Sunteți pe pagina 1din 22

COLEGIUL TEHNOLOGIC ,,CONSTANTIN BRNCOVEANU

BAIA DE ARAM,JUDEUL MEHEDINI

PENTRU CERTIFICAREA COMPETENELOR

PROFESIONALE-NIVELUL 4

PROFILUL:AGRICOL

Domeniul:AGRICOL

Calificarea profesional:TEHNICIAN AGRICOL

Tema: BOLILE I DUNTORII SFECLEI DE ZAHR

PROF. COORDONATOR:

CIUCU VERGINICA ABSOLVENT:

LASCU LOREDANA

SESIUNEA MAI-IUNIE 2017


1
CUPRINS

Argument..3
CAPITOLUL I:SFECLA DE ZAHR................................................................................................4
1.1.Importanta culturii......4
1.2.Lucrarile solului......4
1.3.Importanta lucrarilor solului asupra combateri bolilor si daunatorilor...
5
1.4.Fertilizarea..6
1.5.Fertilizarea integrala cu azot si bolile la sfecla de zahar................................................................7
1.6.Rotatia si asolamentul.....................................................................................................................9
1.7.Samanta si semanatul...................................................................................................................10
1.8.Lucrari de ingrijire........................................................................................................................11
1.9.Recoltarea si productii..................................................................................................................12
1.10.Concluzii.....................................................................................................................................13
CAPITOLUL II:BOLI SI DAUNATORI PREZENTI IN CULTURA DE SFECLA DE ZAHAR.14
2.1.Plante care au boli si daunatori comuni........................................................................................14
2.2.Bolile rdcinii.............................................................................................................................15
2.3.Bolile frunzelor de sfecla..............................................................................................................15
2.4.Dunatorii rdcinii......................................................................................................................15
2.5.Daunatorii animali ai frunzelor si coletului sfeclei......................................................................16
2.6.Metode de combatere a bolilor si daunatorilor.............................................................................16
2.7.Substante fitofarmaceutice folosite la combaterea bolilor si daunatorilor...................................17
2.8.Utilaje folosite in combaterea bolilor si daunatorilor ..................................................................19
2.9.Masini si instalatii folosite pentru combaterea bolilor si daunatorilor la sfecla de zahar............20
Bibliografie........................................................................................................................................22

2
ARGUMENT
Sfecla de zahar este planta care asigura in exclusivitate materia prima de buna calitate si mare
randament pentru industria zaharului din tara noastra si din intreaga Europa.
Pentru agricultura Sfecla de zahar , necesita lucrari speciale de pregatire a terenului, intretinerea
culturilor si avand un aparat radicular profund , este necesara la intocmirea asolamentelor agricole .
-Prin aratura adanca de toamna ce se face pentru cultura sfeclei de zahar ,cat si prin radacinile
adanci ale acesteia se mareste adancimea stratului arabil mobilizandu-se noi materii nutritive
folositoare plantelor ce urmeaza dupa sfecla .
-Efectul ingrasamintelor ce se folosesc regulat si in cantitati mari in cultura sfeclei, se resimte
si in ani urmatori asupra culturilor din asolament .
-Sfecla de zahar introdusa in asolament avand o perioada de vegetatie lunga, da posibilitatea
gospodariilor agricole sa-si repartizeze mai bine si in mod economic fortele de munca cerute de
planul de cultura .
-De la cultura sfeclei de zahar ca si de la prelucrarea acesteia in fabrica, rezulta produsele
secundare : frunzele cu cotletele, borhotul si melasa , nutreturi foarte pretioase pentru animale .
-Sfecla de zahar se poate cultiva special si pentru animale, folosindu-se cu succes in hrana acestora .
-De la prelucrara sfeclei in fabrici se mai obtine ca produs secundar spuma de var, ce poate
fi folosita ca amendament calcaros pentru terenurile grele argiloase, acide si chiar ca ingrasamant.
Industrie
Prin cultivarea sfeclei de zahar se asigura materia prima necesara industriei zaharului.
Zaharul si melasa, ca materii prime se folosesc in diferite ramuri ale industriei alimentare ca:
patiserie si bauturi alcoolice.
Pentru hrana animalelor
Scopul principal pentru care se cultiva sfecla este acela al fabricarii zaharului.Sfecla fiarta poate
servi la fabricarea de siropuri si marmelade, iar prin uscare si macinare se poate folosi la prepararea
de prajituri sau turta dulce. Dintre toate plantele de cultura sfecla de zahar da cel mai mare numar
de calorii la unitatea de suprafata.
Pentru economia tarii
Din cultura sfeclei de zahar se pot realiza importante venituri de catre stat prin exportul de zahar, de
borhot uscat si de melasa.De asemenea industria zaharului ofera multe materii prime ce se folosesc
in prelucrarea sfeclei de zahar.
Dat fiind motivul ca sfecla lasa terenul curat de buruieni, este o buna planta premergatoare
pentru toate plantele de cultura. Pezinta inconvenientul ca necesita forta de munca ,,iar in
agricultura romaneasca nu se gaseste forta de munca sau este insuficienta Asadar tehnologia de
cultura la sfecla de zahar trebuie cunoscuta de catre tinerii absolventi care vor lucra in agricultura .

3
CAPITOLUL I
SFECLA DE ZAHR

1.1. IMPORTANTA CULTURII


Sfecla de zahar poate fi utilizata si in industria spirtului, unde din 100kg radacini cu 17%
zahar se pot obtine 10-11 litri alcool absolut.
Frunzele si cotletele care reprezinta 40-45% din recolta totala a sfeclei de zahar, se utilizeaza
ca furaj verde, murat sau uscat, in alimentatia taurinelor avand o valoare furajera apropiata de cea a
porumbului pentru masa verde.
Importanta deosebita au si rezidurile industriale: melasa, taiteii si namolul de la filtrele
presei care rezulta in urma extragerii zaharului din sfecla. Aceste reziduri sunt folosite cu succes in
hrana animalelor puse la ingrasat.
Melasa ce rezulta sub forma unui lichid vascos de culoare brun, reprezentand 4-5% din
greutatea radacinilor sfeclei prelucrate si avand un continut de 50% zahar, 20% substante organice
nezaharate, 10% saruri minerale si 20% apa, are largi utilizari in primul rand pentru extragerea in
continuare a zaharului, sau pentru fabricarea alcoolului etilic, a butanolului, a acetonei, a drojdiei
alimentare, acidului citric sau in producerea industrtiala a furajelor concentrate.
Taiteii proaspeti, murati sau uscati, constituie un continut de 92,5% CO3Ca si 2,15% Mg
(OH) din substanta uscata este un valoros amendament pentru solurile acide folosit in agricultura.
Sfecla de zahar este o cultura ce contribuie la marirea gradului de intensivitate economica a
unitatilor cultivatoare.

1.2. LUCRARILE SOLULUI


Sfecla de zahar, formand majoritatea, productiei principale in sol, pentru realizarea careia necesita
mari cantitati de apa si hrana, are nevoie de un sol bine maruntit si nivelat la suprafata, afanat pe
strat cat mai adanc, in scopul de a favoriza tuberizarea si cresterea normala a radacinii.
Pe solurile superficiale afanate cu textura mai argiloasa apare frecvent tendinta ramificari radacineii
sfeclei cea ce are efect negativ atat asupra produtiei, cat si a valori ei tehnologice .
In tara nostra utilitatea executariaraturi imediat dupa recoltare culturii premergatoare la adancimea
de 20-30cm, in functie de starea umiditati solului.
Dupa premergatoarele tarzii (porumb , floarea soarelui) aratura va fi precedata de o discuire
energica facuta perpendicular pe directia randurilor, pentru a marunti cat mai bine resturile culturii
de baza .Aratura in acest caz va fi executata la adancimea de 25-30cm , in agregat cu grapa stelata.
Executarea araturi de baza la peste 30cm adancime este cea mai buna metoda de arat .Araturile de
baza efectuate la 25-30cm adancime vara sau toamna vor fi nivelate prin grapare. Lucrarile solului

4
de primavara trebuie sa asigure maruntirea si afanarea cat mai uniforma a stratului germinativ de sol
pe adancimea de 4-5 cm.
In functie de textura si tasarea solului pregatirea patului germinativ se executa astfel:
-Pe solurile aluviale si cernoziomuri se va folosi combinatorul format din grapa cu colti
rigizi, grapa elicoidala si tavalugul inelar usor.
-Pe solurile mai argiloase si tasate, combinatorul va fi alcatuit din vibrocultor, grapa
elicoidala si tavalug inelar. Prin folosirea acestor doua agregate se realizeaza o mobilizare uniforma
a stratului germinativ si o maruntire foarte buna a solului (83-86% bulgari sub 2,5 cm). Aceasta
permite o insamantare uniforma asigurand premisele rasariri mai timpurii si mai uniforme a sfeclei
de zahar.
Lucrarea cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili mobilizeaza solul la 11-12
cm adancime, fapt ce impiedica insamantarea sfeclei la o adancime uniforma, determinand prin
aceasta o rasarire si o germinatie esalonata a plantelor.

1.3.IMPORTANTA LUCRARILOR SOLULUI ASUPRACOMBATERII BOLILOR SI


DAUNATORILOR
Mijloacele de combatere a bolilor si daunatorilor sfeclei de zahar le putem imparti in cinci
categorii si anume:
Mijloace agrofitotehnice din care fac parte:
-Crearea de soiuri rezistente la atacul bolilor si al daunatorilor, folosindu-se practica de ameliorare.
Aplicare tuturor masurilor agrotehnice rationale concretizate in agrocomplexul Dakuceaev
Kostacev-Wiliams. In primul rand, folosirea asolamentului cu ierburi perene si alternarea rationala a
plantelor ne dau posibilitatea sa evitam inmultirea daunatorilor si agentilor patogeni din sol.
Executarea la timp si in bune conditii a lucrarilor solului inlatura atacul daunatorilor si parazitilor si
da plantelor posibilitatea sa creasca si sa se dezvolte repede.
Respectarea epocii optime de semanat, de asemenea, da posibilitatea semintelor sa incolteasca
repede si la timp, plantele avand timp sa se dezvolte mai repede, sa se fortifice pana la momentul
cand daunatorii si parazitii apar in numar mare.
Mijloace mecanice de combatere.
Prinderea si strangerea daunatorilor cu ajutorul capcanelor si santurilor, a curselor si
a diferitelor dispozitive.
Mijloace fizice cuprind tratamentul termic al semintelor contra agentilor
patogeni care se transmit prin samanta.
Mijloace biologice de combatere se bazeaza pe folosirea animalelor si
microorganismelor care distrug daunatorii. Astfel graurii, pitigoii, codobaturile, ciorile etc. distrug
un numar foarte mare de daunatori ai sfeclei.

5
Mijloacele chimice de combatere
Constau in folosirea difertelor substante toxice pentru distrugerea daunatorilor si
parazitilor vegetali. Dupa efectul pe care il au asupra daunatorilor, insecticidele se impart in:
insecticide de ingestie, de contact si de respiratie.
Preparatele folosite contra parazitilor vegetali poarta numele de fungicide. Acestea se
prepara din substante minerale cat si organo-minerale sau organice. Atat insecticidele cat si
fungicidele se folosesc sub forma de praf sau sub forma de solutii.

1.4. FERTILIZAREA
Sistemul radicular profund, foliajul bogat si perioada de vegetatie lunga, asigura sfeclei
pentru zahar realizarea unei cantitati foarte mari de substanta organica, fiind in acelasi timp o planta
foarte mare consumatoare de elemente nutritive din sol, in functie de conditiile pedoclimatice.
La sfecla de zahar se disting trei perioade nutritive privind necesarul elementelor nutritive
accesibile plantei:
-La aparitia perechii a doua si a treia de frunze.
-La inceputul ingrosarii radacinii (10-30 iulie).
-In perioada tubelizarii si acumularii intense a zaharului (iulie-august).
Repartizand pe luni de vegetatie ale sfeclei, absortia cantitatilor de NPK se prezinta astfel:
-Azotul are rol important mai ales in prima jumatate a perioadei de vegetatie a sfeclei
contribuind la cresterea masei si suprafetei foliare.
-Fosforul favorizeaza cresterea radacinilor, participa in procesele diviziunii celulare, la
imbunatatirea calitatii tehnologice si a continutului de zahar, accelerand cresterea si maturizarea
sfeclei. In anul al doilea, fosforul favorizeaza formarea si maturizarea mai uniforma a semintelor.
-Potasiul favorizeaza sinteza, migrarea si acumularea hidratilor de carbon, intensitatea
fotosintezei, absortia apei si a substantelor minerale din sol, neutralizarea acizilor organici,
numarului ramificatiilor absorbante ale radacinilor laterale.
-Calciul participa la formarea membranelor celulare si la neutralizarea unor acizi organici
(de exemplu acidul oxalic).
Dintre microelemente retine atentia borul, care in cazul sfeclei are un rol catalizator in
migrarea si acumularea zaharului si in imprimarea rezistentei la unele boli.
Aplicarea ingrasamintelor
Experientele executate in tara noastra si in strainatate atesta posibilitatea sporirii insemnate a
productiei de radacini si zahar a sfeclei pe toate tipurile de sol prin fertilizare.
Gunoiul de grajd prin mineralizarea sa treptata contribuie atat la imbunatatirea insusirilor
biofizice si chimice ale solului cat si la satisfacerea continua cu elemente nutritive a sfeclei ceea ce
asigura sporirea semnificativa a productiei de zahar la hectar.

6
Ingrasamintele chimice, asa cum demonstreaza rezultatele numeroaselor experiente
executate in diferite localitati si conditii pedoclimatice din tara noastra pe o perioada lunga de ani,
asigura la sfecla pentru zahar sporuri de productie cel putin egale cu cele obtinute prin fertilizarea
cu gunoi de grajd.
Fertilizarea in conditii de irigare.
In conditii de irigare, sfecla de zahar valorifica mai mult decat eficient ingrasamintele
administrate ceea ce se concretizeaza prin realizarea unor sporuri de productie superioare celor
obtinute in conditiile culturii neirigate.

1.5. FERTILIZAREA INTEGRALA CU AZOT SI BOLILE SFECLEI DE ZAHAR


Pentru stabilirea dozelor optime de ingrasaminte azotate trebuie ce trebuie aplicate sfeclei la
unitatea de suprafata, in conditii naturale, pentru a obtine productii cat mai mari si de buna calitate
s-au facut numeroase experiente in camp. Pe baza rezultatelor obtinute se recomanda pentru sfecla
de zahar dozele de 64-96 kg/ha azot, iar in cazul cand se administreaza si balegarul de grajd se
recomanda 32-64 kg/ha azot.
Productia de sfecla sporeste abia la doza de 48 kg azot la hectar, iar procentul de zahar scade
cu 0,2 si 0,6% la dozele de 32 si 48 kg azot la hectar, scazminte in general mari comparativ cu
sporul de productie. In ceea ce priveste efectul ingrasamintelor azotate asupra continutului de zahar,
literatura de specialitate citeaza urmatoarele rezultate medii de la sapte campuri experimentale
executate pe diferite tipuri de soluri:

Ingrasamant (azotat): kg/ha corespunde 40 80 120


la kg/ha SO4(NH4)2 200 400 600
(%) (%) (%)
Zaharul scade cu 0,03 0,20 0,44

Melasa sporeste cu 0,13 0,22 0,42

Cantitatea de zahar ce se pierde 0,16 0,42 0,86

Procentul de zahar scade foarte putin la dozele de 40 si 80 kg de azot la hectar, cantitatea de


melasa creste de la 0,13% la 0,42%, iar zaharul ce se pierde atinge 0,86%.
Privitor la efectul ingrasamintelor asupra calitatii tehnologice a sfeclei, intr-o experienta
executata pe un sol lutos cu diferite doze de ingrasaminte azotate, s-au obtinut urmatoarele
rezultate:

7
Insusiri studiate Neingrasat Dozele de ingrasamant azotat kg/ha
100 200 300 400
Zahar % 19,20 19,35 19,45 19,35 19,30

Coeficient de puritate % 89,80 90,30 90,00 90,20 90,00

Azot total % 0,14 0,13 0,14 0,14 0,15

Datele ne arata ca la doze crescande de azot, procentul de zahar creste cu 0,25 la varianta cu
200 kg de azot la hectar, apoi scade, dar ramane superior variantei neingrasate. Coeficientul de
puritate creste de asemenea si se mentine aproape acelasi la toate variantele ingrasate. Continutul de
azot total practic este acelasi ca la varianta neingrasata.
Concluzii privitoare la folosirea si efectul ingrasamintelor azotate.
-Pentru tipurile de soluri din tara noastra se recomanda pentru sfecla de zahar 30-45 kg N la
ha.
-Dintre ingrasamintele azotate, cele mai importante sunt: azotatul de sodiu cu 15,5-16% N;
azotatul de calciu cu 14,5% N + 28% oxid de calciu; azotatul de amoniu cu 33-35% azot; nitrat de
amoniu cu sulfat de amoniu cu 27% N din care 2/3 azot amoniacal si 1/3 azot nitric; ureea cu 46%
azot; cianamina de calciu cu 15-18-25% N + 55-60% oxid de calciu.
Folosirea acestor ingrasaminte se face dupa cum urmeaza:
*Azotatul de sodiu fiind un ingrasamant solubil si azotatul pe care il contine fiind in forma
asimilabila pentru planta, se foloseste jumatate cu una doua zile inainte de semanat si cealalta
jumatate in doua sau trei reprize in timpul vegetatiei sau se foloseste in cantitate de 10 kg azot la
semanat si restul in timpul vegetatiei. Deoarece sodiul din azotatul de sodiu are efect nefavorabil in
special asupra solurilor grele, favorizand formarea scoartei, se recomanda sa se dea cel putin in
doua reprize, mai ales ca sodiul influenteaza favorabil procesul de fotosinteza.
*Azotatul de calciu se recomanda pe solurile grele, acide mai mult in timpul vegetatiei, in
doua reprize. Pe solurile usoare unde exista pericolul de spalare se recomanda sa se dea in mai
multe reprize.
*Ureea este un ingrasamant foarte bun pentru sfecla de zahar foarte bogat in azot,dar se
foloseste rar, fiind prea scump. Se da inainte semanatului sau in timpul vegetatiei.
*Cianamida de calciu se poate incorpora solului toamna fara nici un pericol de a se pierde
azotul. Nu se va incorpora insa in acelasi timp cu balegarul caci au loc pierderi de azot.
Folosirea diferitelor tipuri de ingrasaminte azotate pentru sfecla de zahar trebuie sa se faca
numai dupa ce s-a studiat reactia solului respectiv.

8
1.6. ROTATIA SI ASOLAMENTUL
Sfecla de zahar trebuie sa urmeze dupa culturi care parasesc terenul devreme, astfel incat sa
fie timp pentru efectuarea lucrarilor solului si a fertilizarii organo-minerale. In aceste conditii se
asigura acumularea apei in sol. Cele mai bune premergatoare sunt cerealele paioase de toamna, in
special graul de toamna, deoarece acesta, eliberand terenul devreme permite o buna pregatire a
terenului in vara si in toamna. Cartoful si inul constituie de asemenea bune premergatoare in zonele
mai umede si reci.
Cele mai bune premergatoare sunt cerealele de toamna, leguminoasele anuale si cartoful in
zona favorabila acestuia.
Nu se recomanda cultivarea sfeclei de zahar dupa porumb, floarea soarelui, canepa, ovaz,
plante din familia crucifere (rapita, mustar) si nici Chenopodiaceae deoarece exista pericolul
raspandirii unor daunatori comuni.
Nu sunt recomandate ca premergatoare pentru sfecla nici sorgul, iarba de sudan si nici
plantele erbicidate cu Triazing datorita epuizarii solului in apa, cat si suprafete ocupate cu culturi
succesive, sfecla de zahar nu trebuie cultivata nici dupa ea insasi din cauza infestarii terenului cu
diversi daunatori, printre care foarte periculosi sunt nematozii, gargarita sfeclei, ratisoara.
Sfecla poate reveni pe acelasi teren dupa patru ani, daca solul nu a fost infestat cu nematoizi,
sau dupa sase ani dupa infestari puternice.
Asolamentele speciale folosite rotatiei de 4-5 ani sunt:
-pentru zona cerealiera din sudul tarii un asolament de 4 ani cu urmatoarele relatii:
Sfecla de zahar, porumb, leguminoase anuale, cereale de toamna sau:
Sfecla de zahar, porumb, floarea soarealui, cereale de toamna.
-pentru zona cu grad mai mare de umiditate un asolament de patru ani cu urmatoarele relatii:
Sfecla de zahar, orzoaica cu trifoi, cartof ori un asolament de 5 ani cu urmatoarele relatii:
Sfecla de zahar, orzoaica cu trifoi in cultura ascunsa, trifoi, cartofi, grau de toamna.

TABELE CU ASOLAMENTE
Asolament pe 3 ani
Anul/sola 1 2 3

1 sfecla in porumb

2 in porumb sfecla

3 porumb sfecla in

9
Asolament pe 4 ani

Anul/sola 1 2 3 4
1 sfecla lucerna fasole porumb
2 fasole lucerna porumb sfecla
3 porumb lucerna sfecla fasole
4 sfecla lucerna fasole porumb

Asolament pe 5 ani

Anul/sola 1 2 3 4 5
1 sfecla mazare in fasole porumb
2 mazare In fasole porumb sfecla
3 in fasole porumb sfecla mazare
4 fasole porumb sfecla in sfecla
5 porumb mazare in fasole porumb

Asolament pe 6 ani

Anul/sola 1 2 3 4 5

1 lucerna mazare in fasole porumb


2 mazare in fasole porumb lucerna

3 in fasole porumb lucerna mazare


4 fasole porumb lucerna mazare in

5 porumb lucerna mazare in fasole

1.7.SAMANTA SI SEMANATUL

Samanta, ,,mama elita pentru semanat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii fixate
prin stasul semintei de sfecla de zahar: puritate 98%, corpuri straine 2% (din care maximum 20 de
seminte din alte plante si maximum 10 seminte de buruieni la 1 kg samanta), germinatia 80% si
umiditatea 13%.
Semanatul se face in epoca I, urgenta a II-a si anume in momentul in care temperatura este
de 4-5 grade Celsius.
Semanatul se face fie cu masina combinata pentru ingropatul ingrasamintelor minerale fie cu
orice masina de cereale, modificata. Distanta intre randuri este de 30-40 cm chiar si mai mult daca
vrem sa mecanizam lucrarile de intretinere ale culturii.
Adancimea de semanat sa nu fie mai mare de 3 cm in solurile grele si de 4 cm in solurile
usoare.

10
Cantitatea de samanta la hectar este de 16-20 kg. Cand semanatul se face la distanta de peste
40 cm intre randuri, se seamana 16 kg la hectar, iar la distante mai mici de 40 cm se seamana 20
kg/ha.
Samanta necesara insamantarii se primeste de la institutiile care produc samanta ,,mama
elita, in saci plombati, care nu se deschid decat in momenmtul semanatului.
Pentru ca semanatul sa se faca in conditii bune si fara gresuri, se va supraveghea in
permanenta daca tuburile masinii de semanat arunca samanta normal si daca nu s-au infundat cu
pamant.
Cele mai bune masini de semanat sunt cele combinate, adica masinile ce ingroapa in acelasi
timp cu samanta si ingrasamintele minerale, precum si cele care au fixate in urma tuburilor de
semanat tavaluguri de presat pamantul numai pe randurile semanate.
Daca masina de semanat nu are tavalugi, se leaga de ea o grapa lantata sau grapa de
maracini..
Pentru a grabi rasaritul, se poate folosi un tavalug inelar, crestat sau stelat, dupa care
urmeaza o grapa usoara de fier.

1.8.LUCRARI DE INGRIJIRE
In momentul semanatului, se recomanda ca in samanta de sfecla sa se adauge samanta de
canepa, orz etc care rasarind mai devreme ca samanta de sfecla, marcheaza randurile, in care se
poate aplica de timpuriu ,,prasila oarba. Prasila oarba se face la adancimea de 2-3 cm manual sau
cel mai bine mecanic daca distanta dintre randuri este mai mare. In dreapta si stanga randurilor se
lasa neprasit un spatiu neprasit un spatiu de 4-5 cm, cu scopul de a nu deplasa plantele de la locul
lor si de a impiedica patrunderea uscaciunii la radacina plantelor. In schimb se plivesc buruienile
aparute pe randuri. In momentul cand sfecla a inceput sa-si formeze a doua pereche de frunze
adevarate, se face buchetatul si raritul ca si la sfecla cultivata pentru fabrica de zahar. Raritul se face
la distanta de 10-15 cm planta de planta, lasandu-se plantele mai bine dezvoltate si cdare au
cotiledoanele indreptate spre spatiul dintre randuri. In acest moment se executa si completarea
gaurilor prin transplantare.
Dupa rarit, se da imediat o prasila manuala sau mecanica si se va face verificarea raritului,
astfel ca la cuib sa ramana o singura planta.
In multe tari raritul semincerilor nu se recomanda, cu scopul de a obtine un numar cat mai
mare de seminceri la unitatea de suprafata si pentru a planta in anul urmator o suprafata cat mai
mare. Prin acest sistem de cultura se pot planta pana la 15 ha cu seminceri de pe un hectar semanat
cu ,,mama elita.
La fiecare prasil adancime de afanare a terenului se mareste treptat astfel ca ultima prasila sa
ajunga la circa 7-8 cm.

11
In regiunile cu ploi abundente, adancimea prasilei se poate face pana la 10-12 cm. Prasilele
se executa mai adanc intre randuri si mai superficial in apropierea randurilor, pentru a nu taia
radacina semincerilor. Catre timpul de acoperire a intervalelor dintre randuri se poate prasi mai
adanc.

1.9. RECOLTAREA SI PRODUCTII


Sfecla de zahar se recolteaza la maturitate tehnologica atunci cand radacinile au greutatea maxima,
cel mai ridicat continut in zahar si insusirile tehnologice superioare.
In camp, stadiul de maturitate al sfeclei se poate cunoaste dupa aspectul frunzelor exterioare care se
ingalbenesc, se usuca, iar unele cad ramanand verzi numai frunzele centrale.
Determinarea maturitatii numai pe baza observatiei in camp nu este totdeauna precisa, deoarece, de
multe ori ingalbenirea si cadere frunzelor se poate datora secetei sau unor boli sau daunatori.
Recoltarea sfeclei nu trebuie intarziata, intrucat au loc pierderi de zahar prin respiratia radacinilor si
prin formarea de noi frunze, apoi trebuie avut in vedere ca recoltarea sfeclei sa nu coincida cu
perioadele de ploi si de ingheturi.
Pe de alta parte nu este bine sa se recolteze prea devreme, deoarece radacinile vor avea o greutate
mai mica, un continut mai mic de zahar, iar procesul de fabricatie se va desfasura in conditii
necorespunzatoare.
In conditiile din tara noastra, epoca optima de recoltare a sfeclei de zahar incepe in prima jumatate a
lunii septembrie in zonele din sud, si la inceputul lunii octonbrie in nord.
Recoltarea trebuie incheiata in toate zonele de cultura cel tarziu pana la data de 5-10 noiembrie.
Recoltarea sfeclei pentru zahar este o lucrare dificila si necesita operatiile de scoatere a radacinilor
din pamant si de decoletare. Decoletarea consta in inlaturarea coletului si frunzelor si se executa
printr-o taietura orizontala, facuta imediat sub insertia frunzelor cele mai de jos. Frunzele si coletele
care rezulta de la decoletare (si care reprezinta 80-90% din productia de radacini), sunt recuperate si
folosite in hrana animalelor ca nutret verde, uscat sau insilozat.
Recoltarea sfeclei se va face semimecanizat sau mecanizat, direct sau divizat si manual. Recoltarea
mecanizata impune ca radacinile sa fie drepte iar intervalul dintre plante pe rand sa fie de 18-20 cm.
Recoltarea mecanizata se pote face divizat (in doua faze) si este cea mai folosita in productie sau
direct (intr-o singura trecere).
Pentru recoltarea mecanizata in doua faze se folosesc masini care executa separat decoletarea si
recoltarea; mai sunt utilizate: masina de recoltat KS-6 care lucreaza pe sase randuri si masina de
recoltat BM-6.
Produsele recoltate (radacinile si frunzele) sunt stranse in mijloace de transport care se deplaseaza
paralel cu masinile de recoltat.

12
Recoltarea manuala consta in scoaterea sfeclelor cu furci speciale, strangerea lor in gramezi mici si
decoletarea lor ulterioara cu ajutorul unor cutite speciale.
Iainte de recoltare, sfecla se curata de pamant, indepartand in acelasi timp varful pana la 1cm
grosime si radacinile laterale. Recoltarea manuala este grea si necesita un mare volum de munca. In
vederea maririi randamentului lucrarea va fi organizata pe trei echipe:
-o echipa sa asigure dislocarea sfeclei
-a doua echipa adunarea sfeclei in gramezi
-a treia echipa decoletarea.
Recoltarea semimecanizata se executa cu sislocatorul DSP-4 care face numai operatia de
dislocare a radacinilor, scoaterea din sol si decoletarea facandu-se manual.

1.10.CONCLUZII
Suprafetele cultivate cu sfecla de zahar au scazut mult dupa 1989, dar in momentul
actual si in viitor, cultura sfeclei de zahar va trebui sa fie in atentia Centrelor de Consultanta de la
sate si comunele din fiecare judet al tarii pentru reorientarea structurii culturilor.
Astazi se poate folosi samanta mono-germa de sfecla care usureaza mult lucrarea de rarit din
cultura sfeclei de zahar.
Trebuie retinut ca sfecla de zahar lasa terenul afanat si fara buruieni dar necesita si un pat
germinativ afanat, umed pentru o rasarire uniforma si plantute fragede.
Cele mai bune premergatoare sunt orzul, inul, cartoful si secara. Nu suporta monocultura din
cauza atacului cu nematozi, ratisoara, gargarita, molia sfeclei.
Nu se recomanda cultivarea dupa porumb si floarea soarelui din cauza daunatorilor. Este o
mare consumatoare de azot, pentru ca are nevoie de masa foliara bogata dar in exces azotul devine
daunator.
Valorifica foarte bine gunoiul de grajd aplicat direct culturii de sfecla de zahar. In conditii de
irigare valorifica si mai bine ingrasamintele atat cele chimice cat si pe cele organice.
Prefera aratura adanca de toamna urmata de pregatirea patului germinativ in primavara.
Samanta monogerma de sfecla indiferent ca este monogerma genetic sau mecanic trebuie semanata
mai la suprafata cu 1 cm.
Reusita folosirii erbicidelor depinde de amestecarea erbicidelor cu pamantul mai ales la cele
volatile.
CAPITOLUL II
BOLI SI DAUNATORI PREZENTI IN CULTURA SFECLEI DE ZAHAR

2.1.PLANTE CARE AU BOLI SI DAUNATORI COMUNI


Plante care au in comun boli si daunatori comuni cu cei ai sfeclei de zahar sunt:

13
Vita de vie mana
Tomatele mana
Castraveti mana
Porumbul furarioza
Pepeni verzi, pepeni galbeni furarioza
Cartoful furarioza
Tutun caderea plantutelor
Ceapa mana
Tomatele fainarea
Vita-de-vie fainarea
Marul fainarea
Ardeiul fainarea
Agrisul fainarea
Capsunul fainarea
Cereale fainarea
Afide
Tutunul sorg
Pomi fructiferi grau legume
Cartof mar cereale
Buha
Varza tutun
Gargarita
Porumb floarea soarelui
Salcie
Orez
Paduchele
Cartof mar ardei
Tutun prun varza
Castraveti piersic tomate
Vinete legume

Puricele
Par
Viermi
Mar floarea soarelui
Porumb grau

14
Prun

2.2.BOLILE RADACINII.
,Putregaiul coltilor si plantutelor de sfecla aceasta boala se manifesta pe coltii sfeclei inainte de
rasarit cat si pe radacina acesteia pana cand apar primele trei-patru frunze.
Plantele bolnave sunt atacate de microorganisme si anume: Phoma betal si Frnkel, Pythium
de Baryanum, Aphanomyces bevis de By, Maniliopsis Aderholdi Ruhl, Bacillus Vulgaris, Migula
etc. Aceste microorganisme traiesc in pamant. Ele nu pot provoca boala fara o slabire prealabila a
plantelor, datorita factorilor amintiti mai sus.
Ciuperca Phom betal ataca si partile aeriene ale plantelor din care cauza boala poate fi
transmisa prin samanta.
*Putregaiul uscat al varfului radacinii (gonoza bacilara sau bacterioza sfeclei )
*Putregaiul inimii sfeclei in caz de seceta, sfecla incepe sa fie atacata de microorganisme,
in special de Micosphorela tabifica, Prill etc.
*Putrezirea violeta a radacinii sfeclei de zahar (Rizoctonioza).
*Raia radacinii sfeclei.
*Cancerul radacinii sfeclei.
*Tuberculoza radacinii sfeclei.
*Putregaiul de siloz al sfeclei.
2.3.BOLILE FRUNZELOR DE SFECLA.
*Mozaicul frunzelor.
*Putreziciunea (inegrirea) frunzelor sfeclei.
*Cercosporioza (patarea frunzelor).
*Mana frunzei de sfecla.
*Rugina sfeclei.
2.4.DAUNATORII RADACINII.
*Carabusul de mai
*Viermele sarma (Agriotos lineatus).
*Nemotozii, viermele sarma sau Filoxera sfeclei (Heterodera Schachtii).
*Coropisnita
*Miriapodul (Sullus gutullatus).

2.5.DAUNATORII ANIMALI AI FRUNZELOR SI COLETULUI SFECLEI.


*Buha semanaturilor (Agratis Euxoa).
*Molia sfeclei
*Soarecii de camp

15
*Puricii de pamant sau de frunze
*Gandacul testos
*Gandacul negru al sfeclei
*Musca sfeclei
*Plosnita frunzei sfeclei (Piesma gradrata).
*Gargarita porumbului sau ratisoara
*Gargarita sfeclei
*Paduchii de frunze.

2.6.METODE DE COMBATERE A BOLILOR SI DAUNATORILOR


Prevenirea atacului daunatorilor se poate face in culturile vegetale sau in depozite.
In culturile vegetale, prevenirea atacului daunatorilor se face prin masuri de igiena culturala si
masuri de carantina.
Prin carantina se intelege totalitatea masurilor care se iau pentru preintampinarea patrunderii
unor daunatori periculosi pe teritoriul tarii.
Combaterea daunatorilor se face prin urmatoarele metode:
Agrotehnica
Mecanica
Chimica
Biologica
Integrata (lupta integrata).
*Combaterea prin metoda agrotehnica se face prin:
folosirea asolamentului,
lucrarile solului,
semanat
plantat.
*Combaterea prin metoda mecanica
*Combaterea prin metoda chimica.
Substante de combatere: Nematocide in combaterea viermilor de pamant
Insecticide combaterea insectelor
Acaricide combaterea acarienilor
Corvicide combaterea ciorilor
Rodenticide combaterea soarecilor, sobolanilor
Pentru a ajunge la daunatori, aplicarea lor se face in mai multe moduri:
Tratarea semintelor inainte de semanat.

16
Tratarea solului in care se va face cultura
Tratarea culturii prin stropire sau prafuire se face cu masini de stropit sau prafuit terestre sau
montate pe avion sau elicopter.
Asezarea de momeli toxice la galeriile rozatoarelor.

2.7. SUBSTANTE FITOFARMACEUTICE FOLOSITE LA COMBATEREA BOLILOR SI


DAUNATORILOR
2.7.1.FUNGICIDE

FUNGURAN OH 50WP combate mana sfeclei 4,0 kg/ha


THIOVIT combate fainarea sfeclei de zahar 5,0 kg/ha
BRESTANID 50 combate cercosporioza sfeclei 0,5 l p.c./ha in 400l apa (se aplica s straturi la
un interval de 21 de zile).
DITHANE 75W6 combate putregaiul uscat al sfeclei 8,0 kg/tona de samanta, combate fuzerioze
8kg/t de samanta.
DITHANE M-45 combate putregaiul uscat al sfeclei 8,0 kg/t de samanta, combate fuzerioze
8,0kg/t de samanta.
TIRADIN 70 PVS (tiram 70%) Phspora bjolrlingii combate putregaiul uscat al sfeclei de zahar
8,0kg/t de samanta. Pytium spp caderea plantelor 8,0kg/t de samanta combate fuzerioza
8,0kg/t de samanta.
VONDOZER (mancozeb 80%) combate putregaiul uscat al sfeclei 8,0kg/t de samanta, combate
furarioza 8,0kg/t de samanta.
VONDOZER 75 DG (mancozeb 75%) - combate putregaiul uscat al sfeclei 8,0kg/t de samanta,
combate furarioza 8,0kg/t de samanta.
BAVISTIN DF (cobabedazin 50%) impiedica cercosporioza 0,3kg/ha
BAVISTIN 50WP (corbedazin 50%) combate cercosporioza sfeclei de zahar 0,5kg/ha
BAVISTIN FL (corberazim 500 g/l) combate cercosporioza sfeclei 0,3 l/ha
BENLATE 50 WP (benomil 50%) combate cercosporioza sfeclei 0,3 kg/ha
DEROSAL 50 SC (corbedazin 50%) - combate cercosporioza sfeclei 0,3 l/ha
DEROSAL 50 WP (corbedazin 50%) - combate cercosporioza sfeclei 0,3 kg/ha
KOLFUGO 25 SC (corbedazin 25%) - combate cercosporioza sfeclei 0,6-0,9 l/ha
PREVICUR 607 SL (607g/l propanocorb din clorhidrat de propanocorb) 20l+6,0kg TIRADIN/t
de samanta.
TOPSIN 70PU (tiofanat metil 70%) - combate cercosporioza sfeclei 0,3kg/ha
TOPSIN M70WP (tiofanat metil 70%) - combate cercosporioza sfeclei 0,3kg/ha
TOPSIN M ULV (tiofanat metil 40%) - combate cercosporioza sfeclei 0,5-1lg/ha

17
BRAVO 500 SC - combate cercosporioza sfeclei 1-2l/ha
MYCOGUARD 500 SC - combate cercosporioza sfeclei 4l/ha
ARON XL350 ES combate mana la sfecla de zahar 4l/t de samanta
BAYCOR 300EC combate fainarea sfeclei 2l/ha
IMPACT 125 SE combate cercosporioza sfeclei 0,5l/ha, combate fainarea sfeclei 0,5l/ha (2 trat)
PUNCH 40EC - combate cercosporioza sfeclei 0,2l/ha
SCORE 250 EC - combate cercosporioza sfeclei 0,3l/ha, combate fainarea sfeclei 2 trat in 300l
apa/ha
TILT 250CERV - combate fainarea sfeclei 0,3l/ha
SUMI 8125 WP - combate cercosporioza sfeclei 0,5kg/ha
TILT 250EC - combate fainarea sfeclei 0,3l/ha
TACHIGAREN 70WP impiedica caderea plantutelor 6kg/t de samanta
ALERT combate cercosporioza sfeclei 0,5l/ha, combate fainarea sfeclei 0,5l/ha
ALTO COMBI 420 - combate cercosporioza sfeclei 0,5l/ha
BRESTAN 60WP - combate cercosporioza sfeclei 0,5kg/ha
RIAS 300EC - combate cercosporioza sfeclei 0,3l/ha, combate fainarea sfeclei de zahar - 0,3l/ha
PENNSUC S - combate cercosporioza sfeclei 7l/ha (in 300 l de apa), combate fainarea sfeclei de
zahar 7l/ha in 300l de apa
TANGO - combate cercosporioza sfeclei 0,75l/ha
TANGO SUPER - combate cercosporioza sfeclei 1 l/ha trat, combate fainarea sfeclei de zahar
1l/ha trat.
TIRAMET 60 PTS combate rioctonioza sfeclei de zahar 5 kg/t de samanta, combate fuzorioza
5kg/t de samanta
KASUMIN 2WP - combate cercosporioza sfeclei 2kg/ha
KASUMIN 2L - combate cercosporioza sfeclei 2kg/ha
VALIDACIN 3S combate putregaiul uscat al sfeclei 3 l/t de samanta, combate caderea
plantutelor 3 l/t de samanta, combate rictonioza 3 l/t de samanta.

2.7.2.INSECTICIDE
CARBETOX 37CE pentru combaterea afidelor 0,8 l/ha
DURSBAN 480EC combate gargarita sfeclei 1,5 l/ha, combate gargarita frunzelor de porumb
1,5 l/ha, combate buha verzei 1.5 l/ha, combate buha goma 1,5 l/ha.
LEBAVCID 50EC combate gargarita sfeclei 1 l/ha, combate ratisoara plantelor 1 l/ha,
combate gandacul pamantiu 1 l/ha.
PILOT 480 EC combate gargarita 1,5 l/ha

18
ULTRACID 20 EC - 1,5 l/ha, combate buha verzei 1.5 l/ha, combate buha goma 1,5 l/ha.,
combate paduchele negru al sfeclei 1,5 l/ha.
AZODRIN 400 WSC combate daunatorii la rasarire 1,2 l/ha, combate gargarita sfeclei 1,2
l/ha, combate buha verzei 0,5 l/ha
COUNTER SG combate gargarita sfeclei 20 kg/ha
SINORATOX 10G combate gargarita sfeclei 2,0 kg/ha (pentru densitati sub 4-5 ex/mp)
SINORATOX 35 CE combate buha verzei 2-2,5 l/ha., combate afidele 0,8l/ha
SINORATOX SG combate gargarita sfeclei 30 kg/ha, combate gargarit frunzelor de porumb
30 kg/ha
CARBOTAN 35 ST folosit pentru combaterea gargaritei 28 l/t, combate puricele sfeclei 28
l/t, combate viermii sarma la sfecla 28 l/t
CARBOFURAN 350 combate gargarita sfeclei 25 l/t de samanta, combate puricele de pamant al
sfeclei 28 l/t de samanta, combate viermii sarma ai sfeclei 28 l/t de samanta.
DIAFURAN 95 ST combate gargarita sfeclei 10g s.a. kg de samanta
FURADAN 35 ST combate gargarita sfeclei 28 l/t de samanta
FURADAN 10 G combate gargarita sfeclei 10-15 kg/ha
PROMET 400 CS combate gargarita sfeclei 40 l/t de samanta, combate viermii sarma ai sfeclei
de zahar 25ml/kg de samanta.
CHINMIX 5EC combate afidul negru al sfeclei 0,3 l/ha
DECIS 2,5 CE combate gargarita sfeclei 0,5 l/ha
DECIS 2,5 EC combate gargarita sfeclei 0,7 l/ha
DECIS 25 FLOW combate gargarita sfeclei 0,5 l/ha
FASTAC 10 CE RV combate puricele sfeclei 2 tratamente 0,1 l/h
SUMICIDIN 20 EC combate gargarita sfeclei 0,25 l/ha
TALSTAR 10 EC combate buha gema la sfecla 0,1 l/ha
COSMOS 500 FS combate gargarita sfeclei 7,5 l/t de samanta.

2.8.UTILAJE FOLOSITE PENTRU COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR


Clasificarea masinilor pentru combaterea bolilor si daunatorilor este urmatoarea:
-masini pentru stropit
-masini pentru prafuit
-masini combinate (pentru stropit si prafuit)

Tipuri de masini pentru stropit si prafuit si combinate cu tractiune animala


-masina pentru stropit MSVA este destinata pentru stropit in viile cu distanta intre randuri
cuprinsa intre 1 si 1,5m

19
-masina pentru prafuit MPV-A este destinata pentru prafuit in viile cu distanta intre randuri
cuprinsa intre 1 si 1,5m. Poate fi folosita si in cultura de camp, in acest caz se echipeaza cu lanci
orizontale. Masina este tractata de un cal, deservita de un om si actionata de la rotile de transport.
-masina pentru stropit si prafuit MSP-A este destinata pentru stropit si prafuit culturile de camp,
legume si vii. Masina pooate executa si prafuirea umeda sau tratamente mixte. Este tractata de doi
cai, deservita de un om si actionata de la rotile pentru transport.
Masini pentru stropit si prafuit purtate de tractor.
-masina pentru stropit si prafuit MSP-P este destinata pentru executarea lucrarilor de stropit in
livada si in culturile de camp, poate executa si prafuitul umed cu tratamente mixte.
-masina pentru stropit si prafuit MSPC-300 este destinata pentru stropit si prafuit umed in vii si in
livezi precum si in culturile de camp. Masina este purtata si actionata de tractorul U-650.
Masini pentru stropit tractate de tractor
-masina de stropit S-030 este destinata pentru stropitul in livada. Masina este tractata si actionata de
tractorul U-650 si reprezinta o varianta imbunatatita a masinii S-050 folosita in tara noastra

2.9.MASINI SI INSTALATII FOLOSITE PENTRU COMBATEREA BOLILOR SI


DAUNATORILOR LA SFECLA DE ZAHAR

Tipuri de masini pentru erbicidat EEP, MET 1200 si MET 2500


Masina pentru administrat erbicide purtata EEP-600 este destinata pentru efectuarea
tratamentelor cu erbicide, pe benzi sau pe toata suprafata, in culturi de camp prasitoare, legume si
cartofi. Echipamentul se monteaza pe tractorul L-445 sau U-650. Pentru tratamente pe toata
suprafata cu erbicide de care se administreaza odata cu pregatirea solului pentru semanat si trebuie
incorporate in sol. Echipamentul lucreaza in agregat cu grapa cu discuri GD-32 sau cu
combinatoare pentru sfecla.
Partile componente echipamentul EEP-600 consta din doua rezervoare pompa, cap de distributie,
2 agitatoare, sorb cu furtun de alimentare, sase suporti cu capete de pulverizare pentru tratament in
benzi, o rampa de stropit pentru erbicide care se incorporeaza in sol si o rampa de stropit pentru
erbicide ce se administreaza in timpul vegetatiei.
Rezervoarele pentru lichid se monteaza fiecare pe suporti separati care se prind pe sasiul tractorului,
lateral fata de motor. Instalatia hidraulica adica: rampa, capul de distributie, filtrul, agitatoarele,
sorbul si capetele de pulverizare sunt identice cu cele de la masina METI-1200. Suportii capetelor
de pulverizare pentru tratament in benzi se monteaza cate unul pentru fiecare sectie a cultivatorului
in locul ultimului organ activ. Capetele de pulverizare au duze HORDI-4 680-25E si se pot monta
cate unul sau cate 2 pe fiecare suport si sunt orizontale. Rampa de stropit cu suportii pentru capetele
de pulverizare pentru erbicide care se administreaza odata cu pregatirea solului pentru semanat care

20
se monteaza in fata grapei cu discuri sau a cultivatorului este prevazuta cu duze pentru tratament
total HORDI-4-120-2 sau Teejet-11004. Filtrul si ejectorul se monteaza pe un suport separat care se
prinde de tractor sub rezervorul din dreapta.
Masina MET-1200 este destinata pentru administrat erbicide pe toata suprafata in culturile de
cereale paioase. Masina este tractata si actionata de tractor, putand lucra in agregat cu tractoarele L-
445 si U-445.
Masina MET-1200 are o constructie simpla caracteristica masinilor pentru administrat erbicide. Ea
este formata din rezervor, pompa, dispozitiv de pulverizare, corp de distributie, ejector pentru
alimentare, filtru si agitator. Toate acestea se monteaza pe un cadru sprijinit pe doua roti cu pneuri
prevazut in partea din fata cu un picior rabatabil. Rezervorul este executat din poiliester armat cu
tesatura din fibra de sticla, are forma cilindrica si se fixeaza pe cadrul masinii cu 2 coliere.
Pompa este de tipul cu role si se cupleaza direct pe axul prizei de putere al tractorului. Rampa de
stropit este formata din 5 tronsoane montate articulat intre ele. Tronsonul central este fix si se
monteaza pe un suport montat pe cadrul masinii care permite reglarea inaltimii de lucru.
Tronsoanele externe se pot roti in plan vertical fata de cele intermiediare si impreuna cu acestea se
pliaza fata de tronsonul central pentru realizarea pozitiei de transport.
Pe rampa de stropit se monteaza 24 de capete de pulverizare de tip HORDI-4 110-24 sau Teejet-
11004. Corpul de distributie este amplasat in partea din fata a masinii. Agitatorul de lichid
functioneaza hidraulic si este format dintr-un corp cu 4 ejectoare. Este amplasat in interiorul
rezervorului. Fiecare roata a masinii are axa sa.
In vederea alimentarii cu lichid este necesar ca in prealabil sa se toarne in rezervor o cantitate de
circa 20 l solutie, sa se racordeze furtunul cu sorbul la ejector. In aceasta situatie pompa trage lichid
din rezervor prin furtun, supapa, filtrul si furtunul refulandu-l prin furtun in capacul ejector, unde
creeaza depresiune si provoaca absortia lichidului din bazinul de preparare prin sorb si furtunul de
alimentare. Lichidul ajuns in ejector este impins de vana sub presiune prin furtun in rezervor.
Pentru a trece la procesul tehnologic se inchide accesul lichidului spre ejector, se detaseaza furtunul
de alimentare si sorbul de la masina si se monteaza in loc un capac iar apoi se deschid supapele de
acces a lichidului sub presiune la capetele de pulverizare. Pompa aspira lichidul din rezervor si il
refuleaza in corpul de distributie.

BIBLIOGRAFIE

21
Fitotehnie Editiura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1979

Fitotehnia II Ministerul Agriculturii si Silviculturii Editura Agrosilvica de stat

Codexul produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate in Romania Bucuresti 1988

Masini si instalatii agricole, intretinerea si repararea lor. Masini pentru scolile profesionale de

mecanici agricoli

Tehnologia productiei agricole Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1874

Cultura plantelor horticole Editura Gimnasium

Estologie Manual pentru Grupurile scolare Bucuresti 1982

Mecanizarea agriculturii Editura Ceres Bucuresti 1989

Agropedologie Specializare agricol si agromontare Editura Gimnazium Manual aprobat de

Ministerul Educatiei si Cercetarii

22