 1928].
Densusianu (Ovid). Tradifii si legende populare. (Biblioteca pentru toti,
600, P. 40).
Doritori nebuni. Dimbovita", [Bucuresti], 1864 (VI), Nr. 11-58, 66.
Mika (Ion). Scrisori ale lui... ceitre V. Alecsandri. Bucuresti, 1884. [Pol-
covnicul lonita Ceganu. Domnia lui Caragea. Din timpul Zaverii].

LV

www.digibuc.ro
 Karadja (Constantin I.). 0 curiozitate literara din timpul Eteriei. Con-
vorbiri Literare", LVII, p. 319-320 [Mentiune despre Schreckens-Tage der
unglcklichen Elmira Heticar, einer fungen Griechin aus Jassy... Frei nach dem
Englischen bearbeitet von Dr. E. M. Miller. Leipzig, 1822].
Moartea lui Tudor Vladimirescu Schilei istoricti [de] B. Familia",
XX (1884), Nr. 18, p. 215.
Rosetti (Radii). Povelti Moldovenegi. Iasi, 1920. [Un suflet mrinimos
(1821), p. 123-140 ; Lepdarea de lege (1823), p. 141-1721.
Sadoveanu (Mihail). Demonul tinerefii. Bucuresti, 1928 [Putlicat Intli
In Viafa Romfneascei", 1928].
Teleajen (Sandal. Camara maicii Suzana. Gindul nostru", Iasi, VII
(1928), Nr. 2, p. 23-28.
Ureehla (V. A.). Ana din Seicele. Pagini literare", Bucuresti, I (1899),
Nr. 5, p. 3-4.

ESEURI, CONFERINTE, DISCURSURI, FOILETOANE, VULGARIZARI,

RECENZII, BIBLIOGRAFIE, INCERTI GENERIS.

Arhivele Statului. Pre5edinfia Consiliului de minitri. Dos. Nr. 2811882 :

Pritmirea qi aducerea in Capitalei a stindardului lui Domnul Tudor Wadi-
mirescu".
Arleeseu (C. D.). Domnului redactore al Romanului. Romanul", Bu-
curesti, 23 Iunie 1874.
[Baritiu (Ieronim G.)] Camilla. Lupta pentru drept dc Dr. Rudolf de Ihering.
Romanul", Bucuresti, 1 si 2 lulie 1874, p. 577 xi. 1.
Brfinisteanu (B.) Dreptatea. Adevirul", 17 Martie 1921.
Bucura Dumbravei. Bucuresti 1927. [p. 45-53 Steagul albastru; p. 75]
Buneseu (C. I.). Pc marginilc istorici. Legendele In istoria contimporand
a Romfniei. Clmpulung Muscel, 1927, 63 p. Mublicat Intli In Cuvintul",
III (1927), Nr. 877, 880, 886].
Ceeropid (Dim.). Monumentul comemorativ al lui Tudor Vladimirescu la
Cernefi, Turnu-Severin. Noua ReviFtei Didactic", II (1913), Nr. 5-6,
p. 97-103.
Ciorea (Maria). Tudor Vladimirescu dup scrisorile publicate de Emil
Vlrtosu Cuget clar", Bucuresti, I (1928), Nr. 13-16 (p. 238-244) si
Nr. 17-20 (p. 269-275) : [ibidem, I, Nr. 5-8, p. 101, se reproduce doc.
Nr. XXXI din Virtosu (Emil). Tudor VladimirescuGlose, fapte si documente
noi (1821), Bucuresti 19271.
Dlneuleseu (N. Gh.). Figuri din Oltenia. Tudor Vladimirescu. Vatra",
Craiova, I (1929), Iulie, Nr. 5, p. 2-3.
DumItresen (Al. T.). Chestiuni istoriee. 4ezeitoarea Sdteanului", XVII,
(1915), Nr. 3-4, p. 3-5.
Inmormintarea lui Ghifei Enescu. Romanuhl, XXIV (1880), din 14
si 21 Mai.

LVI

www.digibuc.ro
 Eroii Grecii moderne, Almanach Romcint7 pe anulei 1866. Prelucrat
dupO martuscrptu repausatulut I. Gorfian... Bucure5ti, 1865. [p. 2-5].
Fagure (Emll D.). Caracterul social al revolufiei lui Tudor. AdevruP',
17 Martie 1921.
FMB (I. C.). Emil Vtrtosu. Tudor Vladimirescu. (Nose, fapte i docu-
men& noi. Bucure5t1 1927. (Casa .5coa1e1or) [Recenzie]. Revista Arhivelor",
IV (1927), p. 245-248.
Fortuneseu (C. D.). Tudor Vladimirescu. Glose, fapte fl documente rzoi
(1821), de Emil Vtrtosu. Buc. Ed. Casa $coalelor, 1927. [Recenzie]. Arhivele
Olteniei", Craiova, VII (1928), Nr. 35, p. 94-95.
Franeudl (Epam. 1.). Havratiptv. 1@v 67tip ttioTton ta nompno acralvt
aap.evtov [= Panegirice pentru cei pentru patrie], Bucurqti, 1863. 85[-87]
p.+4 pl.
Goruneanu (Lt. Colonel). (Notile despre steagul lui Tudor Vladimirescu].
Ramuri", III (1908), Nr. 5, p. 92.
Hasdeu (B. P.). Centenarul lui Eliade. Cuvintare aniversard. Analele
Academiei Romine", Seria II, 1901-1902, p. 82-88.
Hasdeu (B. Petrieeleu). Cuvente den batrnt. Carafe poporane ale Romi-
nilor tn secolul XVI In leaturer cu literatura poporana cea nescris. Bucu-
*WI, 1879, 2 vol.
Hasdeu (B. P.). Discursul pronunfat la Craiova In intrunirea eke-
toralei dela 13 Aprilie 1883. [Republicat dupd Alarma", Craiova, 1883, de
Teodorescu (Barbu). Contribufii la istoricul presii oltene, Arhivele
Olteniei", VIII (1929) N. 43-44, p. 375].
[Hellade Bliduleseu (I.)]. Issachar sau Laboratorul. Scriere sofiale, poli-
st litterard. [Paris, 1858]. [Doi 1821, Doi 1848, Doi 1859", p. 101-109,
119, 135].
Hellade-Riiduleseu (Ion). Scrisori din Exit. Cu note de IV. B. Locusteanu.
Bucumti, 1891, IV+ 744 p. [p. 361, 414, 432, 684-685, 690, 716, 740].
IbrAlleanu (G.). Spiriiul Critic In Cultura Romtneascei. Ed. III. Ia3i,
11+268+11 p.
Istoria revolufiunii romine de la 1821 [Recenzie]. Romanul" (B),
din 19 ii 20 lunie 1874.
Ldeustinu (N. B.). Amintiri din Trecut, Cralova, 1896. 160 p.
Ldeustinu (N. B.). Dupe Exit. Craiova, 1898, 1900.
L6eustnu (N. B.). In Heliade j detractorii sJi. Cralova, 1898, 72 p.
[p. 27-28].
Llizareann (B.). Un cifru" de acum un seed si mai bine. Adevirul"
din 1./I, 928.
Marmellue (D1mItrle). Figuri istorice rominegi in cintecul poporal al
Romtnitor. Analele Academic! Romtne", 1915, II, Tom. XXXVII, Mem.
S. Lit., p. 107-108, 110, 112-113.
Schild de porLret istoric. Literaturd i arid
[Thhtilleseu (Stefan)] Stemill.
romtn", I (1897), Nr. 10, p. 587-594.

LVII

www.digibuc.ro
 NAdejde (Iosif). Centenarul revolufiei din 1821. De ce s'au miscat pandurit.
Adevirul", 20 Marge 1921.
Nildejde (losif). Domnul Tudor". Adevirul, 16 Martie 1921.
Nieolonnu (N.). [Repolutiunea lui Tudor Yladimirescu]. Academia Ro-
ms. 926, f. 72 v.-73.
Petreseu (L D.). I lustrafiunile bisericii romtne i Mttropolitul din zaverd.
[Academia RomfnA, rns. 3748, f. 100-120].
Popeseu (N. D.). Iancu Jianu haiducul. 1.101. II. Bucuresti, ft. 495, 5011.
[Popeseu] (Preotul Nleulae). Chipuri de preoli. 3. Preotul Costandin din
Butoesti din pandur, preot. Apostolul", Bucuresti, V, Nr. 4 din 15 Fe-
vruarie 1928, p. 54-55.
Popeseu-Serlban (Pltariul V.). Viacza D. Pahr. Vasilie Fabian seau Bob.
In timpu pitreceri sale 'n Moldova. Foae pentru minte, inima shi literatura",
Brasov, 1839, Nr. 20. [p. 153-1551.
Rosetti (C. A.). Sabia Domnului Tudoru. Romanuld", Bucuresti,
1872, p. 7.
Rosetti (Dim. R.). Dielionarul Contimporanilor. Ed. I. Bucuresti, 1897.
[passim].
Sabia lui Tudora Vladimirescu. Romanuld, XXIV (1880), 30
si 31 Mai.
Smara. Moastele lui Tudor Vladimirescu (Ancheta mea). Noua Re-
vist Didacticd", I (1912), Nr. 9-10, I). 306-313.
$tefuleseu (Al.). Din istoria 4ezdtoarea Sdleanului, I
(1898), Nr. 11, p. 336-341.
TPAAEOBI Srvacraro na &r.nrapur n pontnacaaza panorama
orb 1821 rmna. s3aames, Sofia 1929 r., 6pog 113 [Participarea bulga-
rilor In revolutia romin din anul 1821].
Tudor Vladimirescu. Rarnuri", XV (1921), Nr. 3, p. 109-110.
Tudor Vladimirescu, Cuza-Vodd i Regele Ferdinand I-iu.Ramuri",
XV (1921) Nr. 5, p. 153-156.
Din proclamaliile lui Tudor Vladimirescu. Din vial(' Dornnului Tudor.
Adevrul Literar si Artistic", Nr. 17 din 20 Martie 1921.
In legaturd cu Tudor Vladimirescu.Arhivele Olteniei", IX (1930),
Nr. 49-50, p. 278.
Cu privire la Tudor Vladimirescu. Arhivele Olteniei", VIII (1929),
Nr. 43-44, p. 378-379
Valerian (L). De vorbd cu Dem. Theodorescu. Viafa Literard", II (1927)
Nr. 59, din 29 Octomvrie.
Yemeniz (Eugne). La Grce moderne. Hros et poetes. Paris, 1862, 332 p.

mu z IC A
*Bredieeauu (Tiberiu). Cfntecut lui Tudor, fragment din opera Tudor Via-
dimirescu.

LVIII

www.digibuc.ro
 CUPRINSUL DOCUMENTELOR
Pagina
I. 1821, Ianuarle 15. Mare le postelnic Iacovachi Rizu pofteste pe
Mitropolitul Dionisie la Curtea Domneascii, pentru a face
parte din citimAcAmie 3
II. 1821, Ianuarle (dupA 21). Ingroparea lui Alexandru VodA Sutu 4
III. 1821, lanuarle. Arz al locuitorilor TAril Romlnestl, care unul
din pasii dunfireni 10
IV. 1821, Fevruarle 1-28. Activitatea postei 11
V. 1821, Fevruarle 10. Porunca Mitropolitului Dionisie pentru po-
menirea In biserictt a noului domn, Scarlat Alexandru
Calimah VodA 32
VI. 1821, Fevruarle 20. Iamandi Giuvara IncredinteazA cA a pernit
tainurile de hranA pentru 300 ostasi 33
VII. 1821, Fevruarle 21. CApitanul Dimitrie primeste tainul neferilor
cApitanului Farmachl 33
VIII. 1821, Fevruarie 21. Mihale baraictarul primeste tainul neferilor
serdarulul Iordachl 34
IX. 1821, Fevruarle 22. Delibasa Mihall primeste tainul pentru 50
neferi cu agahle lor 34
X. 1821, Fevruarle 22. Basbulucbasa Ghencea primeste tainul a
50 neferi cu agalile lor 35
X I. 1821, Fevruarie 24. Adeverinta lui Iamandi Giuvara de primirea
lefii pe 15 zile, pentru 300 neferi si douA agale 35
XII. 1821, Martle 1-31. Activitatea postei 36
XIII. 1821, Martle 2. Banul Grigore BrIncoveanu cAtre Alexandru
Filipescu, privitor la desfAsurarea evenimentelor In curs . 59
XIV. 1821, Martle 4. Tagmatarhul Duca porunceste ispravnlcilor de
Prahova sA orInduiascA darea la poslusnici, scutelnici, mazili
si altil 61
XV. 1821, Martle 4. loan stolnic IncredinteazA cA s'a primit la vistie-
rie socoteala banilor trimisi de divan vornicului Constantin
Samurcas 63

LIX

www.digibuc.ro
 Pagina

XVI. 1821, Mart le 5. Constantin Samurcas aratA chipul in care

a Intrebuintat cei 20.000 taleri, fncredintati lui de
cAimAcAmie 63
XVII. 1821, Mania 5. Alexandru Vilara primeste, pentru vistieria
banii restituiti de vornicul Constantin Samurcas . 65
XVIII. 1821, Mar* 14. CApitanul Farmachi care marele vistier Ale-
xandru Filipescu, pentru a i se pregati orz, conace i bani . 65
XIX. 1821, Mantle 30. Alexandru Ipsilanti lauda vrednicia i rivna
lui Pancu Hagi Hristu, cApetenia ostirilor din Zimnicea 66
XX. 1821, Mart le 30. Taematarhul Constantin Duca scrie lui
Pancu Hagi Hristu, la Zimnicea, despre chipul In care
sfi se poarte cu Turd i despre rAscularea Bulgarilor . 68
X XI. 1821, Marlle. Proclarnatia lui Alexandru Ipsilanti c5tre
Munteni 71
XXII. 1821, A prille 1--31. Activitatea postei 73
XXIII. 1821, Aprille 5. Catastih de pfinile date zilnic la cApeteniile
ostasilor din Bucuresti 84
XXIV. 1821, Aprille 5-30. Tainurile date cApetenilior ostasilor
din Bucuresti 87
XXV. 1821, AprIlle 13. C. Negri si St. Vogoridi, caimacamii lui
Scarlat Calimah Vv., cAtre locuitorii din Zimnicea . 89
XXVI. 1821, AprIlie 20. Grigorie Bleanu cAtre Alexandru Ipsi-
lanti, trimetindu-i un proiect pentru buna tntocmire
mintuirea patriei 91
XXVII. 1821, AprIlle 30. Plinile date tain pentru capeteniile osta-
silor din Rucuresti, pe luna Aprilie 92
XXVIII. 1821, AprIlle. CAminarul Sava prirneste 500 taleri de la
vistierie 95
XXIX. 1821, Aprille. Scrisoarea lui Nicolae (Chinopsi ?) cAtre Ale-
xandru Filipescu, mare vistier, In chestii bAnesti . . . 95
XXX. 1821, A prIlle. Arz al locuitorilor TAM Romlnesti cAtre unul
din pasii dunAreni, pentru trimiterea unui orn ImpAr5tesc 96
XXXI. 1821, Mal 1- 31. Activitatea postei 99
XXXII. 1821, Mal 4, CApitan SulitA i ceausul lui ant trimisi la
ocnit de slugerul Tudor 107
XXXIII. 1821, Mal 31. Caimacamul C. Negri dare Mitropolitul Dio-
nisie, stAtuindu-I sA se tntoarcA In patrie, din Brasov . 108
XXXIV. 1821. Jalba mitiopolitului i a boerilor rAmasi In Bu-
curesti, cAtre Metternich, pentru ajutorarea 'pet Ro-
mtnesti 109
XXXV. 1821. Un istoric pe scurt al Eteriel 115
XXXVI. 1821. Memoriul boerilor din Brasov cAtre Rusia, pentru re-
organizarea TAxii Romtnesti 117

LX

www.digibuc.ro
 Pagina

XXXVII. 1822. ativa boleti olteni cer rang boieresc pentru Iordache
Grigore Otetelisanu, feciori de boleti din Benesti . 141
XXXVIII. 1822, lanuarie 1. Prefala lui C. HerAscul la tlmcirea din
greceste Ispit sau cercare pentru patriotizm" . . 143
XXXIX. 1822, Martle 21. Jurnalul boierilor munteni trimis1 la Ta
rigrad 146
XL. 1822, Mai. Cererile boierilor munteni dusi la Tarigrad . 155
XLI. 1822, Mai 25. Scrisoarea unul Fiornin Otre episcopi1 Ro-
manului I Husifor, despre d5rapnarea In care zac
amIndou principatele. 158
XLII. 1822, lunie 20. Pentru unirea blagorodnicilor" 161
XLIII. 1822, Oetomvrie 11. Bolerli din Bra5ov cer lui Grigore Ghica
Vv. s.1 ajute cu bani, spre a se putea Intoarce In patrle 167
XL IV. 1822, Oetomvrle 11. Mitropolitul Dionisie arat6 lui Grigore
Ghica Vv. c5 din pricina bolii nu se poate Intoarce
in patrie 172
XLV. 1822. Project pentru Indreptarea 178
XLVI. 1822. LegamInt pentru unire 183
XLVII. 1822. Alt legmlint pentru unire 186
XLVIII. 1822. Indemn la unire 187
XLIX. 1822. Cugetul adevdratului RomIn cnre fraW s6i . . 197
L. 1822. Ithicon, adea moral 202
LI. 1822. Inscrisul propus de boierii mici pentru unirea spre
binele tArii. 205
L II. 1822. Apel pentru Indreptarea trii 210
LIII. 1822. Inscrisul propus de Alexandru Vilara, pentru unirea
tuturor bolerilor Trii RomInesti 212
L IV. 1822. Predoslovie la o carte despre patriotism 216
LV. 1826, August 16. Anaforaua cdtre domn a judecnorilor cri-
minalionului, pentru pedepsele cuvenite lui apitan Si-
mion Mehedinteanu, Ghit Cutui i altora, ce au Incercat
rebelie In Iar 222

LXI

www.digibuc.ro
DOCUMENTE

www.digibuc.ro
 1821, Ianuarle 15.
Mare le postelnic Iaeo te pe Mitropolitul Dio-
nisie la Curtea Domnea ace parte din efiimiiefimie.

Tv ae6ccar0 poccarrou novicep6t7ca Itaccu6; Tcpocncuvd".) ccanc45-

pevog ip Sitcb .r1;.
Kafincutylp ToG Osoppouptcou 134)ou, Top stip.evecrsiTou [Lot
atiObTou, al86nocto St ncanspotvzi 8T1 afp.spov, npg Tecg gv8excc
6pcg earcipcg, vet 67-j -ay X67C011 vart 6pCall e/g Tip ocuOsv-ccxtv
top 6c1mu Top car. qcosca, Iocvoucpcou cs'
Kat dp.f. Top ncastep6tc* .t7,
nib; xatec nviup.a, npoOcpxOlievo; SobAog,
Icoccgan
Traducere:
Respectatului meu preaosfinhit cu evlavic rnd inchin, setruttn-
du-i dreapta.
Din porunca ingltimei sale de Dumnezeu ocrotit, prea binevoi-
torul meu Domn, fac cunoscut sfintii tale c astAzi, la ceasurile
11 seara, ste osteneti i s poftqti la inalta CurteDomneasc.1
slut al prea sfintiei tale fiu sufletesc, slug zeloas,
Iacovachi 2
1821, Ianuarie 15.
1 Curtea DomneascA, In vremea lui Stitt', se afla pe Calea VIctorlel
,(Podul Mogooalei), acolo unde acum este Clubul Tinerimii. AltAdatA lo-
cuise i Caragea VodA, dupa arderea palatului de la Curtea ArsA (1813),
si mai apoi tot de aid a vea s ohlAduiascA Grigore Ghica Voda, cel dintli
lomn plimintean. 0 descrlere amanuntitA i pitoreascA a acestui palat,
pe vremea lui Caragea, o (IA Nicolae Filimon In Ciocoii vechi i noi (ed.
Baiculescu, Scrisul Rominesc, Craiova, 1931, pag. 25-26). Sumar
.sumbru 11 descrie Alexandrina Ghica, pentru epoca lui Grigore Ghica
VodA (Din Istoria palatului regal Amintiri cu prilejul unor vechi socoteli,
In Convorbiri Literate, XLVH (1913), Nr. 4, p. 3 14).
2 Arhivele Statului, Mitropolia Bucureti, Netrebnice; pach. 343, doc. 2;

www.digibuc.ro
 EMIL VIETOSII

II.
1821, Ianuarie (dupa 21).

Ingroparea lui Alexandru Voda Sntu.

1821, Glzenar
Chelluiala ce s'au Pad la firimonlia ingroptirii marii sale
Alexandru Vodd Sulu.

750 taled pentru clopot, la toate bisericile din politiia Bu-

curestilor, tr'Ondu-s de ate trei ori pa zi ; ins` niMAstirile
po taled sapte si bisericile po taled cinci. 1
95 taleri pentru 8 Mil mari, cearA alb, de eke una oc,
ce au ars lAng rposatu Domnul, si 12 mici, po 50 dramuri,
On lumieruri. 2
37 taled 60 bard la 300 dramuri zmirn.
300 taleri pentru fcutul a trei colivi mari, frig una cu
chipul Domnului, alta cu marca Ord si alta cu flori 3, i
pentru zugrvitu respetiei 2 si a pernii.
10 taleri pentru o farfurie i o caranfira 5 cu vin i la cofeturi
si un coscior mic, ce s zice cpetel al colivii.

scris I semnat ....; lacovachi Rizu. Fleischhackl von Hakenau, consulul

austriac la I3ucuret1, comunicA 1111 Metternich di boerii caimacami au lost
chemall la Curte, SlmbAtA 15 lanuarle, MA a preciza InsA ceasurile. AfirmA,
In schimb, cA nu 1-au putut vedea pe VodA, ci numai au ascultat cetirea
pitacului pentru orinduirea cAlmcmlel, dat In aceea zi. (Academia Rom/nA,
Rapoarte consulare austriace, Bucuregt, No. 11, f. 88 verso). Se pare di alcA-
tuirea cliimAclimiei a lost influentatA i de Pini, consulul Rusiel, el Impun/n-
duil elemente proprii, credincioase, pe Grigorie Filipescu (vistier) i pe
postelnicul lacovachi Rizu (Ibidem, 1. 89).
1 Moartea lui Sutu e vestitA de dangAtul tinguitor al clopotelor In di-
mineata zilei de Miercuri, 19 lanuarie 1821 (Academia RomMA, Rapoarte
xi, Bucureti, p. 90). Murise Marti noaptea spre Miercuri.
2 Sfenice.
3 Despre aceste trei colivi, mentiune i la Kreuchely (Hurmuzaki, X, p.
102).
4 Pinza ce acoperea fata mortului Alecu VodA Sutu.
5 GarafA, sticlA.

www.digibuc.ro
 1821 DATE 81 FAME NOI

22 talent 60 bani pentru cinci cot si jumtate malteh

albu, de respetie i pern.
20 talent pentru 8 resuceli fir urar.
8 talent 60 bard la tulpan Mtas
10 talent unii femee, plat pentru facerea urarului.
2126 talent 30 bani pentru 30 cot si 3 rupi stof grea, po
talent 70 cotu, frig pentru o pern mare si 2 mici, ce s'au
pus la asternutu dup masa, and s'au aszat aposatu Domn
in divan 2, pentru imbacatu cosciugului p dinafaa.
500 talent pentru 200 dramuri siret la cosciug, po taleri
2, bard. 60 dramu.
543 talent 108 bani pentru 777 dramuri argint la picerele
ce s'au fcut la cosciug i la sase toarte, dramul po parale 28.
66 talent 60 bani pentru tintele de argint ipac la cosciug,
dramuri 95 ; asemenea po parale 28.
48 talent pentru 12 cot maldeh alb, la inbacatu cosciugului
pri dinEtuntru.
40 talent pentru fkutu lemnului i plata
692 talent 90 bani pentru 40 cot si 6 rupi catifea gliiuvez 3,
po talent. 17, Ins* pentru fdcutu covorului ce s'au pus p'd mor-
mnt i pentru uranisc. 4
750 talent pentru 300 dramuri siret, po talent 2 bani 60,
ce s'au pus la covoru dup mormnt si la uranisc.
1001 talent 30 bani pentru 400 dramuri i jumnate sagea-
curi de fir, po taleH 2 bani 60, ce s'au pus ipac la covoru
dup mormnt si la uranisc.
500 taleH 60 bani la 200 dramuri fir pentru 4 funte mart,
ce s'au fcut s'au pus la covoru dup mormnt.
1 Un f el de stofA.
2 Kreuchely (Muse o descriere pe larg a chlpului In care stAteau, In sala
tronului, rAmAsitele lui Sutu; dar s'a pierdut (Hurmuzaki, X, p. 102, n. 2).
Acolo fusese expus ptn In ziva IngropAril (Academia Romtra, Rapoarte cons.
austriace XI, 1. 90 y), end la ceasurile douA dupA amiazA e dus la Sf. Spi-
ridon Nou. La cobortrea In groapA se trag tunuri de la Mitropolie. (Ibidem
f. 91).
3 Ros inchis.
4 Baldachinul acesta era purtat fnainte 1 apoi veneau rmAit.11e lui Sutu,
descoperite (Hurmuzaki, X, p. 102).

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

80 taled pentru 40 dramud i un tenchiul hetea1, po ta-

leri 2, ce s'au pus iar4 la funtele de la covor.
54 taled 45 bani plata ovreiului pentru filcutu acestor 4 funte
50 taled 60 bani pentru 14 cot 0 5 rupi malteh hunabil,
la csgptuitu covorului de catifea.
12 taleri 60 bani pentru topuzurile i lemnele uraniscului.
48 taleri la 12 cot maldeh alb, pentru Itisatu In groap".
4794 taled pentru 1198 cot maldeh negru, ce s'au da t,
dup trebuint, lente, precurn in osebit foae aran anurne,
cotu po taled patru.
302 taleri 60 bani pentru 55 cot znranic neglu, lat, po
taled 5 bani 60 cotu, ce s'au dat lente p la boerii cei mari,
precum iar' in deosebit foit s arat anume.
200 taled pentru 10 bucheturi flori bune de frg, po ta-
leri 20, ce s'au legat p la fa'cliile sfenicelor.
10 taleri la o bucat panglice atlaz ghiuvez, pentru legatu
acestor flori.
75 taleri pentru filcutu inelului de aur, pecetie mare, in
care s'au sgpat marca mkii sale lui Vod.
2950 taleri pentru 295 oc fclii cear albA, la inpktit,
Ins6 chirodosiia breslelor dup testrifat i cu cele ce
s'au dat la pogribanie in besericA, p' la arhierei, boeri
preoti.
30 taled la 2 lzi pentru trebuint chirodosii.
130 taled pentru 26 testemelud ce s'au dat dup trebuint,
precum iar4 prin osebin ins5mnare s' aran, cu 9 pentru
pomneti2, po taled 5.
27 taleri ce s'au pus prin pomnet, pa taleri 3 in fie--
care.
6 taleH pentru colace la colivi.
150 taleri printelui mitropolitul.3
40 taleH sinodii.
70 taled la 14 clirici, po taleH 5.
20 taleH la 2 protopopi, po taleH 10.
1 TETTL = un sfert de gram.
2 Batiste ce se dau la fnmormintari.
3 Mitropolitul Dionisie

www.digibuc.ro
 Its21 DATE SI FAPTE NOI

100 taled la 2 episcopi, Buzu 1 si Argesiu 2, po taled 50.

40 taled la 2 sinodii ale episcopilor, po taled 20.
350 taled la 14 arhierei, po taleri 25.
50 taleri la 10 igumeni, po taled 5.
1500 taled ce s'au Inp'ktit p la tot ceilalti preoti ai ma-
halalelor Bucurestilor si. p la skaci.
200 taleri ce s'au randisit 3 de &are vtori vistier, de la
Curte si pn la biseric.
40 taleri preolilor dela biseric unde s'au Ingropat rApo-
satul Domn.4
20 taleH arhimandritului Curtii Gospod.
50 taleri cntketilor domnesti.
10 taled dasclului Straton c'ntaretu.
25 taleH preotilor bisericii gospod si conocasilor.
250 taleri arhiereilor si preotilor ce au cetit sflpii si psaltiriia.
50 taleri pentru deschisul mormAntului si aVzatu pietrilor.
20 taled oamenilor Mnstirii de unde s'au adus sfesnicele
cele mari de argint.
8 taleri pentru 4 cot pafta, po taleH 2, ce s'au fcut s-
culet pentru oase. 5
91 taleri 102 bani ce s'au inpktit IA la milogi, Ins taleri
15 bani 42 pentru 153 pIni si 76, bani 60, pentru strchini
si urcioare, i d'a* milncare po parale 20.
1000 taleri Inpktiti p la inchisori, Ins'd :
400 la puscArie
200 la spakie
200 la agie
100 la c5pitan za dorobant
100 la cpitan za lefegii

1 Episcopul Gherasim al Burlului.

2 Episcopul Ilarion al Argesului.
3 Aruncat.
4 Biserica Sf. Spiridon cel Nou, Calea Serban Vodii.
5 Sgculet pentru oasele lui Scarlat Ghica Vodl si Constantin Gheorghe
Hangerli Vodd. Mormintul lui Sirtu s'a sapat in Nserica Sf. Spiridon Nou,
chiar in locul unde odihniser cei doi domni de mai sus. Inmormintarea are
loc Vineri, 21 lanuarie 1821 (Hurmuzaki, X, p. 102).

www.digibuc.ro
 EMIL VIETOSIT

30 taled ciohodarilor gospod, ce au mers cu lip-

sanon.
10 taled cead6rgiilor.
25 taled ciohodarior mkii sale Doamnei.
100 taled la tot oamenii zapciilor divanului.
20 taled ceauului i copilului din cas de vistierie.
30 taled la cApitani sp5.thketi.
25 taled la cApitani agieti.
25 taled breasla armsdii.
25 taleri la 24 mehteri. a
100 taled muzicantilor nemt. 3
50 taled tutarilor.
75 taled arnutilor, pentru fircuri la aruncatul purilor.
250 taled la tot neferii agalelor Curtii Gospod.
10 taled cApitanilor ce au dus colivile la groap.
40 taled tuturor viziteilor gospod.
20 taled satkilor.
30 taleri ceauilor.
10 taled gavazilor.
40 taleri iuzbaa al divanului cu 14 fustai.
25 taled iuzbaa al haremului cu fustai asemenea.
18 taled la 6 zapcii de seimeni ai babulugbai i c'pitan
d'd nemti.
25 taled la comi0i, salahori i vAtav de graidi.
10 taled la 2 cApitani ai podului.
15 taled Vtav de cgdrai cu
10 taled odobaa de lipcani cu lipcanii.
24 taled zugrvitu a patru Mali po dramuri 600, cele dups
la sfenice, po taleri patru ocaoa.
37 taled 60 bani ce s'au dat la terzibaa, plat pentru
lucru uraniscului i a covorului de catifea.
6 taled chiriia la trei tvi pentru colivi.
1 Xscpc.evoy cadavru, rrndlte, in spet rtnAlitele plinfntegl ale lul
Sutu.
2 Muzlcantl.
3 Muzlca introdus6 de Al. Ipsilante Vodd. (Cf. Urechia (V. A.), Istoria
Romtnilor, X A, p. 427).

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAPTE NW

38 taleri 60 bani la zqrfie], la schimbatu banilor pentru

Impktit.
40 taled pentru maslurile ce s'au cetit.
5 taled trmbitailor gospod.
4 taleri brmbitailor spMrii.
4 taled ipac ai agii.
1000 taled pentru skindare i mil p la obraze scptate
i cinstite.
80 taled ce s'au dat la 8 edeclii1 carii au mers cu atiile
i buhurdarele p liing lipsanon, pentru 8 fesuri noa'.
33 taled pentru 5 i jumtate oc bumbac, la umplutu
pernelor de stofg, po taleri 6.
21 taled pentru o fclie zugrvit, ce In urni s'au pus
la mormnt, de o oc' i. jumtate.
22.688 taled 45 bani adec doa'z'ci i. doa de mii, ase
sute optzci i. opt, bani patruzeci i. cinci.
Ornduitule saraf, a-1 dai !
-I- Al Ungrovlahiei Dionisie
Grigorie Breincoveanu
Constantin Crefulescu
Grigorie Glzica
Barbu Vdirescu
Grigorie Filipescu
looto.)6ixn 2

1 Slugi domnesti.
2 Arhivele Statului, Administrative vechi Nr. 2218, f. 38, 47.
ObservAm cA relatiuni despre ceremonialul IngropAril domnior nostri
in veacul al XIX-lea nu slut, poate pentrucA Ina din veacul al XVIII-lea
domnii nu mai apucau sA moard In scaun. Relatia de mai sus, chiar
supt forma aceasta de notA de platA, aratA obiceiurile lngropAciunilor
domnesti, alaiul si toat amploarea In care s'a desfAsurat ceremonia, com-
plectind In chip fericit sumarele dar pretioasele informatii ce le posedAm de
la Kreuchely, consulul prusian la Bucuresti (Hurmuzaki, X, p. 101-102 ;
Ureche (V. A.), Istoria Romtnilor, XII, p. 484-488 dA alaiul IngropArii
domnitei MArioara Sulu, din 19 Fevruarie 1820). Ne putem astfel repre-
zenta, veridic si cu inlesnire, cortegiul funebru de Vineri, 21 Ianuarie 1821,
cind crivAtul gonea prin prapurele mortuare purtate pe strAzile Bucurestilor. lar
Tudor Vladimirescu isi cetea proclatnatia revolutionarA pe plaiurile Gorjulni.

www.digibuc.ro
 EM IL VIE I OSU

1821, Ianuarie
Arz al loeuitorilor TArii Romlneti eiltre until din pa0i
dunikeni.

Prea luminate i prea faceitoriule de bine al nostru efendi I

DupA aducerea plecatelor noastre celor de slugil inchinciuni
la pragul inMtimii tale, instiintiim cA multele mill i privi-
leghiuri cele hrAzite de care Malta PoartA strAmosilor
nostri, pentru supunerea i credinta cu carea dup datoriia
cea de slugA s'au artat atit cele mid cit i cele mari raele
ce lcuese in Tara RomineascA, care in toatA vremea este
cheler irnprtesc, aceste mili de mai sus, fiindcA noi slugile
inltimii tale le-am pierdut de vreo citva ani, din pricina
litcomiei si a necuviincioaselor fapte i porniri (inpotriva
prea inaltei irnpilrtestii vointi) a celor rinduiti noao domni,
toti noi, glasuri de plingere scotind, ne-am innecat In marea
nedomeririi i desnAdiljduirii Bind deapururea inchinati
Inaltei Porti pentrucil nu avern alt'd seripare, nici loc de
nAdejde, afarri de dinsa cu toate c in trecutele zile am
IndrAznit a trimite cAtre Jnaltul Prag prea plecatA jalb,
cuprinzAtoare pA scurt de marea credint i supunerea noastrA
si de ticAloasa noastrA stare, si rugtoare ca sA ne invredni-
ceased de inaltA vointA i slobozenie, spre a putea arAta mai
pre larg necazurile noastre i ca sA sti milostiveascA, dup6
aceia, a ne invrednici strmosestilor noastre mili. Dar nefiind
la indoial Ca' vecintatea TArii Rominesti cu locul unde
petreci inltimea ta, al cdruia obraz este strAlucit cu lumina
milelor, a tuturor cunostintelor si a drepttii, credem cA va
fi pricinuitori de bine si de folos slugilor inAltimii tale, drept
aceia, dupA datorie, apucindu-ne cu amindoao miinile de
poalele inAltimii tale, fierbinte ne rugAm, ca sA arAti Inaltei
Porti cA starea noastr fiMd cu totul vrednic de jeledin
pricina patirnilor i nedrepttilor ce au cercat de Care domnii
ce au stttoare trebuirrtA de dttoarea de viat apA a mi-
lostovirii prea Inaltei Porti, spre a ne ajuta, binevoind

Io

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI FAPTE NOI

revArsa mila fmpdrAtiei, atit asupra noastril eft i asupra

pAmintului Tdrii Romlneti, a cdruia ticdloie i derdpAnare
ant cunoscute.
Aa dar, ocrotindu-ne indltimea ta, sd nu fii la Indoiald
a deapururea sintem
ai 1ndltimii tale prea plecate slugi. 1

I V.
1821, Fevrnarle 1-28.

Activitatea potei.

Leal 1821, Fevruarie

Fevruarbe cai Cele din Bucurqti date _
ceasuri taleri bani

[1] 2 lipcan la sud Ialomita, Buzdu i

Slam 111mnic i viitoare 30 10
2 lipean la sud Prahova i Saac i. viitoare 14 4 80
2 lipcan la sud Dimbovita i Arge i
Mucel i viitoare 59 9 100
2 lipcan la sud Vlaca, Teleorman i Olt
i viitoare 65 10 100
1 gianta, Cdinenii i. viitoare = . . . 35 5 100
4 copilu din casd de visteriie pdnd la
Crcinov, unde au dat in urma cd-
minarului Scarlat i viitoare . . . 15 10
4 Hristodor, omul dumnealui cdmina-
rului Gheorghe, epistatul portdrii, la
Urzicenii i la Cdlrai i viitoare . . 49 16 40

1 Academia Rominil, ms. 1062, f. 136 verso; copie. Desigur arzul acesta
e posterior arzului Indreptat care pasa dela Vidin si publicat In Aricescu
(C. D.), Acte justificative, p. 31-32. Data aproximativ : sfIrsitul lui Ia-
nuarie 1821,
2 E interesant de mentionat statiile de post din drumul Clinenilor :
Bolintinul, Florestii, MAruntisul, Glestii cdrcinovul, Pitestii, MInacestii,
Curtea-de-Arges, Sllitrucul, Pripoarele, Clinenii (Arbivele Statului, Jac!.
vrchi Nr, 1352, 1, 13, 39).

II

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

Fevruarie cai ceasuri taleri bani

[11 8 Panaiotaiche Athanasiu, suditul ro-
sesc, cu ai sai, la Iai 30 20
2 4 omul capuchehaeli Silistrii, la Lichi-
regii 20 6 80
1 carte la Braila, I Care capuchehaia . 37 3 10
1 carte la Giurgiul, catre capuchehaia . 17 1 50
1 carte la Nicopoia, catre capuchehaia . 30 2 60
1 carte la Vidin, catre capuchehaia . 52 4 30
4 stegar de lipcani pana la mnstirea
Motru, unde au gsit pa sluger
Theodor, i viitoare 42 28
12 meleozului Mustafa aga, viind dela
Giurgiul s'au dus la Braila . . . 37 37
4 postelnic Iliie, la Craiova i viitoare 36 24
8 doi neferi la Craiova, cu gephane . 36 24
4 lipcan la Iai i viitoare 30 20
4 lipcan la Giurgiul i viitoare . 32 10 80
3 6 Pavel Machedonschi la Craiova i
liana' la mnstirea Motru, unde au
gsit pa sluger Theodor, i viitoare . 42 42
8 Costiia, nefer caimacamesc, i un lipcan,
la Craiova, cu gephane ; i 4, viitoare,
lipcanului 36 36
2 lipcan la Cmpulung i viitoare . . 27 9
2 lipcan la sud Vlaca, Teleorman i
Oltul i viitoare 65 10 100
2 lipcan la sud Arge i viitoare . . 18 6
2 lipcan la sud Saac i viitoare . . . 14 4 80
4 4 Barbu logofat, la sud Gorji, pn la
Ramnicu Valci 29 9 80
2 lipcan la sud Olt i Romanati i vii-
toare dela Ipotetii . 59 9 100

1 Mentionm potele din drumul Brilei: Tinganul, Drumul Mill, Obi-

lesti, Brganul, Valea Vi5iiiii, Slobozia, Zmeul, Bertegi, Rama, Frumu-
ica

12

www.digibuc.ro
 len - DATE SI PAPTE NOI

Fevruarie cai ceasuri taleri bent

4 2 lipcan la sud Arge i Vlcea i vii-

toare 29 9 80
4 un iasacciu, la Tarigrad, pe la Olte-
nitg, pAn'd la Razgrad 21 8
4 un lasacciu al consulului rosesc, la
Piteti i viitoare 18 12
5 42 dumneaei vistiereasa Profirita PA-
canca cu ai si, la Iai. 30 105
1 plic la Bill la, atre capuchehaia . 37 3 10
1 plie la Lichireti, care capuchehaia
Silistrii 20 1 80
4 un nefer dela dumnealui babeliagas,
la Buzu i la Focani i viitoare i . 30 20
1 gianta la Uineni i viitoare 35 5 100
24 dumnealui dvornicu Nicolae VAcgrescu,
la Craiova i viitoare 36 144
8 stolnic Costaiche Briloiu, s'au intors
la Craiova 36 24
4 omul dumnealui criminarului Iorgu VA-
Cdrescu, viind dela Gorji, cu In-
tiintri cAtre dumnealor boerii
otcrmuitorli din Minnie . . . . 29 9 80
6 4 lipcan, Oa. la Tecuciu, sud Teleor-
man, unde au ajuns p Ilie postel-
nicel i viitoare 19 12 80
7 4 lipcan la sud Saac i viitoare . . 14 9 40
4 lipcan pAn la Motru, unde au gsit
p sluger Theodor, i viitoare . . 42 28
4 Grigore postelnicel, mehmandar cu
neferii, la Craiova i viitoare . . 36 24
4 Zamfir logort, la Focani i viitoare 30 20
4 bulugbaa Vasile, s'au intors la Craiova 36 12
4 Ali Uliali dela consulat prusesc, la
Tarigrad, pe la Giurgiul 17 5 80
1 Po5tele din drumul Focanilor : Sindrilita, Movilita, Urziceni, Margineni,
Cfilmfitui, Buzau, Cfilnau, Rmnic, Cucul, Focani (Ibidem).

13

www.digibuc.ro
 EMIL VnIT01313

Fevruarie cai ceasuri talent bani

8 4 omul vechilului consulatului rosesc

dn Focanii, s'au intors la Focani 30 10
4 Gheorghe Titopoleos, s'au Intors la
Gorji, pn la Rmnicu Weil. . . 29 9 80
4 Ianache, omul lui Hagi Emin aga,
capanlu ruciuclti, la Craiova i
viitoare 1. 36 24
4 lipcan la Craiova i viitoare . . 36 24
1 gianta la Cineni i viitoare . . . 35 5 100
9 1 carte la sud Vlcea, atre ispravnici . 29 2 50
8 srdar Gheorgache i cpitan Far-.
mache, la Craiova 36 24
4 lipcan la sluger Theodor, pn la
Motru i viitoare 42 28
10 4 Ianache, omul dumisale postelnicului
Manul, la Bucov 14 4 80
8 Ibrahim aga nicopoianul, cu al su,
s'au Intors la Nicopoia 30 2)
2 lipcan la sud Ialomit, Buzsau i Slam
Rmnic i viitoare 30 10
2 lipcan la sud Prahova i Saac i vii-
toare 14 3 80
2 lipcan la sud Dmbovit i Arge i
Murel i viitoare 39 9 100
4 copil din cas de vistieriie, la sud Ialo-
mita i iitoare 17 11 40
4 lipcan la Craiova i viitoare . . . 36 24
2 lipcan la sud Vlara, Teleorman i
Oltul i viitoare, i Craiova viitoare 83 13 100
12 8 polcovnic Ianache cu doi oameni, la
Craiova 36 24
50 dumnealui dvornicul Samurca cu 12
neferii .i 2 lipcani, la Craiovt, . . 36 150

1 Postele din drumul Craiovei : Priseceni, Vadul Lat, Baciul, Talpa, Cioll-
nestii, Tecuciul, 5erbne3tii, Grecii, Ipotestii, Mirila, Tesluiu, Craiova (Ibidem).

14

www.digibuc.ro
 1821 DATE 51 PAPTE NO1

Fevruarie cai _
ceasuri taleri bani

12 8 doi cglgra, la Tarigrad, iar din Olte-

nita cu 6 cai Ong la Razgrad . . 24 14
1 gianta la Cgineni 0 viitoare . . 35 5 100
13 4 Polizais, omul capuchehaeli Nicopoi,
s'au intors la Nicopoia 30 10
2 lipcan la Brgila 0 viitoare . 70 11 80
2 lipcan la Lichireti 0 viitoare 20 6 80
2 lipcan la Giurgiul 0 viitoare . 32 5 40
2 lipcan la Calafat i viitoare . . 51 17
2 lipcan la Buzgu 0 viitoare . . . 18 6
1 plic la sud Vglcea, dare ispavnici 29 2 50
1 carte la sud Olt, cgtre ispravnici 30 2 60
4 lipcan la Craiova 0 viitoare . . . 36 24
8 Antoniie Cioni, suditu rosesc, la Galat 30 20
14 _ 8 vAtafu de cglgra, cu un clgra cu
gephane, la Craiova 0 viitoare . . 36 48
1 trei cgrtii dela visteriie, la sud Ialomitg,
-
Buzgu i Slam Rgmnic, cgtre ispravnici 30 2 60
1 carte dela vistieriie la sud Saac, &Are
ispravnici 14 1 20
1 trei cgrtii dela visteriie, la sud Dgmbo-
vitg, Arge i Mucel, cgtre ispravnici 32 2 80
1 trei cgrtii dela visteriie, la sud Vlaca,
Teleorman i Olt, cgtre ispravnici . 35 2 110
4 lipcan la sud Saac 0 viitoare . . . 14 9 40
4 cglgra, la Tarigrad, iar din Oltenitg
cu 3 cai pgng la Razgrad . . . . 24 7
15 5 Mustafa, ttaru mgrii sale Rumeli
Valis, la Nicopoia 30 12 60
4 un beliu dela dumnealui babeslia-
gasa, la Oltenit 0 viitoare 1 . . . 12 8
1 gianta la Cineni 0 viitoare . . . 35 5 100
4 Vasile, bulugbaa cgimdcgmesc, cu
un nefer, la Craiova 36 12

1 Pqtele din drumul Oltenipi : Tinganul, Negoe5ti, Oltenita (Ibidem).

15

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

Fevruarie cai ceasuri taleri bani

15 2 un logort, s'au Intors la Focanii cu
rspunsuri dela visteriie 30 5
16 4 Iacup aga, ce s'au rnduit zabit la
sud Mehedinti, la Cernet . . . . 52 17 40
4 lipcan la Slatina, sud Olt, 0 vii-
toare. 30 20
I carte dela visteriie dare ispravnicii de
Vlcea 29 2 50
8 Dimache logoft cu un lipcan, la Cra-
iova 0 viitoare 36 48
4 Cozma bulugbaa, la Focanii 0 vii-
toare 30 20
17 8 Omer aga, oniul lui Ali bei Muhdin,
cu al su, s'au Intors la Giurgiul 1 . 17 11 40
4 omul dumnealui babeleagas, la Cra-
iova 0 viitoare 36 24
18 8 polcovnic Nicolae 0 Gheorghe logort,
la Cralova 36 24
4 Ion, ceau isprvnicesc de Ialomit,
s'au Intors la judet 17 5 80
4 Polizoi, ornul capuchehaeli Nicopoi,
s'au Intors la Nicopoia 30 10
8 s6rdar Grigore Boiaroglu, la sud Arge
0 viitoare 18 24
2 un slujitor de RomanaVi, s'au Intors
la Carac61 32 3 40
4 Ion, omul cArninarului Iorgu VAc6-
rescu, ispravnic de Gorji, s'au Intors
la judet, Odd la IUmnicu Vlcii . . 29 9 80
4 Hagi Haralambiie, omul capuchehaeli
Silistrii, s'au Inters la Lichiretii . . 20 6 80
19 4 Laz6r ovreiu, orriul m6rii sale pa0 ot
Silistra, s'au Intbrs la Silistra . . 22 7 40

1 Potele din drumul Giurgiului pin la Zimnicea : CopAceni, Feletoaca,

Pietrile, Daia, Stlineti, Cacaleti, Bragadirul, Zimnicea(Ibidem),

i6

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI rAPTE NOI

Fevruarie cai ceasuri taleri bani

19 4 &Oka* la Tarigrad, iar din Oltenitrt
cu 3 cai On'd la Razgrad . . . . 21 7
I gianta la C'dineni si viitoare . . 35 5 100
20 6 prea sfintiia sa Orintile Mitropolit
Nicodimstia, la Ias 30 15
2 slujitor de Arges, s'au intors la Pi-
testa 18 3
1 carte la Pitestii, a dumnealor boerilor
critre ispravnici 18 1 60
8 logort Aleco Fotino, la Tarigrad, pe la
Giurgiul 17 11 40
2 un buciucas 1 s'au intors la Focsanii . 30 5
4 omul c6minarului Sava, la Craiova si
viitoare 36 24
4 un slujitor, s'au intors la Buzdu . 18 6
21 16 dumnealui caminar Samurcas, la Giur-
giul si viitoare 32 42 80
9 un lipcan cu o car6t5, la Giurgiu, iar
In viitoare cu 29 cai 17 49
1 cartea vistierii la Slatina, cAtre is-
pravnici de Olt . 30 2 60
4 Nicolae Glichi, grAinticul, s'au intors
la Brriila 37 12 40
22 8 dumnealui cuparul Manolaiche Negre,
la Giurgiul si viitoare 32 21 40
4 lipcan la Bucov si viitoare . . . . 11 9 40
1 cartea vistierii la RAmnic, sud Villcea,
care ispravnici 29 2 50
1 cartea portarbasi la Nicopoia, care
capuchehaia 30 2 60
1 gianta la Cineni si viitoare . . 35 5 100
23 4 Salih aga, zabitu de Romanati, la Craiova 36 12
24 1 cartea visterii la sud Olt, dare is-
pravnici 30 2 60

1 Stegar

2 17

www.digibuc.ro
 EMIL vIETosu

Fevruarie cal ceasurl taleri bani

24 16 vnal State cu 6 neferii, la Craiova

viitoare 36 96
4 bulugbaia Petre, s'au intors la Cra-
iova 36 12
25 4 nefer de la dumnealui basbesliagas
cRre zabitu de Vlasca, pn la
Odivoie i viitoare 19 12 80
2 lipcan la Brila i viitoare 70 11 80
4 Gheorghe, vtaful de vistieriie, la 'MA-
ceni, sud Dmbovit, On5. la Co-
unde au gsit p zapciu de
plas i viitoare 10 6 80
20 oameni dumisale postelnicului Manul,
la Bucov 14 23 40
20 Dinul, logofilt de vistieriie, cu patru
neferii, la Craiova i viitoare . . 36 120
4 stegar Nicolaie al sp6th6rii, la is-
prvnicatu Ialomiti i viitoare . . 17 11 40
26 1 cartea vistierii la sud Arges, &Ire is-
pravnici lg 1 60
4 Hagi Haralamb, omul capuchihaeli
Silistrii, s'au Intors la Lichiretii 20 6 80
4 Ion, catan6 cimc'measc, s'au Intors
la Craiova 36 12
4 clras la Tarigrad, iar din Oltenit
cu 3 cai pn la Razgrad . . . . 24 7
6 madam Iacovenco 1, la Ploestii . . . 13 6 60
4 lipcan la Bucov i viitoare . . . . . 14 9 40
1 gianta la Uineni i viitoare . . . . . 35 5 100
13 dumnealui clucer Nicolaie cu un lip-
can, la Focsani 30 32 60
4 slujitor, s'au Intors la Buzkt . . 18 6

1 Soria lui Ignatie Iacovencu, funcrionar al consulatului rus din Bucureti,

autor al unei cArri foarte interesante privitoare la evenimentele de la 1821
(Cf. Neamul Romnesc Literar, 1010 (II), p. 499 si urm.).

i8

www.digibuc.ro
Fevruarie cai

26
27
1821. DATE $1 FAPTE NOI

4 ornul clumnealui vel vistier, la Bucov. 14

1 cartea visterii la Mtulcineni, sud Bu-
z'u, csalre medelnicer Ghit . . . 19
8 dumnealui portarul Grigore, capuche-
_
ceasuri taleri bani
4 80
1 70

haia, s'au tutors la Br Ma . . . . 37 24 80

4 Ibraim aga, Mar gospod, la Tarigrad,
iar din Oltenit cu 3 cai pn la
Razgrad . 24 7
6 Logan Nitu, samq, s'au tutors la
Bucov, sud Saac 14 7
28 4 Iosifu, stegar de slujitori de Buz'Au,
s'au tutors la Buzsu 18 6
4 Ibraim aga, Mar, la Giurgiul i
viitoare 32 10 80
4 un nefer, la Focpni O. viitoare . . 30 20
8 dumnealui paharnicul Nicolaie BMA-
cean cu ai si, la CAmpina . . . 18 12
8 stolnic Voicul cu ai gi, la Pitetii i
viitoare 18 24
16 dumnealui divan efendi, la Giur-
giul 17 22 80
4 falarul mrii sale Ibraim pap, la
Giurgiul 17 5 80
4 Ianache, omul dumnealui dvornicului
Samurca, la Craiova 36 12
8 ckninar Angheli cu ai s6i, la Igi . 30 20
8 dumnealui aga Costache Belu, la Ur-
ziceni 9 6
2 slujitor la Slam Minnie, s'au tutors
la Focpni 30 5
8 Carabet, la Brila i la Silistra i
viitoare 1 79 52 80
2573 80

1 Potele din drumul Silistrei : Tinganul, Drumul Sirii, Obilesti, Bliliginul,

Coadele, Ctillrai (Arhiv. Stat., Jud. vechi Nr. 1352, f. 13, 30).

19

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

Din Focsaaii.
Fevruarie cal ceasuri taleri bani

1 4 un orn la Bucuresti 30 10
2 4 cAlras, dela Iasi la Tarigrad, pe la
Silistra 43 14 40
3 10 bragadirului Petru Nicolaovici Biza-
che 1, dcla Iasi la Bucuresti . . . . 30 25
16 logofiltu dumncalui vislierului Cos-
7
tandin Cantacuzino, de la Ia.si la
Bucurestii 30 40
9 4 cAlkas la Tarigrad, p' la Silistra 43 14 10
10 4 buciucas la Bucuresti 30 10
17 8 logoft Aleco Fotino, de la Ias la
Bucurestii 30 20
4 buciucas la Bucurestii 30 ln
21 4 Dimitrie Chesoglu, dela Ias la Bucu-
resti 30 10
22 4 vtitaf de ctaras, dela Ias la Tarigrad,
pe la Silistra 43 14 10
4 nefer dela Iasi la Tarigrad . . 43 14 10
21 4 logort Costaiche, la Wixinen: . 4 140
1 stafet la Bucuresti . 30 2 60
8 doi oameni, dela Iasi la Bucuresti . 30 20
8 cruninar Angheli, dela Iasi la Bucu-
resti 30 20
25 4 buciucas la Bucuresti 30 10
26 4 cApitan Necola, dela Ias la Bucuresti 30 10
4 logort Mihalache, la Bucuresti 30 10
4 un nefer la Bucuresti, dela Iasi 30 10
206 20
Bralla, din Frumusica
3 12 oameni rnilrii sale Isut pasa, la Nico-
poia 64 64
5 8 ogiac ceaus, la Ctilliras 22 14 80
1 Curler rusesc. Cf. p. 58.

20

www.digibuc.ro
 1821 DATE 51 FAPTE NOI

Fevruarie cal ceasuri taleri lava

9 1 tafet la Bucuresti 33 2 90
1 stafetti la Bucuresti 33 2 90
12 4 ttarul mrii sale pasa, la Bucuresti 33 11
4 un ciohodar la Giurgiu 46 15 40
14 8 doi oameni ai Mdrii sale pasa, din
Frumusica la BrAila 4 2 80
16 4 Aleco Maiabensti. la Bucuresti . 33 11
18 4 grmticul capuchehaelii, la Bucu--
resti 33 11
20 4 omul naiirii sale pasa, la Nicapoia . 61 21 40
21 20 delibasa al mrii sale pasa, la Nicopeia 61 106 80
1 stafen la Bucuresti 33 2 90
23 4 odabasa la Silistra 22 7 40
4 devlet -Mar la Giurgiu 46 15 40
4 omul capuchehaelii, la Silistra . . . 22 7 40
24 8 capuchehaia, cu trebuint, la Bucuresti 33 22
25 8 ici aga al m5iii sale pasa, la Dristor . 22 14 80
26 8 pasa ciodar al mrii sale pap, Becher-
pap, la Dristor 22 1480
4 bazargheanbasa, la Dristor . . . . 22 740
4 ntaru mArii sale pasa, la Dristor. 22 7 40
27 4 un nefer la Dristor 22 7 40
4 lipcan la Bucuresti 33 5 60
374 90

Silistra, din Lichirestii.

1 1 stafen la Bucuresti 20 1 80
4 omul MAI-id sale Bogdan bei, la Foc-
sani 41 13 80
1 stafet la Bucuresti 20 1 80
4 un clAras la Focsani 41 13 80
2 8 Nicolae, vtaf de cfrasi, la Focsani 41 27 40
7 4 omu lui Bicea Emini, la Obilesti 10 3 40

1 Desigur ba;ciol.odar.

21

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

Fevruarie cal ceasuri talen1 bani

8 8 maimarbar, la Brila 24 16
9 4 Ristim aga, la Biuila 24 8
4 edlsra la Focani 41 13 80
10 4 beliu la Brila 24 8
12 1 tafet la Bucureti 20 1 .80
16 4 devlet Mar la BrAila 24 8
4 lipcan la Bucureti 20 6 80
17 4 Lafr ovreiu, la Bucureti . 20 6 80
4 omul capuchihaelii, la Bucureti 20 6 80
18 12 un ttar i un cAlAra, la Focani 41 41
4 omul mkii sale par, la Bedila 24
20 1 tafet la Urziceni, edtre ispravnici 20 1 80
8 Han bei, la Bril 24 16
21 8 omul m'Arii sale par, la BrAila . 24 16
24 4 neferi la Focanii 40 13 80
25 4 omul capuchehaelii, la Bucureti . 20 6 80
26 4 Mehmet, ornul muselimului, la Brila . 24 8
1 tafet% la Urziceni, care ispravnici 20 1 80
27 8 bariohodar la Bucureti 20 13 40
1 tafet la Bucureti . 20 1 80
4 un c'dl6ras la Focani 41 13 80
28 4 ttar la Brila 24 8
286

Giurgiul, din Daia.

3 4 Mustafa aga, din Hodivoiia la Nicopoia 17 5 80

4 un orn la Bucureti la 5
4 Gheorghe, ornul m6rii sale par, la Bu-
cureti 15 5
4 1 tafet, la Bucureti 15 1 30
7 8 Omer aga cu ai std, la BucureLi 15 _10
_
8 4 omul narii sale par, la Bucureti . 15 5_
11 4 c1ra la Bucureti 15 5
13 1 tafet la Bucureti 15 1 50
16 1 tafet la Nicopoia 17 1 50'

22

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI FAPTE NOI

Fevruarie cat ceasuri taled butt

19 4 un orn cu scrisori, la Bucuresti . . . 15 5
25 8 bazargheanbasa al mkii sale pasa, la
Bucuresti 15 10
26 1 stafet la Bucuresti 15 1 30
27 8 Omar Efendin, la Brgi la 48 32
2S 1 stafen la Bucuresti 15 1 30
89 10

Turnul, din Piiatra.

2 4 Ibrairn aga, topcibasa, la Bucu-

resti 25 8 40
6 12 Hagi Hasan Efendin, la Giurgiul . 15 15
7 4 Polezaiche, omul capuchehaelii, la
Bucuresti 25 8 40
4 Feizi aga, la Craiova 29 9 80
11 24 Ali aga, al rnkii sale Isuf pap., la
Brila 63 126
14 4 Hasan aga, la Bucuresti 25 8 40
15 8 Suliiman aga, la Brila 63 42
16 4 ornul capuchehaelii, la Bucuresti 25 8 40
19 1 stafetA la Bucuresti 95 9
10
21 1 stafet la Bucuresti 25 2 10
1 stafet la Giurgiul 15 1 30
29 12 Ibraim aga, la Bucuresti 23 25
96 4 Nicola, ornul capuchehaelii, la Buell-
resti 25 8 40
264 90

Din Craiova.

1 4 iuzbasa al divanului i un nefer, cu

trebuintA, pnd la lTmnic si Odd
la Coliba i ntors 13 4 40
4 nefer al cAirnemii, cu scrisorii la Lom,
p5nA la Milesti i intors . . . . 10 6 80

23

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

Fevruarie cai ceasuri talent bani

1 4 polcovnic Vasile Ghermgean cu ge-

phanea, la Cernet 16 5 40
4 logofdt DumitricA, intors la Thrgu-
Mului, ph' h la TntAreni . . 4 1 40
4 Dumitraiche Roirel, cu un slujitor cu
gephanea, la sud Gorji 4 1 40
4 omul alinc'mii, cu scrisorii csatre s'ar-
dar Iamandi, cu gephane, p`n' la
PntAreni i Intors 4 2 80
2 catan cu grabnic trebuintA, la sud
Romanat, pn la Leu 4 80
lipcan cu scrisori ctre sluger Theodor,
la Cernet 16 5 40
4 catan cu scrisorii la Rahova, pn
la Ciorac 4 1 40
2 8 omul cimcsmii, cu trebuint, la Bu-
curetii 36 24
2 atanA, cu trebuint la Trgu-niului,
Odd la Negoeti i Intors . . . . 3 60
4 catan, cu scrisori care vistieriul
Creanicean 2, la Broscari i ntors . 13 8 80
3 4 lipcan ctre sluger Theodor, la Tn-
Omni 4 1 40
4 Stan egpitan, intors cu scrisorii la
Calafat 15 5
4 nefer cu grab, la Bucureti . . 36 12
5 2 catan cu scrisorii la Caracal, Oda'
la Leu 4 80
2 eatan'a" cu scrisori care srdar lamandi,
la Tnfreni i tutors 4 1 40
4 un trimis ctre ispravnici de Gorj 4 1 40
2 un trimis cu scrisorii Care ispravnicii
de Romanatii, Odd la Leu . . . 4 80

1 Vasile Ghelmegeanu, cdpitan al lui Tudor Vladhnirescu.

2 Vistier Constantin Crainiceanu, dom.

24

www.digibuc.ro
 1821 DATE $1 FAFTE NOI

Fevruarie cat ccasuri taleri bani

5 4 Scup aga, omul mkii sale Dervis pasa,
Vidin muhatfz, la Bucuresti . . . 36 12
6 4 catan cu scrisori ctre skdar Gio-
varia, la Dntkeni si intors . . . 4 2 80
4 omul cimkilmii cu scrisorii &are is-
pravnici de Romanat, p*An' la Leu . 4 1 40
4 catanil cu scrisorii Care skdar Ia-
mandi, la rntreni si Intors . . . 4 2 80
7 12 cornisul Iancul Bengescul, ispravnicu
de Gorji, la *egarcea si ntors . . . 4 8
1 stafen dare capuchehaia ot Calafat 15 1 30
8 4 nefer cu grab:1, la Tntkeni . . . . 4 1 40
1 stafer care dvornicul Vgckescul, la
BrAncoveni . 8 80
1 stafet ipac, la Calafat 15 1 30
8 patru neferii la Slatina si intorsi 12 16
16 In trebuinta COmkilmii, pe la Slatina
la Bucuresti 42 56
8 Nicolaie Bediloiu, In ti eaba divanului ;
paharnic Nicolaie Brrtiloiu, la Enu-
sestii 8 5 40
1 stafen la Calafat 15 1 30
4 Ahmet aga, trimis de basbesleaaga cu
trebuintk la Caracal, Oa. la Leu . 4 1 40
4 un trimis la lIntreni si intors . . 4 1 40
9 4 doi neferii innaintea ostirilor, piln6
la Bals 4 1 40
4 un orn la Bucuresti 36 12
4 un orn Ctre skdar Iamandi, la TAn-
tkeni si intors 4 2 80
4 Feizu aga, al mkii sale Bechir pap,
Mors la Nicopoia 34 11 40
4 Abdi aga, al zabitului de Cernet, la Cer-
neti 16 5 40
4 un orn cAtre srdar Iamandi, la Tan-
tkeni 4 1 40

25

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSIJ

Fevruarie cai ceasuri taleri bani

9 4 dumnealui HamM aga, la Vidin . . . 15 5

2 un om la TArgu-niului, p.ng la Co-
tofeni 3 60
10 4 un nefer la Motru i Tutors . . . . . 6 4
2 un orn la ligmnic, pgng la Colibas
Intors dela Bals 13 2 20
4 catang cu mare grab care sgrdar
Iamandi, la Tntgreni i intors 4 2 80
4 Gheorghe bulugbasa, cu trebuint, la
Cotofeni 3 1
8 cu lucruri ale divanului, la Bucuresti 36 24
4 pandur, la Tntreni si Tutors . . . 4 2 80
2 catang la Enusesti Tutors . . . . 8 2 80
11 4 omul capuchehaelii ot Calafat, Tutors
cu rgspunsuri. 15 5
4 arngut al seraschirului, cu trebuintg, la
Tgntgreni si Tutors 4 2 80
4 un orn cu scrisorii, la Bucuresti . . 36 12
4 un trimis cu trebuintg, la Calafat. . 15 5
4 un trimis cu scrisori, la Bucuresti . 36 12 --
1 stafetg ciltre capuchehaia ot Calafat 15 1 30
1 stafetg ipac 15 1 30
1 stafet ipac 15 1 30
1 stafetg cgtre boerii otcgrmuirii, la
Bucuresti 36 3
4 un trimis cu scrisori la Cotofeni
Tutors 3 2
1 stafet care sluger Solomon, la Ti
tgreni 4 40
8 trimisi la Cotofeni, In trebuinta sgr-
darului Iarnandi, i intorsi . . . . 3 4
12 6 sgrdar Bgltean, la Cotofeni . . . . 3 1 60
4 un om Tutors cu rspunsuri la Calafat 15 5
8 cgininar stefan Bibescu, cu trebuintd,
la Slatina i Tutors 12 16
13 4 nefer cu scrisori la Bucuresti. . 36 12

26

www.digibuc.ro
 1821 DATE $1 FAPTE NOI

revtuarie cai ceasuri talent bani

13 1 un trimis p drumul Bucurestilor, spre

intmpinarea s6rdarului Iordache,
pAnil la Ciolnesti i Intors . . . . 20 13 40
4 un arnut cu scrisori, la Slatina . . 12 4
4 logoft de divan cu scrisori la Enu-
sesti i Intors 8 5 40
14 1 stafet6 care capuchehaia ot Calafatu 15 1 30
4 un trimis la Cotofeni i intors . . . 3 2
1 stafet la Calafat 15 1 30
4 nefer cstre siirdar Iamandi, pAn'd la
Cotofeni 3 1
1 stafet edtre srtrdar loi dache, pd di u-
mul Bucurestilor, Ong la Talpa. . 23 1 10
8 Pavel Machidonschi, cu scrisori ctre
sluger Theodor, la Motru i intors . 6 8
15 2 nefer cu scrisori atre dumnealui dyer-
nicul Samurcas, pn la Vadu Lat
Intors 30 12
4 omul sArdarului lordache i odabasa
de beslii, la Cotofeni i Intorsi . . 3 2
4 nefer cu scrisorii la Cotofeni i Into] s 3 2
16 4 stafeta ce au venit cu bani dela Hagi
Enus, intors la Enusesti 8 2 80
8 Machedonschi, spre Intmpinarea dvor-
nicului Samurcas, 0116 la Tecuci
Inters 17 22 80
4 Iordache Plesoianu, logont de divan,
cu scrisori ctre Marinia Gioro-
cean, la Gioroc i Inters . . 4 2 80
1 stafet la Calafat 15 1 30
4 nefer Intors la FIoresti 2 80
4 Emin aga Intors la Rahova, cale de 4 1 40
19 Upitan Dobre Dunkeanu cu cinci
oameni, intorsi la Trinpreni. . 4 4
17 4 nefer la Cotofeni i Intors 3 2
1 stafct la Calafat 15 1 30

27

www.digibuc.ro
 EMIL VTRTOSI7

Fcvniarie cai ceasuri taleri bani

17 4 doi oameni la Cotofeni i Intori. . . 3 2

4 doi oameni ipac 3 2 --
4 Machedonschi, la mnstirea Motru
Inters 6 4
4 un trimis la Slatina si intors . . 8 12
18 8 door/ agale la satul Cotofeni i Intors 3 4
4 Raicul bulugbasa, la Cotofeni si intors 3 2
19 4 un om Inters la Nicopoia 31 11 40
8 Machedonschi, la rnnstirea Motru
Intors 6 8 --
4 un nefer la Cotofeni 3 1
2 un nefer la Caracal, pn la Leu 4 80
20 1 stafet la Calafat 15 1 30
4 bulugbaa Ghencea, la Co toteni 3 1
4 nefer Intors la Cotofeni 3 1
4 Defer la Ciftofeni si Inters 3 1
21 4 un pandur la satul Corlatul 2 80
4 srdar Iamandi, la Cotofeni . 3 1
4 un ceau Intors la Bucure ii . 36 12
4 Hagi Prodan, la mnstirea Motru si
Intors 6 4
1 tafet la Alma 4 40
1 stafet la Cotofeni 3 30
4 un beliu la Tzlaz, pn' la Leu 4 1 40
22 9 o catan la Enueti i Inters 8 9 80
8 stolnic Vicorean, la Calafat. . 15 20
4 Hasan aga, la Calafat 15 5
2 un om la C luiu i Intors . 3 1
4 nefer la Cotofeni i Inters 3 2
1 tafet la Almaj si intors 4 80
23 4 Petre, arnut al dumnealui dvornicului
Samurcas, la Bucureti 36 12
2 catan pn la Sigarcea 4 80
4 omul srdarului Iamandi, pn la Leu
i lntors 4 1 40
1 tafet la Bucureti 36 3

28

www.digibuc.ro
 1821 DATE $1 FAPTE NOI

Fevruarie cai _
ceasuri taleri bani

23 4 delibaa Mahale, tutors la Colofeni . . 3 1

24 2 un orn la Cotofeni, i Into s . . . . 3 1
8 oamenii slugerului Solomon, viind dela
Cioroiu cu hot 9 6
4 cpitan Dobre, dela Cioroiu la Craiova. 9 3
25 4 omul srudarului Iamandi la Alrnaj . . 4 1 40
4 omul capuchehaelii la Calafat. . . . 15 5
8 Machedonschi, la m'Antistirea Motru i
tutors 6 8 --
26 1 tafet5. la Nicopoia 34 2 100
1 tafet la Calafat 15 1 30
4 nefer, cu trebuintk la Bucurei,i 36 12
4 un trimis la Slatina 12 1

8 un trimis la Bucureti 36 21
4 omul isprvnicatului la Cioroiu i la
Urzica i. viitoare 9 6
1 tafet la CaracAl 9 90
27 8 Sali aga, zabitul de Romanat, pnq la
Leu I 2 80
28 4 nefer la Cotofeni i tutors 3 2
50 dumnealui dvornicul Sarnurca, la Bu-
cureti 36 150
4 nefer la Almaj 4 1 10
799 90

Dup la judete :
Din PAWL sud Argq.

6 16 unul din ispravnici 0116 la lirunic 11 14 80

7 1 tafen la BucurWi 18 1 60
16 4 un slujitor, cu bani, la Bucureti . . 18 6
19 1 tafet la Bucureti 18 1 60
21 1 tafet la Bucure,ti 18 1 60
24 1 tafet la Bucureti 18 1 60
26 1 tafet la Bucureti 18 1 60

29

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

Din RAmnic, sud VAlcea.

Fevruarie cai ceasuri taleri ban
1 4 logofttt Barbu, cu scrisori, la Bucuresti 29 9 80
6 1 stafet la Bucuresti 29 2 50
3 trei stafete la Bucuresti 29 2 50
8 1 tafet la Bucuresti 29 9 50
12 1 stafet la Bucuresti 29 2 50
4 stafete, in patru rAnduri, la Bucuresti. 29 9 80

Din Ipotesti, sud Romanat.

14 4 un slujitor cu cArti la Bucuresti . . 27 9

Din Ciochina, sud

16 4 slujitor la Bucuresti 17 5 80
26 1 stafef la Bucuresti 17 1 50
28 4 omul ispedvnicatului la Bucuresti . 17 5 80

Din Oltenita'.

20 capuolanul i un cAlAras la Bucuresti 12 20

9
4 Mustafa, la Bucuresti
11 12 4
20 8 cu trebuint la Bucuresti 12 8
100 110
Curieri cei rusesti, esit.
1 8 din 12, curier ordinar cu un nefer Oat
la Focsani, la Rosiia 30 20
4 4 iasacciu la Pitesti 18 12
5 6 din 8, un curier cu un iasacciu 1, la Ta-
rigrad, pe la Giurgiu 17 8 60
6 8 consulier d'eta Bizani 2 la Tarigrad
pe la Giurgiu 17 11 40
1 Soldat turc pentru paza eonsulatului.
2 Andrei Pisani, consul al Rusici la fai, consilier

30

www.digibuc.ro
 1821 DATE I FAPTE NOI

Fevruarie cai ceasuri talent bani

9 6 din 8, un curier cu un iasacciu la

Rosiia 30 15
4 un iasacciu la Rosa . 30 10
15 6 din 8, curier urdinar cu un arn'Aut la
Rusiia 30 15
20 6 din 8, un curier cu un iasacciu la Ta-
rigrad, pe la Giurgiu 17 8 60
24 6 din 8, un curier cu un iasacciu la Ro-
slia 30 15
95 4 iasacciu la Tarigrad, pe la Giurgiul 17 5 80
6 din 8, un curier cu un iasacciu la
Iai 30 15
28 8 din 12, munsiu Moni, curier, cu un
iasacciu la Cineni si 4 cai in viitoa-
re iasacciului 35 35
171

Cei venit.

3 6 din 8, im curier cu UIL iasacciu dela

Focsani 30 15
11 4 un iasacciu dela Giurgiu 15 5
12 6 din 8, un curier cu un iasacciu dela
Tarigra d la 7 60
4 un iasacciu dela Tarigrad 16 5
2 din 4, un curier dela Iasi 30 5
15 4 un iasacciu dela Giurgiu la 5
18 6 din 8, un curier cu un iasacciu dela
Focsani 30 15
23 14 din 16, un curier cu trei iasaccii dela
Tarigra d 15 17 60
28 8 din 12, 1elteg6r1 cu o slugA i cu un
iasacciu dela Tarigrad 15 10
256

1 Feldjiiger.

31

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

Curieri ai aghellitii.
Flayruarie cai ceasuri taleri bani
1 2 din 8, doi c5prari dela C'dineni la
Bucureti 35 5 100
2 4 din 16, doi iasaccii dela Giurgiu . 17 5 80
6 4 din 16, doi iasaccii dela Daia . . 15 5
1 din 4, un iasacciu dela Daia . 15 1 30
7 2 din 8, doi cAprari la Crdneni . . 35 5 100
17 9 din 8, doi cprari dela aineni . 35 5 100
20 4 din 16, doi iasaccii cu Nipa dragoman,
la Giurgiul 17 5 80
23 2 din 8, doi iasaccii dela Daia . . . 15 2 60
4 din 16, trei diprari la Cuineni . . 35 8 90
25 4 din 16, un iasacciu cu doi oameni dela
Daia 15 5
26 1 din 4, un iasacciu la Giurgiu . . . 17 1 50
28 1 din 4, un c5prar la Oineni i viitoare 35 5 100
58 70 1

V.
1821, Fevruarle 10.
Porunea Mitropolitului Dionisie Lupu pentni pomenirea In
biserie4 a !maul donm, Searlat Alexandra Calimah

Titlu.
Cucernic protopop . al pli
sud bl ago slovenie.
Fiindc6 In locul rAposatului domn, prea puternica Poart6
ne-au ornduit domn t6ri acetiia p mAriia sa Scarlat
Vod'd Calemah 2, poruncim cucernicii tale s'A dai d tire tu-

1 Arhivele Statului, Judeceilore.yli vechi Nr, 1352, f. 7I-77 Pasta 0

tineau In arena Ioan Scufa, vornicul Filip Len ciTh)inarul Dimitrie
Polizachi. (Arhiv. Stat., Adm, noi, NI% 534/1832 rolu).
2 Cf. 0 lorga (N.), Documente priviloare la larnilia Callimachi. Bueureti,
1902; I, p. 604.

32

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAPTE NOI

turor preotilor din plasa-ti ca, de acum innainte, sa pome-

neasca numele marii sale la oranduitele bisericesti slujbe,
adica Scarlat Alexandru Calemah Voevod, Zmaranda Doamna
si cu fii lor. Asa dar vei urma negresit si fril zabava.1
1821, Fevruarie 10.
VI.
1821, Fevruarie 20.
Iamandi Giuvara ineredinteaza ea a primit tainurile de hranfi
pentru 300 ostai.
Dau adeverinta mea la cinstita mana dumnealui vel dvornic
Costandin Samurcas, cum sa sa stie ea' de astazi, de la doaa-
zeci ale luni lui Fevruar, pa cincisprezece zile inainte, adica
pana la sase de viitorul Mart, am priimit de la dumnealui,
in bani, tainurile brani la trei sute ostas cu agalile lor si fin
i orz la doaa sute cincizeci cai, taleri cloak' mie cinci sute
cincizeci si cinci.
De aceia ma lega ca inteaciasta diiastima sa cumpar
toate acestea de la lacuitori cu rizapazar si cu bani pesin,
fall da a lua cel mai mic lucru da la dansi fara da bani, caci
in urma, da ma va dovedi cu aciasta inpotriv urmare, sa
fiu dator a plati acele lucruri cu pi et indoit.
Si spre incredintare am iscalit.
1821, Fevruarie 20.
Accep.corcil Tou6cpcc 2
VII.
1821, Fevruarie 21.
Cipitanul Dimitrie primqte tainul neferilor e5pitanului
Farmaehi.
750 adica lei sapte sute cincizeci am priimit da la dum-
nealui vel dvornic Costandin Samurcas, pentru trei miie
1 Academia RominA, ms. 3999, p. 74 ; formular manuscris.
2 Arhivele Statului, Administrative vechi, dos. 2218, f. 51. Iamandi
Giuvara comanda o parte din ostaiii trimili de aimgcamie Impotriva lui
Tudor Vladimirescu. Cf. i nr. XVI.

3 33

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSI3

oc5 carne, tain la doa6 sute neferi ai dumnealui cApitan Ia-

nache Farmache, in care intr5 i bulugbaa Ianacu cu ai s5i,
p cincisprezece zile, de astz Fevruar in doo5zeci i. una
pn5 la ppte ale viitorului Mart, pe fieFare zi &Ate doa
sute oc6, socotit5 c5te parale zece ocaoa. *i spre incredin-
tare, isclindu-mi-s5 numele, am pus pecetea mea.
821, Fevruarie 21.
I L. P. I Kameda, 6,71pAtpix 1

VIII.
1821, Fevruarie 21.
Mihale baraictarul primqte tainul neferilor serdarului Iordachi

750 aclicA lei apte sute cincizeci, am priimit de la dum-

nealui vel dvornic Costandin Samurca, pentru trei mie oc
carne, tain la doo5. Bute neferi ai dumnealui s5rdar Iordache,
pe cincisprezece zile, de ast'z Fevruar in doa5zeci i una
pia la apte ale viitorului Mart, pe fieFare zi cAte doa
sate oc5", socotit ate parale zece ocaoa. *i spre incredintare
an'am isait, puind i pecetea mea.
1821, Fevruarie 21.
IL.P.1 Eu Mihale baraictar dumnealui
stirdar Iordache 8

IX.
1821, Fevruarie 22.

Delibap Mihali prime%e tainul pentru 50 neferi cu agalile lor

210 adic lei &al sute zece, am priimit de la dumnealui

dvornic Costandin Samurca, pe opt sute patruzeci oc carne,
c5te zece parale ocaoa, tainul la cincizeci neferi cu agalile
1 Arhivele Statului, Administrative vcchi Nr. 2216 c, f. 331. Cf. nr. XVI.
2 Arhivele Statulul, Administrative vechi Nr 2216 c, 1. 116. Cf. nr. XVI.

34

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI RAPTE NOI

pe zile patrusprezece, socotite de la doa5zeci i doa5. Fe-

vruar p5n5. la apte ale viitorului Mart, care vine pe toat5.
zioa &ale oc aizeci. i spre fncredintare am dat aciast
adeverint5.
821, Fevruarie 22.
L. Delibqa Miliali adeverezi
P. I

X.
1821, Fevruarie 22.2
Babulugbap Ghencea prime0e takul a 50 neferi cu
agalik kr.
210 adic5 lei doa5 sute zece am priimit de la dumnealui
dvornic Costandin Samurcai, pe opt sute patruzeci oc5.
-came, c5te zece parale ocaoa, tainul la cincizeci Tneferi cu
agalile lor, pe zile patrusprezece, socotite de la doazeci i
doa5 Fevruar p5nA la apte ale viitorului Mart, care vine
pe toat5 zioa ate oc5. aizeci. i spre fncredintare am dat
aciast5 adeverint.
821, Fevruarie
L. P. 1 Ba5bulugbaa Ghencea 3

XI.
1821, Fevruarie 24.
Adeverinla lui Iamandi Giuvara de primirea lefil pc 15
zile pentru 300 neferi si dou agale.

Taleri 7731, adicti apte mii apte sute treiz5ci i unu,

-am priimit de la dumnealui vel dvornic Costache Samurca,
leafa p trei sute de neferi, ps cincisprezece zile, socotindu-s
de fierare nefer p5 o lun5 po taleri patruz5.ci i cinci, i pentru

1 Arhivele Statului, Administrative vechi Nr. 2216 c, f. 332. Cf. nr. XVI.
2 Ziva dedusa din continutul documentului.
3 Arhivele Statului, Administrative vechi Nr. 2216 c, f. 284. Gf. nr. XVI.

35

www.digibuc.ro
 MILL VPITOSII

doag agale po taled o sun' cincizgci de unul, litre care bani

intrg si taled opt sute treizgci si unu, iost 1 din deosebit peri-
lipsis ce am dat supt a mea iscgliturg, hind dati mai mult
de mine la leafa neferilor si plata tainului. i spre credinta
am dat aceastg adeverint supt iscglitura si pecetea mea.
1821, Fevruarie 24.
P...pi Licatiawcil TCcuecipo: 2

X / I.
1821, Martie 1-31.
Aetivitatea poVei.

1821, pa luna lui Madie.

Martie cal
Cele din BucureVi date ceasuri taleri bent

1 8 serdar Stavraclie cu un csalgras, la

Tarigrad, iar din Oltenitg cu 6 cai
'Anil la Razgrad 24 14
4 omul clucerului Costa che, ispravnicu
de Arges, la Pitesti 18 6
2 8 Mustafa aga, zabitul de Arges, cu tin
nefer, la Pitesti 18 12
4 doi turci la Gostinari 6 2
4 lipcan la Tragu-Jiiului, pgng la Rim-
nec si viitoare 58 19 40
1 stafet la Griaca, ditre Pancul ar-
ngutul 15 1 30
8 basciohodar al mgriei sale Bechir
pasi, dela Cglgrasi la Giurgiul . . . 17 11 40
4 omul dumnealui postelnic Ianco Sa-
murcasi, la Craiova si viitoare . . . 72 24
3 4 Iliie postelnicel, la Focsani si viitoare . 60 20
4 cglgras la Rusciuc si viitoare . . . 32 10 80

1 Mums.
2 Arhivele Statului, Administrative veehi, dos. 2218, f. 54. Cf. nr. XVI.

36

www.digibuc.ro
 1821 DATE 81 PAPTE NOI

Martie cai ceasuri taleri bad

3 6 armav Niculaie cu doi oameni, la

Focvani 30 15
4 lipcan la Lichirevti i viitoare. . . 40 13 40
4 Polizoie, omul capuchehaeli Nicopoie,
la Nicopoie 30 10
4 4 cinovnicul aghentii, la Ruvciuc i vii-
toare 32 10 80
4 un orn s'au Intors la Silistra . . . 22 7 40
4 Nicola arbul, cAlArav, la Silistra
viitoare 42 14
4 Machedontchi, la Slatina i viitoare. 54 18
4 un om s'au Intors la Focvani, ctre
clucer Niculescu 30 10
4 lipcan p drumu Cimpini, unde au
firampinat p5. madam Pini 1, la Brea-
za i viitoare 32 10 80
5 32 vase neferi ai caimacamului Craiovi,
la Giurgiul, iar In viitoare 24 cai,
pentru aducerea vaselor 32 75 40
4 doi bucigavi 2, ce au venit cu curieri
rosevti, s'au Intors la Focvani . . . 30 10
6 4 11T1 trimis al ciiminarului Savi, la Iavi
viitoare 60 20
4 un trimis ipac, la Obilevti 10 3 40
7 4 lipcan la sud Vlaca, Teleorman, Olt
viitoare 65 21 80
4 lipcan la sud Prahova i Saac i vii-
toare 28 9 40
4 lipcan la sud D'arnbovit, Argev
Muvcel i viitoare 59 19 8e
4 lipcan la sud falomit, BuzAul i Slam
Rmnec i viitoare 60 20
4 un orn s'au Intors la Lichirevti . . . 20 6 80

1 Scotia lui Al. Pini, consul al Rusiei la BucurWl. Pleca spre Brapv.
2 Desigur buciumi = stegari.

37

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

Martie cai ccasuri talent bani

7 4 lipcan la Giurgiul si viitoare . . . 32 10 80
4 Iordache, la sud Ialomit6 si vii-
toare 18 6
4 Hristea Iliopul, omu skdarului Gor-
gache, la Focsani 30 10
8 4 lipcan p" drumu Crunpini, psdnll la
Breaza si viitoare 32 10 80
4 un orn s'au fntors la Focsani . . 30 10
4 omu dragomanului Ckjanovschi, la
Magula, sud Saac si viitoare . . 36 12
4 clkas la Tarigrad, pe la Giurgiul . 17 5 80
1 gianta la Cfineni si viitoare . . . . 35 5 100
9 4 omu postelnicului Samurcas, cu un
cglkas, la Rusciuc 17 5 80
8 paharnic Manolache cu im orn, la
Giurgiul 17 11 40
10 4 Ibrairn aga, la Silistra 22 7 40
4 Mustafa aga, la Giurgiul 17 5 80
4 Mihail, omu cgminarului Savi, la Foe-
sani 30 10
4 dumnealui aga Nicolache Filipescu, la
Ploesti si viitoare 26 17 40
4 ttar la Giurgiul 17 5 80
4 Iancul Greceanul, la Buziiu . . . 18
n 6
4 Joan Zlatul, la Zimnicea 35 8 40
11 4 Stanciul logoft, la sud Prahova i
Saac si viitoare 28 9 40
8 niste trimisi la sud Slam Rfmnec si
viitoare 60 4.0
4 Stoian, nefer al skdarului Iorgache,
la Ompulung i viitoare 54 18
4 omul aminarului Iancul Filipescu, la
Bertesti si viitoare 54 18
4 ipac omul dumnealui, la Calgrasi si
viitoare 40 13 40
4 ipac la Oltenit si viitoare 24 8

38

www.digibuc.ro
 1821 DATE FAPTE NOI

Martie cai ceasuri taleni bani

11 4 ipac la Daia i viitoare 30 10
12 8 sluger Theodor Sevan, prin Slatina
la Cralova i viitoare 74 49 40
8 Gheorghe Apostol, la Focsani. . . . 33 20
1 gianta la Cineni i viitoare . . . . 35 5 100
1 stafeta vistierii la Arges, Vlasca, Mus-
cel i Vlcea 36 3
1 ipac la sud Dimbovit 12 1
1 ipac la sud Teleorman i Olt . 34 2 100
13 8 In trebuinta cminarului Savi, la Urn-
pulungu 29 18
16 la Colintina pentru venirea cpitanu-
lui Farmachi In Bucuresti . . . 1 1 40
3 lipcan la Buzu i viitoare 36 9
14 4 postelnic Nicolaie, om ckninarului
Iancu Fiipescu, la Oltenit . . . . 12 4 --
15 4 Rducan, omu capuchehaeli Silistra, la
Clrasi 20 6 80
4 logoft Mateiu, omu ispravnicilor de
Vlasca, la Gesti 10 3 80
8 Mihaiu postelnicel cu doi neferi, la
Gostinari i viitoare 12 8
8 chiurcibasa al mrii sale Vidin Vals,
la Vidin 51 34
4 un orn al isprvnicatului de Buzu,
s'au Intors la Buz'u 18 6
4 un trimis la Buzkl i viitoare . . . 26 8 10
6 clkas la Tarigrad, pn la Razgrad . 21 12
16 1 gianta la Cineni i viitoare . . . . 35 5 100
2 lipcan la sud Teleorman i viitoare . 40 6 80
1 plic al vistierii la sud Buzu . 18 1 60
1 ipac la sud Saac 11 1 20
4 Ibraim ttar, la Giurgiul 17 5 80

1 La Colentina, In palatul banului Grigore Ghica, viitorul domn, se va

instala Alexandru Ipsilanti, la sosirea In Bucuresti.

39

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

Martie cai ceasuri taleri bani

17 1 carte la ampulung, care ispravnici 29 2 80
14 dumnealui vel vistier, la Ciorog5rla
viitoare 1 4 4 80
2 un ard6ut la Ciorogrl 2 40
12 felteg'r dela cinstitul consulat rosesc,
la Sibiiu pela C'dineni 35 35
4 un slujitor s'au Tutors la Buzilu . 18 6
64 cinstitul consulat rosesc i. cinstitul
aghent cu cei Inpreun5., la Breaza. 20 106 80
4 un slujitor s'au tutors la Bucov.. . 14 4 80
6 omu slugerului Theodor, la Cmpina
viitoare 31 15 60
4 ipac omul numitului, la Buz5.0 i.
viitoare 36 12
18 4 Anastase Vasiliu, la Zimnicea . 25. 8 40
8 Pavel Machedonschi, la Ciorog5rl i
viitoare 4 2 80
19 8 omu dumnealui vel sp5thar 2, la Bra-
ov, pn la Breaza 20 13 40
8 c5pitan Andricul, la Pcani i vii-
toare 4 5 20
4 Pavel Machedontchi, la Cotroceni
viitoare 2 80
8 cpitan Farmachi, la Cotroceni i
viitoare 2 1 40
1 gianta la Cineni i viitoare . . . 35 5 100
4 arnsutu slugerului Theodor, la Craiova 36 12
20 2 odabaa de vistierie, la sud Dmbo-
vit5. i viitoare 24 4
4 Hristea, curier printului Ipsilant, la
Ploeti 13 4 40

1 Alexandru Filipescu Vulpe, desigur plecat s se intilneasc5 cu Tudor

Vladimirescu, sosit atunci in preajma Bucureltilor.
2 Mare sptar era vornicul Grigorie Baleanu, dup fuga banului Gri-
gorie Brincoveanu ; de la 5 Mai 1821, sptar este vornicul Mihalache Manul
(Arhivele Statului, Jud. vechi Nr. 122, f. 121).

40

www.digibuc.ro
 1821 DATE $1 FAPTE NOI

Martie cai ceasuri taleri bani

20 4 Dumitrache, omu lui cminar Scarlat,

la sud Muscel i viitoare . . . . 54 18
21 12 dohtorul Hristari, la Ploesti . . . . 13 13
4 Petre postelnicel i Dumitrache logo-
ft, la sud Romanati 32 10 80
16 omu cpitanului Farmache, la Trgo-
viste i viitoare 24 32
22 1 gianta la Cineni i viitoare 35 5 100
2 omu printului 1, la Ploesti 13 2 20
23 4 Anton arnutul, la Pscani 4 1 40
4 un trimis la Clrasi i viitoare . . . 49 13 40
24 2 omu cpitanului. Iorgache, la Cmpu-
lung si viitoare 54 9
4 cpitan Inge, omul dminarului Savi,
pe la Ploesti la Trgoviste i viitoare 31 10 40
16 In trebuinta printului Ipsilant, la Tr-
goviste 12 16
4 Theodor, omu aminarului Savi, la
Zimnicea 25 8 40
25 16 monsiu Paze 2, consul frantuzesc, la Ci-
neni 35 46 80
8 cilminar Angheli, la Focsani . 30 20
26 8 un trimis la Pscani 4 2 80
2 lipcan la sud Olt si viitoare . . . 57 9 6a
2 lipcan la sud Prahova i Saac i viitoare 28 4 80
2 lipcan la sud Ialomit, Buzu i Slam
Rimnec i viitoare 60 10
8 medelnicer Hristache Grecean, la sud
Teleorman i viitoare 40 26 80
8 stolnic Bornescu, la Talpa i viitoare,
dela Gesti 24 16
4 omu printului Ipsilant, pe la Piiscani
la Ploesti 14 4 80

I Priutul Alexandru Ipsilanti.

2 Pag, girant al consulatului Frantei la Bucurcti.

4.1

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

Martie cai ceasuri talerl bani

26 1 gianta la C6ineni i viitoare . . 35 5 100
27 4 un trimis la P5scani i viitoare 8 5 40
2 lipcan la Vidin i viitoare 51 17
2 lipcan la Beila i viitoare 74 11 80
2 lipcan la Silistra i viitoare . . . . 42 7
4 omu cgminarului Savi, la Giurgiul
viitoare 32 10 80
2 lipcan la Giurgiul i viitoare . . . . 3'2 5 40
2 lipcan la Nicopoie i viitoare . . . 55 9 20
4 omu dumnealui vel spAthar, la Pscani 4 1 40
4 omu srdarului Iorgache, la Cmpulung 27 9
4 Srulan, omu stolnicului Ioan Rhtivan,
la BuzAu viitoare 36 12
4 ornu lui Gherasiie Orfanos, la Thrgo-
vista 12 4
28 4 ornu lui beizade Nicolache I, la Vtir5sti 3 1
4 ipac la 1%-sti 3 1
4 pentru 4 clrasi, pn la Colintina
viitoare . 1 40
4 lipcan la Giurgiul i viitoare . . . . 32 10 40
4 omu lui beizade Nicolache, la Vriisti 3 1
4 Dumitrache grAmticul, la Colintina . 1 40
4 omu c'pitanului Andricul Eschistarn-
bol, la Urgoviste i viitoare . . . 24 8
4 Mihaiu postelnicel, la Geti, sud Vla-
sca, i viitoare 22 7 40
8 trei oameni ai ispravnicilor de Teleor-
man, la Rusi de Vede 20 13 40
4 bulugbasa Ispir, la Sloboziie, sud
Ialomit 21 7
8 dumnealui logoft Costandin Golescu,
la rdrgsti i viitoare 6 4
29 1 stafeta vistierii care ispravnici de
Teleorman, Tns de DAmbovit . . 12 1

Nicolae Ipsilanti.

42

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI FAPTE NOI

Martie cai ceasuri talent bani

29 4 onm lui Gherasiie Orfanos, la Iai. . 30 10
4 un trirnis la Filipesti si viitoare . . 30 10
4 ceau d vistieriie, la sud Ialorni0 i
Buz Au si viitoare 36 12
1 gianta la C6ineni i viitoare . . . 35 5 100
4 un trimis la nrgineni si viitoare 32 10 80
4 un trirnis al printului Ipsilant, la Tr-
goviste si viitoare 12 8
1 stafeta slugerului Theodor, la Zim-
nicea 25 2 10
1 ipac, la Rui de Vede 20 1 80
30 8 sluger Theodor Sevan, la Sud Vlcea 29 19 40
4 un trimis al lui Duca, la Trgoviste
si viitoare 24 8
4 Mihaiu postelnicel, la Gsesti si vii-
toare 22 7 40
4 Costache logoft, s'att intors la sud
Arge . 18 6 40
4 un trimis al lui Duca, la Zimnicea 25 8
1 stafeta lui Anastase Alvanos, la Foc-
sani 30 2 60
31 4 Inge, omu crninarului Savii, la Giur-
giul si viitoare 32 10 80
8 oameni slugerului Theodor, la Um-
pulung 27 18
16 dumnealui dvornic Iorgache Florescu,
la Thrgoviste 22 16
8 silrdar Prvul, ispravnic de Mucel, la
la Cmpulung 27 18
8 srirdar Haralamb, ispravnic de Dolji,
la Cnneni, iar In viitoare la Craiova 71 47 40
4 un trimis al slugerului Theodor, la
Zimnicea i Rusi de Vede si viitoare. 60 20
4 omu lui Gherasim Orfanos, la BArlat,
pn'd la Focani si viitoare . . . . 60 20
1835 10

43

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

Din Focsani.
Martie cat ceasuri talent bard

2 4 un trirnis cu un orn al lui Vasile Ca-

ravia, la Bucuresti 30 10
4 4 un orn intors dela lasi, la Bucuresti 30 10
4 un trimis al lui Vasile Caravia, la
Bucuresti 30 19
5 4 ipac un trimis la Bucuresti 30 10
4 un trimis la Buzu 4 12
6 4 un trimis la Urziceni 21 7
4 un trimis la Bucuresti 30 10
dolitorul Hristari 1, la Bucuresti. . 30 20
6 un trimis in judet, cale de (loc alb) i
viitoare 12 12
7 4 un trirnis la Bucuresti 30 10
8 Mihail polcovnic, la Bucuresti . . . 30 20
4 omu lui Vasile Caravia, la Bucuresti. 30 10
8 4 Theodosiie polcovnic, tutors la Buz'du 12 4
8 un trimis al lui Vasile Caravia, la Bu-
curesti 30 20
10 6 un trimis ipac al su, la Bucuresti 30 15
4 un trimis ipac, la Buz5n 12 4
11 8 un trirnis anurne Durnitrache, la Rim-
nec 8 5 40
4 Simeon neamtul, la Bucuresti . . 30 10
13 6 un trimes al clucerului Niculescu, la
Rimnec 8 4
14 4 un orn al lui Duca, la Bucuresti . . 30 10
4 un trimis al lui Caravia, la Bucuresti 30 10
4 in trebuinta hiliiarhului Parla, la Bu-
curesti 30 10
4 lipcan la Siistra i viitoare . . 84 27 80
4 un trimis la Bucuresti 30 10
8 un trimis la Bucuresti 30 20
16 4 omu lui Orfanos, la Bucuresti . 30 10
8 un curier rosesc la Bucuresti. . . 30 20

1 Mihail Hr stari, Invinuit a Pi otrvit pe AL Sutu Vv,

44

www.digibuc.ro
 1921 DATE SI FAPTD N il

Martie cai ceasuri taleri hani

16 4 Ianacu arn'Aut, la Bucuresti cu curie]: 30 10

18 4 Theodosiie Hristodul, dup print, la
Ploesti 21 8
4 lipcan dupd print, la Ploesti . . . 91 8
4 edpitan Efstathiie, la Bucurcsti . . 30 10
19 8 dminar Angheli, prin Ploesti la Bueu-
resti 30 24 80
20 4 un nefer la Bucuresti 30 10
8 pitar Iliie cu un orn al printului, la
Ploesti 21 16
4 un oticheal 1 ipac 21 8
23 12 Gheorghiie Melidon, cu trei oameni, ipac 24 24
26 4 un orn al printului, venit dela Galati, ipac 21 8
4 Anastasiie Hagi Simu, omu lui Ghera-
sim Orfa nos, la Bucuresti . . . . 30 10
4 Major Roan, ender rosesc, cu al sal,
la Bueuresti 30 10
27 4 curier rosesc la Bucuresti 30 10
29 4 curier rosesc la Bucuresti . 30 10
8 doi ofiteri la Bucuresti 30 20
30 4 un trimis dupil printul, la Bucuresti . 30 10
509 80
Brlla, din Frumuica.

1 4 tnaru rn6rii sale pasii, la Dristor.. 22 7 40

2 4 ttaru m'rii sale pasii ot Dristor, la
Dristor 22 7 40
1 stafet c6tre boeri caimacarni, la Bu-
curesti 33 2 90
4 1 stafeta ipac 33 2 90
9 1 stafet ipac 33 2 90
11 4 omu cinstitului muselim 2, la Dristor.. 22 7 40
15 8 fiiul capuchehaeli, la Sloboziia i intors 28 18 80
48 110
1 Observator (?)
2 Loctlitorul guvernatorului turc, sub-guvernator.

45

www.digibuc.ro
 VIIITOSU

Giurgiul, din Daia.

Martie cai ceasuri taled bani
2 1 tafeta capuchehaeli cdtre boed cai-
macami, la Bucureti 15 1 30
3 16 edminar Aleco cu doi oameni, la Bucu-
cureti 15 20
8 Ibraim, ttar mUrii sale lui Voc 16 la
Bucureti 15 io
5 4 Ibraim, atar mkii sale Ianisia Va-
lAs", la Bucureti 15 5
1 tafet &are boeri caimacami, la Bu-
cure*ti 15 1 30
6 16 oameni dumnealui edminarului Aleco,
la Bucureti 15 20
7 4 Ibraim, ttar mkii sale lui Vocki, la
Silistra 33 10
24 dumnealui Parhaciu, epistatul portkii,
la Bucureti 15 30
8 4 arma, Costache, omul postelnicului
Samurca, la Bucureti 15 5
9 1 tafet la Bucureti 15 1 30
11 4 Ionit lipcan, la Bucureti 15 5
14 1 tafet la Bucureti 15 1 30
15 1 tafet la Bucureti 15 1 30
16 1 tafet la Bucureti 15 1 30
16 Inge 2, CU o cart i o caleacil, la Bu-
cureti 15 20
24 8 un orn al boierilor caimacami i un
lipcan, la Bucureti 15 10
27 3 pentru trei tafete ale omului
Iancu Filipescu, ce era orn-
duit la Daia 15 3 90
146 30

1 Scarlat Alexandru Calimah Vv.

2 Capitan Inge, acela5 poate cu Inge tutungiu din Ia;ii anilor 1854-1855.
(Cf. Moruzk (D. C ), Pribegi fit lard rpit. P. I. Ia5i, 1912, p. 123).

46

www.digibuc.ro
 1821 DATE $1 FAME NOI

Din Zimnicea.
Martie cai ceasuri taleri bad
30 4 postelnicel Pancea, omul isprvnica-
tului, Intors la Rui de Vede . . . 10 3 40

Din Nicopoie ot Piiatra.

1 1 taf eta capuchehaeli, la Bucureti . 25 2 10

4 20 Hagi Ali Efendi cu ai si, la Bucu-
reti 25 41 80
21 4 Polizoie, omu capuchehaeli, la Bucu-
reti 25 8 40
a 10
Din Craiova.

1 8 un nefer al delibai Mihale, la Bu-

cureti 36 24
4 nefer al skdarului Diiamandi la Co-
tofeni i la Bodoeti i. la Gura
Ploci 6 2
4 nefer la Calafat i viitoare 30 10
8 trei arnAuti la Enuti i tutor* . 16 10 80
4 nefer la Brncoveni i Intors . . . 16 5 40
4 nefer la Caracal, pAn la Leu . . . 4 1 40
4 nefer la Calafat 15 5
3 4 nefer la Bucureti 36 12
4 nefer la Enusti 8 2 80
8 nefer al srdarului Iorgache i altul
al slugerului Solomon, s'au Intors
la Enu5.ti 8 5 40
4 4 nefer la Calafat 15 5
5 4 nefer la Caracal, pn5. la Leu . . . 4 1 40
6 4 doi neferi la Cioroiu i Intors . . . 18 6
4 nefer ctre sluger Theodor, la Slatina
Intors 24 8

1 Iamandi Giuvara. Cf. M. VI.

47

www.digibuc.ro
 EMIL V TRTOSIJ

Martie cai
_
ceasuri talezi bard'
6 1 tafet Care sluger Solomon, la Coto-
feni 3 3a
7 1 tafet la Calafat, Care capuchehaia 15 1 30
1 tafet cAtre sluger Theodor, la Sla-
tina i. Intors 24 2
1 tafet la Calafat i Inapoi 30 2 60
8 4 un trimis la Bal i. Intors 8 2 80
1 tafet care dvornic Samurca, la
Bucureti 36 3
9 4 dol neferi la Bucureti 36 12
4 doi oameni ai slugerului Theodor, s'au
intorsu la Slatina 12 4
10 4 un nefer al slugerului Solomon, la Ca-
lafat i intorsu 30 10
1 tafet care sluger Theodor, la Slatina 12 1
1 tafet ipac 12 1
11 4 omul slugerului Solomon, la Cerneti
i. Intors 39 10 80
12 4 un spiter la Slatina i. Intors . . . 34 8
4 un trimis la Slatina i Intorsu . . 24 8
4 un pandur la Cioroiu i Catanile i
Intorsu 12 8
15 4 dohtorul Biiancone, la Slatina . . 12 4
16 8 Stavrache, omul mrii sale Vidin
Val', IA la Bucureti 36 24
4 omul slugerului Solomon, la Bucureti 36 12
18 4 Iota, vechilu de magazier al untului,
la Diiu i. intorsu 30 10
4 un pandur cu doo capete de hoti, la
Vidin i Intori 30 10
19 4 omul polcovnicului Hau, la Bal i
Intors 8 5 4a
4 arma Costache, omul dumnealui pos-
telnic Samurcai, la Caracal i. In-
torsu 18 6
20 4 un cApitan la Bucui eti 36 12

48

www.digibuc.ro
 1821 DATE EI FAPTE NOI

Martie cai
_
ceasuri taleri bani
21 4 arma Costache, 1ntors dela Caracal,
la Diiu 15 5
22 4 c'pitan Vasile Crpatul, la Broseari
si intors 96 8 80
23 4 omul vistierului Boboc, cu scrisori
care sluger Theodor, la Bucuresti 36 12
25 4 alma Costache, omul postelnicului
Samurcas, dela Vidin la Bucuresti 36 19
26 4 odabasa Petru al srirdarului Iamandi,
la Vidin si intors 30 10
27 4 omul slugerului Theodor, s'au intors
la Slatina 12 4
4 omul slugerului Solomon, la Bucuresti 36 12
4 ipac omul numitului, ealre singer
Theodor, la Bucuresti 36 12
28 4 chir Stavri chiurcibasa, omul postel-
nicului Samurcas, la Bucuresti . . 36 12
29 4 niste trimisi ai slugerului Solomon, la
Bucuresti 36 12
4 omul dumisale postelnicului Samurcas,
caimacam Craiovii, viind dela Vidin
au trecut la Slatina 12 4
30 4 omul slugerului Solomon, la Cerneti si
intorsu 30 10 80
4 omul postelnicului Samurcasi, viind
dela Slatina, la Vidin 15 5
31 4 dohtorul Biiancone, la Slatina . . 12 4
4 omul slugerului Solomon, la Bucuresti 36 12
16 pentru ducerea unii carte si o ca-
leasc a dumnealui postelnic Sa-
murcasi, la Vidiu 15 20
411 80
Din Calafat.
4 4 vistierul Enache, la Craiova, cu c'dr ti
&are caimacam 15 5

4 49

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

Martie cai censuri talent bani

6 4 Enache, arnutul srdarului Iamandi,

s'au intors la Craiova 15 5
10 1 tafeta capuchehaeli ctre casieru po--
tilor, la Craiova 15 1 30
14 1 tafet ipac 15 1 30
15 8 Stavri chiurcibaa al mrii sale Vidin
Vals, la Craiova 15 10
19 4 arma Costache, la Craiova 15 5
8 Ianache, omul caima camului, cu al su,
la Craiova 15 10
23 4 arma Costache, la Bucureti, pn. la
Craiova 15 5
25 4 Apdi aga, omul zabitului de Cerneti,
cu al su, la Salciia cale de . . . 4 1 40
4 Stavrache, la Craiova 15 5
26 8 un arnut cu un slujitor, cu crti
grabnice, la Craiova 15 10
28 4 omul caimacamului, la Slatina i in-
tors la Craiova 24 8
31 8 medelnicer, onyti dumnealui caimaca-
mului, cu doi neferi la Craiova i
intors 30 20
86 100
Dupl la judele :
Din Buzu, sud Buzu.

2 6 un orn al isprvnicatului, la Bucu-

reti 18 9
5 8 logoft Iancu, omul lui Ghiunleri aga,
la Srata 3 2 --
7 4 polcovnic Theodosiie, la Focani . 12 4
8 1 tafeta isprvnicatului ctre vistieriie,
la Bucureti 18 1 60
2 un slujitor i un surugiu, la Bucureti 18 3
9 4 un trimis la Bucurqti 18 6

50

www.digibuc.ro
 1821 DATE 81 FAPTE NOI

Martie cai ceasuri talent bani

11 4 grmatic Costache, la Bucuresti. . . 18 6

4 Costache Greceanu, omul ispilvnica-
tului, la Bucuresti 18 6
15 4 omul lui Duca, la Rimnec . 4 1 40
16 1 stafen. la Rimnec i inapoi . . . 4 80
6 mehmendaru printului, la Ploesti. . 12 6
4 un stegar de slujitori, la Bucuresti . 18 6
4 un stegar isprvnicesc, la Bucuresti 18 6
18 4 omul printului, la Ploesti i Intors . 21 8
1 stafet la Focsani 12 1
128 la rdicarea printului din Buzu cu
toat6 ecpaiaoa cu ostirea, cu care
au mers la Ploesti i la 134cani i la
V6rAsti i la Bucuresti 24 256
19 4 omul ispravnicilor la Bucuresti . . . 18 6
4 omul lui Ghiunler aga, la Focsani.
Intors 24 8
4 omul isprlvnicatului la Bucuresti . . 18 6
20 8 omul printului Ipsilant, la Ploesti
Intors 21 16
4 omul lui Ghiunler aga, la Niscov
Intors 6 2
4 omul lui Duca, la Vernesti i intors 4 2 80
4 omul printului, la Ploesti i intorsu . 24 8
21 4 omul lui Vasile Parla, la Niscov . . 3 1
22 8 oarneni printului, la Ploesti . . . 12 8
23 4 ornul lui Vasile Parla, la Focsani
intorsu 24 8
24 16 csrninkeasa, sotia cAminarului Rasti,
la Bucuresti . 18 24
4 omul lui Vasile Parla, la Ploesti . . 12 4
26 4 doi oarneni ipac, la Bucuresti . . . . 18 6
4 un oar ipac, la mn5stirea Bradu, sud
Saac i Intorsu 12 4

1 Suita, alaiul.

5r

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

Martie cai ceasuri taleri bani

96 2 omul printului, la Urziceni i intorsu . 18 3
27 4 un om al lui Vasile Par la, la Cndesti
Intors 4 1 40
28 60 la rdicarea lui Vasile Par la cu ostiria,
la Bucuresti 18 90
8 samesul judetului, la Bucuresti . 18 12
8 o crut a cminarului Rasti, la Bu-
curesti 18 12
29 4 stegar de slujitori, la Ploesti i intorsu 24 8
30 8 doi ofiteri la Bucuresti . . . . . 18 12
8 doi trimii la Bucuresti 18 12

Din Ploesti, sud Prahova.

7 8 dumnealui logoft Costandin Golescu,

la Cmpina 5 3 40
8 unul din ispravnici, la Cmpina
Intorsu 10 6 80
8 2 doo stafete ale isprvnicatului, in
doo rnduri, la Bucuresti . . 12 2
16 2 arnutul ispravnicilor de Scueni, la
Bucuresti 13 2 20
4 bulugbasa Ianache, omul dragomanului
rosesc, la Bucuresti 13 4 40
17 1 stafeta isprvnicatului de Scueni,
care dumnealui vel vistier, la Bu-
curesti 13 1 10
4 Petre, arnutul isprvnicatului de Kt-
cueni, la Bucuresti 13 4 40
19 6 omul lui Gherasim Orfanos, la Bu-
curesti 13 6 60
22 4 un trimis la Bucuresti 13 4 40
23 8 ipac la Bucuresti 13 8 80
4 ipac un trimis al lui Orfanos, la Bu-
curesti 13 4 40
24 4 ipac la Bucuresti 13 4 40

52

www.digibuc.ro
 1821 DATE $1 FAPTE NO1

Martie cai _
ceasuri tated bani
24 4 ipac un trirnis la Galati 24 8
4 pentru mergeria mehmendarului la
Brani 9 3
8 un trimis al printului Nicolaie, la Bu-
cureti 13 8 80
29 4 un orn al isprvnicatului de Scueni,
la Bucureti 13 4 40
Din Piteti, sud Arge.

2 1 tafeta ispravnicilor cAtre gazda jude-

tului, la Bucureti 18 1 60
7 1 tafeta ipac 18 1 60
20 cpitan Farmache, la Bucureti . . 18 30
4 gephaneaoa delibai 1V1ihale, la Bu-
cureti 18 6
9 1 tafeta isprvnicatului, la Bucu-
reti 18 1 60
1 tafet ipac 18 1 60
14 1 tafeta isprvnicatului, la Curtea de
Arge i Inapoi 12 1
18 1 tafet la Bucureti 18 1 60
1 plic cu porunci ale vistrerii, la Cam-
pulung 9 90
22 4 un trimis Care sluger Theodor, dela
Vasile Gh Amgean, la Bucureti . 18 6
25 1 tafet dela Vasile Ghelmgean care
sluger Theodor, la Bucureti . . . 18 1 60
28 4 un trirnis ipac al su, la Bucu-
reti 18 6
30 1 tafet la Umpulungu, catre isprav-
nici 9 90
4 un curier i un orn al lui Vasile Ghel-
mgean, la Bucureti 18 6
-31 4 un trimis ipac al lui, la Bucu-
reti 18 6

53

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

Din Cucul, sud Slam Rimnec.

Martie cat ceasuri talent bad
17 4 sluger Costandin, mehmandaru hi-.
liiarhului Vasile 1, la Rirnnec . . 4 1 40
31 6 ornul cinstitului consulat rosesc, la
Bucuresti 26 13

Din Rkmnec, sud Slam Rgmnec.

12 1 tafeta mehmandarului, &are clucer
Niculescu, la Focsani 6 80
14 4 omul lui Duca, la Focsani . . . 8 2 80
4 omul lui Duca, la Buzu i intors 8 5 40
15 8 un trimis la BuzAu 4 2 80
Din Urziceni, sud
1 2 un slujitor al isprvnicatului, la Bu-
curesti 9 1 40
3 4 un trimis al ispravnicilor, la Fogani
Intorsu 42 14
8 4 un trimis ipac, la Bucuresti . . . 9 3
14 4 grAmatic Hristodor, la Focsani i intorsu 42 14
16 6 Panait judetu, cu ntiinri, la Bu-
curesti 9 4 60
24 1 stafet la BuzAu, cAtre hiliiarhul Vasile 9 90
28 1 stafet la Bucuresti, ctre vistieriie 9 90

Din Ciochina, sud Ialomit.

31 4 chluciuc Ispir, la Urziceni . . . . 8 2 80

Din Bertesti, sud

8 5 un nefer al lui Osman aga, zabit de
Slam Rimnec, i o tafet, la Slobozia
Inapoi 12 5

1 Hillarhul Vasile Parla din BuzAti.

54

www.digibuc.ro
 1821 DATE $1 FAPTE NOI

Din Zmeul.
Marti e cai ceasuri taleri bani
15 1 stafet dela omul cnninarului Iancul

23
24
Filipescu, la Bucuresti
1 stafet ipac
1 stafef ipac
21
24
24
2
2
2
--
.7-

Din Ipotesti, sud Olt.

2 8 sArdar Iordache cu tovarls, la Bucu-
resti 27 18
15 8 oameni slugerului Theodor, la Craiova 9 6
24 4 dohtorul Biiancone, la Caracal si in-
torsu 20 3 40
26 4 un trimis al stolnicului Gig' Art1 cAtre
sluger Theodor, la Bucuresti . . . 27 9
2 un orn pentru dohtorii, la Craiova si
intors 18 3
27 4 un trimis al skdarului Iamandi cAtre
sluger Theodor, la Bucuresti . . . 27 9
29 4 cpitan Anghel al s6rdarului Iamandi,
la Bucuresti . 27 9
30 4 omul dohtorului Hierari, pentru doh-
torii, la Craiova si intorsu . . . . 18 6
31 4 un om la Drga'nesti si intorsu . . 12 4
4 omul stolnicului GigArt ctre sluger
Theodor, la Bucuresti 27 9
1 stafet ctre srdar Iamandi, la Ca-
racal 5 50

Din Paia, sud Mehedinti.

2 2 slujitor isprvnicesc cu instiintri, la
Craiova 8 1 40
4 slujitor cu instiinfri, la Craiova . 8 2 80

1 Stolnic Nicolae Gigrt.

55

www.digibuc.ro
 EMIL VIIZTOSU

Martie eat _
ceasuri taleri bani

9 8 doi slujitori la postea Broscari si In-

torsi 10 6 80
28 2 un nefer la Maglavit, cale de . 2 40

Din Sfintesti, sud Teleorman.

3 4 Costandin cpitan, cu instiintri, la

Bucuresti 19 6 40
23 4 omul bulugbasi Sfetco, cu scrisori Care
sluger Theodor, la Bucuresti . . . 19 6 40
24 4 doi oameni cu scrisori care otcrmuire,
la Bucuresti . 19 6 40
4 logoft Dumitrache, cu scrisori etre
vistieriie, la Bucuresti . 19 6 40
30 4 omul slugerului Boroglu, cu scrisori
ctre sluger Theodor, la Bucuresti 19 6 40
31 4 fratele numitului, cu trebuint care
sluger Theodor, la Bucuresti . . . 19 6 40

Din Plosca, sud Teleorman.

11 12 ispravnicii judetului, la Slatina . . 20 20

12 baraictar Sfetco i unul din ispravnici,
la Slatina i Potcoava si ntorsi . . 24 48
18 4 Petre postelnicel si Dumitrache logo-
ft, la Bucuresti 22 7 40
22 4 un trimis al isprvnicatului cu scrisori
la Bucuresti 19 6 40
25 2 slujitor la Zimnicea si intors . . 16 2 80
30 4 un om cu scrisori, la Zimnicea si in-
torsu 16 10 80

Din Ciolnesti, sud Teleorman.

31 4 slujitor, cu grab atre dumnealui vel

vistier, la Bucuresti 16 5 40

56

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI FAPTE NOI

Din Trgovite, sud Dmbovita.

Martie cai ceasuri talent bani

9 1 tafeta isprvnicatului, la Bucureti . 12 1

Din Curtea de Arge.

13 8 baraictarul slugerului Theodor, Intorsu

la Piteti 6 4
21 1 tafet la Piteti 6 60

Din Umpulungu, sud Mucel.

12 4 slujitor la Piteti i intors 9 3

14 1 -tafeta ispr6vnicatului, la Piteti i
Inapoi 9 1 60
4 doi oameni ai sArdarului Iordache, la
Bucureti 27 9
16 8 porocinic 1 Gheorghe, la Bucureti. . 27 18
20 1 tafeta isprvnicatului, la Bucureti . 27 2 30
23 2 un trimis al ispravnicatului, la Bucu-
reti 27 4 60
25 1 *tafeta isprvnicatului, la Piteti i
innapoi 9 1 60
26 1 tafet isprvniceasc, la Bucureti 27 2 30
27 1 -tafet isprvniceasc, la Piteti i in-
napoi 9 1 60
28 1 -tafet ipac 9 1 60
31 1 tafet la Bucureti 27 2 30
1080 70
Curieri roseti.

1 8 din 12, un curieri urdinar, cu Uil arn6ut,

la Rosiia 30 20
4 un iasacciu la Rociuc 17 5 80

1 Porucinic, porucic = locotenent (rusqte).

57

www.digibuc.ro
 EMIL 17.111Tosu

Martie cai ceasuri taleri bani

7 6 din 8, un curier cu un iasacciu, la
Giurgiul 17 8 60
11 8 din 12, un curier cu un ardut, la
Rosiia 30 20
12 4 un iasacciu la Giurgiul 17 5 80
15 4 un iasacciu la Iai . 30 10
16 8 doi iasaccii la Ruriuc 17 11 40
23

24
10 din 12, un curier cu doi arnsauti, la
Ini
8 Vizane curier, cu un arnut, la C6i-
30 25 -
neni 35 23 40
129 60
Cei venili.

3 10 din 12, un curier cu doi arn'uti, dela

Focani 30 21
5 4 Mustafa iasacciu, dela Giurgiul . . . 15 5
7 6 din 8, un curier cu un iasacciu, dela
Giurgiul 15 7 60
14 14 din 16, un curier cu trei iasaccii, dela
Giurgiul 15 17 60
2 din 4, un curier urdinar, dela Foc-
ani 30 5
15 2 din 4, Ignat curier, dela Focani . 30 5
24 8 Petre Bizache, dela Focani . . . . . 30 20
214 60
Cei nemteti.

1 2 din 8, doi cprari dela Cineni . 35 5 100

6 din 18, patru iasaccii la Ruriuc . 17 8 60
7 2 din 8, un dprar cu un iasacciu, dela
Daia 15 2 80
2 din 8, doi cAprari la Cineni . . . 35 5 100
2 din 8, un ofiter cu un cprar la Calneni
i patru cai In viitoare 35 17 60

58

www.digibuc.ro
 182

Martie cai ceasuri taleri bani

12 2 din 8, Bart cprar i doi copii, la Cgi-
neni 35 5 100
13 1 din 4, omul aghentii la Ruriuc . 17 1 50
15 2 din 8, Mihale iasacciu dela Daia 15 2 60
17 2 din 8, doi Cdprari la Oineni . . 35 5 100
19 2 din 8, Iohan cAprar la Rusciuc
viitor Mihale iasacciu 32 5 40
22 2 din 8, doi cAprari la CAineni . . 35 5 100
23 1 din 4, Moga cAprar la Ruriuc
viitoare 32 2 80
26 1 din 4, Gabir cAprar la Cgineni
viitoare 35 5 100
31 1 din 4, Berinde cAprar la Cineni
viitoare 35 5 100
81 501
XIII.
1821, Martie 2.

Banul Grigorie BrIneoveanu efitre Alexandru Filipeseu, privitor

la desffiurarea evenimentelor In curs.

Tip eyeverav Tng ec8eXcpcx64 npoaltuveb.

Mov th ataXivta p.ot xczl etvac aptcruc, ianktouv ct nerx-

aticrec xal tet npintatoc, ein [tot antlecoEte. LV f)7Liypac1ict 5p..en,
V) vet ov atficpwva 1th aaa i'op.cX/csailev xaZ 6crcz gyp* SC
itipou [Lou Turcaxfou TCp 7Ccoupcotity p.m; [1.,71-cponoXf-vg ; xat th vec
kcorpcapibac 'nap& Tebv Erucnrip.on apxvuov, %al vec Steueovecbac npb;
tbv prrporcoXtqv IloySavag p.i xovcptSiv..4av e5opxov. "Ou v xal
inEcre Ixogicr, dpxowceg Tcaptiota xtvialata ata Ttv iyypicpciw
7014, Tene v ganocrce(4 xal c u?) BXaxtag, cpCiaadcan; E2 ansX-
Tccoiav xal cipixavav. Moi ypeccpe-ce vet kcayopscxo &ye tb itp6; 'Eby
nprpopta, napayyaXcov T(T) xamvaphp vet T

1 Arhivele Statului, JtzdectiloreVi vechi Nr. 1352, f. 61-68.

59

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSIT

Ty) eittat p.ep.ova)16yo; xoct eccsOevt; ein6. t(by xxO' abv aucrsu-
rtniecccoy. Kcip..ete Tec 6Xcx xa6J6.); t& 6.1ialaccpxy, xxi 67coyEiti)eti Tcc,
%al are(Xsti ut et; Tip/ flpte4av npe Tby aXoutVicpov Ncx6Xccov
yccp.6pbY atycp NotoXnouXou xcci 1th sT)pEcrxec &cot) alp.=
r6r cipstx'CCO Ti Encorpc'epco. Ea.; inelxottac olotriptay, tev
v,ovoto0 re6ncoy Apayollivv As6iyrip veyocXociwyjay, gnec67)
Oov 67.c. &ay. Scap.efrI.
El; vox% McepTfou 6.
Ti;g et'iyeve(x vrIg
[xai] 600xo,
rplypco; fIpayxo6ave4.
pr.r.1 'Eye abY esq.) cicp'o) avaXec6o.) xce. stwcomplayouy tec npiy-
ticacc imatpicpco. Thy Kvgov ThXdorrly 19iXec npoacpipc, 7ccepaxceXE),
Tag tc1recv6:g pou 7spocrxuwipec.
Traducere :
Evglzeniel tale frleVe nia trichin.

Am Va'zut cele trimise mie i snt toarte bune, dac faptele

i imprejurkile le adeveresc, dup cum Imi scrieti. Totui
n'am isctilit, de oarece nu au fost conforme cu cele ce am vorbit
i cu cele ce am scris preasfintitului mitropolit, printr'un alt
pitac al meu ; i iscleased boerii dregnori i s-1 trimit
cu confident jurat niitropolitului Moldovei. 2 Iar dacil i acolo
boierii au fcut demersuri la fel in Kris, atunci s'd se trimit
cele din Valahia, ajuns In desndejde i impas.
Imi scrieti ca s dictez eu scrisoarea atre print 3, invitInd
1 Originalul in arhiva C. Basarab Brincoveanu.
2 Mitropolitul Veniamin Costache.
3 Se pare cA e vorba de o scrisoare adresatA principelui Metternich, pentru
justificarea miscArii lui Tudor Vladimirescu. Scrisoarea, nedatatA, in Hur-
muzaki, X, p. 319-320. Memoriul trimis lui Metternich II publicAm mai
departe supt Nr. XXXIV. In rnanuscrisele lui Naum Rimniceanu (Academia
RominA, ms. 322) se pastreaz, In copie greac5, o scrisoare a divanului
TArci Rominesti cAtre Mihail Sulu, domnul Moldovei, din 2 Februarie 1821.
Ariltindu-1 msurile luate pentru intimpinarea rAscoalei /ui Tudor Vla-
dimirescu, boeril munteni 11 cer sfaturi cum sA iasA din greul impas. (Seri-
soarca pub icatA intreagA in Erbiceann (C.), Vieata i aelivitalea literar6 a
prolosinghelului Naum kimniceatux, Bucureiti, 1900, p. 86-87).

6o

www.digibuc.ro
 1821 DATE $1 EAPTE NOI

pe cruninar s" o scrie. Eu snt izolat si bolnav de neajunsurile

drumului. Faceti toate cum am vorbit, si
meteti-le la Breaza, slugerului Nicolae Saitzi, ginerile lui
sinior Nicolopol, si m Osete unde sint, si atunci negresit le
isclesc. VA urez mntuire, iar lui monsiu Gheorghe Dra-
gomanul Leventi, tkie de suflet, cci am auzit c va
Al evgheniei tale
ca frate [03 slug,
Grigorie Briincoveanu

[P. S.]. Eu cu ajutorul lui Dumnezeu, dup ce m restabilesc

i se linistesc lucrurile, m intorc. Cneazului Ipsilanti, rog
transmiteti prea umilele mele inchinciuni.

XIV.
1821, Martie 4.
Tagmatarhul Duca poruncetite ispravnicilor de Prahov a
orinduiascfi darea la posluTitici, scutelnici, mazili

Knvx earapXXcatog
'An 'ay Tayp.aTipxriv Ao6xav
Tcpb; Tag cipxov.rcq 'Iczpol6votc.4 1-4-zo6ag.

lIcaXecxt col 4.01atx St& V.K/71; tptovfl;, awe inmayilv TV). ix-
Xapcpotizou Tcp lyx7p.co; tipxcatpatilyou aTt vet cppoycfovcat vec
Stopfastat t crt[tov, Tobg nocaouavExo4, aoxoteXvbtot4, pay-
xal IMOK TOL0Soug, xc vex rb vvecfrucet tinb akok,
t51toftog zal ecrcb Tok )xoutpou r acstp.v TOUg, StawrIprcovteg
ovrApt5vw;, 6..ct .c6 86attiov (3tvark*v, zap.tvapircov, zoTapCT.ov, ra-
ptrov at4taptov xa: Ecra totaGto: sIvat, aiv gxouv vet nX-riptbaouv
-c2) 66ouXbv xaviva. Kai pXiuto ciatacppEccv ant)
utipou; acq 6.; taCarly rip acarayilv, Eac act; ypcivo XZ1 3ti TO5
Tocpwco; p.,ou, vet int[teX1Oijte vet pdXETE el; rcpegtv cukee Tec via
Soohiata xatec TbV iv(Otip(t) tpcrcov, vopt; 6.XX-riv napiXsuatv xatpoG
xcti. vet 'Ca auvcgstat &soewcw; gcrov dircw, St& ve/. 80Cocrtv bOa
za vex itior intoniceti etc pyhv XGd ivo-p7cobpu.

61

www.digibuc.ro
 EMIL v/wrosII

11p6; Tototg,' vet vi a6asts xod. Tv oyocpcxcliibv cciiv Vnov xca

,c9ccpiScov t bpercouyt.iXoc 'OW Aomotic.cpcov Faou to cxAx(ou
ocg, Taw 3auri i36071accv ithp ToOk 6;4 1-tv tpolpilv vai Taw
Zaow icnetkriaccv vixpc TOGac GE c TEYntbv crtpcZt67csa0v.
Tt Maperou 1821
Ind=
'0 Tocyp,occipx-ri Aorr.cc;.

Traducere :

Copie in tocrnai

Dela tagmatarhul Duca,

care boerii ispravnici de Prahova.

Din porunca prea strhicitului principe, generallef al nostru,

de multe ori v'am spus, prin viu grai, s ingrijiti a orindui
darea la poslunici, scutelnici, mazili i alii ca acetia, i s
adunati dela ei, precum i dela locuitori, darea lor, vestind
in acela timp c' [pentru] darea vinriciu1ui, cmin'dritului,
cotdritului, oeritului, dijmritului i cite sint de acest fel,
nu au s pineased pe viitor, nimnui, nici un ban.
pentrued vAd nepsare din partea dvs. la aceast po-
runc, iat v" scriu i prin aceasta a mea de fat, s v in-
grijiti a pune in luerare aceste noi dri, in felul de mai sus,
fr alt zsbav ; i s le adunati, negreit, numaidecit, ca
s" s dea unde trebuie, i s'd nu cAdeti supt minie 1 in-
vinuire.
Pe ling acestea, s-mi dati i socoteala vitelor i zahere-
lelor dup orinduelile locuitorilor intregului judet al dvs.,
a celor cite s'au dat pin acum pentru hrana noastr i a
celor cite s'au trimis pin acum la tabra obteasc.

Tagmatarhul Duca. Le 4 Martie 1821, P1oeti.

1 Actul in arhiva C. Basarab Brincoveanu.

.62

www.digibuc.ro
 1821 DATE 81 FAPTE NOI

XV.
1821, Martie 4.

Ioan stolnie fneredinteaza c s'a primit la vistierie soeoteala

banior trimisi de divan lui Constantin Samurcas.

Pentru taleri doozeci miie, ce s'au trimisu la Craiova in

priimirea dumnealui vornicului Samurcas, s'au dat soco-
teala la visteriie prin dumnealui sluger Preda Sulescu, in-
preun cu iost ce au mai rmas i cu tacvilurile 1 ce au adusu.
spre incredintare s'au dat aciast adeverint, iar cartea
ce au trimis-o dumnealui pentru priimirea ace:tor bani,
veriunde s va gsi, s r'mie fr nici o putere asupra acei
socoteli.
821, Martie 4.
loan stolnic saral 2

1821, Martie 5.
Constantin Samureas aratil chipul in care a Intrebuintat
cei 20.000 taleri, incredintati lui de cilimfiemie.

20.000 taleri, adic lei doaszeci mie, ce mi s'au trimis

la Craiova, cu cartea dumnealor boierilor caimacami, a
s da in plata tainurilor i a lefilor ostasilor de acolo,
din care :
2555 taleri dumnealui srdar Iamandi Giuvara, pentru
toate tainurile la 300 ostasi, socotite pe 15 zile, de la 20
Fevruar pn la 6 ale urmtorului Martie. Cu tacvil. 3
228 taleri, bani 90, dumnealui Hagi Prodan, pentru 915
oc6 carne la 61 neferi, cte oc 61 pe zi, oca po parale zece,

1 Chitante, adeverinte. Cf. Nr.

2 Originalul In colectia AI. Tzigara-Samureal. 0 adeverintli In acela sens,
nesemnat, la Arhivele Statului, Administrative vechi Nr. 2218, f. 56. Cf.
Nr. XVI i XVII.
3 Cf. nr. VI.

63

www.digibuc.ro
 EMIL vInTosu

socotite pe cincisprezece zile, de la Fevruar 21 0[115] la 7

Martie. Cu tacvil. 1
750 taleri dumnealui cgpitanului Ianache Farmache i
bulugbasa Ianacu, pentru 3000 oc'a.' carne la 200 neferi, pe zi
&ale 200 oc, iars pe 15 zile, de la Fevruar 21 pn la 7
Martie. 2
750 taleri, dumnealui skdarului Iordache, asemenea. Cu
tacvil. 3
7731 taleri, leafa srdarului Iamandi cu a neferilor si, pe
15 zile, in care au intrat si taleri 831, iost ce au avut s' ia
mai dinainte, dup socoteala ce au cutat-o cu Divanu Cra-
iovei. 4
26 taleri 30 bani, cheltuial la doi arnAuti ce s'au trimis la
Bucuresti, Fevruar 25.
210 taleri, dumnealui delibasi Mihali, tainu cArnii, oc
840 pe 14 zile, de la Fevruar 22 p5.115. la 7 Martie, pentru 50
neferi i agalile lor, pe zi cte ocA 60. Cu tacvil. 5
210 taleri, dumnealui basbulugbas Ghencea, asemenea.
Cu tacvil. 6
150 taleri dati lui Machidonschi, cheltuiala sa.
325 taleri in 13 mahmudiele, dati la 13 arnAuti ai Curti
Gospod, ce au fost ornduiti cu mine, pentru cheltuiala i
osteneala Mr.
[Total] 12.936 taleri
7064, adic6 taleri sapte mie saizeci si patru, au mai rilmas
asuprl-m, care i-am fa'spuns la domneasca visterie prin sluger
Preda Sulescu.
1821, Martie 5.
Kwvcruccv-avo Eap.ouraccrri 7

1 Lipseste.
2 Adeverinta supt nr. VII.
3 C. nr. VIII.
4 Cf. nr. XI.
5 Cf. nr. IX.
6 Cf. nr. X.
7 Arhivele Statului, Administrative vechi, dos. 2218, f. 57. Cf. nr. XV
si XVII.

64

www.digibuc.ro
 1822 DATE al NAME NOI

XVII.
1821, Martie 5,
A. Vilara primete, pentru vistieria Ora, banii restituili de
vornicul Constantin Samurca.
flp.l
35.887,60 tijtst Tptixona TtiVra xacciSeg dx.Tax6crta ySoixona
ITT& ypcSacct xoc2 tcabv iMcp0)7csav dg dv plattotpfav
7capec dipxonou popvbtou xuptou Kwa Tim EaRoup-
xecarb iX S cosy btaTbv i6SopiptovTa St5o xacciSeg ypi5-
ETG011 gcrccUlaocv eyevea Too dg KpaytW6av.
Kat Evae*v 1360)7 T napv.
1.821, MapTtou 5.
A. BUp
ylaet1.
Traducere :

35.887,60 adic treizeci i cinci de mii opt sute optzeci

i apte taleri i jumlate s'au primit in vistierie de la dum-
nealui vornicul chir Costache Samurca, din cei o sun.' ap-
tezeci i dou'd mii taleri care s'au trimis domniei sale la Craiova.
spre incredintare s'a dat prezentul.
1821, Martie 5.
A. Vilara
XVIII.
1821, Martie 14.
C5pitanu1 Farmachi c6tre marele vistier Alexandru Filipescu,
pentru a i se pregfiti orz, conace i bani.
llpocrzuva).
'A pxov [3caTuipc,

'Eyeu stna Scerc vet vo0 itotilicrouv intox6ata yelivec xptAcipc %al
inTaxcaa Talpta, X1 V 'llet5pco TC Tpixet xat Siy ScoAeTs

1 Originalul in colectia Al. Tzigara-Samurca.

5 65

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

xczOck x1 're( Itovixta. `100ev st301'.4 vet 7CpocrcCnte vet SoOov, at&
vet scplauxicao Tok Mpgyrcot4, &c lamas ..cb 7cecioiXc pou.

'0 865X6g act; MapTfou 14.

(Dctpp.Cotrig

[I% r.] HO; SOI5TOLg, IV xpEL211 lisycanv, Eon Aptov, vec kocpa-
GT0510 vl oi XoucpiSeg To5 tpixono Mavcrou, ceSpto girCCOTOC.
Traducere :
Ma inchin.
Arhon vistier,
Eu am lgsat vorb s mi se preateasc 700 msuri de orz
si 700 tainuri, si nu stiu ce este de nu dati grahnic porunc,
precum i pentru conace. Deci Indat ss dati porunc s6 se
elibereze, pentru a linisti oamenii, cki Imi bat capul.
Sluga dumneavoastr, Martie 14.
Farmachi.
(P. S.). Totodatil, am nevoe mare, pn mline, s se pre-
gteasc i lefurile pentru curgtoarea lun6 Martie, mfine
neapkat.
XIX
1821, Martie 30.

Alexandra Ipsilanti laud vrednicia i rivna lui Paneu lIagi

Elristu, efipetenia oVirilor din Zininicea.
'Ayanvvi 'Opts ilvxto,
Ilpb noXAo5 v ETWilpLaCC TC6CTO xpipti10: X1 !team.= bay
v ciliT(60,011 7cc/ti s4. tip giewca xcti npoeuplav
)tato.7, etacct, xal
VI; TOO veC Sou) en Tip cpanv nozpE32. pAg. "00ev icaoxcrca07
np6arpopov vet StctwEgni eE; Tip Z:111042 vet civcacZ617 tckixer irpecy
xczt p Tip auv1107) "C7i cppevnatv vex -c& gocxovop..t. Mi '6'Xov
67cof) Siv Exec ivecyxv tdiv 68rlytv you 71.206 Epppcov v.ciJ 7cp6Oup.og,
1 Originalul In arhiva C. Basarab Brincoveanu. Ctteva notite despre
Farmachi j familia lui la Gorovei (Artur), Teodor Teodorini... In Arhivele
011eniei, VII (1928), nr. 37-38 i nr. 43-44.

66

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAPTE NOI

7rXtv eilzov o1 Stec C6a7N cpcovN zc T4 laCy -c72 ecvept;)Tcy met

7cpb; tbv Tczylioaciprpi xot.N6v, aeAcpbv Aofix.ccv, Zacc iatoxielp xph-
attux xz npcrcpopa si;;Tk vOy 7rEptaTCiaEtg. M Irce*, X0:7Ziov aux
pou, Cot cb v madz; 7ccapk 3Xou .8.0sec !lac av-
Taliokpac, etym. &vim 6[uo; ppovt( t p.iratz nept VI; xowfi;
EinaVag xcti. ilauxfx;.
30 Maydou 1821.
'AXgavapo; 74)7iXo'nrcri; 1CoXentv

[Vod Ilek Tel) 7.6ptoy Ilc'enov Xocf,1 Xpicrrou, Tam, xcei ecaz4o6v.

Traducere :

Iubile chit Pancu,

Inc dedemult am cunoscut cit de valoros vi mai cu

seamA eft de necesar evti, vi nu m'am Indoit niciodatA de
vrednicia i rfvna dumitale ca stt slujevti iubita noastra
patrie. De aceia m'am gindit cA este potrivit s stai fa
Zimnicea i s. ei asupr-ti afacerile de acolo, cu intelep-
ciunea-ti cunoscutti s'a" le orinduevti. Devi nu ai trebuintA
(le sfaturile mele, ca cm tntelept i cu rvn, totuvi am
spus i prin viu grai omului dumitale i care tagmatarhul
Duca, fratele comun, cele ce am g5sit de trebuint i po-
trivite cu imprejurilrile de astzi.
Nu Inceta, deci, fratele meu, s lucrezi cele bune ; patria
ne va edsplti pe toti, ins este nevoe s te ingrijevti eft mai
mult de buna orinduial i linivtea obvteasc.
frate, In 30 Martie. 1821,
Alexandru Ipsilanli Colentina.
[Vo Ctre dumnealui Pancu Hagi Hristu, amic i frate. 1

1 Academia RomlnA, ms. 3266, f. 15. Pentru Pancu bun ostas al revolutiei",
.cf. i Romansky (Stojan), 3aronoirm, r. C. Panoncini. Le komplot de G.
S. Rakovsky (Georges Makclon) et Braila en 1842. Sofia, 1921, p. 112. Pentru
Pancu la 1821, cf. Emil Virtosu, Tudor Vladimirescu, p. 115 (XL).

67

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

XX.
1821, Martie 30.
Tagmatarhul Constantin Duca scrie lui l'aneu ilagi Ilristu,
la Zimnieea, despre chipul In care s se poarte eu Tureii
despre rilscularea Bulgarilor.

Tidv eysetzv t daeXcputtig irpoaxthea,

T (iSeXcptx6v -cng aaecv )tai gyvtov 'Let arip.EttfAivra Tng. '00ev
acro5 X b ypettlicc acc; gEEtE_Gc npbs tbv npfynXiTCLZ zat tbv ypail-
p.aTotop.torip inappricgaaa nap' 01-5 %al OiXats 70a)p0CFOneir Tdc
ska a-cop.cacx6); SEETC4(071 lick ad; dn't.
'0 Tcetyxvrca; stvac xaTaxaptcrnylvog etnb Tbv cpp6vtp.ov tpnov
mu, XX1 nXiov viva E t uvrietap.ivov ouGxouapMxt aou, Stet vec
dnoxotgarlg VA; Totpv.cug Fist pap ci yfox, xa/ ncvTOTE vec Toi);
Xing ETt stiye.vda cot) Etym. tc.at6tpo fryteig TOO aotatvOU,
TCXtv gVell, 1:Cp(CpCX0V X cptvoto p6nov irrov cixapArbv vet -cob;
Aiyete 4t6atvcovTag EE; 61.tatczy -coo aucrcigiaTeg /iO4, 3Tt al5tat ETCOU
yEVOVTOCC cpatvvrat v& tvat xipt Tfjg Ptocatac.
CH ebyeveEa (sou, gtay ciaeXcpi, zal v xciv.vetg; "00av aeig
AiTto 6.cc )1.1.erg L6pLxd thpo .ade crteacov.ev xcipacoaou; atpcc-
tukce; xcd Tcpiv roO gpxo[tof3 tud; 4.ipaq aiXete daonotrlOst Sta vez
ExeTe irptpt6cilivnv ESiav 'caw npaxenaopivwv ave.
p.vbv vet StopyavECng, Zaov bEixeTat 1.watcateg, xal tb c/rcivavrt thpo
Xtatoetou, Tupvdt6ou, liattnpe6ou not/ Tez 77.ipLE, 3tc Eg Tip rcpWrip
npoo-Tanv vet etvat gtotp.ot nod aka
'A6eXcpi v.bp netvxo 1 EEpci argtara iXsuOeptag i'auxtan 6
x6avoq Faog tireXv Tpgxouotv n' dysiiv! Xpda Xotnby vez xc-
ricollev Tee ava-ca auvat, Stec vac (ixobacollev ctv tpunip ti)g ncc-
Tp(Sos: AEOTE, oE nu:no uEof liou! cinaat5crate 'cob; xapncbg TCOV
%67CWV aCCg!

Ilpg TotTct; Eh) itoy TeXicxotov dtv EaTeXveg nal Sat.60ev xat
ciptcrtOsv iinivavrc Aouvdc6eco; p.epciw mec; &Cc vec p.d; cpipouv
cfp,oug ci iv.z,pteop.ivag ElBiloet; 'caw cppovntleatO TO14.
e'OTC(Y, )d.6ets sC67jcaq & x1tc1v akoti cpOvet T axpeasutia
Tets ttv afav (15pav xcip.ets xapaxtbilata 600v Elg ZepKcav xcceio;
xat 67.; Tilv civstxpv ./.10uwi6ecog, ETCOU 6 lacx,6 !lag atpatbg Vet Exv

68

www.digibuc.ro
 1821 DATE 51 FAPTE NOI

-ti v etvro-capaxfit EE,; [day gpoSoy alopnatoy xa? ClAarov vbv

Topxcov.
Ta Dv% rccivta: Tcpb; xbp 11no" xcz2 c;r; cpp6vg.to;, e,c; vogil xal
21X(you Tat 7ceptacrfrcepa.
Erm c sTeveta; vq.; 6; &Se 246; Irp69up.og,
Tia- 30 MapTEou 1821
Ao0xag.

Traducere :

Eugheniei tale trfeqle inti inchin.

Am primit frteasca dumitale scrisoare i am luat cuno-
tint de cele arkate de dumneata.
Deci, dupil ce i scrisoarea dumitale am arkat-o printului,
i-am inftiat i pe aduckorul scrisorii dela care te vei
informa de cele ce prin viu grai a primit porunc s-ti spun.
Printul este foarte multumit de priceperea ta i rmine
mai departe la deteptkiunea ta obinuit, s-i adormi
pe Turci c nu e nimic, i intotdeauna O. le spui c evghenia
ta eti cea mai credincioas raia a sultanului ; mai ales, inteun
chip serios i fin, n'ar fi ru s le spui, intrind In convorbire
potrivit sistemului nostru, Ca' cele ce se petrec se vd c sint
cu mina Rusiei.
Evghenia ta, ce vrei i nu faci, frate? Deci, Iti spun c noi,
dup citeva zile, vom trimite clliva soldati, i cu o zi inainte
vei fi intiintat, ca s' ai o ideie exact de cele ce avem de
end s svirim. N'ar fi ru s organizezi, cit se poate mai
pe ascuns, i partea de dincolo, Sitov, Tirnova, Gabrovo i
Imprejurimile, ca la cea dintii porunc s' fie gata i ei.
Frate chir Pancu ! Sfintul steag al liberttii s'a ridicat !
Lumea intreag a pornit, ca turma, supt dinsul 1 Deci e
nevoe s facem cu putint j cele cu neputint, ca ss auzim

1 Un cuvint indcscifrabil, Originalul la Academia RominA, ms. 3266,

f. 13 Semnat, i poate scris, de Duca, din ordinul i dupA indicatille lui
Alexandru Ipsilanti. Cf. nr. XIX gi plangele 5, 6, 7.

69

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

glasul patriei : Inainte, credinciosii mei fii 1 Bucurati-v6 de

roadele muncii voastre 1"
Pe lingA acestea, ar fi bine dacil ai trimite i in dreapta
si in stInga prtilor de peste Dungre citiva (oameni), ca s
ne aduc vesti sigure i incercate despre sentimentele lor.
Deci, cind vei primi stiri c ostirea a ajuns cu bine, atunci din
acel ceas s6 faci santuri atit In Zimnicea cit i in partea de din-
colo de Dunre, pentru ca ostirea noastr s fie in stare s se
impotriveasdi unui atac neasteptat i nechibzuit al Turcilor.
Toate acestea &Are chir Pancu, i, ca intelept, vei pricepe,
si din cele putinc, mai multe !
Sint al evgheniei tale ca frate i supus,
Duca.
30 Martie 1821
1 Scrisorile acestea ciltre Pancu, Bulgar bijenar din 54tov, coidirm tirile
nesigure de ping acum, privitoare la o miscare a Bulgarilor supt steagul Eteriei,
pentru eliberarea ril lor. Note interesante, dar nedocumentate, ggsim i In
easopis 6eskeho Musea (1832, p. 73-74) : Bimbasa Sava ar fi atras multi
Bulgari In Eterie, Ina din 1817, In urma unei calgtoril intreprinse acolo
In acest scop, ardtindu-le cg totul porneste din imboldul i supt protectia
Rusilor. Sosind Ipsilanti la Bucuresti, s'au prezentat la Colentina i dele-
gatii bulgari, vreo 17, intre cad Hagi Mihalache din Sliven, Hagi Ivan din
Osman Bazar si Hagi Mihalache din Filipopoli. Dupii intelegere, si-au luat
cele necesare i s'au pregatit sa treacg Dungrea, pentru rgscularea orasului
Sistov. Turcii Insg, In curent cu tot ce se uneltea, i-au prins pe chid treccau
dela Zimnicea la 5istov i i-au tgiat. Aceiasi soartg au avut-o si multi alti
Bulgari. Dr. S. Tabacov In Ornrrb ja neropun Ha rpaji C.iaaein, (Tom. II, So-
fia, 1924, p. 68-69), adaugg cg Ipsilanti a fost sfAtuit de Vladimirescu sg treacg
Dungrea. La 5istov erau preggtite 76 caice, iar 400 Bulgari asteptau numai
semnalul spre a lua armele. Mai mentioneazg, dupg Liprandi, martor ocular,
cg trimisii bulgari ar fi fost primiti destul de rece de Ipsilanti, care n'ar fi
acceptat propunerea lor. Unul din delegati, Hagi Mihail din Sliven, Imbol-
nvindu-se la Zimnicea, n'a mai trecut peste Dungre, la 5istov. Ceilalti 15
au fost InsA prinsi de Turd si tgiati, precum i o mare parte din eel 400.
Hagi Mihail ar fi fugit la pandurii lui Tudor si apoi la Brasov. 51 Zlnkeisen
(Geschichte der griechischen Revolution nach dem Englischen des Thomas Gor-
don bearbeitet... Erster Theil. Leipzig, 1840, p. 127) cunoaste girlie de mai
sus din sursg contemporang. Scrisorile de NA pun la punct adevrul, schini-
bind si adaugind mult la cele stiute ping acum. La inceputul lui Martie,
Tudor spunea Noi vom Inlesni trecerea printului Ipsilant peste Dungre,
s meargil spre mintuirea patriei sale". (Aricescu, Acte, p. 91).

70

www.digibuc.ro
 ZUG DI aLaviI ION

'alPun
utimnepoid napiruxow paullsdi ama valunix
IIEJAHNO(11.1
52d2Ay. sgyxv

ttochrltpa. mALAT 641 AkA3Tikloy93 f4t 5.3. '522:troo2xoN ?Tx mazat,

523 qa. 50chx)22Ski St(a.kat.TI!!, STD t.5o23d2m2 311 Szroxlp .5.91x1otop
znc3x1p2
311 SzchoX 5i1 k0X329acg Sodsorgy3y1d) 5gry 5ki .5zanz2yoN
morlolzamlihopo mArrildsat, 79A '0)22 2).:nt kA31(231 2)0141 51/.1 .5r2zzy
53,32Av,, isgxzv '50A3TI9n3acy:2, nolf,9 t4 mol Sp. 5o2ichzaL norl
31-1 '23voxiaociaz, por1oXd3 ?Tx 5gdat '5)orki 5q '5oLt pox
5)od32. 5x111yoaz, '5r3pkv3;q3AT pox .5x1AO-r1n/293 ST/vow 59o13xdp
S4Xainn2 52clizaL `STD ZDnoNyx A01 '2,A.3X12,0 323 A01 AO2o)doop1cp
Sno2miTc332, `GorisalloaLia32 31'13 '13DpX pox Ticoo Ta. -33y
Wood) AC01. Amprioprx12 'Ski A q) L 'T?AArdfra. Mpl M1M9T1314 45710
A3X13 13A9y97171? 5x.
5Tx13,xpingfar, 5131-17pAn 'STD pox '13D9)13dX):3 A1
A0%IA03 A0A23X? 620cIttax/7dZX 0.0 00 saliot;LAn23, 523 5oa., 5noroXdp
5noA9dX A Tp.
331qTrtnd) Aka, (Jr./0111(0U 5),:)D Axpka.da/gAT ?Tx TA -7IAr
`31/1.0ZZZOd7021 SGOA9dX d5(106Z1Ci, 523 57:,1 5(10294 farn, ft(02692/Dp AcrideX
Mp 'So9auod0
Tc39) 5oy31, 'AomApaz, ?rx, 5I L1XVA
514 5x).;(390o3y3 5/osa
A3.0,cat,r,ax3 TAg 2),L# '5o603 T131-1 T12 Ti Txx3O1Ta.codaz, -020d0zx
T131-1 T12 Aka, 5-t3 51 5z)Znis)(12 noi AolviT)11,132zdzatz -A31

`zst,e191TA 13X3d1. i A0c311.1120y A012721D 5ki 32,2e33on3y, 'f101. 2ZY. A7?dXZil1

A7.2 11)A.23 TA AcopmA31 pax Ap)592A3 noi
.
flo7334 SQ01 Sgoatchox Ama.
.momplp 52311 '32 p. 13.2 313A31-11c33aL !
319u 313y3.0, iscip -ochpodaz,
AIDt:),310V3 'AZ2d1Z1V:13 529 AlokixpAT Aon. gda,r, Ano91 'Acimq)2T -noamaLza.Tx
MAO AO)C333 AC017pTIM1731t12 327S) E

Sqd1Z)1 A01L10y 10,0,6 33100v TA '3111.DItA1U133 30C3120X -Avor)22)

4314 22DX 9?A
31twt,43.1 `Txuand) pox Txpiyou )m33%3 -(pvx12
`Tazii 721 20201L0 311)9Cb A3111C372X3.: 323
A01. 'Aouo)clottp x y. 4,x)myou,
`zwomox 131.conc3X TA (32..M1.21L.OZ6311.9 2,0% 7pA .11,.)yzenvp V.D? '7o)x)23d
112 A30.6..dzaz, o '5?:11)Dx jpcx rt? ry,o-,6 Q01 oyX2 Ao,t1y2 `ta139oxko29
523 5p1 40X3' Afra *A(01A90127dX A41 Aoesritp rt3TIoltpy4 SQ01QZ Sqoa
5no222 S(lolkXdp A)). motto? 5(93.tarv0x3 TA '11)01232oaLT Srloi

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

Acco; civiptovtcc, iOvocec ScxccubpATCC, EMI Ve4 encsStoat, vec sxccpc-

o.riovac Ta4 EiJX6youg incOuplas twv.
'Av3pEg Mug! iv ip circ t gacccpog t cpfkrig
Scipxo !Ica
tpfSog accg, npuntatri [Lou cpporck, ,aiXa eivccc, v cpuXec5) rv
a-cpxmottxtv ixefvnv ekccUccv, Tidy c51-cofccv xpecouteE vec acccs-qpt
lOvog ippuxot4tevov, drcb r Tevvccra Tijg iXepOeptzg, x ircapcco-
ccriloG ?povinuacz. 13i6cccog, 6.rc xoci 4..st; 0%-iXottev einav-
Tipec ix [Lipou; Gag, Tip cpcXoppoveatect7 fncoSoxtv, xcel roccanlv,
oi'cc xper.uatehoct eig b8pccg ar.o4op.ivoug, &nip ril; xotv11; a5-
Soccliovfccg.
Mocpttou 1821 iv Icca(o,).
'A.),i'f;ccvb'pog TP1Xecvtnq.

VESTIRE.
Beirbati Romlni I

Astgzi 15sind blagoslovitul pmint rd Moldaviei, pgsesc In

tinutul iubitei voastre patrii. Iubitoriul de dezrobire norod
al Moldaviei, cu brate deschise i cu lucrgri de bucurie, m'au
priimit. Asemenea cugetgri Wept a vedea si la blagocestivii
Iii ai Valahiei.
Bru.bati Romfni Pornindu-mg unde glasul patriei meale
mg cheamg, viu i cgtrg voi ca un blagovestitoriu al poli-
ticestii voastre dezrobiri si al fericirei. Indestule veacuri
ticgloasa voastrg patrie, avfndu-si grumazul plecat la neo-
menitul jaf grozavei obidiri, I pierdusg i cheaia 2 rgingsitele
dreptAtilor sale. Cgci tirania domnilor vostri vg Intunecase cu
totul duhovnicestele puteri, i defAimase acea vrednicie a
neamului, prin care In veacurile de mai nainte putut pgzi
politiciasca voastrg nerobire, si a vg Inpotrivi Indestui ani
la pornirile nefnblinzitilor vrjmasi ai omenirii.
Ceasul dar 0 al dobindirii dezrobirii voastre au sunat. Un
mare neam, mare zic i pentru stremosestile isprgvi, mare si
pentru cea Mfg asemgnare bgrbgtie la ticglosiile sale, aleargg
In luminoasa cale a dezrobirii sale. Si departe nu iaste a scera
1 In textul grec

2 Idem chiar.

72

www.digibuc.ro
 1821 DATE 81 FAPTE

rodurile viteazelor i slvitelor sale osteneli. Voi, dar, ce-i mai

adestati ; dud yeti mai putea gsi mai inlesnitoare indemnare
spre dobindirea acelor de multe veacuri clcate sfintele voastre
dreptti?
Vreame iaste dar, prietinilor Romini s v desteptati,
vreame iaste s simtiti i s ceareti aceale firesti i politicesti
dreptti, p care firea au druit omului, i politiceasca in-
sotire iaste indatorat a feri si a ocroti. Fiti bine incredin-
tati c au trecut acea vreame Intru carea glasul norodului s
auzea putin in urechile stpinitorilor. Astzi vedem chiar
p acei stpinitori ai neamurilor, de a lor bun voe a intoarce
noroadelor cuviincioasele lor dreptti, si a s grbi ca s
indestuleaze dreaptele lor doriri.
l3rbati Romtni Pre cit voiu trece prin tinutul iubitei
patriei voastre, cea mai dintliu ingrijire im va fi acea ost-
seasc bun orinduial, pre carea este datoriu a pzi un neam
insafletit de vitejile cugetri ale iubirei patriei si a dezrobirei.
Sint dar incredintat c i noi vom intmpina, din parte-v,
cea mai prietenoase priimire, care sinteti datori la niste brbati
ce se strguesc pentru cea de obste fericire.
In Ias . . . Martie 1821.
Alexandra Ypsilani.1

XXII.
1821, Aprilie 1-31.
Aetivitatea postei.
1821, pd luna lui Aprilie.
Aprilie cai Cele din Bucuresti date ceasuri talcri bani

1 4 sluger Iordache, la Tirgovite . . . 12 4

4 Costache logort, la sud Vilcea . . . 21 9 80
1 Academia Romtng, ms. 322, f. 101. Imprimat contemporan, textui grec
In sUnga, romIn In dreapta. Aceeasi proclamatie, Aricescu o d, In traducere
schimbatd, dup Filimon L Fotino (Acte justificative, p. 100-101), datind-o
Insa : Focsani, 13 Martie.
Copie rominb, datat tot din Focsani, Academia Romin, ms. 323, f. 47.
ARA copie, ibidem, f. 307. Copie greack ibidem, f. 306 verso.

73

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

Aprilie cat ceasuri talent bani

1 4 un triMis al lui celibi lorgu Manul,
la Iasi 30 10
4 Efstathiie Alevra, al tagmatarhului
Caraviia, la Galati 37 12 40
4 un trimis al hiliiarhului Orfanos, la
Tirgoviste 12 4
8 samesu Buzului, la Buzi'm 18 12
2 4 arnAut al c5minarului Sava, la CA lArasi
si Intors 40 13 40
8 grmticul Ianache al ispravnicilor de
Saac, la Bucov 14 9 40
8 exelentiia sa ghinilral Laptev, la MAL -
gineni 12 8
8 niste trimisi ai slugerului Theodor, la
Climpina si viitoare 30 20 80
6 un trimis al hiliiarhului Orfanos, la
Iasi si viitoare 60 30
16 dumnealui logott Cos tandin Golescu,
la Cfmpina 16 21 40
6 un trimis al luminatului printip, la
Trgoviste 12 6
3 4 un logofetel la sud Muscel 27 9
4 Drghici lipcanu, la Cmpina . . 18 6
4 patru lipcani la Ciorogirl 2 80
2 sluger Dimitriie Borscu, la Rusii d
Vede 20 20
4 omul sihritarului 1 Simeon Andreovici,
la Ploesti 13 4 40
4 4 Athanasiie Balea, omu luminatului
print, la Trgoviste 12 4
4 Costandin Pendedeca, la Trgoviste 12 4
4 omul luminatului print, la Trgoviste 12 4
6 8 bairactar Hagi Nicola cu sapte neferi,
la Trgoviste 12 8

1 Sihr:tor ..--2. secretor.

74

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI TAPTE NOI

Aprilie cai ceasuri taleri bani

8 8 in trebuinta c6minarului Savi, la Bu-

deti i viitoare 7 9 40
4 un trimis al ssa'rdarului Anagnoste,
ispravnic de Ilfov, la sud Vlaca i
viitoare 22 7 40
4 ipac la sud Teleorman i viitoare . 40 13 40
4 ipac la sud Olt i viitoare 57 19
4 ipac la sud Arge i viitoare . . 36 12
4 ipac la sud Ialomit i viitoare 18 6
9 4 Sotir Emanoil, la Tirgovite . . 12 4
10 1 tafeta vistierii, la sud Vlaca . 11 110
4 lotul, la Tirgovite 12 4
8 Petrache, omul dumnealui vel vistier,
la sud Prahova i Saac, iar In viitoare
4 cai 28 14
11 4 Nicola cApitan, omul dumnealor cai-
macamilor, i un lipcan, la Giurgiul
i viitoare 32 10 80
4 omul lui Alexandra Nicolao Pavlovici,
la Ploeti 13 4 40
4 Hristea, omul printului Nicolache, la
Tirgovite 19 4
4 slujitor c15. Teleorman, intors la judet . 20 6 80
12 16 dumnealui cminar Alexandru i doo6
agale, s'au intors la Giurgiul . . . 17 22 80
13 4 lipcan la Focani i viitoare . . . 60 20
14 4 ornal lui Alexandra Pavlovici, la Rui
de Vede i viitoai e 40 13 40
15 4 Stavru, omul luminatului print, la
Tirgovite 12 4
16 8 pentru caleaca durnnealui dvornicului
Nenciulescu, la Breaza 20 13 40
4 Alexandra Pavlovici, la Giurgiul
viitoare 32 10 80
4 omul luminatului print, s'au intors la
Tirgovite 12 4

75

www.digibuc.ro
 EMIL V/RTOSO

Aprilie cai _
ceasuri taled bani

16 4 slujitor de Teleorman, s'au intors la

, Rui de Vede . 20 6 80
17 4 lipcan la sud Saac i viitoare . . 28 9 40
4 Hristache Pashal, la Cimpina i vii-
toare 31 10 40
1 tafeta lui Hagi Prodan cnre tufecci-
baa Bojin, la Meti . 11 110
19 28 stolnic Bornescu i pitar Jiian, la
Silistra 22 51 40
20 4 omul consulatului rosesc, la Focani 30 10
22 8 Atrar Bfdscu, ispravnicu V14ci, la
% Geti 11 7 40
23 4 omul printului, la Tirgovite . . . 12 4
16 calabalicurile dumnealui dvornicului
Sltineanul, la lazaret 27 36
1 doo'd pacheturi dela aghentiie, la Clineni 35 2 110
26 12 dumnealui Costandin Ghica, omul
.
printipului, pe la Tirgovite la
Cimpulung 32 32
4 omul slugerului Theodor, la Cimpina
i viitoare 31 10 40
4 omul criminarului Sava, la Ploeti 13 4 40
8 vornicu Naie Golescu, la Dobreni i
viitoare 12 8
27 4 Nicola Theohare, omul printului, la
Tirgovite 12 4
8 Mihale, iasacciu aghentii, la Silistra
i viitoare 42 28
29 1 tafeta vistierii cAtre sameu V14ci,
la Grkti 11 110
4 Alexandru Pavlovici, la Tirgovite i
viitoare 24 8
4 Gheorghe, arnutu secretarului Do-
net, la Ciineni 35 11 80
4 Andrein Ivanovici i Gheorghe, oa-
meni slugerului Theodor, la Piteti 13 6

76

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI FAME NOI

Aprilie cai _
ceasuri taleri bani

30 4 maior Roata, la Tirgoviste si viitoare 21 8

4 omul cminarului Sava, la Cimpulung
si viitoare 51 18
4 omul srdarului Iamandi, la Caracal
si viitoare 59 19 80
722

Giurgiul, din Daia

1 1 stafet din Hodivoia, la Bucuresti . . 18 1 60

3 4 dumnealui capuchehaia, pki" la satul
Pie li din StAnesti . 6 2
1 stafet din Hodivoia, la Giurgiul, cAtre
boeri caimacami 3 30
4 lipcan intors la Bucuresti 15 5
4 4 Nuri aga, la Bucuresti 15 5

6
16 dumnealui cminar Aleco, la Bucu-
rest
1 stafet din Hodivoia, la Giurgiul,
15 20 -
dare boeri caimacami . 3 30
7 4 In trebuinta capuchehaeli, la Hodivoia. 3 1
4 ipac pink' la Daia 3 1
8 4 logort Costache, din Hodivoia la Giur-
giul 3 1
9 1 stafet din Hodivoia la Giurgiul, care
boerii caimacami 3 30
4 omul capuchehaeli, din Hodivoia la
Giurgiul 3 1
4 ipac din Hodivoia la Giurgiul 3 1
10 4 in trebuinta capuchehaeli, din Hodi-
voia la Giurgiul 3 1
4 un trimis la Bucuresti 15 5
11 4 doi oameni ai boerilor caimacami, la
Zimnicea din St6nesti 7 2 40
4 nefer al dumnealui basbesleag, din
Hodivoia la Cacaleti si intors . . . 2 sa

77

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

Aprilie cat ceasuri taleri bata.

11 1 stafet din Hodivoia la Giurgiul . . . 3 30
13 4 un nefer cu un tirhar din Hodi-
voia la Giurgiul 3 1
4 In trebuinta isprvnicatului, din Ho-
divoia la Giurgiul 3 1 ---
4 un orn la Perepeni, din Hodivoia
Mors 6 2
1 stafet din Hodivoia, la Giurgiul . 3 30
1 stafetil ipac 3 30
14 1 tafel ipac 3 30
1 stafetrt ipac la Daia 30
15 4 omul isprgvnicatului, din Hodivoia la
Giurgiul 3 1
16 1 siafet din Hodivoia la Giurgiul . 3 30
17 1 stafeat ipac 3 30
55
Din Zimnicea.

9 4 oarneni dumnealui caimacamului ot

Craiova, la Giurgiul 10 3 40
10 4 omul ispriWnicatului &Are boeri cai-
macami, la Giurgiul 20 6 80
4 neferu zabitului la Cule 10 3 40
12 4 Usein aga, la Giurgiul 10 3 40
4 oameni ispevnicatului de Teleorman,
la Rusi de Vede 10 3 40
1 stafet ipac 10 100
13 4 un arnsAut la Mavrodin i Rusi de Vede
ntors 20 6 80
14 4 un orn etre boerii caimacamii, la
Giurgiul 10 3 10
15 16 neferi turd, spre goana altor Turci
fctori de rele, pn la satul Tig-
i Tilhar.

78

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI FAPTE NO1

.Aprilie cai ceasuri talent bani

nest i intorsi 9 24
17 4 omul zabitului la Giurgiul 10 3 40
4 doi oameni ai dumnealui caimaca-
mului Craiovii, la Giurgiul . . . . 10 3 40
18 4 omul ispilvnicatului la Rusi de Vede 10 3 40
.31 4 Iusuf aga, la Giurgiul 10 3 40
68 20
Dup la judete :
Din Rininec, sud Vilcea.

5 2 un pandur care singer Theodor, la

Bu curesti 29 4 100
6 1 stafer care sluger Theodor, la Bucu-
resti 29 2 50
11 1 stafef ipac 29 2 50
12 4 un pandur, din Tirgu-iiiului la Bu-
curesti 29 9 80
13 1 stafet care sluger Theodor, la Bu-
curesti 29 2 50
15 4 c6pitan Ionitk la Bucuresti . . . 29 9 80
2 slujitor la Bucuresti 29 4 100
4 Mihaiu bechiiaru cUre sluger Theo-
dor, la Bucuresti 29 9 80
16 1 stafetil ipac 29 2 50
18 4 un ceau cu scrisori, ipac 29 9 80
20 2 chir Efthimiie Papalezu cu scrisori,
ipac 29 4 100
21 8 cilpitan Ianache Solomon cu scrisori,
ipac i intorsu 29 38 80
4 doi bechiiati cu scrisori, ipac . . . . 29 9 80
23 4 doi oameni ai praporcicului .5tefu eatre
print Ipsilant, la Tirgoviste . . . 22 3 40
24 4 slujitor care sluger Theodor, la Bum-
resti 29 9 80
1 tafet6 ipac 29 2 50

79

www.digibuc.ro
 EMIL VIETOSU

Aprilie cai _
ceasuri taled bani
95 4 ceaus de panduri, ipac 29 9 80
27 4 slujitor ipac 29 9 80
4 polcovnic Gheorghe Negreanul i alt
orn, ipac 29 9 80
28 4 Costandin Gioroceanul, ipac . . . 29 9 80
1 stafet cAtre ispravnici de Vlasca, la
Pitesti 11 100
4 bechiiar cu scrisori cgtre vistieriie, la
Bucuresti 29 9 80
29 4 Nit ceaus, cu scrisori atre sluger
Theodor, la Bucuresti 29 9 80
1 stafet ipac 29 2 50
30 1 stafetA ipac 29 2 50
Din Ploestii, sud Prahova.
2 4 ornul isprvnicatului Saac, la Bucu-
resti, ctre vistieriie 13 4 40
7 4 Ispir bulugbasa, la Trgoviste. . . . 6 2
4 trimisu isprrtvnicatului cu lucruri ctre
printul, la Trgoviste 6 2
14 4 doi oameni ai tagrnatarhului Duca, la
Bucuresti si intorsi 13 8 80
15 4 Prodrom, omul ipac, la Bucuresti 13 4 40
16 8 cApitan Theodosiie, la Trgoviste . 6 4
17 4 un ostas la Tirgoviste 6 2
18 4 Mihale curier, la Tirgoviste 6 2
19 4 un osta la Trgoviste 6 2
20 4 Dimitriie ostas, la Bucuresti 13 4 40
22 4 un trimis la Mrgineni 3 1
24 4 Mihale, la Trgoviste 6 2
27 6 pendicondarhul Gramaticopul, la Th -
goviste 6 3
28 4 grmticul lui edpitan Inge, la TIr-
goviste 6 2
4 Theme li, la Vifleni de Munte . . 4 1 40

8o

www.digibuc.ro
 1821 DATE $1 FAPTE NOT

Din Piteti, sud Arge

Aprilie raj ceasuri talent bani

2 1 tafeta isprvnicatului, la Cimpulung,

atre ispravnici 9 90
3 1 tafet ctre sluger Theodor, la Bu-
cureti 18 1 60
8 4 nefer cu ckti ctre sluger Theodor,
la Bucureti 18 6 -
8 pentru ducerea gephaneli1, la Bucu-
reti 18 12
11 1 tafet atre sluger Theodor, la Bu-
cureti 18 1 60
4 nefer &are slugeru Theodor, la Bu-
cureti 18 6
12 4 omul printului Ipsilant, la Tirgovite 11 3 80
4 arnut cgre slugeru Theodor, la Rimnee 11 3 80
18 6 omul isprvnicatului, cu ckti la Bu-
cureti 18 9
4 nefer cu trebuint la Tirgovite. . 11 3 80
1 tafet care sluger Theodor, la Bu-
cureti 18 1 60
20 4 sluger Iancul, vtaf plaiu Lovitii, la
Ciineni 16 5 40
22 4 arnutu skdarului Iordache Olimbia-
dis, serascher, la Teleorman. . . . 24 8
24 1 tafet care sluger Theodor, la Bu-
cureti . 18 1 60
4 un orn cu scrisori, dup serdar Ior-
dache, la Goleti 1 40
3 omul skdarului Iordache, din Goleti
la Rui de Vede 24 6
27 6 unul din ispravnici, spre intimpinarea
printului, la Episcopiia Arge . . 6 23
29 1 tafet ctre ispravnici de Vlaca, la
Grgeti 7 70
1 tafet la Bucureti 18 1 60
i Munitie.

G 8i

www.digibuc.ro
 EMIL iiInToso

Din Cimpulung, sud Murel

Aprilie cai ceasuri taleri bani

1 2 un trimis la Bucureti 27 4 60
2 6 unul din ispravnici, la Bucureti . 27 13 60
8 4 praporcic Costache, omul slugerului
Theodor, la Bucure,ti 27 9
2 un orn &are sluger Theodor, la Bu-
cureti 27 4 60
2 stefan postelnic, cu scrisori care sluger
Theodor, la Bucureti 27 4 60
16 8 patru panduri care slugeru Theodor,
la Cotroceni 27 18
20 4 un trimis la Pite,ti 9 3

Din Tirgovite, sud Dimbovit.

4 4 cpitan Gheorghe, la Bucureti . . 12 4
4 cripitan Mihale, la Piteti 11 3 80
4 un trirnis al hiliiarhului Gherasim la
Bucureti 12 4
5 4 Ioan odaba,a, la Bucureti . . . . 12 4
4 ornul hilliarhului Gherasirn, la Foc-
ani 36 12
6 4 doi oameni ai clumnealui celebi Iorgu
Manul, la Focani 36 12
7 4 un trimis la Bucureti 12 4
8 4 un trirnis ipac la Bucureti 12 4
10 4 omul hiliiarbului Gherasirn, la Ploeti 2
12 4 un orn ipac, la Bucureti 12 4
14 4 un trimis ipac, cu trebuint, la Me-
hedinti i intorsu 63 42
15 4 omul hiliiarhului Gherasim, la Clineni 28 9 40
16 4 omul ipac la Bucureti 12 4
4 omul ipac la Bucureti 12 4
18 2 un trimis la Ploeti 6 1

1 Hiliarhul Cherasirn Orfanos.

82

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI FAPTE NO1

A prilie cat ceasuri taleri bani

22 6 durnnealui dvornicu Theodorache VA-
ciirescu, la Cimpina 11 5 60
2 un trirnis cu calabalicurile hiliiarhu-
lui Gherasim, la Wirgineni . . . . 5 100
25 4 Niculaie Theoharitu, la Bucureti 12 4
28 4 un trimis la Mehedinti 63 21
4 cgpitan Dimitriie, la Cimpulung . . 20 6 80
4 un trirnis la Focani 36 12
29 4 Dimitriie Zotul, la Focani 36 12
4 Pavel Machedonschi, la Bucureti 12 4
30 6 un trimis cu trebuint, la Mehedinti 63 21
572 100

Pentru calul ce incalicA surugiu la curier i a1i slujbai ai

aghentii.

1 1 din patru, orn al aghentii la Giurgiu

i in viitoare 32 2 80
4 2 din 8, un dragornan la Sibiiu, pn la
Ciineni i viitoare 35 5 100
5 1 din 4, orn al aghentii, la Giurgin i in
viitoare 32 2 80
8 1 din 4, orn al aghentii, la Focani i
in viitoare 30 5
9 2 din 8, dohtorul Stalman cu un cApi-
prar i in viitoare cpraru . . . . 33 11 40
10 2 din 8, un curier cu tafet, dela Foc-
ani i intorcndu-s5. 30 10
13 1 din 4, streag-meter Ra la Ciineni
i in viitoare 35 5 100
15 2 din 8, Poloran cpraru, la Ciineni . 35 5 100
1 din 4, loan Muntean i Berinde, dela
Ciineni 35 2 110
25 1 din 4, Pcuran cApraru, la Ciineni i
in viitoare 35 5 100

83

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

Aprilie cai ceasuri taleri bani-

27 2 din 8, Mihale iasacciu, la Silistra i.
In viitoare 42 7
29 2 din 8, loan curierul cu un iasacciu, la
Iai i. viitoare 30 10
31) 1 din 4, Berinde cAprarul, la Tfrgovite
i In viitoare 12 2
77 301

XXIII
1821, Aprilie 5.
Catastih de plinile date zilnie la dpeteniile ostailor din
Bueureti.

"laov xat te xcetciavIxov ToS AoyoOkou l'ply6p71 'Avapoviallou.

1821 '.A7cptaXfou 5.

Ttv 4illipav tptop.Ecc

1100 Tgi xcemvp7,1 3'466ct xxl cdnaMpou 'LOU aspacipp
Ilavccyckl p,i 2 teaxepiae;, TcpocNwt) && 300 arcb
'ATcpcXX(ou 4.
1200 TO recopyty csepacpv.
1000 TO xcosetecv (Dapp.dcv...g.
200 Ttp 11trafiXT) askrip.neccrg.
200 TO r&vt eiyq.
100 TO toucpexiCivcccoll Mrcouq.
200 Tt? tompextYlp.zacrtj 607/1,11Tpd.
50 TO no6civy Kapatta01.
50 T qi rcavax(p.
50 TO Mi-j-cpq) SeXvircial).
50 TO Eurrilp.
50 Tq.) ToXecx-Q.
50 Tcp
40 TO x..7jpae&ip-ta Clavecard.
30 TO 116tpy

1 Arhivele Statului, JudeccitoreVi vechi Nr. 1352, f. 55-59.

84

www.digibuc.ro
 1821 - DATE $1 FAPTE NOI

1.41v 41p.ipav cpcup.:ex

30 TQ Occvciay,1; 30 ek Te eanpa6vocto soEi 'HX-

cp6ou
30 Tq.) 'Avacalav.
30 Tq) ITccupt.
30 Tqi M6a7.4).
30 Tq) rcn.
50 Tq) licou.*Critri.
200 Tt anccOap4.
100 Tt citVc!:.
80 Tq) 'AvapEmp macs-temp ; 70
40 Tip ncin xilpaspaig.
250 Tq) rcicrwq) xcuceuvq).
40 Tip reprg xcacetivq) di:6 Xciv: (DacTcgaxou.
15 T) 4,Aop6acouAcp.
20 Tq) Zepyfy.
20 Tq) recopyftp Itccpou.
30 Tq) Mceri.Y.
30 To6g 'Ap6avhccg 'ors Kot5p1-% 'HXEcc.
38 Toi).; cpoocrucat8E;.
20 Tay; Xlptvollg.
35 Tq) Earcpcc6vfxy Vic xot5frun.
10 `I. TouXoulinceeVjvcocc11.
15 Tag kycciacas; tfig otaTcaptcz.
30 T4 Mrc64).
60 EEg accpecmc civOpd)not.); TO 7Tpirrynn0.
24 Tq) cycbp 'Opcpiv.
10 Ek nine avOpeocoug ToG nplarpcos.
30 Ek 'up tompa6vocecap To() '1Xcp66o1.).
200 Tq) 'AXeVnii3pq) IfocuXo61g7a.
30 To; runtoupESou; Toi3 rire;t till.
10 Tq) renyogy %al llavaytTr, p.7couXoxp,rcac.g.
'AXXecp.p.cccoxceEptcz, cpacroXca, aspolifaccx, &XXcq, Isca ,5XXcz Tocceita
Mowcat mad( Vj'Llptv. 1

1 Originalul In arhiva C. Basarab Brincoveanu.

85

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

Traducere :

Intocmai cu catastihul logofgtului Grigore Andronescu.

1821, Aprilie 5.
Piinile
pe zi
1100 diminarului Sava si fratelui sau, serdarului Panaite,
cu 2 tescherele, adAugate la cele 300 din 4 Aprilie.
1200 lui Gheorghe serdarul.
1000 elpitanului Farmachi.
200 lui delibasa Mihali.
200 lui Ghencea aga.
100 lui tufeccibasa Buzi.
200 lui tufeccibasa Dumitru.
50 lui Iovan Caramanli.
50 lui Ianacu.
50 lui Mitru delibasa.
50 lui Sotir.
50 lui Ciolac.
50 lui Geafer. 1
40 drcserdarului Unase.
30 lui Petru cavazul.
30 lui Tilnase ; 30 la isprrtvnicatul Ilfovului. 2
30 lui Anastase.
30 lui Stavri.
30 lui Moscu.
30 lui Iani.
50 lui Chiu chic.
200 sptgriei.
100 agiei.
80 lui Andricu dipitanul; 703
1 In Mai 1331, Gheorghe Geafer cere rAsplatA pentru slujbele din vremea
apostasiei de la 1821. Era si decorat de Rusi cu Sf. Ana, cl. IV. Sfatul
Administrativ Ii acordA 100 lei pe lunA, pensie pinA la moarte, Bind bAtrin,
cAci.,,in vremea trecutei rAzvrAtiri cu rivnA s'au arAtat apArAtor accstii po-
Mil" (Bucuresti). (Arhivele Statului, A dm'nistrative noi, Nr. 491/1831 rosu).
2 Adaus marginal, de altA minA,
3 Adam marginal ; urmeazA un cuvint indescifrabil.

86

www.digibuc.ro
 1821 DATE $1 FAPTE NOI

Mini le
pe zi

40 lui Iani circserdarul.

250 lui Iasim cpitanul.
40 lui Gheorghe cpitanul de la hanul Filipescu.
15 lui Floropul.
20 lui Serghie.
20 lui Gheorghe Stavru.
30 lui Matei.
30 lui Ilie, pentru Albanezii de la Curte.
38 la fustai.
20 la lipcani.
35 ispravnicului Curtii.
10 lui tulumbagibaa.
15 odtiia.,ilor vistieriei.
30 lui Be lu.
60 la patruzeci de oameni ai printului. 1
24 lui sinior Orfano.
10 la cinci oarneni ai printului.
30 la isprvnicatul Ilfovului.
200 lui Alexandru Pavlovici.
30 la pandurii lui Ghencea aga.
10 lui Grigore i. Panaite bulucbaa.
Lurninri de seu, fasole, ceap, sare, i altele de acestea
s'au dat duprt cerere.

1821, Aprilie 5-31.

Tainurile date efipeteniilor osta5i1or din Sueure5ti.

"AUc Tcievitca xcai npocrucyilv xczE Cimcnv cin 5 'ArcpetIMou

axpt TiXou; ToG al/TOO ; 1821.
564 xaeg cMartp.,x-coxatpc iSklaccvirrot
145 Eci teiC cpavecpcx ril; noXttefccg

1 Principe le Alexandru IpsilanL.

87

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

266 Tip cipxovv. aXoutp7,1 Oso6Wpcp

80 tcp Cipxovu xamvgi Ei662
30 -up riv-ek;
20 tcp SeXilicoccol 11171x0,1; TEmtepiasg.
21 VT) ToucpextVlicccac Anp.ircp):
2 vp 'AAgv8pcp
1000 axciasg cpacroAux pi 5 TEcrxspiasS
200 bxec8e; xpokata IA 5 TecrxspiSeG
20 bxcias; 51Xcg la 1 Tecntep&
1000 8ocias aXeGpc pl 1 Tecocep6, :4T0t,
500 inb tok cripi..trcPeg Tc;) apx.ovu aXou-
500 circ 'cob; cpx*cycipcSeg EacupecSeg tVtpc 0zoSWpcp.
10 npakvz tteriXa
60 neak,v6 pmcpec
40 xonlvaG
360 vo6p.spcz (;46c6eccca tircot
10 xcias; CITCCVIdOtt
50 Ss licEzta p.cacob
100 Sepkact xpogata
100 aelliTLCZ ispicra
100 Seplcco; ax6paz
Traducere :

Tainurile dupd porunc cerere, dela 5 Aprilie pn la

sfiritul lui 1821.
564 ocale de lumfnri de seu s'au dat adia.
145 pentru fanarele politiei.
266 arhon slugerului Teodor.
80 arhon cnninarului Sava.
30 lui Ghencea aga. cu techerele
20 lui delibaa Mihali.
21 lui tufeccibaa Dumitru.
2 lui Alexandru Pavlovici.

1 Originalul In arhiva C. Basarab Brincoveanu.

83

www.digibuc.ro
 1821 DATE $1 FARTE NW

1000 ocale fasole cu 5 tescherele.

200 ocale ceap6 cu 5 39

20 ocale sare cu 1 )2
1000 ocale fAin cu 1 99 adic
Dumnealui
500 de la simigii slugerului
600 de la Minari Theodor.
10 hirdae mari
50 hirdae mici.
40 copAi.
360 legturi de zarzavat adic
10 ocale de spanac.
50 legturi de ptrunjel.
100 leaturi de ceap%
100 legturi de praz.
100 legturi de usturoi.

XXV
1821, Apriie 13.
C. Negri si St. Vogoridi, caimacamii lui Scarlat Al. Calimah
Vv., cfitre locuitorii din Zimnicea.

TclitcbtaTot xiTocxot 11; Zttr.v4a; ytafvorce iv etily.epEqz.

Tb &Tcb r6-ag TOO 'ATcptXXEou ypcflr.ila aag, acib'op..ev xal raom

3cra crtniztor...ce )i_try 7cepi, TEA. &TEb Kotfas iUX0c5vvov crspcczeutto'cuov.
1-111erc ayxcaa wiz& Tig EpoixSoOdcrag pacraUtag It pocrsayk, vec
pil cr.c0xaVoy.,e0a &cc o nap& ..c6v dpvtivro arpcasup.ectow Tom-
Wm; vee ilvca cZra6; r5exTE/Seg, ciXX' ix cOv iaxtyEaScov TOG 9zo-
66.you, p2Rov -maw Sci neptcravcIpav cicrTcaecav xat tluxfav crag,
o 64),IX6-cato; nopycoSov p.ouxacK31 /Sob crociXXEc elg ZEp.v4av Tbv
&Xi nacra ZaSi 'AXE icii: p.i glixowca vacpipta inc Tbv (1)EiCE ciya',
Stec vac Gig 1Tpoutoctscq iv Tcciali avirvo xal Tceptcrccian. Zuyxp6-
wog Si ypicpst 11 tex1171X61-71; T011 xal ..q.) Ecat66 prY6oSacrt, elg -cb vez
vii ircrydrtn vi SciXOT) EE; ZIp..v4zy xcivivcq ac=CCpcvCCONO Tip 1i0V-
XfaV 004, &XXat 1.1.iXcata vi auvicacpin xcd ixstvo; iEg TeCG VI; aCT-
rpcada; xal teluvEou crag.

89

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

Aircec ourbv zatka 7cX1pocpopol5p.evoc ,8,acte pv uxot made

-cnov, If.ca.6); 07C1C. (3'IL xpcccov.i plcatXsEm 6aov at&v.sc
Tan avtcpta; 7.aTec -coaogtov rcep:06anEt Tob; ncato; ctemil
15E2yciSe;.
'AnpaMou
K. N:f.ypw.
1:rs. 1-301o.pEaric.

Traducere :

Prea cinstiti loc:dtori ai Zimnicei, ca seineitate

Scrisoarea voastrg de la 12 a lui Aprilie am primit-o

am vAzut cite ne scrieti despre olile esite din Cule. Noi
mkar c potrivit poruncilor inprirAtesti publicate, sit nu cre-
dem cA cei omoriti de numitele armate skit numai raiale,.
ci si escidale de ale lui Tudor, cu toate acestea, pentru o mai
bun siguran i liniste a voastr, Inltimea sa muhafizul
Giurgiului, iat trimite la Zimnicea pe Veli pasa Zade Ali
Bei cu 60 neferi supt Feizi aga, ca s v apere la toatri ne-
voia i intImplarea. In acelas timp scrie nuiltimea sa i voe-
vodului de Sistov, ss nu mai ingiidue nimnui a trece In
Zimnicea, spre a turbura linistea voastr, dar mai ales s
ajute si el la siguranta i credinta (?) voastr. Deci acestea
aflindu-le, yeti rmine linitii pe loc, stiind bine a.' puternica
Inpr4ie pe cit urmilreste pe rsvrAtiti, pe atit ingrijeste
de raialele sale credincioase.
Aprilie 13.
C. Negri
St. Vogoridi

1 Academia Rominri, ms. 3266, f. 17. Pentru incursiunea Turcilor in

Zimnicea, la 10 Aprilie 1821 (in ziva de Paste), cf. Nr. XXX, pre-
cum si Virtosu (Emil), Tudor Vladimirescu, p. 112-115, cu notele res-
pective.

90

www.digibuc.ro
 1821 DATE $1 FAME NOI

XXVI.
1821, Apri lie 20.

Grigorie WA learn erttre Alexandru Ipsilanti, trhnetiindu-i

un proieet pentrn buna Intoemire i mintuirea patriei.

'ExAarsp6TaTe, 71:Spt6XiTmcas xal slievegrTs !mt. Trprtn !

KCCe EVZOVin, xat npoTponfiv Trig airriig 7,7sc6XinTou ixXalinp6Tritog,

ouvavavTeXav6avottivng 1i zpov tv icpsToO, 'qg
Tori ti6vou
xaXg 87iXaSii cruaTmo; xai circauTpWaiwg Trig alDjag firt6v na-
TpfBog, iaxefaaTat T napbv iiinaptxXitaTov, za0' ToG ip.or)
vog cinetpov xal p.6Xu v xypacOri. Ilpoccpipo) min?) Ili
62,ov TZ) ci6a; e/g Tip intxptcnv Too ;')(1)X&'") TCvep.x.r6g
p.iTat)01*-73 int 7,7). TeXet6Tzpov, v T.) zpollasEc-i,i
7COXI57CEL.pv r, xaZ va r ig)uxeouTi rl TO.'500TOV, tkITE. %OA
XpEr.VCOV ma. snp6oi3EX:Cov Tig PptXavOpco-
;dug cixoag .70 Tptop.eyEaTou npooTZTou Trig 17.0:Tplaog 'A' or>
ai i7ttEtop004, inavtsto napi TO1, rcl,t,q)owTa -c47Cicv6v aoriXov
icpwiicacsiiivov EyypaToy 631o,Eav V. ozyv arrig nepl TOD'
npotxTiou. Ka/ Ili POL96T2T01, ai6ag, Etil/v Trig rqteTipag ItSpc6)6T:trcou
ixXarcpTaTog, Tanetyk xat sirri(ollow 6o5o':
MnaXccZvog. 1821 'AnpaAtou 20
cin KoulinouXotiyr.

Tcp ixXattnpoTecortp xal 7Cept6Xi7ITT nptyy.cn, xupEO,) p.OL xupErp 'A-

Xgcivapo,) Kco9otavcfvou MIAPolvTri tq) V3I_LEVEGto:Ttp }Lot, npoux.ri-
vriTtog.i

Traducere

Prea laminate, prea strillucite i al meu bineuoitor principe.

Din porunca i indemnul prea strlucitei voastre

ajutindu-ne totodat cu Inaltul zel al singurei noastre

1 Academia Romin5, ms. 322, f. 127; Copie, luata de Naum

91.

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

dorinti, adie a bunei intocmiri i mintuiri a nenorocitei

noastre patrii, s'a fntocmit actul alturat aici 1, pe cft mintea
mea Ingust i slab6 a fost In stare 3 se exprime.
Il inflisez cu tot respectul la cenzura fnaltului dumnea-
voastr6 suflet, s'6-1 modificati cum ar fi mai bun si
s"-1 colorati cu experienta voastr i s6-1 Insufletiti
Intr'atfta, fnelt s fie mai 16murit i s apar mai acceptabil
la auzul binevoitor al prea mritului protector al tkii noa-
stre. 2 Iar dup6 ce va fi fost corectat, s'' fie fnapoiat umi-
lului vostru rob care vi 1-a trimis, prevAzut cu instructiile
Inscris i porunca dumneavoastr despre cele ce slut de fcut.
cu prea adinc respect slut al prea strlucitei voastre
umil i recunosatoare slued,
Grigorie Btileanu. 1821, Aprilie 20
Din Cfmpulung.
[Adresa Prea luminatului i prea stfalucitului principe,
dumnealui domnului binefcUor al meu, Alexandru Con-
stantin Ipsilanti, en plecciune.

XXVII.
1821, Aprille 30.
Piinile date tain dela agie pentru eApeteniile ostailor
din Bueureti, pe luna April.
Ilrov.Ex TcaptX04 'OW aoup.v.65v 6no5 ia601 Tostvc &rc Te(s 5
cingX. 1821 taxpc TXOUC TOE) cekoti.
28.600 Tq) cipx. Kaplvpv I4664 xcci xilpaspacipti llavayckv
Sci 26 tp.,ipag.
5.200 TCp AeXilp,nacrOM-rixec2.1.
7.800
5.200 vp 'AX4civ8pcp liccao67.71.
1.300 VP AEX7.471CMCITi Mirrpy.
1.300 ..c(i) Toccp6pv.
1 Pare a fi o copie, greaca, In aceltq ms. 322, f. 124-127.
2 Imparatul Rusiei.

92

www.digibuc.ro
 1821 DATE $1 FAPTE NOI

1.300 TCP KapariavX4

1.300 TCP Eon./ In.
1.300 TCP TC0)1CX71.
780 t(f) Xtaupt.
780 VP rcn.
780 tio Mc7x(p.
780 .q llizpp Ko06'c7,1.
2.530 Trp xarce-co'cv(;) 'Io'ccrom.
1.260 Tr!) eavcna.
780 To% 'AMczytcog ci liotfyrrig 'HX1c0g.
780 sEg IaTcpa6,nixeccov To5 'HAci06o1.%
910 Ti,) 'Itp vc( t Kotmg.
988 To% cpoucrccEcrtacg.
520 tq -couXoupc04Zwitaat.
260 -cc? anstetv 'AvapEzy.
390 Tcl) ilAop6rcou)ap.
260 -cep rnyophp xa Ilavayuinl p.7couAoxFcaa.
6.195 eEg '06 Tin -ctir arcaeapict.:.
3.250 eEg "c ..cetyp..a 'ATCag.
30.160 Tcp asp84T1 recopy6cn.
26.000 TCP xarceTiv croapt.tm.
2.600 'up TouptiJtit. 11.[Tcout.
5.200 TCP 'coucpswc,;tivn.
1.040 'CT) 7.7) p as p p OavXcn
780 -ci-p 'Avacteccro.
1.040 TCP rto'cv71 x-qpaspadcp"G.
1.040 TCP fewpytp xa7re-ccvy.
1.560 'c cp Bay.
1.300 TCP rtavdcxy.
145.263
1.400 ToCg 7C costrrevecrciTotg rivrigtou:T6potg Tfg tc:74ag.
137.037 Ili Teaxepiaeg EE; T4.y[toc To5 apxovtog aXoly*Zpou
0EoSopoufiroc 86.771 sEg t Kozpo-cbc.
50.266 sEg TCag aAAoug grpecatg xcci X.
[IIpSocvov
283.700 tip:. Szaxcstatg byoroza TON xaciSet: xa2 irtax6accz.i
1 Originalul in arhiva C. Basarab Brincoveanu.

93

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOsu

Traducer.:

Tot alul sumelor cari s'au dat tain, de la 5 Apri lie 1821 p1n5.
la sfirsitul acestuia.
Piini
28.600 durnnealui cgminarului Sava si circserdarului Panaite,
pentru 26 zile.
5.200 lui delibasa Mihali.
7.800 lui Ghencea aga.
5.200 lui Alexandru Pavlovici.
1.300 lui delibasa Mitru.
1.300 lui Geafer.
1.300 lui Carman li.
1.300 lui Sotir.
1.300 lui Ciolac.
780 lui Stcvri.
780 lui Iani.
780 lui Moscu.
780 lui Petru cavazu.
2.530 cApitanului Jason.
1.260 lui Thrase.
780 lui Hie, pentru Albanezii dela Curte.
780 la isprgvnicatul Ilfovului.
910 isprAvniciei Curtii.
988 la fustasi.
520 lui tulumbagibasa.
260 cApitanului Andricu.
390 lui Floropol.
260 lui Grigore si Panaite bulucbasa .
6.195 la tagma spTriei.
3.250 la tagma agiei.
30.160 serdarului Iordache.
26.00C c'Apitanului Farmache.
2.600 lui tufeccibasa Buzi.
5.200 lui tufeccibasa Dumitru.
1.0-10 cfrcserdaruhri Trmas".
780 lui Anastasie.

94

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI FATTE NOI

1.040 lui Iani circserdarul.

1.040 lui Gheorghe cpitanul.
1.560 lui Be lu.
1.300 lui lanacu.
145.263
1.400 la durnnealor otcirmuitorii *IL
137.037 cu techerele, la tagma durnnealui slugerului Theodor,
adicA 86.771 la Cotroceni.
50.266 la celelalte strAji i lui Hagi Prodan.
283.700 adicrl dou sute optzeci i trei de mii apte sute.

XXVIII.
1821,.. Aprilie

Muinarul Sava primete 500 taleri de la vistierie.

'EXce6c4 nevtax6acce yp6accc axix XSaint anb Tip ce.AVTLIttv pc
attapfav Stec -cv 'AnpOOLtov gym.
Kap.71vcip1
Traducere :

Am primit cinci sute de taleri alelhisap de la vistieria dom-

neasc pentru luna April.
Sava Cminar
XXIX.
1821, Aprilie

Serisoarea lui Nieolae (Chinopsi?) eatre Alexandru Filipeseu,

mare vistier, In ehestii b5neti.
..r i5ouXix6v ai6cc; cpcXtb" z6 xipc
TCEXen ?Imo c)xtytpog etnev te 6 stacp; aiv th
Originalul In arhiva C. Basarab 13rincoveanu.

95

www.digibuc.ro
 EMIL vIraosII

cruncopet vec civcc6cracop.ev Tec; ectoxptaec; et; Tb Pfpnxov, 67cou xat

naveoyeva TVic gXSC vec yprigiv, xcci kcogvan vac xm Tb v7 bpev-
Souyteaa; Tv ypoatcov co XaTVou 'Law 5a7) ypc7cgta. ith ab Xs (nu),
=sec t ouAcxv ttou xpo;, vec Tt yvco=07COV/1010, napooccOalw vec
p.ot areaTi Tag ciacoxptaskg xcct t t pevaotYrciAa; ypcip.pa ilopa.
Tec ypcna i611xav aGicc, yp6csta 2300, /Trot SISo xtXrae; Tptaxbata.
Mi Tb f3a0TaTov aL6a; Rivw r Tcaveurevta; Tv); TalTecv6TaTo;
B6f3Xog,
Ntx6Xao; 1
Traducere

Cu plecat respect stirut mina durnitale.

Cilibi Aleco, arhon sluger 2 a spus c vremea nu-1 ingildue
s amingm rspunsurile la Rmnic, unde i domnia ta ai a
scrie, i deci s-ti faci i scrisoarea de orinduial a banilor
lui Hagi Enus. Deaceea nu lipsesc, dup umila mea datorie,
s-ti fac cunoscut, rugindu-te trimiti acum rsgspun-
surile i scrisoarea de ofinduial. Banii au esit tocmai,
taleri 2300, adic dou' mii trei sute.
Cu adne respect, rmn a dumitale prea plecat
Nicolae 3

1821, Aprilie
Arz al locuitorior Pirii Romlneti efitre until din paii du-
ni-ireni, pentru trhniterea unui ant Impfirfitese.

Priimind Malt-a scrisoarea m6rii tale, poruncitoare noao,

cu mare cinste am srutat-o, cernd de la Dumnezeu adgogare
zilelor prea strglucitului i prea puternicului nostru mpgrat,

1 Originalul in arhiva C. Basarah Brincoveanu.

2 Slugerul Tudor Vladimirescu.
3 AceastA scrisoare este desigur in legtur cu scrisorile Nr. LVI
LXVIII din 22 0 28 Aprilie 1821, publicate In Virtosu (Emil), Tudor Via-
dimirescu, p. 127 si 134.

96

www.digibuc.ro
 M21 - DATE 131 FAPTE NOI

i lungire de zile i de norocire inltimii tale Slugile nitirnii

tale, inc de la strmoi fiind hrniti cu milile prea inaltului
Devlet, obtescului fctori de bine, i deapururea gata a
sviri prea inaltele porunci, puind toat silinta i osirdia
spre cele plcute, i atit noi cit i toti sracii raele ce s
afl in Tara Romineasc, inprtescul cheler, nici odinioar
din calea supunerii nu ne-am abAtut. Aa fiind, noi, robi ple-
cati ai inaltului Devlet, nu sintem la indoial c atit inaltul
Devlet cIt i plea strrducitele regealuri lui voesc s ne bu-
curAm totdeauna de drepttile noastre, cite prea puternica
sa mrire noao ni le-au intrit ; cu toate c5. i mai in trecutele
zile, prin mahzar al nostru, in scurt am artat cea desvr-
it ticsloie intru carea le-au adus domnii cei orinduiti,
haini fiind i chiar Inaltei Porti i vinztori acetii tri, iar
indrznim s le artm inltimii tale, fierbinte rugindu-ne
ca prin tacrir s o faci cunoscut care prea Inalta Poart, cu
acest chip i s mijloceti a o porni spre milostivire ctre noi.
Fiecare domn nou, in venirea sa, min& pre toat raiaoa,
ce lcuiete intr'acest imprtese cheler, cu cetirea imprti-
tescului hatierif, i auzind dovalele noastre ale tuturor, cele
pentru vecinica necltire a inaltului Devlet, in loc s ne ocro-
teasc6 cu dobindirea drepttilor noastre, el ne las lipsiti,
i ca lipitoarea suge singele sracilor raele, i, dup ce ne aduce in
desvirit ticloie i goltate, hainul i nemultmitorul fuge.
Tara Romineasc, de and s'au supus Inaltei Porti, ar-
tatu-s'au vreodinioar vreunul din raele hain imprtiei ?
Iar din domni cunoate cu adevrat imprteasca sa mrire
pre haini, ale erora necuviincioase i chiar inpotriva prea
Inaltei Porti herecheturi ne-au fcut ca s nu mai avem cti e
dnii credint, nici ca s cerem prin mijlocirea lor drepttile
noastre dela prea Inalta Poart, a noastr milostiv hrtmitoare.
De aceia i am indrznit mai in trecutele zile s cerern
un credincios i sozagnar etendi, orn al inltimii tale,
cruia s incredintm plingerile noastre i prin carele sti ne
rugrn inltimii tale ca s binevoeti a mijloci ctre prea
Inalta Poart, pentru mintuirea i odihna noastr, a cruia
1 Cum a procedat Ioan Gheorghe Caragea Vv.

7 97

www.digibuc.ro
 EMIL via.rosu

orn venire asteptindu-o, am aflat ea din partile Nicopoli

Cule, esind ctva din eschiale, au despoiat si au omorit
p milt din gracile raiale a Tarii RumInesti, siluind i multe
fecioare Inluntrul bisericilor noastre, lucru cu totul necu-
vinciios i inpotriva prea Inaltei porunci, In vreme ce nimeni
dinteaceasta raia n'au Indraznit s arate cia mai mica In-
potrivire, ci ca niste credinciosi i supusi au suferit aciasta
rutate si cruzime nesuferit.
De acest lucru, cu totu Inpotriva vointii Inaltimii tale,
Incredintindu-te Inaltimea ta, ne rugam ca sa serf catre lu-
minatii pasale du pa la Imparatestile serhaturi, ca sa fac
zapt i sa popreasca pa acest feliu de eschiale de a mai trece
In pamintul Tarli Ruminesti i de a mai pricinui acestui
dumnezaesc ecmanet pa linga alte aceste rautati
dnd ascultare la cele scrise Inteacest al nostru arzuhala
si la cele ce s'au facut hevale a le arta prin graiu cei tri-
mii oamenii inaltimii tale, s5 te milostivesti asupra strii
noastre i s5 trim4i cu un ceas mai nainte omul Inaltimii
tale, cel cerut, ca s min& raiaoa carea, avind buna nadejde
ca i s5 va ,asculta rugaciunea, sa va Intoarce fiescare Intru
ale sale. Cad Intealt chip, cu neputint este sa sa odih-
neasca, cu toate ea' noi destul i-am povatuit povatuim
In toate zilele, dar nimenea nu ne asculta. 5i acest mehtup
1-am cetit In auzul tuturor, carii striga cerind omul inltimii
tale ce zicem, caci mai mult slut bucurosi sa sufere sabie Im-
prateasca decit cele ce au suferit pina acum dela hainii im-
priei, Incredintati find ea' prea milostivul Imparat nu va
erta srt jrtfeasca un norod credincios i nevinovat, ca
multumeasca lacomia hainior i nemultumitorilor, ale carora
rele cugetari i pornire vrajmasasca i acum de curind
luminat s'au dovedit ! 1
1 Academia Romin5, ms. 1062, f. 122, 136; ciornI. Detain acest arz dup
10 April end are loc incursiunea turceascl amintit5 si dupa 12 April
1821, clad divanul trimite un arz catre pap dela Giurgiu, cerind un efendi"
pentru a asculta pAsurile norodului (Cf. Arieescu, Acte justificative, p. 139).
E desigur rspunsul la scrisoarea anterloarl a pasid de la Giurgiu, publicat
In VIrtosu (Emil), Tudor Vladimirescu, p. 120-121 ; cf. ibid., p. 112-115.

98

www.digibuc.ro
 1821 DATE 51 FAPTE NOI

XXXI.
1821, Mai 1-31.
Activitatea potei

Inamuri pti luna lui Maiu

"Maiu cai cele din Bucurqti date ceasuri taleri bani

2 4 Nicolaie, intors cu fspunsuri la is-

pravnici Weil 29 9 80
6 Grigore Cealku, la Umpina . . . . 18 9
-3 8 nite trirnii ai ckninarului Sava, la .
Gdeti 11 7 40
8 ipac un orn al c6minarului Sava, la
Trgovite 12 8
4 un trimis la Ploeti i in viitoare . 26 8 80
4 1 tafet5. &are medelnicer Nicolae, sa-
me Vlcii, la Geti 11 110
2 un lipcan la Almati i in viitoare. . 6 1
-5 4 trei oameni la Mizil i in viitoare . 36 12
6 4 trimii ai slugerului Theodor, la Dru-
mul S'rii i. in viitoare 7 4 80
7 16 in trebuinta crninarului Savi, la
Thrgovite 12 16
4 ipac la Geti i in viitoare . . 32 7 40
4 ipac la Trgovite i in viitoare . . 24 8
8 4 cApitan Dimitre, la Piteti 18 6
9 4 doi oameni ai ispravnicilor d Vlaca,
s'au tutors la Geti 11 3 80
4 Panait, omul slugerului Theodor, la
Trgovite i in viitoare 24 8
d0 6 un trimis al eminarului Sava, la Thr-
govite 12 6
4 Vasile Anastasiu, omul printipului,
s'au intors la Trgovite 12 4
12 142 la rdicarea slugerului Theodor, pn
la Goleti i Piteti 18 213

99

www.digibuc.ro
 EMIL VIET OS 0

Haiu cai ceasuri taleri bani

11 4 Hagi Dumitru cu un orn, tutors cgtre

Duca la Ploeti 13 4 40
4 un trimis al cgminarului Sava, la
Tgrgovite 12 4
13 4 ipac la Trgoviste 12 4
4 ipac la Pitesti si intors 18 12
14 8 in trebuinta Ghencii, la Tgrgovite . 12 8
4 omul cgminarului Sava, la Tgrgovite 12 4
21 3 lipcan la sud Ialomita, Buzgu i Slam
Minnie si in viitoare 30 15
3 lipcan la sud Dgrnbovita, Arge i
Mucel i in viitoare 59 29 60
23 2 lipcan la Craiova si in viitoare . . 72 12
R pitar Gheorghe, dupg ordie, la Tgr-
govite, cu slgvit Chehaia Beiu . 12 8
25 4 tgtar la Silistra 22 7 40
4 trei lipcani cu slgvit Chehaia Beiu, la
ordie, la Tkgoviste 12 4
29 4 ttar la Silistra si in viitoare. . 42 14
3 tgtar la Giurgiul i in viitoare . . . 32 8
31 4 War agasg cu un lipcan, la Mgr-as,
spre intAmpinarea dumnealui cai-
macamului i in viitoare 40 13 40
4 tgtar agas la Giurgiul 17 5 80
485 50
Dupg la judete :
Din Ploesti, sud Prahova.

1 8 in trebuinta tagrnatarhului Duca, la

Thrgoviste 6 4
2 4 un trimis la Vgleni 4 1 40
3 4 FIagi Dirnitrie, la Bucuresti . . . . . 13 4 40
5 4 in trebuinta Duchii, la Bucuresti . . 13 4 4G
6 4 oamenii vistierului Filipescu, la Bu-
curesti .13 4 40

I 00

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI FAPTE NOI

Maiu cai _
ceasuri talent bard
6 4 un trimis la Albesti i la Mizil . . 4 1 40
4 un trimis la Mrgineni 3 1
7 4 un osta la Mizil 4 1 40
8 8 ispravnicii a.' SAcueni i d Prahova, la
Trgoviste 6 4
4 un trimis la Trgoviste 6 2
10 4 un trimis ipac 6 2
11 8 ipac la Bucureti 13 8 80
8 ispravnicii d Skueni, la Vleni . 4 2 80
12 4 un curier p la Mizil, la Buz Au. . 10 3 40
14 4 Mihale curierul, la Trgoviste . . 6 2
12 tagmatarh Duca, la Trgoviste . . 6 6
4 Ioan Velbemechi, la Tirgoviste . . 6 2
15 8 cu trebuint, la Mizil 4 2 80
4 cpitan Tasu, la Bucuresti si intors 26 8 80
4 ipac pentru dnsul, la Bucuresti . 13 4 40
4 Sava curierul, la Mizil 4 1 40
16 4 pentru Cmpina 5 1 80
4 pentru Trgoviste 6 2
75 40

Din Pitesti, sud Arges

17 4 loan Grosul, la Drgnesti si intors . 36 12
4 un trimis la Livezeni 4 1 40
4 un trimis la Trgoviste 11 3 80
18 1 stafet la Slatina 12 1
1 stafet la Craiova, &are srdar la-
mandi 24 2
2 un pandur la Trgu-Jiiului . 11 2
19 1 stafet la Rmnic 11 110
4 trimisi la CAmpulung 9 3
1 stafet la Rmnic 11 110
4 un trimis la Trgoviste si intors 11 3 80
1 -teen. la Cmpulung 9 --- 90
21 8 trimisi la Trgoviste si intorsi 11 14 80

I0I

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSEr

Maiu cai ceasuri talent ban

21 1 stafet la Cilineni 16 1 40
22 1 stafet la Umpulung 9 90
4 un trimis la Golesti si sitars . 1 SO
4 un trimis la Fnmnic 11 3 80
1 stafefa' la ITmnic 11 110
4 un trimis la Umpulung si intors . . 9 3
4 Nicolae grknticul, la Tutana si
Intors 12 4
23 6 stolnic Gigkt, la Slatina 12 6
4 doi oameni ai Ghencii, la Tkgoviste 11 3 80
1 stafet la DrAgoesti 15 5
4 trimisul lui Hagi Prodan, la Tkgoviste
si Intors 11 7 40.
1 stafet la CAineni 16 1 40
8 niste trimisi la Thrgoviste si Intorsi 11 7 40
4 un trimis la Bfsti 5 1 80
1 stafet la Flmnec 11 110
24 4 un nefer al bulugbasii Stoica, la Vati 11 3 80
4 un cazac la Curtea (16 Arges . . . 6 2
4 un trimis la Rmnec 11 3 80
25 4 un trimis la CAmpulung 9 3
4 un trimis la Mgoviste i Intors . 11 7 40
26 4 un trimis la Cknpulung 9 3
4 polcovnic Vasile Ghelmegean i un orn
al skdarului Iordache, la 116mnic 11 3 80

Din Curtea d Arge

17 4 un trimis la Pitesti 6 L2
23 4 ipac, la Pitesti i Intors 6

Din Trgoviste, sud Dimbovita

1 4 un trhnis al priirtului, la Gesti . 4 1 80

2 4 ipac, la Bucuresti 12 4

102

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI FAPTE NOI

Main cat ceasuri talent bani

4 4 dipitan Nicolae, la Focsani 36 12

5 4 un trimis al printului, la Buzilu 24 8
4 ipac, la Bucuresti 12 4
8 4 in trebuinta tagrnatarhului Caraviia,
la CAmpulung i intors 20 13 40
4 un trimis la Buz Au 21 8
10 4 ipac trimis la Focsani 36 12
11 4 ipac, la Mehedinhi 63 21
12 4 omul tagmatar hului Caraviia, la arn-
pina 11 3 80
14 4 Gheorghe, la Bucuresti 12 4
4 Costea at nutul, la Pitesti 11 3 80
1 stafet la Bucuresti 12 1
16 4 un trimis la Buz6u 21 8
18 4 un trimis la aimpina 11 3 80
90 8 un trimis la Bucuresti 12 8
21 4 tahidrom, la Ploesti 6 2
4 domnul Manul, la Focsani 36 12
23 4 Dimitrie Gianoglu, la Floresti 6 2
4 gramatocomisti 1) la Focsani 36 12
345 20
Curieri nemtesti
2 2 din 8, Ioan curierul, la Iasi si in
viitoare 30 10
3 1 din 4, un diprar la Cineni i intors 35 5 10
4 2 din 8, Marcu Petrovici, la Giurgiu
intors 32 5 40
9 2 din 8, dragoman Manolache, la Thr-
goviste i viitoare 12 4
1 din 4, stefan Ivanovici, la Mineni . 35 2 110
10 1 din 4, Costandin lipcan la Silistra
in viitoare 42 3 60
11 2 din 8, dragoman Manolache, pe la
Mrgoviste, la Cmpulung . . . . 20 3 40
1 Curicr.

103

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSE

Maiu _
eai ceasuri taled bani

13 1 din 4, streaj-mester Bart, la Cilineni

si intors 35 5 100
19 1 din 4, un cprar la Cineni . . . 30 2 110
23 1 din 4, Marcu Petrovici, la Mrgineni
si in viitoare 16 2 80
31 1 din 4, Marcu Petrovici, la Brasov,
pin la Cmpina 18 1 60
47 10

Cele date din Craiova, cu tescherelele caimacamului Craiovii

1 8 la oameni dumnealui silihtar aga Tair
aga, la satu Gr la, cale de doo
postii si in viitoare, Ins din Calafat 6
1 plic din Calafat la Craiova ctre
4 -
sluger Solomon 15 1 30

9
4 vistier Ianache, Ong la satu Cetatea,
din Calafat, care silihtar . . .
1 stafet la Calafat, dela cimcmie,
3 1 -
la capuchehaie 15 1 30
4 Tair aga al silihtarului dela cimc-
mie, din Calafat 'Anil la MoWei,
cale de 4 1 40
4 Mladin dela eilimcmie, din Calafat
la Craiova si in viitoare
1 stafeta cgirncmii, trimis din Calafat
15 10 -
la Craiova, ctre logoft Dinc Iz-
bsoiu 15 1 30
6 1 scrisoare dela cimcmie, la Craiova 15 1 30
9 1 scrisoare din Craiova la Calafat, ctre
caimacami 15 1 30
4 doi oameni din Craiova la Calafat 15 5
17 4 pentru aducerea unii cruti dela
Crcea in Craiova 3 1
18 4 Ali baraictar, din Craiova la Calafat . 15 5
2 Dumitru, din Craiova la satu Cituroie 4 80

104

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI FAPTE NOI

Maiu cai ccasuri taleri bani

19 4 Latcu suditu, din Craiova la R6mnic

i in viitoare 23 16 80
20 1 scrisoare la Calafat din Craiova 15 1 30
24 6 medelnicer Scarlat MAinescu, p6n6 la
satu Radomir 6 3
6 un trirnis la Calafat i in viitoare 15 15
4 un trimis la Calafat 15 5
25 1 scrisoare la Tnpreni, &Are Halil aga 8 80
1 scrisoare pgn la potea Balu, care
orgnduiti pentru zaherea i ri vii-
toare 4 80
29 4 un trimis la Calafat i in viitoare 15 10
8 trei neferi 0115. la Seaca, s aduc
logort Mihai Furtun, omu me-
delnicerului Poroinean, ce au sc6pat
dela tAlhari 15 10
30 4 omul silihtarului, la Dii 15
101 60

Din Calafat

3 4 un ascherliu al lui Ali aga png la

Cetate 3 1
1 scrisoare la Cetate, ctre silihtar Tair
aga i in viitoare 3 6)
8 la silihtar Tair aga, la Cetate . . 3 2
4 4 omu lui silihtar Tair aga, cale de 3
potii, la satu Certu i viitoare . 9 6
8 ascherlii ai lui silihtar Tair aga, cale
de trei potii, la Perioru i viitoare 9 12
5 4 doi ascheri ai silihtarului, la Perioru
i In viitoare 9 6
20 Hasan aga cu oamenii s5i, la satu Pe-
rioru i in viitoare 9 30
6 4 dascni Botlen, la Craiova 15 5
11 12 oameni silihtarului la Perioru . 9 9 -

105

www.digibuc.ro
 EXISL VIRTO8II

Maiu cai ceasuri taleri bans

12 4 un om al silihtarului, din Mo Vtei la

Perior, ca de o potie in viitoare 3 2
32 dumnealui caimacarn Samurca, la
Craiova 15 40
13 4 omu silihtarului, dela Motiltei Onii la
Cioroiu i in viitoare 3 2
14 1 tafet din MoVatei OnA la Calafat i
in viitoare 4 10
4 omu silihtarului, cale de o potie, din
Motsdtei pin'd la Cioroiu i in viitoare 3 2
15 4 -Mar al pai la Cioroiu 6 2
2 oameni ai silihtarului, la *tigarcea . . 9 1 6u
4 Vasile arn6ut, pn'a." la MotrItei
viitoare 3 2
16 2 ornu caimacamului, din *iigarcea la
J5tiian, cale de 4 ceasuii i in vii-
toare 4 1 10
4 gephanagibaa al pai, la Craiova . . 15 5
2 un amanet al silihtarului, la 5garcea,
cale de 9 1 60
4 armau Costache, la Craiova, . . . . 15 5
4 ornu caimacarnolui, din *ilgarcea ptin6
in Craiova i in viitoare 4 2 80
4 ornu sililitarului, din .54arcea la Ca-
lafat, cale de 3 potii i viitoare 9 6
17 4 omu cairnacamului, din *iigarcea la
Craiova 4 1 40
4 ornu silihtarului, din *5garcea la Cra-
iova i viitoare 4 2 80
4 Husein eitaru, la Craiova 15 5
18 1 tafet la Craiova 15 1 30
19 4 Ali Mole, tAtar pai, la Craiova 15 5
20 1 tafet la Craiova 15 1 30
21 4 Husein baraictar, tstar al pai, la Cra-
iova 15 5
22 4 Mustafa aga, la Craiova 15 5

io6

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI FAME NOI

Maiu cai ceasuri talcri bani

23 4 -Mar al pasi la Craiova 15 5

24 4 Cara Me bmet, la Craiova 15 5
25 4 om al capuchehaeli la Craiova 15 5
26 6 Mehmet aga, orn al pasi, cu gephana
Onii. la Craiova 15 7 60
28 4 orn al cairnacamului la Craiova 15 5
4 Abdi aga, orn al pasi, la Craiova 15 5
29 4 orn al capuchehaeli la Craiova . 15 5
30 18 Ibraim, gavazu pasi, la Craiova . 15 20
228 1081
XXXII
1821, Mai 4.
Cpitanul illateiu Said i ceausul lui slut trimisi la oen
de Tudor Vladimirescu.
Tot [ocna] Slnicu.
Cpitan Mateiu Su lit ; ceausul lui :

Dup pitacu dumnealui slugerului Theodor, coprinztor

c acestiia fugind cu 40 panduri, au svrsit i jafuri. Dup
care prinzndu-i, pandurilor le-au fcut deosebit pedeaps
cu Cale doa6 sute nuele la spete. Iar acestor doi, ca niste
cpetenii, s li se fac deosebit pedeaps si cum CA s' s
trimit la ocn, in soroc ds luni sase.
Dupe care, fcndu-s porunca boerilor otcrmuitori care
cAmrasii ocnii, ca s-i primeasc6 pe mai sus numitii, s'au
trirnis porunca tot la slugeru Theodor, ca porneascd
cu panduri. Leat 821, Maiu 4. 2
1 Arhivele Statului, Judectitoreti vechi Nr, 1352, f. 50-52, 114-116.
2 Arhivele Statului, JudectoreVi vechi, Nr. 53, f. 64 v. Pentru activitatea
departamentului de criminalion (penal) din Bucure5ti in timpul rasvr5tirii,
cf. Yitrtosu (Emil), Tudor Vladimirescu, p. 93-94, 5i notele respective, precum
ace1a5, Activitatea departamentului criminalion din Bucure#i in timpul
rlisvratirii dela 1821 In Arhivele Olteniei, IX (1930), Nr. 51-52, p. 453-458 ;
ibidem, X (1931), Nr. 53, p. 84-88.

107

www.digibuc.ro
 EMIL VIBTOSII

XXXIII
1821, Mai 31.

Caimaeamul C. Negri efitre Mitropolitul Dionisie, sfiltuindu-1

s se intoarefi in patrie, din Brapv.
cre6aarrIv !lot COTIg TCMOGE36TyCC4, &Ex* Tcpooxuv6v, danc4op.ac
7t2vEuXa66.4 TY Especv arij; Secv.

ircttnSE; ixSoOiv-cog pacTEXcxoG npoaxuvvroti pta[to0,

ivb incxyp4tac xaE at5OK E TE) xcdp,axatiXtxt t BXcexeccg,i5
cipxow xc'cTp.avoc ScoptCatat xettaximg trN MoXSa6fcg, &plow;
671etxtov npoaxuvvcip 6pcam) inavilACiov atiepov elg Bouxoupdo-rE.
"00ev napv
ext.vr.o fiEx6v Imapov, ixcov ipzepExXsco-ra
tec ram Too SS StaXypOino; paacXExoG ptap.op, xal Ton ixXiturpou
aMevuxoG i7Cttaxtmo6. Mai TaGza 67]Xonoccbv .71311 viD 7Cconsp6cycf
rj, ixtp..6vcog rcapaxcatii, aveu )(al )11,ipag iiva6o, vac inctaxrg
Tip e Bouxoupicrn incazpocplv trig xatec TO(300TONO TCEptacrenspov,
xaff acrov irc' cdata; ,iacpaXetag
'0 01X6tato; EcVatpag BaAeal icpiv8ng p.ag xaE aspaaxipn;
tirg BXaxfa;, ox' ITCTOV VOI int-cae vac ypg.xo t agaatt !lot ab-
rcavEsp6tvcc, th v cipicson, 67C00 TCapauptax6p..evot ol4t-
&AO

vravtec sEg Bouxoupiatc, v auateante Stat&ITCNTEg Tip SEaXeXup.ivnv

pdliv izawfaa. '0 etiy.sviatato; at3OivvN, Tec aercci ESEaccipw;
ttoi iniXXetat v& sESO7COOrpto t vEepd-cvrE T7ig bvpato; Tcpoa-
&optaplvtog iTCCTiTTETCCL Ge6acrcli pot anIc 7campet7 iv T(T) s-
pvq 6pmp4), 8E4 TOO iv Epyot; ixrcpcoatv T6v iv aimp
StaXap,6avoi/ivcov. lieniivcov Xocnbv ipzaov tv thr napouarav,
}Lim c.g as6ccattir; [tot cce.nix 7Cavcep6nTcog, uEc iv XpEcrv? xal SoaXo
K. Myp%. cp.oxa Matou Xa

Traducere :

Sfinfiei tale prea respectate, fiete inchinindu-m, cu

evlavie stirut dreapta-fi sfintei.

De oarece, prin porunc imp6r6teasc publican, eu stilt

din nou innrit la cimcmia Trii Romineti, iar dum-

www.digibuc.ro
 1821 - DATE El FAPTE NOE

nealui hatmanul este rinduit caimacam al Moldovei, Indath

supuindu-Mt slvitei porunci, m'am intors asfzi la Bucu-
resti. Pentru aceasta trimit fiiasca mea scrisoare de fat,
avind inAuntru copia amintitei porunci impArtesti, ordo-
nata de prea strlucitul domn. 2
Acestea cunoscute acum prea sfintiei tale, te
rog stkuitor ca, far intirziere de o zi mcar, s grnesti
intoarcerea ta la Bucuresti, cu atit mai mult cu cit venirea
acum este favorabil si in siguranVi.
Prea inltatul Silistra Valesi, efendi i seraschierul Vala-
hiei, nu mai putin mi-a poruncit s. scriu prea sfintiei tale,
ca s vii imediat, s fim toti de pretutindenea la Bucuresti,
s conlucrati, punind regul in desordinea patriei noastre.
Prea milostivul nostru domn, in mod special, imi porun-
ceste s* vestesc prea sfintiei tale c in chip hotrit (nominal)
se orindueste prea sfintia ta, prin sus numita porunc impri-
r5teasc, s" inplinesti in fapt cele cuprinse in ea.
Asteptind deci venirea imediat a sfintiei tale, rrnn
al prea sfintiei tale fiu in Hristos
C. Negri 3 1821, Mai 31.
XXXIV.
1821

Jalba niitropolitului i a boerilor inai in Bucurqti,

dare Metternich, pentru ajutorarea Trull RomineVi.

InViinfarea mitropolitului cu boerii cei rtimaqi in Bucu-

reqti ultra printipul Meternih, ministrul pricinilor de a/ aril
al puternicii austriace4ii monarhii.

1 5tefnache Vogoridi.
2 Prea strlucitul domn" este Sultanul. La 21 Mai ti scria 5i Scarlat
Calimah Vv. Ordinele de numirea postelnicului C. Negri In cimbcAmia
Tarii Rominelti date la Aricescu, Acte justificative, p. 155-159.
3 Academia Romin5, ms. 1155, f. 228. Ibidem, f. 229, scrisoarea cu ace1a5
text 5i (lath, adresat de Negri boerilor aflati In Brapv. (Traducere In Ari-
ceseu, Acte justificative, p. 161-162). Amindou In copiile lui Vilara.

109

www.digibuc.ro
 EXIL VIRTOSU

Cunoscnd iubirea de oameni a chesaro-crestii inprtii

si avnd scrtparea noastr la vremi de primejdii in cel cu
linite si bine oblduit pmnt al inprtii sale, unde
acum mi mai multi din noi au nzuit, cu herbinteal ne ru-
gm Inltimii tale, s pliroforisesti p milostivul inprat
pentru cele de asupra noastr din toate prirtile ptimiri cu
infricosrtri primejclioase, care mkar c este cu neputint a
le scrie si a le povesti p toate, dar, indrknind, fkurAm o
slab ar tare.
Prea inltate printipe ! Noi in pace si in liniste aflndu-ne,
nil de veste, pentru nepilduitele strmtorri ale sracilor
lkuitori in Valahiia cea mic, unde i tiraniile neomenitilor
otcrmuitori au prisosit cu riluttile peste msur, sracii
lkuitori lu.nd p un Theodor Nladimirescul, cpetenie lor,
s'au arklicat inpotriva tiranilor Pfuitori, eel-5nd dela prea
Inalta Poart scripare dela ei si a dobndi clcatele noastre
dreptti ; care cereri ale lor, drepte cunoscAndu-le i noi mai
jos iscAlitii, ne-am unit cu dnsii i dinpreun cu tot norodul
cel pornit de afar si adunat aicea in Bucuresti, am scris
pe la toate prirtile unde s cuvine, artnd jalnica stare a
patrii noastre i cernd ajutor spre incetare relelor celor
tkute i cstigarea drepttilor celor cAlcate.
Tot inteacea vreme ne-am pomenit, dintealt parte, c
ntr in ticAloasa noastr tar printipul Ipsilant, cApetenie
unei adunri necunoscut noao si de tot strein.
Acest prtrlej gsind tlharii i fctorii de rele, adec ar-
nutii ce din nenorocire s'au aflat rsipiti inteacest pmnt,
pn inteatt patriia noastr si de obste p toti lcuitorii
au jfuit i i-au prpdit, inat pentru acestea i cea mai
nemilostiv i vrtoas inim cu neputint este a nu vrsa
acrmi ; si bunele nume ale priete[sugu]lui si ale unirii le-au
prefcut i cele mai infricosate i turburtoare fapte la sim-
Vrea omeneascA, la care cu neputint i cele mai nenoro-
coase veacuri s poat da vreo pild.
Cea de obste pornire a lor asupra tuturor strilor
sotietti au silit in scurt p tori boerii i cea mai mult
parte din lcuitori a s deprta intealt pmnt streinu,

I DO

www.digibuc.ro
 1821 DATE $1 TAPTE OX

ericiti ar fi lost cnd acea mhnit a lor paz i-ar fi scpat

din ruttile acelor tlhri. Dar ei, coprinznd toate dru-
murile, au despuiat, au diznit, intregi farnilii ale fugarilor
au necinstit, druindu-le lor viiat numai pentru mai mult
simtire a stkii lor cei jalnici.
Aceste slbatice i ingrozitoare ale iadului hiiar nici
cinstea au pilzit unui neam, a ckiia slbiciune, strigkile,
rugciunile trebbia s le pricinuiasc6 zdrobire de inim,
de ar fi lost acesle necuvioase suflete primitoare de milos-
tivire ! Multe fecioare s'au rpus viiata din multa i slba-
tica lor inviersunare si intr'atta de multa grozime au ajunsu,
care cu neputint este a o povesti cinevas far dti infiorare !
Mume ticloase, desvrsit le-au batjocorit acesti mai
cleat fr omenie i fr milostivire. Drept
juckie aruucnd p prunci in sus, i sprijinea in ascutitul
inteaceste jalnice i infricosate vederi pkintii
lor, neputndu-si infrna necazul i obida cea dreapt, au
cercat i ei Insui turburarea acestor tigri. Intr'acest chip
au fost rnniia gonacilor i ingrozita fugA celor ce s gonea,
Inca pkinti p fii, soli p sotii si In scurtu toti, cele mai
iubite, mai scumpe i nepretuite uitndu-si, sau de bun
voie npustindu-le, s rpunea alergnd prin ogrzi i cm-
puri, inbrncindu-s i unul p altul clcndu-s, prin strrn-
tori i treceri de .g,tirle i helestee, 'Men din multimea i greu-
tatea trectorilor p poduri umbltoare, dinpreun cu vrs-
nici i nevksnici ce s afla dea supra, in ap au czut, i ne-
putincioase flimei i prunci s'au innecat, sate intregi s'au
inprstiiat, iar lcuitorii Omni prin crnguri i grin vi,
goli i cu trente ticlosaste innsurati, ca niste dobitoace ce
eft' rtcesc, flmnzi i insetosati, in toate pktile, unii despu-
iati, altii trentrosi i alii in ciudetime de inbrcminte
petrec. Nici insus srciia n'au fost dstoinicA a umbri p
ticloii trani de hrpirea acestor tlhari, ci hrana, vite,
toale, Inbrcminte, de toate ticloii s'au lipsit. In ct
nevoie au ajunsu, ca niste vite slbatice prin pduri SA-
141lliasCA, i dintr'aceasta ni s intinde noao o jalnic zkire
a unii desvrsit intru toate lipsire, negresit pricinuindu-s

III

www.digibuc.ro
 EMIL VIIITOSII

Intru neputinta Inti u care s afl acum plugarii de a-s se-

mna arkurile, cele multe tllfrii care au tiat toat in-
prtsirea, tot felul de negot au Incetat, a cruia lipsire r-
dic toat ndejdea de verice ajutor. Orasul nostru cu totul
s'au pustiit, nici una din cele din luntru si din afar case
nebntuite i zdravene n'au scpat, sfintele lcasuri s'au
pr'dat, bisericestile vase ale sfintelor taine s'au batjocorit,
sfinte icoane s'au sfrmat i s'au cillcat i, ce-i mai infri-
cosat si de mirare, c de oameni ce mrturisesc a noastr
credint
Noi cei ce am mai rmas in jalnicul nostru ores, ne-am
jfuit din insus casele noastre i prin mnstiri abiia ne-am
aplat scpare. P insine, ca p niste vinovati, In inchisori
cu groase ziduri inchizndu-ne, cele mai din urm infrico-
ski astepfrn.1 Toti tlharii arnuti, coprinind i stpnind in
scurt mai toate judetele trii i cele de prin prejurul orasului
sate, nu numai toate mnstirile i bisericile trii le-au jfuit
p toti i-au despuiat, i-au inprstiiat, i-au zdrumicat, ci
intr'acest fel de stenahorie ne-au adus, 'Mat nu avem de
unde s iconomisim nici cele trebuincioase ale hranii bie-
tHor ticlosi pmnteni. Bani, hran i toate cele trebuin-
cioase dela noi le cer cu mari i primejdioase infricosri
cu totul ne topeste o intristat simtire, nu care cumva p-
mntenii, ce s'au ardicat pentru drepttile lor, vor fi siliti
s s bat cu ei pentru hran, i pentru patrioti neavnd
de unde s cptuim de bani, de hran i notretul vitelor
neinzblatilor arnuti ajungnd la cea mai desvrsit ne-
putint a ingrijirii acestora, din lipsirea a tot felul de ot-
cArmuire si rsipirea norodului. De aceia i ne aflm in pri-
mejdioas peire lng neoinfrAnat multime, la care nechib-
znirea anarhii zticneste toat apropierea cgtr glasul drep-
tului cuvnt.
PA lng aceasta indesit ceat, de care sntem incun-
jurati, s aliitura i frica rvlirii Turcilor, cki prin multe

1 Boeril cu mitropolitul Dionisie Lupu erau Inchisi la Belvedere, casa lui

Dinicu Golescu, llng Cotrocen1

112

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAITS NOI

sate dupd marginea Dundrii, intrnd cu o sAlbdtdcie, au jun-

ghiiat, au robit, au arsu fdr milostivire p ori care au in-
tdmpinat si le-au esit Innainte, cu cdt mai vrtos socotindu-sd
cd au a cddea asupra rdzvrAtitorilor ; care Turci, prin toate
trecdtorile ivindu-s, pd ticdlosul nostru pmnt sd intd-
resc i cdt de curnd cu cele mai rele spaimi ne infricosazd,
in vreme ce sAntem nevinovati, precum, cercetAndu-sd,
va dovedi.
Sd creazd bundtatea mndltimii tale cd toate acestea este
o slabd dar adevdrat perigrafi a patirnilor noastre, pentru
care patimi mai pe largd pliroforie va putea lua dela che-
saro-crdiasca aghentie si dela multi oameni inpdrtesti su-
diti ce ldcuiesc aici, pre carii nici cea nebiruit umbrire a md-
rirei sale n'au putut sd-i pdzeascd nesupdrati de turbarea
acestor neomeniti arnduti, ci pd unii cu bani, pd altii cu haine
pd altii cu vite i in felurimi de chipuri i-au Pfuit i i-au
pdgubit. i numai Dumnezeu i bunul inprat poate a ne
izbdvi dinteaceast jalnicd i proastd stare a noastrd
Fireasca bundtate a puternicului inpdrat, frdleasca unire
ce are cu inpratul Alexandru al Rosii i prieteneasca dra-
goste ce are cdtrd Innalta Othomaniceascil Poartd, ne in-
demneazd, dndu-ne mari nddejdi, cd prin milostivirea indl-
timii tale 0* cdern la picioarele puternicii sale, spre a sd mi-
lostivi sd asculte cu omilint fnguitoarele glasuri unui norod
vecin ce ptimeste foarte tare si sd bine priimeasc mdriria
sa, dinpreund cu Inpdratul Alexandru al Rosii, a mijloci cdtrd
Innalta Poartd, ca sd inceteze ptimirile i stingerile noastre,
care ni s'au pricinuit din multele ndpstuiri i nedreptdti
a celor dupd vremi trimisi dela Pow-Ca otcdrmuitori, i s
ni sd dea strmosstile noastre privileghiuri i cele din ve-
chime obiceiuri care le-au avut pArnntul. i ne fgdduim,
in numele mririi sale si al monarhului Alexandru, inp-
ratul Rosii, cd vom pzi i noi nestriimutat toate ate strd-
mosii nostri s'au fgAduit la prea Inalta Poart, cdnd au
cerut-o ocrotitoare trii, a cdriia Porti ocrotire o cerem
Ice p typ GET = descriere.

113

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

o poltim cu toatg dragostea si supunerea, atrit nurnai, her-

binte i cu multd plecriciune ne ruggrn ca sg inconteneze
cele cgte pgng acum cgte putin incgpute nedreptgti i rele
obiceiuri urmate de critrg cei orgnduiti otcgrmuitori. Pentru
care in multe rrinduri jriluindu-ne prea puternicii Porti, s'au
cunoscut c fireasca rgutate a celor otcrirmuitori rgu ti'd-
cuindu-ne Portii si preigcrindu-ne intealte chipuri, dupg
cum ei au wut, pentru ale lor interesuri, si nu numai c nu
s'au tricut trii vreo mringgiere sau indreptare, ci si multi
din fratii nostri s'au surghiunit, au petrecut rele, i unii cu
viclene si tainice mijloace s'au si omorgt. Din care pricing
aflg astrizi tara noastrg 'Mtn' cea desgvgrsit drirgpnare
pustiire, si spre indreptarea acestor rele urmrtri alt mijloc
nu poate fi, decgt lipsirea acestora. i ackinca intelepciune
inpgrilliilor sale va ehibzui chipul dreptei oblgduiri, care
poate 1initi i a indrepta dgrriptinarea acestii -PHA
Ci dar, cu lacrgrni ne ruggm inpgrillii sale, ca atgt pentru
iubirea de oameni ct i pentru a dreptului cuvgnt de veci-
ngtate, sg-i lie milli de un intreg ticrilos norod si binevoind,
inpreung cu monarhul Alexandru, impgrati.l Rosii, pro-
tectorul acestii tgri, sri mijlcceascg critrg Ina lta Poartg, ca
sg ne aducg la cea dintgi stare bung, cu o dreaptg otcgrmuire,
intemeeierea privileghiurilor, incgt si noi ticloii, supt um-
brirea a doi ilibitori de oarneni si de dreptate mari inpgrati,
ralicndu-ne capetele din inpilarea jugului nedreptgtilor,
ce de multg vreme sg atlg asupra noastrg, sg putem, din-
preung cu atgta multime de mrintuite noroade, sg slgvim
aceste doao sfinte nume, Frantiscul si Alexandra 11
1 Academia Rom InA, ms. 322 1. 145-146; copie, de Naum Rimniceanu.
Cu plingerea aceasta pare ell urmau s plece la Laybach pentru a o preda
principelui MetternichPetrache Poenaru, stolnieul Geani Orosan i epis-
copul Ilarion al Argesului (Aricescu, Istoria revolufiunii, p. 225). In orice
caz misiunea nu i-a mai Indeplinit rolul, odatA cu precipitarea evenimentelor
plecarea neasteptatA a lui Tudor Vladimirescu din Bucure5ti. O datlim
Mai, interventia fiind hotArItA, pare-se, pentru aceastA lun.
Memoriul s'a mai publicat, cu crori de lecturA i interpretare, In Erbi-
ceanu (C), Note asupra Istoriei Biserice0i a Rominilor pentru Seculul al
XIX-lea In Biserica Ortodoxd Romfnli, XXVIII, (1904-1903), p. 647-652.

114

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAME NOI

XXXV.

Un istorie pe seurt al Eteriei.

Affaires de la Grce.
1821 Iu lie 3.

Nous recevons la lettre suivante d'un de nos correspon-

dants d'Angleterre ; nous la donnons avec autant plus de
plaisir que la socit dont il est question semble tout fait
inconnue ceux qui l'ont assimil h. des socits secrtes, et
en ont trait les membres comme des perturbateurs de la
paix publique, et des amis de toutes les rvolutions.

Socit des htristes ou amis.

Sur quelle terre marchons nous ? Dans quel ordre d'ides

existons nous? Serions nous devenus Mahometans ? Je me
suis dj fait plusieurs fois ces questions, en entendant in-
criminer par une foule de prtendus politiques et de pre-
tendus chrtiens une institution sage, raisonnable et reli-
gieuse, dont il ne paraissent pas mme connoitre les premires
bases, je veux parler de l'htrisme, ou socit des amis.
Sommes nous revenus au sicle de Domitien, o les agapes
(banquet des amis) furent qualifis de saturnales par les
perscuteurs du christianisme? Qu'on &dame contre l'en-
seignement mutuel, je rpondrai ses dtracteurs ce que
je disais aux Turcs : II faut que vous jugiez vos doctrines
bien mauvaises, puisque vous ne les croyez pas capables de
soutenir le grand jour, tandis que le christianisme invoque
l'clat du soleil pour briller dans toute sa gloire 1"
On sait d'ailleurs quoi s'en tenir sur le compte des ob-
scurantins, mais lancer l'anathme religieux et civile contre
l'htrisme, c'est calomnier les intentions des augustes pro-
tecteurs de la Socit Biblique, dont je m'honnore d'tre
membre, c'est faire le procs h. la plus charitable des institu-
tions du 19 sicle.

115

www.digibuc.ro
 =IL vIRTosII

rtais A Vienne en 1814, attach A une des legations qui

sigeaient au Congrs, lorsque j'eus connaissance de la Socit
des htristes, dont le but tait de rpandre dans la Grce
les lumires, et avec elles les principes du christianisme.
Il s'agissait de procurer, a un clerg ignorant, le moyen d'in-
struire, de propager les Saintes critures, et de donner
aux fidles Grecs, dont les dix-neuf-vingtimes ne savent
pas l'oraison dominicale, une instruction capable de les Meyer
A la dignit de l'honneur vangelique. Tel fut le grand objet
qu'on se proposa, sans y accoler aucune ide politique.
D'aprs cette base morale et religieuse, le ministre d'un des
premiers auteurs de la Sainte Alliance (Mr. Capo-d'Istria)
dressa les statuts de l'ordre des htristes, qui ne diffrent
presque en rien, pour les petites coles, de ceux de notre
doctrine chrtienne, et pour les collges, des mthodes adop-
tes par les frres de la foi. Jusque IA, je pense, il n'y avait
pas de quoi s'effaroucher, aussi tous les monarques, A qui
l'on fit part, approuvrent-ils l'acte d'institution des ht-
ristes. On ouvrit une souscription, des fonds furent faits
pour l'tablissement des petites coles, et pour l'entretien de
plusieurs collges, dj xistants et tolrs par le gouverne-
ment turc. En mme tems, les protecteurs souscripteurs,
matres, lves, associs, bienfaiteurs, affilis, aggrgs, furent
dsigns sous la dnomination d'htristes ; enfin la caisse
des dpenses fut tablie A. Munich, sous la protection du gou-
vernement, comme celle de plusieurs collges grecs l'tait
A Vienne, et l'est encore A Moscou. Une bienveillance gn-
rale semblait animer la chrtient pour les Grecs, les per-
sonnages les plus distingus avaient concouru a cet acte de
pit, et on se demande : qui a pu si subitement convertir
en un plomb vil l'or pour l'aumne?" Des souverains, des
princes, des savants, des voyageurs, des sages missionaires,
des hommes pieux, des femmes remplies de la charit, des
diaconesses de la primitive glise, font partie de l'htrisme,
et tout-A-coup on crie l'anathme contre l'oeuvre de la sagesse.
Je ne prtends point m'riger en juge de la validit des
vnemens qui ont clats dans l'Orient, mais je soutiendrai

1 16

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAME NOI

que l'htrisme tient essentiellement A la cause de la religion

et de l'humanit. Je sais que les statuts n'ont point reu
la sanction du Mufti, qui ne voit, tout bon Turc, dans l'es-
pce chrtienne que des chiens, d'infidls (Kiopekler Gia-
ourlar) taillables A merci et misricorde, mais les vnrables
status avaient ts approuvs et bnits par le patriarche-
martyr Grgoire, ainsi que par le saint synode ortodoxe.
Tels sont les faits, A ms connaissance, et je pense qu'il
n'est pas un homme sage et gnreux qui ne voulut avoir
concouru b. une entreprise dirige dans une espce de sagesse,
et dont le but tendait uniquement A. amliorer le sort d'un
peuple indignement charg de chaines.
Th. htriste et membre d'une Socit Biblique.
P. S. Je pourrais, si cela tait ncessaire, faire connatre
les noms d'une multitude des bienfaiteurs et de souscrip-
teurs mme royaux de l'htrisme, mais je ne m'expliquerai
pas plus amplement sur ce sujet, par des raisons qui vous
sont connues A vous et A vos lecteurs. Le nombre des ht-
riste est de plus de 80.000, sans y comprendre la pluspart
des pairs anglais, et quelques membres de la famine royale
d'Angleterre. On y compte enfin jusqu' des enfans de neuf
ans, des deux sexes. Voil quels sont les rvolutionnaires de
la Grce l 1
XXXI'''.
1821.

Memoriul boerilor din Braov eAtre Rusia, pentru

reorganizarea Trii Romlneti.
La prea puternica, pravoslavnica i. prea slsvita inpArAtie
a toatei Rosii, prea milostiva ap'lltoare a tot neamului
cretinesc, jar mai vrtos a neamului nostru, Elcuitorilor

1 Academia Bomb* ms. 1081, f. 22, 27. Copie contemporand dupii co-
respondenta londonedi din 3 Julie 1821, publicat In le Constitutionnl".
(Pads, 1821, Nr. 190), cotidian cetit la Brasov de boerii refugiall acolo;
plin insl numal de stiri fanteziste favorabile Grecior.

ir7

www.digibuc.ro
 EMIL VIETosu

Dachii, acum, dupti ce ne-au covrifit cretetul nevoile, scgr-

bele i cea desvtirit olzteascA pustiire, ngzuim cu mare
credintg, noi ticgloii i dgzng[dj]duitii, ingltrind jalnicile
noastre strigri, cu suspinuri din adgnculinimii ;i intr'aceast
vremectind, din dumnezeiasca pronie, ni s'au deschis uile
ascultgrii a.,terngnd la pgmtint genuchele noastre inaintea
strglucitului Inprtesc scaun al marelui i prea puternicului
monarhu, cu izvor de Igatimi cerem milostivire, mgntuire
dreptate, argtgnd cu mare jale tot adevtirul dintru inceput,
de unde au izvort scgderea fiintei noastre, necurmatele
nepovestitele jafuri i acum cea desgvgrOt prgpgdenie, cu
hotArgre ca s sti stingti de tot neamul nostru i s rgmgie
streinul i vrgjmaul neam motenitor averilor i patrii
noastre, schimbgndu-i i numirea, ca sg nu sti mai pomeneasc
nici urma motenirii i fiintei noastre !
Neamul grecesc ctit au lost de turburgtor, rtizvrgtitor i
vttimgtor, ant celor ce din nenorocire au avut vreo poli-
ticeascg. Inclinare sau adunare cu dnii, cgt i chiar loru,
istoriile pe largu, cu desluire indtistulatti, ne aratti. Intriga
greceascg au cutezat mai intgi a rgdica inteatgtea rgnduri
rraboiu asupra bisericii lui Hristos, ce au rtiscumpgrat-o CU
scump sAngele sgu, i asupra propoveduirii sfintilor apostoli,
cu atritea eresuri ce dupti vremi au ntiscocit, intiltind du-
hovniceasca turmg, care apostolii cu multe primejdii i trude
de osteneli au adunat-o din bezna intunerecului necuno,tintii !
lntriga greceascg au dat pricing de s'au dejghinat In cea dupg
urmg i toat agonisita apostoleascrt, adecg intregimea pra-
voslavnicii bisericii noastre, ctici de unde era numai una
un trup, s'au despgrtit de au rtimas Ong in veacul de acum
doao, numindu-sti una a ilgsgritului i alta a Apusului.
Tot acest neam indgrtnic i trufa, depArtAnd cu totul
din inimile lor trim lui Dumnezeu i iubirea de frati, pentru
spurcata filaftie 1, mgndrie i nelegiuita lgcomie, au rgzvrtit
armoniia celor politiceti i, ca s nu intgmpine cei In putere
vreo zgticnire la relele lor cugetgri, inpreungnd obltiduirea

1 cpaatnict = dragoste de sine, egoism.

118

www.digibuc.ro
 1821 DATE Iis1 TAPTE NOI

bisericeasdi cu oblduirea politiceasc, fliclindu-s adec

patriiarsi Tarigradulli, fill inpiatilor, au adus dreptatea
starea supusilor In vointa celor puternici ; apoi i cei puternici
unul p altul au r'sturnat si au zdrobit, Inct nu li s'au cu-
noscut nici urma. i la atta slbiciune au adus toat sistima
politiceasc, Inct au si surpat cu total inprtiia lor si, din
der urtare dumnezeiase, au czut, grumazul lor cel mndru
invrtosat in robiia jugului de her, s'au pierdut i lumi-
narea invtturilor i lipsindu s de tot prlejul ce le-ar fi putut
sluji la relele lor nrviri, l^-au rmas robiia ca o povat
de Infrnare si de stmprare. Cel ce va ceti istoriia, vznd
cele dap vremi intmplate la imprtiia lor, negresit c s
va cutremura, pentruc i cerul i pmntul au artat la
acele vremi multe i groaznice semne, scrbindu-s de sal-
baticile i necuvioasele lor fapte si insemnndu-le mai
nainte cAderea i zdrobirea ce era s le vie, cu toate c r50-
tatea, inpietrindu-le inima, nu i-au lsat s destepte i s.
inteleag5 1
In cursul de cteva veacuri, dobndind lumini de inv6-
ttur din Evropa, au artat de multe ori in fapt c firescul
kr n'Arav ilic nu s'au stinsu de tot, ci Il hrnesc aflat ate
purin in inimile kr, aast"nd vreme indemnat ca sA dea
vpaia rottii lor de I.*. Adevgrul acestui cuvAnt poate
s-I adevereze i alte tri streine, p unde au ajunsu acest
neam, cs i acolo n'au petrecut cu astmprare i fr intrig.
Iar mai vrtos In Tarigrad, la scaunul Inprtii othomani-
cesti, nu este nirneni sd nu aibA aceasta deplin stiint, c
necurmatele lor intrigi au Meat nenumrate amestecturi
turburAri pn si la inprtiile streine. Cu toate c ascu-
titul sbii 1)6 multi dintensii au mncat, dar de nravul
lor nu i-au putut dezbra
Patriia noastr, Valahlia, s'au supus la inprgtiia othoma-
niceased In leat cu legturi inscris s rspunz5 pti tot
anal suma de bani ce s'au legat drept semnu de supunere
tocmit i s nu aib Poarta Othomaniceasc6 nici un fel de
amestec In pmntul nostru, atus de putin, ci s s stp-
neasc tara de domni pmnteni, cu toate obiceiurile ce au

19

www.digibuc.ro
 EMIL vtaTosu

avut p deplin. Dar aceast tiran5 inprtie si vrjmas

neamului crestinesc, nebgnd in seam cinstea legturilor
sale, de multe ori s'au pornit ca s ne aduc in jugul robii ;
ins tara fiind in bun stare si avnd oarescare putere de
oaste psmnteasc, s'au tot aprat din vreme in vreme,
cu toate ea' slbatica tiranie au crticat hotarul trii, ce era
jumtate apa nunrii, si au fcut si trei cetti p pmntul
nustru, Brila, Giurgiul si Turnul, intearmndu-le cu oaste
turceasc si artilerii, asznd Intensele lcuitori de familii
turcesti si intrind acolo vecinic oblduire turceasc, ant
politiceasc ct si a legii lor, cu geamii.
Neamul grecesc, cu care neamul nostru nu avea nici un
fel de inclinare sau adunare, izbutind dite putin la duhu-
rile turcesti, au ajunsu in trebi mari politicesti ale scaunului
sultanului turcesc, fcndu-s dragomani ai Portii. Toan
lumea stie in ct slav si putere este un dragoman al Portii 1
*i unindu-s6 Grecii cu duhurile tiranilor, ca s-s poan s-
vrsi ale lor interesuri, in cele dup urm le-au si svrsit
intocmai dup al lor cuget si dorint, cAci cu zavistiile lor
and Portii s inteleag &A neamul nostru nu este credincios,
au induplecat-o de au stricat legtura veche, s nu &A mai
fac adec domni pmnteni, ci s s fac domni streini
din neamul grecesc. La leat fcndu-s cel dinni domnu
grec in tara noastr, trei lucruri indat au pus in lucrare,
ca s strice de tot eleftheriia 1 neamului rornnesc si s-1 su-
puie supt jugul robii, adecrt: militiia pmntului, ce era cu
armele in mn pentru paza si strejuirea trii, de tot au
stricat-o ; capichehaiele Greci in Tarigrad au ornduit, in
locul celor pmnteni, si slobodul negot al trii de tot 1-au
Mat a nu trece peste granite, fr numai prin vointa dom-
nilor, pentru al lor folos. Tot in zilele domnilor greci cei dinti,
Turcii din serhaturile BrAilii, Giurgiului si Turnului, intin-
zndu-s in pmntul trii, au coprinsu multe mosii bo-
ieresti si mnstiresti, cu sate intregi de lcuitori pmn-
teni, dejghinndu-i din trupul trii si fcndu-i raia su-
1 'EXcuOzp:oc. libertatea.

120

www.digibuc.ro
 1821 - DATE $1 FAPTE NOI

pusi la acele serhaturi, i cu aceasta s'au izvodit alte doao

lucruri rele i vtmstoare obstii Trii Ronfnesti : una, c5.
Turcii, oricnd voiesc, s'a" preumblil pum filend multe
edutAti i 1uri in sir de orice ; i alla, c hotii ce s" izvodesc
in tail, la aceste raiele turcesti gsasesc scrtparea, intov-
rAsindu-s ins de multe ori i cu Turci, in fapte de hotii.
cu acest chip ce s'au zis mai sus, nevinovatul norod al
trii acestiia, pierzAndu-s de tot eleftheriia, au czut supt
jugul obl6duirii neamului strein grecesc, celui nes'tios
indArtnic. i ajunWind robi la robii Portii, nu numai c'd am
ptimit groaznice i necontenite jafuri i stingeri caselor
averilor noastre, ci inc ne-au ingrAdit i toate canalurile
prin care am fi putut alerga cu j1uiri spre aflarea ajutorului
mngierii, prin asezarea adec ce au fcut ei de capi-
chehaieli Greci, att la toate serhaturile turcesti cte snit
amndoao mrginile si in Tarigrad lling'd
Devletul turcesc, i prin rudele lor de acolo, cum si prin mi-
nistrii Portii, pe carii i inclAstula cu prisos din jafurile ce
lua din tail i Ii avea uniti la toate vointele lor. i cu insotiri
de Greci ca OrriAntence, prin puternicile mijlociri ale dorn-
nilor i cu intemeiere de tot felul de averi, acareturi i mosii
ce dobndea in silnicie, cugeta cu vreme s surpe din fiinta
lor p toti pmntenii i s'" rAnittie ei desvrsit stkAni p-
mAntului trii, numindu-o Noao Grechie. Care aceast a
lor vrjmas cugetare veacul acesta de acum au arritat-o
in fapt.
Nu s'an multmit numai cu at'At, ci, ca s'-s acopere urmele
s6 arate c ei s'Ant credinciosi ai Portii, de multe ori,
en chipurile lor cele rzvegitoare, au adus p Poarta Otho-
manicease la bAnuieli i turbedri asupra nevinovatului norod
al Orii, osebit ea' dobndiser insus ei deplin putere s." pe-
depsease cu fddicarea vietii i averii 136 oricine din Omn-
teni interesurile lor ar fi cerut de trebuint s-1 invinov5-
teased ; unul ca acela ticAlos pmntean judecat nu avea,
vina nu i s cerceta, ci indat ce domnul fcea artare pentru
clAnsui, oricum ar fi voit, sultanul Ii hotka vina lui i da fer-
man ca s-1 omoare. Poarta Othornaniceasc5, i de intelegea

121

www.digibuc.ro
 EMIL VtRTOSU

ce s urma de Greci in tara noastr, dar, avtmdu-ne

ca 1)6 niste gheauri, socotea c este cu cuviint si de mare
trebuintil cAt de tare s fim inpilati supt jugul tiranii.
ministrii cei de lngil sultanul, indAstuTndu-s apururea de
bani ce lua dela domni greci, tcate ale lor le fkea bune si
drepte, mimai ca s urmeze acest negotu ce fkea cu
spre srkiia si stingerea neamului nostru.
Proniia dumnezeiasc, ins, nu s'au deptirtat cu totul um-
brirea sa de asupra acestii nevinovate tari, ci grAind la pra-
voslavnica si milostiva inim a prea puternicii nprii ro-
sesti, au adus-o la filotimiia slavei sale, de au luat supt a sa
puternic protectie aceste doao pravoslavnice si mutt p-
timae tri, Moldaviia si Valahiia, incA din zilele prea marei,
prea slvitei si prea fericitei, nebiruitei inOrResii Ecate-
rinii a II, ce au fost prea dornic mum a tuturor pravos-
lavnicilor crestini (dela al ckiia prea puternic bratu inc51
acum vrjmasul crestinttii simte ranele in spinare),
intkind odihna, privileghiurile si toate obiceiurile lor cu le-
atura ce au fcut la Cainargic in leat 1774, cu Poarta Otho-
maniceasa Dar aceast legtur au tras-o Grecii numai
spre al lor folos, tot prin acela al lor negotu ce fcea cu mi-
nistrii Portii, mai vrtos indoindu-I din at au fost, iar noi,
ticboii rcuitori ai acestor doao tri, mai cu asupri am fost
prAdati si in multe chipuri jfuiti, inbogtindu-sti cu totii
din nevinovatul snge al norodului si indstulnd si pti cei
din Tarigrad, pentru ale lor interesuri. De multe ori-pravos-
lavnica inpktie roseascti, filotimisindu-s asupra protectii
sale si asupra slavei mririi sale, cu armele in mn si cu
vksare de snge a nebiruitelor sale ostiri s'au nevoit de au
Intrit acele legturi din Cainargic cu alte legturi, in urm
Inc si cu oarecare adaos, numai ca s intemeieze nebn-
tuirea si linistita petrecere cu toat dreptatea a norodului
acestor doao tri. Dar duhul cel neastrnprat si hrpitor
al Grecilor toate aceste osteneli le-au artat zadarnice, pentrucA
ei si mai cu asupr au arRat tiranie asupra noaste, cum-
pend domniile dela Poarta Othomaniceasc, cu mari si
groaznice sume de bani, si p noi de tot ne-au inpilat voin-

122

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAPTE NO1

telor lor si in multe chipuri ne-au prgdat ; Ong si cinurile

si mansupurile toate, ce s da mai nainte dupg cuviintg si
dupg vrednicii, i slujbe credincioase ale tgrii, le vindea toate
pe bani, Ong la cel mai mic !
Anul acesta 1821 au socotit c va fi epohi a lor, adec
vremea cea indemgnatecg spre sgvrsirea celor ce sg vede
di din vechime au cugetat neastgmpgratul lor duh. Fricurg
o epohi de tot urgtg, si lui Dumnezeu si tuturor nearnurilor,
de au rgsunat in toatg Evropa. Dar incg Ong a nu sil in-
temeia bine in ngdejdile Mr spre sgvgrsirea lucrrilor celor
mari ce au izvodit in ggndul Mr, sg atgtg aceast epohi din
Mihai Vodg Sutul, domnul Moldavii, la Fevruarie trecut.
Ingltarg simeal neamuluilor, zugrvind integnsa inchipuirea
lui Finix, ca sg arate cg cu minune ciudatg aleargg spre in-
vierea neamului Mr, si incepurg nu dela Dumnezeu, de unde
i face inceperile Ong si limbile cele pgggne, ci din fapte
nelegiuite, dupg nravul lor, si numai in doao luni, fgrg nici
o milostivire, golirg toatg obstea norodului acestor doao tri
de toat averea, de dobitoace si de toat hrana lor, rgsipind
cu multg jale pg fii patrii in tgri streine, p vreme de iarng,
cu copii mici, cu mare lipsg si cu toat ticillosiia, incgt multi
s'au primejduit si viiata din minile acestor ngprasnici tgl-
hari si din iutimea vremii in care li s'au intgmplat fuga, rig-
pustindu-s casele cu tot ce au avut. Nu s'au sfiit nici de dum-
nezeiestile lgcasuri, a nu le despuia de sfintele odoarg, argin-
turi dup sfintele icoane, scule si cu un cuvgnt toatg averea,
luAnd si sume de bani cu mare sglnicie atgt dela tgrani, cu
nume de birpg cgt au putut rupecgt si dela toatg tagma
preoteascg si igumenii mgngstirilor, ca sg-i cheltuiascg in
sgvgrsirea scoposului lor cel mare, ce era insemnat in simea
lor. Din tot felul de dobitoace si zahirele au rgdicat cu cgr-
durile, de au vgndut peste granitg si s'au fgcuL pricing a infra
si ostirile turcesti in targ, spre izgonirea lor, care ostiri si
acum stau pg loc cu nesuferite supgrgri egtrg ticglosii lg-
cuitori.

1 Emicxfac =-. stindard.

123

www.digibuc.ro
 EMIL vtaTos'q

Aceasta este jalnica stare In care au adus tara noastr,

cu nepovestit slbtkie, vrjmasii si nemilostivii Greci !
Aceasta este rspltirea ce au fAcut patrii noastre, care in
surn de attea ani i-au hrnit si i-au inbogtit cu sngele
ticlosilor lcuitori 1 Poate c5. trile streine nu vor fi luat
deplin stiint de patimile noastre, ce am cercat in zilele
domnilor de acest neam vrAjmas si nestios, sau, si de vor
fi auzit, nu vor fi crezut. Iar acum, intr'aceast Infricosat
credem fr indoial c s va fi indstulat toat lumea
de adevr, cci tara noastr s afl in vederea tuturor de
tot prdat si golit, de nu- va putea veni in stare multi ani !
Dar noi, avndu-ne toat ndejdea la mila marelui Dum-
nezeu, celui ce zdrobeste cursele vrAjmasilor, si la fireasca
dreptate si nemrginita milostivire a marelui monarhu al
Rosii, puternicului protector al ticloasei patrii noastre, cre-
dem, frti indoial, c nu vom fi trecuti cu vederea si npustiti
inteaceast mare ticlosie, ci aceast epohi, a scArbelor celor
cumplite si a azndjduirii, s va preface In epohi de deplin
si statornic blicurie, rdicAndu-s din mijloc toate hiiarAle
sillbatEce, ce in diiastim de attea ani ne-au supt sngele
si a cum ne-au adus peirea cea desvrsit, deprtndu-s
cu totul, de acum inainte In veci, toti Grecii, pra si cei ce
s afl Insotiti cu pmntence, de toat politiceasca slujbA
In tara noastrpn la cea mai mic, ca nu cumva dup
vremi, cu neastmpArarea duhurilor lor si cu firestile lor
intrigi si lcomii, s ne deprteze si s ne lipseasc de pinea
noastr !
De aceia, asternndu-ne la pmnt genuchele noastre, cu
izvor de lacrmi ne rugrri milostivirii prea puternicii inp-
rtii rosesti, aduc aininte de ticloasa noastr patrie
si de acest nevinovat norod, pe carele a cea prea norocit,
prea puternicA, prea fericit si pururea pomenit inpr-
teas, maica crestinilor, sfrmnd capul slbatecului si ve-
ninatului balaur, au binevoit de 1-au pus supt adpostirea
arepilor rosesti si In urrn, dupvremi, s'au mai vrsat atta
snge al nebiruitelor ostiri ale Rosii, numai ca s s aduc
norocirea si temeinica bun petrecere inteaceast ! Sd

124

www.digibuc.ro
 1821 - DATE 81 PAPTE NOI

nu sA indure de noi, toatA plinirea pAmilntenilor, ce alergAm

cu mare nAdejde la aceastA tare sprijinire, ci, cAutAnd cu
ochiul cel milostiv hi suspinurile i jalnicile glasuri, ce din
adncul inimii nat toatA obtea, s binevoiasc a ne as-
culta *i a ne intAri cu statornicie vecinicA aceste drepte cereri
ale noastre, ce cu totii de obste am socotit, am chibzuit
am gAsit c snt folositoare la o dreaptA i linA oblAduire,
prin care sA poate aduce norocirea i buna petrecere in tot
pmAntul nostru, cu multmirea i priimirea a toatA obtea :
I. SA sA intemeieze de acum inainte iarA hotarul cel vechiu
al %Aril noastre despre Tara TurceascA, adec jumAtate apa
Dunkii s fie nestrAmutat i vecinic hotar despArtitor intre
Tara Romneasc i intre Tara TurceascA, slobozindu-sA
toate moiile boiereti i mAnAstireti, inpreunri cu toti cre
tinii ce sA aflA lkuind p acel pAmAnt, fAr osebire. Iar Turcii
pAzitorii cetAtilor i fameliile turceti, cu ale lor drepte lu-
cruri, s treac peste DunAre In Tara TurceascA, rAmAind
acele cetti BrAila, Giurgiul i Turnul intregi i nevtAmate
in stApAnirea tkii noastre, fiindcA nu cu cheltuial din haz-
neaoa Inpkatii othomaniceti s'au zidit, ci cu sudorile
ostenelile Trii RomAneti, cu mare siluire, i s'au zidit i
de multe ori s'au prefkut i din vreme in vreme s'au dues
i cu tot felul de zahirele s'au umplut din tarA !
II. Cerem pA deplin, in puterea legAturilor tractaturilor
ce s'au Mcut la Cainargic in leat 1774, ca s avem toate acele
folosinte de care ne inpArtam in vremea inpAratului otho-
manicese Sultan Mehmet al patrulea, la leat 1641, cAnd
in Valahiia domnea Mateiu VodA Basaraba, adecA pAn a
nu intra patriia noastr supt jugul oblAduirii Grecilor,
s nu fie indatorat tara la mai mult rAspundere, nici mAcar
la cel mai mic i putin lucru, cu nici un fel de pricinA, fkA
numai la aceia ce s coprinde in leaturile cele vechi ale tkii.
III. Negotul s." ne fie slobod, adecA din tot venitul ce ago-
nisim din pAmAntul nostru i din dobitoacele noastre i din
alte mijloace de lucrki ce ne-am putea indemna, s nu
fim popriti de nimeni a scoate peste granite, in orice parte
vom putea gsi folosul aliveriului nostru, ca cu acest mijloc

125

www.digibuc.ro
 EMIL VIETOSEr

0 0 poatd ajutora patriia noastr si a veni in stare bung,

dup cum 0 urmea0 la toate trile, de s chivernisese si
s folosesc prin mijlocirea slobodului negotu.
IV. sa putem deschide fabrice de orice fel de mestesug
si 0 ne neguttorim cu cele ce vor esi din lucrarea lor.
V. S deschidem &Ate metale va da pmntul nostru, s
le luerdm si srt 0 foloseased tara prin negotul lor slobod.
VI. Dregritoriile cele dup cuviint ale oblcluirii trii
si strile de orice treapt s s dea pmntenilor. Iar Grecii
cei slsluitori in lard% prin cuvntul c 0 afl insotiti cu
pmrmtence, 0 nu aib inprtsire de privileghiurile ce s
cuvin pmntenilor si, cu un cuvnt, 0 nu fie primiti in veci
la nici un fel de dregritorie politiceasc, Mdcar cgt de micii,
nici 0 aib privileghiurile ce srt cuvin celor ce au dregtorii
si cinuri.
VII. Cinurile 0 le dobndeascrt fiescare pmntean dup
credincioascle slujbe si vrednicii cu care sil vor arta, erora
s li 0 canoniseascrt si privileghiul scutelnicilor, ce dintru
inceput I-au avut. Iar boerii greci, dup tot euvntul drept,
s nu fie inprttisiti nici de acest privileghiu al scutelnicilor,
6.16 nu in haru sau frtr cuvnt au dobndit pmntenii din
vechime privileghiul de scutelnici, ci cci era desvrsit
stpnitori de ocini de mosie, cu toti lcuitorii dup dnsele,
si slobozindu-i din acea robie, ca s fie dajnici ai vistierii
trii, ca un chip de rspltire acestii pagube si pentru iubirea
de oameni cci i-au slobozit, li s'au dat acest privileghiu 0
aibil scutelnici.
VIII. Poslusnici din vechime au avut pmntenii pe la
mosii, ca niste lucrtori de cele trebuincioase caselor boieresti,
din pricin c intmpinil trebuintele lcuitorilor cu cele ce
le snt de hranii, adec locuri de sernnturi, livezi de fn,
izlazuri pentru psunea vitelor, lemne de foc si de fcutul
namestiilor lor, si altele trebuincioase. Si acest privileghiu
fiind al pmntenilor, streinii nu au a s inprtsi de dnsul,
ctus de putin.
IX. Toat tagma boiereased, adecil criti &ant cinstiti eu
cinuri si cli s vor mai cinsti, dupd vremi, dup credincioase

126

www.digibuc.ro
 1821 DATE $1 FAPTE NOI

si vrednicile lor slujbe, Ong la cel mai mic cinu, O. fie scutiti
de vamg, dijmkit, oierit, pogongrit, tutunkit si orice alt
rusumat, drepte bucatele lor sg nu sg supere, dupg cum au
fost din vechime. Asemenea sg fie scutite si vgduvele si copiii
rgposatilorce au slujit i s'au cinstit cu cinuriavnd si ju-
mgtate scutelnici din suma ce au avut mortul, dupg cinul
sgu, dupg vechiul obiceiu.
X. Slujba vingriciului sg lipseascg cu totul, fiindcg la
aceast slujbg mate chipuri de nedreptgti s'au urmat, iar
mai Nrktos cu mgsurrttorile cele strambe si cu alte multe
nesuferite supgrgri ce Rim. tahsildarii 1 si slujbasii vingriceri,
cum si dreggtorii judetelor, trecilnd cu vederea jafurile, si
cu nici un fel de chip n'au stkut putintg sg sg facg indreptare
si sg sg prizeaseg dreptatea. De aceia, de trebuintg este sg.
sg stearg g. de tot aceastri slujbg dintre rusumaturile tkii,
si in locul vingriciului sg s asaze pogonkit, adecil msurgndu-
s toate viile tgrii in pogoane, insg ale celor ce nu au privileghiu
de scutealg, & sg canoniseaseg un pretu hotrgt, ete cgt au
sg plgteaseg stgpgnii viilor de fiescare pogon cu rod integnsul.
XI. Ponturile vtimii, si mai vgrtos tarifa, sg sri indrepteze
precgt sg va putea mai cu deslusire si cu dreptate, spre folosul
trii, fiind multe din ponturi intunecoase, din care s d
pricing de asupriri, ngpriAuiri si de necurmate judecriti, s
zticneste si folosul negotului si al trii. De aceia, sg s puie
toat silinta ea sg. sii alcrituiascg ponturi deslusite si cu drep-
tate, de vreme ce acest rusumat este din cele mai intgi ale
tgrii si dui:4 cum este stiut, cg toate Virile cu Ng-1mile sg folo-
sesc ; insg vamesi oameni streini sil nu sii orrinduiascg nici-
decum, ci numai pgmnteni, insg ,,,,i prungntenii sg fie popriti
a nu sg intovrirgsi cu oameni streini la aceastg slujbg.
XII. Rusumaturile tkii, adecg vgmile, ocnele, dijmgritul,
oieritul, pogongritul si orice alt rusumat, striggndu-sg. la
cochi-vechiu 2 spre vrtnzare, sg sg dea la boerii pgmgriteni, si
aceiia, fricrind al doilea vAnzare, dup obiceiu, sg fie datori

1 Taxidar --- eel ce aduna Cute, perceptor.

2 Licitatte.

127

www.digibuc.ro
 EMIL V/RTOSLI

a le da iar la pmnteni ; iar la streini nicidecum, nici odi-

nioar, cu nici un fel de pricinuire s nu s dea.
XIII. Vinurile si rachiurile din Tara Turceasc s fie po-
prite a nu intra nicidecum in Tara Romneasc, ca s s
treac vinul i rachiul trii, pentruc domnii greci i aceast
pagub fcea trii, dnd voie vinului i rachiului strein de
intra in tara noastr i scdea pretul celui de pmnt, sau
rmtinea nevndut ; nici s fie slobod vinul i rachiul strein
srt treac pn Tara Romneasc, cu cuvnt cA-1 duce In alt
tar, fiinded demulte ori, cu aceast pricinuire c-1 duc aiurea,
l-au vndut aici in tara.
XIV. Sarea ce ese an ocnele trii i s vinde in Tara Tur-
ceascg, de vreme ce s pgubeste visteriia de cstigul ce avea
din rusumatul vinriciului, care rusumat s'au hotrt s
lipseasc cu totul, s stt hotsrasc a SA vinde peste Dunre
ocaoa de sare po parale saisprezece, care pretu socotim a fi
drept, de vreme ce in vecintate vedem cri s vinde sarea
pmntului de acolo cu Ir doit pretu, i chiiar la ai lor lcui-
tori i supusi. De aceia, cu cuviint este ca i patriia noastr
sA s foloseasc cu oaresce din matahul su1; care sare sco-
borndu-s6 la schelile Dunrii, ph' pmntul trii, svie mu-.
sterii sri o cumpere cu bani pesin.
XV. Merticile de sare, fiind i acestea un privileghiu vechiu
de ale tarii, s" s urmeze si de acum inainte a srt da la toti
cei ce s'au cinstit i srt vor cinsti cu cinuri, pn la cel mai
mic, i la vcluvele lor, dupti starea cinurilor, andu-li-s
obicinuitele evase, cu trei luni mai nainte de incheierea anu-
lui ocnelor, ca s aib vreme fiescare s-s ia sarea dela gura
ocnii. i cei ce iau acest mertic, de nu le va fi de trebuintri
sarea, s* fie slobozi a o vinde oriunde vor voi i vor putea.
XVI. Ludele trii s sri strice, fiind i aceasta o pricin
de necurmate jafuri i mnctorii, cci multi din lcuitori
s apra si multi sri npstuia, cznd toat greotatea p cei
slabi i neputinciosi, si mai vrtos pri satele care nu avea
norocire sri fie supt aprarea celor mari i celor In putere

1 Produsul local al Aril.

128

www.digibuc.ro
 1821 - DATE $1 l'APTE NOI

cu toate as'zkn`nturile ce dup vremi s'au fkut ca s" in-

tocmeasc o bun cump'nire, n'au sttut putint s cerce
lilcuitorii cei inpovrati usurinf, ci acele as'zmnturi nss-
cndu-s din casa rcomii a domnilor, s fcea o pricin de
cgstig si acelor ofnduiti as'zm'ntari si celor ce ii ornduia ;
precum si indreptrile ce ra.cea dregAtorii judetelor, intre carii
era cei mai multi Greci, n'au fast indreptri, ci la unii ap'rri
pentru al lor in parte folos sau hanruri, si la altii inpo-
veri. De aceia dar, stric'ndu-s6 ludele, O. s hotrascd
de acum inainte ce are s prtease la visteriia trii fiescare
rcuitor, in trei sfri de oameni.
XVII. S s fae o intocmire de pravird pentru veniturile
mosiilor, in care s s adune toate obiceiurile p5mAntu1ui.
*i cu toate ct au fost legiuit ca rcuitorii s faca clac5. la std.-.
pnul mosii, c'te doaosprezece zile p anti fiescare, dar din
pricina lcomii cererilor domnilor, nepufnd ticlosii llicuitori
a birui r'spunderile, sfp'nii mosiilor emnea tot in urmil,
inct nici de aceast clach nu s folosea p5. deplin. Iar acum,
fiindc ludele lipsesc ce era toat' pricina Inpovnlrii si
srcii lor si ei dobndesc de obste mult usurint la ils-
punderea djdiilor, cu cuviint eFte s" dobndease stpnii
mosiilor acest dreptu al Ornntului, intocmai dup cum s
urma In zilele vechi, adea ale doaozeci si patru de zile p
anu de fiescare lcuitor al mosii, ce vine ate doao zile p
lud.
XVIII. Pentru verice alte politicesti lucruri folositoare
patrii att la ale bunei oblduiri cu rpaosul si odihna I'd-
cuitorilor, ea si la sporirea norocirii si inbunttirii psm'n-
tului vor fi de trebuint a F5 pune In lucrare, cum si pentru
infenarea rtiottilor, noi p'mntenii s* avem deplin putere
a le chibzui cu sfat de obste si a le legiui cum s'd s' urrneze.
XIX. Pentru streinii ati s afl acum cu sUdsluirea in
pnfntul Trii Romnesti, si cAti vor mai veni spre srs-
luire, ori case ale lor fcnd, sau cu chirie sknd, pentru toti
acestiia s s hofrasc* ca, ati dintrnsii vor fi neguttori,
aceiia ed s lege la cumpaniia neguOtoreasc a pm'antenilor,
pAzind Intru toate obiceiurile si canoanele neguttoresti, dup'd

9 129

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

cum sant intocmite i legiuite aici in pgingntul tgrii, su-

puindu-sg intru toate la stpnirea pgmAntului intocmai ca
pgingntenii, frg osebire. Cti vor fi cu mestesug, sg sg asaze
la esnaful acelui mestesug ce-1 stie, cu toan ascultarea si
supunerea iaegs ca i pgm'ntenii intocmai, supt canoanele
OHL Cgti nu vor fi negutgtori, nici vor sti vreun mestesug,
ci sg. vor hrgni cu mginile, aceiia s sg asaze in dajdie, de
rgnd cu pmntenii birnici. Iar intealt chip streinii sg nu
fie priimiti, ci s s scoatg afarg din targ, a sg duce inapoi
la rile lor de unde s vor fi trggnd.
XX. Printii arhierei ai eparhiilor nrii, adicg printele
mitropolitul si pgrintii episcopi, sg-s aibg venitul epitra-
hilului slobod, sg facg ce vor voi cu dnsul, i cheltuiala mesii
cea dupg ctiviintg sg li sg dea din veniturile casii mitropolii
sau episcopiilor ; sg-s aibg i ornduita leafg pentru &Ad Out
sgzgtori la divan, in theoriia pricinilor politiceti, i la alte
sfaturi i indreptgri pentru folosul obtii. Protopopiile jude-
telor s sg dea, frg rusfet, la oameni cuviosi, vrednici i in-
vgtati la ale bisericii, iar celelalte venituri toate, ant din
cele canonisite dgjdii ale preotilor, eat si din cele ce sg adung
dupg moiile i acareturile mitropolii sau episcopiilor, strAn-
gndu-s png la un ban si scotgndu-sg mai intgi trebuin-
cioasele cheltueli ale tacgmului bisericii i altor trebuinciosi
oameni ce vor fi in slujba casii mitropolii i episcopiilor,
prisosul sg s ia la visteriia tgrii, ca dintr'acela sg s chel-
tuiascg iargs la acareturile mitropolii i episcopiilor, cAnd
cu vreme sg vor strica din vechime sau din vreo neapran
intmplare i ce va mai prisosi sg sg cheltuiascg la alte fo-
losuri obstesti.
XXI. Toti igumenii mnstirilor, i celor pmntenesti
celor streine, s fie cu simbrie orgnduitg pri anu, care ei
sg fie ingrijitori numai pentru slujbele bisericii ; asijderea
s sg orgnduiascg simbrii i la doi preoti, un diiacon, doi
cAntgreti i un paracliser de fiescare ingnstire. Mncarea
tuturor acestora sg le fie ornduit din venitul casii mg-
nstirii, iar peste celelalte venituri toate sg ornduiascg
oblduirea pgmntului iconomi mireni, oameni cinstiti, cre-

130

www.digibuc.ro
 1821 - DATE $1 FAPTE NOI

dincioi, cu frica lui Dumnezeu, ornduindu-1i-s5. i Mr sim-

brii. Aceti iconomi, strngnd toate veniturile m'nstirilor,
s le rspunz5 la vistieriia trii, din care scofndu-s mai
nti embatichiul cel ofnduit, s-1 edspunz6 la m'nstirile
unde snt Inchinate fierare mnstire, i cu prisosul s s
urmeze ntocmai dup cum s'au zis mai sus pentru eparhii.
XII. Jluirea rii s fie de acum inainte slobod, ca s
ne putem arta psurile i nevoile noastre ce ni s'" vor In-
tmpla, s dobnidim m'drignere de ndreptare. Iar nu
dup cum s'au urmat Odd acum, de ne sffma unghile
cele slbatece ale lcomii cu uile Inchis- i nu era putint
auzil tnguirea glasului nostru, afarsd, la nici o parte
de Mc.
XIII. Fiindc domnii de acum nainte lipsesc, i tara au
scApat de a fi supus6 supt tiraniia vointei unui orn strein
i lacom, ce avea canon i pravil numai sloboa vointa sa,
cerem, cu genuche plecate la p'dmi:int, dela iubirea de drep-
tate a prea puternicului rnonarh al Rosii, s s intAreased
i cea mai jos artat intocmire a otcrmuirii trii, att a-
supra divanului ce inchipuiete domniia i cea desgvdrit
stpnire arn'ndurora Valahiilor, i cei mari i cei mici, c'dt
asupra vistierii, ce este casa obtii, unde s' adun' toate
veniturile trii. Aceast reformA a otcsdrmuirii, chibzuindu-o
noi a fi cea rnai folositoare la toat obtea patriii noastre,
cu priimirea tuturor o artm Intocmit intr'acesta chipu :

Reforma divanului i a toatei tagmei politiceti.

Divanul cel dinitii, ce are toat puterea svritoare i

toat stpnirea peste tot p'm'ntul i norodul Valahiilor
amndurora, s fie intocmit de mitropolitul tArii, cu doi epis-
copi, Buzgu i Argeiu, i de patru boeri din cei mari, ce nu
s vor afla In mansupurP, i de un nomicos. 2 La acest divan
s'' fie supus un director al cantelarii, cu bun tiint, carele
1 Slujbe.
2 Jurist, legist.

131

www.digibuc.ro
 E31IL VLUTOSII

s fie neschimbat In ct vreme s va purta eu slulb vred-

nic i credincioas, i supt ascultarea lui s fie patru logo-
feti de tain, un perivocic i cu bun stiint de a scrie si a Val-
mci in alte limbi streine, un condicar pentru pstrarea con-
dicilor i Ifrtiilor divanului i pentru alte trebi obicinuite
ce privesc la aceast slujb6, alt condicar al rlbilor, i tre-
buinciosii scriitori.
Acest divan dinti s aib toat puterea a lua socoteala
eparhiilor din amndoao Valahiile i tuturor mnstirilor de
obste, i celor de pmnt i celor streine, i, din venituri,
scotnd mai fan dreptele cheltuieli, prisosul s s ia la
vistieriia rii, unnndu-s6 Intocmai dup cum la cap XX
si XXI s'au zis.
Divanul de al doilea, intocmit de vel ban, vel dvornec
de tara de sus, vel dvornec de tara de jos, vel dvornec al
obstirilor, vel logoft de obiceiuri i trei din velitii boieri
cei mazli. La acest divan s fie supus iars un logoft, ce
s numeste al velitilor, cu bun stiinp i neschimbat fn &At
vreme I va pzi datoriia sa cu credint i vrednicie, un con-
dicar, i trebuinciosii scriitori. Acest divan, pentru toate
pricinile de judecgi ce theoriseste, arat cu anafora inscris
la Divanul cel dinti si de acolo is iau pricinile Intrire, ori
cu Inftisare prin apelatie, sau fk Inflisare and s mul-
tmesc amndoao prigonitele prti i dau Inscris adeve-
rint de multmire, prin adeverirea ornduitului zapciu, supt
isclitura sa.
Logofetii cei mari de tam de sus si de jos, ce s vor ofndui
halea, s-s aib mansupurile lor, cutnd toate pricinile
ate privesc la aceste dregtorii i cte prin buiurdizm s
ornduesc dela Divanul dinti, ctr carele au s arate cu
anafora, ca s s dea hotkke, avnd supt ascultarea lor
p doi vtori logofeti, doi treti logofeti, condicarul divanului
saisprezece logofeti scriitori ai rndului ; sase zapcii ai
divanului cu slujitorii lor cei obicinuiti, carii scot pricinile
de judecat att la departamenturi si la Divanul de al
Tlinaci.

132

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI FAPTE NOI

doilea, ct i la Divanul cel dinti, i dup hotrre fac

inplinire.
Departamentul logofelii pricinilor streine. Acest departa-
ment este intocmit de vel logoft halea al acetii numiri
i de doi boeri de a dooa sau a treia stare. Caut pricinile
streinilor suditi ce au cu pmntenii, dup jJbi1e ce vor
da ori o parte sau alta car% IntAiul Divan i dup buiur-
dizma ce s face In dosul jlbii dal% acest departament,
i de aici cel nemultmit ese cu apelatie la Divanu cel dinti,
spre inftiare, i de acolo s d. hotrrea.
Doao departamenturi, insa unul de optu boeri i altul
qapte, de a doao i a treia stare, cu obicinuitii lor scrii-
tori, care s caute pricini de judecti politiceti, prin inf-
tiarea zapciilor cu buiurdizma divanului i s arate cu ana-
fora care divan.
Un departarnent al criminalului, de patru boeri asemenea,
i un nomicos, cu obicinuitii logofeti i cu zapcii armti,
care s caute cu luare aminte i cu scump cercetare toate
pricinile criminale i, cu anafora, in care s s puie i ponturi
din pravil, s arate la IntAiul Divan, ca s s dea ho-
trre.
Un departament de trei boeri asemenea, cu numire De-
partamentul Inpticiuirilor. La acest departament s
tieze zapcii orice judecti vor ei din cercetarea celorlalte
departamenturi, neodihnite prtile amndoao, i dup ce
vor face theoriia pricinii, s s silease a-i inpciui. Iar ne-
putndu-i Invoi, s alatuiasc6 cea dup cuviint apelatie,
p care s o adevereze in dos, spre tiint ea' au trecut prin
theoriia sa.
Un departament al holdrniciilor. Fiindc crisologhiile mo-
iilor snt multe i pricini grele, unde face trebuint a s.
ceti i a s cerceta sum de felurimi de hrtii, i dinteaceast
pricin s d zAticnire celorlalte judecnorii a s inlesni la
theoriia celorlalte chipuri de crisologhii politicqti, de tre-
buint este a s aza acest departament de patru boieri

Pricini, procese,

133

www.digibuc.ro
 EMIL N IRTOSU

de starea a doao sau a treia, din cei mai cu dep1in5 $iintil

si praxis de hotrnicii, inpreun cu un inginer si cu obici-
nuitii scriitori, carii, cu buiurdizma divanului, s cerceteze nu-
mai pricini de hotArnicii si s5." arate cu anafora.

Reforma vistierii.

Vistieriia fiind pung5. a Vrii, unde s adun toate veni-

turile 136 seama si folosul obstii p'm'Antenilor, domnii greci
o Meuse pung6 a lor, si peste aceast pung avea ornduit
IA unul din boerii prn'nteni, cu numire de vel vistier, supus
cu totul vointei domnilor, avnd si osebit casier grec, cre-
dincios al lor, si, din d'aldiile si ornduielile ce s scotea in
toat tara, dup slobod vointa domnilor, banii toti s',1 aduna
la easier si la alti Greci credinciosi ai lor, iar hrtiile, adec
extracturile si socotelile, venea la vistierie si vistieriia in-
cheia socoteal cu pecetluituri domnesti oarbe, adec taleri
a ttea dati la parte stiut domnii sale ; si acele socoteli, theo-
risindu-le boierii divanului, de nevoie le isclea si. le avea
domnii drept senet. I Si fr temere de Dumnezeu si fr a-i
mustra cugetul, lua p seama lor si venitul rusumaturilor,
ce din vechime era canonisit dreptu al lor, si toat punga
tArii, din care s* folosca obstea patrii.
De aceia dar, in lipsa tlli'restii vointe streine, cerem
s6 s facA indreptare cu folosinta pa trii. Si mai intAi s" lip-
seasc cit to tul numirea de vel vistier, numindu-s6 de acum
Inainte Comisie a vistierii Wit, un de s6 sri adune atAt ru-
sumaturile, dal si djdiile si toate veniturile din amndoao
Valahiile, supus fiind la poruncile Infaliului Divan, si cu
ale aceluia porunci s6 s'd fac5. cheltuelile. Iar socotelile sil le
incheie Divanul de al doilea, s" le theoriseasc apoi Divanul
dinni si. sri le infreasc.
La aceast Comisie a vistierii s'" s'" asaze un boeru din
cei mari cu alti doi inpreun sztori, cutnd toate trebile
vistierii. La acestiia s'd fie supusi si trebuinciosii cinovnici
i :Jint,t = document justificativ.

134

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAPTE Nol

ai vistierii, carii sd numesc calemgii, vi eddied toatd greo-

tatea trebilor vistierii, adecd un same asupra socotelilor,
un deputat al tuturor judetelor, carele sd le fie gazdd in vis-
tierie, vi mice intdmpldtoare cercetdri de ispravnici vi alti
cinovnici ce privesc la ale vistierii, sd sd caute de comisarii
vistierii vi de acevti doi, adecd samevul vi deputatul, intru
o gldsuire, raportuind la divan ; un extractor, un logofdt
de bresle, carele sd aibd vi breasla slujitoreascd, un easier
al tuturor lefilor, un logofdt de scutelnici vi posluvnici, un
logofdt de jrilbi, toti acevtiia avdnd vi cdte doi scriitori aju-
tor ; un condicar, vase sarafi vi unul din zapcii divanului,
ce s i. numevte vrttaf de vistierie carele sd infativeze pd cei
ce cu buiurdizma divanului sd ordnduesc in cercetarea Co-
misii vistierii un perivocic cu vtiintd de limbi streine vi
vaisprezece logofeti scriitori ai rdndului.
La fievcare judet sd sd ornduiascd cdte doi ispravnici,
din carii unul, cel mai vrednic vi cu deplind vtiintd de treabd
vi cu bun cuget, sd fie insdrcinat cu toatd treaba judetului
vi rdspunzdtor la divan vi la vistierie pentru orice, iar celd-
lalt sd-i fie ajutor. Acesta sd-v aleagd same al judetului pil
carele va voi vi sd va increde, pentru care are a fi rdspunzdtor.
Acel same sd fie pentru strnsul banilor dela zapcii, pentru
extracturi, pentru corespondentd cu vistieriia vi pentru in-
cheierea socotelilor cu zapcii vi cu vistieriia. Ispravnici amAndoi
sil ordnduiasc vi cdte un zapciu la fievcare plasd, din pd-
mdnteni vi din oamenii lor, prin alegere de vrednici vi cre-
dinciovi, vi sd fie ei rdspunzdtori in locul zapciilor pentru
orice urmare inpotriv vor face. Avijderea sd aibri vi un con-
dicar i un judecdtor pentru pricinile de judecdti, alevi vi ordn-
duiti de logofetiia cea mare, cu crirti la mdnd ale Intdiului
Divan, pentru carii logofetha sd fie rdspunzdtoare. Condi-
carul sd facd anaforale de crisologhii Card divan, sau crirti
de judecatd, vi s tie corespondenta ispravnicatului cu di-
vanul, cu logofetiia cea mare vi alte pdrti cu care are isprav-
nicatul inclinare.
Acevti ispravnici in toatd. tam &A sd ordnduiascd dupd
alegere, cu cArtile divanului, MT% interes nici mdcar de un

135

www.digibuc.ro
 EXUL VIRTosu

ban, care interes s urma Ora acum numindu-s avaet,

filotimon, si cu alte numiri, acoperind fapt de tot necu-
vioas si pricinuitoare de stingerea trii, pn ajunsese in
cea din urm greceasc epohi la tocmeal de multi bani, si
de aceia s ornduia in isprvnicii cei mai bogati, iar nu cei
mai vrednici si cu bun cugetare si iubire de sraci si de patrie.
De aceia s s sting cu totul aceast numire de avaet, s nu
s mai pomeneasc, ci si crind s va intmpla vreodat, mcar
cu ct de putin dare , s s pedepseac negresit cu strsnicie,
spre pild, si cel ce au dat i cel ce au luat, de verice stare va fi,
f 611 osebire, si s s lipseasc si de mansupuri in veci. Iar
ispravnicii s s multmeasc p hotrta simbrie, din care
s ias i cheltuiala s'rfii, si p zeciueli din banii ce vor
inplini, si IA venitul grosuluil, care acest irat din zeciueli si
din grosrit au s-1 Inpart la fiescare judet amindoi isprav-
nici deopotriv frteste, ca niste tovarosi. Asijderea si zap-
ciilor plisilor s li s hotrasc simbrii si s s multmeasc
p acele simbrii si p zeciuielile dela inplinirile ce vor face,
iar mai mult intinzndu-s la orice fel de luare, cAt de mic,
s intoarc inapoi, s s pedepseasc strasnic, spre pild,
si s s lipseasc din slujbA.
Vtasii de plaiuri s lipseasc6 si s s ornduiascA la fie--
care judet ce are plaiuricte un ispravnic asupra plaiurilor,
tot cu aceia stare de dregtorie ca si ceilalti ispravnici :
s- pzeasc granita, s string IA diile, s judece, s in-
plineasc, si s corespondariseasc cu divanul si cu Comisia
vistierii, ca si ceilalti.

Reforma zabitlileului, adeeil a paznicilor, atilt In orapl

Bueuretilor, eilt 0 afarfi In tot eoprinsul tririi.

Agiia i sptriia din vechime au fost zabitii si paznicii

Ora, ins agiia in orasul Bucurestilor si sptriia in toat
ltimea trii Valahiilor amndurora. Aceste doao mansupuri,
domnii greci apururea le da la rudele lor si la credinciosii
1 Vcnitul Inchisorilor = grosArit.

136

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAPTE NOI

lor Greci, precum i armiia, i, p lng slujitorii cei vechi

ai acestor doao dregkorii, au intocmit lng dniiagii i
sptarii bulucbaii, oameni streini, arnuti, cu sum mare
de arnuti streini Inarmati, numindu-i neferi, ekora era silit
tam s le pltease indstulate lefi, s le dea i iamacil, dela
carii iar lua bani. Aijderea i domnii au intocmit lng
dnii, osebit de slujitorii pmnteni, i tacm de pai tur-
ceti, ce n'au fost In zilele domnilor rumni, adee tufec-
cibaa, delilbaa, ghionuleraga, ersrdar (osebit din ati
avea i beizadelele i ceilalti ministri greci), cu multime de
arnuti, neferi, i cu multime de iamaci, toti acetiia stu-
rndu-s ea lefi din suspinurile trii. Aga prda trgul Bu-
curetilor i esnafurile, Mr sfiialli, cu felurimi de chipuri, cu
gloabe nesuferite i cu vin i MA vin , negutkorin-
du-sd i cu cele de hrana obtii. Era o mare tieloie la
cel ce din nenorocire cdea in unghile acestui dregkor.
Oricarele din streinii altor tri va fi zut In Bucureti,
musafir mcar numai zece zile, va mrturisi adevrul acestui
cuvnt.
Sptarul, fcnd polcovnici i cpitani prin judete, oa-
meni streini, arnuti, lunda-le sume mari de bani, prda
lumea cu toat indrzneala, de era o jalnie vedere, cki
nu lsa nici mcar gin la up skacului lcuitor, osebit
din ban i cumplite cazne. 136 aceti slbateci zabiti, pol-
covnici i epitani sptreti, nu putea nimeni s-i judece,
s-i cerceteze, sau mkar s-i intrebe, din dregtorii judetelor,
fiind supt otcrmuirea i sprijinirea cinstitului sptar, marelui
zabit, celui ce le lua bani de-i ornduia. Multi dinteacetiia
s'au fcut i tlhari, pzind pdurile i drumurile, despuind
p trectori, elcnd prin satep unde tiia sau simtea p
cte cineva cu banip multi i omornd. Toti aceti streini,
arnuti ageti i sptreti, cum i ai domnilor, i cei prin
tar rsipiti, au slujit la fuga domnilordup ce s'au Ina's-
tulat ctignd din sngele sracilor. Si tot acetiia in anul
de acum, rdicar numai in doao luni toat starea dela toat

1 Soldati.

137

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

obstea trii, duprt cum am artat mai sus, fiind uniti prin
jurmnt cu inceptorii apostasii.
De aceia, herbinte ne rugrim ca tot neamul arnriutesc s
s izgoneasc In veci afar din tara noastr si s nu mai fie
priimiti inteacest pmnt, supt nici un fel de numire. Iar
sptriia si agiia s s5. strice de tot, asemenea si dvorniciia
politii, si In locul lor s s asaze ins in politiia Bucures-
tHor un boer cu numire de prc51ab al politii, cu sriderea
intre cei mari, carele s strng5. dajdiia birnicilor din oras
si sil. o rspunz la visticrie. S srt asaze si politic de un
altu obrazu, carele inpreun. cu doi judectori s caute tre-
bile nizamului politii si pricinile infAmpltoare, sil aib si
nizamul tuturor esnafurilor si toate esnafurile s aibri cte
un staroste intru supunerea politii, pzindu-li-srt si toate
canonisitele obiceiuri ale lor ce le-au avut din vechime.
Tot la politie s fie supus5 i Casa lazareturilor.
Pentru paza trii, iar mai vrtos a hotarului si a mrginii
despre Tara Turceasc, ca s nu mai indrzneasc Turcul
a clca p pmntul trii, cu nici un fel de pricin (de vreme
ce si neguttoriia din tar cu totul li s taie si 4 cumpr
cu bani pesin dela schelele mrginii orice le trebuesc si are
tara de vnzare, viind ins fiescare de dincolo la schele fr
arme, si numai atunci s fie primit), s s alcauiasc militie
de ostasi pmnteni indestui, ca s poard sprijini si a z-
drnici mice sglbatic nvlire, avnd comandirii lor cei
trebuinciosi si artilerii pe la cetti. Asijderea si la toate va-
durile Dunrii s aiM tara -Wan' voia a zidi cetriti si a le
Inarma cu toate cele trebuincioase spre aptirare, dup5. orn-
duial.
Iar pentru alti frictori de rele, s fie numai un polcovnic
de poter si un polcovnic de vntori, avnd catanele tririi,
carii s fie datori numai unde s vor ivi tlhari s nvleascrt,
cu porunca divanului, a-i sfrma. Iar dupri alti borfasi prin
taril s nu fie volnici a s preumbla, cAci acele pricini s vor
cuta de ispravnicii judetelor. Si fiindc fctorii de rele
sau borfasii nu s pot tinea In relele lor fapte, de nu vor avea
gazde prin sate, care s le poarte grija pentru ale mncArii

138

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAPTE

unde ss afl ascun*i, *i a le da de *tire cnd umbl poterile

dup dnii, ispravnicii judetelor s indatoreze p lcui-
torii satelor a da prinsoarbi cu chez*ii, c in satele lor nu s
va simti nici o gazd. Iar dovedindu-s vreo gazd la vreun
sat, acel sat s plteasc toat paguba ct au fcut
cei inclinati cu acea gazd i acea gazd s s pedep-
seasc intocmai ca i tlharii.
Dregatoriia armekii s rmie in ornduiala ei, ins ar-
ma*ul eel mare s aib tot rangul cel din vechirne, iar nu
intre boerii mari. S aib supt ascultarea lui p v Lori i treti
arma i p zapcii arm44ti, i p logofetii cei obicinuiti.
S scoap judeati la departamentul de criminale, srt s-
vr*ase hotrrile divanului, ss strng4 birul tiganilor lieti
ai scaunului trii i s"-i rspunz la visterie.

Rilnduiala Valahii cei miei.

La Craiova s s apze un boer de cei mari din Bucure*ti,

Mtn Oztor al divanului de acolo, i episcopu Rmnicului
cinci dintre boeri pmnteni divaniti, ca s caute pricinile
de judecti i s raportuiasc la divanul trii eel mare din
Bucure*ti, avnd supt ascultare logofetii i zapcii cei obici-
nuiti, i departamentul de patru i de criminale de acolo,
cu logofetii lor, care cutnd crisologhii politice*ti i engli-
matica 1, s arate cu anafora la divanul Craiovei, dup
obiceiu.
S s a*aze in orawl Craiovei un judet al politii, cu osebit
politie i cu toat ornduiala, precum este *i in Bucure*ti,
i un vitecomandir spre ingrijirea militii cei de paza mrginii.
lush' judetul acestui ora* i politiia *i vitecomandir s fie
adresarisiti la cei din Bucure*ti, carii s numesc ai trii.
Toate celelalte dregtorii, i mari i mici, s s schimbe
p fie*care anu, ca s s inp`Art*asc toti. Iar calemurile
divanului, ale vistierii *i ale divanului Craiovei, cum *i
departamenturile de criminale s nu s schimb niciodat
'Eyx).72itcatzb = criminal.

139

www.digibuc.ro
 EMIL vInTos ET

fr pricin dovedit si judecatdfiindc'd cu schimbarea s

zminteste cursul trebilor.
Lefile tuturor, dup cuviint, s s intocmeasc dela cel
mare pn la cel mic, ant in Bucuresti &At si in Craiova
in tot coprinsul trii la cti s ornduesc in slujbe, fiescruia
dup mansupul i slujba sa, ca s-s ia seama fiescare de mice
stare va fi i s creaz5 fr indoial c numai in lean.' spn-
zurti toat slujba i osteneala lui, fr a s mai pomeni mituire
alt hrpire. Iar carele va indrzni a s abate la ctus de
putin luare peste leafa lui, O.' fie negresit, spre pild, pedepsit
dat In publicA, a nu s mai inprtsi de nici o slujb in toat
viiata sa.
Acestea snt cererile drepttilor noastre, ce ar putea s
aduc in bun. i norocit stare ticloasa noastr patrie, pe
care cu mare ndejde i credintd le asternem la luminatele
picere ale marelui i prea puternicului monarhu al toatei
Rosii, milostivului nostru protector, celui ce tine in minile
sale cumpna drepttii a toatei Evropei i cu bratul su
cel tare si nebiruit sfram capetele vedjmasilor omenirii
cleprteazd tot duhul neastmprat i toat lcomiia ce n-
vleste asupra drepttii ! i ca izvor de lacrmi ne rugm,
toat obstea Valahii, ca s binevoiased a ni le asculta si a ni
le ntri, ca s- aib urmarea lor temeinic in veci ! 1
1 Academia Rornin, ms. 322, f. 134-140 ; copie. Inceputul acestui me-
moriu, pint' la reforma divanului", C publicat 5i in Iorga (N.), Studi
documente, XI (1906), p. 190-201, dug o copie din Ardeal. Continuarea e
datti In Filitti (I. C.), Cite-va documente politic' muntene de la 1822 In Ar-
hivele Olteniei, X (1931). Nr. 54-55, p. 247-253. Copia publicatti de noi, pe
lingO o claritate deosebit, prezint i avantajul de a avea la un loc intreg
.memoriul, nu in fragmente, ca pin acum. La Academia Romind, ms. 1155
(f. 297-309), format din hirtii ce provin, in parte, de la aga Alexandru Vi-
lara, contine ciorna unui mernoriu (mdmoire) al boerilor munteni, scris gre-
celte 5i adresat Rusiei, In 1822. Scristi de Vilara 5i corectat amplu de Grigore
Brincoveanu, ciorna a fost utilizat pe vremuri de Aricescu (prin intermediul
proprietarului de atunci, Cezar Boliac), care a tradus-o i publicat-o (Acte
justificative, p. 187-205), atribuind-o insA numai lui Brincoveanu (ibid.,
p. 205 n.).
In acela5 ms. (1. 268), o scrisoare a lui Alexandru Pini, consulul Rusiei la
I3ucurelti, refugiat apoi la Sibiu, aduce date noi 5i concIudente. Muliumindu-1

140

www.digibuc.ro
 1621 DATE $1 FAPTE

XXXvI
1822
Citiva boeri olteni cer rang boeresc pentru Iordache i Gri-
gorie Otetelisanu, feciori de boeri din Benesti.
Prea n4a1e doamne,
Cu mult plecciune instiintm mrii tale pentru doi frati,
anume Iordache i Grigorie Otetelisani, ce dup mosiia ce
o au le zic Benesti, c snt feciori de boeri, fii ai rposatului
vtori vistier loan Otetelisanu, carele au murit de snt acum
peste ani 30, si numitii rmind copii mici, insrcinati cu
grea datorie printeasc i In rspundere de zestri la trei
fete surori ale dumnealor, iar periusiia casii printesti toat
pentru o scrisoare din 1/13 Martie 1822, precum i pentru la pice annexe",
Pini fi scrie lui Vilara, la 20 Martie (1 Aprilie) acelas an : je l'ai parcouru
[memoriul, la picer avec d'autant plus de plaisir que j' g ai trouv des apperus
sur diverses dispositions aussi sages que judicieuses qui, si les circonstances
permettaient de les mettre en pratique, ne manqueraient pas de produire des
resultats salutaires. L'esprit qui a preside a ce travail, j'ose vous l'assurer, mon-
sieur, sera toujours une preuve honorable des sentimens qui vous animent pour
le bien de votre partie". Credem cd e vorba de memoriul dat de Aricescu,
aflat mai departe, In ciornA, i pe care, atribuindu-1 definitiv lui Alexandru
Vilara, 11 vom denumi de acum memoriul Vilara", cu toate c anumite
articole au suferit o redactare noud din pana lui Grigore Brincoveanu.
Tot aici, f. 279, 281, slut doud liste de arhiereii si boeril cari au semnat
In rugdciunea cdtre Curte i In scrisoarea rugAtoare trimisd lui M. Pini",
Jat acesti semnatari Mitropolitul Dionisie, Galaction al Rimnicului, Ghe-
rasim al Buzdului, Ilarion al Argesului ; vornicii Grigore Bdleanu, Constantin
Samurcas, Gheorghe SIdtineanu, Teodor Vdcdrescu, Alexandru Ghica, Nicolae
Vdcdrescu, Mihalache Cornescu, Nicolache Ghica ; logofetii : Constantin Go-
lescu, Iancu Vdcdrescu, Constantin Rasti, Dimitrie Hrisoscoleu, Manolache
1361eanu, Joan Flcoianu ; hatman Nicolae Mavru ; agd : Nicolae Filipescu,
Mihail Ghica, Gheorhhe Florescu, Constantin Cornescu, Alexandru Vilara,
Constantin Cantacuzino, Manolache Florescu ; comis Alecu Ghica ; cdminari :
Dimitrie Ghica, Joan Cocordscu, Alexandru Filipescu, Constantin Ghica,
Joan Golescu, loan Ghica, loan Filipescu, Pand BAbeanu ; paharnici : loan
Ralet, Nico]ae lidlAceann ; sluger Grigore Obedeanu.
AdAugdm l pe vornicul Gheorghe Filipescu, logofdt Alexandru Filipescu
(Vulpe.!, cdminar Costache Vladdianu, postelnic Arghiropol, clucerii VIA-
ddianu i Dincd Otetelisanu, mentionati numai Inteo altA listA aldturatd
celei dintli. AmIndoull listele slat scrise greceste, de Alexandru Vilara.

141

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSI7

numai o moie, prin bune vi drepte mijloace cu care s'au

purtat, uvurrIndu-s" de acea datorie vi zestri, i vzindu-srt
ea' au ajuns de vrst filr inv'Atturil de carte, i la afdta
srtrilcie ct nu le da mna s" plrtteasc la dascAl, s'au inchis
de sinevi la movie, unde, cu o prea putinri de la dascl incepere
de inv6tritura limbii grecevti, prin mult silint ce au pus
numai cu singure crutile ce au avut, au izbotit p ea le-au
lost prin putintrt ; vi tot fAr dasc'Al edzind vi la invtftura
inginerlilcului, 1-au invlat atta cft 'au fcut singuri cu
mrtinile sale din ergaliilel ce au vzut inchipuite la mathimatic5,
crtte au cunoscut 6t le snt inlesnitoare spre intrebuintarea
milsur'rii de movii vi rdicArii de hartrt, artAndu-s intre
pmntenii de dincoaci de Olt cei mai inni urmritori acestii
epistimi 2, cu care mult folos au fAcut patriei la hofdrniciile
ce, din porunci domneti i ale divanului, au fost orAnduiti.
S'Ant vi peste zece ani de c6nd acest Iordache slujavte intre
judec'torii depertamentului, fiind cel mai intgi cu cunotinta
la judeedti vi p'zitor drepttii.
Dar, din cele mai sus artate pricini, s afl amsdndoi tre-
cuti cu vrsta peste ani 45, vi nu s'au invrednicit la vreun
cin de boerie. Nenorocirea le-au sttut inpotriv vi la in-
ceperea apostasiei, c'Aci neputinciovi fiind a fugi, nevtiind vi
sfrvitu, s'au strsns multe familii de boeri la casa dumnealor
fiind ca o curd vi socotind c sb." vor putea ap"dra de apos-
tati unde coprinzindu-i peste 400 apostati, au tinut rzboi
cu anvil trei zile, p5.n" au sfArit gephaneaoa, i mai in-
multindu-se apostatii, ne mai putnd tinea rAzboi, au cAzut
in minile lor. PA' unii i-au Mat numai in c'm5vi, iar p
atii spre mai mare batjocur i-au despuiat vi de emvi,
lsindu-i in pieile goale. De la carii scpnd numai cu tru-
purile i abia vii, in haine tr'nevti, au fugit in tara nem-
teascil, unde au trAit cu mil i cu inprumutare, p'n cnd
au venit otirile inprtevti ; i evind in tar, de nici o anti
chiverniseal nu s'au putut inpArtvi, cleat iarAv judector la de-
pertament, i aceasta dup" trebuinO, iar nu drept chivernisear.
1 Instrumente.
2 Stiint.

142

www.digibuc.ro
 1821 DAM 51 FAPTE NOI

Deci, ne mai rtimindu-i nici o ndejde, aleargA la mila

mrtrii tale, ca s" te milostivesti a srt inprnsi de bogatele mili.
Luminate doamne, cu noi toti boerii este rud, fecior de boer
si in v`rst peste 45 de ani, carek cAnd nu ar fi avut greutatea
si sarcina datoriei, dupil cdere si duprt cinstea neamului si
dup ajutoriul fiirii, purtrindu-s cu intlepte mijloace, putea
s fie acum un paharnic sau i clucer mare. Pentru aceia, ru-
gm mriia ta cu umilint, s" te milostivesti a fdica
acest neam cAzut, cu cinste i cu chiverniseal, dup cum
Dumnezeu te va lumina. Pentruc" ne este la toti cu necinste
sri-1 vedem p urma slugilor boeresti i altor prosti carii, in
streina stpnire a Grecilor, cu dare de bani s'au fcut ceia
ce nu li s'd cdea va rm'nea vecinic pomenire nitimii
tale, iar anii nfdrii tale fie multi fericiti in domnescul scaun.
Ai mrii tale prea plecati slugi, 1822

t PcpAgptOG l'caccxTt6y Nicolae Glogoveanu, clucer

Dimitrie Bibescu _loan Gnescu, clucer
Dumitrache Briloi, logoft Gheorghe Bengescu, paharnic
Costandirz Briloi Costandin Buzeiscu, ceiminar.i

1822, Ianuarie 1.
Prefata lui C. lierilseul la tillmileirea din greeqte : Is-
pitei sau cercare pentru patriotiztn". 2

Ispitei sau cercare pentru patriotizmu.

Tlmcitei din limba greceascel
1822, Ghenarie 1.
1 Arhivele Statului, Administrative vechi, Nr. 2423. Pentru cele ce au su-
ferit toti cei retra5i la Bene51i, cf. la Aricescu, Acte justil icative, p. 77-91,
memoriul lui Iordache Oteteliianu i scrisorile lui Tudor.
2 Pentru acest Herscu (Fiirescu"), fost cdpetenie In oastea lui Ipsi-
lante, cf. 0. Virtosu (Emil), Tudor Vladimirescu, p. 135-136. Fugind, dupd
Dr505ani, la Bragov, lasd in curtea BdrAtii din Rhnnicu yulcea o calea5cil
doud perechi hamuri, spre pdstrare (Iorga (N.), Studii qi docurnente,III,
p. 461 (XXI).

14 3

www.digibuc.ro
 EM IL VIRT OSIJ

Ciiire tog simbatriog romini 1

Frati Romini, mie i simbatrioti, si din vechime ati fost
acum puteti fi norociti I Ochii celorlalLe natii aveti d
mulf vreme pusi spre voi i cu intemeere aruncati asupr-v
Cea fckoare d bine providentie a celor viteji d cuget
stpinitori ai Evropei, and punea in bt.riO orinduiar soarta
a fiescArei natii, intru cei du pre urm' vrednici d pome-
inre fericiti ani, nu au lipsit s hotOrasc6 si pentru noi o no-
rocire vrednicA cu cea din vechime slavO a patriei noastre,
Indestul a ne indrepta in desvirsita noastr norocire !
Aciast d acum schimbare ins a politicescului nostru
orizond dstupase o blare d seam4 asupr-ne a tuturor celor
siviliziti i din lume, carii cu ochi dOstepti cauta cu deam6-
runtul in urmele mergeri inainte ce facem la cele bune iapte
Pentru aciasta dar, nu iaste de nici o mirare dacs
p druniurile oraslor noastre in toate zilele multime
de streini, ce vin ca sti [s] plimbe. Adevratul cuget al a-
cestor bgAtori de seamA oameni nu iaste (incredintati-v5. !)
vazsd zidirile cele vechi ale patriei noastre, ci ca sA bage
de seam6 puterea ithicestii noastre stri. Neamul rominesc
iaste, din nenorocire, indstul vrednic de laud, fiind verice
Inchipuiri priimite ca s dstepte bgarea de seamO a na-
tioanelor streine, cu care poate, o zi, s sO sfdeascA pentru
InOltarea lui. Am zis din nenorocire, cAci toti stiu c intea-
cest de multe dureri plin theatru (priveliste) a lumii sO all
natioane nenorocite, pentru acele intImplOri ale vremii care
inaltO In virful po1iticetii fericiri alte natii, mai putin ne-
norocite cleat dinsul I
Bucurati-vA ins, frati simbatrioti, i incredintati-v6 cO
cariera luptelor voastre nu este mare I Putin6 voint, i bi-
ruinta este gata 1 Mic6 scintee de patriotizm, i cea (16 obste
in parte fericire iaste Ir indoialO I
Asa dar, dO bun neam frati patrioti rumini, acetii inaltei
bunei faptei avem trebuintO mai cu deosebire, In cea de
acum stare a patriei i natiei noastre, i nimic alt nu poate
1 Civilizati.

144

www.digibuc.ro
 3821 - DLTE $1 RAPTE NO1

bga, in inimile cele simtitoare ale simbatriotior notri, bune

fapte, decit un glas patrioticesc, macar i de va fi neputincios,
a unuia din patrioti, care va socoti in parte fericirea patriei,
dupA dreptul adevAr, ca o slavA i fericire a neamului lui 1
Deci, prin dumneata, biv vel dvornice Nicolae VAcArescule,
ce singur poti, cu deosebire, a simti datoriia ce te supune
a te jArtvi pentru folosul patriei, indrAznind, aduc la sfin-
tele Mimi ale compatriotilor notri aciastA mied cercare a
patriotizmului, incredintat hind c o yeti priimi ca bucurie,
nu ca cea mai desAvirit, intea ei pArtinire, ci ca o povAtuire a
unui patriot, ce o hArAzete sufletelor celor ce-i iubesc neamul

Patrioti vrind s vaz" RAdcina strAmoascA

Adevrul i sA" creazA D vor vrea s odrisleascA
Pentru patriotizmos, Ca sA poat inflori,
Inainte sA citeascA, Aib toti o sirguirrt.
Unde pot ca sA gseascA Cu un cuget i voint
Roduri car' aduc folos, Imprejur a o 'ngrAdi ;
s pue in lucrare, S'o lucreze, s'o pAzeasc,
nici o pregetare, Ca sA n'o mai bintuiascA.
Firesti le datorii, Niscai gindaci striatori,
Cu care sA-s lumineze atunci vor fi In lume
Neamul i s-1 indrepteze Cu acel strAlucit nume,
Dui:A cum au lost Trail. DA patrioti doritori 1
C. Hersculi
1 Academia Romln, ms. 1651, f. 45, 47; autograf. Transcriem precu-
vitntarea acestei cercAri" spre a Invedera atmosfera si preocupArile bo-
ierimel fugite la Brasov, dar mai ales pentru a determina oarecum izvoarele
de inspiratie ale atitor texte, fnderanuri la patriotism i unire. Traducerea,
uneori destul de nesigur, dupa un text grec al cArui original nu-1 cunoas-
tern, cuprioade: prolog sau precuvintare; care este eel adev6rat patrio-
tism; pilde asupra patriotismului Elinilor (Licurgus, Solon, Aristidis, Thra-
sivul, Pelopidas, Epaminondas, Chimon, Leonidas); pildele Romanilor celor
dup vreme slAviti (Regulus, Oratiu Coclu, Caton, Curion, Chicheron)".
Termina : frafi simbatrioji fi buni Romini, patriia noastra, tot neamul ro-
minese i Evropa intreag hrtingte bune ntidejcii in persoanele voastre i eu
nerabdare a#eaptti rodurile celui de bun neam patriotism sltivitele noastre trude".
E deal mai mult o prelucrare i adaptare stingace. Intreag aceast ispit

10 145

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

XXXIX.
1822, Martie 21.
Jurnalul boerilor immteni trimki la Tarigrad.

La teat 1822, Martie 21, chemind slvitu Chehaia Pasa

Hagi Mehmet p dumnealui banu Grigorie Ghica, i p dum-
nealui banu Barbul Vkkescu, i p dumnealui clucer Mi-
hit i p dumnealui clucer Filip Lenciu 1, i p
durnnealui cilminar Ianco CocorAscu, si le-au arAtat cum
c6-i cheam la Silistra, mkiia sa pasa Silistra Valisi.
Tar adoogzi Miereuri, Martie 22, au plecat toti, conkind
seara la satu Obileti. Iar Joi, adoozi, au mers la alkasi,
Vineri dimineata au trecut peste Dunke, la Silistra.
Tar Smbt, Martie 25, mergind toti boerii impreun6 la
conacu mkii sale pasi, le-au artat mkiia sa pasa fermanu al
Dovletului, cheani inpkatu la Tarigrad. Ins6 cerind dum-
nealor boerii voie ca s s intoara. la Bucuresti,
teasc5, le-au zis rnriia sa pasa c nu s'" poate, de vreme
ce vin i boerii d'a" la Moldova, ca sri meargrt inpreun cu totii,
ci s trimit oameni innapoi, a le aduce cele trebuincioase,
precum s'au i urmat.
Deci sklerea Silistra a boerilor au lost dela Martie 25
pin'd la Aprilie 2, in zioa sfintei Invieri, cu toate cele tre-
buincioase ale mnckii i bratturii tot dela rnkiia sa Pasa.
*i in Joia cea mare au sosit i ase boeri moldoveni :
Dumnealui logolat lonif Sturzea
Dumnealui dvornic Gheorghe Cuzea

pentru patriotizm" aflat in dou exemplare, unul copie i altul original

al lui C. Herscul, in acelas manuscris, f. 27-34, 45-51, 233, 239-260,
Prefata transcrisA aici are citeva corectAri lexicale de pana lui Nicolae
Vcarescu, ins5. nu le-am introdus In text. Versurile slut, desigur, tot ale lui.
1 Lens. Deleggia munteanil era insA mai numeroasil. Dirzeanu (apud
lorga, lzvoarele conleniporane, p. 1321, adaug6 pe vornicul Nicolae Golescu
pe spAtarul Scarlat Mihlescu, iar In loc de clucer Mihi Filipescu pune
pe clucerul Mihail Florescu. (Cf. si Kogillniceanu, Letopise(i, III, ed. II, p. 435
urm.).

146

www.digibuc.ro
 1821 - DATE $1 FAPTE NOI

Dumnealui hatman Costandin Cerchez

Dunmeatui aga loan Grecearz
Durnnealui dvornic Ioan Dliu
Dumnealui dvornic Iordache Reiscanu

Aprilie 3, a doozi d sfnta Inviere, plecgnd dela Silistra

tori boerii, adic vapte romani boeri i vase boeri moldoveni,
avind mnpreun meemendar pg Mehemet Topci Efendi cu
oamenii sgi, i doi cavazi ai mgrii sale Silistra Valisi, ins
boerii romani cu 3 calevci i cu 4 cgrute bravovenevti i 3 car
mocgnevti tot cu cai ; iar boerii moldoveni toti numai in
3 carg mocnevti. i merggnd cale de 8 ceasuri, tot cam pgn
pgdure, vi am conAcit seara la satu Baelechioiu, in drept Ca-
rala. Dela Silistra ping la Carala sgnt 8 ceasuri.
Iar Lunt, Aprilie 4, dela Baelechioiu am plecat vi am mers
iargvi cale de 8 ceasuri, tot prin pgduri i vi, i am conkit
seara la Carabavlii. Iargvi cale de 8 ceasuri Oda' la Carabavli.
Iar dela Carabavli, Aprilie 5, cale de 6 ceasuri, tot prin
pgduri i vgi, trecnd vi 4 praie curggtoare, am coracit
la oravu Semlea. 2 Orav mare, cu aian i serdari i cadiu. Ping aci
merge cai d mizil dela Silistra, cale de 22 de ceasuri. Insg
foarte mare orav i tgrg, cu multe fntni de piiatr i doog
pgraie curggtoare. Dela Cara png la umle cale de 6 ceasuri.
Aprilie in 6, Joi, plecgnd dela oravu *umla i tree:Ind Cam-
tiucviiu cel mic, i mergnd cale de 4 ceasuri, drum bunivor,
am congcit la Drggoiu, sat de Sgrbi, ca la 100 de case. Dela
S,umla pgng la Drgpiu, 4 ceasuri.
Vineri, Aprilie 7, plecgnd dela Drggoiu i incepgnd a sui
cobor muntele Cealiccava sau Cogiabalcam, cu caldgrm
de piiatril la un deal ngmolos, fcut de rgposatu Nicolaie
Mavroghenie Voevod, i mergnd ceasuri 5, cglgrevte, am
congcit la satu Cialgccavac, sat sgrbesc i turcesc, ca la 100 case.
Dela Drggoiu ping la Cialgccavac, ceasuri 5.
Simbeitei, Aprilie 8, dela Cialgccavae mergnd pg munti
ceasuri doog i jumtate, am trecut inteo vale apa dela Cam-
Vornicul Ioan Tdutu.
2 tinila

147

www.digibuc.ro
 EMIL v/uToso

ciucsiiu cel mare, prin ap, unde snt pietre i ci.41 va nuci
pin 5. acolo zic c ar fi mers graf Romantol si mai mer-
end un ceas i jum5tate au fcut emeclic 1 la Dobravo, cam
in poalele muntilor. i mergnd alte 5 ceasuri, am conkit
seara la orasul Carnabat. Are ca la 100 de case, turcesti,
grecesti i armenesti.
Dela Cialkavac pAn la Dobrali, ceasuri 5 ; i de la Do-
brali p5n la satu Carnabat, ceasuii 5.
Duminicti, Aprilie 9, dela Carnabat merg5nd cam piin
p5dure si dealuri, ceasuri 7 si jumtate, am ajuns la un sat
Arbesc ce si cheam5 Beimahala, sat ca de 40 de case
srbesti. Dela Cialkavac (?) p5n5. la Beimahala, ceasuri 7 si
jumtate.
Luni, Aprilie 10, mergnd tot prin dealuri i v5i, au ajuns
la satu Fachi, sat de 120 case srbesti i turcesti, cale de
ceasuri 5 si jumAtate. Aci s5 schimbA cai de mizil d la
Dela Beimahala Oa. la Fachi, ceasuri 5 si jumtate.
Marfi, Aprilie 11, mergnd dela Fachi innainte, tot prin
vi i dealuri necontenit, i treend prin sat Erecleri, unde
este si o cefluie, dup ceasuri 5 am ajuns la satu Dovet-
laci, sat skbesc ca la 100 case, uncle am fcut emeclic. Am
ajuns seara la Ckkeclisiia 2, ora mai e cu cetate intkit dela
Greci, veche. Snt ca la 5000 case, mai multe turcesti, iar
vreo 1500 case grecesti, i putine armenesti i ovreesti.
Dela Fachi pn5 la Dovetnaci, ceasuri 5. Iar dela Do-
vetl5aci pn la Ckkeclisiia, ceasuri 7.
Miercuri, Aprilie 12, dela Ckkeclisiia am mers ceasuri
opt, nil sat la drum ; i am mers de am conkit la Lule Burgaz,
uncle s5. fac lulelile cele poleite i alte multe lucruri. Ipac
oras mricel, cu ttug, ca la 1500 case turcesti, din care vreo
300 grecesti. D ad s aspart drumul spre Idrine3 i spre
Rusciuc.
Dela Ckkeclisiia pn la Lule Burgaze, ceasuri opt.
1 Emeclic = masa ; Roman/DI = RomanIov.
2 Kirkilisse, oraul celor patruzeci de biserici.
3 Adrianopol.

"18

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAPTE NOI

Joi, Aprilie 13, dela Lule Burgazim am mers ceasuri 4

i. jumtate, pn la Caraciran, unde asupra drumului, lng
sat, este pod de piatr cu coloane piste o appall, uncle am
fcut emeclic. i de acolo am mers alte ceasuri 5 si jurratate
pin la Ciorlu, oras mritel, cu prvlii de Turci, Greci si
Srbi.
Dela Lule Burgaze pn la Caraciran, ceasuri 4 si juna-
tate ; de acolo pn la Ciorlu, ceasuri 5 si jumtate.
Vineri 14, dela Ciorlu plecAnd, am inceput a merge dup
doo ceasuri p marginea mrii. Deci mergnd 4 ceasuri,
am fcut emeclic p cmp ; si mergnd dup prnz alte cea-
suri 4, am concit seara la Silivriia, oras mare cu cetate veche
grecease, ca la 2003 case ; unde este cetatea veche, inuntru,
este mitropoliie si mitropolit grec. i innuntru in cetate sad
Greci, iar inprejurul cetti mai multi Turd si putini Armeni.
Dela Ciorluc pn la Silivriia, ceasuri 8.
Seirnblitil, Aprilie 15, dela Silivriia mergnd p malu mrii
tot in sus, spre rsrit, dup 2 ceasuri am trecut prin satu
Pivatis, sat de Greci. *i. mergnd alte 4 ceasuri, am ajuns
la Buiuccecmege, oras ca la 1200 case mari i prvlii i han,
unde am concit seara.
Dela Silivriia pn la Buiuccecmege, ceasuri 6.
Duminicti, Aprilie 16, dela Buiuccecrnege, unde ne-au
Intimpinat alt meemandar trimis dela prea slvita Poart,
anume Sachir Beiu Memet Salahor, plecnd inpreun cu
noi, am mers 3 ceasuri si am ajuns la Chiociuccecmege,
unde am fcut emeclic.
Aci pzesc iniiceri si haraccii, ornduiti unde este dspre
apus pod de piatr i coloane i plci de piatr asternute IA
pod, si pod foarte lung, trece peste balta ce curge din mare ;
podu fcut de Sultan Mehmet, care at. luat Tarigradu. i
de acolo plecnd, dup 3 ceasuri am ajuns in Tarigrad, la
Ipti si din schel, teftedar schelasi puindu-ne in caice d
beilic, ne-au dus la Beilerbeiu dispre Anadol, la conac, la
chioschiu lui Chior Iusuf Par, drept Curucesmea.
Dela Buiuccecmegea pn la Chiociuccecmege, ceasuri 3 ;
i de acolo pn la Ipti, ceasuri 3, care fac 6.

1.49

www.digibuc.ro
 EMIL VIETOSU

Cele ce s'au urmat In l'ariorad, oareeum mai deosebit.

Lunt, Aprilie 17, lsnd toate trsurile cu cai i surugii
la tettedar schelesi i trecnd cu caice la Beilerbeiu, ne-au
concit In ialu i rposatului Chior Iusuf Pap, ce au fost
vczir, avnd meemandar tot p Sachir Meemet Beiu i
ecpaiu lui, unde sznd 3 zile, ni s'au fcut icram 2 de toate
ale minctirii de ctre Abdula Pap, ce sklea aproape de noi,
la Cenghelchioiu, ce s afl ot Scutari muhafis, care mai
nainte au fost a doi dipitan pasa, cu tot tacmul ecpaiului su.
Iar Miercuri, Aprilie 19, au inceput Sachir Meemet Beiu
a ne da tain Inprtesc, bucate cu Indestulare, i cafea, vin,
rachiu, iar chirigiilor Cate taleri 15 p zi la 30 d ini, i 60
de plini, i orez i paie pentru cai, pn i-au scos la ciair.
Joi, Aprilie 20, p la 5 ceasuri din zi, au mers toti boerii
inpreun cu Sachir Beiu d s'au inflnit cu prea slvitu
Reizi Efendi (la ghealiu su, to-! Inteaceast mahala) la
ghialiu slvirii sale, unde le-au thnkit slvitu Ali Beiu
(cubaznazr, adic zaherefiu Tarigradului), socru lui Silistra
Valisi, stiind bine greceste. Cu care Ali Beiu i Duminec,
Aprilie 23, iars s'au inflnit la ghialiu srm, alturea cu
ghialiu lui Chior Iusuf Pap ; cum si Miercuri, A prilie 26,
iarsi au mers doi boeri din partea celorlalti. Asemenea
Seimbt, Aprilie 29, iarsi au mers toti boerii ; i iarssi In
alte rnduri, cnd cu Ali Beiu, mai adesea, i uneori cu Reizi
Efendi. Iar Vineri, Apritie 21, viind Inpratu cu caice p mare
la giamiia ot Beglerbeiu, aproape d noi, s'arunca multime
de tunuri du prin corbii, p unde trecea, si dela tophana
(cki asa este obiceiu) ; i intrnd sus In geamiie, numai
cu Silictar Efendi i cu Cklar agasi ; cum si la Intoarcere,
ori p unde va trece s arunc multe tunuri.
Cnd merge Vinerea la geamiie, i trage cizmile inicer agasi.
Iar la Maiu 2, plecnd Inpratu p mare dela saraiu ot
Besictas (s'au aruncat multe tunuri p unde trecea, dup
obiceiu) i trecnd saraiu ot Bahce Capusi, au dat leafa or-
talilor p 6 luni, unde au zbovit d dirnineata dela 12 cea-
1 TuccAE---,nis4c. 2 Turcete=cinstire, bunA primire.

150

www.digibuc.ro
 1821 - DATE fa EAPTE NOI

suri pin la 5 ceasuri din zi, cki la darea lefii obicinuesc dt

scoate cazanele inieerilor i, fkindu-le pilaf ce-I numesc
zerda (fkut cu orez, cervis, petmez i vApsitu cu sofran),
cand 11 Otesc i 11 pun in mijlocul curtii cei mari ai palatului,
alearg6 toti iniceri unul peste altul si care cum apuc jail
cu miinile, In pumni, i mAninc6 (iar unchearu) sade pri-
veste din cafas uncle este fat sacHazanu, adec6 vizir, si
cu seislam, adic patriiarh turcesc. La acea zi orAnduitil
este obiceiu de s* face cheltuiala prin ceausbasa inpkuitesc.
Deci de acolo puindu-s5 bani prin pungi, iau iniceri pungile
cu bani la spinare, inpreun6 cu tefterdarefendi i inicer
agasi, si mergu de le inpktesc acas la iniceragasi.
Simbeitti, Maiu In 6, au mers unchearu, adec' inpratu,
la Dolma Bahce Saraiu, unde s'au intMnit cu saadrazaru
(cki viziri in Tarigrad le zic tutulor pasflor celor cu 3 toiuri,
iar vizirului al Tarigradului, ca s-1 deosibeasc c'd este mai
mare, i zic sadrAazanu). Asemenea au fost i seislamu, cu
care am'ndoi au fkut inpriratu halvetu musavere.
Marti, Maiu 9, au adus un ciohodar a lu Reizi Efendi intiitt
scrisorile boerilor dela Bucuresti si dela Brasov.
Simbelt, Maiu 13, luind voie, boerii au trimis prt straru
Scarlatu Intiili in frgu Tarigradului, de le-au cumprtrat
ate ceva din cele trebuincioase.
Luni, Maiu 15, le-au venit boerilor o scrisoare dela unii
din boeri bucuresteni, pentru Tair aga basbesleaga.
Joi, Maiu 10 (?), au intrat Muhametanii in Ramazanu,
toat zioa cum am zice postind (nemincind nici ap sau
altcevasi in gur puind) i noaptea dela 12 censuri mirfncrt
si bea On la 6 ceasuri, umblAnd p la giamii, p' la cafenele
si in mosafirlkuri. Iar la 15 zile ale Ramazanului s inpk-
teste dela haremu inpr'tesc baclava la icerlgi i mansuplii ;
tot inteaceast zi s crd inpkatului d'a" teftardarefendi
silictari, tefterfoaie anume de toti cei ce s afl in man-
supuri, ca s-si ia searna p'n la Baeram, p care s schimbe
p care voeste a-i lsa, iargsi le face sat in foaia rea arrt-
tan. Iar Simbt, la 27 de zile ale Ramazanului (care s
chearn6 la ansii Cadrgunu), in care zi o zic ei c'd este zioa

151

www.digibuc.ro
 EMIL VIR1 OSTI

insuari inp'ratului in toti anii cu ate o faf mare, iar altii

zic cum a d-i va lipsi inpkatului vreuna din cele trebu-
incioase (sic). Pe la 9 ceasuri din zi au trecut inpkatu marea,
si au mers spre inchinkiune la giamiia ce odinioaa era Aghia
Sofia, mns i acum Ii zic tot asa, unde au zbovit pn la
3 din noapte (am aatatu c, pe oriunde trece, s slobod
multhne de tunuri). i era intr'aciastt noapte mare luminatiie
p la toate locurile, cum si p la corbii, afar din giamii,
la care in toate noptile tot Rarnazanului snit aprinse mul-
time de candele ; ph' la eminarele p sus, inprejur, asemenea
s'au fcut infricosat luminatiie. i Miercuri seara, Iunie 7,
fiindc st cheara noaptea Baeramului, tiind luminatiia
zefeurile 0116 adoozi dimineata, In zioa d Baieram. Rama-
zanu turcesc tine dela o lumin6 pn la ivirea lunii viitoare,
care s socoteste 29 de zile.
Iar Joi, Iunie 8, au avut Baiaram, s1obozindu-s6 mul-
time de tunuri dimineata i la chindiie si mai pa. seaa, care
s'au urmat dearndu In 3 zile, and a treia zi, SAmbM,
au trecut unchearu la Inscordar, mergnd la un saraiu la
empi ce s" numeste Ialiu lui Mehmet Pap, inpreun cu tot
ecpaiul inprtesc i ortalele, unde au fcut schiri ecpaiului
su i zefcuri cu antri i juand p ampi geret iciagalele
inprnesti. Iar a 4 zi, Duminicl Iuni 11, and dup obiceiu
este schimbarea a 81 d mansupuri Inpktesti, din care 14
s'Ant cele de protiipentada, iar celelalte snt trepte mai
mici si mai mici, bez 44 pasi cu 3 toiuri ce le zic i veziri
valesi, i bez 112 iarsi pasalicuri cu ate 2 toiuri, care aceste
156 snit p" afar zabitlicuri ; din care 81 au schhnbat numai
4, adia p casapbasa i alte trei, iar p ceilalti 77 i-au rsat
tot in mansupurile lor i i-au gent ipca, cum am zice la
noi mucarele, dar au flmcire.
81 de mansupuri mari i mid snt ale Tarigradului care
inbraa caftane i merg p hagi inp'atesti. Jar adunarea
ce face inpratu cu vezir i seeslamu i cu c4itan pasa, a s"
sfiltui ate 4 pentru oanduirea mansupurilor, s cheams ilcheap.
Ina de cum am ajuns aici In Tarigrad, am aflat prp-
deniia bietului mare ostrov Hio de care Moameteni, cu cu-

1 52

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI I'APTE NOI

vkit ea' si ei ar fi iiidicat ai me inpotriva stpi:iniri, de unde

era adusi robi multime de copii, fete si lmei. Cdti b`kbati
de vkst au fost, s'au pus toti supt sabiie. Asemenea si aici,
din cei ce s'au dovedit a fi Moraiti s'au tiat multi, cum si
haznale multe s'au adus la hazncaoa inpkatului dela toate,
Ali Pasa ot Janina i haremul in Tarigrad.
Joi, Iunie 16, au sugrumat la do cetti ce le zie lisare ,
Igngti Tarigrad, pti Marea Neagr, i aparte ca la 2 ceasuri,
ciltiva din Turci fckori de rele. Aceste 2 cetti Tisare ssnt
mai sus d. Tarigrad, inpotriv peste mare una d alta, care
tin amndoori oarecum tot &A mahalalele Tarigradului, ins'a"
una ce este dilspre r'skit sau aspre meaz6zi, mergnd in
sus p Marea Neagr, spre easkit s5. cheam Anadol Iisariu,
iar cea dspre meaznoapte Rume le lisari, cetatea pieli boului
are tilm'cire ; si skit d paza Mkii Negre, afar din alte
cetAti si multe bksitkii tot cu tunuri, spre paz6 alc-
tuite.
La 18 Iuni, s'au filcut iasaccaraelile, adicri afae din Turci
sil nu mai poarte br'nile invilluite, adic infsurate ca sulu
la cap, ziciind Ca' SA.' inchipuesc cu ale Galaontiilor.
Vineri, Iunie 23, au fcut inpkatu binis alaiu, mergnd
in sus p mare, la ghealiu inp6rtesc ot Ghiocsun, cu tot ec-
paiul s'u ; p la 4 ceasuri au mers si p la 10 ceasuri s'au
intors, tot p mare, cu slav mare. Tot inteaciasfa" zi, dup
prnz, au mers dumnealui banu Ghica i dumnealui logofAt
Sturzea si dumnealui clucer Filip la Ali Beiu. Jar adoozi,
Smbt, a dimineaP, tot ctUe trei la slilvitu Reiz Efendi,
de c5nd s'au intetit mergerea dumnealor adesea la amndoi,
si zioa si noaptea, din care am inceput a intlege sfksit bun
si mai in grab, cci ni s6 urise a uzind : Eisala", Eivala" I
Tot inteaciast'ci vreme s'au kaizit csa s'.1 face gkire la saraiu
rusesc, pentru venirea elciului 2 aid in Tarigrad.
Joi, Iunie 29, seznd unii din boeri, p. la 10 ceasuri din
zi, la poart aspre uscat, au trecut slvitu Halet Efendi, si

I Rumeli Hissar 5i Anateli Hissar.

1 Ambasador.

153

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

haretisindu-i, au sttut si le-au zi, cum c, ca niste

credinciosi ai inprtii, in putin vreme vor pleca cu bu-
curie.
Jar Vineri, Iunie 30, s'au hotrt ornduirea domniilor,
c' adoozi, SAmbilt, este mergerea la Tarigrad cu tot
ecpaiul.
Joi, August 11, au plecat, cu ajutorul lui Dumnezeu, mriia
sa Grigoriie Ghica Vod din Tarigrad, lsnd pentru trei
patru zile p dumnealui postelnic Filip, vel cmras pentru
trebuinte nesvrsite, a veni p urmg, s-1 ajung p drum.
au mers de au szut trei zile la Avatscoiu, cale d doo
ceasuri d Tarigrad, spre apus.
Iar Vineri, August 12, au purees p mare mriia sa Joan
Vod Sturzea, inpreun cu ecpaiul salt, bez doi boeri mol-
doveni, carele, fiindu-le fric a merge cu corabiia p mare,
s'au inpreunat cu chervanul domnii Valahii, a merge p uscat
pin la Silistra.
Iar Duminic au plecat mriia sa Grigoriie Ghica Voevod
dela Avatscoiu cu tot ecpaiul su, Domnul s-1 poarte
cu bine
.4vgust 16, Miercuri, a doozi de Snt Mriie, s'au fcut
de ctre Turci Curbam Baeram, care Il au mai mai e dect
celelalte, mergnd inpratu pn in zio cu tot alaiul si for-
mele i regealurile la gearniie Meehmet Pasa, lng At-Mai-
dan. Patru zile tine acest baeram. Astzi s'au inplinit un
an de cAnd au tiat la schela Fanarului p srdar lamandi
arnAut.
1822, Octonwrie ZO, au sosit la Tarigrad lumintiia sa
beizaade Costache Ghica, nazr din partea Trii Rumnesti,
cu dumnealui clucer Ionit, bascapichehaia, rmind strar
Scarlat al doilea ; cum i beizaade Nicolache Sturzea, cu durn-
nealui Aga Nicolaie Dosici, din partea Moldovii, care au co-
ncit la Fanar. Iar a treia zi, mergnd spre inchinAciune la
Pasa Caps, li s'au ornduit luminatilor beizaadele conace
a sdea deosebi la Ceselchiui, supt comanda lui Abdula Pasa
ot Scodrea Valisi, unde s'au i mutat, carele Scodrea peste
doa sptmni s'au fcut sadriazar adecA vizir, Eurghiunind

154

www.digibuc.ro
 1921 - DATE 91 FAPTE EOI

ndat p Ha let Efendi, iar p capuchehaele le-au mutat la

Fanar, dumnealui clucer Ionit la Vlah Saraiu, unde sklea
de mai nainte s'grar Scarlatu, ca s caute trebile prea
tatei Porti mai ind'mtin.

XL.
1822, Mai.
Cererile boerilor munteni du0. la Tarigrad.
Cererile boerilor celor dt.ui in Tarigrad 1822, Mai.

I. Domnia ca s fie O.' sapte ani este planos grecesc, care

sftuinda-s6 cu celelalte pri l-au pus in lucrare. Lucru
invederat, c6 decnd prea puternicul Devlet au honrt a
fi domniile p sapte ani, nu s'au mai intorsu nici un domnu
In Tarigrad, ci tuti au pribegit in alte tri, pentruca s poat
s-s fac scoposul lor, adec6 aceasta care s'au intrunplat. Si
de vor rmnea domniile tot asa, cu adev6rat si de acuni
Inainte nici unul nu va mai intoarce inapoi, si a domnilor
fug este cea mai vMmtoare i suprirnoare Devietului,
Caci, fugnd, pizrnuesc Devletul i in fari streine i, afflindu-sA
domnii cu bani multi, dau pricin i sfiltuesc,arilfnd drumuri
vnmtoare Devletului, i celelalte imprtii Ii ascult. Iar
orAnduindu-ss domnii, s r5m5ie in domnie 0115 la moarte
murind domnul, s" aleag p altul care va gAsi cu cale
aducndu-1, orAnduiasc, iar nu p fii-sAu.
1 Academia Rominh, ms. 1753, f. 30-33. Copie ; jurnalul este datorit,
desigur, unui orn de cash sau mic boerinas ce a fost cu boerii la Tarigrad,
Mr% a fi introdus In tainele i conversatiile for of iciale. 0 comparatie cu
jurnalul boerior moldoveni ne arath jurnalul de fata mai mult ca un iti-
nerariu, lipsit de farmecul literar, de amnuntele de naturl politich si de o
viziune mai largh a scopului i modului In care s'a deshvIrsit rnMunea boe-
rilor trimisi la Tarigrad, calithti ce se gsesc rudimentar In jurnalul Mol-
dovenilor. Acesta, publicat pentru prima oar In DrAghici, Istoria Moldovei,
II, 133 sqq., a fost socotit opera lui Al. Beldiman. De curfnd e atribuit
vornicului Joan Tutul, membru al delegatiei moldovene trimish la Tarigrad.
Phrerea aceasta, emish de d. N. Iorga (Revista storied, I (1930) Nr.
7-9, p. 192), fritemeiath credem, e In mice caz mai aproape de adevr.

155

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOS13

II. Cali Arnuti, Srbi si Greci s vor afla Inteaceste doao

cheleruri hnprtitesti, s s izgoneasc din tar, ca s mearg
fiescare la patrida sa, macar fie si insurat, avnd i neveste
pruntintence, Mdcar fie si boeri de verice treaptvor fi ; pentru
a dirora izgonire s s trimit orn imprtesc.
III. Domnul cel ornduit de Devlet s n'aib voie s aduc
din Tarigrad Greci, dect numai un postelnic, un sirchiiatipi
trei iciagale i s s slujascA cu oamenii -OHL
IV. Cilti din Greci sail Srbi vor fi suditi, sau cti din boeri
prunnteni vor a vea cavalerii s s cerceteze i, de vor fi fcuti
dun coprinderea sfintelor contracturi, s fie nesuprati
suditi adevrati, urmnd tractaturilor, avndu-i domnii depr-
tati de toate maslahaturile Vdrii si de privileghiurile pm'ntului.
V. Consol, atilt Rosiia ct i Nemtiia, s nu aib a tri-
mite Greal inteaceste tri, nici secretarul lor s fie Grecii,
ci adevrati Rosi i Nemti.
VI. Ponturile slintelor tractaturi, ce vor privi asupra ni-
zamurilor acestor tri, s s iacA cunoscute la toti pmn-
tenii de obste, iar nu ascunse.
VII. Domnii s aleag In urni p boerii trii i ant
lor ct i pecetile s le trimit la prea Dev-
let, pentruca s fie stiute si cunoscute, i verice arzu vor trimite
domnii la prea inaltul Devlet, pentru verice maslahaturi ale
trei, s nu s priimeasc pn nu vor fi toti iscliti, fcnd
prea inaltul Devlet rubar 2 att iscliturile ct i pecetile,
de vor fi toate i adevrate, atunci prea inaltul Devlet s
{lea stpneasca sa porunc.
VIII. VeHce porunc va trimite Devletul la aceste doao
chileruri, s o fac domnii cunoscut tuturor boerilor,
IX. Domnii s nu aib voie s inbrace caftan p nici un
strein, nici s-i dea privileghiuri de ale trii, adec6 scutelnici
poslusnici.
X. Toti boerii acestor deao chileruri s fie slobozi, veri
cnd vor vrea, s mearg la prea puternicul Devlet, s nu fie
popriti de nimeni.
Decora/ii.
2 Turcete = confruntare.

156

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAPTE NOI

XI. Toate capichehaelile serhaturilor s fie Romni p6-

mAnteni, iar nu Greci.
XII. Toti c1ug6rii, vldici, arhimandriti, igumeni greci
s fie izgoniti din tafg, i s mearg pela eparhiile lor.
XIII. Domnii s' nu aib' voie a inlta in mansupuri din
boerii trii p carii vor vrea, ci cu rndul, cel blrn s` inalte
p cel de al doilea, nici s dea mansupurile la cine vor vrea,
ci p rnd la fierare, ca s s impktsasc toti de mila imp-
rteasc, i fr de rusfet i cu sfatul tuturor boerilor.
XIV. Domnia s orndulasc patru vistieri boeri la vistierie,
iar nu numai unul.
XV. Calemurile samesiilor s lipseased cu totul, cu ferman
imprtesc.
XVI. Ispravnici s'd s ornduiasc boeri cu tiinj i s fie
rspunzaori pentru judetul bor.
XVII. Domnii s nu aib voie s fac nici mazli, nici
neamuri, nici cumpanisti, nici postelnicei, fr de stirea boe-
rilor ; i end va face edit unul dup slujba lui, in carte s fie
toti boerii iscliti, jar nefiind toti iscliti s nu s' tie in seam.
XVIII. Domnii s nu ail:a voie s druiasc privileghiuri
de ale fdrii, nici lucruri de ale fri s dea zestre.
XIX. Toate socotelile tkei A. fie deschise la vistierie
fr d stirea boerilor s nu s fac nici o cheltuial, nici s
s ia mai mult din tall dect ceia ce va trebui tarii pentru
cheltuelile trii i pentru lefi. Iar domnul s-s ia p" seama
sa numai rusumaturile.
XX. Toti streinii thr (1 privileghiu s" s" asaze la dajde
cu tara, iar s nu fie brluiti.
XXI. Neguttoriia pmntenilor s fie slobod a trece
veriunde, pltind vama dup" vechiul obiceiu.
XXII. Beiliccibasa s nu aib voie s aduc cu dnsul
mai multi oameni dect 17 pazarghideni, pe car are s-i
ornduiasc la 17 ispravnicaturi i cu oamenii ispravnicatului
s strng oile ce s'ant ornduite numai cu fiiat, andu-le
ispravnici ciobanii cei trebuinciosi, care ciobani s aduc
oile numai pna la Dun're, i s s intoarc inapoi. Ins
toti ciobani s nu aibA arme.

157

www.digibuc.ro
 EMIL VIRT0su

XXIII. La scoalele trii, ce u numesc domnesti, dascalii

si nu fie volnici a priimi copii nici de Grec, nici de Ar-
niiut, nici de Srarbu, si cu porunc' Inptiftease s s' trimiV
hogi procopsili, cu plata trii, ca s. invete i Ornntenii
limba prea puternicului Devlet.
XXIV. Toti suditii s' fie indatorati a fi supusi sfintelor
tractaturi i privileghiurilor OHL
XXV. Spttfriia s s dea la patru boeri de Pi trii, pentru
a putea pzi nizamul rii, lar [nu] la unul, nici la Greci.
XXVI. Caimacm la Craiova s' s' trimi boeru Vrn'n-
tean, en stiinf de ale trii, i s' nn ailZ In slujbA streini ()a-
/m.1i, cleat mimai de ai OHL 1

XLL
1822, Mai 25.

Serisoarea unui Romin, eAtre episeopii Romanului i Huilor,

despre druiprmarea in care zae amindou principatele.

Cu Iiiascei plecliciune cu evlavie sirut bla-

goslovitoarele drepte ale preaoslinfli voastre, prea sf infili stelpeini !

Nprasnica turburare a neamului celui strein de limb'

iar nu de dogmil, carele,supt masca fratelui si a celui de o
credintil, de atALA sumrt de ani hrAnind in veninatul sn suflet
pre cugetul cel de istov diledpttdtor al amilndorora dachi-
cestilor eparhii, al Moldaviei adec si al Valahiei, dintru
inceput n'a& incetat, pun felurimi de mijloace, a unelti cele
aspre cugete spre a desputernici, a micsora si a nimicnici
intregimca puterii acestor doao bune eparhii, care s'au artat
1 Academia Romln5, ms. 322, f. 150. Copie ; incomplect, In Aricescu, Acle
msfilicative, p. 214-216, duprt DIrzeanu, (Iorga, Izvoarele conlemporane,
p. 134-136). Aceste cereri se deosebesc Intrucitva de cele pe cart boerii mull*
teni le prezintil Portii la 24 April 1822 (Textul In GhibAnescu (Gh.),
.Studiu si documenle cu privire la /amnia .Rascann. Ia5i, 1915, p. 284-2951.
Se Itie cil pleclnd prin surprindere din Bucureiti, 5i neuniti, boerii munteni
au fost nepregaiti 5i si-au Insu5it In mare parte cererile Moldovenilor. Com-
cu cererile acestora, din aceea5i zi, iIiden, p. 324--333.

158

www.digibuc.ro
mai libovnice maici 610A deckt ctr cei ade-
vrati fii ai lor, pn ce p ita lor nvlire le-au a--
ternut, mai moarte, in grozava groap a anului cu leat 1821,
dupti cum aevea s mkturisete din ranele i sagnele i cele
nu lesne de vindecat ale eparhiilor, carele cu glas tkut vor
rkni, tAnguindu-srt, in ct vreme va fi pmntul Moldo-
Vlahii, spre vecinica ruinare a protivnicului neam i spre
nevremelnica dteptare a amndurora dachicetilor noroade,
pre care firea le-au fcut ca deapururea s fie unite, iubite i de
o Mufti inpreun strnsu legate cu cele mai sfintite legAturi ale
uniia i aceia credint, ale uniia i aceia limbi, i ale aceia
estimi. 2 Protivnicul i vicleanul neam, deuktAndu-s cu
incetul dela stAmoasca sa rssadnitg, s'an incuibat mul-
time in psdianturile noastre i au prinsu rklkini de multe
feliuri. Pentruc este, tusk firete nemultmitor i necunosc-
tor, in loc de binecunotint pentru cele nenumkate faceri
de bine care au simtit dela lkuitorii amndurora eparhiilor,
au rklicat arme inpotriva Moldo-Vlahilor, au aternut pustiirea
intru amndoao psmnturile i le-au adus in stare vrednic
de tnguit. Dar, oare, o prea sfintitilor stpni I nu cumva
pAns aid le-au fost pornirea rutatii 7. Nu cumva 'au s'kurat
turbarea cu derhiderea ranelor in spinarea noastr ? Nu cumva,
dup ce s'au zdrumicat ca puzderiia de atr puterea np-
rteasc, sA vor liniti? Nu cumva s'au inteleptit din ceia
ce au ptimit ? Nu cumva cred ea.' este Dumnezeu rkplti-
rilor, carele cerceteazA inimile i rkunchii ? Nu ! Rutatea
lor este mare, nescrig inprejur, netlcuit, neastmpkarea
lor este fireasc6 la _dnii, i pre pohta spre ru o au strkno-
ase motenire ! Ei Ant Isaf, pnditorul lui Iacov ! Ei i cuget
i zic c treac6 zilele pfngerii tatAlui mieu, i voiu ucide
pre fratele men Iacov" ! i aceasta pentru ce ? Numai pentru
pizm ! Moldo-Vlahii insA skit Iacov, i eked Dumnezeu s'd
intorc i pre acela chiiam intru ajutoru lui, zicnd : scoate-
m, Doamne, din Tana fratelui mieu, din mna lui Isaf !"

1 Rani.
2 Fiint.

159

www.digibuc.ro
 EIUL IRTOS

Scriind prea osfintii voastre acestea, nu &ant pornit nici

din pizmA, nici de riiutate, nici de altkeva asemenea, ci
numai dintru c usturimea ranelor care mi s'au deschis mie
in parte si fratilor miei Moldo-Vlahi de obste, de atr" Isafi,
nu este lesne de suferit dintru c i cea bisericeasct i cea
politiceasc' pravila Ma' sloboade i firea irn d'A dreptate ca
apr.
Multe Fiint la numilr datoriile care am cRre fratii miei
Moldo-Vlahi, dar ins" neputinta nu MA ingtidueste a le in-
plini p deplin, ci pre clIt poci din parte-m.
Aflundu-mil biTinkit in pgmntul Transilvaniei, dup in-
annplare mii-au ci:izut in mtin alliturata copic dup o po-
runcii a Divanului Moldaviei dctr' ispiavnicii tinutului Ba-
cgului 1, p ecum si o copie dup',1 o scilsoare gi eceasc a isc-
litului si dar 2, pre care am alaui at-o ilingd a Divanului.
Aceast set isoare a numitului srdar, pentructi este dovad'a
mai sus ziselor mele, Ca' adecil ti eac zilele prngerii tatlui
mieu si voi ucide pre lacov, fratele mien !", iat o trimit
prea osfintii voastre, spre semnu de moldovlahiceascrt da-
torie, i veti chibzui cele de folos. Ins, pentiucd nu am putut
pune in mn chiiar pre cea adevrat scrisoare a acclui
srdar, ci numai copie, dat i mie dela alt frate Rornrin, bine
este ca s sil Ondeascil corespondcnta sirdarului, adec s
vedeti de este adevilrat coprinderea scrisorii sale, ce prin
copie a trimit, i atunci v'a yeti socoti, ca doaril va chin
in ceia ce sapit Iar prea sfintiia voasti 5, blagoslovindu-M;i,
cereti-mil ca deapururea precum doresc sA fiu,
1822, Maiu 25, in Skele.
Prea plecatsi sluO,

Un Romn, carele dui-A politicescul cuVnt nu s'nt slobod

deocamdattt a m arta prin isclitur, ci in vreme binecu-

1 Cf. acela ms. 332, f. 146.

2 Ibid., . 146 v.-147 ; Serdarul Gheorghe Lascaris. Scrisoarea, Indreptata
cAtre Papadopul", e tradus roadnete de C. Erbiceanu In Biserica Or-
todoxd Romtmil, XXVIII (1904), p. 743-744.

16o

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI PAPTE NOI

vntat m voiu arta prea osfintii voastre prin cea de fat

inflnire.
[Adresa :] Prea cinstitilor i prea osfintitilor episcopi ai
Moldaviei, chirio chir Gherasim al Romanului i chirio chir
Meletie al Huplui, duhovnicetilor miei printi, cu cea de
slug pleckiune. 1

XLII.
1822, Iunie 20.
Pentru unirea blagorodnieilor".
Unirea de toti s laud, dar nu de toti s priimete i in
lucrare, ci numai eft' s cinstete cu buzele.
Trupul omului, alctuit hind de naidulri, s slujate cu
ele i s ajut la toate trebuintele. Intmplndu-s a ptimi
vreunul, fie mcar eel mai mic deget, tot trupul ptimete,
turburndu-s, i indat celelalte mddulri aleargA spre aju-
torul celui ce ptimete, i cu aceasta s dovedete &RA unire
au mdulrile trupului intre ele i ct de tare &Ant legate
a sluji unul altuia i a ptimi unul pentru altul. Aijderea
i un neam de oameni slti;luitori tot inteun pmnt, s
socotete ca un trup alcauit de mclulri, carele de vor
fi legate strnsu, cu sfnta legtur a unirii, a ajuta adec
unul p altul, a sluji unul altuia i a folosi unul p altul,
hind cu totii un trup, un suflet, o cugetare i o glsuire, poate
atunci a sti apra de orice rea cugetare i nvlire strein,
care cu ochiul cel pizma pnde,te a b'ga inuntru boala
cea politiceascA. Istoriile ne arat cte neamuri, dup vremi,
intrite fiind cu aceast sfnt legturd, s'au aprat de toatil
bntuirea strein i s'au inltat la mare putere i slav.
Neamul nostru romnesc, fiind un trup prea ticlos, in-
tocmit adec de un cap streinu i de mdulri foarte in-
ponciate, s vzu de toat lumea la ce mare bezn a periciunii
i de toat jalea vrednic6 pustiire 1-au aruncat leatul 1821,
1 Academia Rom1n6, ms. 322, 1. 147 ; copie. Publican i de C. Erbiceanu
Biserica Ortodox Romtn, 1904 (XXVIII), p. 744-746.

11 16i

www.digibuc.ro
 EMIL VlitTOSX1

din pricin c' nici capul au voit vreodata binele rnAdulii-

rilor, dar nici mdtarile au avut acea sfnt legtur a 0
ajutora unul cu altul I Innonciarea m6du1rilor este ns-
cut i crescut in casa fandasiilor blegorodii TJi Rom-
neti, cci aceti blagorodnici, nesocotind c'd cea adevrat
blagorodie I are fiinta sa nu in prerile bunttilor tru-
peti, ci intru bunttile cele sufleteti, adec in frica lui
Dumnezeu, in luminsdri de invtturi, In petrecere de viiat
cinstit i neprihrtnit, in indemnri, sftuiri i povtuiri
spre cele de folos ctr anroapele su patriot, in vrednicii
de slujbe credincioase, in dragoste curat i nefiltarnic ctr
toti patriotii i In si1in cu toat rvna earl cele folosi-
toare patrii, care acestea toate s ctig, iar nu 0 pogoar
de motenire, nici s hrzesc !Dar ei, nebgndu-le in seam
acestea, i multumindu-s numai a zice c s trag, dup na-
terea trupeasc, din cutare i din cutare, adec c au eit
din slaul fandasiilor i zadarnicilor fared ale stremoilor,
'au fcut de sine i priveleghiuri, prin care 0 dea s cu-
noasc ceilalti simpatri0 ai lor (ce nu 0 trag dinteacele
fandasii 1) ce va s zic blagorodie, adec' c blagorodnic
este acela care poate s injure p cel mai mic patriot, cnd
va voi, i el 0 nu 0 injure de nimeni; s necinsteasc i s
nu 0 necinsteasc, s bat i 0 nu 0 ban, s siluiasc i
0 nu s siluiasc, s pgubeasc i 0 nu s pgubeasc, s
defaime i 0 nu s defaime, i celelalte asemenea ! Cu aceste,
urte i vrednice de toat hula, fandasii, osebindu-s de sinei
blagorodnicii din trupul neamului, i fcndu-s o sistim
trufa i cu totul slobod de netgduitele datorii i leg-
turi ce s cuvenea s aib cu simpatriotii lor, au attat toat
scrba, urciunea i nestinsa vrajb a neamului asupra lor,
cu c't i ei s'au artat mai cu asprime i cu multe chipuri
de posomorte silnicit i defilimri ctr fratii lor patrioti !
Fandasiia blagorodii, coprinznd cu totul slabele i nelu-
minatele lor duhuri, i-au fcut s uite c' snt oameni ca i
ceilalti, supui adec la toate nenorocirile i strickiunile
firii omeneti, i c cei multi skit mai destoinici a 0 ap'cira
de slbtciia celor mai putini. Ci inpotrivd socotind, c toti

162

www.digibuc.ro
 1821 DATE tal l'APTE NOI

ceilalti simpatrioti neblagorodnici s'ant ziditi de o alt Dum-

nezeire, numai pentru ca s' fie organe m'aririi kr, materie
trufii si desfaTrilor lor, juckee patimilor kr Artv'd l-
comii lor, de aceia i nici un chip de tiraniceasc pornire,
nici mijloc de sAlbatec Atuire n'au lAsat de a-1 pune in lu-
crare cu deadinsul, desrtndu-s. i Inbogsatindu-st cu sn-
gele simpatriotilor ! Nu poate nimeni sA acopere acest mare
luminat adev6r, fiindc s'au dat de fa-VA in cunostinta
altor neamuri mari i slvite ! Nu sA pot ascunde lucrAtorii
sArkii neamului romnesc, fiindcA s pot arta i cu clegetul 1
Osebindu-s6 blagorodnicii din trupul patriotilor i cAlc'And
cu picerile p fratii lor, nici ei n'au rmas fericiti, pentruc
interesurile lcomii rkvrtindu-i i p' dAnsii, au fost siiti
a s' altura p lling4 streinii stdpnitori ce avea deplin
tiraniceased putere s fac orice vor voi. i asa, blagorodnicii
ajunsese la alt ticAlosie necinstin, cki la fratii kr
simpatrioti s' arta ca niste Dumnezei, ocArAndu-i i ponos-
luindu-i, iar la streinii st'gpnitori cu o foarte proast cu-
eerie, zmerenie si lingusire, Incst nu sl deosebea din cele
mai mici slugi, fcnd incA i acelora destule colachii, Inca
blagorodnecul, cel s'albatec i m'Andru ctr simpatriotii lui,
de multe ori s" vedea zmerindu-s la un basciohodar I
Streinii viljmasi ai neamului nostru, si, la vedere, obl-
duitori ai trii, pndind cu neadormit priveghere toate vre-
rnile Indem5nate j vend s s foloseased din slabele duhuri
ale blagorodnicilor, au adunat multime din cei mici p
eali au cunoscut iubitori de slavil desart, i amesteand
pntre dnii i din streini, i-au bgat intre blagorodnici,
in protipendada cu barbe, ce este semnul cinstii
treptii cei mai mari i cu care sA cunosc Ca' snit negresit
blagorodnici. Si dup ce au inmultit num'drul blagorodnicilor
i-au coprinsu p toti in intunecatul Was al zadarnicior
fandasii, apoi cu satanicestile duhuri din Fanar n'au con-
tenit a atta rzvrtiri intre dnii, ca s s indemneze in-
susi s s" lupte, s s" rzboiasc, s" s pkasdi i s ss zdro-

1 xoXaxsEa = linguire.

163

www.digibuc.ro
 MILL VIRTOSI3

beasc intre ei ! Le-au Vndut p'inea lor 134 bani, adec man-
supurile trii, i ei, neguttorindu-s. cu ele, s'au inboOtit
cu sk6ciia i stingerea norodului ! i asa, blagorodnicii, dup'A
ce !litre dnsii nu au niciodat Face si nu pot tri, hind rk-
vrtiti, apoi au cgzut in cea des'vLIrit urkiune a patrio-
' tilor, aducrindu-i la dzndiljduire ! Aceasta au silit p Theodor
Vladimirescu, cu li.data ilvn a patrii sale, srt strsngil
p cei obiditi i npstuiti fii ai patrii, i s cear drept-
obstii trii I Nici cea dumnezeiasc, nici cea fireasc pra-
vil nu poate os'ndi ph' un nearn cci cere obtestile drep-
-LAO ! Blagorodnicii snt datori a fi apururea supusi la pra-
vilile i drepttile patrii ! Iar patriotii nu s'ant datori a s
aduce j'Artv trufii, lcomii i desRitkilor lor !
Blagorodnicilor ! Cunoasteti odat adevkul, ea' nu puteti
fi blagorodnici, p'n nu yeti fi mai inti patrioti 1 Nu pot
face blagorodnicii patrie, ci patriia face p5. blagorodnici !
Patriotii v prteste ca s" priveghiati pentru dnsii, s gri-
jiti pentru folosurile lor, iubiti i cinstiti ca p niste
frati, iar nu pentru ca huliti, defgimati si s5.4 des-
puieti ! Depktati-v de duhurile streine i, deznkilvindu-vA,
v indreptati, ca s pute-ti tri cu patriotii vostri, dup cum
si Dumnezeu voeste, biserica si credinta porunceste si firea
ne invat ! Priviti in oglinda anului 1821, si Intelegeti la ce
prApastie v'au adus streinii i cAt mare dejghinare este
intre patrioti i intre cei ce s numesc blagorodnici ! Nu v
paraponisiti la aceasta, pentruc insiv snteti pricina, adu-
ckidu-i la deznkljduire I Cunoasteti blagorodiia cea ade-
vrat, aceia ce s urmeaz i in Evropa, iar nu cea dup
fandasie, cci fandasiile s rsipesc inaintea adevkului ! Nu
socotiti p patriotii vostri de dobitoace ! Au trecut vremea
dobitocii ! Acum fli patrii au dobgndit simiri ! Si de era
a s mai ziAbovi cu doMndirea, dar voi i-ati gr5bit spre de--
teptare, i firea povtuete p fiescare simtitor s s apere
de cele vtmtoare ! De aceia, dar, v indreptati, ca nu cumvas
obida si aznridjduirea neamului s'd nasc alti Theodori !
PLtiotii s" v cunoasc de blagorodnici, c'nd yeti fi uniti
cu dnii, cinstindu-ss, iubindu-s' i folosindu-s de voi,

164

www.digibuc.ro
 1821 - DATE $1 FAPTE Nor

lar nu voi s& v argtati de blagorodnici, cu trufii, defimilri

nebAggri de seamg &Real ei, cci, in adevr s titi, cg nu
veti mai fi
Fratilor patrioti Romgni, parte bisericeasc si parte mi-
reneascg ! Cuvlintul ocum este pentru tot neamul nostru,
dinpreun i cu blagorodnicii ce s vor indrepta i s vor
uni cu noi inteo cugetare i inteo glgsuire 1 Patimile ce am
cercat s ne Elujeascil noao intru desteptare ! Am inteles
cu totii c dezghingrile trupului neamului nostru au dat
vreme i putere vrgjmasilor streMi, ca s ne stingg cu totul I
Veniti dar, in numele Domnului, sg. ne Inviem neamul i s
ne intocmim patriia, c Meg nu ne este vremea trecutg, nici
nildejdile pierdute 1
Dumnezeul pgcii si al unirii s fie in veci in mijlocal nostru,
si inaintea Ici sg intgrim cu infricosat jurmgnt indreptarea
patrii noastre, printeaceste ponturi :
I. Precurn la suirea pg scarg, cea dinti suire este depgr-
tarea dela pmnt, asa i indreptarea noastrii s-si aib in-
ceperea din depgrtarea ca totul de streMi, cu cadi sg. nu
mai avem de acum inainte nici un fel de inclinare, nici aevea,
nici prin taing, precum i ei asemenea s fie cu totul depr-
tati in veci de noi si neinpgrtgsiti de toate drepttile nea-
mului nostru, cele politicesti, cele firesti si ale pingntului,
lepgdati de toate adunrile i sfaturile noastre, rgmind
pentru dnsii a sg hrni in targ cu neguttoria i mestesu-
gurile mginilor ce vor fi de folos patrii, supusi la pravilile
obiceiurile pgmgntului, sau cu lucrarea pgmntului, pltind
dajdie la vistieriia trii.
II. Blagorodnic s s numeascg numai acela ce s va arta
cu mai multg dragoste i cinste, dupg cuviintg, earl simpa-
triotii lui, i cu mai multg slujbg &Red obstestile folosuri ale
patrii ; iar cg sg trnge din cutare si din cutare, sau c s'au
suit la treaptg mare, nimic sg nu ajute p cel trufas, silnic
cu mndrie cgtr ceilalti
III. Sg fie drumul deschis tuturor patriotilor, de orice
treapt sau stare va fi, ca fiescare cu Invtgtura, ca silinta
cu vredniciia sa, folosind obstea, sg dobgndeascg dela pa-

165

www.digibuc.ro
 EmiL viitTosu

trie cea dup cuviint cinste i inltare strii lui, ca cu acest

mijloc s A indemneze tuti fiii patrii a A sili spre sporire
la Invtturi i slujbe vrednice, fiind incredintati c- vor
la rspltirea ostenelilor, dup cum s urmeaz i la cele-
lalte luminate neamuri ale Evropei, iar A nu fie trecuti cu
vederea, deprtati i clcati cu picerile de blagorodiia ce
au fost pn acum 1
IV. Dregtoriile s s' dea la pmntenii cei mai cinstiti
i cu frica lui Dumnezeu, iubitori de dreptate i cu rvnii
atr folosurile obteti, carii s fie datori a A arta cu libov
pkintesc ctr supuii lor, i supuii iar s fie datori a
s arta edtr ei cu cmta supunere, cinste i evlavie.
Toat silinta s. s puie pentru intemeierea coalelor
cu dascali de tot felul de inVtturi, ca s s lumineze
fill patrii.
VI. Din toate judetele trii s s trimit la scaunul sta-
pnirii &ale doi deputati, alei de obtea judetelor, cari, ca
nite epitropi ai simpatriotilor lor, s s afle fatri la toate
sfaturile obteti, andu-i i ei cuvntul i prerea pentru
cele ce folosesc judetelor lor.
VII. Cu sfatul i priimirea a tot neamului romnesc, A
s alctuiasdi pravil a trii, intemeiat In cele mai sus ar-
tate ase ponturi, i adogit cu ate altele s vor mai chibrui
folositoare rii. Acea pravil 'in veci A s socoteasa c
este capul eel poruncitor In tara noastr, i la aceia s arate
desvrif supunere tot neamul romnesc, de toat starea,
fr osebire, cum i chiar puterea cea svritoare, adea
stpnirea aceia care milostivul Dumnezeu, prin ajutorul
prea puternicului protectorului nostru, ne N72 aAza. Iar cil-
ctorul praviii, de mice stare i treapt va fi, A A pedep-
seasa negreit, Maud pr asupr-i tot neamul romnesc !
Aceast bun intocmire a patrii, veniti, fratilor, s o in-
trim cu unirea noastr, s-i zidim, turnu necltit, rvna
noastr ctr folosurile obteti ! Cu totii A fim un suflet,
o cugetare i o glsuire pentru toat obtea I S ne fie le-.
gtura vecinic printeaceast scrisoare isalit de toti, ca
jurmnt in numele prea sfintei i de viiat ftiatoarei Troite

166

www.digibuc.ro
 1621 DATE St FAPTE NOI

Jar cel ce s va dovedi cugetgnd numai pentru al sgu in parte

folos, deprtgndu-s de rgvna folosurilor oh,teti, sau
cearcg a sg folosi cu vreo vgtgmare a obtii, sau cg, vgzgnd
vreo vgnmare obteascg &At de micg, nu o va argta de fatg,
i va uni glasul i strigarea lui cu ceilalti, unul ca acela,
socotindu-s intre cglcgtorii de lege, sg fie lepdat de numirea
patriotului i nenpgrtgit de folosintele ce sg cuvine a do-
bndi un adevgrat patriot, i In osnda dumnezeetii judediti,
dupg leggtura jurmgntului sgu.
1822 Iunie 20.

XLIII
1822, octomvrie 11.
Boerii din Braov cer lui Grigore Ghica Vv. sa-i ajute eu
bani, spre a se putea intoaree In patrie.
q)7-1)setazi, EllicE6icrcate zat EliEviCIT,CCCE ttv Mivta,
Ttv blistipav Osocpponcov iXtt, tanetvtin iv Kupty Ex6-
p,e0%, xai intor3,tviata-ca npoaxuvotini, dayr.aep.e0a Tip naviaXap.-
7cpov aircij;
'Qv Eac 6-ag 'Clat0-2f,Eou Cpocmunttv er)itv at'Avntxv 1-11; aop.c-
aeclievot incaroMp, fist' inccrccrs.6.); xv CncoxVccon dp.a Foinov.av
%al gyveniev 6,32 T 0.Socppoprirov ,;(1)og vrig napatveZ 7Cwcpc.v.64 xat
rcapariet atAerctxtbg, csp t xata td:xog ircavdaou lit/65v e?g Tijv
cpariv 7carptaa. Kat c5-cto; TT); OsocppoDpfiTou 04)71A6Tryce; 7cpb;
L to%- 7.CC7cety g TOrrog, elvat via Evaittg liyep.ovcwirs Wig 7.71-
8eR0vta;, Vag ipirviec, exEcy94,ata eyvtop.ocsv71;, Tez nota Suax6Xwg
OiXop.av i7crxecpta01) vc acppdxscov.ev.
'II TOCat5Til 31mg svobtil xacg %al tcrcOeut; :49e),e yt,v71 aElOrito-
tipa Irpbg etg tV napVicrav !lag xazdtarautv, ircauoxofca
:11CleAEv iyxp(vri (47,),6-crs t-rig vec p.a; iTazogyriOm ra porlOinixta
ixerva xpipla-crit ercoia xal 7Cp0 Xa66v-cco; 171T7Icsecileea, va-
pC5roblovtsg Tip XpripATCX.Ip 111; cip.raavtav.

1 Academia Romin, ms. 322, f. 172-173 ; copie. Extrase i rezumate

in Filitti (I. C.), Cite-va documenle polilice munlene de la 1822 In Arhivele
olleniei, X (1931), nr. 54-53, p. 259.

167

www.digibuc.ro
 EMIL VIETOSU

'Exolisv xce tterg, sttsvicrczte I*0,0 cceivrct, aX7)00% Eaapttouxop

VXou cppoviwocccc, xce oE Xocato ttv auvipxorrs; xcd autircct-
TpctiAca, dung Ecricsuaocv vec civcacvecnocn, t pall; 7ccapESog -ay
Noy6vov xcd 1cpocntuvo0Nrce; in? .9.p6vou TV 1501X61-71tc:: T71g,
ci7coackwat to0 skcscOoGg apxorcog xcd. ToO cikOoGg Tccrtpcdycou,
by 6:psEX6i.Levov gpcmy. 'AXX' 4itog ccE OicssL; xcid xccucrc&crecg noti
b'Sv ElV 45/.Locca Taw eivep6ocuri, attc, Stsux6Xuvov sysvce TM Si
tacra sEq ttilv nx-cptax brav6aou, v auviystocc civccyxcdwg, xccOCog
ficceb voIcz TrIg Bnicaca, vec xpEq, th vc1 SumOCop.sv xcccac 'ay ?cloy
Tpnoy, ve4 RomovopAcywilev xod o ouiXo tic, tec 7)pkcspcc.
*Exacrzog l'ILEiv Ix& Eatccg &voSyxccg xcd ES fou; Tprcou; obtovollEcc;,
dg TcoXXok, TEg blfyoug, xad xce ixsfvoog St5vcccar, vc'z %pen Set l'Sco:
%cc! vet TCpocsappAcra Ten "cp67coug 'you.
AvOpcorcot bpOec cppovoOrceg, 6v aucopoGy Waco; vec vopgancy
dycuxEccv c2) vet !crccarcat ciTcop,s/taxpuattivot, t4,; cparig ncrcp(Zog, t vet
7cEpaaccvcoNesca sEg ecXXoaccrccEg, tb vet crceptbrocc 7cexp6 og xcci Tetiv Tcpbc;
obtovopica Itpocsontx-ip xca Ttig civexXxXvcfou 7Bovi)g TO vet
Eworcat cdfc67cToct xca aupinpeoccopc; CF.; Si 7.cpb; s-cuxEccv vig rccc-
TpMg StOv.
Etvac, Xoucbv 13E6caot, X6yo:, xca X6yot Eaxupof, oi'.ctveg avcer-
xgoucrt, tip ivanCcev vac Xccit6cEvtoliev tiotpav. Ako; TO?4 X6youg
xcce Ex.tccacv TcpoXcc6wcog ixOicrocv-ce, pcZpog flOaccpev Iii6cac4 grCC-

cgpi sEg tecg ca'AElanti; vjg cixoc'cg xal XTup c?; Si; BetvoTtoc605-
csccg tug (Puxciq, xal 7CCatv Sec carci xcaex 7astovcc Stcarccpnatv
xccOuno6daXonsg St 64/11Xeityrct tlig, Si exCi 7CiXtv anavoacqt6civcoliev.
Ka( 1)p.e7.; Tixvo; yriaccc c nertpfSo 6vteg, Siv tivext.tsOcc vet
cpavey.ey ckSticpopot rcpb; tv stux(xv ti, xcd tidaccrsct, sEg play ICE.
pram= xccO' .7)%, Oi 7cccrpZg uE6v Sn; yvirnov 7yei.tvcc ! Tv
Tocockly st'Dalpfccv xcd It) ixtql61.tev xaO' ary ri tv
baccatv,
xcd .8.iXottsv vz yev6p.sOce au[tpitoxot ceycg.
Eig ToGtov axorcby, 7cpb; n6Xov 1 varlittxt peX6v1,
Tervolisv Tec Scavo4p.cesce xcd t 7cpgscg lug!
rcccspig xca 0.socppopl-coy 6tpog T71g, & rcdo; elm t'spAv
.c7), inb Tosto 7cX7ipocpopovsvoc, srpzecc eanceg eTt. aiv OiXets Eqco-
voirrg att civep.data npocpccecoXoTo5vTe; atccxetttek cl8ccap6pwg
npbg Ttv ti rc2TpraoS 'cat TN 471Xtvz6g Trig 7cpczycccotip sacc-
cp.ovCcev !

168

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI FAPTE NOI

"OCiev xcc2 ai5Oc incxcaokteCia cv a6Ovistxtv

ENOXn 7cp6g TOli; ooug tn; Tip viiig xpwatcxfjc ditop:a;
Buaxipecav xc vc otceXv, xatee SOTO, Tbv Tp67cov ToS g6a0u
rq. Ka! Taiitz px-cac t olpecXopivw flaOtnrtig sentecOEP.a; xa!
15noxVoscog, gamop.,s9a 3 kt nap& Oso5 crcepicoacv axX6v7cov
in! Tip t,.s.p.olocxep .9.pw4) X2 rctItrAfall Taw icpeTC6v cErahv
el; gT71 wip.rcoXXa xa! naveaacp.ovicrcaTa.
BIG 6p..smipa; 0.sosopoupirrou Cp,bnX6-cyrog npk @OA, exesac Oepp.ot
%al ao0Xot 'marmot, co'ci 'Oxvogpfou gewx6-cp
t 05Trop6Xaxfa; Atovtaco;.
f '0 'Ar4safou `IXcipttov.
Ppyrrptog fIaXLivog.
tovatawervo; Eap.oupxiang.
re6pytog (I)a.utTriaxo.
'AXavapn rxcxag.
kiliTtpto; Tcmc-4aG.
N. Bcocapiaxoq.
'AXga,,,Spo.
Kwvcrrawavog roXiaxog.
'Icivxto Baxapiaxog.
Arip.iitpLo; XptcrocixoXio;
Mavc1.01X fIca&ivog.
1TocatX Kopviaxo.
Ncx6Xaog l'xfxa;.
NotXaoq (InXorrciaxo.
re6pyco (I)Xcopioxog.
K.. Kopviaxo;.
(1)Xcopiaxog.
'AXgavSpo; `Pdxo6t.
Radu Voinescu.
Geani Oroan. 1
1 Arhivele Statului, Administrative vechi Nr. 2421. IncA de la 31 Mal
1822, boerii din Braov indreaptA jalbA la impAratul Rusiei, pentru a li se
acorda Imprumuturi ipotecare. Rug Am dar cu lacrAmi a ne veni in ajutor,
acordindu-ne un imprumut drept valoarea de 500.000 ruble asignate, ipo-
tecate asupra proprietatilor noastre nemiscAtoare" (Aricescu, Acte justif
cative, p. 184-185 ; conceptul original, grec i francez, scris de Vilara, la
Academia RominA, ms. 1155, f. 289-290).

169

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

Traducere :

Prea prea piosule i binevoitorule al nostru dornn

Pe p6zitu1 de Dumnezeu prea inltatul nostru, cu urni-

lint intru Domnul Il salutnn i, prea plecati InchinIndu-ne,
sgrufm prea strlucit dreapta dumnealui.
Cinstit scrisoarea domneasc5, din 2 Octomvrie, cu ba-
gare de seamA i plecilciune totodatrl am cetit-o si am vzut
cele ce, pkinteste, ne sftueste i ne porunceste, domneste,
pgzit de Dumnezeu inAltimea ta, pentru grabnica noastr
Intoarcere in iubita patrie. i astfel, purtarea pzitei de
Dumnezeu prea in'altimei tale fat de noi, prea plecatii, este
o nou'd dovad a protectiei domnesti, care ne insufl sirn1A-
minte de recunostint, pe care anevoe ne-am trudi s le
exprimrtm. Ins'd o astfel de afectiune i dispozitie binevoi-
toare s'ar face mai simtits pentru noi, in starea de acum,
dac, binevoind inc inltimea ta, ar incuviinta s ni se
acorde acele ajutoare Mnesti pe care le-am cerut mai dinainte,
ar5tind strimtorarea noastr de bani.
Avem i noi, binevoitorule al nostru domn, simtmintele
unui adevkat zel patriotic, ca i ceilalti tovarki i compa-
trioti ai nostri, care s'au grbit s respire aerul attor de
viat al iubitei patrii si care, inchinindu-se inaintea tronului
insltimei tale, srt contribuie cu ajutorul pe care 11 datoreazI
orice boer ascultritor i adevrat patriot.
Dar pozitiile i situatiile oamenilor niciodat nu slut la
fel, Cci, inlesnind boerilor mijloacele de reintoarcere In pa-
trie, nu urmeazA In mod necesar, precum poate judeca
ptrunderea dv., c ne putem orindui la fel si noi, slugile
dvs., afacerile noastre.
Fiecare dintre noi are nevoile lui proprii i felurile lui de trai,
unul mai multe, altul mai putine, i dup acelea poate
chiverniseascA ale sale si s-si potriveasc5 modul de viat.
Oamenii cu drept cuget, desigur, nu pot s'd socoteasca
fericire stind depiirtati de iubita patrie, rfcind pe
pminturi strine, lipsindu-se cu amrkiune si de eco-

170

www.digibuc.ro
 1821 - DATE $1 FAPTE NOI

nomiile lor personale si de nespusa pllicere de a fi martori

oculari i conlucrtori la cele pentru fericirea patriei lor.
Fr indoial deci, stilt cuvinte, i cuvinte tari, care ne si-
lesc s knprtsim o soart opus. Aceste cuvinte artindu-le
pe larg mai inainte, desigur am pricinui suprare domnescului
tu auz i mihnire chinuitelor noastre suflete, dac le-am
Inftisa, aceleasi, din nou inltimii tale, reluindu-le cu mai
multe explicatii.
Si noi fiind copii adevrati ai patriei, nu Ingkluirn s
prem nepstori fat de fericirea ei i, mai ales, intr'o
imprejurare cind patria s'a invrednicit de un fiu adevrat
ca stpfnitor t Aceast soart bun o pretuim in toat
Intregimea ei, i voim s ne facem prtasi ei.
Spre acest scop, ca acul spre polul magnetic, indreptilm
gindurile i faptele noastre 1
Patria i pzita de Dumnezeu inltimea ta, care esti st-
pinul ei, stiind acestea, avem bune ndej di c nu yeti pre-
supune c noi pretextind fr motiv sintem eu ne-
psare fatri de adevrata fericire a patriei i a inltimii tale I
Deci din nou apelm la domneasca ta buntate, s Inlesnesti
slugilor tale strimtorarea lipsei bnesti i s pui la cale, cu
aceasta, chipul Intoarcerii noastre.
Si acestea cu cea mai adnc5 supunere i plecciune
datorate, i cerem dela Dumnezeu intrirea neclintit pe
domnescul tu tron i reusita bun a celor dorite in multi
ani prea fericiti.
Ai pzitei de Dumnezeu inltimii tale, ctre Dumnezeu
rugtori ferbinti i slugi plecate,
In 11 Octomvrie 1822.
f Al Ungrovlahiei Dionisie. N. Vcrescu.
Ilarion al Argesului. Alexanclru [Filipescu:.
Grigore Bleanu. Constantin Golescu.
Constantin Samurcas. Iancu Vckescu.
Gheorghe Fiipescu. Dimitrie Hrisoscoleu.
Alexandru Ghica. Manuil aleanu.
Dimitrie Racovit. Mihail Cornescu.

171

www.digibuc.ro
 EMIL VIATOSU

Nicolae Ghica. Manuil Florescu.

Nicolae Filipescu. Alexandru Racovit.
Gheorghe Florescu. Radu Voinescu.
C. Cornescu. Geani Oroan. 1

XLIV
1822, Octomvrie 11.

Mitropolitul Dionisie aratA lui Grigorie Ghica Vv. di din

pricina bolii nu se poate intoarce Ina ta patrie.
Tip Op.sTipzv ckeesTemv xal attenaTcitip ttot bc
p.uxeteccon xapStag sx6p.evog, iv .calcetvt brcoxVcric 7zpouxuvt-6!

Ti,v cinb 6-ag to0 [teaopyro; avccoSprou at3Oevuxi7v r 607X6-

-crycg viN irctcrcokbv, StraCCt; xspal xop,cacip.sw4, xal p.se intatiasto
yob; xaZ 7spoaom riviywoy cra bcpriX6v6 Tng, fact) evotxtg .rcpbc
icacacrp.i.vrIg StaOicreco;, xaZ Cab xiii3sp,ovcx; npoacpicrecog 7cpb;
t finTipsoov tvoupim t(sp,ovcxCog ypeccpst x& cruiiliouXakt irept tofi
vez ;OA/ intaneato Tip 6o-ov txog intazpocptiv tV nci.av, irceu-
SoxoGcra 19.ecopet (-og avayxatav. T TocoGrov c c4nAT76g Tr); kip
itto5, ToG TCZTESCV06 EiieCOU7 CppWW,CC bap-liar:roc i7Coi3E001st acp-
ivg Itipou; p.iv Tip wpb; Tbv ipTtaTeueivTa aTt invi2xoov Aabv xn-
Se;_tovorip Trx 1Tp6votav, acp' isipou zz rv Tgpg EtyaOiv rq;
StecOsatv ; icp' ot.; at tignpocrrixotaag tto1cr1Co'v TCCTCELVet; xciptTag ixszn-
pfoug, &varcittnco Tcpbg Sev exolg, T6v EXiy littaTc inc6XicliavTa xal
insuatowilamacc, d; t vet iittaAcrg etg ttv 19.zocsatatov -ccipav ke-
ttva xpta-ccavbv xat yvijawv xaTee =Sy.= IAN, ti); naTp2So;.
Ka:0' Ecrov ;:;p.,to; cir Tcoccpuotode xoci *rep.ovotec xpitg xtvoupiv71
tlitipa 61)71X6Tv4, xilbetat tO actaTsuObTog a+yrt (1ort6ou, xaTec
TocsoGToY (i7Lb vc5Oev Scaxafi icpb tv tatptSa xercoltivog, xat ant)

1 Boerii din Braov cer i de la autoritAtile Braovului Imprumuturi, cu

ipotecA sigurA mobiliarA. Salii InsA, din spirit de comoditate i pentru a InlA-
tura un spectacol neplcut ochilor lor, se grAbesc sA Incerce a-I plasa prin
satele din jurul Bra5ovu1ui, pretextInd ea astfel II se dal o viala 1inistit
economicoasa Boerii $i mitropolitul Dionisie protesteaza. (Cf. Murgianu
(A. A.), noud despre relugialli munleni la Braov Pa secolul al 18-lea i
In rdsmerga dela 1821.7'ara Birsci", II (1030), Nr. 1, p. 13-15).

172

www.digibuc.ro
 - aria is aidva lox

V.I.A0Xf./.0%7% 1!:333 1,0X 291271964 51410X6Z7A371101L '50211A0dCh 50A3T190AVX

9 5cymaa1 024 45(413X(-2,3 lz11orop9r)27) Arpinonq nolovqq 9A 622

5tvoch Sozchiov, 01 '501200; k co9r0d3iz 2zx lA moDlyzndioq Ql -oy

AT41 Aolovapaz, 1 Szd93 Qv, polodx 5z)Dkroc3 ?rx
(t)Dtpll noA9cLe, ALF. x)31419yEtrilg .St1
41tV. 2o1Gmo1 &gamy zi:orlti.oppo 2zx 7ci33 57ca `So&911kp11c39 zy90,..
`Sorct991/1-1zAp Zdsa.932 liorriort To. Sruoulnicno 5I zrx zyse!,4
5On0rboX23 Ai4.1 risqolq 5(1) 2911R: M-01 ACOX1X6ZA311102L mn169xkozrz
`noTi SoNot 3:169 L 5ta9yttel.)9 'Stu Aoltsypocia &2")&0Rny01t
/up,

a044d 5(41 5!tofp1zchtlaq '57023A30077 3ZX &?? 2? `5x)2147o&? 92.tp 41,19

StAynog &tot:3291rd? 'AcodIz? &?9 A3119odoritcya.t? 112 7dxn-1 5i 59
noii 5,1A066 13y34 '1"1 `133x2s1r,haq 5;3 Acatch. 311:9 7.0A cnok&ng -ZiL
(.097pyZA lI AOytLn 1. Ql A0IA11202 50X 3zx 112 `5Z2IA20A,3 2)3T1

chtni 7.G
Z13y3lip rot 5odlzxp 43adolvo29, `r)do-mryz)1 0.113c mna.
mo9,o1 gl 5oppi 1X9 no&91-1 4&olr2q rap 2X7H. 523 A4AO1U.3ycb -3z5?
nonod 51 5zDtnchou.9 `41'hyit lay?* spIpiL920d31.l3 K0r.19ckfaxAr.e: -41
'AZAIrcn.
IL 30Dnoxi41z1xx 371 '9)13A3Gtp *:.'11Z1D3/%311(23 jolI 'za&?orp &?2

3tom0c3X SX(M.F2coi. '90T193y3102.p 5COpx A. 99x)y?1Ln, 01 50(302 c5IL1

Avg .no&:;9 502.t. o&29x? oi 5odp11 MOX70% molnX 'zloddlat? lo loloaL9
lo&31190&31,coltp 7912
5r290Ccod mod96.00d1 `minachan, 7p12
51y,ta, Szpoxlzq
3rx `52D)Xn4 Anoym,
'tcomodte;caLp 32.rx 9191 mo&pg&zyzikzo
5,41. '520234 931[9 mog coy?.4 1 (42? 7pt mr.)93&a.mop &cp. Ao&,Loco xd?p
Sta Stvecb '5oochzic. ap&
corqp&nxiDoc3aL AQ..1 2..42.9yttfitg) '5D.,1 VOX 7?il 2:mp
-
0)27py A41 Z221A066 MO1 moaXdrearhon noi `Ao72.&91tkoxrz 11 IlOy2
A0y14 M% AZT1IO9062L A41 A202031.9 51.1,19org 511o2u, lsyy?Ltrchni,
pox 4, 53D307;19, 1999c3obou9 Ata9vloj, Alpm.znkrin '&2m9&?e.op ?&31-1Q9
-
33.201D OT bn1A300)0 319.0 30 Maly= 101LCO(10A77(16 10T12A A32 61.0(109321ZIL
Affn, MO101L2 523 roDPCxyg Sttn.U.(39&912 17)&19 Aod911(pD 4 5(4.19Mg
Af4.1
31Q0 20 20633 pOX 20X1y01901L72 53A2AZX 'AIDC10),DX12Z1ZX 30 101022

p,okon.Arap 5zi Srptcodomoylcb M. A0L92. 531A0d?cbla3 &41 Arpoo&sosn,p

AIDnd) 01d9u. lpnoro,

'2,11,1,13271)62011 31701,03A3T1(23 0T `z3.&?0(-po &o..)091V72 pox 5(1)2alz&p
A309C/X7C.116517opyyou M01A2170312 01 AQ%110y A01AT1201L 13A231061L ,ozz
eca..o)px? L
d3 :5020A9D vox &?2 1Z131/2 5W00=3 )7A chtl.41003,0, 33.QQ

'&019x 5(9 vrittyxl? '13.912 9 Sq&193.can gbl.? gaL9

Stoc Skwanicos) 50A3T12Z)ld 1

lOA3T 4A2dX111 3T1 /0.1.2L9y Sark) `Athy3.1.311

EL

www.digibuc.ro
 EMIL VIETOSIT

drcop.iltaxpooltivo; Top crocilvtou ttou. KO6t xc2 gut); Ixtov icpp6v-

'CC= axpt ToGae, xat cpporgo) ivte0Oev ti-jG ixxXnata top Xptato0
xat To0 Xoynto5 Too icotilvtou, xt 'en& TcparcoauyTEX6w, xa06;
Chat= eiq tjV epecv tteyeanv ixxArlatav, d:XXec xcce cipx2,4 intcrcipac
cipxcepia irdtponov t ixxX71a4, TeXeutarov incaleacc; xal yvil-
acov tixvov ti7i; craspiSog, Tbv auvolSeXcicov dytov kbrouatou,
etg t tpV Bccrcarygm .q; xat' avecywriv rixouotag [Lou SISVMULL vet
civararipWcro civeu oivb; iXAitp.atog Tip EXXectpliv itou.
6acov -canetvGn ixOkw ivtapect, 63oxopacc S4nA6t7N
xa0Ixitsco vet yvcoptcro bcpt.56g 7cpCoTov -rbv civivaosov npovontExbv
ViXov eaov picro rcip -cob notp.vtou XO tV irctOugav tfj; Ttv
7ratplacc Taxilag i1rav6aou, icsoltivon & uyxatcc6alvoucyx vec nAnpo-
cpoot, aTt inotpasof5ca &O&v& v tvat xpovtx11, 5zt p.Expez
Ppov-dg 6iXet 1.th eiva,Wocrg, &v. 134 irctcpspocol; OiXit ifixeicret civw-
cpiXo; el; cirrapcdrircov xtvauvoy Ent TeAsutarov napaSityvara
ItcyciAng ixxXricrac sly= irpb apOcaphy, apxcepicov avat-don
otxovottovtcov inttp6recov Tg ixxXrryta, xal 6v ot5te ot pXv-
Op(to. noXtuxot v6tiot ot eayet; xat tepoi Tiv .8.ettov &no.
e-ciAcov xaveve Siv natbsetkuot caottoccextv &Abaco.
Kai o;:itcoc, xptcrrtavbg xat cpacivOpancog rit.teov xai T'4g na-
tpiao; utin pavt @Aco-cis wwrccov ispayccitow xxA
macs-maw xat czarctx6v xaOrptcv-ccov, OiXit Tcposvipet ivtiGOev vim
dXnAfj xat T(i) 7C2X6y T)7; XZ T 7caTpE8t, xal 15iAst icpsAxcric vci
xocvet; eakic xat -ccig eata; Top TCCTCEINOU 4of 7cpb; Oebv Ixsoicz;.
licttac Tonto 7Cenotetbg, Stfrct yvtoAto Ttv socA6)cptatov SteteecrEv
xctOmiteim Tin) 6p.vcipav 64,71X6rirca xoc1 vet Xec617 pdatoTa cppontaa
stg t vex IA crriXalat xpmta-ctstec int6o7p3igtatcc anb Ti); m-cpon-
ectn, Cocrus vec SuvIlOGJ vec anonArp'ocao tec npbg Z6vou; xpcic 1.tou,
irpb; ofk cup.attx.4 vex) napouata dvat 1 16v1 dacpcaeta, xcei okw
vac SteuxoXtvco tV 7cpb; natptaa xat inapxtav intcrtpocpilv, xa-
OTt ettiviaTocti vot at3iwca, gvag fattou xp6vog TccepT7xosv Cap' 8TOU
ix Savettov (1.) xca & &Tcb Itipou; Iwo acopcoiik infTporco, 6xt [tvov
oaeldav na6s cppovziaa &v vo Staatill.tatt To&ry, CaXec xat acrxivin,
7Cpb t, xai inoplycog napav6lico; Stecrcrat, ixxXnotaottxac czpdy[ta-ca.
`11 0.eocppopvrog 64,0,6v); T, napciSitytta irpb; tb kcipto6v t
Gt.= Etxpt6itag TcoAttotils, V Xat avixe-caL pi6cacc,xptcrucabg
Oivrrx, rag c v d6taarov Tor) Xpto-zoG imanofav, aXX' cbcoxa-

174

www.digibuc.ro
 1821 DATE El NAPTE NOI

OLatOca xai xatec toyro eacefOecay, cpavt &nip-

p.axog To5 ei,ayoGg 66111a-cog t 67coCov 0.eoget-og Tcpso-6etst xat OiXec.
xaponoctirrec "C kcipco6v Trig !
Kay& Tecg naparreVoc; )1.te.c6pctg GchA6vvrag xat xa-ca "Co 1ra-
pocf-c76v too xpiog, E7cov aiowca Tcpbg Tok sysveat'coug (ip-
xov-cag, otiLveg x19ec xat & Tarcevibg exftrig, incOulloGy yez Moot
Sciux.oXuvttevoa Tec gam TrIg gmo-rpo;lg, Scac To() xocvo6 TOCNEWOU
tp.,6v yp(ip.p.,caog 7cXlipoyornI(Pirserac EVOOLov t .8.socppotpircov 64)6g Tri.
Yrig bilatipag aEocppcuAtou ligni6sycog 7cpbg 136v ex&-crig Eveep-
}Los X 4 6o5Xog Tanew6g
cicome-cp 'Oxvo6pfou ti.t4
t Oyypo6Xctztag Atovt5acog1

Traducere

Pe prea piosul i binevoilorul, prea inljatul nostru, din

adincul inimii rugindu-1, cu umilinf i pleceiciune ndi inchin
Domneasca scrisoare a inAltimii tale, din doua ale curgA-
torului Octomvrie, cu miini intinse primind-o, cu minte
atent i grij am cetit cele ce domneste scrii in5ltimea ta,
animat de o special5 bun5voint care mine i de o afectiune
protectoare &are supusul absent si nisa* sfauesti s5. fi voit a
grribi cit mai repede intoarcerea pe care, din bun5voint, o
socotesti trebuincioas.
Simt5mintul acesta al inltimii tale pentru mine, umilul
rug5tor, dovedete ping la evident5 pe de o parte preve-
derea protectoare pentru poporul supus, incredintat tie, iar
pe de alta buaa ta dispozitie fat de mine ; pe ling5 acestea
mkturisind cuvenitele i plecatele rug5toare multumiri, inalt
rug5ciuni care Dumnezeu, care cu ochi milostiv supraveghind
i binevoind, a orinduit s vegheze in intocmita de Dumnezeu
tar5 domn crestin si fiu adevrat intru totul al tkii 1
Cu eft tried insltimea ta, animat de nevoi patriotice si
domnesti, ocrotete pe supusii incredintati ei, cu atit i eu,
plecatul rugritor, Indemnat de dorinta arzstoare c5tre patrie
i miscat de datoriile sfinte si prea grele ale grijei p5storesti,
1 Arhivele Statului, Administrative vechi Nr. 2422.

175

www.digibuc.ro
 EMIL VLIZTOSU

simt dorinta staruitoare sa vad parnintul iubitei patrii,

cuprind i s frnbealiez turma cuvintatoare a sfintei biserici
a lui Hristos i sa ma inchin la tronul inaltimii tale.
Deci, Indemnat de astfel de simtaminte i de datoria sfinta,
ai ti dorit, frt 1ndoial, st socotese pe al doilea plan
cele referitoare la sanatatea trupeasc i ai fi voit cu pl-
cere s'o expun ca jertfa datoriilor mele pastoreti, daca, cum
crede Inaltimea ta, a fi prevazut prelungirea de lunga du-
rata a bolii care in stapfnete, i daca din contra, din
sfatul doctorilor incercati, nu ma informam ct o mica in-
grijire a sanatatii mele ma va ntari, aa 'inch sa pot relua
cu zel cele de trebuinta Care turma i ca dimpotriva, o
mica neglijenta i truda de calatorie ne la locul ei vor face
picioarelor mele o board nu numai de nevindecat, dar chiar,
provocind inflamatia ranilor existente, vor cauza cangrena
mortala. Boa la care ma roade, binevoitorul meu domn, nu
este consecinta podagrei cronice, dupa cum presupui inaltimea
ta, ci este scurgerea veninurilor rele catre acea parte, care
evacuate prin medicamente potrivite, prin dieta i linitea
necesara, se vor seca i atunci, recapatind sanatatea, gra-
bind voi veni sii respir aerul inviorator al iubitei patrii,
sa mii Inchin inaltimei tale i sa reiau grija datoriilor mele
pastoreti, cu tot zelul i rvna pe care le poruncete sfinta
credinta i le dicteaza bunavointa.
0 astfel de board trupeasca, binevoitorul meu domn, nici
legile caritabile mirene al caror executor in Valahia eti
astazi inaltimea ta nu o pedepsesc, nici sfintele i aposto-
licele canoane, care purtind peste tot semnul iubirei de
oameni, ingrijesc de fiintele bolnave nu o condamna ! Exem-
plul arata la fiecare sfint sinod, binevoitorul meu domn,
arhierei de multe ori chiar fara motiv conducind de
departe turma cuvintatoare ; i deci nu urrneaza a se socoti.
nici pentru acest motiv, ca delict faptul ci eu umilul,
silit fiind de nevoe trupeasca zabovesc inca, ins ea mare
tristete, fiind departe de turma mea. Fiindca i aa am in-
grijit pini acum i Ingrijese, de aici, de biserica lui Hristos
i de turma cuvintitoare, nu prin protosingheli, precum se

176

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI TAPTD NO1

obisnueste in sfinta mare bisei ica, ci la inceput orin-

duind bisericii arhiereu vicar, iar in urrna trimetind
pe adevaratul fiu al patriei, pe prea sfintul confrate al Bu-
zaului, care In acest scurt rastimp al absentei mele silite
poate sa inlocuiasca, fdra nici un fel de lipsa, absenta mea.
Din cite cu plecaciune arat aici, binevoind inltimea ta,
o implor mai intli s. cunoasca cu scumpatate neclintitul
zel prevazator pe care Il pastrez turmei i dorinta intoarcerii
grabnice in patrie i, in sfirsit, binevoind, s afle di nu este
cronica boala care ma tine, c o mica ingrijire ma va resta-
bili, c5 graba de reintoarcere ma va expune, Thr folos, la
iminenta primejdie a vietii, ca, In sfIrsit, grit inaintea ochilor
exemplele marei biserici, privitoare la arhierei care fall mo-
tiv intemeiat conduc prin vicari bisericile i c nici carita-
bilele legi mirene, nici sfintele i bisericestile canoane ale
dumnezeestior apostoli nu pedepsesc boala trupeasca.
astfel, ca domn crestin i iubitor de oameni i fiu ade-
varat al patriei, se va arata zelos unor asemenea datorii
bisericesti i mirene, va prilejui de aici har adevarat
supusului sau i patriei i va atrage asupra-i rugaciunile
obstesti si chiar rugile mele, plecatul care Dumnezeu. Intru
aceasta, cu incredintare, fiindca cunosc bine firea ta iubi-
toare de Hristos, implor pe inaltimea ta s. aiba cit mai
multa grija spre a mi se trimite ajutoarele banesti de la Mi-
tropolie, ca sa pot achita datoriile mele la straini, pentru care
prezenta mea trupeasca este singura garantie, i astfel sa in-
lesnesc intoarcerea mea in tara si in eparhie, fiindc a trecut un
an si jumatate, binevoitorul meu domn, de and traesc din
datorii i vicarul rinduit din partea mea, nu numai n'a avut
nici o grija in acest rastimp, dar n'are nici o legnur cu
mine, si prin urmare conduce ilegal treburile bisericesti.
Pazita de Dumnezeu inaltimea ta, fiind exempla de po-
Mica corecta fata de supusii tai, desigur nu vei ingadui,
ca domn crestin, silnicia In pasnica biserica a lui Hristos,
ci, restabilind i Mtn.' acesta supunerea datorita, te vei arata

1 Gherasim, episcopul Buzului.

12 177

www.digibuc.ro
 Emir, VIRT081:1

apktor al sfintei dogme, pe care cu pietate o mkturisesti

vei bucura pe supusul tu
Dupa poruncile in5.1timei tale si dup datoria mea nea-
Oran', am spus cele de trebuint6 dumnealor boerilor, care,
ca i plecatul rug4tor, doresc s" vadil inlesnite mijloacele
de intoarcere, dupa cum din plecata noastr scrisoare comun'A
va lua cunostint pe larg p5.zit de Dumnezeu iraltimea ta.
Al pzitei de Dumnezeu inatimei tale Care Dumnezeu
ferbinte rugnor i siug supusa,
+ Al Ungrovlahiei Dionisiel 1822, Octomvrie 11.

XLV.
1822.
Project pentru indreptarea
Indreplarea

Toat lumea au privit la jalnica stare a Tkii Romnesti

si la ate au Otimit in leat 1821 de streinii cei de o dogm
cu noi, carii avnd i semnul cinstitei cruci pus in simia
neamului lor, au lucrat, neomenitii, toate chipurile fkde-
legilor. Deci, fiindc.6 acum dumnezeiasca pronie au deschis
usile ascullArii iubitorilor de oameni Indrepttori, indrz-
neste toat obstea pm'ntenilor acestii ticloase i nenoro-
cite tki a alerga cu lacrkni de bucurie, cefndu-si m'Antuirea
tmduirea la ranele sale cu aceste chipuri de indreptare :
I. Toat streinaatea c't sa all incuibat in pmntul
tkii, adecA Grecii de verice treapt vor fi S6rbii
alte neamuri, s fie in veci depktati cu totul de orice treab
politiceasc, pn la cea mai mics si mai proast, si de toate
cinurile boieriilor, rmind pentru dAnsii a s hrni i a sA
chivernisi in tara aceasta numai cu negutRoriia ce va fi
slobod cu meseriile de mestesug ce vor fi stiind i vor fi
I La 28 Decemvrie 1822, mitropolitul Dionisie scrie din Brasov logoatului
Nicolae al Mitropoliei c usurIndu-s gerul, socotim a ne altori spre patrie
eparhie, mftar t cu primejdia vietfl noastre, pentruca sA ne Inplinim da-
toriia pristorii" (Academia RontinA, ins. 1071, f. 65).

178

www.digibuc.ro
 1821 DATE 131 FA.PTE NOI

de folos, amestecati ins6 cu p'rn'Antenii supusi la

toate obiceiurile, canoanele i starostii esnafurilor, intocmai
ca i p6m6ntenii, lr ciltus de putin6 osebire.
H. Toti streinii, c61.i s'au cinstit 136116 acum cu cinuri de
boerii, s s ia scutelnicii i poslusnicii i orice alt privi-
fiindc6 privileghiurile glut numai ale p6m6ntenilor,
iar nu si ale streinilor. Si de actual inainte, nici cinuri, m6-
car c't de mic, s nu s mai dea la streini, de vreme ce
st6p6nirea streink ce au fost p6n6 acum, intr'adinsu au in6ltat
streini i i-au f6cut i cu stare bun6, ca s dkapene cu
totul p'd p6mnteni.
III. S6 s6 puie in lucrare i dite s'au hotkt pentru streini
prin hrisovul m6rii sale Stefan Voc16 Racovit6 ot leat 1764,
Julie 30.
IV. Asijderea si tot chipul arnutesc s6 s6 strice de tot,
a nu sd mai pomeni in veci, i, esind fiescare de supt aceast
ur6t6 i diiavoleasc6 masc6, s mearg6 la esnaf dup mes-
tesugul ce va ti, sau la dajdie cu tam, nestiind mestesug ;
jar nevi-6nd nici una nici alta, s6 mearg.6 negresit la tara lui,
puindu-s6 un soroc cuviincios, in care s poat6 a s desface
de orice ilic1 va avea aici in p6m6ntul trii i dup6 soroc
s s'A izgoneasc6 i fr6 voia lui, neputindu-s6 ajutora cu
pricinuire c6 are aici mosii i alLe acareluri, dobitoace
datorii pe la unii altii, c6ci pentru aceia li s6 d sorocul, ca
s6 s6 desfac6 de toate.
V. Pentru paza i strejuirea tnii, s'd s6 intocmeascA p6
deplin, Inc i mai cu. prisos de va cere trebuinta, ogeaeu-
rile slujitorimei p6m6ntesti cei din vechime, adec6 semeinii,
fustasii, cazacii, catanele, lefecii, dorobantii, vAn6torii, po-
terasii, pliaii, slujitorii du p6 la judete i alte bresle sin-
jitoresti, i numai aceia s poarte arme -in tot ocolul Trii.
Romnesti, iar streinii nicidecum, nici nikar cutit la br6u
s5. nu ail36, cu pedeaps6 de r6punere de viiat6 and s6 va
dovedi vreunul din streinii cu vreun fel de arm6, ori asupra
lui purt5ndu-o, ori in casa sau gazda lui tiind ascuns6.

1 1li = un tel de bir, dare.

179

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

Inteacestas chip dar curatindu-sa tot pamantul vaz-

duhul Tarii Romnesti de turbarea i rautatea streinilor
rmaind tara pa seama parnantenilor, cere apoi toata obstea
pamantenilor i curatirea po1iticetii obladuiri, care streinii
intr'adinsu au turburat-o, ca poata aduce cea desa-
varsita peire, dupa rau cugetul lor ce s'au vazut, caci
intocmind ei la toate dregatoriile felurimi de iraturi, cele
mai bune si mai bogate le da la ai lor, iar celelalte le
vinuea la pamanteni, la cine putea s dea mai mult pretu.
Indreptarea dar politicetii obladuiri cere obstea s sa fac
inteacestas chip :
VI. Toate numirile boieriilor sa fie, iar veniturile lor sa
lipseasca cu totul, i cei ce s afla cu boerii halea sa slujascil
numai pa leafa.
VII. Sa s asaze Dinteii Divan, Intocmit de cinci persoane,
adeca de mitropolitul tarii si de patru boeri mari, carii sa,
nu aiba osebite boerii halea. Acest divan sa aiba toata
puterea savarsitoare i toata stapanirea peste tot pa-
mantul i norodul Valahiilor amandurora. La acest divan
sa raportuiasca toate celelalte dregatorii i obladuiri in
parte si dela acesta sa ia toate poruncile i hotararile
pa deplin.
VIII. SA sa asaze al Doilea Divan, intocmit de epigeopi
si de velitii boeri, fare carii sa fie si un nomicos. Acest divan,
pentru toate pricinile crisologhicesti, ce theoriseste cu buiur-
dizma Intaiului Divan, sa arate cu anafora inscris la Intaiul
Divan si de acolo sal ia pricinile intarire, ori cu infatisare
prin apelatie, sau Para' infatisare prin adeverinta inscris de
multamire, dupa oranduiala.
IX. Departamenturile ctite trek, adecei de 8, de 7 i cel
de criminale, sal .aiba urmarea br, oranduindu-sa la fies-
care si ate un nomicos.
X. Sa sa asaze un departament pentru hotarnicii, alca-
tuit de cei mai cu deplina stiinta si praxis de hotarnicii boeri.
Acest departament este foarte de trebuint, fiindca crisolo-
ghille mosiilor sant multe si pricini grele, unde face trebuinta
a sa ceti si a sa cerceta suma de felurimi de hartii i dintr'a-

18o

www.digibuc.ro
 1821 - DATE 8I FAPTE NOI

ceast pricin s d z5ticnire celorlalte judeetorii a s In-

lesni la theoriia altor chipuri de crisologhii
XI. Vistierul cel mare alt treabri s nu aib, fr numai
priimeasc banii djdiilor din toate judetele trii i s
dea socoteala la Divanul cel Dinti, avnd supt ascultarea
lui numai p sarafi, iar la celelalte calemuri 1, sau isprav-
nici, sau samesi, s nu s5. amestece.
XII. Calemurile vistierii, adec extractoru al scutelnicilor,
poslusnicilor, al havalelilor, al capanului, al slujitorilor,
al breslelor, gzdiile i condicarul s5. s ornduiasc de care
Intiul Divan, fiescare persoan cu treaba sa, coresponda-
risindu-s cu isprvnicaturile i rportuind la Inadul Divan,
avndu-si fiescare trebuinciosii logofeti cu lefile bor. 2
XIII. La fiescare judet s5. ornduiasc Intiul Divan doi
ispravnici (ins 5. nu din cei mari, adec din protipendada,
ci din cei de a dooa i a treia treapt, ca s s poat pedepsi
Infrna cnd vor urma vreo catahrisis si a-i supune s
rspunz cu coprinsul lor), un sames, un judeator i un
condicar, toti cu leaf ornduit ; ins un ispravnic s fie
insrcinat cu trebile judetului, iar cellalt s aib numai
privegherea asupra polcovnicilor i cpitanilor i altor sluj-
basi, ca s nu fac vreo catahrisis. S caute i pricinile
de judecilti ale lcuitorilor,inpreun cu. judeditorul. Anindoi
ispravnici s-s aib5. venitul grosului, dup5. vechiul obiceiu,
adec6 dreptele zeciueli din banii ce s inplinesc prin Inf-
tiare de judetat i paralele grosului.
Judectorul s caute numai pricinile de judecti si con-
dicaru s fac crtile de judecat sau anaforalele.
Samesul numai s priimeasc banii djdiilor din judet, dup
extractul ce i s va da de ispravnic, iselit, iar nu mai mult.
Iar din bani s nu dea nimunui mcar o para, fr porunca
Divanului celui Dinti, ci s5.-i trimit p toi deplin la visterie,
de unde s-s ia adeverint de priimire sau socoteal incheiat.
1 Functii, slujbe.
2 In manuscris urmeaz5 punctul XIV; deci, sau numerotatia este gresit5,
sau punctul XIII este sciipat din vedere de copist. CorectAm numerotatia din
manuscris.

18x

www.digibuc.ro
 EMIL VIIITOSI3

Zapcii plsilor sa-i oranduiasca ispravnicii amandoi, oameni

vrednici i in chezasiia lor, ca sa' fie raspunzatori
pentru dnii, fara a sa priimi havalele streine. Acesti zapcii,
avandu-s leafa lor oranduita, sa caute i pricinile cele mici
ce s intampla Intre llcuitori, fara a s amesteca polcovnicii
capitanii intru nimic i ori odihneasca, sau sa-i so-
roceasca la ispravnicat ; dar i ei s s infraneze foarte
tare, a nu face vreo catahrisis.
XIV. Vel spatar i vel aga, cu intocmirea slujitorimei
cat va orandui divanul,sa fie numai pentru paza i strejuirea
orasului Bucuresti ; insa toate capeteniile slujitoresti s5. s.
oranduiasca de catra Intaiul Divan. Asijderen i toga' slu-
jitorimea, ce dupa trebuinta sa trirnite in Ora i pa la mar-
gini pentru paz sau nizam, sa s ornduiasc i sa sa tri-
mita iaras de Care Intaiul Divan si capeteniile lor sa s co-.
respondariseasca arnesos cu divanul.
XV. Polcovnicii i cpitanii prin judete sa s ornduiasca
de catra Intaiul Divan, oameni lacuitori ai judetului, prin
chezasie vrednica de departare de catahrisis i cu stare, spre
a putea raspunde cand sa va intampla a sa intinde peste
poruncti. Acesti polcovnici i capitani s nu fie volnici a sa
preumbla prin popoarale lor dupa alti borfasi, caci acele
pricini sa vor cauta de ispravnici judetului. lar polcovnicii
capitanii sa stea fiescarele la casa sa i cand li sa va da
stire de ispravnici sau zapcii plilor, c s'au ivit undevas.
talhari, numai atunci s alerge cu slujitorii lore sa-i ban,
prinza i sa-i trimita la Intaiul Divan, in }Duna paza. Din
ate lucruri s vor gari la talhari, ori hrapite, sau chiar ale
lor, s s despagubeasca mai intai pagubasii, pana la cel mai
mic Meru, i ce va mai prisosi s s dea la nevestile i copii
talharilor, iar polcovnicii i capitanii sa nu ia nici macar o
ata, ci sa slujasca numai pa leafa oranduit i slujitorii lor
p scuteal. Asijderea nici ispravnici nici zapcii sa nu ia dela
acest fel de pricini, nici dela borfasi, nimic, filt numai sa
despagubeasc pa pgubasi i vinovatii sa sa pedepseasca

1 Fitico = fndatii.

182

www.digibuc.ro
 1821 - DATE al FAPTE NOI

dup5 pravil. i fiindc fctorii de rele sau borfasii nu s5

pot tinea in relele lor fapte, de nu vor avea gazde prin sate,
care s le poarte grija pentru ale mnerii, unde s afl ascunsi,
a le da de stire &and umbra' poterile dup dnii, ispravnici
judetelor s5 indatoreze p lcuitorii satelor a da prinsoare
cu chezasii c5 in satele lor nu s va simti nici o gazd. Iar
dovedindu-s5 vreo gaza la vreun sat, acel sat s5 pl5teasc
toat5 paguba c5t5 au fcut t5lharii cei inclinati cu acea gazd5,
acea gazd s s5 pedepseasc intocmai ca i tAlharii. Asij-
derea s5 fie datoare satele, in ceas ce vor simti de fc5tori
de rele, numaidecrit s dea de stire ori la zapcii, ori la pol-
covnic i c5pitan, uncle va c5dea mai cu apropiere, ca Ir
z5bav5 s54 prinz5, d5nd i ei ajutor.
XVI. Viltasii plaiurilor dela granitile despre austriia-
cescul pmnt s s oriinduiasca de cAt[r] Intiul Divan,
cu sigurantiia tot aceias ce s'au zis pentru polcovnici si
c5pitani si tot cu aceias ornduial despre rndul fc5torilor
de rele ce s5 vor ivi in plaiurile lor. Acesti vtasi au s51 ur-
meze datoriile lor dup5 cum snt trecute in condicile diva-
nului i s'51 ia dreptul lor cel legiuit din vechime, dup5 cum
s vede trecut in condicile divanului, s' raportuiasc5 amesos
atrri Inniul Divan, si pliaii i potecasii lor s5 slujascil p5
scuteal5. 1

XLVI.
1822.

Leg5ntint pentru unire.

Pentru unire

Firea omeneasc5 este zidit5, de dreapta Dumnezeirii cea

a tot s6v5rsitoare, ca s' fie inp5rtrisitoare, adec s5 petreac
vietuind multi la un loc, in sotietate, Inp5rt5siti i intrebu-,

I Academia Roming, ms. 322, L 147V-148. Rezumate i extrase 1/1

(I. C.), Cite-va documente politice muntcne de la 2822 In Arhivele 011eniei,
X (1931), Nr. 54-55, P. 253. Cf. Nr. XXXVI si XL, cu notele respective.

183

www.digibuc.ro
 1:MIL VIBTOSII

intati unul de care altul. Acel loc unde sA. afl petrecAnd
sotietate de multi oameni sri zice patrie, dupA numele pA-
rintilor, mo01or i strAmo01or, ce i aceia au petrecut acolo,
vietuind in sovletate. Nu sA cheamA dar pAmAntul, patrie,
ci pet ecerea cea politiceascA, adecA sotietatea celor ce 1A-
cuese inpreun, intrebuintati i inpArtA0ti unul de &are
altul, care intrebuintare leag . dragostea, interesurile i fo-
losurile obtii, arAtAnd p acea adunare c este un trup In-
tocmit de mAdulAri.
Dobitoacele cele necuvAntAtoare, obicinuite fiind multe
in adunate, la un loc de pilune, cAnd vreunul ss va rAtAci
in alt osebit loc, zbiarA, i cu acel zbieret insemneazA c do-
rete de ceva. De ce oare ? De locul unde era obicinuit sA
pascA? Nu! Pentru cci iarb poate gAsi i In altA parte,
inc. i mai bunA ! Ci zbiiarA, dorind de sotietatea celorlalte,
cu care s'au fost obicinuit in petrecere. Si, gsinduli sotiile,
s5. bucur. Dovadd este aceasta ch. 0 la dobitoace nu sA so-
cotete locul punii, patrie, ci sotietatea.
[Si iar un dobitoc, obicinuit fiind in multA petrecere
cu stApAnul sAu i intrebuintat, prin inpArt4ire cu dAnsul,
sA slujasc adecA el stApAnului sAu i acela sA-1 hrAneascA,
cAnd s va rfci in alt parte, zbiarA. Pentru ce oare ? Ne-
gre,At cA dorind chiar de stApAnul sAu, iar nu de casa i ne-
mestiile lui 1]
CAnd sotietatea omeneasc sA rAzvrAtete, atunci nu sA
mai chiam patrie, pentrucA lipsete Inprt4irea ce leagA
dragostea i folosul obtesc. SA dejghinA tot trupul sotie-
tAtii i, silindu-sA fiecarele numai pentru al su folos in parte,
petrec cu pizmuiri i cu dupfnii 0 multi, nepu Lind tri
In patriia kr, s'au depArtat in alt pArnAnt strein.
Cu acest mijloc, al sotietAtii unite In dragoste i inpiirtA-
0toare, din nimic s'au inltat neamuri mari i slvite 0 tot
acelea, cu dejghinarea, au cAzut In bezna tcloii, supuin-
du-sA supt jugul altor neamuri !
Aa i neamul nostru romAnesc, sA vede .acum cAzut in
urAta clis a ticAlqii i cAlcat de picerile streinilor, pentru
cci s'au diljghinat dAsAvArAt tot trupul sotietAtii noastre,

184

www.digibuc.ro
 IA21 - DATE $1 FAPTE NOI

ce intocmea cea adevrat patrie. Nu mai putern zice c

Tara Romneasc este patriia noastr, de vreme ce nici am
avut, nici avem intensa sotietate Inprtsitrt i Intrebu-
intat ntre noi, dup cmn ornduesc pravilile iubirii al a-
proapelui, ce snit aszate si de fire si de ziditorul fini, Dum-
nezeu. Noi sntem aceia ce, cu dejghinarea noastr, am d-
rmat-o din starea ei i, gsindu-o streinii fr trebuincioasa
inprejmuire a dragostei cei infrtite i fr trie de stre-
juire a unirii, au clcat-o cu picerile, au stricat tot bunul
ei i s'au bizuit s ne sting toat pomenirea noastri i s
ne ia ei mostenirea !
Fratilor Romni, inc nu ne snt ndejdile pierdute 1 Ne-
voia ce am ptimit s ne slujasc noao drept invftur
desteptare 1 Cgutati in oglinda anului cu leat 1821 1 Cunoa--
teti pricinile ce ne-au adus in slbiciune 1 i acea slbiciune
au dat putere vrjrnasilor streini ea s. ne stings cu totul !
Veniti, in numele Domnului, s ne intocmim patriia, s
o Ingrdirn cu unirea noastril, zidtm turnu necltit
rvna noastr care folosurile obstesti ! Cu totii s tim un
suflet, o cugetare i o glsuire pentru toat obstea ! [Ada-
nrile noastre, ce s vor face, ant pentru adaogirea folo-
sului patrii ct i pentru a le inpotrivi si a deprta cele ce
snt vtmtoare, s ne fie In numele Domnultil, cu cuget
inim curat, cu toat slobozeniia a grAi fiescare
arta prerea lui, Mr% a face osibire ipochimenilor, ci s s
asculte i cel mai mic cleat toti intocmai ca i cel de frunte,
numai s fie patriot, iar nu strein sau cu tragere din cei streini I
toat triia i hotrrea sftuirilor la orice fel de pricini
intmpltoare s o aib glsuirile cele mai multe, iar nu
cele mai putine
S ne fie legiltura vecinic printeaceast scrisoare, isc-
lit de toti cu jurmnt, in numele prea sfintei si de viiat.
fditoarei Troite ! i cel ce s va dovedi cugetnd numai
pentru. al su in parte folos, sau s s folosease cu vreo v-
tmare a obLii, sau c, vznd vreo vtmare obsteascA
att de midi, nu-si va uni glasul si strigarea lui cu ceilalti
[mai multi, ce s vor uni], unul ca acela, socotindu-s intre

185

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

ealciltorii de lege, s' fie lepdat d numirea patriotului

neinpiirtgsit de folosintele ce ss cuvine a dobndi un ade-
v6rat patriot, si in osnda dumnezeestii judecAti.1

XLVII.
1822.
Alt legamint pentru unire.
Ipac pentru unire.
Cei ce n'au sfat cad ca frunzele. Jar mntuirea este in
mult sfat. Acest adevsdr, mArturisit de inteleptul Solomon
la pildele lui, luAnd cinevas aminte cu deadinsul, II all ade-
verit in istoriia cea veche a neamurilor celor czute, iar din
istoriia neamurilor celor mai noao, si mai vktos a neamului
rom'nesc, mai luminat s dovedeste adeverirea acestui cu-
vrint. Cki end s otcilrmuia de sfat acest neam, oarecnd
slvit, inflorea i s mAntuia. lar dup' ce au lepklat sfatul
au ajunsu in starea noroduhti jidovesc (pre carele jlindu-1,Moisi
zice CA este neam ce s'au pierdut sfatul), au eizut ca frunzele.
De vreme dar c noi cei mai jos isedliti, IncredintAndu-ne
de pricinile cderii neamului nostru, celui omorAt de izvo-
ditorii neunirii si a diiavolestii mndriei i cunoscAnd c
mntuirea este in sfat mult, am hotrirt s ne fdic'm nea-
mul din mormAntul nefiintei, in care l-au ingropat pohti-
1 Academia Romlna, ms. 322, 1. 149. In ms. 4187, 1. 6, continua : sa
fie lepdat de numirea patriotului $1 de toate pronomiile patrii, de sffnta
Troita, ca un proclet, sa fie $ters din cartea viilor 1" Textul dat aici Intre
[ ] e adaugat dupa versiunea mai ampla din ms. 4187, gasit fntre hirtiile
slugerului Nicolae Grecianu. Pasagii fntregl din acest text se regasesc,
aproape identice, i In textul dat supt Nr, XLII.
In April 1822, boerii veliti al divanului Tarii Romlne$ti, refugiall
la Bralov, fl cinstesc pe slugerul Nicolae Grecianu cu cinul de mare clucer,
ca unul ce a stat 24 de ani sluger. Ii acorda scutelnicii cuvenitl dupa rang
alti 40 scutelnici. Cad s'a aratat vrednic cu slujbe patriei $1 mai ales la adu-
narea, fritocmirea l cumpanirea jude!elor Arge$ $i Buzau", Indreptind lace-
miile l catahrisisul. Trecuta stapfnire vfnzind cinurile $1. nenorocirea ne-
Inzestrindu-1 cu mijlocul cel voit si bine primit de trecuta stapInire" (bani !),
a ramas mereu in aceeas slujba. (Ibid., ms, 322, f. 149 v,-150),

186

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI TAPTE NOI

torii pierzrii lui, i prin unire intr'un gnd i prin sfat

mult s-1 mntuim, cu ajutorul lui Dumnezeu, pre carele
chemndu-1 inainte mergtor i povtuitor sfatului nostru
asezndu-i temelii unirea noastr si ingduirea hare noi,
cu ascultarea unuia Carl altul, ins cuvintele obstescului
folos si a fericirii patrii, alaituim sistim de bun orndu-
ial, lepdnd departe dela noi duhul r'zvrtirii, al mndrii
si al iubirii de cstig cu cea mai mic pagubti strictoare
de privileghiurile patriei si ale aproapelui nostru i, inbr-
tisnd cu silintri osrdnic ingrijirea pentru tot binele ob-
stesc, ca niste buni patrioti, nscuti, crescuti i pentru aceste
cuvinte drepte si mai mult indatorati a ne sili pentru bi-.
nele i norocirea patrii. Ne legm intre noi a nu cugeta ni-
menea din noi nici ru inpotriva unul altuia, nici bine in
parte i pt sesma sa fiescarele, ci toti de obste, uniti pentru
folosul obtii, inteo gllisuire s-1 lucrm, ca artndu-ne vred-
nici credintii crestinesti, care ne porunceste s iubim unii
pre altii ca inteun gnd st mkturisim i numelui celui dorit
de buni patrioti, s putem ajunge in norocita stare a str-
mosilor nostri i a neamurilor care, mnndu-s5 de sfatul
mult, au aflat intensul i pravili cuviincioase i aszmn-
turi politicet, prin a ckora pzire nestrmutat s leag
cu alte neamuri i dobndesc orice alt dorit norocire I
Pentru aceast sfnt legtur, jurm c o vom pzi in
toat viigta noastr neclcat i, ca s o facem mai temeinic,
ne indatorm a priimi i osnd obsteasc, cnd cinevas
din noi s v dovedi abtut din calea drepttii si a folosului
obstesc, lsnd p unul ca acela deapururea in ocara i in
blestemul neamului I
NLVIII.
1822.
Indemn la unire

Neamul Dachilor (cunoscut in istorii), cu multi ani mai

inainte si de intruparea domnului i mntuitorului nostru
1 Academia RomInA, ms. 322, f. 149 v.

187

www.digibuc.ro
 EMIL VIETOSII

Iisus Hristos avgndu-s fiinta i starea so, apururea au fost

oblgduit de crai risui stgpgnitori, din neamul lor pgmgnteni,
cu pravili i obiceiuri ale pgmgntului, i cu putere ostgseascg
de rtizboiu spre apgrarea fiintei si odihnei lor cei slobode
in pgrngntul lor, care putere rgzboinicg au simtit-o indAstul
acea puternicg p acele vremi inpgrglie a Romii, ce au fost su-
pus supt schiptrul sriu toate celelalte neamari, iar p acesta nu 1
Proniia dumnezeiascg, care na1t i pogoarg puterile p-
mntenilor dupg adgnci sfaturile sale, au supus, dupg multe
rgzboaie, i p acest neam al Dachilor la biruitoarele arme
ale lui Traiian, inpgratul Romii
Streinul pizmas al neamului romgnesc nu sg indstuleazg
cg s rgsfatil atiltea ani infra ale noastre, ci, dgndu-ne cu
piciorul, voieste s ne surpe si din strgmosasca noastr slavg,
silindu-sg a-i dovedi c neamul Romgnilor nu sg trage din
Dachi, zidind cg acel neam al Dachilor s'au rgsipit inteadinsu
de cgtrg numitul biruitor inpgrat in alte turi streine i depr-
tate, i in locul lor au asgzat sglgsluire de neam rgmlenesc
din pgrtile Italii, lkuindu-sg judetul RomanOlor, si de aceia
au si luat aceast. numire judetul acela, cgci s'au lgcuit de
Romani.
Aceastg istorie este adevgratg, dar ins)." pizmasul nu sg.
lungeste cu povcstirea si mai nainte, ci precurmg vn aici,
ca cu aceasta sg poatg dovedi stingerea de tot a neamului
Dachilor. Iar adevgrul urmeazg asa : c acel inprat Traiian,
vrgnd ca sg nil mai cerce altdatg inpgrgtiia Romii (precum
insus el) acele rane ce le-au cercat dela acest viteaz i rgz-
boinic neam al Dachilor, carele i tiia i putea sg-s tie elef-
theriia cu armele, pg cgti au putut pune in mng i-an i rgs-
piindit prin alte tgri streine, fgend apichie de Rmleni
in Romanati, dupg cum s'au zis. Dar cea mai multg parte
au apucat de au trecut peste munti, in vecinul pgmnt al Ardea-
lului, de unde Radul Vodg Negru, (cel stiut in istorii) strgn-
ggnd pg ai neamului su Dachi, la leat 1241 dela Hristos
au esit iargs in targ, coborndu-s mai intrii la judetul Mu-
unde au fkut orasul Cgmpului Lung, as:lzgndu-s
acolo domnescul su scaun. i cel de atunci ban al Craiovei,

188

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAPTE NOI

ce s6 afla stpn p acele cinci judete de peste Olt, supuindu-

s lui, s'au intinsu cu vreme domneasca stpnire a Radului
Vodd si a celor din urma lui In toat ltimea pmntului
trii, din munti si ptin6 in apa Duntirei. *i dela venirea Radului
Vod6 Negru s'au schimbat i numirea neamului, ne mai nu-
mindu-s Dachi ci Romni, dar ins nu c s'au stinsu cu
aceasta neamul Dachilor, ci s'au unit cu Romtinii ce s'au
gsit In tarti, i unindu-s6 au luat aceast noao numire. Do-
vad acestui cuvnt este c i acum s afl o multime dintr'a-
cel neam al Radului Vodti rmasi de atunci cu lticuinta In
Tara Ardealului, numindu-s6 si ei tot ca aceast numire noao
Rom 6ni, si tot de o limb, carii niciodat6 nu s'au strmutat
de acolo. i nici putem zice c acel Traian au frut apichie
de Romani si in tara Ardealului, pentruc nu s vede In istorii.
Cu toate acestea, ori din neamul Dachilor, ori din neamul
Romanilor de vor zice c ne tragem, tot s arat neamul
nostru c blind dovad mai cinstit i nwi slvit deet nemml
pizmasului inpotrivitor, ce Insus s'au fticut defimare si
ocar neamului elinesc, din care s6 flese c s trag. Mcar
c'd si p6 acel nearn elinesc istoriile nu ni-1 aratti de vreun
neam mare, precum Grecilor li 6 pare 5i sil flesc, ci de un
neam mic, lcuit inteo prea mic prticia. din Evropa, ce
este acum supt stpnirea inprtii turcesti, cu numire de
Rumeli, i Inprtit in multe mici domnii, avnd necontenite
glcevuri intre dnii, bez neamul Machedonilor, ce s afla
tot p6 acel pmnt, pe carii ei i avea de neam varvar, iar
nu elinesc, i in urmil le-au fost stripnitori. Acest neam eli-
nesc, dup6 cum chiiar istoriia Ion De larg arat, au fost din
inceput un neam s6lbatec, hrnindu-s cu ghind i cu Doame
de co paci, pn cilnd viind la ansii altii, din tinutul Eghipe-
tulai pribegiti, i-au st6pgnit, fkndu-s ctipetenii lor. I-au
dumesnicit, i-au invtat dogmele idoleti. (cci nici acestea
nu le stiia, fiMd cu totul prosti i stilbateci), le-au aszat
capiste, 1-au dezbrcat de pieile hiiarAlor slbatice ce purta,
Inbrdindu-i In haine precum purta oamenii dumesnici,
i-au scos din vizunii si din scorburile copacilor, de i-au adunat
In glgsluiri de orase si sate, 0'16 cnd i ei cu vreme omenin-

189

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

du-srt, i instreinndu-s dinten0i la Eghipet, au luat de

acolo luminrtri de Invtturk le-au lucrat cu silint i le-au
mai sporit. Si in &RA vreme au sttut cei mai ale0 ai lor
(carii cu adevrat au fost vrednici de toat cinstea i lauda,
Inpodobiti cu omenire, cu Invtturi i cu Nine msuri
rndueli), au putut i ei apere acel mic neam al kr de
cAtr lcomiia celor mai mari 0 mai puternice neamuri. Iar
dupa ce dobitociia ob0,ii au clcat p cei ale0 ai lor i i-au
stinsu cu totul, p unii omorndu-i In pmntul kr, p altii
desvr0t de avere.a lor i p altii silindu-i s
1ug i sii- gseascri scparea i linitirea la alte neamuri
streine, ant in partea Rsritului, ct 0 In Italia, unde au
nzuit cei mai multi de au fcut i apichie, i acea apichie
au numit-o Elada cea mare, luminnd cu invnturile kr
prtile Apusului, dupti cum istoriile ne arat, atunci dobitociia
lor i-au incurcat in cele mai dese i urte dejghinri i rzboaie
intre ei, pn cnd i-au adus 0. la cea de apoi nevoie de *'au
cilpritat strtprin prt neamul Machedonilor, i duprt acela p
neamul Rrnlenilor, care i-au ingrdit in hotarle cunotintei
0 a roAsurilor celor drepte, curtindu-i de greata firetii kr
neast rnprri.
Dup curgere de multi ani, mutndu-s scaunul inprtesc
dela Roma la Vizantion, cu numire de Nea Romi, i corcindu-
s Grecii (ce zic c s trag din neamul elinesc) cu Romanii,
tot aa s'au nurnit inprtiia, adecA a Romeilor, ce s in-
telege a Romanilor, iar nu a Grecilor. Dar cu toate acestea,
nravul lor avndu-1 incuibat supt suflet, dup ce au umplut
istorille cu multele i necurmatele lor nelegiuiri, in cea dup
urrn au cAutat iark s- mai capete stpn, ca s-i puie la
ornduial i s-i astmpere. Si au dobrindit tocmai pe acela,
pe carele dumnezeiasca pronie le-au hrzit spre lecuirea
turbrii kr, de i-au tinut Our& acum In znala robii,
ocoliti In hotarAle cunotintei 0 ale infrnrei, incAt i toate
dogmele legii s le tie neprihnite, mkar de nu s anti intocmai
la cei mai a1e0 ai Mr, care dogme aproape de cklerea Inp-
prtii kr era s le 0 vnz la snorul dela Florentiia, pentru
politiceti interesuri. Li s inputinase i lumina invtturilor,

190

www.digibuc.ro
 1821 - DATE $1 FAPTE NOI

Inc deand inprtila lor plecase spre sadere, iar nu dupg

cum s indrepteazg ei, ziand a din pricina robii lor la Turci
'au pierdut invlgturile, pentrucd Turcii In adevgr nu s'au
amestecat nici la dogmele bisericii, nici la invAtAturile bor.
Cum ar putea cineva sg creazti c neamul grecesc s trage
cel elinesc, In vreme cgnd in curgere de veacuri multe
s'au corcit mai Intgi cu Ma chedonii, ce le-au fost stgpgnitori,
apoi cu Romanii, i In urmg, dela robirea Tarigradului i a
neamului lor pgng acum, cu Turcii. Si dovadtt luminoas
i acum sg. corcesc necontenit cu Turcii, este chiiar mkturiia
lor, Pluindu-sg i prin graiu i inscris c Turcii le hrgpesc
mherile i tetele apururea, de le batjocorese. Si iarg alt do-
vadg este a o multime de Rumelioti, ce s'au incuibat In
Tara Romgneascg i in Moldova i au fkut stare bung, aceia
Insu mkturisesc c. insurndu-stt in tara lor, nu petrec mai
mult cu sotiile deat trei patru luni, apoi, acolo,
stt instreineazg dupg chivernisealg, unii In riile acestea i
altii In alte tki, ne mai intorandu-sg inapoi la locul lor,
c a sg nu cazg in ungbiile Turcilor. Si vedem c peste multi
ani s'au pomenit fiecare dintegnii cu fete mgritate la tara
lor, i cu feciori, unii rgingind acolo i altii viind dupg pgrinti
pentru chivernisealg, numindu-sg de copii ai lor, de carii
ei nu au nici o tiin%, nici putea, intr'acea puting vreme
ct zghovea cu sotiile lor dupg insurare, sg semene attea
copii. Si iarg nu putem zice c aceastg tialoas sgmgnt
de copii va fi tot din neamul lor, de vreme ce este titri. c acolo
acest chip de desfrgnare nu este slobod la gheauri, fr numai
la Turci. Iar mai vgrtos In Tarigrad, unde s aflg cea mare
bisericg a lui Hristos, maica i invgtgtoarea tuturor bisericilor
izvorul darurilor, cri dupg ce aceastg nelegiuire sg urmeaz
acolo mai ea prisos, apoi indrAznesc a cglca i dogrnele pra-
voslavii i tainile bisericeti, inlesnindu-i nvaba dobito-
cetilor lor pofte cu nichiiahuri turceti, and biserica le stg
Inpotrivg
Putern crede dar, Meg' indoialg, a de tot s'au stinsu acea
pu.ting smilnVi elineascg, In diiastimg de attitea veacuri
tot pritocindu-stt intr'o multime de sgmilnt streing a stg-,

191

www.digibuc.ro
 LULL VIRTOSII

pnilor lor, inciit nu numai din Elini, ci nici din celelalte

neamuri din urm cu care s'au corcit nu pot s-si dea seama
Grecii din cine s trag. Osebit de aceasta, putem zice c
in cursul de patru sute de ani aproape, multime de Greci
turcindu-s (dupil cum si lor le este stiut), au sporit cu s-
mnta lor nearnul turcesc in Rumeli, i cb. aceast ameste-
cturd au cuvnt i Turcii s zic5 &El s trag din neamul eli-
nesc. Nu le mai ea'rn'ne dar alt cuvnt spre dovadii, flr numai
pentru cci s all lcuind pri acele locuri elinesti (ale cruora
numirile s'au stinsu) i cu care locuri pot s li i felu-
rimea dobitoacelor ce s afl acolo. Ins si aceast pohval
a lor, c s'ar fi trgnd dintr'acei vechi Elini, nu le face nici
o cinste, ci mai vrtos necinste i hul, dovedindu-s p sinesi
c' snt fii celor ce au ucis pre invttorii i lumintorii lor,
precum i jidovii s cunosc, si de Sfnta Scriptur s mr-
turisesc, de tii celor ce au ucis pre prooroci si pre toti cei tri-
misi la dnsii.
N'au contenit Grecii a s sili in tot chipul s poat dovedi
in lume di este neam mare hicuit in Evropa, cu tragere din
Elinii cei vechi, ca cu aceasta doarrt vor putea sti dobndeasc5
ei drepttile ce au alte neamuri. Dar cunoscur silinta lor
zadarnicd i inteleser c Evropa intr'alt chip judecd pentru
adec si de au fost ei odinioar nearn, dar cznd
robi supt biruitoarele arme ale othomanicestii inprtii,
de snt aproape de patru veacuri, au incetat ins de atunci
a mai fi si a s mai numi neam. i cri In locul lor s cunosc
Turcii de neam lcuit in Evropa, artndu-s in toate gheo-
grafiile de Evropea, Turchiia, iar nu Grechiia. Inpotrivrt, neamul
Romnilor si al Moldovenilor, si de s vede supt stpnirea
Portii Othomanicesti, dar aceast stpnire este cerut
priimit de Insus ei, numai cu chip de protectie, tocmit
aszat prin contracturi, de aceia i au oblduirea pun
cipeteniile lor, prin pravili i obiceiuri ale pmntului lor,
alte pronomii dui-A cum 01 vd, care de a s pzi apu-
rurea nebntuite, mai au si alt protectie inpotriva nesta-
tornicii turcesti, ca s s poat tinea legturile contracturilor
in fiinta lor I

192

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAPTE NOI

Aceastg dreaptg judecatrt a Evropei mai cu prisos au In-

vgpiliat pizma Grecilor asupra acestor pmgnturi,Moldaviia
i Valahiia ; carii dupg ce cu firestile lor intrigi rgzbiserg mai
nainte la duhurile turceti si Ii inslaseril a-i socoti de credin-
ciosi, au hrgpit pginea din mginile pmntenilor Moldoveni
si Romgni, orgnduindu-sg ei cgpetenii Inteaceste doao
Apoi dup ce au supt cu mare lcomie i cu vrgjmgsie tot
laptele Ong la sgnge, au cutezat, nelegiutii, s lucreze doao
rgotgti mari Inpotriva tuturor sfintelor dreptti, si celor
dumnezeesti si ale neamurilor, s facg adecg mai inti o
obsteascg a lor apostasie inpotriva puterii turceti, ca s o
surpe, sg. o dezrgdgcineze, si s ia ei inpgrgtiia. Iar cgnd
aceasta nu o vor putea sgvgrsi, atunci st lucreze p cea de
a doaa, s stgpgneasc adecg ei desgvgrsit Moldaviia si Va-
lahiia, stingnd neamul pgmntenilor, si numind aceste doao
eparhii Noao Grechie. Pizma si rutatea i au indemnat de
fgcurg tglhgreasca lor pornire mai intgi Inteaceste doao
primnturi, de le despuiar de toat starea i le stinserg
Inchipuirg Marathona si Thermopilas, dealurile cu viile
Trimiserg proclamatii In toatg Rumeli, unde zicea cg le trm-
biteaz trgmbita eleftherii neamului, si acea trgmbit, in
loc de eleftherie, le trgmbit peirea, fiindcg cu acea trrunbi-
tare desteptar puterea othomanic.eascg, ca s ia sabiia In
mn spre apgrare si spre zdrobirea lor 1
De prisos este a ne intinde cu povestirea mai nainte, pentrucg
oricgte vom grgi, le grgim la urechile celor ce le stiu toate,
poate si mai bine cleat noi, si le sgnt si In zioa de astgzi
Inaintea vederii I Incg si toatg. Evropa vgz5ndu-le, stg la mi-
rare i Ci trebuinta urmeazg ca s ne Intoarcem cu cuvgntul
iargs la neamul romgnesc, si sg le artm mijlocul cel folositor
pent u intremarea lor, si sg-i desteptgm, ca sg cunoascg cg
fiinta lor hied nu este pierdutg, ci indatg s va inpicioroga, cnd
vor hotrg ca prin Infrgtitg unire s s depgrteze de neamul
cel strein si sg- destepte duhurile cu lurninile Invgtturilor !
Vorba urmeaz c Grecii cei de acum voesc s nimicniceze
adevrata fiifft a lgcuitorilor Moldovii si Vlahii, c nu ar
fi dgscglicgtori Dachi, ci ticgloase rgspIndiri din Rimleni.

13 193

www.digibuc.ro
 EMIL VnITOSU

Aciasta le vine dintru c sint nedrepti, de vreme ce istoriia

este plin5 de adevAruri privitoare la dreptul cuvint ea' Ru-
minii gut intru tot adevkul Dachi de1.5.virsit.
Grecii c. slut fii minciunii i ai nedrept4ii, din multe altele
s cunosc, iar mai ales dintr'aciasta c obr5znicesc a s5 numi
Elini, ill a sA rusina nici de slava acelor b`arb4i, pre carii
Ii prilanesc, numindu-s5 eh' le slat strturepoti, nici de tic5.-
losiia intru carea st af15 asfzi.
Aceste doott cuvinte m5car c5 s5. dovedesc de si-Alucitul
adevk al istoriilor, dar ins5, spre cea destrvirsit dovadtt si
mustrare a Grecilor, trebuint era s'5" tr5iasc6 ast5zi vestitul
acela Lavate 1, elvetiianul de neam i luthiranul de dogm5.,
ca s5." ia aminte i s5. priveasc5. in fetele cestor de acum Greci,
inteale Dachilor, i apoi s dea inscris cu as1usit5 arAtare,
s pue supt vedere i sA stilpuiasc6 cu cuvint firesc atit fiinta
si diathesis a Grecilor, cit si a Ruminilor. i asa n'ar fi mai
fost trebuint5 de nici o istorie, sau alt5 m5.rturie. Dar pen-
truc5 vremea cea a tot dkimtoare ne-au lipsit de acest prea
trebuincios bArbat i l-au alctuit a fi tot un trup cu p5mintul,
nu putem suferi mai mult obraznica Mire a Grecilor, ci,
nv5lind la adevkatul duh al istoriilor, zicem Ca' acest nearn
al Rom5nilor, mcar ea' in trecutele veacuri s afla z5.-
c5nd supt nesimtire i nedomirire, dup5 duhul cel de atunci,
mAcar c era tinut, cu str5ns5 leettur a unui lan-tu de ani
indelungati, supt tiraniia a doao deopotriv5 siluitoare neamuri
gemea cii amar, i gkbovit des5vArsit, hick nu putea s
rsufle, s5 s misce, i s5 vazA mai departe ; m5car c supt
o asa vrednicti de jale inpilare afrandu-s5., au socotit cei streMi
de limb (iar nu de dogrnA...) c5 neamul Rom5nilor este nearn
slab, deskt, neputernic i nebimtitor ; mkar c5.* putinnatea
Rom5nilor vedea cri laptele amndurora t5telor maicii sale
sri ,ugea at5ta de cumplit de c5tre cei streini de
inat deodat cu laptele sri sugea i s5ngele, dar ns fireste,
oarecum, astepta rsnitul unui soare, carele cu str5lucirea
razelor sale au luminat neamurile cele din vecinAtate si pre

1 Lavater, inventatorul fiziognomiei (1741-1801),

194

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAPTE NOI

llcuitorii lumii cei neao ! i sin0ea c5 va veni degrab un

minut al desteptkii, intru care trebuia s scuture de pre ochii
s5i somnul carele 11 coprinsese !
Neamul Rom5nilor nu este lipsit de duh ! Nu este neam
j5nduit de istetime ! Nu este neam nesimtitor ! Ci pentrucil
din vreme in vreme s'au zmerit supt rcnetul leului si au
ajunsu in cele dup urm5 a fi j5rtf5 altarului celor ce, supt
chipul compaimirii. au dat insf5rsit de fat nesatiul lor,
clrept aceia RomAnii s5 hulesc !
Gresaste neamul cel de lipitoare al Grecilor, de va mai
socoti c5 Rom5nii s'au ziclit de o pronie deosebit5, ca s5 fie
organele trufii lor, jungherile lAcomii lor, batjocora iubirii
lor de slav5 desart5, i hrana patimilor lor, i gresaste at5.ta
de mult, inc5t sant nevrednici vietii lor !
neam carele. cum zic, gemea supt greotatea
grecese supt umbra fierului celui ce p toat5 zioa s5 v5p-
seste in rosu cu snige omenesc, un neam carele aevea vedea
drepatile vecinilor s5i intru intregimea lor, iar drepttile
sale hrilpite de ciltra viclenii Iinguitori, oare ar fi r5bdat
s stea &boy pn5 In sfrsit? Oare nu ar fi cerut dela kW-
time o prefacere? i cernd, oare nu ar fi dob5ndit? Pricina
nu era at5ta grea de a s s5v5rsi, era trebuint de putin5
unire, i prefacerea cea spre folosul lor era gata a s5 sfeti I
Abiia au cugetat Rom5nii s s5 uneascA, abiia s'au 0-tit
spre o gl5suire, i iat5, rr zbav5, i fr c5t de putin val,
au dezrobit t5ta cea dreapt5 a maicii lor din gura celor streini,
carii, cu ftarnica lor lingusire i cu cea Mil de mil sugere,
storc5ndu-o, o uscaser5, i putinul snge ce mai r5m5sese
intensa (cA laptele lipsise) era hotilet spre cresterea fiilor
lor i T5ta aceia, zic, care din nenum5rati ani sta stens intru
inclestai ea dintilor grecesti, i mcar c s'au slobozit, un
izvor de hran5 in gura Romnilor (carii am n5dej de c5 vor
sti s5 o pstreze, ca s5 nu caz5 iari supt robie) si de au
inceput a-s face lucrarea sa cea fireasc5 spre inpiciorogarea
rom5nescuhti trup, dar ins5 fiindc5 (dup5 parimie) unul este
niciunul, urma si era de mare trebuint a s5 dezrobi i ceia-
lalt5, spre a s5 alc5tui totimea trupului ronfnesc, intru
195

www.digibuc.ro
 EMIL VIIITOSII

Intregimea sa cea dinti 1 De a sd scutura trupul romdnesc, de a

s'd arAta vrednic numelui ce poartd, si de a s5. vedea pre sine
de sines, au aflat mijloc, de care s cuvine a vorbi altklat'd 1...
Acum RomAnii au trebuinl de unire, mai mult decdt altd-
datd I Corabiia cea putredd si despre toate prtile Ourit a
neamului romdnesc, astki, are trebuintd de un cornier is-
cusit, carele sd -tie a o purta dupd bdtaia vnturilor, care
astdzi de pretutindenea sufld inponcisat 1 Si aceasta este unirea !
Unirea stim c'd au zidit sttdpi necldtiti, si neunirea vedem
Ca' au sdvtirsit antea ddr5pAndri, cgte skit si rAotdtile ei 1
Unirea este de mare lipsA la rana cea cangrenisit a trupului ro-
manesc 1 Unirea s cuvine a fi doftorul sdu, unirea lecuirea sa, si
prin unire va ajunge la cele mai dulci puncturi ale fericirii !
Hrdneasc5-sA trupul ronignese cu dulcele ospdtu pre
care i-1 gteste unirea 1 Ajungd-i dejghinarea cea amarg, care
s'au fost incuibat intrInsul prin intrarea lingusitorilor supt
stresinile Mr 1 In scurt, neamul RomAnilor are trebuintd prea
mare de aceast Mu-0, spre care II povdtueste si firea cu
insusirile sale, si dogma cu intocmirile sale, adecd de unire t
Bomdnilor 1 ajunge-vd punerea de fii, pre carii pdnd acum
ii incuibati in ldcasul vostru, si ei, in Mc de multdmire, v'an
f5cut astdzi de ati rdmas tictiloase lesuri ale defflimdrii lor,
v'au pustiit namestiile, v'au prildat bunurile, si v'au ldsat
sdraci si chiiar de cele sfinte ale oltarului vostru 1 Ajunge-v'd !
Stiu c'd in orasul vostru cel frumos ati intocmit scoald
ludat 1, ati inzestrat-o cu zestrile fiicelor maicii voastre,
si ndddjduiati in sfrsit s culegeti roadele osdrdii voastre !
Dar oare, inteacea scoal s'd afla vreun fiiu de romdned ?
Ba 1 Ci numai pui de vulpi si malaci de bivoli, carii, lumi-
n'dndu-sd, s'au inegmfat, indsturndu-sd, s'au turbat, si,
aspduchindu-sd, in cele dupd urmd au rdicat arme in-
potriva maicii voastre, inpotriva voastrd, si a tiilor vostri !
Ian punerea de fii din cei de alt neam ! Tinerimea rom5neascd,
adecd cea din blagorodnici, is avea invttori (ca sd nu zic
lingusitori) prin casele lor, iar cea de neam mai prost scumpiia

1 La Pucure5ti. Autorul scrie din Brnov.

196

www.digibuc.ro
 1821 - DATE $1 FAPTE NOI

scriind foite spre deprinderea buchilor la coalele

cele prluite ale limbii voastre I
Romnilor I averi frati din maica voastrl, carii d'Astoinici
siint a sluji in ocolul trii, inc i mai nainte de va fi tre-
buinf ! Nu-i mai dati la spate ! Nu-i lsati in p'rduire i
rugin Dati-le rnd ! Pre carii snit vrednici
ca mai mult s sporeasa. 1 Pre cei carii skit mai
prosti nu-i dznkilijduiti, ci iscusiti-i, ca s vi s facrt Vase
de bunsa. treab !
Punerea de fii (firete privindu-ssa) en de bun de ar fi,
tot este mai gretoas cleat rlotatea fiilor celor adevrati.
Ati vzut-o in fapt5., ati cunoscut-o in fiint, i o yeti simti
si in veacul viitor, pentruc am6rAciunea care vi s'au pri-
cinuit de cstr punerea de fii ataa v'au am'a'rt gtlejul,
That prea cu anevoie Il yeti indulci, i v'au pricinuit aceast
colidi, care poate s vs lase mai bolnav cleat snteti !
Dar nu cumva vreun Romkt cu suflet mic va socoti csa
nurnai unirea poate s foloseasc astzi cleat altdat, in
orizondul Trii Romsneti ! Greate, de va cugeta !

Unirea trebue s tie legat strtinsu, pentru totdeauna, cu

statorniciia, Ca' Mil de &Ursa nu poate fi !
Fiti dar uniti intr'o glsuire, i statornici intru toate, spre
folosul patriii, c voi gnteti patriia ! 1

XLIX.
182t
Cugetul adevAratului Rontin efitre fratii

Cugetul adevaratului RomIn critre fraiii sai Romini, sau

preri carele deaca va fi ale tuturor Romanilor de obVe, !min-
du-sii in lucrare, vor fi spre obVesc folos.
1 Academia Rranima, ms. 322, f. 128-131 ; copie. ln acela5 ms. (f. 221 v.
222), supt titlul : prnIntean al caruia nume nu sa aratl", se gseste o parte
din textul de mai sus (p. 194, pinA la sfir,it). Addug5m aici finalul, care nu
este in textul nostru Acest scris, de are ceua bun tntrInsul, priimili-1 lar
de este gre.it, ertafi p scriitorul qi Indreptafi spre folos, ctici estimea mea stnteli
;i eu parte a estimii uoastre I"

197

www.digibuc.ro
 EMIL VLIZTOSU

L Vointa vatilmatoare neavand spre niciunul ce este nascut

Roman frate al mieu, nu am vatilmat obstea nici inteun
chip si sant multamit cu al mieu cuget, c i aceasta stare
a mea este de aproape dramuita cu facerea de bine.
Acest fel fiMd toti in parte Romanii multamiti cu al Mr
cuget, nu numai nici un rau nu poate fi pus in lucrare in-
potriva neamului ler, ci i drumul spre cea atilt dorita unire
obsteasca va fi cu inlesnire totdeanna deschis, oricand va
face trebuinta.
Acest fel cugetand oricare Roman In parie, i asteptand
asemenea cugetare cu incredintare dela top fratii sai Romani,
nu va da nici Intr'un chip crezarnant voiterului vecinicului
obstesc eau al romanatatii, nici va fi insalat de multele
rnijloace ale acestuia, ce are sau prin plisosirea duhului sau
lipsirea noastra, sau prin clevetirea desarta a unuia sau mai
multora din fratii nostri, si a noastra lauda cu maglisiri otra-
vitoare, carele ne otravesc inimile inpotriva obstestii inte-
meieri, facandu-ne sri credem cri noi santem numai cei cu
duh, noi numai tim sa cunoastem bindle, iar toti ceilalti
sant raj, i cu un cuvant oameni de nimic 1 i apoi i aceste
maglisiri chear pana atunci numai ni le darueste, pana &And
ne vede ca avem duhul i cugetam binele, care &ant lui de
trebuinta. Iar In alt chip lesne ne cufunda in adancul pier-
zanii. Fiind noi cu totul streini i departati de fratii nostri,
si mai mari si mai nerusinate mijloace decat acestea are voi-
torul raului romanatatii, prin savarsiri a multora din poh-
tele noastre ce i stau lui prin putinta, prin nerusinate fa-
gadueli i chiiar cu hotarare de soroc i de cele mai greu do-
bandite lucruri, care el insus ne baga in cap sri le pohtim,
numai ca sri ne poarte de nas, neavand noi nici o trebuinta
de acelea, prin spaimntari, prin ingroziri i prin cele mai
de cutremurare vrednice insalaciuni facandu-ne sa credem cri
cutare i cutare frate al nostru atat de rau cugeta asupra-ne,
incat i dovezi ni sa pare ea vedem de vointa ce are pusa in
lucrare a ne surguni sau a ne omora prin orice mijloc, ca
cu acestea sa ne faca sri fim organe i gelati chiiar noi ai fra-
tilor nostri, pentru cad i aceasta este lor de trebuinta, ca

198

www.digibuc.ro
 1821 - DATE $1 FAPTE NOI

toate celelalte ce stint spre cea mai grabnicrt a noastr ob-

steasc drpnare si a lor vecinic stpAnire asupra noastr I
Alt prirere nu voi s am, dead prerea folositoare
ce va avea obstescul duh, sou duhul celor mai multi din
Romni, cci prin a ran prere nu voiu aduc in stare
ca s-m fie rusine sau mil drt ei.
Unirea duhurilor este cea mai nebiruit cetate a unui neam,
acea patrie fericin poate fi socotin ca o trie, unde toti
fiii ei sant inarmati cu cele mai nebiruite si tot covrsitoare
arme ale unirii spre a ei apruare ; acelor patrioti nu va aduce
Unici cea mai mic vtmare nici o putere, fie impotriva lor
pornite toate ostirile pmntului I Prerea in ct este mai
obstease, intr'ant este mai de temeiu, i cnd fr viclesug
obstea unui neam, prin sfat i chibzuire, ajunge s ail35 o p-
rere, aceia nu poate fi rea niciodard. Iar pilde avem c nea-
muri multe, care au dat credinn oarbA unuia ce au insullat
obstea prin a sa iscusint, in putin vreme s'ati prpdit
cu totul. De aceia, bine este Romnul nici ant singur s s.
increaz cllistoinicii sale, dar nici srtuirii streine, prin care
el s socoteste c s'au fkut dstoinic. Romnul este indstul
vreme decnd s afl in fas, si ar fi bine s inteleag crt ar
fi putut fi demult brbat, si, de nu mai mult, mricar deo-
potriv cu celelalte neamuri I Iar voitorul su de ru, carele
incredinteaz c copil a fili sade bine, si e nu poate fi alt
cleat copil, s nu dea nici un crezmnt I
III. Romnul s nu eunoase dect viclenia altuia, ca s
srt prizeascri drt ia. Iar el s nu fie nici inteun chip viclean,
i mai vrtos cAtril vericare Romn, fie si dusman al lui.
Ce zadarnic poate fi, mai vrtos la aceste vremi, viclenia
intre Romni, end vesmntul intunerecului acopere mice
politiceasc6 judecan ! Care este acela s stie s dea cuvnt
de ce s afl slvind mai mult o parte sau alta din puterile
ce le vedem rzboinicindu-sri intre sine nil arme? Rom-
nului nu s euvine a s semui dect firii apei, care, ca s fie
desvrsit, trebuie s nu aib nici un fel de fan, nici un fel
de gust. Oricare Romn s socoteste pre sine, dup a sa p-
rere, c s afl in mai bun politiceasc incungiurare, p

199

www.digibuc.ro
 vArrr VIRTOSII

fratele su nu-1 osndeasa, nici 11 hotkasa de prpdit,

and el va fi In slav 1 Ci cu toate mijloacele trudeasa-s
ca sa-1 aduc p drumul prin care II va putea face tot deo-
potriv 'Arta a binelui ce el este incredintat ct va dobndi
pentru insusi. Eu gata snt, vznd frati ai mei in osndrt
de vinovati, si pentru al lor putin numr fiMd inlesnire de
a stt primejdui, gata snt, si far a fi nici intr'un chip vinovat,
cu insusirea mea s inmultesc al lor numr si s inprt-
Osc a lor osna, si invederat este folosul care fac fr a
mea vtmare. Gata s'nt, la orice bine voiu avea, s fac prta
ps al mieu frate i vicleniia in orice chip fie de mine departe
IV. S. aib rspltire rusinarea inpotrivnicului sAu prin
fapt at mai de mirare vrednia, din pricina firii bun'ttii ei.
Titul s'au fcut nume nemuritor si au dobndit intemeierea
inprtiei sale i dragostea obstii, prin rspltirea ce au fcut
Sextului, cnd 1-au prinsu pre dnsul (ce-i era prieten i cu
totul credincios) asupra faptei cnd, fiind elu apetenie la
Oliva fctori de au, au dat foc Capitolului, vrnd s omoare
pre Titul, ziandu-i Tu nu eti, Sexte" 1 I-au Inuit de a-
tunci mai presus prieteugul i 1-au indatorat cu aceasta,
rusinndu-s a- cunoate gresala pn la moarte i a s ci.
V. Unit firete este Romnul cu Romnii, dar unire spre
folos obstesc nu poate a s face deat de cei mai multi, daca
nu de toti de obste. lar in alt chip este mai bun deprtarea
de unire, deat oricare unire, ce poate a s numi cu sarboasa
numire de taraf.
Cel mai inlesnitor mijloc al unirii nu este altul cleat dra-
gostea 1 Si dragostea s naste din stim 1 Nu cumva Romnii
Ant mai putini vrednici de stimil, ca niste oameni, dc't
oamenii celorlalte neamuri? Si mai vrtos, nu snt ei vred-
nici intre dnsii de stima lor, chiiar a unuia earl. altul? Nu
cumva duhul, nu cumva istetimea, nu cumva brbtiia,
sau buntatea, sau buna judecat le lipseste ? Nici una, ne-
gresit ! Si putin trebuie s bagi de sean-fd ca s' gsesti, ju-
deand frrt prtinire, p oricare Romn in starea lui, i ch.iiar
neinvtat fiind, deopotriv cu un Evropeu la judecat, si
mai bun mult dect oricare din Evropei la curteniia inimii,

200

www.digibuc.ro
 1821 - DATE $1 FAPTE NOI

care este cea mai scump comoar ce au druit omului Dum-

nezeirea. Dar mare prisosire de aceast buntate, sau s zic
mai bine de bunti judecat i cunostint. a adevratului in-
teres al obstii neamului romnesc avnd, rar cte un Romn
au ajunsu s s gseasc ca s poat avea asemenea cugetri
asupra Romnilor. Iar cele mai multe Mimi le are inclestate
puterea cea vrjitoare a dusmanului, ce . gtea in veci s
ne tie robi ai sui. Rar Romn sti s multumeasc p sfat
de Romn 1 *i dup ce d'apurarea IA sine s socoteste mai
deosebit dect ceilalti, apoi nici la sine chiiar nu are nici o
stimrt, adec4 nici p sinesi nu iubeste 1 Acestea crtnd vor fi
biruite, lesne unirea (si unirea obstii dela care s asteaptti
tot folosul neamului) s poate iittocmi. Unirea aceasta nu
poate socoti cleat o lipire a prteniilor trupului ce este
inbuatit, i atuncea fiescare mtidular 1. va lua iar locul ei,
va fi intrebuinttoare, lucrnd brbteste i capul i mna
piciorul, spre intemeierea neamului. Iar scrboasa nu-
mire de taraf va lipsi cu totul, i nici va mai fi trebuint
vreodat a srt mai pomeni intre Romni.
VI. Romnii nu pot s-s aleag chipul lor de oblduire
a pmtintului, dect aceast alegere s o astepte dela prea
Malta i printeasca chibzuire a pronii si dela buna intm-
plare a incungiurtirilor vremii.
Ctind neamul romnesc unit s va afla tot intru o glsuire,
proniia Inalt le va drui lor cea mai bun oblduire a
pmtintului, i puterile, ce din prejurul lor s nevoesc pentru
al lor bine, vor intelege glasul lor i ct mai In grab vor &A-
vrsl, prin cea mai bun oblduire, a lor temeinicA fericire.
VII. Cea 'MUM ndejde romneasc s fie la pravoslavnica
crestingate a inpratului, ce este dator a fi protector al
acestii tri. Iar aceast ndejde s nu s Intrte la nici un
fel de urmare, nici ctitr dnsul, nici ctr altul, nici intre
ei chiar.
De ne este Inpratul Rosii protector firesc, cunoscut de
toate puterile, el singur stie In ce chip are a lucra In bunti-
ttile asupra neamului romnesc. *i dovad este, c5, m... are
trebuintrt de suprtirile noastre, adnca tkere prin care
201

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

rgspunde la ale noastre cereri, i jig de alta parte name-

tarea sa de a lucra binele, dupg cum s cuvine la a sa inkire
intelepciune.
VIIL La aceste vremi toti Romnii de obte, uniti de fat,
iar nu prin taing, sg. facg lui Intrebare ce trebuie si urmeze,
dupg ce au ajunsu si muritori de foame ; si din vointa lui
cea de fat sg nu ias nici intr'un chip.
Und protectiia Rosii este de fat, netgkluit de nimeni,
de prisos skit tainicile soptiri ale acelora ce nu sg pot adgpa
decgt dela cei care cu glas nu poate s vorbeasc, sau s
tem de a-s face cunoscut glasul lor de fat.1-

L.
1822
Ithicon, adecii moral

lihicon, adecti moral.

I. Credinta (legea), pravilile i moralul sgnt cele nebiruite

de yremelnicie si nesupuse micsorkii, temelii ale omenirii.
Acestea fie deapururea cunoscute desvrsit de fiescare Romn
i inceperi nestrmutate fiind ale tuturor urmgrilor rorn-
neti, att de obte ck si In parte, acestea s aduc la cea
deplin fericire pg acest neam.
IL Dragostea este cea mai nedespktitoare lipire a tuturor
fiintelor inteleggtoare, ca s poatg, unindu-s, a alcAtui un
trup cu putere dupg multimea lor. Vei sg fii i tu fiintg tre-
buincioasg 0 nu lepdatl Iubete intgi a ta patrie de obte,
apoi p tine insusi, apoi pg aproapele tu 1 i cine este tie
mai aproape, daca esti Ronan, cleat Romnul CAci aceasta
.y sfnta poruncg zice, poruncindu-li sg iubesti p aproa-
pele tu ca Mai VI tine. Cci nu este de nici un orosan, nici
de nici un om a unui neam altul mai aproape, cleat cel de
1 Academia RominA, ms. 322, f. 166-167; popie. Extmse i rezumate lo,
Filitti (I. C.), Cfle-va doeumente politice muntene dela 1822 In Arhivele
X (1931), Nr. 54-55, p. 255-256.

202

www.digibuc.ro
 - DATE $I FAPTE NOI

un oras, sau cel de un neam cu dtinsul ; apoi vine rndul a

celorlalte iubiri. Iubeste tot neamul omenesc, i blagorodie
fireasc a sufletului avnd ca un Romn, iubeste i nearnul
voitorilor rului romnesc I
III. Sfatul este crma cea nesupus sfrmrii la toate
urmrile omenesti. Chibzuirea mult la orice urmare a omului
este sfatul cu insus, care trebuie s o intrebuintm si la cea
mai mic urmare a noastr, si mai vrtos cu ct sntem mai
mari inaintea altor oameni si a supusilor nostri. Cnd nu
ne va fi indstul sfatul nostru, vom cere sfatul aproapelui
nostru, sfatul fi titesc, sfatul unui adevrat Romn, i ctind
cu acela nu ne vom indstula, vom cerc al mai multora
din Romni. Apoi, tot mai avnd trebuint, vom alerga la
sfatul strein, &gei fie acela oricilt de invtat, nu mate fi pentru
noi ant de adevrat, in ctit este a noastr trebuir0 ; acest
fel poate fi numai sfatul adevratilor Romnilor nostri Vorn
da ascultare la inttimplare i chiiar dusmanului nostru, si
stiind cum de multe ori dusmanii ne foloserc mai mult decrit
prietenii, nu vom pierde nici acel folos I
IV. Cunostinta facerii de bine este o sfnt datorie Inr-
dcinat in birile simtirei. Blagorodnic fire avnd Ro-
mnul, cu prisos trebuie s simt i cea mai mic facere de
bine in parte a oricrui orn, fie Romn, fie strein. Asijderea
si tot neamul romnesc va cunoaste facerea de bine a ori-
criia ce va intemeia fericirea lui prin oblduire, ce-i
va aduce cinste i pzire nestrmutat a privileghiurilor
sale, si gata va fi tot neamul de a s artita cunosctor facerii
de bine a acei puteri, cu jrtfirea lui la trebuintele acei puteri I
V. Luxul sau trufiia este cel mai scurt drum prin care
neamurile ajungu la trndvire i apoi la cdere. Pentru
un nearn ce are a s hrni cu negotul, poate luxul altor nea-
muri s fie lui de folos, la gndul ce va avea ca s dobn-
deascA boggie, c-s va vinde la aceia cu scumpu pret mr-
furile luxului, de care aceia vor avea trebuint. Dar, fiindcil
bogAtiia, mai mult dect este cea adevrat trebuint, nu
poate s aduc p un neam dect iar, la lux, adec la drti-
ptinare, nici inteun chip nu este de folos Romtinilor, nici

203

www.digibuc.ro
luxul, nici negotul. Asijderea i toate mijloacele de prea
rnult Inboglire. Multmirea cu putin este deapururea cea
mai Indstulat bogtie !
VI. Cea dinti datorie a Romnilor este indreptarea prea
blagorodnicilor limbi pre calea maicii ei, adec a limbei la-
tinesti si a surorilor ei, a limbilor italianesti, frantozesti,
ispanicesti, si Indat vor avea Romnii deplin Invttura
care au cele mai strAlucite neamuri ale Evropei.
Dar nici prisosirea Invtturii, nid Inmultirea fabricelor
i a negotului, nu poate s aduc p Romni la cea de temeiu
fericire. Aceasta poate numai muncitoarea lucrare deg-
vrsit a pmntului lor celui blagoslovit i o blagorodnic
obicinuire, dela copilul de cinci ani i On la cea mai adAnc
vrst, si de Invtat si de plugar, si cu un cuvnt de orice
treapt si stare de orn, tot Romnul lcuitor In Valahiia,
att drept dinadinsu si drept a lui cea dinti treaM, ct i
drept glum i drept iubit petrecere de vreme, s nu aib
nici alt treab, nici alt juckie cleat intrebuintarea armelor.
VII. Cuvntul pilinei de au avut strmos p panem, i
vinul. p vinurn, i apa p aquam, i sngele p sanguinem,
sngele oare romnesc nu au. avut strmos acel snge al Ro-
manilor, Intru a cAror adunare Intrnd oricare strein, s
socotea cu adnc zmerenie cA au intrat In adunare de Dum-
nezei? Nu este dar cu dreptate i neamul acelor oameni, carii
simtu c au sngele acesta romnesc In vinele lor i snt
toti un neam, acest neam de Romni nu trebuie s soco-
teascrt cu toat dreptatea c este nepot al neamului aceluia
de Romani? *i asa fiind, care mai mare Inbunttire d na--
tere a unui nearn, sau blagorMie, dect a s cinsti cu nu-
mele romnesc? Vericine tie ct de putin istoriia, cu zme-
renie trebuie s cinsteasc neamul Romnilor, pe carele
pizma strein i lenevirea lui l-au micsorat mult Intru adevr
din ceia ce ar fi putut pn acum de mult s fie. Dar lesne
este la un asemenea nenn, oridind vor Incepe toate mdu-
lrile cu o desteptare, cu o glsuire, cu un duh adevrat
romnese a s socoti, mai Inti c nici un fel de orn a ori-
cruia alt neam nu poate fi mai evghenis dect birnicul, chiiar,

204

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAPTE NOI

ce are cinstea i kricirea de a sa numi Roman 1 Asa dar,

nici cel mai mare din Romani nu poate a cunoaste drept rusine,
ci drept o datorie sflhnt i netagaduita a lui, de a stimarisi
ca pe un fiiu adevarat i pt cel mai prost din Romani.
cand dator este a-1 iubi mai mult decat p chiiar fiiul sau,
cu cat mai deosebit trebuie sa-1 aiba. decat p oricare alt
orn, al oricaruia alt neam 1
Deopotriva cumpanita cu chipul acesta de socoteala a celor
mari ai neamului prisosirea dragostii si a supunerii celor mici,
ce-i vor cunoaste drept paHnti p cei mari ai Ion, vor deschide
portile cele neapropiete, pria care porti numai st va izgoni
zavistiia streina cea cu multe fete, si va intra indata Intre
Romani stima obtii, dragostea unirea neamului, carele
In grab dupa aceasta va avea dreptate a s numi neam de
Romani, i duhul patrii Indata va pune in lucrare atat cele
bune ce mai sus s'au Insemnat, cat i toate cele ce sa pot
socoti i chibzui de invatati i Inteleptii voitorii de bine si fii
adevarati ai neamului romanesc 11

LI.
1822.

Inserisul propus de boerii miei pentru unirea spre binele Ifirii.

De vreme ce inteadinsu ni s'au vestit cum ca prea osfintiia

sa parintele Mitropolitul Tarii Romanesti, chiriarhul nostru,
dinpreuna cu iubitorii de Dumnezeu parintii episcopi i cu
dumnealor cinstitii boeri veliti, adeca cei de treapta dintai,
cunoscand cumplitele rane ce au vatamat pana in sfarsit tot
politicescul trup al plinirii lacuitorilor conpatrioti, 'Ana la
cel mai mic, ca acele rane adeca nu au izvorat din alte pricini,
fr numai din dejghinarile ce s'au urmat pana acum intre
patrioti, din care dobandind Inlesniri cei cu rele cugete asupra
tarii, au hulit, au defaimat, au hrapit tot bunul i au clcat
cu picerile toate dreptatile neamului nostru i In cele dupa

1 Academia Roming, ms. 322, f. 167 ; copie.

205

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSEi

umg s'au bizuit sg ne stingg si sg ne pustiiascg de tot patriia ;

de aceia cu rgvng dumnezeiascg si cu vgpaia dragostii patrii
fiind pgtrunsi, prin inscris au alcgtuit, fare prea osfintiia lor
si dumnealor, o adevgratg i vecinic' unire, statornicitg
temeiuri bune, spre binele patrii si al obstii lgcuitorilor si,
si cu mijloacele ce au hotArgt sg aplece in orice vreme la
trebuintg, prin care nu nurnai s. depkteze toat hula ce s'ar
putea povesti de cgtrg necunoscgtorii acestii uniri, ci incg
sg s fac pricinuitori si neamului de laudg si patrii de multe
folosiri !
Argtgm dar si noi, toatg tagma boiereascg de al doilea si
al treilea treaptg, dinpreung si cu cei de stgrile de mai jos,
frati ai nostri conpatrioti, lkuitori din toate orasele si jude-
tele uii, cg am priimit cu bucurie aceastg bung vestire si
am lgudat aceste bune si de obste folositoare inceperi, ruggnd
pg Dumnezeul pgcii si al iubirii de oameni ca s le pgzeascg
unirea statornicg in veci, luminndu-i cu cele adevkate
ingsuri spre folosintele obstii patrii noastre 1 Dar ins, fiindc
unirea numai intre prea osfintiia lor i intre dumnealor nu
poate fi nici destivgrsitg, nici temeinicg, Ong nu va fi inch-
natg si cu unirea noastrg a tot trupului neamului, i legatg
strgnsu cu cele mai sfinte leggturi ale dragostii infrgtite, ci
inpotrivg sui cunoaste si aceasta ca o osebire din totimea tru-
pului conpatriotilor si ca o de sine alegere de cgteva obraze,
ce s'au norocit a fi in trepte mari si a sui numi nobilita a tkii,
care in toti anii sui adaogg i sg inprospeteazg la numgr,
trAgAnd in partea dumnealor vointa si lgsAnd in partea ce-
lorlalti frati sila spre supunere ; de aceia, cu graiul adevgrului
zicem cui izbgvirea de cele rele si Intemeierea fericirii nea-
mului romgnese nu spgnzur numai in vointa celor de treapta
dintgi, ci sg ggseste mai vktos in unirea a tuturor conpa-
triotilor, intru o curgtenie a dragostii infrgtite si intru o deo-
potrivg cugetare la cele folositoare obstii I Pentru cgci, mgcar
cui ne sint tuturor stiute cele de mai nainte urmate in patriia
noastrg, dar trecutul anu 1821 cu cel mai rgsungtor glas
au strgbgtut auzirile tuturor laturilor, cum si pktilor celor
mai depgrtate, si au dat indgstulatg intelegere cui, i de nu

206

www.digibuc.ro
 1821 DATE bI PAPEE NOI

toate, dar cele mai multe ruti i felurimi de tic.loii, ce

s'au lucrat cu ssdllAtcie la toan obstea, au fost gAsite cu
cale de sistima celor de treapta dintsi, ce intocmea divanul
chipul oblduirii, i artate de (Musa prin anaforale
ce le numea obstesti. i asa silniciia st5psdnirii streine st in-
drepta cu acele obstesti anaforale, precum i isctilitii din-
trnsele, cei ce zicea cA poart chipul obstii (si obstea niciodat
nu s'd intreba), s indrepta iars cu pricinuire Ca' i ei au fost
silii de acea st'ZiOnire a face acest fel de anaforale, pricinuire
foarte proast i slab spre ap'arare, pentru cci, in vremile
ce lipsea silniciia streiat si era cumpAna oblduirii numai
in minile dumnealor, s'au lucrat cele mai rele si mai aspre,
in vederea sl.vitei armii ai prea puternicului i prea milosti-
vului nostru protector, csnd i mansupurile trii si toate
slujbele f5r5 osebire s'd vindea In sume mari de bani la cei
mai mici fii ai patrii i la toti slujbasii, i aceiia urmkid celor
mai mari, lucra cele mai silnice mijloace, ca s-s scoat banii
cump6rAtorii, edinind aceast pild si la oblAduirea cea din
urm' a streinilor ! Si In toate vremile, cu un cuvAnt, s'au d-
rpkiat Tara Ronfneasc tot cu acest fel de anaforale ob-
stesti ale celor mai mari, din pricin6 c la dumnealor era slo-
boda voint, si la ceilalti conpatrioti sila supunerii !
Cu toate acestea, aceast bun vestire de unirea p5rintilor
arhierei si a dumnealor boerilor celor de treapta dinni ne d'a
s intelegem c au hotkAt, cu ajutorul lui Dumnezeu, s'" de-
prteze de acuminainte tot duhul silnic, hulitor i asupritor
card cei mai mici i toate chipurile ce pot aduce i cea mai
mic6 VaTmare la starea i cinstea celorlalti frati conpatrioti
vor Inbrtisa cu d'adinsul toate mijloacele ce privesc spre
folosinta obstii patrii, On la cel mai prost lucator al IA-
mzIntului !
Asa dar i noi, coprinsi fiind de asemenea berbinte rvn spre
invierea i indreptarea patrii noastre, inclinAm unirea noa-
str cu a dumnealor, prin legAtur sfilnt i cu tare jursamnt,
ca s'A fie o unire intre toti fii patrii, precum i neamul nostru
este unul. Care unire a noastr s s pAzeasc in veci, cu
aceste InsA arturi :

207

www.digibuc.ro
 EMIL VLRTOSIJ

I. Dgm fggduial noi mai jos iscglitii, ce sgntem i din

partea tuturor fratilor conpatrioti, c ne vom argta eked
cei mai mari cu toatg cinstea i datornicul sevas, 1 in egg vreme
i dumnealor sg vor argta cgtr noi cu libov pgrintesc, dra-
goste curatg i nefglarnicg, ca cgtrg nite frati, i cu datornica
cinste dupg haractirul fiecgruia, i aa vor fi pgzite amgndoao
cu ludata inclinare. Tar intealt chip, nici una nici alta nu-
va avea fiinta sa, pentrucg nu mai pot fiii patrii a mai suferi
sg sg calce supt picerile mgndriilor, hulelor i silniciilor !
II. Toti deopotrivg% dela cel mai mare i png la cel mai
mic, fiindcg sgntem un neam, s fim negreit i un cuget spre
cele obteti, silindu-ne din toat vgrtutea a lucra cele folo-
si-toare patrii, a depkta tot rgul i a alrobi toate mijloacele
ce s vor dovedi cg sg lucreazg, sau aevea sau prin taing, spre
vgtgmarea obtii, mgcar fie i spre cel mai mic frate al nostru !
S ajutgm pg fratii notri dupg cuviintg i sg pgzirn sfrinta
dreptate, fkg mit i fkg hatgr, la orice pricing. i in toatg
vremea I Iar intgmplgndu-s a sg iuvi vreo silnicie, sg ne unim
toti glasurile i strigkile noastre Ong la auzul prea puter-
nicului monarh al Rosii, milostivului nostru protector, carele
apururea grifdte pentru dreptgtile i fericirea neamului nostru !
III. Dumnealor boerii cei mari, adecg cei de treapta dintgi,
pot sg- aib dreggtoriile in care sg vor orgndui de cgtrg
stgpgnirea ce milostivul Dumnezeu, prin ajutorul prea pu-
ternicului nostru protector, ne va agza, i grijind fiecare
de mansupul &Au dupg Chita cfreptate, I va da seama I Iar
la pricinile cele obteti, ce privesc la toat tara, fie mgcar
i la un judet sau la vreun ora, orice sfat vor face dumnealor
i vor argta ori prin graiu, cri inscris prin anafora, sg nu sg
tie in seamg, pgng nu s vor intreba i alti frati patrioti din
fiecare judet, s- dea i aceia cuvgntul, ca nu cumva lucrgndu-
sg iarg cele de vgtgmare, s alerge dump ealor boerii cei mari tot
la acea pricinuire obicinuitg, cg au fost siliti de cgtr stgpgnire.
De aceia dar, ca s sg fac lucru temeinic i s ferim p
fratii notri patrioti de orice bAntuire, de trebuint este ca
1 Stirntt, resTect.

208

www.digibuc.ro
 1821 - DATE $1 l'APTE NOI

din toate judetele tgrii s sg trimitg la scaunul stgpgnirii

ate un deputat, ales de obstea judetului, cu adeverintg In-
scris la mng dela simpatriotii lui, argtgtoare a el adecg este
ales a purta obrazul si celorlalti, si cu depling putere a grgi
i a svgrsi In locul bor. Asijderea si din 'Drawl Bucurestilor
sg sg ornduiasa doi, si din orasul Craiovei iargs doi. Acestiia
toti, la sfaturile pentru pricini obstesti, sg fie negresit chemati
si intrebati, avAnd toatg voia a- da si ei cuvgntul si pgrerea
lor si sg isaleasa ca din partea simpatriotilor lor, c sgnt
drepte si priimite cele ggsite cu cale, si atunci puterea cea
svgrsitoare sg le puie In lucrare. Iar intealt chip, nu !
IV. s fie drumul deschis tuturor patriotilor, de orice
treapt sau stare va fi, ca fiescare cu invtAtura, cu silinta
i cu vredniciia sa, folosind patriia, sg dobgndeascg dela patrie
cea dupg cuviin-tg cinste si ingltare stgrii lui, ca cu acest
mijloc s sg indemneze toti fiii patriii a sg sili spre sporire
de invgtgturi si slujbe vrednice, fiind incredintati cg- vor
lua rgsplgtirea ostenelilor lor, dupg cum sg urmeazg si la
celelalte luminate neamuri ale Evropei. Iar sg nu fie trecuti
cu vederea, depgrtati, huliti si alcati cu picerile de cei mari
si puternici In silnicii
V. SA fie slobod fiescare patriot, de orice stare, ca cunosand
vreun lucru folositor obstii a sg pune in lucrare, sau simtind
c sg plgzmueste sau s lucreazg ceva spre vtgmare, sg
arate Inscris cgtrg stgpgnire, ca sg sg dea In chibzuire obsteascg.
VI. Slobod sg fie fiescare patriot sg-s caute folosintele
interesurile sale In parte, fried a pricinui rngcar cea mai
micg vgtgmare i Inpiedicare la cele obstesti, sau la vreun
frate patriot cgt de mic.
VII. Cu sfatul si priimirea a tot neamului romgnesc, sg
sg alatuiasa pravilg a tgrii, intemeiat Intr'aceste mai
sus argtate ponturi si aclgogitg cu ate altele sg vor mai chib-
zui folositoare rii. Acea pravilg In veci sg s socoteasa
a este capul cel poruncitor in Ora noastrg, si la aceia sg
arate desgvArsit supunere tot neamul romgnesc, de toatg
starea, fr osebire, precum i chiiar stgpgnirea ce ni sg va
orgndui I *i verice nu sg coprinde inteacea pravilg, socotin-

14 209

www.digibuc.ro
 EMIL vtaTosu

du-s5 de nelegiuit i def5imat, nu s" va priimi. Iar c51c6-

torul pravilii, de orice stare si treapt5 va fi, s5 s pedepseasc6
negresit, fkiind p5r6 asupr5-i tot neamul rom6nesc 1
Pe aceste bune temeiuri are s5 s p5zeased intkit5 in veci
unirea tot trupalui neamului nostru, care de le vor priimi
p5rintii arhierei, dinpreun6 cu dumnealor boerii cei de
treapta dint51, vor isc5li aceast5 bun or5nduial dinpreun5
cu noi. Iar nepriimindu-le, s5 vor socoti ca niste osebiti din
trupul patriotilor, la midi norodul apururea vor avea b5-
nuial5 asupra sfaturilor i chibzuirilor ce vor face, nead5s-
tnd nici un bine pentru obste 1 Iar noi c5ti ne vedem
dinpreuna i cu toti ceilalti frati ai nostri patrioti, cu
mare jur5m5nt in numele a tot puternicului Dumnezeu, sn-
tern hot5r5ti a ne p5zi in veci unirea noastr, rezimat in
temeiurile ce s'au zis mai sus, mkar i cu j5rtfirea noastr
de va fi trebuint5, fiind cu totii un suflet, o cugetare i o
gl5suire, inct, pentru cea mai mic sup5rare de s5 va in-
t5mpla la cel mai mic frate al nostru, s vor in5lta indat
glasurile tuturor iar5s la prea puternicul protector, avnd
tare legtur5 intre noi a ne griji si a ne nevoi in toat5 vremea
unul pentru altul i ajuta unul p5 altul, ferindu-1 de orice
b5ntuire a str5mb5t5tilor I

LII.
1822
Apel pentru indreptarea Ora.
Frafilor,
Ptimirile tuturor de opste &Ant v5zute, c5ci a-Ma de p5-
trunz5toare s inteleg, (mai VArtos in cursul trecutelor acestor
sapte luni) inc5t apropi e s5 ne stearg5 din num5rul celor vii,
pentru lucearile cele ce simtirile omenirii le d5slusaste i, de
s v5d cu oarescare indelungare, nu putem zice alt, fr nurnai
c5 politicestile pricini cu acest chip dau povat celor puternici.
1 Academia RominS, ms. 322, 1. 169-170 ; copie. Extrase i rezumate In
Filliti (I. C.), Cfte-va documente politic, muntene d^la 1822 In Arhivc1e Otteniei,
X (1931), nr. 54-55, p. 258.

210

www.digibuc.ro
 1821 - DATE 61 PAPTE NOI

Cel de mirare i mai amar lucru este somnul in care noi ne

invluim i ne face, tfndavi, a ne povArni spre vecinica ne-
dsteptare. De vom n'd'jdui c, cei ce s'ar cdeas privigheze
pentru noi, c ne va pune de fatal drumul cel drept, i ne vor
destepta Intru cea neted'd cltoriie, gresim, dici bine cunoa--
teti cugenrile, cum c nu numai a ne dqtepta aduc
aminte, ci inc vor srilta de bucurie cnd li s'ar vesti cea
de tot s'dvrtrsire a noastr prin somnul nedomiririi, ca cum
mai folositi s'ar zice atunci
In multe vremi am vzut Orlejuri destoinice a cgstiga
folosuri neamului nostru, i, din pricina neunirii izvornd
otrava rottii, am rmas lipsiti, Odd ce acum ajunseserm
la cea desvrsit ticlosie. Acel veninat izvor, adogndu-s,
au esit din matca sa, ca s covrsascA rsuflarea noastr. De
aceia trebue s. ne desteptm i s socotim c omenirea tot
intr'un chip i are simtirile i miscrile ei i cA
cele dup intmplare iar nu dupil cuviint, viind ctre cine-
vasi, nu aduc cu sinesi i deosebite istetimi, precum nici cei
goniti de noroc, desi rmtin in strile cele mai mici, nu s
despoaie de darurile firii, cci omenirea una este I
Judecati bine, fratilor, c acei puini, carii cu nedrepthiti
s slujesc de patrie, nu pot fi patrie I Iar glotisul tot, ce prin
silnicie s afld supusi la cei putini, aceia fireste i pra-
vilnicestes'nt patriie, i, orice putere care s oblduqte cu
pravili i dreptate, asa Ii poate numi
Dar ca s nu schioptm c't de putin, s ne artm precum
cei mari ai nostri s'au artat care noi. Este d trebuint s le
stire c' suprati des'Avnsit s'ntem pentru a dumnealor
ctre noi nedorire, i c siliti vom fi a ne striange msurile, ca
s punem in urmare cele ce dmdjduirea ne va indrepta, ca
ori toti inteo glsuire, intru un trup i infra o dreapt unire s
fim socot4i, duprt cum i firqte sntem, patrie, ca s putem
ndjdui rodurile cele bune &And s va lsa intru nepomenire
cea prui acum nedorire, din care si noo i dumnealor au pri-
cinuit mare prpdenie, sau mcar s s deosibeasc cei mai rv-
nitori, ca dinpreun cu noi unindu-s5., s le fim binecredinciosi,
ca s ne prtfim iL viiata, de va fi trebuinV, pentru patriie

211

www.digibuc.ro
 EMIL VlitTOStI

Iar cnd i aceast clan s vor tinea tot de acelea de mai

nainte cugetri, a socoti pre sinesi c' s'au nscut ca aao-
girile simtirilor omenesti si cum c6 p noi ne supune adec6
vreo datorie a pi erilor dumnealor, ca doimind s ne intre-
buinteze spre slujba ce singuri o vor gsi cu cale, atuncea,
fratilor, s am de fat c Dumnezeu a toate vztor i pra-
vilile, ce strlucesc i intresc toate stkile, nu ne-au depktat
nici p noi de cunostiinla adevkului, nici ne-au fcut vreo
nedreptate, ca s ne putem socoti defilimare altor nearnuri,
nici ne-au inpofilat cu legAturi a nu putea rsufla, c avein
bun cunostint de cele ce trebre s punem in fapt 1 Ci ca
o legtur tare unit intre noi, s ne artm bdrbteste a
propovedui pe cei ce voesc s ne tue in osnda somnului
carii, inpotriva ziditorului, cuteaz a ne lua cdte nsui, ca
un milostiv, ne-au aruit simtire, vedere, cugetare, bun cu-
vntare i altile ca acestea. i najduim, fratilor, c vor cu-
noaste insusi cum di Me cuvnt s'au indumnezeit i s'au apkat
d cei ce, i dup neam i dup dreapta credint, skit frati
Acestea dup ce va lumina un neam, care ajunsese in cea
de apoi prpdenie, i Insusi Dumnezeu cel prea puternec
nu numai c nu va inpiedica pornirea noastr. cea cu rilvra
de patrie, ci inc ne va trimite grabnic ajutor, spre cea mai
Intemeiat svrsire I 1

LIII.
1822.
Inserisul propus de Alexatuku Vilara, pentru unirea boerior
PJ Ronilneti.

Fticut de aga Alecache Velara i nepriimit de nimeni.

Incredintndu-ne de cAtr unii din noi, att pentru unirea

ce prin scris ati alctuit sfintiia voastr i dumneavoastra,
1 Academia RominA, ms. 4187, f. 5. A apartinut slugerului Nicolae Gre-
cianu. Cf. nr. XLVI, cu nolele respective. Extrase i rezumate in Filitti
1. CA Ctle-va documente politice muntene de la 1822 in Arldvele Olteniei, X
(1931), NI% 54-55, p. 256-257.

212

www.digibuc.ro
 1821 - DATE 51 FAPTE NOI

spre binele patrii si al obstii llicuitorilor si, ct i pentru

terneiurile cu care ati cbibzuit s statorniciti aceast unire,
mijloacele ce ati hotrt s aplecati n oHce vreme de trebu-
intri, prin care nu numai s deprtati toat hula ce s'ar
putea povesti de call necunosctorii acestii uniri, ci tiled
s v faceti pricinuitori i neamului de laud, i patrii de
rnulte folosuri, am socotit c nici cum nu s cuvine s pe-
trccem supt tcere o asemenea ludat si de bine voitoare
fapt, fr de a nu mrturisi i din parte-ne multmita ce
i s cuvine, cum si insotirea glasului nostru, dup chipul de
mai jos, la &Ate artri i urmri veti pune in lucrare asupra
temeiurilor cu care v'ati unit i v'ati legat.
Printi arhierei i dumneavoastr boerior ! ticloas pa-
triia noastr ptimeste in toate chipurile, de snit ani nepo-
meniti ! S hr'peste, s jilfueste, ceared nenumrate nps-
tuiri nedreptti ! Sfintele lcasuri i s'an vndut fr stial,
pentru in parte folosiri a chiiar stpnitorilor Privilegheatii,
incepnd dela caftanli i pn la cea din urm treaptil,
s'au clcat supt picioarele obrduirii, s'an necinstit i s'au
npstuit invederat inpotriva legilor ce li s'au alctuit ! Su-
pusii llicuitorii dajnici au fost jrtva nedrepttii i izvor de
o rea folosire a verickuia ce s'an deprtat de mustrarea cu-
getului omenirii toate acestea le-am ptimit din pricina
jugului vointei, cu care ne-au inpilat oblduitorii clup vremi,
cki vnztori aflndu-s acestii crestintti, au slujit cu al
su snge sprijinitorior lor celor nelegiuiti, au slujit zicern
pAgnttii si au zdrobit puterea legturilor, &tea' cei puternici
ai nostri voitori de bine artndu-s cu viclenie, iar &tail
cei neputinciosi puind in lucrare sila i inpilarea 1
Pn la o vreme, precum este cunoscut la toti de obste,
au petrecut tiedIoasa tar supt acest fel de nenorociri I Iar
de &And s'au ivit intensa i acest fel de nepomenit
de pild intmplare, au gsit prilej chiiar stpnirea Portii
s o inpileze i s-i aducA tot felul de bntuire, si au svrsit,
prin rnduitii si, nu putine hrpiri, jfuiri, nelegiuiri, nps-
tuiri lr osebire i, in cele dup urm, ucidere i chiiar pier-
dere de viiat a multor crestini nevinovati, buni conpatrioti

213

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTosII

ai notri. Din care acestea s d a intelege fiecgruia cg, i In

vremea oblgduitorilor, aceasta au fost vointa stgpgnirii, adecg
protivnic cgderilor omenirii, protivnicg obiceiurilor i legilor
pgmgntului si izgonitoare chiiar sfintelor leggturi, dela care
spgnzurg fericirea acetii pravoslavnice 166 1 Dar oare, dupg
aceste toate dovezi ce avem pentru neomeneasca cugetare a
acestii stgpgniri, ce soartg nenorocit ne asteaptg? i, mai
vgrtos, cgnd numita stgpgnire va voi sg- puie In lucrare In-
pilarea jugului, ce de atgtea ani s'au dovedit cg hrgneste asuprg-
ne, nu va cere Intru ajutoru-i i chiiar glasul boerilor ce o
slujgsc atgt din apropiere cgt si de aici din depgrtare?
oare, acesti boeri, Insglati af1gndu-sg de ciarg voitorii igului,
si ne mai judecgnd Artva obtii sglgluitorilor tgrii, nu vor
da Inscris i nu vor cere i prin ruggciune toate acele rele cgte
privesc spre argpgnarea noastr i spre zminteala bun-
tgtilor tgrii? Iar atunci nu vom petrece i mai rgu decgt ceia
ce am fost?
Milostivul Dumnezeu, dupg. a noastrg norocire, ne-au In-
vrednicit s avem legiuit sprijinitor pre prea puternica In-
pgrgtenscg Curte a Rosii, care cgnd ar cunoate cu Intregime
nenorocirile noastre, atgt cele trecute cgt i cele ce acum
clgdesc, Inpotriva binelui ce ne voete, negresit nu ne-ar
lsa Intru mghnire i Intru obidg, mai vgrtos ea' cunoatem
dupg auziri cgt bine ne voeste i cu. &IA iubire de omenire
silete sg" hotgrascg a noastrg soartg
Acest razem avgnd dar, sfiintia voastrg i dumneavoastrg,
de vreme ce v'ati unit acum prin statornicie, vg ruggrn, nu
Incetati de a pune In lucrare bunele socotinte ce ati fgcut,
In orice vreme i pentru ofice vor cere trebuintele, i cunoa-
teti, din parte-ne, cg glasul nostru va fi urmgtor glasului i
argtgrilor ce yeti face sfintiia voastr i dumneavoastrg.
Urmgrile noastre vor fi uringtoare povgtuirilor ce ne yeti da,
i alt nimic nu vom cugeta, decgt cgzuta supunere la oblg-
duirea ce ni sg va rgridui prin primiirea i buna vointg a
prea puternicii protectii ce avem, rgvnil i dorire 'Mtn' bindle
patrii i Intru a sa ferire despre orice bgntuire i netrebniciie,
dgprirtare dg orice rea folosire in partea cuivas, prin care

214

www.digibuc.ro
 1821 - DAM SI PAPTE NOI

cunoastem c In multe rnduri au cercat ticu1oii lkuitori,

conpatrioti ai nostri, multe feliuri de npstuiri i nedreptti ;
cea fr de ftrie i prin curtenie de inim alAturare
a noastr la a sfintii voastre si a dumneavoastr bun i ludat
unire Ant numai v rugm, ca In orice vreme yeti cunoaste
vreo cldire de vreun bine al tkii, sau veti chibzui sfintiia
voastr i dumneavoastr s faceti vreo asemenea urnire,
s binevoiti a instiinta i pe carii din noi v yeti fndeletnici
Inteacea vreme i yeti cunoaste mai dstoinici de a sfintii
voastre si a dunmeavoastr desvrsit fncredintare, pentruc
v este cunoscut c la asemenea bunati i Intmplki ale
patrii, dup m'sura tiintei noastre, sntem i noi deopotriv
doritori binelui i prtasi bucurii ce ni s cuvine, cunosend
Intru adevk i mkturisind fr rtrie folosul obtii, folos
si bine al fiesckuia In parte 1 Asijderea v rugm ca, oricnd
si din parte-ne vom cunoaste e este trebuint de a s face
vreo chibzuire Intre sfintiia voastr i dumneavoastr, sau
vreo miscare arttoare cugetkilor ce aveti si aveni
insine noi, s fim slobozi, prin tain, a v da pkerile noastre,
sfintiia voastr i dumneavoastr, cutndu-le i chibzuindu-
le, de le yeti gsi asemnate vremilor i statornicite asupra
temeiuri/or cu care stinteti legati, s le priimiti, s le In-
dreptati i s le faceti cunoscute unde s va cuveni, sau, de
vor spnzura dela a sfintii voastre si a dumneavoastr s.-
vkire, s le puneti i In lucrare. Pentruc nu este de mil are
a odrsli si din asemenea pkeri multe buntti ale -pi",
plcute sprijinitorilor nostri, de vreme ce multi din noi am
slujit tkii dup vremi In multe rnduri i fn feliuri de trepte
poate sh' cunoastem uneori cele ce a stintii voastre si a
dumneavoastrd iscusint Ine pn acum nu le-au ptrunsu I
Acestea skit cele ce simtim, i hied mai cu adaos, Inteaceast
mare si nepomenit intmplare a patrii noastre, dup care
Incredintndu-ne, precum s'au zis, de a sfintii voastre si a
dumneavoastr statornicit unire, am hotrt s vi le facem
cunscute i s ne alturm glasul la cele ce yeti chibzui
yeti urma. Dar ca s v Incredintm si mai bine de a noastr
rvn hotkre, v rugni s primiiti acest Inscris al nostru,

275

www.digibuc.ro
 EMIL YIRTOSI1

mrturisit prin cte isclituri vedeti la vale si intrit prin stras-

nic jurmnt ce facem p numele a tot puternicului Dumnezeu,
csa" intocmai vom fi urmtori, precum i c, vericarele din noi
s va dovedi cu cea mai mic viclenie sau dejghinare d'a
aceast statornicit hotrre, s aib rspltitor chiiar p
acest puternic Dumnezeu, i s fie cunoscut ca un vrednic
de hula neamului su izgonit de toate ajutorintele patrii
sale ! 1
LIV.
1822
Predoslovie la o carte despre patriotism.
Predoslovie ce am dad la o ctirticia dup' rugticiunile
unui prieten.
Cdtre cetitorli patriofi.

La trei datorii neaprate este supus omul in toat petre-

cerea vietii sale. Inti, la cea ctr Dumnezeu, ziditorul su,
fiindc i acela este plin de buntate ctre zidirea sa. Al
doilea, la cea ctr printii si, ce prin nastere i-au dat fiinta,
fiind i ei plini de dragoste ctr fil bor. $i al treilea, la cea
&Ai% patriia sa, ce este obsteasc maied i hr5nitoare ade-
vratilor si fii. Aceste trei datorii i Dumnezeu i firea le-a
legiuit ca niste hotar temeinice, intru care s s poat tinea
oinenirea in fiinta sa. Mai snt i alte doao datorii la care
este supus omul, dup canoanele bisericesti
adec la stpnire si la aproapele su, dar eu aceste doao
datorii le theorisesc coprinse tot in euvntul patrii, pentru
cci fiescarele patriot este aproapele mieu si tot binele ce
voesc pentru patriot, acela este si pentru patrie, si tot ce
Academia Romin, ms. 322, f. 168; copie. Textul se regsege, nesern-
nat, 1 in ms. 1155, f. 287-288, sees de mina lui Alexandru Vilara. E redat, cu
sens denaturat i cu semnnuri cari nu-i apaqin, ce din eroare 1-au fost atri-
butte, in Aricescu, Acte justificative, p. 180-133. Extrase i rezurnate in
Fiitti (I, C,), Cite-va documente politico muntene de la 1822 In Arhivele Otte-
piei, X (1(,,,.31), Nr. 54-55, p. 257-258.

216

www.digibuc.ro
 1821 DATE 51 FAPTE NOI

voesc pentru patrie este si pentru patriot. Asijderea si sta.-

adec puterea s'Avrsitoare ale folosintelor patrii, in-
credintndu-s la cel de Dumnezeu ales cu primiirea patrio-
tilor, in vreme acela lucreaz" svArsaste cele bune
i folositoare obstii patrii este si patriot, adec6 printe al
norodului, insotit cu muma patriia, i trage asupra sa toatri
datoriia ce s'au zis mai sus pentru patrie. Iar inpoiriv" lu-
crnd, nu este patriot, ci unuia ca aceluia toate limbile Ii
dau numire de tiran, ce s intelege silnic, pentrucA fdiednd
libovul cel Orintesc de asupra supusilor, este inprietenit nurnai
cu sines, metahirisind 1 puterea cea s"vArsitoare ce i s'au in-
credintat numai spre al s'au in parte folos, cu siluiri cAted
pa trioti. Acest mare adevr este bine dovedit cu nenumil-
rate pilde, ce din nenorocire au cercat patriia noasti5. Inc
de en-id i s'au rdicat privileghiul alegerii de stpnire, rti-
msind npilat ca pe oricare i s trimite de stpiln s'a-1 prii-
measck din nevoint si sufere, din neputint.
Cetind istoriile vechi, luln indstulai incredintare c
prin paza i lucrarea acestor datorii s'au inputernicit nea-
muri multe si din nevzute i necunoscute au sporit i s'au
fAcut vestite, luceaind cu silint cele de folos patrii lor i lumi-
nsndu-s cu felurimi de stiinte i invtturi, cu care din
vreme in vreme au addogit folosintele patrii bor. Au lipsit
m'ndriia, au fugit zavistiia, s'au deprtat cu totul lcomiia
i in locul lor s'au intemeiat unirea infedtit, s'au attat
srguinta la invfdturi i s'au aprinsu in mare vilpae rvna
car% folosuri obstesti, la acel norod adec care au avut bun'
cugetare i filotimie ca s-s cinsteasc'd i s-s slAveasa. nea-
mul Tot acel norod, contenind din datoriile sale, au ckut,
fr zAbav, in bezna ticNosii si a periciunii I
Fireste inbunttirile gonesc p rotti si niciodat nu
s pot altura rot5.tile, Oda' nu s'al vor dep`rta mai inti
inbunMtirile
Cei mai int6i lcuitori ai p6Mntului au fost strmosii
nostri, cei ziditi de mri dumnezeiasc, dinpreunA cu doi

1 A Intrebuinta, a se folosi.

217

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOS13

fii ai lor i cu sotiile bor. Acetiia au fost neamul eel dinti

i cu totii era o politie Infrtit, politie nevinovat i ne-
bntuit I Dar pentru ca s s poat tinea a fi deapururea
nevinovat i nebntuit, de trebuint le era i lor a lucra
datoriile ce s'au zis mai sus. Nu 'au lucrat datoriile sale
fiiul strAmoului cel inti nscut, i Indat coprinzndu-i
inima i cugetul lui rottile, au ucis p fratele su I Inghi-
tit-au pmntul cel mai intAi s'nge i de acolea I fAcu Trice-
perea ei moartea, cea rnduit de blestemul ziditorului. Iat_
dar cA, din nepaza i nelucrarea datoriilor, s'd Maui acea
mic politic i cAzu In bezna ticAloii, pricinuind mai multe
lacrmi strmoilor dect cele ce au vrsat la izgonirea Mr
din fericirea i desftarea raiului I
Oare ce putem zice pentru cei din urma strmoilor, dup
ce adec6 s'au inmultit oamenii i au umplut pmntul, dup
buna voint i blagosloveniia ziditorului? Istoriile pe largu
i cu desluire ne arat c tot cu mijloacele cele dinti, ce
snit legiuite de Dumnezeu i de natur, unile din neamurile
vechi s'au suit in slava mririi i a puterii, i tot cu mijloa-
cele cele de al doilea s'au rnturnat Intru adncul periciunii
i al pustiirii, de nu li ss pomenete acum nici numele I
Acele mari i slvite Inprtii ale Asirienilor, Midilor, Per-
ilor i celorlalte din urm neamuri, vestite prin nevoint
de lucrarea celor bune i folositoare neamului Mr, s'au suit
Ora la acea mai mare slav, i prin rAotti, zdruncinndu-.
toate mdulrile fiintii lor cei politiceti, au czut In pr-
pastiia pierzrii, rmindu-le In istorii povestea slavei In
care s inltase, numai spre mai multa Mr osndil i defimare 1
Avem pild mai cu apropiere de tiinta noastr p' inp-
ratiia Grecilor. Cunoatem pricinile din care au czut la
atta mare ticAloie. Cunoatem neamul acesta foarte de
aproape i cu atta mai inrofdtit, inct s silesc In tot chipul
s inprtascA i p altii d ticAloiia lor. La aceasta nu v
cuvntez lucru care s v caz nou la auzire, ci v aduc
aminte de ceia ce ati simtit i simtiti cu dstul ptimire,
Mat i la nefiint s'au silit s' ne aduc i episcopiia noastr
s o hrpeasc streinii I

218

www.digibuc.ro
 1821 - DATE $1 FAPTE NOI

Cuvantul acum sa apropie de starea noastra in care ne

aflam, i im veti da ertaciune fiindca aduce posomorata in-
tristare, zgandarind ranele ce le avem in spinare, dar insa
silit sant a grai, aflandu-ma i eu tot inteaceias osanda si
coprinsu de dureri ca un patriot, ca doara si cu adaosul tan-
guirii mele, dinpreuna cu a toatei obstii, dumnezeiasca pronie
va binevoi a lucra vreun mijloc de deteptare intru noi 1
Dorman, fratilor, dormim 1 Si cu toate ca sa zice ca. somnul
este o cercare a mortii, dar, la noi, somnul acesta de multi
ani ne aduce moartea cu adevarat 1 Au dormit acei sapte
coconi din Efes, ani 372, dela inparatiia lui Dechie inparat
al Ramului pana la inpratiia lui Theodosie celui mic in
Tarigrad, dar aceia, dormind, nu s'au pierdut fiinta. Iar somnul
nostru aproape au fost sa ne radice cu totul si acea ticaloasa
fiintO ce ne-au mai ramas, de n'ar fi apucat dreapta jude-
cata a marelui Dunmezeu sa arunce pe gonacii nostri chiiar
in cursele Mr ce le intinsese pentru noi, ca sa ne stearga
pomenirea dupa fata pamantului 1 Noi astadata am ajunsu a
fi un neam ratacit i un norod ametit si cel mai ticalos 1
Santem pusi in raspantie, ca sa ne zmulga si sa ne necins-
teasca verice calator 1 Si pentru ea din nenorocire ne aflam
supt jug asiiaticesc, santem coprinsi si de dobitocie asiiati-
ceasca, lipsiti cu totul de invataturi si de alte stiinte tre-
buincioase si folositoare 1 Care dar este pricina scaderii noa-
stre si de atata vrednica de jale ticalosie? Insine noi 1
Pentruca n'am lucrat nici odinioard datoriile noastre, ce s'au
zis mai sus, ci s'au intemeiat intru noi cu statornicie man.-
driia, zavistiia, lcomiia si uraciunea intre frati, care au
adus toata darapanarea patrii noastre si au dat loc strei-
nilor sa sa foloseasca cu stingerea noastra. Nu ne-am des-
teptat, sa ne aparam de cei ce ne-au voit si ne-au lucrat
peirea 1 i cu toate ea am fost in lipsa de luminari de invil-
taturi si de stiinte, dar iscusirea duhului, ce firea au harazit
neamului romanesc, era indastul sa ne destepte, de n'am fi
fost naraviti la patimi si zavistii intre noi 1 Ci am calcat si
acest daru al firii, ce putea sa ne aduca mult folos 1 S'au de-
partat Dumnezeu, pentru caci noi ne-am departat de dansul 1

219

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

Niciodat nu 1-am chemat inteajutor cu mijloacele ziselor

datorii, de aceia ne-au coprinsu necazurile si ne cufundm
in deznkljduire 1
Dumnezeiasca pronie, nergdicgndu-s Ina.' de tot mna sa
de asupra patrii noastre, ne-au pus supt pavgza celui mai
tare scutitor si aprtor 1 Acela este plin de fireasc milos-
tivire si buntate, neavnd alt pricing sg.-1 induplece de a
ne apgra, fdr numai pravoslaviia credintii, ce este deopo-
triv si de o biseric cu noi I Acela este plin de filotimie si
ne arat bratul su cel tare, ca s ne aduc iargs la slava nea-
mului nostru cea dinti, de unde am cgzut 1 Dar noi, tot dor-
mini 1 Multe vremi indeingnate ni s'au artat, ca s aler-
Om s ne mntuim 1 Dar noi, si atunci si acum, am dormit
si dormim 1 Lucrarea noasti nu este alta, Mil numai n-
ravurile din Fanar, ce ni s'au paradosit1 cu pilda lor, ca sg
ne ameteasc si s ne piiarz, adecg mndriia, zavistiia,
llicomiia, urciunea si celelalte ce ne aduc periciune 1
Fratilor, ce asteptin 1 S vede e nimic alt, fr numai
groapa in care s fim aruncati si acoperiti, ca s ni sg sting6
de tot pomenirea 1 MA' este luming, s ne grijim inteaceast
lumin pentru folosurile patrii noastre, ca s nu ne coprinz
p noi intunerecul dezndgjduirii I Romani sntem, fratilor,
cu bung seana si cu bun dovad, istoriile ne adevereaz
si toate neamurile Evropii ne cunosc 1 Neamul nostru au
fost vestit 1 Pentru ce dar s nu ne cunoastem noi evgheniia
neamului nostru? Nu este minune cAci am czut din slava
si cinstea noastrg, pentru ea' multe neamuri dup vremi au
cAzut, ci este minune cum de suferim s rmgnem azuti
si sg ne pierdem cu totul, avnd mijloace a ne rgdica dintea-
ceast cdere, dezmeticindu-ne dinteaceast ametire, si a
ne dobndi fiinta noastr 1
Eu mai micul intre patrioti, coprinsu fiMd de multa scgrb
si jale a cgderii fiintii noastre si socotind c m voiu argta
cu oarescare slujb patrii mele, fcuiu cteva insemnri
de povtuiri folositoare inteaceast crticic, a s da In tipar

1 A tnvga, a preda.

220

www.digibuc.ro
 Is21 DATE SI FAFrE NOI

ph' seama neamului nostril, nu doarA cA sAnt

destoinec s'A." invAtu p altul i sA-1 induplec arAtAndu-i ade-
vArul, pentru cAci nebun cu adevArat va fi acela ce sA vA
sili s arate cuiva soarele la mijlocul zilii, &And este vAzut
de toti I AdevArul este mai luminos i decAt soarele i este
tiut de toti, lAcuit in inima i. cugetul fiecruia I Nimeni
sA-1 ascunzA nu este putincios, mcar i de ar voi ! Cu at mai
vArtos noi, pe carii chiiar nevoia ne inpinge la cunotinta
adevArului ! Myna mea, dar, nu ecte de a invAta lucru ce
este tiut de toate limbile, ci numai de a aduce aminte de
datoriile ce avem cu totii de obte, care, puindu-le in lucrare,
avem nAdejde sA sicApAm, cu mila i ajutorul lui Dumnezeu,
de prApastiia cea groaznicA, ce ne este sApatA inaintea pi-
cioarelor, 0 a ne sui la starea, slava i cinstea fiintei nea-
mului nostru cei dinti I
Coprinderea acetii cArti sA despart e in ase cArti, adec :
unire infatin, depArtarea mndrii i a podoabelor zadar-
nice i a zavistii, deprtarea lkomii 0 a folosului in parte,
iubirea patrii i a aproapelui, sArguinta la invAtAturi i rAvna
cea &tea* folosuri obteti. Crezu, fArA indoialA, c nimeni
nu poate tgAdui c acestea nu sAnt folositoare, i iarA crezu
c toti cu o glAsuire vor mArturisi c neamul nostru au ajunsu
a peri din pricinA c niciodat nu s'au pus in lucrare aceste
folositoare adevAruri I
Priimiti, iubitilor i prea doritilor miei patrioti, cu duhul
blAndetelor aceastA rAvn a mea, ce aduc cu herbintealA obtii
patrii, dapA a mea putintA I SA gAsesc multi intre pa trioti
cu mai mari puteri de tiinte i luminAri de invAtAturi I Dra-
gostea patrii sA nu-i lase a sA ingreuia in lenevire la aceast
vreme de mare trebuintA, ci dupA putintA s sA sArguiascA
a ajuta la folosurile obteti, &And inscris povAtuiri drepte
adevrate, prin care s sA lumineze neamul nostru la orice
fel de tiinte I Iar mai vArtos v indemnezu i v rog p toti
de obte, nu numai s zicem i sA scriem, ci sA i lucrAm cu
fapta cele ce privesc spre izbAvirea i invierea neamului nostru,
pAzind in toatA vremea lucrarea legiuitelor datorii, ce s'au
zis mai sus, 0 silindu-sA fiiecarele cufapta sa a da bun pild,

221

www.digibuc.ro
 EMU. VIRTOSII

ca cu ajutorul lui Dunmezeu, urmnd unul altuia i ajun-

gnd cu totii la o rvn i la o unire cu sporire intru cele
bune pentru toat obtea, s dobndim dorita fericire cu
inltarea neamului romnesc, a fi ludat In toat Evropa,
ce acum st la mirare de atta neingrijire a noastr Nu m
sfiesc a zice i aceasta, &A de vom petrece i de acum inainte
tot inteaceast amortire, osebit c ne pierdem de tot fiinta
i rmnem defAimati de toate limbile, dar avem a da i
rspunsu ctr milostivul Dumnezeu, poate i cAtr voitorii
notri de bine I
Nu face Dumnezeu minuni pentru cei lenei i nemult-
mitori harurilor sale 11

LV.
1826, August 17.
Anaforaua eatre domn a judeciitorior eriminalionului, pentru
pedepsele euvenite lui eipitan Simion Mehedinteanu, Ghit
Cutui i altora, ce au ineereat rebelie In tara.

Io Grigorie Dimitriu Gldca Voevod, Bojiu Milostiu.

Vzndu-s cercetarea i alegerea ce s arat mai jos,

pentru rea urmarea i osnda acestor zece vinovati, c pra-
vila Ii osndete la moarte ;
am binechibzuit domniia mea pedeapsa lor i deosebim
numai cpeteniile, p Simion i Ghit Cutuiu, fiinded ei
au hotrt s urmeze rul acesta i iari de cAtre anii s'au
intovrit ceialali, pornindu-s spre rele, pn cnd s'au

1 Academia RomIna, ras. 322, f. 218 v-219 v. tin fragment publicat

In Erbiceanu (C.1, Vieafa i activitatea literarei a protosinghetului Naum Rim-
niceanu. Bucureiti, 1900, p. 21-22.
2 La 22 Martie 1821, Chiriac ieroshimonahul, dela schitul Cioclovina,
scrie pomelnicul dumnealui capitan Simion al dumnealui sluger Theodor,
maioru musalesc, sud Mehedinti, cerni4an, sud Argq, Pite3ti : Smion,
Ptru, Andrei, Mina, Stanca, Ancuta, cu tot niamu". (Academia RomIn,
ms. 3469, f. 96 ; reprodus 0 In Revista pentru Isforie qi Arheologie, XI(1911),
partea II, p. 334, i de C. Erbiceanu In his. OH. Rom., XXVII, p. 189.

222

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAPTE NOI

prins, poruncim aceti doi s s" spnzure la marginea oraplui

politii, spre pilda altor asemenea lor. Iar ceilalti lude opt,
supuii lor, btndu-s prin trg dup obiceiu, s s trimit
la pedeapsa ocnii in toat viiata lor, fiindu-le i lor pedeapsa
aceasta os'anda de moarte ; precum i. Ghit 11.6escul, cel ce
au tiut sfatul rului ce era s urmeze, i tinuind n'au aratat
dregtorilor de acolo, s sa ban i s s trimit la ocn in
sorocul cel enduit de judecat. Iar ceilalti, ce nu snit vino-
vati, s s'. sloboai. 1826, Avgust 17.

I P. D. I Vel logoft.

Prea trullfate doamne,

Intiintsm m'rii tale c dumnealui epistatul armii, din
luminat porunc6, au dat in cercetarea judec4ii IA aceti
lude 7 vinovati, ce s afl" in legturile temnitii, anume :
Simion sin Ptru, isprvnicelul moii Podu Grosul, sud
Mehedinti, cel ce fiind fost c6petenie dintre apostati la vre-
mea turbufrii ce s'au urmat aici in tail, dup linitire au
rilmas cu familiila lui in streintate, lcuind pns acum la
Ruava 1 Transilvanii, stpnirea vecingii ;
Gheorghe ce-i zic Ghit Cutuiu, sin Ion, slujitor de plas, dela
satul Brotenii, sud Mehedinti, i acesta au fost intre apostati
cpetenie, i. s'au aflat iar4i. la Ruava petrecind pin
acum;
Hristea Srbul Sapungiu sin Nastea Chirigiu, dela 0tina
Bulgarii, tinutul Vodina ot prez Dunre, -tie grbete, tur-
cete i grecete ; venit aici in tar de ani 8, slujind arnut,
s'au Insurat de 4 ani cu pminteanc5. dela Tirgovite, i
urmind cu apostatii au trecut iar4i la Ruava pnd
acum ;
Gheorghe sin Dfgan Stuparu, familiiabirnic dela Costeti,
sud Mehedinti, iar la venirea otirilor inp'rfteti aici in tar
fugit cu totul in Rmava ;
1 Orova.

223

www.digibuc.ro
 LMIL VIRTOSU

Ion Cizmaru, cumpAna, sin Radu Becheru, din orasul

Cernetii, sud Mehedinti, chemndu-1 Simion i Ghit Cutuiu,
cApeteniile, au trecut la Rusava, intovrsndu-s cu dnii ;
Ivan holteiu, de ani 25, dela satul Ilovita, sud Mehedinti,
sin Matei ; acesta plia In slujb fiind la acel judet, dup
ce au mers la isprvnicat vestind pentru mai sus numitii,
cs au prins p vtaful ski de plaiu, iar la intoarcerea lui,
prinzndu-1, s'a intovrsit cu dnsii, dndu-i si arme ;
Gheorghe sin Tudose, slujitorul dela satul Igiroasa, sud
Mehediirti ; acesta fiind fost mai nainte slug la Ghit Cutuiu
(cel mai sus numit), iar cnd s afla vinovatii in mnstirea
Topolnita, s'au dus el insusi de bun voia sa intre dnsii,
du-srt cu ei intovrsit pn la prinderea bor.
S'au mai adus la inchisoare si acesti doi, anume
Ghiura Tonea bulgaru, de fel din tinutul Diului si de
ani 14 lcuitor in sud Mehedinti, hrnindu-s cu mamulriia ;
Ghit Mihaiu Rescu, mazil, familiia din satul Gurnovita,
sud Mehedinti ;1
ce snt prti c s'au amestecat, purtind vorbe dela cei
mai sus cpeteniile care cei ce au fost ceruti ca s s in-
tovrseascA cu dnsii ;
Iar un Gheorghe Mmlig btrnul, birnic din satul
mnstirii Topolnita, sud Mehedinti, cum c el au vestit
noaptea, vinovatilor, and s alla ei strjuindu-s inteacea
mnstire Topolnita, c slut coprini de poterile stpnirii,
s-i prinz, dup al cnuia cuvint au sdipat vinovatii de
acolo cu fuga, noaptea, nevtmati, care acest vestitor au
murit de boala lingorii la inchisoarea temnitii.
Mai grit coprinsi si la dumnealui Caimacamul Craiovii alti
lude trei, anume :
Iancul Mirtea sin TrAil, familiiabirnic, din satul Marga,
sud Mehedinti ;
Gheorghe holteiu din satul *ovarna, sud Mehedinti, slug
de un an la un Hagi Diiachi din Rusava ;

1. Pentru legAturile sau mai bine zis du5mAnia dintre Tudor Vladoimirescu
GhiVi RAescu, cf. actele date la Aricescu, Acte justificative, p. 218-221.

224

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI FAPTE NOI

Gheorghe Ghitura din Ciureu, sud Mehedinti ;

ce s'au aflat inpreun tovari cu acetiia, carii au fost
din lude 12 ce s'au prins la Ruava, i p acetiia, ca p nite
pmilnteni din tara aceasta, i-au dat de acolo peste hotar
stpAnirii de aici, iar poprirea lor la Divanu Craiovii o intelese
judecata dela dumnealui epistatul armii, c este dup" tre-
buinta i cererea stpnirii Diiului, ca s arate spre dscope-
rirea Turcilor i altora din Tara Turceasc6 ce au fost s s
intovr4asc6 cu dinii, fiind i pornirea i Intoveirea lor
tot de acolo.
Aceti mai sus numiti prinzndu-s la sud Mehedinti,
rinduri, unii i cu r52boiu, de Care poterile snpnirii, pentru
rul de ol*e ce incepuse ca s urmeze, s'au trimis vinovatii
aici de dumnealui Caimacamul Craiovii, la ialtimea ta, i
att dup cele scrise ale isprvnicatului unde s'au prins, ct
i la aceast judecat de iznoav cerceOndu-s numitii
cu binele, in multe rnduri, osebit fiecarele i cu totii de fat,
s'au ascoperit inceperea sfatului edu ce au avut i inclinarea
intovgririi, cum i pornirea i rea urmarea lor inteacesta
chip :
Ghit Cutuiu cel mai sus numit, inc din anul trecut, la Ru-
ava, intelegnd prin auziric dela altii pentru un srdar Toma
Brtiianu 1, ce s afl in Braov,c vorbete fried d
c'utind gseasc tovar4i, ca s ias aici in tar, s
mai fac iari fzvrtire, inteadins au mers Cutuiu la Bra-
ov, de s'au intlnit cu acel Brtiian, i aflndu-1 pornit cu
totul spre aceasta, 1-au mai inprietenit atunci p Cutuiu
cu un srdar Hristea grecul, strein, i un Costi polcovnic din
sud Dimbovita, ce s afla iar4i la Braov, artndu-i-s6 aceia
de cripetenii, c mai au intovr4iti cu ; ci s-si caute
i el tovari ct de multi, s ias cu totii deodat in tail
p la multe locuri, s fac rzvrtire spre indreptarea noro-
dului cel prost. L-au mai incredintat Braiianul c urmarea
1 11 &inn, In 1823, la isprvnicatul Arges (Academia Roming, Cartoanele
V. A. lirechia). InsemnAri contemporane 11 arat sprijinitor al revolutiei lui
Tudor (Cf. Emil Virtosu, Insenindri despre 1821, in Arliivele 011eniei, IX, (1930),
Nr. 49-50, p. 269-278, (Nr. 6).
15
225

www.digibuc.ro
 EMIL VIBTOSII

aceasta ce vor A fac este cu stirea si sfatul boerilor rumini

rmasi la Brasov si altor din boeri ce stilt in tar, la Bucu-
resti, iar numele boerilor nu i le-au spus. Cu aceast hotrre
s'au tutors Ghit Cutuiu dela Brasov la Rusava, si cA s puie
toat silinta, cA ii va trimite adesea vestire prin scrisori si
bani cu indstulare, ca s* dea celor ce vor priimi s' urmeze
spre aceasta. Dup care zice Ghit,I. Cutuiu c s'au indemnat,
puind in fapt lucrarea s-si Oseasc tovarosi, si infiu lui
Simion (cel mai sus numit) spuindu-i de aceasta, au priimit
si el s fie inpreun urmtor. Iar in lipsa lui Cutuiu dela
Rusava, mergind cu deprtare prin locurile de acolo, p unde
au stiut sprijiniti dintre apostati, trimitind vestiri la prieteni
si peste Dunre la Techiia si la Bosna, au intovrsit cu dn-
sul p un serif Turcul si p alti Turci si Rumini fugiti p
acolo. Pn la intoarcerea lui Ghit Cutuiu in Rusava, in-
telegind Simion c au venit dela Brasov carte pg numele
lui Cutuiu, au luat-o Simion dela postea Rusavii, si vzind
cele scrise ale Brtiianului, acoperite si nedeslusite, i-au Kris
Simion, Beniianului, ea' fiind si el unit cu Ghit Cutuiu la
cele stiute, dar s"-i arate cele &A temeiu, si vAzind infrziere
c nu i s trimite rspunsu, inteadins si Simion s'au dus din
Rusava la Brasov. Inflnindu-s cu Brtiianu si cu srdar
Hristea, i-au cuvintat si lui to L cele mai sus al-Rate de Cutuiu,
indemnndu-1 s-0 caute tovarosi.. Le-au cerut Simion bani,
c oameni s4 pot gsi c5.t de multi, si BrAtiianu cu Hristea
l-au incredintat si p ansul c le va trimite la Rusava, astep-
tind s'51 le vie bani din tar. Asa i-au dat lui Simion 40 nem-
psesti pentru cheltuiala drumului, si 20 nempsesti s-i dea
fratelui lor Ghit Cutuiu.
IntorcAndu-s5. si Simion la Rusava, s'au cutat tovarosi
atAt la Rusava Cal si aici in tar, trimit'and veste celor ce
i-au avut cunoscuti, ca s le fie el cpetenie.
Dup vreme indelungat, tot in anul trecut, unde astepta
Cutuiu si Simion s le trimit bani Brtiianu, au venit la
dAnsii, in Rusava, Costi polcovnic, trimis de Batiianu ca s
le vaz urmarea, sau cA s6 vor fi lsat, ca s." fie si ei incredin-
tati la trimiterea banilor ; si le-au mai dat atunci si acel Costi

226

www.digibuc.ro
 1821 - DATE Ell FAPTE NOI

20 nempseti de cheltuial, pn le va trimite banii., La

aceasta ndjduind Simion i Cutuiu, au rmas ateptind
pn s dobndeasc6 banii ce le vor trimite Brtiianu. Dar tot
prelungindu-i pn in primvara de acum, dup ce s'au das-
ndjduit, cum c vznduli Simion 0 Cutuiu strmtorarea
lor, intiu dAspre cei intovr4iti cu dn0i, fiind gata, atep-
tndu-le pornirea lor, 0 al doilea simtind ea' s vestise cu
totul 0 aid in tail la judetul Mehedinti cugetarea lor, iar mai
ales pentru lipsa 0 srciia lor in care s afla, au eit rn-
duri noaptea din stpnirea Ruavii, cu cei de acolo intov-
r4iti, avind la dnii arme i praf de puc, iar la Dunre,
hotarul Ora, ateptndu-i acel Serif Turcul dela Ostrov cu
7 Rumini intovr4iti dela Techiia, aducndu-le dup cuvintul
lor arme i fiecuri de prisos. S'au intovr4it cu totii, lude
23, numindu-s intre dn0i trei cpetenii : Simion, Ghit
Cutuiu, Serif Turcul, 0 la trecut luna lui Maiu s'au pornit,
svirind rele in sud Mehedinti, pentruc intiu p vtafu
acelui plaiu, ce s Incunjura cu p1ia0i pentru fctorii de
rele, prinzndu-1 cu rzboiu noaptea, la un sat, 1-au luat cu
dn0i 0 de multa lor silnicie ce i-au fAcut, ca O. nu-1 omoare,
au trimis la casa sa de le-au adus cAti bani au avut 0 le-au
dat 421 galbeni turceti ; i-au luoat i hainele ce le-au plcut
lor, pentru carii aceti bani ai vtafului, cu osebit anafora
vom arta inltimii tale suma ce i s'au inplinit 0 pentru
lips In ce chip s i s Lek' indstularea. Apoi numitii vino-
vati de loc 1-au pus p5. vtaf i au Kris din partea lor cu
laude ctre dumnealor ispravnicii acelui judet, ca s le trimit
in prip cincizeci mii de lei, c s. scoboar i calc6 isprv-
nicatul i p toti oranii.
Incepnd de acolo s prinzA p cei ce ii gsea cltori
0 purtqu-i cu dn0i, le da i arme celor ce priimea to-
vr4iia lor ; dar fr eibav i-au poprit, zticnindu-i, inas-
tulatele poteri ale inltimii tale, i rzboindu-s cu dn0i
prin slobozirea armelor, zioa i noaptea, OVA s'au bgat
in mnstirea ce ssa. zice Topolnita. De acolo, din pricina ne-
incontenitelor ploi ce erea atunci, unde i acolo vzndu-s
strmtorati, au cerut de au mers la dn0i unul din dumnealor

227

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

ispravnicii judetului. $i Simion cpetenia, cu Ion Cizmaru,

tovarsul su (cei mai sus numiti) alegndu-s dintre cei-
lalti ca s. vie atre inltimea ta, cerndu-i ertciunea Mr,
in locul acestor doi, pentru sigurantiia vietiii lor, au dat
dumnealor ispravnicii la dnii zlog p cel ce 1-au priimit
ei, unul din boerinasii acelui oras. Dar si dup aceia, vznd
cei rmasi mai mult strmtorarea Mr a &are poteri, dup
poruncile inltimii tale, atunci i ei noaptea cu nvlire au
eit dela acea mnstire, dintre carii vinovati numai Hristea
arnutul (cel mai sus numit), nevrind atunci s mai urmeze
cu dnii, au rumas in mnstire inpreun cu boerinaul
cel dat la dnsii zlog ; precum si vtaful plaiului, ce-1 purta
cu anii in paz, bnuind c poate s-1 omoare, au gsit
vreme cu prlej si mai nainte de fuga lor, noaptea, cu pri-
mejdiia vietii lui s'au aruncat ins usi peste zidul mnstirii afar ,
in prpastie, scpnd si el nevtmat. Iar poterile tot gonindu-i
cu fzboiu ps cei scpati, in multe zile, prin munti pn . la
hotarul trii i dndu-le rzboiu si dela stpnirea vecin-
ttii, s'au omort lude 3 dintre vinovati, si din poterasi dela
amndoo stpnirile nu este stiut ati s vor fi omort ;
iar lude 7 cei mai sus numiti, s'au prinsu aici cu mijloacele
ce s'au artat, si lude 12 la stpnirea Ruavii, din carii slut
lude 3 cei clela Craiova, pentru carii s'au mai artat, scpnd
dintre toti acestiia numai lude 3, acel serif Turcul, i cu doi
Rumni, tovarsii lui.
Deci pentru vina numitilor lude 10, ins sapte ce grit in
legaurile temnitii de aici si trei la temnita Craiovii, fiinde,
dup a Mr cea de bun voie mrturisire pentru sfatul into-
vrsirii lor i dup pornirea i urmarea Mr, li s'ar fi inmul-
tit relile spre vtmarea obtii, dar indat li s'au zAticnit
pornirea cu multimea poterailor cei ce s'au rzboit .CU anii
indelungat, IA unii omorndu-i, au prins i IA acesti mai sus
numiti, carii fr d indoial grit supui la osinda apostatilor,
si cutndu-s pravila trii acetiia, nu s'au gsit s s arate
pentru aceast invinovtire, coprinzndu-s numai la list
101, cap al 31ea : pentru judecAtor, judecata i hotrre, pa-
ragraf 3 : judectorii s judece totdeauna dup aceste prvili

228

www.digibuc.ro
 1821 - DATE 81 PAPrE NOI

ce s'au aszat. Unde nu ie pravil, acolo s s intrebe

domnul".
Iar la cele inprtesti, cartea 60, titlul 51, chear asa zice :
cei ce intrt norodul spre zorbalk sau la turburare, dup
treapta lor sau s pun in teap, sau s leapd la hear,
sau srt surgunesc la inchisoare" ; si tot la aceeas carte, titlul 61,
sholii 4 : cel ce inviteaz pre norod a face turburare, s
supun la cea mai grea pedeaps, ca un MI% d ornduial" ;
si iarsi la titlul 36 : xcd oE cluvo6o-owce; xcari toi4 7cacTstocg
xcd OE crspccro),oyilacnrce; 7capotx0,6olv pccuagtog xcd oE auvo.cop-ig
xecpa)scx(in Tc[toupoOtocc xcd Sweo\accc"1 i tot la aceias carte,
titlul 39 : intru invinovtiri nu fapta ce s'au fcut ci
vointa s socoteste si vointa nu mai putin dect vinovtiia
pedepseste".
Drept aceia, cei mai sus numiti acesti lude 10, vinovati,
dup porunca pravilii s osindesc la moarte, iar Ghit Rescu,
mazlu (cel mai sus numit), carele in doo rnduri cu mergerea
sa la Rusava, pentru osebit trebuinta lui, dstinuindu-i-s
Simion de cele ce are s urmeze in tar si el la nimeni din
dregtori n'au artat aceasta, ci dup cuvintul lui Simion
numai au zis si el unui Mateiu Bogdan, ceausu de pliasi,
crt-1 cheam Simion in Rusava, si acela nu s'au dus ; au cu-
vntat Rescu si unui vtori armas Stanciu din Cerneti, ca
si el si polcovnic Grecescu tot de acolo, cum c bine ar fi s
s dea in laturi cteva zile, ca s nu ptimeas vreun rti.
Dar nu i-au spus adevrul, trtinuind inclinarea lui Simion cu
tovarosii lui, c6 vor O.' ias in tar spre rzvrtire ; care acestea
neputndu-le tgdui la judecat prtul Ghit Rkscu, s
invinovteste, si judecata gseste cu cale, britndu-s la pus-
crie in dott rnduri cu cte 100 toege, s s trimit la ocnrt,
in soroc de doi ani. i Ghiura Srbu Tenovici (cel mai sus nu-
mit), ce este Ora dup instiintarea isprvniceasc c ar fi
purtat si el vorbe, cum si un Popa Gheorghe Micu i Vasile
Grdinaru si Melenco din Cerneti, ce gilt popriti acolo cu
1 Cei ce conspir Impotriva statului i cei ce aduna armat Impotriva
poruncii domnului, precum i tovarAiii lor, se pedepsesc cu pedeapsa capi-
tall i confiscare."

229

www.digibuc.ro
 EMIL VIR20813

asemenea pr i tiint de urmarea vinovatilor, fiindc

dup. cercetarea judectii i nici Ghit Cutuiu nid Simion,
cApeteniile nu i-au artat vinovati Intru nimic, mcar cu stiint
de fapta lor, acestiia s s sloboaz. Tar hotrrea cea deg-
virsit rmIne la Inltimea ta.
1826, Avgust 16.
lanache Stnescu, stolnic
Iordache srdar
Gheorghi medelnicer
1 Arhivele Statului, Judeatoresti vechi Nr. 61, 1. 97-99. Pentru moartea
lui Cutui i Simion, cf. Hurmuzakt, X, p. 361-365, 371--372, unde se dau
alte elemente ale acestel conspiratii politico-sociale. Lui Cqui i se mai spunea
GhitA Hotul (Cf. ibidem; cf. i Iorga (N.), Studii si doeumente, VIII, p. 145).
Ion Ghica In amintirile sale (Scrisori ale lui... ceitre V. Alecsandri. I3ucu-
resti, 1884) vorbeste de aceastA fncercare de revoltA. Cunoaste lns numai
pe Cuui i Toma BrAtianu, iar despre cApitan Simion nu stie nimic (p. 4, 92, 93).
Despre acelas Simion, Iordache Golescu afirmA c este cumnatul ha Tudor
Vladlmirescu (Cf. Virtosu (Emil), lordache Golescu i Intimplrile anului 1821
In Viala RomIneascd", 1930 (XXII), No. 9-10, p. 261). Sigur stim cfi
el pAzea boerii i arhiereil secfestrati de Tudor la Belvedere, InsArcinat
deci cu o misiune importanta si de Malta Incredere, considerfnd mai ales
faptul cA secfestratii reprezentau fuck pinii la fuga lui Tudor din Bucu-
resti, guvernul legal, tar arestarea lor, i Ipsilanti si Sava au lncercat sA
i-o dispute lui Tudor In tot acest rAstimp. (Cf. VIrtosu (Emil), Tudor Vla-
dimirescu, p. 136, 148, cu notele respective).
Alte stiri despre prinderea lui Cutulu si a cetei lui, banil &ill la ei
rAsplata acordatA celor ce 1-au prins, se dau In lorga (N.), Sltualla agrard, eco-
nomicd i sociald a Olteniei tn Epoca lui Tudor VladimirescuDocumente
contemporane Bucuresti, 1915. XXVI+417 [-423] P. (p. 258-259=
CCCXXVI ; p. 262-265= CCCXXXIII, CCCXXXV, CCCXXXVI).
MentionAm de asemeni c izvoarele cunoscute pin acum nu pun In evi-
dentA rolul important jucat de Toma BrAtianu In initierea acestei rAscoale,
ce vroia s reediteze milcarea de la 1821, Ma a isbuti, tusk cleat sfi
perturbe un judet. Iar Cutuin I Simion au sfirsit prin a fi spinzurati, cea
din urmA pedeapsA cu moartea In veacul XIX, in Tara RomAneasc.
NotAin el& In judetul Caras se rAspindesc, Mc& din April 1822, svonuri despre
o contra rAscoalA, pregatitA acolo de refugiati. Acestia Incearcii, se pare, sA
ademeneascil i localnici, Inrolindu-i cu platA, urmInd ca la momentul potrivit
sA nAvAleascA fn Tara RomineascA, pentru rzbunare, jaf i omor. CApetenie,
Intre altii, apare Constantin Orzescu CrAiniceanu, fost Intre rebelistii lui Tudor.
ldeea nu prinde, suspectatA i combAtutA de autoritAti, cari se temeau ca nu
cumva pasnicii supusi chesaro-crAiesti sA se molipseascii de spiritul acesta de
revoltA (Cf. Boros Joan, Reiscoala lui Tudor Vladimirescu i In ju-
de(ul Caras-Severin. Transilvania", Sibiu, 1921 (LII), Nr. 5, p. 359-377).
230

www.digibuc.ro
 INDICE 1)
A Almas, 28, 29, 99.
Abdi aga, 25, 50, 107.
Abdula pasa, 150, 154.
Adesta (a); 73.
Adresarisi, a, 139.
Adrianopol, v. Idrine.
Aghentia ehesaro-erAlaseA, 37, 59,
76, 83, 113.
Agia, 7, 85, 86, 92-94, 136, 138.
Ahmet aga, 25.
Albanezl, 85, 87, 93, 94.
Albesti (Prahova), 101.
Alm) ambler, 46, 75, 77.
Alelhisap=aconto, 95.
Alexandru cAminar, v. Aleeo.
Alexandru, ImpAratul Rusiei, 113,
114.
Alevra Efsthatie, 45, 74.
All aga, 23, 105.
All baraietar, 104.
All bei, cubaznazir, 150, 153.
AU bel Muhdln, 16.
All Mole, 106.
All pasa (din Ianina), 153.
All Ellen, 13.
Anent& SfilntA, 116.
Alisveris, 125.
Almai, v. Almas.
Almati v. Almas.
Alvanos Anastase, 43.
Amesos = IndatA, 182, 183.
Ana, Slinta, decoratie ruseascA, 86 n.
Anadol, 149.
Anadol Riser, 153.
Anagnoste, serdar, ispravnic de Ilfov,
75.
Anastase, capetenle eteristA, 85, 86,
93, 94.
Anastasiu Vas Ile, 99.
Aneuta, rudA cu cApitan Simian,
222 n.
Andrei, Idem, 222 n.
Andreoviel Simeon, sihritar, 74.
Andrieu Esehistambol, cApitan, 40,
42, 85, 86, 93, 94.
Androneseu Grigorie, logofAt, 84, 86.
Anghel, cApitan, 55.
Anghell, cAminar, 19, 20, 41, 45.
Anglia, 115, 117.
Anton, arnAut, 41.
Apdl aga, v. Abdi aga.
Apia' le = colonizare, 188-190.
Apostasie = revolutie, 138, 142, 193.
Apostati, 142, 223, 228.
Apostol Gheorghe, 39.
Ardeal, 140 n., 188, 189.

1. Indicele este general, pentru nume, lucruri, lexic deosebit, si se referA

nu mai la cuprinsul documentelor si la notele respective.

231

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII
Arges, episcopul de, 81 ; episcopia,
131 ; judetul I ispravnicii, 11-18,
29, 36, 37, 39, 43, 53, 75, 81, 100,
101, 186 n, 222 n, 225 n.
Arghiropol, posteinic, 141 n.
Aristidis, atenianul, 145 n.
Armiisia, 8, 137, 139.
Armeni, 149.
Arnfluti, 8, 26, 27, 31, 40, 47, 50,
52, 57, 58, 64, 74, 76, 78, 81,
110, 112, 137, 138, 156, 158, 179,
223.
Artilerli tunuri, 120, 138,.
Arz = plingere, cerere, jalb, 10, 11 n.
96, 98 n. 156.
Arzuhal = idem, 98.
Asfizamintari, 129.
Aseherliu, 105.
Asirieni, 218.
Athanasiu Panalotache, sudit rus, 12.
Atlaz = un fel de stof, 6.
Avatseoiu, 154.
Bfibeanu Pank aminar, 141 n.
Baefiu, ispravnicii de, 160.
13aciul, 14 n.
Baciechloiu, 147.
Baltee Capusi, 150.
Bjiseu Constantin, ispravnic de
Viasca, 76.
BfijAsti, 102.
Bfillesti, 23.
Blceanu Mcolae, paharnic, 19, 141 n
Balea Athanasie, 74.
Mileanu Grigorie, vomic, apoi sp-
tar, 40, 42, 91, 92, 141, 169, 171.
Balcanu Manolaehe, logoft, 169, 171.
Bals (Mehedinti ?), 25, 26, 48, 105.
Biiiteanu, serdar, 26.
135,rliganu1 (Ialomita), 19 n.
Barba, logoflit, 12, 30.
Bariat Birlad, 43.
232
www.digibuc.ro
Bart, aprar, streajit-mester, 59, 104.
Bliscant, v. PAscant.
Bstaril = intArituri, 153.
Becher-pasa, 21, 25, 36.
Becheru Hadu, 224.
Bechlar, 79, 80.
Bechir pasa, v. Becher pasa.
Beglerbei, 150.
Bellerbel, 149, 150.
Beimahala, 148.
Beldiman Alexandra, 155 n.
Belu, cApetenie eterist, 85, 87, 93,
95.
Bela Costaehe, aga, 19.
Belvedere, 112 n, 143 n, 230 n.
Benesti, 141, 143 n.
Bengeseu Gheorghe, paharnic, 143.
Bengescu macu, comis, ispravnic de
Gorj, 25.
Berinde, cAprar, 59, 83, 84.
Bertesti (Ialomita), 12 n, 38, 54.
Besictas, 150.
Besliii, 15, 22, 28.
Bibescu Mmitrie, 143.
Bibescu stefan, aminar, 26.
Biblia, 116.
Bicea Dub* 21.
Biiancone, doctor, 48, 49, 55.
Mr, 123.
Biserica Apusului, 118.
Biserica Bfisftritului, 118.
Bizache Petre Nieolaovici, curler rus,
21, 58.
Bizani, v. Pizani Andrei.
Blagorodie, 162, 164, 166, 203.
Blagorodnici, 161-165, 196.
Boboc, vistier, 49.
Bodoesti, 47.
Bogdan bei, 21.
Bolarogiu Gheorghe, serdar, 16.
Bojin, tufeccibasa, 76 ; v. si Buzi.
Bonne Cezar, 140 n.
Bolintinul (Ilfov), 11 n.
Borilnescu Constantin, stolnic, 41, 76.
 IND10E
Boriiseu DImitrie, sluger, 74.
Boroglu, sluger, 56.
Bos lei Nleolae, aga, 154.
Bosnia, 226.
Botlen, daschl, 105.
Bradu, minstirea (Saac), 51.
Bragadirul (Ilfov), 16 n.
Braila, 12, 15, 17, 18, 20-23, 42,
45, 120, 125 ; capuchehaia, 12, 13,
19, 21, 45 ; pap, 21.
--
Brfillolu Costache, stolnic, 13, 143 ;
Dumitru, logoft, 143 ;
Nicolae, paharnic, 25.
BrambItasi trimbitasi, 6, 9.
Brasov, 40, 70 n, 104, 108, 117, 143 n,
145 n, 151, 167, 169 n, 172 n, 178 n,
186 n, 196 n, 225, 226.
Briitlanu Toma, serdar, 225, 226,
227, 230 n.
Breaza (Prahova), 37, 38, 40, 60,
61, 75.
Brincoveanu Constantin Basarab, ar-
hiva, 60 n, 62, 66 n, 85 n, 88 n,
93 n, 96 n.
Brineoveanu Grigorle, mare ban, 9,
40 n, 59-61, 140 n, 141 n.
Brincoveni (Romanati), 25, 47.
Broseari (Mehedinti), 24, 49, 56.
Brosteni (Mehedinti), 223.
Ilueheturi, 6.
Bucigasi, V. "Judaea?.
Bueluca = stegar, 17, 20, 37.
Bucov, 14, 17, 18, 19, 40, 74.
Bucuresti, 4, 7, 9 n, 11, 18 n, 20-30,
32, 36, 37 n, 39, 40 n, 41 n, 44-57,
70 n, 73, 77, 79-84, 86 n, 87, 92,
99-103,108-110, 112, 114 n, 136-
140, 146, 151, 158, n, 182, 196 n,
209, 226, 230 n.
Budestl (Illov ?), 75.
Buhurdare, 9.
Buinceeemege, 149.
Buiurdizmh, 132-135, 180.
Bulgari, 68.
www.digibuc.ro
Bulgaria, 223.
Bumbae, 9.
Buzilscu Constantin, aminar, 143.
Buzn, episcopul, 131, 174, 177.
Buzfut, orasul, judetul, ispravnici,
11, 13-15, 17-19, 37-44, 50,
51, 54, 74, 100, 101, 103, 186 n.
Buzt, tufeccibasa, 84, 86, 93, 94 ; v. si
B oj in tufecciba sa.
Caealeti (Romanati), 16 n, 77.
Cafas, 151.
Cafea, 150.
Caftanlii, 213.
Cilimhertmla sau otcirmuirea Tarn
Rominesti instituit la 15 Ianuarie
1821, 3, 4 n, 26, 33 n, 45, 46, 56,
59, 60, 63, 75, 93, 95, 107.
CAimcamia Craiovei, 23-25, 37, 49.
Cainargic, tratatul dela, 122, 125.
Calafat, 15, 24, 25, 27-29, 47-49,
104-106 ; Capuchehaia dcla, 26,
27, 29, 48, 104, 107.
(Ialomita), 11, 19 n, 20,
Cfilfiras1
36, 38, 39, 41, 74, 100, 146.
Chlaras1 = curieri, 8, 15, 17, 18, 120,
22, 30, 36-39 42.
Caleasc5, 46, 49, 75, 143 n, 147.
Calem, uri = slujbe 139, 157, 181.
Calemgiu, 135.
Calimah Searlat, domn al Prii Ro-
minesti, 32, 33, 46, 89 ; Zmaranda,
sotia lid, 33.
Cfilina, ruda lui cApitan Simion,
222 n.
CAlmiltui, 13 n.
Calugfiri, 157.
Ciluiu, 28.
Camciuesiiu, 148.
Cameluesilu eel mie, 147.
Ciiminirit, 61, 62.
Canalurl = cai, 121.
233
 EMIL VIRTOSU
Cantacuzlno Constantin, agg, 141n,
Cantaeuzino Constantin, vistier, 20
Capan, 181.
Capiste, 189.
Capitolul (Roma), 200.
Capo trIstria, 116.
Capuchehaele (orinduirea lor), 115.
Capuchehaele greei, 120, 121.
Capuehehaele romini, 157.
Carabaslii, 147.
Carabet, 19.
Caraeal (Romanati), 16, 24, 25, 28,
29, 47-49, 55, 77.
Curse Iran, 149.
Caragea Ioan, damn al Tarii Romi-
nesti, 3 n, 97 n.
Cara la, 147.
Caramann Iovan, 84, 86, 93, 94.
Cara Mehmet, 107.
Caranfirli = garafti, sticlA, 4.
Car Atli, 17, 46, 49.
Caravia Vasi le, tagmatarh, 44, 74,
103.
Calmest, 104.
Clircinov, 11.
CArjanovsehi, dragoman, 38.
Carierli, 144.
CArkeelit4a = KirkIlise, 148.
Carnabat, 148.
Carne, 34, 35, 63, 64.
Carte = scrisoare, 12, 14, 15, 17, 19,
40, 49, 50, 81, 226.
Casa lazareturifor, 138.
Catahrisis, 181, 182, 186 n.
Catane, 24,-26, 28, 138, 179.
Catanele, 48.
CAtil, 9.
Caton, 145 n.
Cavalerll = decoraIli, 156.
Cavaz, i, 93, 94, 147.
Cazae, 102, 179.
CeadArgli, 8.
Cealiieu Grigorie, 99.
CealIeeava, e. Cealliceavae.
234
www.digibuc.ro
Ceapii, 85, 87-89.
Celebi, 74, 82, 95, 96.
Cenghelehiol, 150.
CerAtu, 105.
Cerehez Constantin, batman, 147.
Cerneti (Mehedinti), 16, 24, 48, 49,
224, 229; zabitul de, 25, 50.
Cervis, 151.
Ceseichlui, 154.
Cetatea (Do lj), 104, 105.
Chehala Pasa Hagi Mehmet, 100,
146.
Cheier, uri, 10, 97, 156.
Chesoglu Dimitrie, 20.
Chicheron = Cicero, 145 n.
Chlmon, 145 n.
Chinopsi (?) Nieolae, 95, 96.
Chioclueeeemege, 149.
Chior Imuf Pasa, 149, 150.
Ch lose, 149; v. si ialu
Chiriae, ieroshimonah, 222 n.
Chirodosia, 6.
Chiuelue, cApetenie eterista, 85, 86.
Cialaceavae, 147.
Ciineni, 11, 13-15, 17, 18, 31, 32,
38-43, 58, 59, 76, 81, 83, 102
104.
Qmpina, 19, 37, 38, 40, 52, 74, 76,
83, 99, 101, 103, 104.
Qmpulung, 12, 38-43, 53, 57, 76,
77, 81-83, 91, 92, 101-103, 188.
Cinruri, 123, 126-128, 142, 178,
179, 186 n.
Cindesti, 52.
Cioehina (Ialomita), 30, 54.
Cioelovina, schit, 222 n.
cApetenie eteristA, 84, 86, 93,
94.
Ciolfinesti (Teleorman), 14 n. 27, 56.
Cioni Antonle, sudit rus, 15.
Clone, 24.
Clorlu, 149.
Clorogirla (May), 40, 74.
Cloroiu, 29, 47, 48, 106.
 INDICE
Clturole (Dolj ?), 104.
C1ure5u, (Mehedinti ), 225.
Cizmaru Ion, 224, 228.
Clack 129.
Oriel, 6.
Chant Tinerimel (Bucurotl, Calea
Victoriel), 3 n.
Coadele (Ialomita), 19 n.
Coehl-vechl, 127.
Coe! Oratiu, 145 n.
Cocorseu lanco, edminar, 141 n, 146.
Cofeturi, 4.
Cogiabalenin, 147.
Cojiisti, 18.
Colachti --= lingusiri, 163.
Colibtt (Mehedinti ?), 23, 26.
Collett, 97.
Colintina (Ilfov), 39, 42, 70 n.
Colivi, 4, 8.
Comisdi, 8.
Comisie a vatieril, 134-136.
Compatriot!, 145, 205-208, 213.
Constantin, cdpitan, 56.
Constantin, lipcan, 103.
Constantin, singer, 54.
Consulat trancez, 41 n ; prusian,
13 ; rusese, 13, 14, 18 n, 40,
54, 76, 140 n.
Consult, orinduirea l drepturile lor,
156.
Coplieeni, 16 n.
CopAl, 88, 89.
Corespondarist (a), 136, 181, 182.
Corlatul, 28.
Cornesen C , agd, 141 n, 169, 172.
Corneseu MihaH, vornic, 141 n, 169,
172.
Costaehe, armas, 46, 48-50, 106.
Costaehe, clucer, ispravnic de Argo,
36.
Costache, gramAtic, 51.
Costaehe, logofdt, 20, 43, 73, 77.
Costaehe, praporcie, 82.
Costea, arnliut, 103.
www.digibuc.ro
Costea, nefer cAlmdcdinese, 12.
Costesti (Mehedinti), 223.
Costi, polcovnic, 225, 226.
Cot (mAsurd), 5-7.
CotArit, 61, 62.
Cotofeni, 26-29, 47, 48.
Cotroeenl, 40, 82, 93, 95, 112 n.
Cozma bulugboa, 16.
Criliniceanu, vistier, 24.
Craiova, 12-19, 23, 29, 36, 39, 40,
43, 47, 49, 50, 55, 63-65, 100, 101,
104-107, 139, 140, 209, 228 ;
(banul), 188 ; (Caimacamul), 78,
79, 104, 158, 224, 225 ; (divanul),
139, 225.
Crdpatui Vasile, cdpitan, 49.
Creanicean, v. Crliinieeanu.
Cretuleseu Constantin, 9.
Criminalion, criminale, (departamen-
tul de), 107 n, 133, 139, 180. 222,
Crisologhleese, 180.
Crisologhil, 133, 135, 139, 180, 181.
Caen' (Slam Minnie), 13 n, 54.
Cute (Vlasca), 78, 89, 90, 98.
Curler, 30, 31, 37, 44, 45, 53, 57, 58,
80, 83, 84, 101.
Curled ehesaro-erdesti, 32, 58, 59,
103, 104.
Curiert ruselti, 30, 31, 37, 44, 45,
57, 58.
Curion, 145 n.
Curse, 124, 219.
Curtea arsii (palatul domnesc dela), 3 n.
Curtea de Argo, 11 n, 53, 57, 102.
Curtea Domneasek 3, 4 n, 7, 8, 64,
85, 87, 93, 94.
Curtea gospod, v, eurtea domneased.
Curucesmea, 149.
Cutui Ghltd, sin Ion, 222-227, 230.
Cuza Gheorghe, vornle, 146.
Daehl, 187-189, 193, 194.
Dachia, 118.
235
 EMIL VIRTOBII
Dachicese, 158, 159.
Da In (Vlasea?), 16 n, 22, 32, 39, 46,
58, 59, 77, 78.
Dajdie, 130, 134, 138, 157.
Decide, ImpArat, 219.
Deputat,-ti, 135, 166, 209.
Dervis Pasa, muhafiz al Vidinului,
25.
Devlet, 97, 121, 141. 155, 156, 158.
Diamandi serdar, v. Iamandt.
Diastimd = interval, rAstimp, 33, 124,
191.
Dil = Vidin, 105, 224, 225.
Dijmfirit, 61, 62, 127.
Dimaehe, logofAt, 16.
Dimbovita, judclul i ispravnicii, 11,
14, 15, 18, 37, 39, 40, 42, 57, 82,
100, 102, 225.
Dimitrie, cApitan, 33, 34, 83, 99.
DImitrie, ostas, 80.
Dinul, logofilt de visterie, 18.
Dionisie Lupu, mitropolit, 3, 6, 9, 32
59, 60, 108, 109, 112 n, 141 n, 169,
171-72, 175 178, 205.
Divan (reforma), 131, 140 n.
Divanul domnese, 5.
Divan efendi, 19.
Dlvanul Intdi, 131-135, 139, 180
183.
Divanul tdrii, 207.
Divauul al doilea, 132, 134, 180.
Dobrali, 148.
Dobravo, 148.
Dobre, cdpitan, v. Dunalreanu.
Dobreni, 76.
Doftor, 196.
Dohtorii, 55.
Dolj, ispravnic de, 43.
Dolma Bahee, 151.
Domillanus, 115.
Domni, 129, 131, 156, 157 ; Ingro-
parea lor, 9 n ; greci, 10,
114, 120, 122, 128, 134, 136,
minteni, 3 n, 119, 120, 137,
236
www.digibuc.ro
Domnie (cumpArarea ei), 122 ; orin-
duirea, 154 ; pe sapte ani, 155.
Dorobanti, 7, 179.
Dosnet, secretar, 76.
Dovale = pungen, pretentii, 97.
DovetIdaci, 148.
Dovlet, v. devlet.
DrAgdnesti, 55, 101.
DrAgfisani, 143 n.
DrAghici, lipcan, 74.
DrAgoesti, 102.
Drfigolu, 147.
Dragoman, i, 83, 103, 120.
Dragoman rus, 52.
Dristor, 21; pasa dela, 45.
Drumul sfiril, 12 n, 19 n, 99.
Duca, 70.
Duca Constantin, tagmatarh, 43, 44,
48, 49, 51, 54, 61, 62, 66-69, 80,
100, 101.
Dumitrache, grAmAtic, 42.
Dumitrache, logofdt, 41, 56.
Dumitrache, maul cAminarului Scar-
lat, 41.
Dumitrache, trimis, 44.
DumitrIcd, logofdt, 24.
Dumitru, 104.
Dumitru, tufeccibasa, 84, 86, 88, 93,
94.
Dunirea, 68, 70, 113, 120, 121, 125,
128, 138, 146, 157, 189, 223, 226,
227.
Dunilreanu Dobre, apitan, 27, 29.
Ecaterina II, ImpArAteasa Rusiei, 122,
124.
Ecpai, eepaia = alai, cortegiu, sun
51, 150, 152-154.
Edeclii = slugi domnesti, 9.
97, Efes (cei sapte coconi din), 219.
LA- Efstathie, cApitan, v. Alevra.
Eghipet, 189, 190.
 INDICE
Elada eca mare, 190.
Eleiu = ambasador, 153.
Eleftheria = libertatea, 120, 121, 188,
193.
Mini, 145 n, 191, 192, 194.
Emeelle = masA, 148, 149.
Emin aga, 27.
Eminarele = minarete, 152.
Enache, arnAut, 50.
Enaehe, vistier, 49, 104.
Englimatlea = criminal, 139.
Emisesti (Romanati), 25-28, 47.
Epaminondas, 145 n.
Episcopla = eparhia, tar% 218.
Epistimi = tiintA, 142.
Epohl, 123, 124, 136.
Ereeleri, 148.
Eresurl, 118.
Ergalli = instrumente, 142.
Emilia le, 89, 90, 98.
Esnal = corporatie, bres11, 130, 137,
138, 179.
Estimea = Map, 159, 197.
Eteria (istoric al), 70 n, 115.
Evghenia, 220.
Evghenis, 204.
Evropa, 119, 123, 140, 144, 145 n,
164, 166, 189, 192, 193, 204, 209,
220, 222.
Europen, 200.
Fabrice, 126, 204.
Fachi, 148.
FAinil, 88, 89.
Filinari, 88, 89.
Fideolanu Ioan, logoMt, 141 n.
Fanar, 154, 155, 163, 220.
Fandasil, 162-164.
Farmaehe Ianache, cApitan, 14, 33,
34, 39-41, 53, 64-66, 84, 86,
93, 94.
Faso le, 85, 87, 89.
Feld aga, 23 25, 89, 90.
www.digibuc.ro
Felestoaea, 16 n.
FeltegAr, = Feldjger, 31, 40.
Fl lat 157.
Filaftie = egoism, 118.
Fillmon Nieolae, 3 n.
Filip, clucer, v. Lens
Fl lip, posteinic, 154.
Filipeseu Alexandru, cAminar, 141 a.
FIlipeseu Alexandra, vel vistier po-
reclit Vulpe, 40, 52, 56, 59, 65,
95, 96, 100, 141 n, 169, 171.
Fillpeseu Gheorghe, vornic, 141 n.
Filipeseu Grigorie, vel vistier, 4 n, 9, 19.
Filipescu, hanul, 85, 87.
Filipeseu Itmeu, cAminar, 38, 39, 46,
55, 141 n.
Filipeseu Mihit, clucer, 146.
Filipeseu N., a ga, 38, 141 n, 169, 172.
Filipesti (Prahova), 43.
Filipopoll 70 n.
Filotimie, 122, 217, 220.
Filotimisl (a se), 122.
Filotimon, 136.
Fin, 33, 126.
Finix = Phoenix, 123.
Fisecurl, 8, 227.
Florenta, 190.
Floreseu Gh., aga, 141 n. 169 172.
Floreseu Iorgaehe, vornic, 43.
Florescu Manoil, agA, 141 n, 169, 172.
Floreseu Mihail, clucer, 146 n.
Floresti (Dimbovita ?), 11 n, 27, 103.
Floropol, cApetenie eterist, 85, 87,
93, 94.
Foesani, 13 14, 16-22, 30, 31, 36
39, 41, 43, 44, 50, 51, 54, 58, 73 n,
75, 76, 82, 83, 103.
Fotino Aleeo, logofAt, 17, 20.
Francise I, impAratul Austriei, 113,
114.
Frumusica, 12 n, 20, 21, 45.
Funte, 5, 6.
FurtunA Mihall, lo,,of At, 105.
Fustasi, 8, 85, 87, 93, 94, 179.
237
 EMIL VIRTOSQ
G Gherasim, episcopal BuzAului, 7, 141 n.
Gable, cAprar, 59.
Gabrovo (Bulgaria), 68, 69.
WWI, 11 n, 39, 41-43, 76, 99,
102.
Galaction, episcopal de Minnie, 141 n,
143.
Galaonti, 153.
Galati, 15, 45, 53, 74.
Glineseu Doan, clucer, 143.
Gea fer Gheorghe, 84, 86, 92, 94.
Geanl Orosan, stolnic, 114 n, 169.
Gephanea = munitie, 12, 15, 24, 53,
81, 107, 142.
Gephanagibasa, 106.
Geret, 152.
Gheallu, v. Ia ldu.
Gheimegeanu Vas lie, polcovnic, 24,
53, 102.
Ghencea aga, 28, 35, 64, 84-88, 92,
94, 100, 102.
Gheorghaehe, serdar, v. Iordache.
Gheorghe, 103.
Gheorghe, arndut, 76.
Gheorghe, bulugbasa, 26.
Gheorghe, cdminar, epistat al por-
tdrii, 11.
Gheorghe, cdpitan, 82, 93, 95.
Gheorghe, cdpitanul dela Hanul Fi-
lipescu, 85, 87.
Gheorghe Holtelu, 224.
Gheorghe, logofdt, 16.
Gheorghe, medelnicer, 230.
Gheorghe, omul slugerului Tudor
Vladimirescu, 76.
Gheorghe, omul pasel din Giurgiu,
122.
Gheorghe, pitar, 100.
Gheorghe, porocinic, 57.
Gheorghe, serdar, 84, 86.
Gheorghe, vdtaf de visterie, 18.
Gheorghe sin Dr Allan Stuparu, 223.
Gheorghe sin Tudose, 224.
238
www.digibuc.ro
Gheraslm, episcopal Romanului, 161.
Gherashn hiliarh, v. Orfanos.
Ghica Alecu, comis, 141 n.
Ghica Alexandrina, 3 n.
Ghlea Alexandru, vornic, 141 n, 169.
Ghl ea Costaehe, beizadea, 154.
Ghica Constantin, 76.
Gillen Constantin, cAminar, 141 n.
Ghica Dim itrie, cAminar, 141 n.
Ghl ea Grigorie, vel ban, apol domn
al Tgu'll Romlnesti, 3 n, 9, 39 n,
146, 153, 154, 167-172, 175, 222.
Ghica loan, cAminar, 141 n.
Ghica Ion scriitorul, 230 n.
Ghica Milian, agA, 141 n.
Gillen Nicolae, vornic, 141 n, 169, 172.
Gillen Searlat, domn al Tdrii Romi-
nesti, 7 n.
Gillman, 153.
Ghltii Hotul, v. Cutul.
Ghitd, medelnicer, 19.
Ghitura Gheorghe, 225.
Ghiunleri aga, 50, 51.
Ghlura Sirbu Tenoviel, 229.
Ghlura Tonea Bulgaru, 224.
Ghiuvez = ros litchis, 5, 6.
Gianoglu Dimitrie, 103.
Gianta (cu posta aghentiei c. c.), 11,
13-15, 17, 18, 38, 43.
Gigart Nicolae, stolnic, 55, 102.
Gioroe, 27.
Gioroceanui Constantin, 80.
Giorocean Marini* 27.
Giovaria, v. Giuvara.
Giria, 104.
Giurgiul, 12, 13, 15-17, 19, 21-23,
30-32, 36-39, 42, 43, 46, 58,
75, 77-79, 83, 100, 103, 120,
125 ; capuchehaia dela, 12, 46, 77 ;
muhafizul, 89, 90 ; pasa, 98 n.
Gbavara, v. famandl serdar.
Glichl Nicolac, gam itic, 17.
Glogoveanu Nieolae, clucer, 143.
 IN DICE

Golescu, Constantin, logoffit, 42, 52, 70 n. ; Thhalache din Filipopoli,

74, 112 n, 141 n, 169, 171. 70 n. ; din Slivan, 70 n. ; Nicola,
Goleseu loan, cAminar, 141 n. 74 ; Prodan, 28, 63, 76, 93, 95, 102 ;
Goleseu Iordache, 230 n. Simu Anastasie, 45.
Golescu Nate, vornic, 76, 146 n. Hakenau, Fleischhakl von, consultd
Golesti, 81, 99, 102. Austriei la Bucuresti, 4 n, 40.
Gorgaehe, v. Iordache, serdar. Halet Fiend!, 153, 155.
Gorj, judetul i ispravnicii, 9 n, 12 Hall bel, 22.
14, 16, 24, 25. Hamlin awl, 26.
Gostinarl (Vlasca), 36, 39. Hangerll, Constantin Gh., domn al
Gramaticopol, pendicondarh, 80. Tarii Romlnesti, 7 n.
Gramatocomisti = curier, 103. Harmed, 149.
Greceanu Costache, 51. Haractir, 208.
Greeeanu Hristache, medelnicer, 41. Haralamh, serdar, ispravnic de Dolj,
Greceanul Iancul, 38. 43.
Greceanu Joan, aga, 147. Hasan aga, 23, 28, 105.
Grecianu Nieolae, sluger, 186 n, 212 n. Haw, polcovnic, 48.
Greeeseu, polcovnic, 229. Havalele, 181, 182.
Greet, 116 118, 120-122, 124 Iterliseul C., 143, 145, 146 n.
126, 129, 134, 137, 143, 148, 148, Herecheturi, 97.
156-158, 178, 189, 192-195, 218. Hevale, 98.
Greell, posta, 14 n. IDerarl, doctor, 55.
Greehle Noao, 121, 193. Hio, ostrovul, 152.
Greela, 115-117. Hirdae, 88, 89.
Griaea, 36. Hodivoia (Vlasca), 18, 22, 77, 78.
Grigore, buitigbasa, 85, 87, 93, 94. Hotirniell, departamentul de, 133,
Grigorle, patriarhul Constantinopo- 180.
iului, 117.
Hotarul Ord despre Tureia, 120, 125,
Grigorie, portar, capuchehaia BrAilei,
138.
19.
HO, 48.
Grlgorie, postelnicel, 13. Hrisoscoleu D., logolAt, 141 n, 169,
Grosfirit, 136.
1 71 .
Grosul = temnita, venitul dela, 136, Hristari, doctor, 41, 44.
181.
Hristea, curler, 40, 75.
Groan' Dian, 101.
Hristea Greeul, serdar, 225, 226, 228.
Gura Plosei, 47.
Ifristea Strbul Sapungiu, 223.
Gurnovita (Mehedinti), 224.
Hristodor, grAmAtic, 54.
Hristodor, omul cAminarului Gheorghe
JI 11.
Hristodul Theodosie, 45.
Hag( All Elendi, 47 ; Dliachl 224 ; Hunabil, 6.
DurnItru, 100 ; Frain aga, capan- baraictar, 106.
llu, 14 ; Enus, 27, 96 ; Haralambie, Husein, taar, 106.
1, 18 ; Hasan Elendi, 23 : Ivan Husi, episcopul de, 158.

239

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

Ibraim, gavaz, 107.

Ibraim pasa, 19.
Iacov, 159, 160. Ibrahn: ttitar, 39.
Iacovachi, v. Hint. Ibraim, ttar Ianisia Valisi, 146.
Iacovencu Ignatie, 18 n ; madam, 18. Ieram = 150.
Iacup aga, zabit de Mehedinti, 16. Idrine = Adrianopol, 148.
lalSu chiosc, 150, 152, 153. Igiroasa (Mehedinti), 224.
latomita, judetul si ispravnicii, 11, Ignat, curier, 58.
14-16, 18, 30, 37, 38, 41-43, Miami Ioni%u, pitar, 76.
54, 75, 100. Jitlanu, minstirea, 106.
Iamact, 137. Barton, episcopul Argoului, 7, 114 n,
Iamandi, serdar, 24-29, 33, 35, 36, 141 n, 169, 171.
47, 49, 50, 55, 63, 64, 77, 101, 154. Ileheap, 152.
Ianache, bulugbasa, 52. Illov, judetul si ispravnicii, 75, 85
Ianache, grAm .tic, 74. 87, 93, 94.
Ianaehe, omul lui Hagi Emin, aga, Ilie, cApetenilAlbanezilor dela Curtea
14. Donmeascrt, 85, 87, 93, 94.
Ianache, omul postelnicului Manul, 14. Ilie, pitar, 45.
Ianaehe, omul vornicului Samurcas, Ilie, postelnic, 12.
19, 50. Hie, postelnic 1, 13, 36.
Ianache, polcovnic, 14. Iliopul Hristea, 38.
Ianache, vistier, v. Enache. un fel de bir, dare, 179.
Ianaen, arnMA, 45. (Mehedinli), 224.
Ianacu, bulugbasa, 34, 64, 84, 86, Impaciuiri, departamentul de, 133.
93, 95. Inge, capitan, 41, 43, 46, 80.
Imam!, logofft, 50. Ingtner, 134.
Ianeul, sluger, vtaf plaiului Lovistea Inginerlic, 142.
81. Inpolita, a, 212.
Iant, apetenie eterist, 85, 86, 93, Instiintfiri, 54, 56.
94. Interes, art, 120-122, 135, 136, 163,
184, 190, 209.
Iani, ctrcserdar, 85, 87, 93, 95.
Ianina, 153. Intrig, i, 118, 119.
IanIsla Vallst, 46. Invita, a, 229.
Iasacclu = soldat turc pentru paza Ion, catan aimcmeascd, 18.
consulatelor, 13, 30-32, 57-59, Ion, ceaus, 16.
76, 84. loan, curier, 84, 103.
Iasi, 12, 13, 17, 19, 20, 31, 37, 43, loan, odabasa, 82.
44, 58, 72-74, 84-86, 103. Ion, omul aminarului Iorgu Vcti-
cApitan, 85, 87. rescu, 16.
Iason, cApitan, 93, 94. Ioan, stolnic, saraf, 63.
Hiram aga, 38. Iohan, aprar, curter c. c., 59.
Ibralm aga, nicopianul, 14. cApitan, 79.
Ibratm aga, Mar gospod, 19, 46. clucer, bascapuchehaie, 154,
Ibralm aga, topcibasa, 23. 155.

240

www.digibuc.ro
 1NDICE

Ionitd, lipcan, 46.

Iordache, 38.
lordache, serdar, nu Olimpiotul, 230. Laptev, general, 74.
Iordache Olimplotul, serdar, 14, 27, Lascaris Gheorghe, serdar, 160 n.
34, 38, 41, 42, 47, 55, 57, 64, 81, suditu, 105.
r 93, 94, 102. Lutari, 8.
lordache, sluger, 73. Lavater, 194.
lorgache, serdar, V. Iordache Olimplo- Laybach, 114 n.
tul. Lazdr, ovreiu, 16, 22.
Iosifu, stegar de slujitori, 19. Lazaret, 76 ; casa lazareturilor, 138.
lost = rmas, rdmsit, 36, 63, 61.. Leek I, 35, 36, 63, 66, 130, 135, 137,
iota, vechil de magazier al untului 48. 140, 150, 151, 157, 180-182.
Iotul, 75. Lefecii, lefegii, 7, 179.
Ip, 149. Lens Filip, clucer 32 n, 146, 153.
Ipea, 152. Lente, 6.
Ipotesti (Romanati), 12, 14 n, 30, 55. Leonidas, 145 n.
Ipsihulti Alexandra, domn al Tdrii Leu (Romanati), 24, 25, 28, 29, 47.
Romfnegi, 8 n. Leventi Gheorghe, dragomanul con-
Ypsilanti Alexandra, 39 n, 40, 41, 43, sulatului rus din Bucuresti, 60, 61.
45, 51, 52, 60, 61, 66-69, '70-76, Libov, 166, 208, 217.
79-81 ; 85, 87, 91, 92, 99, 102, Libovnie, 159.
103, 110, 143 n, 230 n. Lichiresti (Ialomita), 12, 13, 15, 16,
Ipsilanti Nicolache, 42, 53, 75. 18, 21, 37.
Irat, uri, 136, 180. Lieurgus, 145 n.
Isaf, 159, 160. Lipean = curler, 8, 11-18, 21, 22,
Ispir, bulugbasa, 42, 80. 24, 36-39, 41, 42, 44-46, 74
chiuciuc, 54. 77, 85, 87, 99, 100, 103.
Ispravnici, ortnduire.a lor, 135-136, Liprandi, 70 n.
157, 181. Lipsanon = cadavru, les, 8, 9.
Isuf pap, 20, 23. List, 228.
Iusuf aga, 79. Livezeni, 101.
Italia, 188, 190. Lom (Bulgaria), 23.
Ithicesc, 144. Lovistea, plaiu, 81.
Ithicon, 202. Lude, 128, 129, 223, 225, 227, 229.
Iuscordar, 152. Laie Burgaz, 148, 149.
Ivan sin Mittel, 224. Latch), 148.
Ivanovici Andrei, 76. Lumieruri = sfesnice, 4.
Ivanovici stefan, curler, cc., 103. Lumindri de seu, 85, 87, 38.
Izbitsolu Dined, logofdt, 104. Lux, 203, 204.
Islaz, 28.

Machedoni, 189-191.
Kreuehely, consulul prusian 7a Bu- Machedonsehi Pavel, 12, 27-29, 37,
curesti, 4 n, 5 n, 9 n. 40, 64, 83.

241

www.digibuc.ro
 Hum VIRTOSII

Maglavit, 56. Mehemet Topei Efendl, 147.

Mfig lisiri. 198. Mehmet aga, 107.
Magula (Saac), 38. Mehmet pasa, 152.
Mahometanl, 115, 152, 157. Mehmet IV, sultan, 125.
Mahzar, 97 ; v. si arz. Mehteri = rnuzicanti, 8.
Malabensti Aleco, 21. Mehtup, 98.
Mdlneseu Searlat, rnedelnicer, 105. Melenco, 229.
Maldeb, v. Malteh. Meletle, episcopul de Hull, 161.
Malteh = un fel de stoM, 5, 6. Melidon Gheorghe, 45.
Mmflg Gheorghe, 224. Alertice de sare, 128.
Mfinficesti, 11 n. Mestesug, 130, 178, 179.
Manolaehe dragoman, 103. Metabhisi a, --- a folosi, a Intrebuinta,
Mansup, ad, 123, 131, 132, 136, 217.
140, 151, 152, 157, 164, 207, 208. Metala = metale, mine, 126.
Mansuplii, 151. Metternich, 4 n, 59, 60, 109, 114 n.
Manul Iorgu, postelnic, 14, 18, 74, Midi = mizi, 218.
82, 103. bechiar, 79.
Manul Mihalache, vornic, 40 n. omul aminarului Sava, 38.
Mrdelneni (BuzAu), 19. Mihail, polcovnic, 44.
Marathona, 193. Milud, postelnicel, 39, 42.
Marea Neagra, 153. Mihalache, logofdt, 20.
Marga (Mehedinti), 224. Mihale, baraictar, 34.
MfirgInenl, 13 n, 43, 74, 80, 83, 101, Mlhale, curier, 80, 101.
104. Mlhale, delibasa, 29, 34, 35, 47, 53
MdruntIsul, 11 n. 64, 82, 84, 86, 88, 92, 94.
Mascii, 158, 179. Mihale, iasacciul c. c., 59, 76, 84.
Maslahaturl, 156. Mihaleseu Scarlat, spatar, 146 n.
Matah = product local, specific, 128. Militia pminteand, 120, 138.
Mate!, c5petenie eterist, 85, 87. Mindstiri piimintene l streine, 130,
Mate!, logoft, 39. 132.
Mate! Bogdan, 229. Ministri, 121, 122, 137.
Mate! Basarab, donm al Tarn Romf- Mirila, 14 n.
nesti, 125. Mirtea Ianeul, sin TrAilik, 224.
Materie, 163. Mitropolia Bucuresti 174 177.
Mavrodln, 78. Mitru, delibasa, 84, 86, 92, 94.
Mavroghenl Nleolae, domn al Tiirii Mizil (Prahova), 99, 101.
Rominesti, 147. Mizil = post, 147, 148.
Mavru Meolae, hatman, 141 n. Mladin, 104.
Mazill, 61, 62, 132, 157. Moga, cAprar, curier C. c., 59.
Mfizinenl, 20. Moist proorocul, 186.
Mehedinti, judetul, 55, 82, 83, 103, Moldova, 71, 72, 108, 109, 122, 123,
222 n, 223-225, 227 ; zabitul de,16. 146, 154, 158, 160, 161, 191, 193.
Mehemet, omul muselimului din Br- Moldovenl, 158 n, 192, 193.
22. Moldovlahl, 159, 160.

242

www.digibuc.ro
 INDICE
Moidovlahin, 159.
Moni, curler rusesc, 31.
Mora 10, 153.
Moscova, 116.
Moseu, capetenie eterista, 85, 86,
93, 94.
Motiltel, 104, 106.
Motru, mlnstirea, 12-14, 26-29.
Movi lita, 13 n.
Mucarele, 152.
Muhafiz, 25, 89, 90.
Mnchen, 116.
Munteanu Joan, curler c. c., 83.
Munteni, 71.
Muscel, judetul i ispravnici, 11 14,
15, 37, 39, 41, 43, 57, 74, 81, 82,
100, 188.
Muse lim = subguvernator, 22, 45.
Mustafa, iasaciu, 58.
Mustafa, ttarul lui Rumen Valisa,15.
Mustafa aga, mcleozul, 12, 22, 38,
106.
Natie, 144.
Natioane, 144.
Ncamuri (rang de bocrie), 157.
111e1er, 1, 8, 12-15, 18-30, 34-39,
45, 47, 48, 50, 54, 56, 63, 64, 74,
77, 78, 81, 89, 90, 102, 105, 137.
Negoesti, 15 n, 24.
Negotul slobod, 120, 125, 126, 157,
178, 203, 204.
Negre Manolaiche, cupar, 17.
Negreanul Gheorghe, polcovnic, 80.
Negri C., caimacam al Tdrii Rornl-
nesti, 89, 90, 108, 109.
Nelupsesti (taleri), 226, 227.
Nemli, 8, 156 ; muzicanti, 8.
Nemtia, 156.
Nencluiescu Alexandra, vornic, 75.
Nichiinhuri, 191.
Nieodimstia, mitropolitul, 17.
Nicola, cdpitan, 20, 75.
Nicola, omul capuchehaelii, din Tur-
nul, 23.
Nicola Sirbui, crildras, 37.
Nieolae, 99.
Nicolae, armas, 37.
Meolae, cdpitan, 103.
Nicolae, clucer, 18.
Meolae, grmtic, 102.
Mcolae, logofdt al mitropoliei I3ucu-
resti, 178 n.
Mcolae, medelnicer, sames al jud.
Vlasca, 99.
Nicolae, polcovnic, 16.
Nicolae, postelnic, 39.
Nieolae, stegar al sptdriei, 18.
Mcolae, vdtaf, de cldrasi, 21.
Nicopia, 14, 20-22, 25, 28, 29, 42,
47, 98 ; capuchehaia dela, 12, 15,
16, 17, 37.
Nicopole, v. Meopoia.
Nieuleseu, clucer, 37, 44, 54.
Nipa, dragoman, 32.
Niscov (Buzdu), 51.
Mid, mails, 80.
Nita, logofdt, 19.
Nobilita, 206.
Nomieos = legist, jurist, 131, 133,
180.
Nun aga, 77.
o
Obedeann Grigorle, sluger, 141 n.
Obicciul pfinalutului, 129, 165, 188.
Obilesti (11fov), 12, n, 19 n, 21, 37,
146.
Oend, e, 107, 127, 128, 223.
Odivola, v. Hodivola.
Oerlt, 61, 62, 127.
Miter, 45, 52, 58.
Olt, judetul i ispravnicii, 11, 12, 14.
17, 37, 39, 41, 55, 75.
Olt, riul, 142, 189.
243
www.digibuc.ro
 EMIL VIETOSIT
Olten Ha, 13, 15, 17-19, 30, 36, 38,
39.
Omar Efendin, 23.
Omer aga, 16, 22.
Opt, departamentul de, 133, 180.
Ordie, 100.
Orez, 150, 151.
Orfanos Gheraslm sau Gheraslie, hi-
liarh, 42-45, 52, 74, 82, 83, 85, 87.
Organe, 163, 195.
Orient, 116.
Orosan, v. Geanl.
Ortale, 150, 152.
Orz, 33, 65, 66.
Osman aga, zabit de Slam Rimnic, 54.
Oasto pftminteanii, 120, 138.
Ostina (Bulgaria), 223.
Ostrov = Ada Kale, 227.
Otelrmulre =domnie, reforma ei, 131.
O'cirmuirea din Bueuresti, v. Ciimii-
cantle.
Otetelisanu Dinc, clucer, 141 n.
Otetelisanu Grigorle, 141.
Otetellsanu Joan, vtori vistier, 141.
Otetelisanu Iordache, 141, 142, 143 n.
Oticheal = observator (?) ; 45.
Ovrei, 6 ; v. si Laziir ovrelu.
Pacheturi, 76.
neural', cAprar, curier c. c., 83.
Pafta = un fel de stof, 7.
Pag, girantul consulatului Frantei la
Bucuresti, 41.
Pain (Mehedinti), 55.
Paie, 150.
Pamintenl, 121, 125-130, 133, 142,
156, 158, 166, 179, 180, 225 ; boeri,
127, 134, 139, 156 ; slujitori, 137,
179 ;
Paminteni, negutAtori, 129.
Panatt, bulugbasa, 85, 87, 93, 94.
Panait, omul slugerului Tudor Vladi-
mires cu, 99.
244
www.digibuc.ro
Panait, serdar, fratele cminarului
Sava, 84, 86, 92, 94.
Panait, judetu, 54.
Pancea, postelnicel, 47.
Paneu Hagi Hristu, 36, 66-80.
Pandur, I, 26, 28, 48, 70 n, 79, 80, 82,
85, 87, 101, 107.
Papadopol, 160 n.
Papalezu Efthimie, 79.
Paradosi, a, = a Invata, a preda, 220.
Parhaelu, epistatul portrii, 46.
Parimie = proverb, 195.
Parla Vasile, hiliarh, 44, 51, 52, 54.
Partemie = parte, 201.
Piiscaneau Profirita, vistiereasa, 13.
PAscani, 40-42, 51, 53.
Pasha' Hristache, 76.
Patrida, 156.
Patrie, 124-126, 128, 129, 131, 140,
142, 144, 145, 162, 164-172, 178 n,
184, 185, 187, 197, 202, 206-209,
211-213, 215-217, 219-221.
Patriot', 162-165, 167, 185, 186, 199,
205, 208-210, 216, 217, 219-221.
Patriotizm, 143, 145, 146 n, 216.
Patru, departamentul de, din Craiova,
139.
Piltrunjel, 88, 89.
Pavloviel Alexandra Nicolao sau Ni-
colaoviel, 75, 76, 85, 87, 88, 92,
94.
Pam, v. Pag.
Pecetlulturi, 134.
Pelopidas, 145 n.
Pendedeca Constantin, 74.
Perepeni, 78.
Perig2a/1 = descriere, 113.
Perilipsis, 36.
Perisoru, 105, 106.
Periusia, 141.
Perivocie = tilmaci, 132, 135.
Perne, 4, 5, 9.
Persi, 218.
Pesin, 33, 128, 138.
 IND10E

Petrache, omul lui AI. Filipescu Vulpe, Politle, 138.

75. Polizachl Dimitrie, cdminar, 32 n.
Petro, rudd a cdpitanului Simion, Polizaiehe, omul capuchehaelii din
222 n. Giurgiu, 23.
Petra, arndut, 28, 52. Polizis, V. Polizoi.
Petra, bulugbasa, 18. Polizol, omul capuchehaelii din Ni-
Petra, cavazu, 84, 86, 93, 94. copoia, 15, 16, 37, 47.
Petra, odabasa, 49. Polran, cdprar, curier c.c., 83.
Petra, posteln cel, 41. 55. Pomneti = batiste ce se Impart la
Petroviei Marcu, 103, 104. InmormIntdri, 6.
Platra, (Teleorman), 23, 47. Popa Gheorghe Mien, 229.
Pie li, (sat), 77. Porocinie = praporcic, 57.
Pietrile (poll), 16 n. Poroineanu, medelnicer, 105.
Pline, 84-86, 92-95, 124, 150, 164, Poslusniel, 61, 62, 126, 135, 156,
204. 179, 181.
Pini Alexandra, consulul lit/Mai la Postelnicei, 157.
Bucuresti, 4 n, 37 n, 140 n, 141 n, Potcoava, 56.
madam, 37. Poterasi, 179.
Pirvul, serdar, ispravnic de Muscel, 43. Prag, Inaltul = poarta otomand, 10.
Pitae, 4 n, 107. Prahova, judetul si ispravnicii, 11, 14,
Pitesti (Arges), 11 n, 13, 17, 1929, 37, 38, 41, 52, 61, 62, 75, 80, 100
30, 36, 53, 57, 76, 80-82, 99-103, 101.
222 n. Pravilii, I, 129, 131, 133, 157, 160,
Pivatis, 149. 164-166, 183, 185, 187, 188, 192,
Pizanl Andrei, consulul Rusiei lalasi, 209-212, 222, 228, 229.
30. Pravilniceste, 211.
Pldiasl, 179. Praxis, 134, 180.
Planos, 155. Praz, 88, 89.
Plesoianu Iordaehe, logofat de divan, Predoslovie, 216.
27. Prielnile streine, logofetia, 133.
Pile =-- scrisoare, 13, 15, 39, 53, 104. Pripoarele, 11 n.
Pliroforie, 113. Priseceni, 14 n.
Pliroforisi, a se, 110. Priveleghiati, 213.
Ploesti (Prahova), 18, 38. Privileghuiri, 10, 113, 114, 122, 126
Ploesti (Prahova), 18, 38, 40, 41, 128, 156-158, 162, 179, 187, 203,
45, 51, 52, 62, 75, 76, 80, 82, 99, 217.
100, 103. Proelamatil, 193.
Poartii, Ina ltd, otomand, 10, 97, 110, Prodrom, omul tagmatarhului Duca,
113, 114, 119,-122, 149, 155, 158 n, 80.
192, 213. Pronle, 178, 188.
Podu Grosul (Mehedinti), 223. Proteetie, 202.
Poenarn Petrache, 114 n. Protector, 124, 140, 166, 201, 207,
Pogndrit, 127. 208, 210.
Pogribanle, 6. Petmez, 151.

245

www.digibuc.ro
 EMIL V IRTOSU
Protipendatla, 152, 163, 181.
Frovidentie, 144.
Puwria, 7.
Radii% uri, 128, 150.
Racovltil Al., 169, 172 ; D., 169, 172 ;
Stefan, 179.
Radom Ir, 105.
Mtwara, ornul capuchehaelii Silistra,
39.
Radul Vodia Negra, 188, 189.
Mescal Ghitii, 223, 224, 229.
Rahova, 24, 27.
'Mayan loan, stolnic, 42.
Rain, le, 68, 69, 89, 90, 97, 98, 120,
121.
Ra lea!, bulugbaa, 28.
Ha let ban, paharnic, 141 n.
Rama (post), 12 n.
Ramazan, 151, 152.
Randisi, a, = a arunca,
7.
Raportul, a, 183.
R4eanu liordache, vornic, 147.
Rost!, chminar, 52, eminhreasa, 51.
Basil Constantin, logoft, 141 n.
flagi, streajl-meter, 83.
Razgrad (Bulgaria), 13, 15, 17, 19,
36, 39.
Reformi, 131.
Regealuri, 97, 154.
Regulus, 145, n.
Reiz Elendi, 150, 151, 153.
Respetle = pinza ce acoperil fata
mortului, 4, 5.
Rinaldni, 188, 190, 193.
Ilhoniceanu Naum, 60 n, 91 n, 114 n.
Rimnic, episcopul de, 139.
Rimnieul Sfirat, v. Slam Rimnie.
Rinanierd VI leea, 12-14, 16, 17, 23,
26, 29, 30, 36, 44, 51, 54, 79, 81,
96, 101, 102, 105, 143 n.
RImul, 219.
246
www.digibuc.ro
Ristim aga, 22.
Rizapazar, 33.
Biza faeovaehl, mare postelnic, 3, 4 n,
9.
Rosati, maior, curler rusesc, 45, '77.
Roma, 188, 190.
Roman, episcopul de, 158.
Romanati, judetul i ispravnicii, 12,
16, 24, 25, 30, 41, 188 ; zabitul de,
17, 29.
Romani, 145 n, 188, 190, 191, 204,
205, 220.
Romantov, graf, 148.
Rome!, 190.
Romi, nea, 190.
Renato', 72, 73, 144, 145 n, 157, 158,
160, 165, 185, 188, 189, 192-205,
226-228.
RoOvel Dumitraebe, 24.
Mahar, 156.
Rumeli, 189, 192, 193.
Rumeli "Dear, 153.
Burnell valish, 15.
Rumellott, 191.
Rupi = masur de lungime, 5.
Rusin, 30, 31, 57, 58, 68, 69, 91, 92,
113, 114, 117, 169 n.
Rusin, monarhul, impratul, 118, 122,
124, 131, 140, 156, 201, 202, 208,
214.
Ilwjava = Orgiva, 223-229.
Ru5elue, 36-38, 57-59, 148.
Ruget, 130, 157.
11110, 70 n, 86 n, 156.
Ru.gi de Vede, 42, 43, 47, 74-76,
78, 79, 81.
Rusumat, uri, 127, 128, 134, 157.
Saac, judetul i ispravnicii, 11-15,
19, 37, 38, 41, 44-53, 74-76,
80, 101.
&whir Meemet bel, 149, 150.
 INDICII
Sfieueni, v. Sane.
Sageacurl, 5.
Sagne = rAni, 159.
Sa Uzi Nieolac, sluger, 60, 61,
SAlfitrucul, 11 n.
Sa Ida (Mehedinti), 50.
Sa 1111 aga, zabit de Romanati, 17, 29.
Samureap, cAminar, 17.
Samureap Constantin, vornic, 14, 27
29, 33-35, 48, 63-65, 169-171.
Samureap Ianco, postelnic, 36, 38,
46, 48-50, 106.
Sapte, departamentul de, 133, 180.
Sarafi, 135, 181.
SiirAfia, 136.
Saraiu, 150, 152.
Saraiu rus = ambasada ruseascA din
Istambul, 153, vlah, v. vlah saralu.
SArata, 51.
SArban, omul stolnicului Rahtivan, 42.
Stare, 85, 87-89, 128.
Sapi, 172.
Sattiri, 8.
&Wiesen Preda, sluger, 63, 64.
Sava, cminar, 17, 37-39, 41-43,
70 n, 74-77, 84, 86, 88, 92, 94, 95,
99, 100, 230 n.
Sava, curier, 101.
Searlat, cAminar, 11, 41.
Searlat, pAtrar, 151, 154, 155.
ScheM, e, 128, 138, 149, 154.
Sehlptru, 188.
Schiri, 152.
Swale domnepti, 158, 166, 196.
Scodrea Palls!, 154.
Seopos, 123, 155.
Scala Ion, 32 n.
Scup aga, 25.
Scutari muhaflpi, 150.
Seutelniel, 61, 62, 126, 127, 135, 156,
179, 181, 186 n.
Seaea, 105.
Swine& (Do 1, 25, 28, 106.
Seimeni, 179.
www.digibuc.ro
Seislam, 151, 152.
Senet, 134.
SerbAnepti, 14 n.
Serghie, cApetenie eterlstA, 85, 87.
Serhaturi, 98, 121, 157.
Serif Tureul, 226-228.
Sevan Teodor, sluger, ispravnic de
Vilcea, 39, 43, 81.
Sevas = stimii, respect, consideratie,
208.
Sextul, 200.
Sfat de obpte, 129.
Sfatul admlniArativ, 86 n.
Sfetco, bulugbapa, 56.
Sfetco, baraictar, 56.
Sfintepti (Teleorman), 56.
Sibiu, 40, 83, 140 n.
Sihritar --= secretar, 74.
Silletar Efendi, 150.
Sillstra, 19-21, 37, 38, 42, 44, 76,
84, 100, 103, 146, 147, 154 ; capu-
chehaia dela, 12, 13, 16, 18, 39 ;
papa dela, 16 ; valessi, 108, 109,
146, 147, 150.
Siivria, 149.
Slmea, simla = stindard, 123, 178.
Simion, Mehedinteanul cApitan, 222
224, 226-230.
Simeon, neamtul, 44.
Simigli, 88, 89.
Sindrillta, 13 n.
Sinodii, 6, 7.
Simbatrioti, simpatrioll, 144, 145 n.
162, 163, 165, 166, 209.
Slrbi, 147, 149, 156, 158, 178.
Sirchiatip, 156.
Sistima, 119, 162, 187, 207.
Siptov (Bulgaria), 68, 69, 70 n.
51ptov, voevodul de, 89, 90.
= civilizati, 144.
Slam Rimnic, judetul i ispravnicii, 11
14, 15, 19, 37, 38, 41, 54, 100 ;
zabitul de, 54.
Slam Rimnic, ora,u1, 13 n.
247
 EMIL VIRTOSU
Sliinie, ocna, 107.
Slatina (Olt), 16, 17, 25-29, 37,
39, 47-50, 56, 101, 102.
Slatineanu Gheorghe, vornic, 76,141 n.
Sliven, 70 n.
Slobozia (Ialomita), 42, 45, 54.
Soeletatea biblied, 115, 117 ; eteristi-
lor, 115, 116.
Societati secrete, 115.
Sofia, Aghia, 152.
Solomon, Inteleptul, 186.
Solomon Ianache, cdpitan, 79.
Solomon loan, sluger, 26, 29, 47
49, 104.
Solon, 145 n.
Sotietate, 183-185.
Sotir Emanoll, 75, 84, 86, 93, 94.
Sovarna (Mehedinti), 224.
Sozagnar, 97.
Spanae, 88, 89.
Sptarl, spataria, 7, 85, 86, 93, 94,
136-138, 158, 182.
Spiridon Nou, Sf. biserica, 5 n, 7.
Spiter, 48.
5tafetd, 20-23, 25-30, 36, 39, 42,
43, 45-48, 50-55, 57, 75-81, 83,
99, 101-104, 106.
Stalman, doctor, 83.
Stan, capitan, 24.
Stanea, ruda cu capitan Simion, 222 n.
Stanclul, logofat, 38.
Staneiu, vtori armas, 229.
Staneseu Ianache, stolnic, 230.
Stanesti, 77.
State, vataf, 18.
Stavraehe, serdar, 36.
Stavraehe, omul lui Vidin Valasa,
48, 50.
Stavri, capetenie eterista, 85, 86, 93,
94.
Stavri, chiurcibasa, 49, 50.
Stavru, 75.
Stavru Gheorghe, 85, 87.
5telan, postelnic, 82.
248
www.digibuc.ro
5tefu, praporcic, 79.
Stegar isprfivnicese, 51.
Stegar de slujitorl, 51, 52.
Stenahorie, 112.
Stimfi, 200.
Stlinarisi, a, 205.
Stoian, nefer al serdarului Iordache,
38.
Stoica, bulugbasa, 102.
Straton, dascal, 7.
5treaja-megter, 83, 104.
Streini, 118, 128-130, 133, 137,
144, 156-158, 163, 165, 178-180,
184, 188, 194, 195.
Sturza Ionitii, logofat, apoi domn al
Moldovei, 146, 153, 154.
Sturza Nicolache, beizadea, 154.
Swill, 113, 133, 156, 158.
SullIman aga, 23.
SulI Matel, capitan. 107.
5umla (Bulgaria), 147, 148.
Surugli, 50, 83, 150.
Sutu Alexandru, domn al Tarii Ro-
minesti, 3-5, 6 (inelul lui), 7.
Sutu Efrosina, doamna, 8 ; Marioara
9 n, ; Mihail, domn al Moldoviei,
60 n, 123.
Tacrir, 97.
Taevil, 63, 64.
Tahidrom = curier, 103.
Tahsildari 127.
Tain, uri, 33-36, 63, 65, 66, 87, 88,
92, 94, 150.
Tair aga, 151.
Tair aga silihtar, 104-106.
Talpa, 14 n, 27, 41.
Tanase, capetenie eterist, 85, 86,
93, 94.
circserdar, 84, 86, 93, 94.
Tfiraceni (Dimbovita), 18.
Taraf = partida politica, 200, 201.
Tara Rominease, 10, 11, 60 n,
 INDIC&
96-98, 108, 109, 117, 121, 125,
128, 129, 154, 162, 178, 180, 185,
186 n, 191, 197, 207, 212, 230 n.
Tara Turceased, 125, 128, 138, 225
Tarifa vamalA, 127.
Tarigrad, 13, 15, 17-20, 30, 31, 36,
38, 39, 119-122, 146, 149-156,
191, 219.
Tasu, dipltan, 101.
TAut Loan, vornic, 147, 155 n.
Teehia, 226, 227.
Teeuelu (Teleorman), 13, 14, 27.
Teleorman, judetul si ispravnicii,
11-15, 37, 39, 41, 42, 56, 75, 76,
78, 81.
Tenehlu = un sfert de gram, 6.
Terzibasa, 8.
Teseherele, 84, 86, 88, 89, 93, 95,
104.
Tes lulu, 14 n.
Testemeluri, 6.
Testrifat, 6.
Theme'', 80.
Theodor, omul cAminarului Sava, 41.
Theodor, singer, 'V. Vladimireseu Tudor
Theodosie, cApitan, 80.
Theodosle, polcovnic, 44, 50.
Theodosle eel We, 219.
Theohare Nicola, 76.
Theoharitu Nieolae, 83.
Theoria, 130, 133.
Theorlsi, a, 132, 134, 180, 216.
Thennopllas, 193.
Thrasival, 145 n.
TigAne,ti, 78.
'Mani lAietl, 139.
Tllhar, I, 78, 110-112.
TInganul, 12 n, 15 n, 19 n.
TIntArenl, mInAstirea, 24-27, 105.
Tiran, 120, 217.
Tirania, 71, 72, 110, 120, 122, 131.
TIranieese, 163.
TIrgoviste (Dimbovita), 41-43, 57,
73-77, 79-82, 84, 99-103, 223.
* 249
Tlrgu diu, 24, 26, 36, 79, 101.
Tirhnonie, 4.
Tirnova (Bulgaria), 68, 69.
Tltopoleos Gheorghe, 14.
Titus, 200.
Topolnita, mInAstirea, 224, 227.
Topuzuri, 6.
Traetaturl, 125, 156, 158.
Traian, ImpAratul, 188, 189.
TrAmbita, a = a tembita, 193.
Trfanbitasi, 9.
Tranglvania, 160, 123.
Tulumbagibasa, 85, 87, 93, 94.
Turehia, Europea, 192.
Turd, 36, 68-70, 78, 90 n, 112,
113, 115, 120, 121, 125, 138, 149,
153, 154, 191, 192, 225, 226.
Turnul, 23, 120, 125.
Tutana, 102.
Tutunkit, 127.
Tzlgara Samureas Al., 63 n, 65 n.
lJnehearu, 151, 152.
Uranis = baldachin, 5, 6, 8.
Urar, 5.
Urdinar si ordinar, 30, 31, 57, 58.
Urzlea, 29.
Urzleeni, 11, 13 n, 19, 22, 44, 52, 54.
Usein aga, 78.
Usturol, 88, 89.
V
VAdireseu Barba, ban, 9, 146.
VAdireseu Ianeu, 141 n, 169, 171.
VAeAreseu lorgu, ,cAminar, ispravnic
de Gorj, 13, 16.
VAeAreseu Nieolae, vornic, 13, 25,
141 n, 145, 146 n, 169, 171.
Vfiettreseu Theodor, vornic, 83, 141 n.
Vadul Lat, 14 n, 27.
Valahl, 131, 134, 136, 180.
www.digibuc.ro
 EMIL VIETOSII

Valahia, 59, 60, 71, 72, 108, 109, 119, Vizantion, 190.
122, 125, 131, 140, 154, 158, 173, ViAdillanu, clucer, 141 n.
176, 193, 204. Vliiilliianu Costaehe, climinar, 141 n.
Vanillin eon mica, 110, 139. Vladimileseu Tudor, singer, 9 n,
Valea Vlsinii, 12 n. 12-14, 24, 24 n, 27, 33 n, 40.
Vdieni de Munte, 80, 100, 101. 40 n, 43, 47-49, 53, 55-57, 60 n,
yams, ponturile si tarifa, 127, 157. 74, 76, 79-82, 88-90, 93, 95;
Variisti (Ilfov), 42, 51. 96, 96 n, 99, 107, 110, 114 n,
Varvar, 189. 164, 222 n, 224 n, 225 n, 230 n.
Vast le arnut, 106. Vinh Sarni, 155.
Vas He, bulugbasa, 13, 15. Vlasea, judetul si ispravnicii, 11, 12,
Vasile Grfidinaru, 229. 14, 15, 37, 39, 42, 75, 76, 80, 81,
Vag le, hiliarh, v. Par la. 99 ; sames de, 76, 99; zabit de, 18.
Vasi liu Anastase, 40. Vodina (Bulgaria), 223.
Vail, 102. Vogoride Stefanaehe, hatman, 89, 90.
Velbemeehl Linn, 101. 108, 109.
Veil Pap Zade Alt bel, 89, 90. Voleul, stolnic, 19.
Venlamin Costaehe, mitropolitul Mol- Volneseu Radu, 169, 172.
dovei, 59, 60.
Vernesti, 51.
Viesoreanu, stolid; 28. Zabitile, reforma, 136.
Vidln, 25, 26, 42, 49; capuchehaia Meanie, 6.
dela, 12 ; pasa dela, 11 n ; vallisli, Zaherea, le, 105, 123, 125.
39, 48, 50. Zahereflu, 150.
Viena, congresul din, 116. Zamfir, logofilt, 13.
VII, 127. Zapell de divan, 8; de plasii, 18, 182 ;
'Mara Alexandru, agii, 65, 140 n, de seimeni, 8.
141 n, 169 n, 212, 216 n. Zapt, 98.
Vileea, judetul si ispravnicii, 13-17, Zrifie (?), 9.
30, 39, 43, 73, 79, 99. Zarzavat, 88, 89.
Vin, uri, 128, 150, 204. Zefeeuri. 152.
Viniirlel, 61, 62, 127, 128. Zerda, 151.
Vinfirleari, 127. Zimnieea, 16 n, 38, 40, 41, 43, 47,
Vfnatori, 179. 56, 66 68, 70, 77, 78, 89, 90.
Vistieria, reforma, 134, 157. Ziatul Roan, 38.
Viteeomandir, 139. Zmeul, 12 D, 55.
Vizane, curler, 58. Zotul Dimitrie, 83.

250

www.digibuc.ro
 SUMAR Pap.
Introducere III
Adaos bibliografic XXXVII
Cuprinsul documentelor XXXIX
Documente 1

Indice i glosar 231

Ilustratii 253

www.digibuc.ro
 ILU STRAT II
1. Aga Alexandru Vilara + 22 Mai 1852 (Academia Romind, ms. 872,
f. 12). Originalul in uld, 42 x 33 cm., la Academia Romind, Stampe.
2. 1837. Po:Wile si carantinele Tarn Rumfnesti. Prin Zaharie Car-
calechi, editoriul Bibliotecii". Litografie contemporand, 33 x 19 cm., la Arhi-
vele Statului, Bucuresti.
3. 1821, Martie 16. Proclamatia lui Tudor Vladimirescu cAtre Bucu-
resteni. Semndtura autografd. Originalul, 36 x 23 cm., la Academia Romind
ms. 3266, 1. 5. (Textul dat In Iorga (N.), lzvoarele contemporane, p. 386-387).
4. 1821, Martie. Proclamatia lui Alexandru Ipsilante dare Munteni.
TipAriturd contemporand, volant, 35 x 23 cm., la Academia Romind, ms.
322, f. 101 (Textul dat supt nr. XXI).
5. 1821, Martie 30. Alexandru Ipstlante cdtre Pancu Hagi Hristu.
SemnAtura autografd. Originalui la Academia Romind, ms. 3266, f. 15 (Textui
si traducerea date nr. XIX).
6, 7. 1821. Martie 30. Tagmatarhul Constantin Duca scrie lui Pancu
Hagi Hristu. Originalul la Academia Romind, ms. 3266, f. 13 (Textul si
traducerea date supt nr. XX).
8. 1821, Fevruarie. Pecetea inelard si semndtura (nu autografii) a
basbulucbasii Ghencea. Originalul la Arhivele Statului, ibidem, f. 284 (Cf.
nr. X).
9. 1821, Fevruarie 21. Pecetea inelard si semntura cdpitanulul Di-
mitrie. Originalul la Arhivele Statului, ibidem, f. 331 (Cf. nr. VII).
10. 1821, Fevruarie 22. Pecetea inelard si semndtura (nu autografd)
a delibasii Mihali. Originalul la Arhivele Statului, ibid. f. 332 (Cf. nr. IX).
11. 1821, Fevruarie 21. Pecetea inelard si semndtura (nu autografd)
a lui Mihale, baraictarul serdarului Iordache Olimpiotul. Originalul la Arhi-
vele Statului, Administrative vechi, nr. 2216 c, f. 116 (Cf. nr. VIII).
12. 1821. Pecetea lui Barbu Vddirescu, vel vistee. Originalul,
aplicat in 1824, la Academia Romtnii, ms. 1661, f. 325 v.

253

www.digibuc.ro
EMIL VIRTOSU 1821 - DATE $1 FAPTE NO1

A$EZIMANTUL CULTURAL ION C. BRAT1ANU, XVII

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSI2 1821 DATE 51 FAPTE NOI

ry111111 ut 1:)suyn O
e.
ii/svsgalut.. 40Fili WPC" 4111J1_141, 01.1111111i:1 Ii lint !AI

+6=2,1WW1EVW I

I,. A Klf
promap - . . ,a
*KA New. ..bolsomga
Ora .k.et.

Lit/ ,wee: ffee'slre levle eArekee,,,,

, f.
svr, Rea. 1,01#0
..: aeenvivor
...r.......-nr....).;
,,,-- '. ht. AIx..,..i. ik
-,J ., ., 6.- ,v,
,
"
_,,, NI . I 4441-IL- ,---
':A4i.?.4.... b_:474,4.1wa v.. nut,ai b.
sicsrquji irchr95% 'LI
.. ,.4./ *Ant
;'111111.1e
uv i

,1FAHTIN844
4 nopann 1183,ii

Ai4/94 4, thPU\ -1% M.Mignii

-frast.----,
17.,1111:0.11%
et;Aroart,,,,te.iit
mre,e
, if

"..""'7".."7"/", . .. .. ..!,--,,I,111111111110,1111
M... W rtriti
rsi4iiifilas
3
-

2. Post e in Tara Roinineasca

UCUR
ASEZAMANTUL CULTURAL ION C. BRATIANU, XVII

www.digibuc.ro
EMI L \IRIOSIJ 1821 - DATE I FAPTE N 01

Zer:'

PrV/I'F Lt
<9.4.,o n
f 3%4 ft.:ki.

44,
AL,
.
4
Ja'S

4.ft 9.14

,, Q,-- v.'re' " e e- ' 1,k) 4-, e :..e.);pe...-,.

7" ,'4.....t ;:elf-T' *et 2., t'''6"' e t ik o oyAf fro," S let.'
s,,,3i } ,,,,-.:,' -. ,,,fr, , _.,,..e.,,
.t .4,...seArs a#1.R4 A.,' ., .e. 2 , 4 e 1 t...5 ...e ,-, , ,..vt," a 3r36' ,e,45 ser. 4 te.- se e,:i_s4. sk^/*,
, 6,*:44-1,16 ? 4;:- .,.2.""'IN:3-A.,..., 14r*?
4. e j
.
'3
Lti.2-?
' 'e E. 01312.," 3#1,-. I /6 9,..Z7a-Aftie-
c'.1" l';'.i., 4 Air ei r 7 45 3" 110.Z.
0/.....r.., #ou 3 .0., -....t a. 4 ct,0 V.....
....-

7/.,-. el .r2 A ,crt),,,,....

A (..,y '.."
.3' 1,,A . .VI . en Jr...,1...
te,6-4 ..,..- ...,cP,51--0
'4. -cc." , .04 9 P/ F.et alt.,- ..4 ..,
cr-,.._ ,,...(...,
2'. (4, 7
)
te.,t ,..,-,5-.....g,63t,
A
e e t_ ,e_
" ..4,,-.e e ...,,
4riai-
W," 0( '.4'. 4 1 4/- ''', 3 )3:: 1-1",.
i FP
St, AV "....,./ -^jr-
c.,,,
c.: e?..47 ....1:4:7.4:,..'0:4,..1,4 7 11*3,,,.,-`.!.,-,.' 1",t64*-:';:g'' .'....;.,' 2-...:4 .72";---' 4:11kr-r-c't:.,--

Ar.,,,.. e j-Z; , 4.3t.... N ..<,, CO3-2. i e Arm ...e.9-j/A ,,,,,14 to, 4,,;-,,,7,.r.
":"'
,
,c.._,.,.,:..!...' ..., .0924-1 4,,..., ---- ..`' ,r,.: .t.r ""44, 26
..A,
\ 6;,.,...,.
A'-'4: g,... .).,/k, ,,3, 4,...,
4.....- ..t..4-' e....- ,-,z,......-- . wjerzefk 4...
t.1,r. 're,. a w_..- ft OW ?.f.,.; .,.., a 4_. 6,-ete
:Z... ,-- 4..i. kg..,is e.,.e .st. ,...,,, . 2,1::,,,. S,er:
\I 4,,,- ftEje '''. .3.,,,;4A, ;).1-;,f`:,.. ,,,?-f , ,,,G,'",' ..

,:,* .,,..9'),...49.---,oc....,,,..:.e%-',
0...., .-.., a r v,'L-': ..,,., 3 4.5 k-* 'Po +.,P;', 17. 4,-
..?.1-4 a1Z.SN'
4'k-s4"4/5-4,a1.- ei: 4--.)'' i.tee-s,
4
.,4 C,t-' l*t iff.*4`.1.4- -
st...3.',..,x....,/
z-m,.1 Jr--.;._3740 Z.-- 'a ,::' AA Ar.....5-3,S 1-..5.6` .,''',/e e>
,..... 4; a.,....AgAg:,
'A*
..
4,-.7.. 3 a 7 - Z 7,092,

rl
GI
e
4
% 'a . .kei
r .e. C,... jyt. , -
,,,,tt'''C .yai'
a isire 7 ..t...6 3 /0
, . . ...,..2 424.,P81. 0.4 # 21''
./....,9 r, 5*..1, 4.4:-
r- D."7,-.4.4. if f )%fgr.,a ,6,--k,: 4.!,-,.. a to,:x.--"ek.1 Vfr-
" .1 or,,,e .1 63,,,o -,... 0,4 C... ,,,,,,,c33 E.,Q ,
,,,
,N?..., 4;.! Ape .,,zEge...:4,..
4 t 4' St.
,9?. 4,;,, ,. en 12 eisk c?..r2R; 0,,,X *1
, .41,..e43.....t.'t fitw ..m...... (VI
N

,i,..-,, got,..):-: ,
W.t.ev `,- a,
Z,cie a 4,..*....i. . 6, "/.2t4 ....0!-- 4...,,,W , h "
..t,_ it , h..,Sf-... d40,4"e'.
g. cl'ear_t--, ,; Cscr : et t.5').
fi' 'a-I....42 ' , .G.,-- "2.'0'1 ttei /: ,te a : A' ,
"Ot7r-
t0,.26. en.- Q. --.,-- -7*
,p...-'e a 4- 7...45gi-',.

3. Proclamatia lui Tudor Vlacliruirescu cAtre Bucuresteni

MEZAMANTUL CULTURAL ION C. BRATIANU, XVII

www.digibuc.ro
 MAN IISOMIA IZ81 - IC.LVO Til aldVa ION

71 0
IL i
- 'shear. yp i1:111.#1.N:11j

voderifx aeolubp ales riledoyno Ai to

Sh4,*30, 414rvov4o.3vvi Avrviu VU
'4vjavp (no V4110 1,71 014 soloy 1,44/44,7VION +13!rosu v$0.8144444 141,ve,e4 1414340g
.00ppMum pal !avian pitax"lpvvravr volvadvg 1,11.1.711 1a1401414301 tit it5Hioliodrsodiot VV -VOW
1.0 IsoXxolitr.t 14)66.6.'11qt,, 1e0y 54i .-voir 'uktryt6 v ,fietta vm -hv
4.4i1hosv
.7vrtry olosiltgo.to ospioz atipbazu lopy 1,41* 8vw .41v44v.du vinvpr tassokou Aup117
rox ox t1401110 0411/14 540 113oonfr, r vitir um IC, HORH14ii14oJ4V3 1.140 HO -HavvvEr
514dexy. '5o443i014d0u'i14x.rp 002 CI 0103113 ;IfHwrirnJ sviptuputIou 10HAO
Ovrauflowdsvis nykatly rm. 00/14 -fa 1I016.17i3 1y1FW 14v 1s4v3.41 Ant ton VAIN
5po 'Onside Do ales oadyeena *tempos :.z MA00)114017 By/[1.111.1.11140J1113 VI itrflp.H1ly0t, 9031 .
.'5xemfmatenloo 514Im4e11eopff ,181410111D4-ow IV Hidni.1014 4, ltlpdlit
titn;1181130614'
1iT4311f 12,01/11.720 lattkrinif ops 'mane, 1,e14 ems sulrvssuA 1141144014 '8211.711 2m301171,7
lid8191.9
,xpla:erooroodpo?sep 014 -p'2don000ylograndas ii7m7u'VOOWAt1.1 Tv VAINN3Wrnm 41* 4iod.4
a 'mina pm ?urea xes meveivre aps aomprionmelp vitt ';4442.14vm ml 1.)8Vdilu Hm v3I 4on14w14
'ommaos aps emeopridie Sao ' aZii nib Ilmvilhillnldit 1:000/ *1141141 .7y
tunorlai? 1014 1311/1071r124.114 mg rip. 144 100 uhtlor sr -.Aga
'Isor,erVol af.14 non.reire'a?socox 'odialendOX I1.144.rt
RH.HH 7
2 staolinagp S.r. 184 1ej11X10 loadX 114 9110pyr105 kne3.11.. 1114114 4111. 11016x13.11 Iit
tHIW JSHNYM InoriolarOu
Ai/ 51104(pcaRyo0 ,Aajoluasologn tux 04 Mill-4A 11.04014 16410401 -
ilahvbi. .1,41$U H411,17
vum 114 uricirili+ i;b;.1.3067
'
emfleXosaa marne!'oompl:M ops opsherfall t4.1, Tv' IVHdRI'ti drOvHfilikifirvv+RH umowmsdr
oapapim
do3agig 5ta. Soslaounlexo III mtimulval . ,
914 54V1 Ann?. lox Notoltxxoap A vA31.1, 'cloa' 11 Hobitturo'r0 uulu5o64IV
lap nl9;14ltil14vaJup .1.BRIfp AO III4v'H %rim 16.rs oRE
51141
5rd.14ogr1p '5o.tolat'd -pi
td.s7v2r
vm
nxtdos000do molinvdozox 44::w MAIM
iviirfurnmullo-ful.firau 4119111.13B 4vvrnovsmv.t.
4& I14 3140X1o39.5714 avvsvmo 411avhi ;v va
1114
monpribmeMoup -301414144 vo11,4)
vslas? I la,ds iv ovro tt1.4.3106101> JV73
014
.meherkey o0mp5 -/atiptro 13.7tovdp
b) '01458. for andxoti Ay mg, tiD164.0 1014 dos
- 1.J4UW 17, RAM ydikinzy IvHdhitud

sysi ' 7.2 osooprirdm osorpo wl toekot No. 4144v

trnr
vfica/Atv ittivg %his 114W 3.1fyu HiIJ
Anapnambinda "43,011316rte 1,o .trul14srpsn doo..61141n7; odyNsv.704- auo 4.6p0turor0
stoops, 'ocooppo oompriosemessma tor! -eatioaroom 41772.7 Vit 3.1.Vp 1.0,4,13.9 L&VIV1iI IVI.1143 Bp11

IOIVX 4toy
pi e, .ov 11.9,
!1,117.b.s.11.Idy
RAM 600 6a4vmuu.hudu ,t4H:14uimJ SO
mdmo 1314
osiipompopy ' V41 1414 RalgrIg.al 7a -rub' OW3.61 LIT so 2112firm3 Mm
toi hu1di
'exto blalyOu 144.117 asuhifoIrrI9 0.1. 13101p so ufudy.
r014
urh;du6)
um vp.
urfIlkuLuvou .1.11q
6Irof1414 oordnX? ;Ix xs 4ou14do14p
-4747oz:
!A 'uhs.ku Id7r 4,614, $.9 AHNJEY
IHAv.);RW.
1141
474C041011 ' !Monet Fa 'ellt,p1Dual.M.1 pm FA Hm ini4J:11.1.HVOU alit1074. voei .vv64444+ v
.44ymtlo? FA/ on)'10411 hap vtavoyfians e 'seams 4,411444 Mm ff.1460.1. Out. sruo !Ih7hutiVedr+
..com o ,/v immoS !as riX9 ossfeeleyo ;ea ,ms Av, 4164. IA! 11.71.4s;
4.dor'jit1.67.
vgem.1 et
Opoelp ops aolx.undx alu soaltifto 4731777d u,sviiiiod 3Ah HilhAu I;HBH1,40 Huru11.6
uLO
3814O11 $!72 3410

'maypose ps
1f,44.ia?
tavot so/vox? :Ism 'd..+14aloA uks,ay vipho bits su Hp.
3v14 levy 'n14010,41A Al11442? 4,
H40.1.H. r
"elmvI6ll,v44.H tit dTV:0 Sp ROB ?
na4set elmenVtirloot vmovi4vtup 4/Tv -JW
'Yosoniolus fooppuo fa woofatang !Al vhs.vti ll1 rx so iipup.3#0,..4..30,-;
141,10rIt /4011nIfill0114
maw. orrep 16,47 ,..prorioXapy of;
svoly Tmsi udu6o0
xfirs6sH urysrmJ
rt !log 11H6U

' 'Itivod HJ&&fl st1.1.,.711 I. 20W -uuts

V101,e111b r.11130.1
momeismeastectesGa
#.41
teomsethe
vtigimpvlossvavv4A -218 !..17* svit!nnal.04 vet v+.v
la
'471674. sta. 41101,0 lasoetaX !xi glomnp May -tip euvulfu 'sr 14U 4.601 o!l?J.T y
I prolvq.1.8s 217mlogr001;su
i3
40414Brath ' AZ? A1446111 !ILL 571,419441? IMI HAr wj.si 8)7: ilihstu4 /vv.
ado/imago& avvrquod6 !aim `lomettip 9.04111 141450600714111
J.1470 kit
r.. 1114 fir/ion? sorfu.loup Ng !Op/ '340 olls .1.0fintiV U R:11. Hfut 1.1:tor lumuws.1.4. N110 -Rix+
-10u
4asp.1Ioodebore6 '14114X490149 olmfootosms ...silts J. rw
vouum,61, 'Idravg, .4.31 -1.73
tospoo I vp evpiolmole 41. 5. Idluu ufloAso I I .emm.siwo
:Mpeolimpfea I v141,44444

el.o.jir Ins q 19, MI

p. sfYin Opi4,1

upo-ki n !luupsdj amp ftlawniAl

'111INIIPSYzasv- rivanIano NOI .0 'asivrEnta ITAX

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOS 1821 -- DATE SO PA PTE

) Cr
gt44.7.4L iweat, //m-to.

e E 01 4:11,007 t, A 44-- 4010 et ;ill-- Visro-.-- lie,--,0-.

I., ^..stio ,
f )06,...._ ' r.
_.4 1.
tryz.N,
?,1-1 'f'" if ;L JPi, L.. A,...4.01...9'

(1/4,, it,- EA' (4,1.-- .a.,5,4-L__:. ,pikezik_ 1...... , .- 6(11: lkiti,A,

,

thec..,t iAr Atfi ,, Wt: Af,4 . .

,,,_:__ f.,,,..(0,...Z.' 01/10. er. :t_:-.-. . 41! /II. I. . 4 / ..4 41W. W ho --1/4.------
- /..',.- .

1.11S) MiFlo r -....9. v...,,,,,..___;., ..,., :,,..

_..

a .4179L. , A1/4-L- :47,0, ,,,,r_ A4V4-0( aut,e-ker ,,.....!, t/ or'.4,.. ,\.A. c(Us:
- I
AtipAttkr.,_._ 4ort L. ef4et,,',.., 'Ars.),,_,.
_
-.

.. ftox.,,,,...,.. :4.. li!,,,';....._....:

eh_ 4110,5.-,,,--- iceAsi.I. /...4_,........e.'0".
,
4.\111' r Vitt eyei.,..Ln.' ..' i ,.,( evAti
tg! iT" 4." 50 ' C '.-- t Idt162k lip, i
v; 1/41'144 f\Vd///," Pe-Le,4404,' ktous ad out!,1-% (taciforr--1
ovii.j.kig, ....,

3. Alexandru Ipsilanti care Pancu Hagi Hristu

ASEZAMANTUL CULTURAL ION C. BD AVANT'. XVII

www.digibuc.ro
EMIL VIRTOSU 1821 - DATE SI FAPTE NOI

, 13

z 4, le
rryLl
4/4;
i/4"."44- (

410.4f.s'q 4e4v4--
411jfie r14 /4`17.0/4,5,1
er4
41/41;
/7157,/4,45 13 /04'eof
1,;:; 4,/ fug
pris4Vvog
e rat. .4,(44*.7111

m'A Y./ 9rif,

y' i;p4 F4-4.2
tk,
e fr-fitai
1:4- pivta.
110) 44$1014

91 44, 11A*
rr,
4(
le044 '14/1A1
r-/

6. Du Hagi Hristu

ASEZAMANTUL CULTURAL ION C. BRATIANII, XVII

www.digibuc.ro
 EMIL V/ETOSU 1821 - DATE SI FAPTE NW

*AI

1. Duca scrie .4>O1IFIPW\ Iristu (verso).

ASEZANUNTITL CULTURAL ION C. BRATIANU, XVII

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU 1821 - DATE SM EAPTE NOI

.9?,V
8. Basbulugbasa Ghencea

.70%./Ct ocA',P 311/

9 Capitan Dimitrie

Delibasa Mihali

Mihale baraictar

r2. reAtittlichilubViiir Vgatescti

A$EZAMANTUL CULTURAL U, XVII

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro