PLANUL LUCRRII
1. Discuii la tem 25 min
2. Demonstrarea ghipsrii modelelor n ocluzor, articulator i tehnica modelrii
machetei punii dentare ntreg turnate. 15 min
3. Practic studenii efectueaz ghipsarea modelelor n simulatoare i modeleaz
macheta punii dentare ntreg turnate din cear. 90 min
4. ncheere. 5 min
NTREBRI DE CONTROL
1. Simulatoarele. Definiie. Varieti.
Simulatoarele aparate care reproduc n afara SS miscrile mandibuleifa de
maxil. Pot fi: ocluzoare si articulatoare
Primele picturi de cear sunt foarte fierbini pentru o aderen mai bun la
bont.
Apoi prin adiie se reface forma morfofuncional a suprafe ei dintelui, iar
macheta s fie subdimensional n volum cu 0,2-0,28 mm.
Macheta nu trebuie s aib convexiti si margini prea accentuate si se
modeleaz cu 1-2 mm de la marginea viitoarei coroane pentru o aderen
bun n zona coletului.
FAZELE CLINICO-TEHNICE :
4. turnarea modelului
Nivelul de plasare
Prezinta ca avantaje:
Modelul din ghips poate fi realizat dup tote tipurile de amprente cunoscute,
ns calitatea confecionrii lui depinde de materialul utilizat la obinerea
amprentei.
Amprentele obinute din materiale amprentare alginate se recomand a fi
tratate cu soluie 2% sulfat de zinc sau soluie 2% sulfat de potasiu timp de 1-2
minute. Aceasta permite neutralizarea fosfatului trisodic din alginat si obtinerea
unei suprafee netede a modelului.
Turnarea modelului la nceput amprentele se spalbine cu un jet de ap rece,
apoi se prepar pasta din ghips, prin malaxarea manual au mecanic a apei cu
pulbere de ghips.
Dup prepararea pastei din ghips trecem la turnarea modelului. n acest
scop amprenta splat se usuc si se depune cu spatula poriuni mici de past
din ghips pe prile interne cele mai pronunate ale amprentei. Se vibreaz cu
mna sau prin meninerea amprentei n vibrator pentru ca pasta s ptrund
treptat n toate imprimrile amprentei. Pentru realizarea soclului modelului
pe masa de ghips sau pe o plac de sticl se depun poriuni de past din ghips
de dimensiunile amprentei, peste care se amplaseaz amprenta cu partea n
care a fost turnat pasta de ghips. Ulterior asupra lingurii amprentare se
apas usor pentru solidarizarea poriunilor de past de ghips din amprent si
de pe mas avnd grij s nu subdimensionm. Concomitent, cu spatula se
nltur surplusurile de ghips. Dup priza definitiv, se ndeprteaz modelul
de pe placa de sticl si se trece la eliberarea lui de materialul amprentar. Se
fasoneaz soclul modelului cu ajutorul cuitului de ghips sau cu ajutorul
aparatlui de soclat.
Corpul de punte metalic este indicat pentru zonele laterale invizibile ale
arcadelor dentare.Macheta lor reprezint forma ce red aspectul
morfofuncional al dinilor abseni cu dimensiuni corespunztoare. Modelarea
machetei poate fi realizat att dup tehnica clasic ct si dup cea modern.
La confecionarea punilor dentare din dou buci sunt aplicate procedee
prevzute de ambele tehnici. Iniial se plastific un bloc de form paralelipidic
de cear albastr fabricat n acest scop si se aseaz n spaiul edentat. Blocul de
cear este presat manual, nct s prezinte adaptri intime la relieful spaiului
edentat extinzndu-se pn la linia ce marcheaz coletul dinilor lips si la
suprafeele proximale ale elementelor de agregare. Peste blocul de cear
plastificat se preseaz dinii antagonisti n ocluzia centric prin aducerea
ramurilor ocluzorului n poziia de cuplare. Astfel, pe suprafaa ocluzal a
blocului din cear din spaiul edentat rmn imprimrile suprafeelor ocluzale
ale dinilor antagonisti. Dup aceste imprimri cu spatula de modelat sau cu
bisturiul se schieaz prin linii dimensiunile suprafeelor ocluzale, vestibulare si
orale ale dinilor lips n sens mezio-distal, marcnd astfel mrimea dinilor ce
vor fi modelai. Pentru a evita miscarea blocului de cear n timpul modelrii, el
se ncleie de model ntr-un punct din partea oral atingndu-ne de cear cu
spatula fierbinte. Ulterior prin rzuira cerei se modeleaz forma anatomic
corespunztoare a dinilor lips. Dup aceasta, prin tehnica adiiei de cear, se
red relieful crestelor de smal, poziia cuspizilor si a pantelor n relaie centric
conform principiilor ocluziei dinamice. n continuare, cu un instrument cu vrf
ascuit, sunt accentuate sanurile intercuspidiene si faetele corespunztoare.
Suprafaa mucozal a corpului de punte se modeleaz n raport de situaia
clinic. La modelarea unui corp de punte suspendat, macheta este detasat cu
atenie dintre elementele de agregare si de pe suprafaa mucozal se secioneaz
un strat de cear de 1-3 mm n raport de forma si topografia bresei. Dup
aceast operaiune macheta este repoziionat ntre elementele de agregare, iar
pe suprafaa oral se modeleaz prelungiri sub form de aripioare plasate pe
suprafeele corespunztoar ale microprotezelor. Aripioarele au scopul mrirei
suprafeelor de lipire ntre corp si microproteze si sunt situate n treimea medie
a suprafeelor orale pentru a nu irita parodontul marginal al dinilor-stlpi,
precum si pentru a nu modifica ocluzia.