Sunteți pe pagina 1din 19

Universitatea Crestina ,, Dimitrie Cantemir

Bucuresti

Program de prezentare si valorificare a resurselor si destinatiilor turistice din judetul ARGES

Profesor coordinator

Lect.Univ.Dr Petronela Nedea

Student

Constantin Ionela-Iszabela

M.T.C,anul II,Grupa 3
Motivul alegerii acestei teme deriv din dorina de documentare n legatur cu acest judet,ci
anume judetul Arges.Din punctual meu de vedere acest judet prezinta suficiente resurse si
destinatii turistice incat putem spune ca este un judet benefic practicarii turismului in
Romania.

In aceasta lucrare voi prezenta judetul Arges iar structura acestei lucrari este prezentata in
cuprinsul urmator:

Capitolul I:Prezentarea generala a judetului Arges

1.1 Asezarea geografica.Limite si vecini


1.2 Caile de acces(rutier,feroviar,aerian,maritime sau fluviale)
1.3 Scurt istoric
1.4 Populatia si economia judetului

Capitolul II:Prezentarea si evaluarea resurselor si destinatiilor turistice din judetul Arges

2.1 Principalele destinatii turistice

2.2 Resursele turistice natural (potentialul touristic,relieful,clima,ape,flora si fauna ,ariile


protejate)

2.3 Resurse turistice religioase si cultural-istorice

2.4 Resurse turistice tehnico-economice si socio-demografice

Capitolul III: Analiza bazei tehnico-materiale si a circulatiei turistice la nivelul judetului


Arges

3.1 Evolutia bazei tehnico-materiale (reteaua unitatilor de cazare,alimentatie publica,unitati


de tratament si agreement,mijloace de transport destinate turistilor)

3.2 Evolutia circulatiei turistice

3.2.1 Evolutia numarului de turisti

3.2.2 Evolutia numarului de innoptari

3.2.3 Durata sejurului mediu

3.2.4 Evolutia destinatiilor turistice in raport cu populatia si in raport cu suprafata

Capitolul IV Propuneri privind dezvoltarea si promovarea turistica a Judetului Arges

4.1 Crearea si promovarea unei brand touristic al judetlui Arges

4.2 Propunere personala de dezvoltare de promovare a zonei

4.3 Strategiile de dezvoltare a Ministerului Turismului4.4 Prezentarea a 5 elemente


representative ale judetului Arges pe plan national si International.
Capitolul I

Prezentarea generala a judetului Arges

1.1 Asezarea geografica a judetului Arges

Judeul Arge este situat n partea central-sudic a rii, fiind delimitat la sud de paralela
de 4422 latitudine nordic i la nord de cea de 4536 latitudine nordic, la vest de
meridianul de 2426 longitudine estic, iar la est de cel de 2519 longitudine estic.
Suprafaa judeului este de 682631 ha. n partea nordic, limita judeului urmrete
crestele nalte ale munilor Fgra, traverseaz munii Piatra Craiului i culoarul Rucr
Bran ce desparte judeul Arge de judeele Sibiu i Braov. La est limita cu judeul
Dmbovia este mult mai lung, traversnd munii Leaota, Subcarpaii Getici, piemontul
Cndeti i cmpia Gvanu Burdea. Limita sudic dinspre judeul Teleorman taie
cmpia Gvanu Burdea. La sud-vest, judeul Arge se nvecineaz cu judeul Olt, limita
strbtnd cmpia Romn i piemontul Cotmenei, traversnd vile din bazinul superior
al rului Vedea. Limita vestic, dinspre judeul Vlcea, traverseaz valea rului Topolog.
Resedinta de judet este Pitesti,ce are 155 383 de locuitori,25,7 % din populatia
judetului.
1.2 Cai de acces

Exista 3 drumuri principale: primul este cel care vine prin Brasov si Bran spre
Campulung si de aici spre Curtea de Arges, ori spre Targoviste si mai departe catre
Bucuresti si ajunge pana la linia Dunarii, la Giurgiu. Al doilea drum, porneste din
Transilvania prin Sibiu, apoi Valea Oltului, Salatuc, Curtea de Arges. Al treilea porneste
din Curtea de Arges spre Pitesti si Bucuresti, intalnindu-se la podul de trecere spre raul
Arges cu drumul ce vine de la Campulung la Pitesti.

Rutiere:
-Autostrada Bucuresti-Pitesti A1,E70;
- DN7 Bucuresti-Pitesti-Ramnicu Valcea-Sibiu-Arad
- DN7C Transfagarasanul, cartisoara (SB) - curtea de arges - Pitesti, sosea ce
traverseaza muntii Carpati, pana la altitudinea de 2034m, acces numai vara
-de la Pitesti spre Brasov este DN73 iar DN65 (E70) spre Slatina, Craiova;
-DN65A (Pitesti) costesti - Rosiorii de Vede - Turnu Magurele;
-DN73c curtea de arges - Ramnicu Valcea;
-DN67B Targu Jiu - Dragasani - Pitesti;

Linie ferata:
-Bucuresti - Pitesti-Piatra Olt;
-Costesti - Rosiorii de Vede;

1.3 Scurt istoric

Cele mai vechi marturii ale prezentei umane pe aceste meleaguri, descoperite pe vaile raurilor Arges,
Dambovita, Mozacu, Neajlov si Cotmeana, dateaza din paleoliticul inferior. Vestigii geto-dacice au
fost descoperite la Curtea de Arges, Tigveni, Titesti, Cepari si Cetatuia (secolul al III-lea i.Ch.).
Ocupatia romana este reprezentata prin castrele de la Urlueni, Sapata de Jos, Albota, Purcareni, Rucar
si Jidava. Teritoriul judetului Arges a facut parte din provincia Dacia Felix, intre anii 106-271 d.Hr. In
jurul anilor 1215 a fost infiintat orasul Campulung-Muscel, iar in 1310, la Curtea de Arges isi
stabileste resedinta voievodul Basarab I, sub conducerea caruia au fost unite teritoriile de la nord de
Carpati. Confirmarea apartenentei populatiei acestei formatiuni statale la familia crestin-ortodoxa a
venit in luna mai 1359, cand Patriarhia din Constantinopol a recunoscut Mitropolia Tarii Romanesti,
al carei sediu se afla la Curtea de Arges. Dupa anul 1400, din necesitati strategice, capitala Tarii
Romanesti a fost mutata de la Curtea de Arges la Targoviste. Fosta capitala si-a pastrat si in secolele
urmatoare importanta si maretia, mai ales in timpul domniei voievodului filozof Neagoe Basarab, cel
care in 1517 a finalizat construirea unei impresionante manastirii, monument arhitectonic de
exceptie.Numerosi domnitori romani, viteji si intelepti, si-au legat numele de plaiurile argesene. Intre
acestia se numara Mihai Viteazul, care a realizat prima unire a celor trei tari romanesti (Transilvania,
Moldova si Tara Romaneasca), Matei Basarab (1632-1654), care a reconstruit Curtea Domneasca din
Campulung si Constantin Brancoveanu (1683-1714), care si-a stabilit resedinta de vara in orasul
Pitesti, unde a construit o curte domneasca impresionanta.

Stema judeului Arge se compune dintr-un scut plin, avnd cmpul albastru ncrcat cu o acvil de
aur, cu ciocul i ghearele roii, care i ia zborul de pe un munte verde cu trei piscuri.n cmpul
superior, o fascie de culoare roie, pe care sunt amplasate simbolurile electricit ii i
atomului.Semnificaia elementelor nsumate:acvila simbolizeaz demnitate, curaj, mre ie i
suveranitate; atest faptul c n aceast zon i-au avut re edin a primii domni ai rii Romne ti i
evoc ntinderea stpnirii voievozilor de la Arge .Cele trei piscuri de munte semnific formele de
relief, care cuprind cei mai nali muni din ar.

1.4 Populatia si economia judetului Arges

Populaia stabil: 591,3 mii (591353) personae

Gospodrii: 223,3 mii (223253) gospodrii

Locuine (inclusiv alte uniti de locuit): 267,5 mii locuine (267518 locuine din care:
267188 locuine convenionale i 330 alte uniti de locuit)

Cldiri: 172,5 mii cldiri (172494 cldiri din care: 172189 cldiri cu locuine i 305 cldiri cu
spaii colective de locuit)

Numrul i structura teritorial a popula iei stabile Potrivit rezultatelor provizorii ale
recensmntului din 20 octombrie 2011, populaia stabil a judeului Arge a fost de 591,3
mii persoane, din care: 576,0 mii au fost persoane prezente, iar 15,3 mii temporar absente.
Din totalul populaiei stabile 268,8 mii persoane aveau domiciliul1 /reedina2 n municipii i
orae (45,5%), iar 322,5 mii persoane locuiau n comune (54,5%). Din punctul de vedere al
mrimii populaiei stabile, judeul Arge se situeaz pe locul 9 n ierarhia judeelor.

Capitolul II

Prezentarea si evaluarea resurselor si destinatiilor turistice din judetul Arges

2.1 Principalele destinatii turistice

In judetul Arges intalnim ca forme de turism,in principal,turismul montan,care s-a


dezvoltat in ,,satele de vacanta,Rucar,Leresti,Dragoslavele,Arefu.Zona Montana ofera
atractii deosebite:chei,cascade,pesteri,lacuri si numeroase trasee marcate,posibilitati
pentru practicarea alpinismului si schiului.Turismul montan se practica defapt in cadrul a
doua perimetre:zona Campulung si zona Curtea de Arges.
Deosebit de atractic ar putea fi in judetul Arges turismul balnear,fiind cunoscute aici
cateva statiuni balneoclimaterice cautate pentru climatul placut si pentru apele minerale
.Printre acestea se numara :Campulung Muscel,Dambovicioara,Albestii de
Muscel,Bughea de Sus si bradetu.
O alta forma a turismului practicata in judetul Arges o reprezinta turismul cultural-religios
avand ca ,, nava amiral Manastirea si Biserica de la Curtea de Arges,precum si celalalte
muzee si lacasuri de cult prezentate.
Turismul rural reprezinta o alta forma de turism practicata in judetul Arges,satele turistice
Leresti si Rucar fiind printer cele mai attractive din Romania.
Turismul de afaceri s-a dezvoltat in ultimii ani datorita imbunatatirii ofertei specific
acestei forme de turism si datorita existentei in judet a unor ,,afaceri de renume nationar
si chiar international cum ar fi uzinele ,,Dacia de pe platform Colibasi.Alaturi de
Interprinderea de autoturistme Pitesti.fin 1967 functioneaza Interprinderea de motoare
electrice Pitesti,Interprinderea de poduri metalice pentru caile ferate,Combinatul
Petrochimic-Pitesti,Fabricile de mobile si prelucrare a lemnuluinde la Curtea de
Arges,Stalpeni,Campulung,Cotmeana,Domnesti,Voinesti si rucar,favorizeaza turismul de
afaceri.
Agricultura judetului reuseste sa asigure o mare parte din necesitatile de consum ale
populatiei si respective sa asigure o buna aprovizionare unitatilor de alimentatie publica
din reteau de turism argesean.

2.2 Resurse turistice naturale

MUNI

1. MUNII FGRA (Arges)


Masiv muntos situat n partea central-estica a Carpatilor Meridionali. Constituit n
ntregime din sisturi cristaline. Altitudinea maxima: 2544 m (vf. Moldoveanu - cel mai
nalt din tara). Muntii Fagaras sunt cei mai masivi si mai nalti din Carpatii romnesti (au
6 vrfuri de peste 2500 m).

2. MUNII IEZER (Arges)

Masiv muntos situat n SE Muntilor Fagaras, ntre Dmbovita (la E) si Ru Doamnei (la
V), alcatuit din sisturi cristaline. Mai este cunoscut si sub denumirea de Iezer-Papusa.

3. MUNII LEAOTA (Arges)


Masiv muntos situat n partea de E a Carpatilor Meridionali. Este alcatuit predominant din
sisturi cristaline, dar si din calcare jurasice (spre zona culoarului Rucar-Bran).

LACURI
1. LACUL PECINEAGU
Lac antropic, cu o suprafata de 182 ha si un volum de 63,0 mil. mc.
2. LACUL VIDRARU
Lac antropic realizat prin bararea cursului superior al rului Arges, ale carui ape pun n
miscare turbinele hidrocentralei omonime (220 MW), conectata la sistemul energetic
national la 9 decembrie 1966. Lacul se afla la o altitudine de 850 m, are o lungime de 14
km si o suprafata de 893 ha.

3. LACURI NATURALE (

Lacuri naturale. Lacurile: Iezer (0,6 ha), Buda (0,40 ha), Izvorul Museteica (0,30 ha).

4. LACURI NATURALE
Lacurile: Zrna (0,50 ha), Jgheburoasa (2 ha), Hrtop I (0,30 ha), Hrtop II (0,35 ha),
Hrtop V (1 ha), Manastirii (0,60 ha), Valea Rea (0,50 ha), Scarisoara Galbena (2 ha),
Galbena IV (0,20 ha).

RURI

1. ARGE

Ru n S-SE Romniei, afluent al Dunarii la Oltenita. Are 350 km iar suprafata bazinului
hidrografic este de 12.550 kmp. Izvoraste din partea central-vestica a culmii principale a
Muntilor Fagaras prin doi afluenti: Buda si Capra.

2. DMBOVIA
Ru n S Romniei (268 km). Izvoraste de pe versantul de N al Muntilor Iezer, de la 2240
m altitudine, curge mai nti pe directia SV-NE, pna n dreptul vf. Papusa, unde brusc si
schimba directia catre S-SE, traverseaza extremitatea sudica a Muntilor Piatra Craiului
prin impresionantele chei ale Dmbovitei, trece prin zonele derpresionare Rucar-
Dragoslavele, desparte apoi Subcarpatii Ialomitei de Muscelele Argesului si Piemontul
Cndesti, strabate Cmpia Romna si trece prin Bucuresti, unde are cursul canalizat.
3. NEAJLOV

Ru, afluent al Argesului pe teritoriul comunei Gostinari (judetul Giurgiu). Are 150 km
lungime si o suprafata a bazinului de 3660 kmp. Izvoraste din Cmpia nalta a Pitestiului,
de la 300 m altitudine, strabate Cmpia Pitestiului pe directie NV-SE, iar apoi traverseaza
Cmpia Gavanu-Burdea, unde face numeroase meandre nguste, de dimensiuni mici.

4. VEDEA

Ru n partea de S a Romniei, afluent al Dunarii pe teritoiul comunei Pietrosani (judetul


Teleorman). Are o lungime de 215 km si o suprafata a bazinului de 5450 kmp.

PETERI

1. CHEILE MICI ALE DMBOVICIOAREI

Structuri geologice. Chei n lungime de circa 4 km, sapate n calcare jurasice din SE
Muntilor Piatra Craiului de catre Valea Dmbovicioara. n peretii abrupti, aproape
verticali ai cheilor se afla mai multe pesteri (Ursilor, Ursita dacilor, Uluce) precum si
izvoare denumite de localnici glgoaie.

2. PETERA DMBOVICIOARA

Pestera Dmbovicioara este situata n partea de SE a Muntilor Piatra Craiului, pe malul


stng al rului Dmbovicioara, la o altitudine de 861 m si la un km Nord de satul
Dmbovicioara, n amonte de Cheile Dmbovicioarei, n apropierea culoarului
depresionar Rucar Bran.

REZERVAII NATURALE

1. PDUREA IEDU-CERNAT

Rezervatie naturala (forestiera). Padure seculara de conifere.

2. PARC DENDROLOGIC

Rezervatie naturala (parc dendrologic). ntins pe o suprafata de 57,5 ha, parcul a fost creat n
anii 1895-1900. Cuprinde exemplare de brad caucazian, stejar rosu, pin, gorun, arborele
pagodelor, ienupar de virginia etc.

3. PARCUL TRIVALE

Parc dendrologic. Este amenajat din anul 1900. Peisajul este completat de podul din beton
care imita mpletitura radacinilor si crengilor copacilor. Aici se afla restaurantul Cornul
Vnatorului si Gradina Zoologica.

4. PARCUL STEFNESCU )
Parc dendrologic. Initiat de inginerul silvic Vasile Golescu (fiul lui Alexandru Golescu -
Arapila), cuprinde si o rezervatie naturala botanica cu specii exotice aclimatizate.

5. REZERVAIA ALBETI (

Rezervatie geologica si paleontologica. Aici se afla rezervatia geologica (granitul de Albesti)


si paleontologica (calcarul de Albesti - punct fosilifer cu calcare numulitice n care se gasesc
pietrificati crabi, arici de mare, dinti fosili de rechini,etc.).

6. REZERVAIA NATURAL IEZER

Rezervatie naturala. Are 300 ha si este situata n masivul Iezer-Papusa. Aici se afla bujorul de
munte sau smirdarul, planta ocrotita, zmbrul, relict glaciar, argintica, garofita alpina, piciorul
cocosului, cimbrisorul de munte. Cuprinde si lacul glaciar Iezer, cu o suprafata de 0,60 ha.

7. REZERVAIE FLORISTIC

Rezervatie naturala (floristica). Pe o suprafata de 4,6 ha se gaseste o poiana cu narcise albe,


cu o cornula cu marginile rosii ce nfloresc la sfrsitul lunii aprilie si tin pna la sfrsitul lunii
mai. A fost declarata rezervatie floristica la 24 iunie 1966.

8. REZERVAIE FORESTIER

Rezervatie naturala (forestiera). Padurea Arefu (257 ha), declarata rezervatie forestiera.

9. REZERVAIE NATURAL Rezervatie naturala (paleontologica). Pesti fosili din


Oligocen. Fosilele au o duritate foarte mare. Se ntinde pe o suprafata de 3 ha.

10. ZON CINEGETIC Fauna cinegetica. Exemplare foarte frumoase de cerb lopatar.

11. ZON CINEGETIC )

Fauna cinegetica. Cerb lopatar.

12. ZON CINEGETIC Fauna cinegetica. Cerb carpatin (fond de vnatoare


gospodarit de ocolul silvic Musatesti).

13. ZON CINEGETIC

Fauna cinegetica. Cerb lopatar. Zona de plecare spre cheile si pestera Dmbovicioara spre
crestele Muntilor Piatra Craiului.

Clima

Dispunerea in trepte a reliefului in judetul Arges joaca un rol principal in conturarea tipurilor
de clima. Un alt factor important il constituie orientarea spre sud a intregului relief, iar
muntii, care se afla in partea de nord a judetului, joaca rolul de bariera in calea unor influente
legate de circulatia atmosferica din directia nord.

In aceste conditii in judetul Arges apar urmatoarele tipuri de clima:


- climatul de munte in partea de Nord,

- climatul de deal in partea de mijloc,

- climatul de campie in partea de Sud.

2.3 Resurse turistice religioase si cultural istorice

Judeul Arge este reprezentativ i pentru pstrarea culturii religioase a poporului romn,
pentru dezvoltarea cretinismului ca religie predominant pe ntreg teritoriul.

n Arge stau mrturie a credinei cretin-ortodoxe numeroase lcauri de cult, unele cu o


vechime impresionant, o adevrat carte de vizit a acestor meleaguri, bijuterii arhitecturale,
locuri de o inegalabil ncrctur spiritual, comori pe care noi, noi argeenii trebuie s le
pstrm, s le promovm, s le respectm i s le predm urmailor notri n acelai spirit de
recunotin.

Vorbind de promovarea i dezvoltarea turismului religios n judeul Arge ne propunem s


facem cunoscute prin prezentri cu caracter istoric, cultural, geografic, aezri puternic
ncrcate spiritual, cum ar fi:

Mnstirea Curtea de Arge

Biserica Domneasc

Mnstirea Corbii de Piatr

Mnstirea Cetuia, Negru Vod

Mnstirea Cotmeana

Mnstirea Nmieti

Schitul Dragoslavele

Mnstirea Glavacioc

Mnstirea Robaia

Mnstirea Slnic

Mnstirea Trivale

Mnstirea Vieroi
Mnstirea Negru Vod, Cmpulung

Mnstirea Antoneti

Mnstirea Aninoasa.

MUZEE SI MONUMENTE

Complexul Muzeal Golesti ( 12 km de Pitesti),organizat in conacul vechii familii a


Golestilor,care a jucat un rol important in istoria moderna a Romaniei.Cuprinde sectii de
istorie,etnografie si arta populara.Tot aici se afla si Muzeul Viticulturii si Pomiculturii
organizat in aer liber.

Mausoleul Mateias,pe drumul catre Rucar-Bran in apropierea orasului Campulung


Muscel,constructive ampla,ridicata in memoria eroilor romani cazuti in Primul Razboi
Mondial.

Muzeul Judetean Arges din Pitesti a fost infiintat in anul 1928.Im prezent cuprinde mai multe
sectii:Istorie,Stiinte ale Naturii,Galeria de Arta,Planetarium.in anul 2008,acest muzau a
inaugurat primul planetarium digital de tip educational din Romania.Este o sala de spectacole
cu scena aflata pe tavan,sub forma unui ecran de tip cupola ,cu planetele,stelele,si alte corpuri
ceresti.

CETATI SI CASE MEMORIALE

Cetati:Cetatea de la Oratii,ruinele unei cetatio medieval numita in documente istorice


Cetatea Dambovitei sau in traditia locala Cetatea Poenari.

Case memorial:,, Liviu Rebreanu ( Golesti) si George Toparceanu (Namaesti).

2.4 Resurse turistice tehnico-economice si socio-demografice

RESURSE TURISTICE TEHNICO-ECONOMICE

Cele mai renumkite constructii contemporane cu implicatii majore in turismul intern si


international al Romaniei din judetul Arges sunt Barajul si hidrocentrala de la Vidraru
(1966,raul Arges) si Transfagarasanul.Barajul este inalt de 166 m si lung de 300 m si tine
piept unei ,,mari in suprafata de peste 800 ha.Are o lungime de 14 km si un volum de circa
500 milioane de metrii cubi apa.Imprejurimile ofera numeroase locuri de agreement,plimbari
pe lac cu barci cu motor.

Transfagarasanul este cea mai mare constructive de acest fel din Romania si este situate la
2034 m deasupra nivelului marii.Are un tunel cu lungimea de 882 m care trece pe sub
varfurile Negoiul si Moldoveanu.Datorita particularitatilor sale este unul dintre obiectivele
cele mai mari agreate de turistii care viziteaza judetul Arges.Asogura accesul turistilor la
unele din cele mai pitoresti puncte din zona:lacul Balea,Cascada Balea,numeroase locuri
caristice si cascade mirifice.Transfagarasanul a fost construit in perioada martie 1970-
septembrie 1974.

RESURSE TURISTICE SOCIO-DEMOGRAFICE

In anul 2014,populatia judetului Arges Numara 604 058 locuitori,revenind in medie 88,5
locuitori pe km patrat,reprezentand 3,0 % din populatia Romaniei.Ca pondere,populatia
feminine este superioara celei masculine (51,2% fata de 48,8%).Populatia urbana detine o
pondere de 45,9% in judet fata de populatia rurala de 54,1% din total.

Populatia ocupata in economia judetului Arges este de 243 800 persoane,adica 40,4% din
populatia totala a judetului.Ponderi semnificative,in structura ocuparii fortei de munca
,intalnim lanactivitatile:industrie 29,3%,agricultura 26,9%,comert 11,8%,constructii 7,5%
etc.In hoteluri de restaurant sunt ocupate 3500 persoane (1,4%) ceea ce semnifica o redusa
participare a turismului in crearea de locuri de munca.

Populatia scolara in judet Numara 105 978 persoane (17,5% din totalitatea populatiei
judetului) din care 20,0 % liceeni si 9,4 % student.

Structura populatiei in judet arata ca sunt disponibilitati pentru dezvolatrea activitatilor


specific turismului.

Capitolul III

Analiza bazei tehnico-materiale si a circulatiei turistice la nivelul judetului Arges

3.1 Evolutia bazei tehnico-materiale

Tipuri de structuri de primire Anul Anul Anul Anul Anul


turistica 2011 2012 2013 2014 2015
Total 5942 7076 7461 7829 8714
Hoteluri 2460 3025 3035 3046 3200
Hosteluri 77 240 240 272 392
Moteluri 28 28 54 38 80
Vile turistice 299 299 359 359 377
Cabane turistice 617 676 712 673 656
Bungalouri 20 20 20 20 20
Popasuri turistice 30 30 30 30 30
Casute turistice 20 20 20 52 106
Tabere de elevi si prescolari 720 720 720 720 720
Pensiuni turistice 541 579 629 682 767
Pensiuni agroturistice 1130 1439 1642 1937 2366
1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Anul Anul Anul Anul Anul


2011 2012 2013 2014 2015
Restaurante 256 279 286 286 289

Activitati de alimentatie(catering)
17 16 15 14 18
1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

3.2 Evolutia circulatiei turistice

3.2.1 Evolutia numarului de turisti

Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
Tipuri de
turisti Numar Numar Numar Numar Numar
persoane personae persoane persoane persoane
Total 111254 123031 160840 149541 160005
Romani 93304 103357 129781 123307 134986
Straini 17950 19674 31059 26234 25019
1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

3.2.2 Evolutia numarului de innoptari

Tipuri de Anul Anul Anul Anul


Anul 2015
turisti 2011 2012 2013 2014
Romani 174670 197284 190660 231908 272595
Straini 43831 52291 46147 45788 55432
1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE
STATISTICA

3.2.3 Durata sejurului mediu

Formula de calcul a duratei medii a sejurului este: S = numr nnoptri (zile-turist)/ numr
turiti cazai.
Durata sejurului
mediu 2011 2012 2013 2014

Romani 1,7 1,5 1,5 1,7

Straini 2,2 1,7 1,8 1,8

3.2.4 Evolutia densitatii turistice in raport cu populatia si in raport cu suprafata

Densitatea circulaiei turistice este o mrime relativ de intensitate, ce pune n legtur


circulaia turistic cu populaia autohton a rii receptoare. Se calculeaz ca raport ntre
numrul sosirilor de turiti ntr-o zon/ar i populaia rezident a zonei/rii respective sau
suprafaa zonei/rii respective.

Densitatea circulaiei turistice aduce informaii cu privire la frecventarea zonelor i ce msuri


trebuie luate pentru satisfacerea turitilor fr a fi ntlnit suprasolicitarea zonei. De regul
valoarea indicatorului trebuie s fie subunitar.

Formula densitii circulaiei turistice :

Dt =Nt /S

N t - numrul sosirilor de turiti ntr-o zon

S - suprafaa n km2 a zonei respective

Capitolul IV Propuneri privind dezvoltarea si promovarea turistica a judetului Arges

4.1 Crearea si promovarea unui brand turistic al judetului Arges


De ce Arges capital turismului romanesc?

Curtea de Arge poate deveni, n timp, una dintre principalele destinaii turistice ale
rii,astfel numind-o chiar capital tarii noastre. Pe lng nenumratele obiective din ora, n
zon se afl Barajul de la Vidraru, Cetatea Poienari i Transfgranul. Regiunea dispune de
hoteluri i pensiuni turistice i agroturistice de calitate.

4.2 Propunere personala de dezvoltare a zonei

PROPUNERI DE VALORIFICARE
Foarte multi turisti doresc un confort al calitatii ridicat, ei fiind nemultumiti de
calitatea serviciilor oferite, rapotul calitate pret fiind unul disproportional. De aceea este
necesara o echilibrare a raportului calitate-pret.

Pentru o mai buna valorificare a structurilor de primire din judetul Arges este necesara
o promovare mai intensa a acestuia prin diverse campanii publicitare, prin oferirea de
materiale care sa puna in valoare punctele tari ale acestei zone si care sa influenteze atat
turistii romani cat si turistii straini sa viziteze aceste meleaguri.

Desi judetul Arges este un judet de marime medie,in care cadrul narural turistic este
ridicat acestuia ii lipseste valorificarea potentialului turistic simtindu-se lipsa de interes in
acest domeniu acesta ne fiind valorificat la adevarata lui valoare.

Potenial ridicat de dezvoltare a turismului, datorit resurselor naturale i


culturale bogate, precum i datorit creterii cererii n domeniul turismului
montan, ecologic, cultural i balneoclimateric ;
Posibilitatea accesarii de programe nationale de modernizare a infrastructurii;
Imbunatatirea calitatii serviciilor turistice ;
Cresterea numarului de investitii straine;
Extinderea / modernizarea reelei rutiere de transport

Propuneri de dezvoltare a turismului rural din judeul Arge

Un exemplu bun este comuna Balilesti, care dispune de tot ceea ce iubitorii naturii i ai
plimbrilor n aer liber ii doresc: pduri ce includ diferite specii de copaci, puni, livezi
mbietoare, lunci i zvoaie rcoroase, ape limpezi, aer curat, dar mai ales mult linite.

4.3 Strategiile de dezvoltare

Strategia n domeniul Culturii i Patrimoniului Naional 2014-2020 identific un numr de 30108


monumente istorice, dintre care 75% dintre ele sunt n pericol, iar 35% dintre acestea au un grad
avansat de degradare. n ceea ce privete starea de conservare a monumentelor, la nivel naional,
numai 4387 monumente sunt n stare bun i foarte bun.

investiiile n reabilitarea/conservarea/modernizarea/dotarea i promovarea monumentelor istorice


i modernizarea, renovarea i/sau dotarea cminelor culturale, derulate de unit ile administrativ
teritoriale din jude, finanate n cadrul Programului Opera ional Regional 2014-2020, a Programului
Naional de Dezvoltare Rural 2014-2020 i din bugete locale

investiiile n reabilitarea/conservarea/modernizarea/dotarea i promovarea monumentelor istorice,


depuse n calitate de beneficiar (proiectele Reabilitare, conservare Cetatea Poienari-Arge ,
Restaurarea Galeriei de Arta Rudolf Schweitzer-Cumpna - consolidarea, protejarea si valorificarea
patrimoniului cultural, Restaurarea Muzeului Jude ean Arge - consolidarea, protejarea si
valorificarea patrimoniului cultural) n cadrul Programului Opera ional Regional 2014-2020 i
amenajarea expoziiilor de istorie i tiine naturale i Sistem Planetariu n cadrul Muzeului Jude ean
Arge;

dezvoltarea i diversificarea evenimentelor culturale i a repertoriului artistic (toate institu iile de


cultur) i ncurajarea debutului artistic i a tinerilor creatori prin acordarea de burse de crea ie i
acordarea de burse pentru debut literar;

dezvoltarea domeniului audio-vizual (susinerea festivalurilor de film de la Lere ti, festivalul


fimului de scurt metraj n parteneriat cu Aliana francez i Institutul cultural francez) i fidelizarea
publicului prin abonamente si prin acordarea unor invita ii cadou; Obiectivele Strategice de
Dezvoltare a judeului Arge 2017-2020 21

dezvoltarea de programe culturale pentru integrarea persoanelor defavorizate, de programe


culturale pentru persoane cu handicap i pentru bolnavi cronici (Teatrul Alexandru Davila toate
seciile, Direcia General de Asisten Social i Protecia a Copilului) i organizarea caravanelor
culturale att pentru copii i tineret, ct i pentru aduli, n mediul rural (Teatrul Alexandru Davila
toate seciile);

realizarea unei liste/unui calendar de proiecte culturale prioritare pentru Arge (Festivalul Sigiliul
Romei n Arge, Concursul de Escalad Bebe Nistorescu, Srbtorile Arge ului i Muscelului, Gala 10
pentru Arge), festivaluri folclorice - Festivalul Interna ional de Folclor Carpa i, festivaluri de teatru -
Festivalul Internaional al Teatrului de studio, Festivalul de Teatru pentru Copii, Festivalul Fanfarelor,
festivaluri de film - Serile Filmului Romnesc Lere ti), festivaluri de muzic (Festivalul Na ional de
Muzic Uoar Vasile Veselovski, Festivalul D. G. Kiriac), care s fie promovate la toate nivelurile
etc. colaborarea cu ali operatori culturali publici i/ sau priva i (Institutul Cultural Romn, primrii,
instituii de cultur, ONG-uri, etc) i crearea unui portal cultural online unde s poat fi consultate
informaii culturale relevante;

realizarea unei reviste culturale jude ene lunar sau trimestrial n versiune print i online (exist 2
edituri n cadrul instituiilor de cultur, editura Alean la Centrul Jude ean pentru Conservarea i
Promovarea Culturii Tradiionale Arge i editura Ordessos a Muzeului Jude ean Arge ) i editarea
unei publicaii despre patrimoniul cultural argeean n limbi de circula ie interna ional. Obiectivele
Strategice de Dezvoltare a judeului Arges.
4.4 Prezentarea a cinci elemente representative ale judetului Arges

1. Curtea de Arge este un municipiu n judeul Arge, Muntenia, Romnia, format din
localitile componente Curtea de Arge (reedina) i Noapte.Curtea de Arge a fost
prima capital a rii Romneti i pstreaz cele mai importate edificii bizantine de
pe teritoriul Romniei, printre care se numr Biserica Domneasc, monument de
secol XIV aflat pe lista indicativ a UNESCO. Important centru politic i economic n
timpul epocii medievale, Curtea de Arge a deczut dup mutarea cetii de scaun a
rii Romneti la Trgovite, dar i recapt prestigiul n timpul perioadei
interbelice odat cu desemnarea catedralei Mnstirii Curtea de Arge ca necropol
regal de ctre Carol I
2. Muzeul Judeean Arge este un muzeu judeean din Piteti, amplasat n Str. Armand
Clinescu nr. 44. Muzeul este gzduit n cldirea fostei prefecturi a judeului, edificiu
neoclasic impozant, datnd din 1898 - 1899, situat n centrul oraului. Din 1998 s-au
adugat noi cldiri destinate desfurrii activitii muzeului.
3. Lacul Vidraru este un lac de acumulare creat n anul 1965 de Barajul Vidraru n
judeul Arge, pe rul Arge, pentru producia de energie electric, irigaii i
prevenirea inundaiilor. Suprafaa total a lacului este de 893 ha, lungimea de 10,3
km, laimea maxim de 2,2.Adncimea maxim a apei este de 155 m lnga barajul
curbat nalt de 166 m.La data de finalizare aceasta s-a situat, masurat la nlime,
aproximativ pe locul 8 n Europa i pe locul al 20-lea n lume
4. Petera Dmbovicioara este situat n partea de sud a Masivului Piatra Craiului, n
versantul stng al vii Dmbovicioara (afluent al Dmboviei), la 1 km nord de satul
Dmbovicioara, judeul Arge. Petera s-a format datorit aciunii apelor prului
Dambovicioara, care au tiat n calcarele de vrst jurasic ale Masivului Piatra
Craiului.
5. Munii Fgraului reprezint un masiv muntos care face parte din Carpaii
Meridionali, i n care se afl cel mai nalt vrf montan din Romnia, vrful
Moldoveanu 2.544 de metri. Pn n perioada interbelic Vrful Negoiu, cu o
altitudine de 2.536 de metri, era considerat cel mai nalt vrf din Carpai, exceptnd
vrfurile din Munii Tatra.
CONCLUZIE

n concluzie, Arge este un jude cu un potenial turistic destul de


mare, ns nu este ndeajuns de valorificat.. Din pcate, comorile
turistice nc nu sunt exploatate ndeajuns n scopul dezvoltrii
turistice. Este necesar diversificarea atraciilor turistice pentru a
obine o cretere echilibrat n industria turismului, i astfel
maximiznd veniturile realizare de acest sector.
Ca o concluzie, se poate spune c n dezvoltarea turismului din
Judeul Arge tebuie avut n vedere n principal componenta cazare,
fr de care nu se poate rspunde exigenelor din ce n ce mai variate
ale clienilor.
,,Resurse si destinatii turistice in Romania editura Universitara
(Nicolae Neacsu,Andreea Baltaretu,Monica Neacsu,Marcela
Draghila)
http://www.arges.insse.ro/main.php
http://www.insse.ro/cms/
https://www.cjarges.ro/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Arge%C8%99
http://locuridinromania.ro/judetul-arges
http://www.comune.ro/?/judet/ijud3/