Strategia de Dezvoltare Locală A Comunei Halmagel

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCAL A
COMUNEI HALMAGEL
HALMAGEL, ARAD
2010
Strategia de Dezvoltare a Comunei Halmagel 2010-2015
Cuvnt nainte
.. De la bun inceput am fost constient ca Administratia Locala are

obligatia sa propuna comunitatii programe pentru reabilitarea zonei. In
aceste conditii, de cand mi-ati acordat increderea dumneavoastra am facut
tot ce mi a stat in putinta sa modernizez aceasta comuna si sa o aduc la
nivelul demn de a se integra in Uniunea Europeana.
Proiectele pe care le-am intreprins pana acum si cele viitoare sunt
facute pentru a inbunatatii viata locuitorilor comunei Halmagel. Aceasta
strategie de dezvoltare locala vizeaza o perioada de 5 ani si poate fi
realizata prin vointa dumneavoastra.
Va reamintesc ca scopul acestei strategii este de a demara si finaliza
proiectele prin care vom reusi sa modernizam comuna din care facem
parte cu mandrie.
Ca primar al comunei Halmagel va multumesc ca m-ati sprijnit pana
acum si am incredere totala ca si de acum inainte vom forma o adevarata
echipa si impreuna vom sarbatori finalizarea oricarui proiect evidentiat in
strategia de dezvoltare locala.
Primar
TONA MIHAIU
2
CUPRINS
I. INTRODUCERE..........................................................................................................................4
II. ELABORAREA CONCEPTULUI STRATEGIC.......................................................................4
III. METODOLOGIA UTILIZAT................................................................................................6
IV. PREZENTAREA GENERAL A COMUNEI HALMAGEL...................................................8
V. ANALIZA SWOT.....................................................................................................................16
VI. DIRECII DE DEZVOLTARE...............................................................................................21
VII. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI......................................................................................24
VIII. LISTA PARTENERILOR LOCALI......................................................................................25
3
I. INTRODUCERE
n actualul context economic i social din Romnia, primria trebuie s ofere
comunitii locale o Strategie de Dezvoltare Local a localitii, care s reprezinte un
document ce definete viziunea de dezvoltare pe termen mediu i lung, care identific
prioritile i stabilete msurile de implementare necesare, ce se vor concretiza n
propuneri de proiecte finanabile din fonduri guvernamentale sau din fonduri ale
comunitii europene. Strategia de Dezvoltare Local a localitii trebuie s fie orientat
spre o dezvoltare armonioas i durabil a comunitii locale.
Obiectivele generale ale Strategiei de Dezvoltare Local sunt:

Elaborarea unui document de dezvoltare pe termen mediu i lung, prin participarea
tuturor factorilor locali interesai;
Valorificarea creativ a potenialului localitii;
Regenerarea i dezvoltarea rolului teritorial al localitii;
Structurarea i consolidarea parteneriatelor public-privat-comunitate n vederea
atingerii obiectivelor de dezvoltare comun agreate;
Corelarea documentelor i demersurilor majore privind dezvoltarea ntr-o abordare
structurat, integrat, sinergic, n beneficiul bunstrii localitii i a cetenilor si;
Contientizarea existenei valorilor i potenialului local i angajarea cetenilor n
procesele de planificare i implementare a obiectivelor identificate n parteneriat.
Un aspect important referitor la necesitatea elaborrii Strategiei de Dezvoltare Local l

reprezint faptul c existena acesteia este o pre-condiie pentru atragerea de fonduri
guvernamentale sau din comunitatea european, pentru proiectele edilitare ale
administraiei locale.
II. ELABORAREA CONCEPTULUI STRATEGIC

Elaborarea conceptului strategic a fost un proces ce s-a derulat de-a lungul
ctorva luni, n cadrul grupului de lucru comunitar. Acesta a avut un caracter deschis i
democratic. Rezultatele obinute au fost fcute publice, de-a lungul ntregului proces,
pentru a permite validarea acestora i realizarea unui feed-back veritabil asupra calitii
acestora.
La procesul de elaborare a conceptului strategic au participat specialiti din
comun , reprezentani ai administraiei publice locale, instituii de educaie i cultur,
reprezentani ai mediului de afaceri, etc.
Elaborarea conceptului strategic s-a realizat n comisii de lucru, dar i n
conferine ale Grupului de Lucru Comunitar, unde s-au identificat direcii strategice de
dezvoltare, obiective i msuri de intervenie necesare realizrii acestora.
II.1.ETAPELE REALIZRII CONCEPTULUI STRATEGIC DE

DEZVOLTARE
4
Grupul de Lucru Comunitar, sub ndrumarea consultantului, a parcurs un numr

de 4 seminarii de planificare a dezvoltrii comunei, dup cum urmeaz:
a. Seminarul Viziunilor
b. Seminarul Contradiciilor
c. Seminarul Direciilor Strategice de Dezvoltare
d. Seminarul Implementrii
a. Seminarul Viziunilor -11.01.2010

n cadrul acestui seminar s-au identificat realizrile realiste n viziunea
comunitii, la finalul perioadei pentru care s-a realizat strategia, adic anul 2015
Obiectivul seminarului: Identificarea realizrilor comunei peste 5 ani.
ntrebare fi de seminar: Ce vedei realizat n comunitatea dvs. peste 5ani?
Modul de desfurare al seminarului: Seminarul a ntrunit, n data de 11.01.2010, 10
membrii ai Grupului de Lucru Comunitar. Toi participanii au la seminar au avut de
completat individual i ct mai obiectiv, o fi de seminar propus de ctre consultant.
Aceast fi a urmrit conturarea viziunii de ansamblu a comunitii asupra comunei la
finele anului 2015.
La sfritul seminarului fiele au fost preluate de consultant, au fost examinate

de ctre acestea i s-au grupat ideile generate de ctre cei prezeni la seminar, n
categorii.
b. Seminarul Contradiciilor -18.01.2010

n cadrul acestui seminar s-au identificat obstacolele ce stau n calea realizrii
obiectivelor propuse de comunitate.
Obiectivul seminarului: Identificarea obstacolelor care stau n calea realizrii viziunilor.
Modul de desfurare al seminarului: Seminarul a fost prezidat de ctre Primarul
comunei. Acesta a prezentat participanilor Viziunea comunitar asupra realizrilor din
comuna Halmagel la sfritul anului 2015 viziune conturat n urma seminarului
anterior. Dup aceast prezentare a urmat o dezbatere referitoare la obstacolele care
stau n calea realizrii viziunilor.
c. Seminarul Direciilor Strategice de Dezvoltare 09.02.2010

n cadrul seminarului s-au gsit soluii pentru depirea obstacolelor identificate
cu ocazia seminarului anterior. Tot n cadrul acestui seminar s-au stabilit i activitile
strategice care vor fi ntreprinse, aceste activiti au fost grupate n direcii de
dezvoltare, direcii prezentate n capitolul VII.
d. Seminarul Implementrii 24.02.2010

n cadrul acestui seminar s-au concretizat paii ce vor fi ntreprini pentru
realizarea activitilor propuse. De asemenea, s-au delegat responsabilitile i
termenele de implementare ale planului de activiti.
II.2. PROCEDURA DE ELABORARE A STRATEGIEI

Strategia are ca i scop dezvoltarea armonioas a comunei i trebuie s
corespund provocrilor i cerinelor integrrii n Uniunea European. De asemenea, ea
trebuie s asigure creterea calitii vieii cetenilor comunei la standardele europene,
ntr-un mediu prosper i participativ. n acest sens s-a urmrit respectarea urmtoarelor
principii de baz:
- lucrul n Grupul de Lucru Comunitar, precum i lrgirea acestuia prin invitarea unui
numr ct mai mare de reprezentani locali din toate domeniile de activitate.
5
- realizarea unui concept strategic, care s obin consensul Grupului de Lucru, al

forelor politice i al cetenilor.
- prezentarea, validarea i amendarea rezultatelor obinute pe baza specialitilor, a
forelor politice dar i a cetenilor comunei.
- utilizarea unei metodologii moderne de lucru i parcurgerea tuturor etapelor specifice
elaborrii unei strategi de dezvoltare.
III. METODOLOGIA UTILIZAT

Planificarea strategic are caracter sistemic, si asigur posibilitatea Grupului de
Lucru Comunitar s creeze, pe baza analizei potenialului i resurselor locale i
extreme, o viziune coerent i fezabil asupra dezvoltrii comunei n urmtorii ani, dar
i mecanismele prin care aceast viziune poate fi realizat.
Metodologia utilizat n procesul de elaborare a conceptului strategic cuprinde
trei etape:
- evaluarea potenialului economico-social i realizarea analizei diagnostic
- elaborarea Strategiei de Dezvoltare Local a comunei Halmagel
- implementarea strategiei
III.1. EVALUAREA POTENIALULUI ECONOMICO SOCIAL LOCAL

Grupul de Lucru Comunitar (GLC) mpreun cu consultantul au pornit de la
premisa c politicile de dezvoltare local trebuiesc conturate, n primul rnd, pe baza
oportunitilor locale existente, deoarece ele trebuie s vin n ntmpinarea nevoilor
locuitorilor din comuna Halmagel.
n procesul analizei de potenial s-a avut n vedere faptul c factorul care
determin dezvoltarea local este baza economic i capacitatea de dezvoltare a
acesteia, innd cont att de Planul de Dezvoltare Regional 2007-2013 Regiunea Vest,
ct i de Planul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013.
n urma dezbaterilor realizate, s-au stabilit 8 domenii de analiz:
- cadrul geografic i starea mediului
- situaia social
- educaia
- cultur
- sport si agrement
- potenial turistic
- infrastructur
- starea economiei locale
III.1.1. ANALIZA SWOT

Pentru a avea o imagine clar asupra comunei, pentru a genera o strategie de
dezvoltare fezabil, n urma validrii informaiilor culese, s-a realizat o analiz SWOT,
metod de lucru prin care s-au identificat punctele tari, punctele slabe, ameninrile i
oportunitile.
Punctele tari reprezint avantajele competitive ale comunei, care pot deveni
factori interni ai dezvoltrii sale.
Punctele slabe sunt factorii care pot deveni obstacole sau ameninri n calea
dezvoltrii comunei, iar ele pot fi de natur economic, social, legislativ, financiar,
de mediu etc.
Punctele slabe i punctele tari se consider a fi factori interni ai comunei, iar
ameninrile i oportunitile se consider a fi factori externi.
Oportunitile sunt factori externi care faciliteaz dezvoltarea avantajelor
competitive ale comunei Halmagel.
6
Ameninrile sunt factori externi nefavorabili dezvoltrii, care duc la pierderea

avantajelor competitive ale acestuia.
III. 2. ELABORAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCAL A

COMUNEI HALMAGEL
Atitudinea adoptat pentru elaborarea Strategiei a fost de depire a slbiciunilor
a punctelor slabe i, maximizare a oportunitilor existente n mediile externe.
Dup realizarea analizei diagnostic, s-au stabilit, de ctre Grupul de Lucru
Comunitar mpreun cu consultantul, misiunea strategiei i direciile de dezvoltare.
Pentru a realiza acest lucru, membrii Grupului de Lucru Comunitar au primit, fiecare n
parte, un chestionar cu trei ntrebri, care au avut ca scop dirijarea edinei de brain
storming. Consultatul a centralizat ideile emise in cadrul acestei edine, iar rezultatele
obinute s-au dezbtut de ctre Grupul de Lucru Comunitar. n cadrul dezbaterii s-a
stabilit misiunea Strategiei de Dezvoltare Local i direciile ei de dezvoltare pe termen
mediu (7ani).
Pe baza misiunii i a direciilor de dezvoltare s-au elaborat obiectivele i msurile
de intervenie pentru fiecare domeniu analizat.
III.3. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCAL

III.3.1. MANAGEMENTUL IMPLEMENTRII
Pentru a implementa n bune condiii i cu rezultate maxime strategia, s-a
conturat necesitatea realizrii unui mecanism care s asigure managementul
implementrii. n acest scop s-a creat Grupul de Lucru Comunitar, care va administra
procesul de implementare.
III.3.2. IMPLEMENTAREA PLANURILOR DE ACIUNE

Misiunea Grupului de Lucru Comunitar este aceea de a concepe Planurile de
aciune, de a identifica prioritile i sursele de finanare.
Planurile de aciune se vor elabora i revizui anual n funcie de obiectivele i
msurile de intervenie propuse. Aceste Planuri pot fi revizuite n funcie de apariia unor
oportuniti i conjuncturi favorabile/nefavorabile. Orice modificare a planurilor de
aciune vor fi supuse validrii de ctre Grupul de Lucru Comunitar.
Planurile de aciune vor fi elaborate pe baza prioritizrii msurilor de intervenie,
a proiectelor identificate a fi necesare pentru realizarea obiectivelor. Planurile anuale
vor cuprinde lista obiectivelor, msurilor de intervenie, proiectelor, precum i termene
de realizare, indicatori de evaluare, responsabiliti, valoarea proiectelor i surse de
finanare.
III.3.3. MONITORIZAREA I EVALUAREA PROCESULUI DE

IMPLEMENTARE
Grupul de Lucru Comunitar va monitoriza activitatea de implementare i va
prezenta rapoarte de evaluare periodic comunitii locale i mass - media.
III.3.4. ACTUALIZAREA STRATEGIEI

n timp, datorit unor contexte, va apare necesitatea completrii i amendrii
strategiei pentru a corespunde noilor provocri, care pot fi noi oportuniti sau noi
ameninri. Grupul de Lucru Comunitar va propune anual sau, sau la doi ani,
completrile i amendamentele necesare, aceste vor fi finalizate i convenite de
membrii Grupului i comunicate comunitii locale spre dezbatere. n urma acestui
proces de validare i consultare public se va elabora noua variant a strategiei.
7
IV. PREZENTAREA GENERAL A COMUNEI HALMAGEL

IV.1. AEZARE GEOGRAFIC
Localizarea comunei
Comuna Halmagel este situata in partea de Est a judetului Arad la o distanta de
132 km de municipiul Arad si 2 km de comuna Halmagiu pe drum comunal DC
54.
Teritoriul comunei are o suprafata de 80,5 km2, cu un relief de deal si munte,in
vecinatatea Muntilor Bihorului (Muntele Gaina ).
Localitatea este strabatuta de Valea Halmagelului (Luncsorii),Valea Halmagiului
(Valea Gainii), si Valea Ocisorului.
In componenta comunei intra satele:Halmagel,resedinta de comuna,Luncsoara la
o distanta de 7 km , Srbi la o distanta de 4 km , Trnavia la o distanta de 5 km,si
oheti la o distanta de 3 km.
Populatia se ocupa in mare parte cu cresterea animalelor si cu pomicultura.
In Halmagel zona Vf. Gaina si Vf. Rotundu exista locuri ideale pentru pescuit
,aici se poate prinde pastrav, specie ce domina apele de munte.
De asemenea se pot organiza vanatori fondul cinegetic fiind deosebit de bogat:
mistret,ursi,lupi,caprioare, cerbi,rasi,pisici salbatice,cocosi de munte.
Pietrele Aradului ,unde in trecut exista o cabana pentru excursionisti este acum
un minunat loc de belvedere , pe timp de noapte se poate observa zona pana
aproape de podgoria Aradului.
Pentru vizitatorii ce doresc sa viziteze regiunea se pot pune la dipozitie carute
,cai si insotitori care cunosc zona si pot oferii detalii.
Incepand cu prima Duminica din luna Iunie si pana in cea mai apropiata
Duminica de 20 Iulie Sf. Ilie se desfasoara sarbatorile populare denumite
Nedei.
In fiecare sat , duminica , se organizeaza asfel de sarbatori , la petreceri fiind
invitate rude , prieteni , oficialitati.
Ultima serbare campeneasca are loc pe Muntele Gaina sub denumirea de
Targul de fete unde se intalnesc localnici din mai multe judete : Arad,
Alba,Hunedoara, Cluj , Bihor .
Targul de fete de pe Muntele Gaina are o traditie de sute de ani aici fiind locul de
intalnire al motilor ,oameni ai muntilor .Sarbatoarea constituie una din putinele
ocazii de intalnire a tinerilor de pe aceste meleaguri, in trecut , fetele de maritat
isi gaseau aici feciorii cu care isi intemeiau mai apoi familia .
Distanele dintre comun i localitile nvecinate sunt urmtoarele:

Localitate Halmagel
Brad 30 km
Gurahont 28 km
Sebis 52 km
Deva 78 km
Arad 132 km
Oradea 120 km
Forme de relief
Carpatii Apuseni au pe teritoriul Judetului Arad doua din ramificatile lor vestice:
Muntii Zarand si Munti Codru-Moma,intre care se afla amplasata depresiunea
Zarand Gurahont Halmagiu .
8
Depresiunea Zarand Gurahont Halmagiu , larg deschisa catre campiile joase

din Vest ,este cuprinsa intre culmile Zarand in Sud si Codrul-Moma in Nord.
Muntele Gaina , situat doar partial pe teritoriul judetului,are aspectul unui
promotoriu format din roci cristaline si sedimentare ( gresii,marno-calcare),ce
culmineaza in Varful Gaina ( 1486 m ) cel mai inalt punct al judetului .
Depresiunea Halmagiu , legata mai mult cu depresiunile Brad ( pe Crisul Alb ) si
Beius (peste saua de la Grosi) reprezinta o individualitate geografica bine
marcata in peisaj.
Bazin hidrografic
Reteaua hidrografica din zona este direct influintata de aportul adus de precipitatile si
pierderile prin evapotranspiratie.
Un rol important in repartitia retelei hidrografice il are relieful prin inclinatia si dispunerea
versantilor , fragmentarea lui precum si structura geologica.
Caracteristica retelei hidrografice din zona o reprezinta neuniformitatea ei in timp si
spatiu .
Resurse de sol
Resurse naturale ale solului :minereuri complexe, calcare , diorite,diatomite,fier.
La Luncsoara:plumb,pirita,cupru diseminat;la Srbi plumb.
Grandodiorite:zacaminte in conservare :Vajdogi amplasare : la cca. 4 km Nord de
Halmagel, caracteristici calitative :bun pentru lucrari de drumuri,piatra bruta si sparta .
Argile comune:zacaminte in exploatare:Trnavita amplasament in localitate
:caracteristici calitative pentru olarit , perspective atelier unic de prelucrare.
Balastiera :Halmagel ,pietrisuri si nisipuri amplasament la 1 km sud de localitate .
Caracteristici calitative :bun pentru lucrari de drumuri si betoane.
Flora i Fauna
Vegetatia este etajata pe verticala, de la goluri alpine, la paduri de rasinoase si foioase care
alterneaza cu fanete in care predomina gramineele.
In locurile pietroase por fi vazute tufe de ienupar, smardar, scorus, colilia, negara, paiusul,
pelinita, afine si coacaze de munte, licheni roz, galbui-aurii sau albiciosi.
In padurile de rasinoase predomina molidul si pinul.
In padurile de foioase se pot intalmi fagul, carpenul, frasinul, paltinul, artarul, sangerul, teiul,
razlet gorunul, tisa si castanul salbatic.
Vegetatia ierboasa este caracterizata de floarea pastilor, leurda, brebenei, vinarita, silnic,
soparlita, macrisul iepurelui, lopateaua, margareta, sabiuta, bujorul salbatic, ochiul boului,
piciorul cocosului, degetarul, fragul .In poienile din zonele carstice se pot intalni palcuri de
arbusti de alun, corn, porumbar cu ghimpi, zmeurisuri, mure, paducel si maces. In zona
izvoarelor, a vailor si locurile mlastinoase se intalnesc floarea de nu-ma-uita, broasca apei,
bumbacarita, brustur si coada calului, salcia, rachita, arinul si plopul.
Ciupercile intalnite sunt: galbiori, urechiuse, manatarci, cineciori si ciuperci de balegar.
Rezervatia Arboretele de fag de la Raul Mic , in suprafata de 165.6 ha situata pe raza
comunei Halmagel ,satul Luncsoara cuprinde arborete de fag provenit din samanta prin
regenare naturala , varsta arborilor fiind de 110-150 ani , cu diametre de 30-60 cm si inaltimi
de 32-36 m . Arboretele este incadrat in tipul de padure faget normal cu flora de mull
.Arboretele vegeteaza pe pante de 37 grade si impresioneaza prin inaltime si diametrul
arborilor , calitatea lemnului , cat si vigoare de vegetatie.Constutuie cel mai valoros arborete
de fag din judet , pastrarea lor in cadrul zonelor protejate impunandu-se datorita interesului
9
stiintific . Aceste arborete reprezinta totodata si rezervatii de seminte , fiind incadrate la

paduri seculare excluzandu-se de la exploatari de masa lemnoasa , fiind permise doar
lucrari speciale de conservare .
Clima
In sectorul cu clima montana ,verile sunt racoroase cu precipitatii abundente iar iernile
friguroase cu strat de zapada stabil pe o perioada indelungata .
Radiatia solara globala prezinta valori care descresc treptat dinspre vest catre zona
montana din est unde scad sub 110 kcal/cmp an.
Temperatura anului inregistreaza o scadere treptata de la vest la est determinata de
cresterea altitudini reliefului.Medile anuale sunt de 9.6 C , medile lunii cele mai calde
Iulie ating 19.4 C, iar medile lunii cele mai reci Ianuarie sunt de -2C.Precipitatile
atmosferice cresc , ca si nebulozitatea de la vest catre est din cauza cresterii altitudini.
Cantitatile medii anuale totalizeaza 767,5 mm , cantitatile medii lunare cele mai mari
cad in ianuarie si totalizeaza 99.4 mm , iar catitatile medii lunare cele mai mici cad in
februarie si insumeaza 45.9 mm .Pentru caracterizarea climatica a zonei studiate s-au
folosit inregistrarile locale ale statilor meteo Tebea ( interval de observatie 1964-1979 )
precum si statia meteo din Arad (interval 1896-1955).Zona se caracterizeaza printr-un
climat temperat cu accente de continentalism moderate , cu veri calde si ierni blande .
Zilele (temp. maxime 0C) dispar odata cu sfarsitul luni martie si nu mai apar decat
rareori in noiembrie .Numarul lor in timpul anului este de cca. 24 de zile aparitia acestor
zile este cauzata de patrunderea si stagnarea aerului artic sau polar continental si pot
provoca pagube culturilor cand solul nu este acoperit cu zapada.
Zilele de vara ( temp. maxime 25C) apar din aprilie pana in octombrie inclusiv , avand
frecventa cea mai mare in iulie si august.
Accidental pot aparea si in martie si in noiembrie ( o data la 10 ani ).
La sol cea mai mare frecventa o au vanturile din sud estic si cele din sectorul nordic .
O frecventa destul de ridicata o au si vanturile din sectorul vestic ( de peste doua ori
mai frecvente decat cele din sectorul estic ).
In anotimpul rece la sol predomina vantul din nord iar in timpul verii se intensifica
circulatia din est si vest .
Vitezele cele mai mari se inregistreaza pe directile vanturilor dominante in anotimpul de
primavara si iarna.
IV.2. DATE BIBLIOGRAFICE
Prezentare general
Localiti componente:
Halmagel- localitate reedin de comun

Luncsoara,Sirbi,Tirnavita,Tohesti- localiti aparintoare
10
Istoricul comunei Halmagel este strans legata de cel al tinutului Halmagiului tinut care
cuprinde comunele: Varfurile ,Halmagiu,Halmagel.
Locuitorii comunei Halmagel , ca si vecini lor , ca si de fapt intreaga Transilvanie au fost
nevoiti sa lupte impotriva diferitelor popoare , care au ravnit si au incercat sa ocupe
pamanturi romanesti.Printre popoarele care au atacat si au urmarit sa ocupe si sa
domine acest frumos tinut din Muntii Apuseni au fost:
hunii,slavii,ungurii,turci,tatarii,austriecii.
Dintre aceste popoare cele mai inversunate lupte duse de romani au fost cu ungurii ,
popor ce a provocat romanilor o indelungata suferinta , daune morale, materiale pierderi
de vieti omenesti .Luptele pentru ocuparea Transilvaniei au inceput in anul 1000 , sub
conducerea regelui Stefan I ( sau Stefan cel Sfant) denumire primita in urma treceri
ungurilor la catolicism . Acesta lupta a durat peste 200 de ani pana la aducerea
cavalerilor teutoni la inceputul secolului al XIII-lea ( cavalerii teutoni erau un ordin de
calugari , care fusesera inainte la locurile sfinte ).Acestia au primit Tara Barsei si alte
teritori ( 1211) dar ei incep sa se extinda si peste munti si sa se intareasca.
Acesta actiune a provocat panica regilor unguri ,fapt pt care acestia i-au desfintat in
1225 , silindu-i sa plece din locul unde fusesera instalati.
Locuitorii Halmagelului au dus o lupta stransa impotriva sistemului iobagist , introdus de
catre maghiari dupa patrunderea in Transilvania , incepand cu secolul XI si XII ,
amplificandu-se mai apoi in secolele XIV-XV.Dupa trecerea Halmagelului la comitatul
Siriei , treptat gospodariile locale au fost trecute in proprietatea grofilor constutuindu-se
in Halmagel o mare mosie a acesor grofi care au construit aici un castel numit de
localnici la domnie.Pamanturile care au fost luate de la localnici ocupau locurile cele
mai fertile si intindeau intre Halmagiu (sud ) Vajdogi (nord) Banesti (vest) dealul Frunza-
Verde Hajuri , Golesti (est) . Castelul a fost construit la S-V de Cornet in spatele casei
de azi a familiei Popovici Ioan .Desfintarea iobagiei sa infaptuit datorita intensificarii
luptei taranilor , in urma multor revolte si ciocniri locale.Pe linia acestor lupte se inscrie
si marea rascoala a lui Horia,Closca, si Crisan din 1784 izbucnita in Munti Apuseni .
In perioada 1949-1962 locuitorii Halmagelului s-au opus procesului de cooperativizare a
agriculturii , reusind sa-si mentina proprietatea lor privata. Incercarile si presiunile
autoritatilor din aceasta perioada de a infinta o cooperativa s-au concretizat doar in
organizarea unei intovarasiri cu o suprafata mica de teren si un numar mic de membri
care au refuzat sa lucreze pamantul , ramanand in paragina , fapt ce a determinat
renuntarea in 1962 la acesta intovarasire
IV.3. POPULAIA
Fenomenul de imbatranire a populatiei manifestat pe plan national se regaseste si in

cadrul comunei Halmagel.
11
Structura populatiei pe principalele grupe de varsta
TOTAL 1454
0-4 20
5-9 30
10-14 60
15-19 35
20-24 40
25-29 75
30-34 85
35-39 64
40-44 90
45-49 120
50-54 110
55-59 75
60-64 185
65-69 154
70-74 154
75-79 111
80-84 32
85- si
14
peste
Structura etnic a populaiei n comuna Halmagel

Valoare Procent
Data statistic
(locuitori) din total
Romni 1454 100%
Maghiari
Germani
Srbi
Rromi
Ucrainieni
Croai
Slovaci
Cehi
Structura apartenenei religioase n comuna Halmagel

Data statistic Nr. locuitori % din total
Ortodox 1454 100%
Romano catolic
Reformat
12
Baptist
Penticostal
Atei
Nedeclarat
Alte culte
Populaia inactiv a localitii Halmagel

Pensionari -579
Someri -30
Elevi -83
Populaia curent activ

Agricultori 700
Angajati -21
IV. 4. ARIA SOCIAL
IV.4.1. EDUCAIA
Organizarea si desfasurarea invatamantului general in comuna , initial de 4 clase
primare api de 7 , a constituit una din preocuparile principale ale locuitorilor si
conducerii comunei Halmagel .
Incepand din 1919 1920 in Scoala primara din Halmagel se invata in limba romana
dupa programe si manuale romanesti.
Din 1920 in toate satele comunei au functionat scoli primare romanesti cu invatatori
romani , iar tineri din Halmagel au inceput sa urmeze cursurile unor licee si chiar
facultati .
Dupa 1945 a crescut foarte mult numarul absolventilor de liceu si facultati.
La ora actuala functioneaza un numar 3 scoli primare si una gimnaziala.
Scolile primare sunt in Halmagel , Luncsoara si Tarnavita iar scoala gimnaziala este in
Halmagel.
Gradinite functioneaza in Halmagel si Luncsoara.
IV.4.2. CULTURA
Comuna Hlmagel are un numar de 5 camine culturale in localitatile

:Halmagel,Luncsoara,Sarbi,Tarnavita si Tohesti iar Halmagelul dispune de o biblioteca
comunala in cadrul Scolii Generale .
Obiceiuri,practici si traditii
1.Casatoria
Daca in prezent casatoria se rezuma la actul oficial si nunta ,inainte implica multe
obiceiuri ale locului asfel petitul se desfasura ca un adevarat ritual .Parinti ii
recomandau baiatului cu ce fata sa se casatoreasca si tot ei anuntau familia fetei ca vor
sa vina in petit .In ziua stabilita pentru petit parinti baiatului impreuna cu acesta si alte
rude mergeau la casa fetei unde erau primiti cu mancare , bautura, si bineinteles cu
rudele din parte fetei.Obiceiul era , ca daca baiatului nui placea fata sa nu manance si
sa nu bea din ce se va servi la masa , iar daca ii place atunci poate sa manance si sa
bea, se dicuta ce ofereau cele 2 famili , pamant, vite, bani ,haine, lenjerie.Dupa ce sa
inchiat targul parinti stabileau impreuna cand va avea loc nunta , locul de desfasurare
, invitatii nasul sau nasi .Dupa toate acestea baiatul si fata incepeau sa iasa impreuna in
sat , la targ ,la biserica,la joc,baiatul incepea sa faca vizite acasa la fata si putea sa o
13
duca pe fata acasa la el.Nunta se facea la casa baiatului , a fetei daca acesta era
ginere sau in ambele locuri nunta durand 2-3 zile sau chiar o saptamana .Obiceiul
petitului sa perimat lasand loc tinerilor sa-si aleaga viitorul sot sau sotie.
2.Dusul cu cosarca
Acest obicei se mai pastreaza si astazi , el constand in vizitarea unei femei care a
nascut de catre nasa, moasa,rude,si vecini.Cosarca este un cos de nuiele in care sunt
aduse mancare, hainute,si bani pentru noul nascut.
In prezent se mai pastreaza obiceiul de a se duce dulciuri ,haine si bani ,insa inainte se
ducea doar supa , friptura,placinta,lapte de pasare , dupa posibilitati un borcan cu
miere de albine.Continutul cosarcii depindea de starea materiala a celei pe care o
ducea ,gradul de rudenie,si era dusa numai de catre femei.
3.Mersul cu colinda
Un frumos obicei care se mai pastreaza si azi si care consta in mersul de Craciun si de
Anul Nou cu colinda a feciorilor cat si a copiilor.Feciori colindau imaginand o piesa
despre nasterea lui Isus Hristos , seful lor se numea Irod si era acela care aduna
carnatul, tuica,colaci , bani primiti si care se transportau de catre iapa.
Colindatori aveau cu ei o formatie de lautari care in casele unde erau primiti , in special
in casele cu fete de maritat cantau cantece de joc iar colindatorii jucau fata si alte femei
care mai erau in casa.Cu cele adunate de colindatori in seara de Craciun se organiza
conacul la care participau toti cei care primisera colindatorii.Copii mergeau si merg in
Ajun si ziua de Craciun cu colinda iar apoi cu Plugusorul la anul nou.
Religie i via spiritual

Biserica actuala din Halmagel are hramul Sfiintilor Arhangheli Mihail si Gavril si are o
forma de nava construita din piatra cu pereti grosi de 80 cm iar in 1991 a fost acoperita
cu tabla noua.Clopotul actual a fost adus din S.U.A pe cheltuiala emigrantilor din
Halmagel aflati in Florida in 1922 la initiativa lui Morar Maria.
Biserica de lemn din Luncsoara Sfantul Mucenic Gheorghe este construita pe fundatii
de piatra cu pereti de lemn de brad si stejar cu turnul inalt acoperit cu sindrila specific
bisericilor din Ardeal si a fost construita in anul 1740 in catunul Craciunesti si afost
mutata la marginea satului pe un damb deasupra cimitirului in anul 1835.
Mai exista biserici ortodoxe in satele: Sarbi,Tarnavita,Tohesti unde se mai pastreaza si
azi obiceiurile si traditile de odineoara.
IV.5. INFRASTRUCTURA COMUNEI HALMAGEL

Infrastructura de transport
Regiunea de Vest are o reea bine dezvoltat de ci rutiere, repartizat relativ
echilibrat n teritoriu. Regiunea are o reea total de drumuri publice de 10.205 km
(12,84% din totalul naional) din care 1.882 km sunt drumuri naionale (12,40% din
totalul drumurilor naionale) i 8.323 km drumuri judeene i comunale (13,05% din
totalul drumurilor judeene i comunale). Din totalul drumurilor publice, doar 25,95%
sunt modernizate, procent ce se apropie de media de la nivel naional (26,27%).
Densitatea drumurilor publice este de 31,3 km /100 km 2 de teritoriu, fiind sub media
naional de 33,3 km /100 km2.
Strzi comunale - comuna Halmagel

Din care (km)
Strzi
Cu mbrcmini
Localitatea comunale Pmnt sau
uoare din asfalt
Total (km) mpietruite
turnat
Halmagel - 8 km
Luncsoara - 2 km -
14
Sarbi - 1 km -
Tarnavita - 3 km -
Tohesti - 2 km -
Total - 16 km -
Drumuri comunale - comuna Halmagel

Din care (km):
Drumuri Cu
Localitatea comunale Pmnt sau mbrcmini
Total (km) mpietruite din asfalt
turnat
Luncsoara 10.5 4 6.5
Sarbi
Tarnavita
Tohesti
Total 10.5km - 6.5 km
Drumuri judeene - comuna Halmagel

Din care (km):
Drumuri Cu
Localitatea judeene Pmnt sau mbrcmini
Total (km) mpietruite din asfalt
turnat
Luncsoara
Sarbi 6.5 km 6.5 km
Tarnavita 7 km 7 km
Tohesti 4 km 4 km
Total 17.5 km 17.5 km 5km
IV.6. POTENIAL ECONOMIC
Dezvoltarea activitatilor economice sa bazat din cele mai vechi timpuri pe valorificarea
potentialului natural al zonei , respectiv pe cresterea animalelor ,exploatarea si
prelucrarea lemnului si a resurselor minerale.
Aceste activitati nu au asigurat insa nici venituri comparabile cu cele din alte zone si nici
posibilitatea de ocupare in intregime a fondului de timp al populatiei active ,ceea ce in
conditile unor investitii foarte reduse in domeniul economic si de infrastructura si al
conditilor mai dificile de viata specific zonelor montanea condus la depopularea treptata
a localitatii . Pe teritoriul comunei Halmagel si in satele apartinatoare nu exista unitati
econmice si de productie .Cererea si oferta pe piata fortei de munca sunt variabile
ducand la slaba dezvoltare din punct de vedere industrial al localitati si a zonei in
ansamblu provocand un amplu fenomen migrational al populatiei active spre zone mai
industrializate precum si navetism.In vederea stoparii acestui fenomen , se doreste
incurajarea aparitiei de intreprinderi mici si mijloci in scopul creari de noi locuri de
munca si ocuparii fortei de munca locale.
Pe teritoriul comunei nu exista unitati agricole si zootehnice.
Pasunile naturale au o frecventa mai mare in partea centrala si estica a judetului Arad
unde si gradul de fragmentare a reliefului este mult mai ridicat.
15
Asfel pasunile naturale detin peste 55% din suprafata agricola a comunei Halmagel
Ponderea padurilor este de 65,67 % din totalul supafetei comunei.
Categoria de Suprafata Procent din suprafata

folosinta totala in ha totala %
Arabil 939 12.22
Pasuni 1199 15.60
Fanete 379 4.93
Vii 0 0.00
Livezi 0 0.00
Teren Agricol 2517 32.76
Paduri 5046 65.67
Ape 20 0.26
Drumuri 59 0.76
Constructii 25 0.32
Neproductiv 16 0.20
Teren Neagricol 5166 67.23
TOTAL GENERAL 7683 100.00
V. ANALIZA SWOT
Punte tari (S)
Cadru geografic i mediu - apropierea de Brad (30 km)

- terenuri agricole pretabile pentru culturile cerealiere
i legumicultur
- fauna bogat
- grad de poluare a solului i a aerului sczut
- potenial turistic semnificativ
- comuna dispune de arii naturale nepoluate
Aria social - existena personalului calificat sau policalificat

- existena meteugurilor i a meseriilor tradiionale
- existena unei piee de desfacere att n pieele din
Brad ,Halmagiu, Deva , si Arad pentru produsele
legumicole ale agricultorilor din comun.
- personal didactic calificat la disciplinele de

nvmnt
- exist grdini
Educaia i Cultura - exist coal
- exist cmin cultural
- exist bibliotec
- exist manifestri culturale consacrate
cor bisericesc cu tradiie
- folclorul i tradiiile culinare ale comunei
16
- exist teren de sport
- exist o tradiie a srbtorilor cmpeneti ce anim

viaa social
Sport i agrement - exist reea de telefonie

- exist Internet
Potenial turistic - dispensar medical (Halmagel)
- exist n comun activiti economice n domeniul
industriei alimentare (de ex. morrit i panificaie) i
prelucrarea lemnului i a unor activiti de comer
Infrastructur
Puncte slabe (W)
Cadru geografic i mediu - zone cu luciu de ap nevalorificat

- resurse de mediu insuficient folosite
- emigrarea forei de munc n strintate

- lipsa unor centre de orientare profesional
Aria social - lipsa iniiativei din partea tinerilor
- proces de mbtrnire demografic
- capacitate sczut de rennoire demografic
- densitate redus a populaiei
- corelarea deficitar a cererii cu oferta de pe piaa de
munc
- decalaj ntre pregtirea oferit de coal i cerinele
pieei muncii
- diferena mic ntre ajutorul de omaj i salarii
ncurajeaz omajul mascat i munca la negru
- insuficienta dezvoltare a unui sistem de protecie
social pentru tineri cu vrsta peste 18 ani care
prsesc sistemul de protecie social a copiilor
precum i pentru persoanele victime ale violenei
domestice
- lipsa unui O.N.G. local sau a unei asociaii care s

susin procesul de dezvoltare
- lipsa de parteneriate eficiente ntre coal i mediul
de afaceri
- insuficienta armonizare a sistemului educaional
Educaia i Cultura postgimnazial cu cerinele pieei muncii i dezvoltrii
viitoare a societii
- migrarea tinerilor spre orae mari, pentru
continuarea studiilor
- lipsa programelor/proiectelor de reconversie
profesional
- insuficienta racordare la tehnicile moderne
- nevalorificarea potenialului generat de cadrul

geografic
- lipsa surselor de finanare a activitilor de sport i
agrement
17
- lipsa sau slaba calitate a infrastructurii specifice

activitilor turistice acolo unde exist un potenial
Sport i agrement ridicat de resurse naturale.
- numr redus de organizaii de promovare a
turismului
- infrastructura de acces ctre obiectivele turistice
este slab dezvoltat
Potenial turistic - lipsa de educaie a populaiei din mediul rural
privind posibilitatea practicrii turismului rural i
absena pachetelor turistice pe acest segment
- slaba reprezentare a turismului de ni n zon
- numr redus de ageni economici, IMM-uri

- lipsa investitorilor
- lipsa canalizare
- drumuri neasfaltate
- lipsa aleilor
- legtura greoaie dintre comun i localitile
aparintoare
Infrastructur - lipsa unei maini de vidanjare a foselor i de
colectare a gunoiului menajer
- lipsa pistelor pentru bicicliti
- lipsa telefoniei fixe n localitile Luncsoara si Sarbi
Oportuniti (O)
Cadru geografic i mediu - peisaj ce permite dezvoltarea turismului

- nfiinarea unui centru de colectare i prelucrare a
fructelor de pdure i a plantelor medicinale
- asigurarea echilibrului terenurilor n pant pentru
evitarea alunecrilor de teren
Aria social - legislaia favorizeaz angajarea omerilor i a

tinerilor
- mbuntirea dinamicii pieei forei de munc, prin
mbuntirea dinamicii economiei regionale
- schimbarea structurii de vrst a populaiei din
comun, prin programe ce ncurajeaz stabilirea
tinerilor n mediul rural
- construirea unui dispensar medical cu laborator de
analize
Educaia i Cultura - dezvoltarea nvmntului la distan

- organizarea de tabere tematice pentru elevi
- iniierea i dezvoltarea unor parteneriate educativ
culturale cu uniti de nvmnt, prin intermediul
programelor de cooperare trans-frontalier
- organizarea de schimburi culturale
- modernizarea unitilor de nvmnt
- finalizarea lucrrilor de reabilitare a cminului
cultural din Halmagel
18
- asigurarea transportului pentru elevii care fac

naveta la colile din Halmagiu si Halmagel
- existena unor meteri populari capabili s transmit
cunotinele lor tinerilor
- posibilitatea organizrii de festivaluri tematice
- amenajarea unui spaiu destinat evenimentelor
festive (nuni, botezuri, pomeni etc.)
- infintarea unei echipe de fotbal

Sport i agrement - desfurarea unor activiti de agrement (ciclism,
motociclism, ATV)
- valorificarea potenialului turistic

- valorificarea artizanatului
Potenial turistic - crearea i valorificarea unor circuite turistice
tematice
- organizarea unor campanii de informare i
promovare a agroturismului i a turismului rural
- crearea si promovarea produselor turistice cu
specific regional
- potenial de turism cultural
- nfiinarea i dezvoltarea pensiunilor rurale
- amenajarea unor trasee de drumeie
- regimul silvic, reglementat legal, poate avea efecte
favorabile asupra mediului i turismului
- perspectiva gzduirii turitilor conduce la
mbuntirea dotrilor
- dezvoltarea parteneriatului coal mediu de
afaceri turistic
- potenial de dezvoltare a unor parteneriate /asocieri
ntre uniti administrativ teritoriale cu interese
comune pentru dezvoltarea turismului
- implicarea aparatului de specialitate al instituiilor
prefectului n mediatizarea programelor/ proiectelor
care vizeaz dezvoltarea turismului
- construirea reelei de alimentare cu ap n

localitile aparintoare ( Luncsoara, Sarbi )
- asfaltarea drumurilor comunale
Infrastructur - realizarea de alei pietonale
- nceperea lucrrilor de canalizare n comun i n
localitile aparintoare
- amenajarea centrului civic
- extinderea intravilanului, a perimetrului construibil
- atragerea investitorilor prin oferirea de terenuri
concesionabile, disponibile
- dezvoltarea sectorului agricol pentru fermierii tineri
sprijinii de ctre Ministerul Agriculturii
- amenajarea unui spaiu de desfacere a legumelor
Ameninri (T)
19
Cadru geografic i mediu - slaba dotare a structurilor care s intervin n

situaia unui dezastru ecologic
- dificulti economice majore n susinere costurilor
de investiie n domeniul proteciei mediului pentru
agenii economici i autoriti
- slaba dotare a structurilor care s intervin n situaii
de urgen
- lipsa programelor de calificare/recalificare

Aria social profesional destinate persoanelor din comun
- mentalitatea c nu se poate face nimic concret fr
bani nu exist coeziune social
- nu exist persoane care s reprezinte interesele
comunitii n mod organizat i pe o perioad lung
de timp
- populaie cu deficit de natalitate (balan negativ
natalitate mortalitate)
- medie de vrst destul de ridicat 46 de ani n 2006
- migrarea forei de munc calificate i mai ales nalt
calificate ctre rile membre ale UE
- reea de comunicare (Internet) i transport slab

Educaia i Cultura dezvoltat, pentru facilitarea nvmntului la
distan, a logisticii implicate de eventuale schimburi
culturale
- lipsa de informare i know-how a cadrelor
specializate, cu privire la oportunitile i modul de
accesare i gestionare a unor fonduri destinate
educaiei i culturii
- numr mic de actori sociali interesai de aspectele
educativ-culturale ale tineretului din comuna Frliug,
fapt ce duce la proasta gestionare sau
imposibilitatea de a susine logistic diferite proiecte
de resort
- estomparea sau dispariia unor obiceiuri specifice
srbtorilor religioase i/sau laice
- lipsa fondurilor destinate modernizrilor necesare a
fi efectuate unitilor de nvmnt i a unitilor
culturale (cmine culturale, biserici, monumente
etc.)
- slaba promovare a sportului i a agrementului n

Sport i agrement zon
- investiii mici, care nu pot susine dezvoltarea
durabil i armonioas a acestui domeniu
- absena sau proasta gestionare a infrastructurii
necesare desfurrii sportului i agrementului
- investiii sczute n domeniul turismului

Potenial turistic - insuficienta folosire a oportunitilor acordate
turismului rural
- inundaii anuale
20
- lipsa fondurilor necesare iniierii i/sau finalizrii

Infrastructur unor lucrri ce vizeaz infrastructura comunei
- lipsa politicilor specifice de promovare i vnzare a
produselor agricole locale
VI. DIRECII DE DEZVOLTARE

Misiunea strategiei este dezvoltarea sustenabil a comunei din punct de vedere
regional, cultural, n scopul creterii calitii vieii cetenilor si la standarde europene,
ntr-un mediu prosper, participativ i sntos. Din acest motiv s-au delimitat cteva
direcii de dezvoltare:
1. Crearea unui habitat care s asigure calitatea vieii, a unui
ecosistem sntos i a unor faciliti la standarde europene.
2. Crearea unui mediu economic competitiv i prosper, care
s permit dezvoltarea economic a comunei i valorificarea eficient a
resurselor locale.
3. Asigurarea unui mediu comunitar, sntos pentru toate
categoriile sociale.
4. Dezvoltarea nvmntului i al educaiei, astfel nct
acestea s fie capabile s asigure integrarea economic, social i cultural a
comunei.
5. Dezvoltarea i diversificarea mediului cultural, valorificarea
tradiiilor locale ale comunei i conectarea acestora la circuitul regional, naional
i internaional.
Pentru fiecare direcie de dezvoltare, au fost stabilite diferite obiective i msurile
necesare pentru atingerea acestor obiective.
Directia 1
o Obiectiv 1.1. Modernizarea i extinderea
infrastructurii
- extinderea intravilanului comunei
- realizarea centrului civic al comunei
- reabilitarea i extinderea strzilor principale i secundare ale comunei
- reabilitarea trotuarelor comunale i a pistelor pentru bicicliti unde este cazul
- realizarea de drumuri agricole
- realizarea unor spaii de parcare auto n comuna Halmagel
o Obiectiv 1.2. Asigurarea unui management
performant al apei
- finalizarea sistemului de alimentare cu ap
- realizarea, extinderea i finalizarea sistemului de canalizare n comun i n
satele aparintoare
- realizarea de anuri i podee pe strzile principale i secundare ale comunei i
satelor aparintoare
- Obiectiv 1.3. mbuntirea sistemelor de comunicaie i informare
- introducerea i extinderea reelei de cabluri din fibra optic pentru asigurarea
unei caliti superioare a serviciilor de comunicaii, n comun i satele
aparintoare
- introducerea i diversificarea serviciilor de comunicare (telefonie, internet , ISDN
etc) n satele aparintoare
o Obiectiv 1.4. Programe de construire de locuine
i mbuntire a condiiilor de locuit
- realizarea unui program de construire a unor locuine sociale
- elaborarea de proiecte pentru reabilitarea locuinelor populaiei dezavantajate
21
o Obiectiv 1.5. mbuntirea calitii i

diversificarea serviciilor publice
- extinderea i modernizarea reelei de iluminat public n comuna Halmagel i
satele aparintoare
- extinderea iluminatului decorativ a cldirilor i monumentelor reprezentative
- introducerea de noi servicii publice cum sunt: serviciile de salubritate, servicii de
deszpezire, servicii de intervenie n cazuri de urgen
o Obiectiv 1.6. Dezvoltarea unor baze sportive i
de agrement
- crearea unei infrastructuri de agrement
- crearea unor baze sportive in Halmagel
- reabilitarea terenului de fotbal existent n comun
- amenajarea de spaii verzi, parcuri i terenuri de joac i agrement pentru copii i
aduli
- realizarea unei sli de sport n comuna Halmagel
- construirea unui trand de var
- organizarea zonei pentru a oferi posibilitatea practicrii vntori sportive
- aciuni de marketing pentru atragerea de investitori pentru construirea de piste
pentru motocross
o Obiectiv 1.7. Diminuarea polurii mediului
- studierea zonelor poluate, a poluanilor i elaborarea unui program de reabilitare
- eliminarea foselor septice dup conectarea gospodriilor la sistemul de
canalizare pentru a reduce poluarea solului intravilan
- realizarea de platforme ecologice comunale pentru a reduce poluarea aerului i a
solului
- extinderea perdelelor de protecie pentru asigurarea unui mediu curat i
protejarea culturilor
- nfiinarea unui punct de colectare a ambalajelor cu volum mare i care nu intr
n categoria gunoi menajer.
- educarea cetenilor s foloseasc soluii naturiste i astfel s se elimine
utilizarea ierbicidelor, pesticidelor, fungicidelor, insecticidelor.
Direcia 2
o Obiectiv 2.1. mbuntirea mediului
local de afaceri. Modernizarea infrastructurii de susinere a afacerilor
- cursuri de instruire adresate ntreprinztorilor locali
- crearea unor baze de date care s poat fi pus la dispoziia potenialilor
investitori de ctre autoritatea local
- realizarea unor materiale de promovare (monografie, ghiduri, pliante brouri,
pagin web) ale comunei i ale oportunitilor oferite
o Obiectiv 2.2. Dezvoltarea turismului
ca surs de dezvoltare economic
- dezvoltarea agro-turismului:
- Identificarea gospodriilor care pot practica agro-turismul
- Realizarea unei prezentri a zonei n vederea promovrii acesteia
- Instruirea ntreprinztorilor n agro-turism
- Identificare puncte de atracie turistic
- valorificarea potenialului de cadru natural din zona comunei, n special pentru
aciuni de generare a unui sat de vacan i a unor tabere colare i/sau
studeneti
- nfiinarea unui centru zonal de meteuguri tradiionale olarit dogrie
mbrcminte tradiional
22
o Obiectiv 2.3. Dezvoltarea unei

agriculturi bazat pe tehnologii performante, cu respectarea normelor de
protecie a mediului
- ncurajarea nfiinrii de asociaii agricole de dimensiuni medii pentru a crete
eficiena activitii agricole
- sprijinirea agricultorilor locali s nfiineze uniti de prelucrare a produselor
agricole
Direcia 3
o Obiectiv 3.1.
mbuntirea strii de sntate a populaiei comunei
- modernizarea, extinderea i dotarea dispensarului comunal cu aparatur la
standarde europene
- nfiinarea unei farmacii n comuna
o Obiectiv 3.2.
Asigurarea unui nivel de trai decent pentru populaia cu venituri foarte mici
sau fr venituri
- crearea unei cantine sociale
- nfiinarea unui centru de voluntari pentru ngrijirea la domiciliu a persoanelor cu
nevoi speciale
- sprijinirea persoanelor afectate de inundaii
- nfiinarea unui punct Crucea Roie pentru ajutorarea celor sraci
Direcia 4
o Obiectiv 4.1. Prevenirea abandonului colar i stimularea
participrii colare
- identificarea motivelor abandonului colar
- realizarea unor programe prin care copiii s aib posibilitatea utilizrii mijloacelor
moderne de comunicare i informare
- asigurarea unui cadru participativ coal - familie
- implicarea prinilor n activitile organizate de coal
o Obiectiv 4.2. Asigurarea de cadre didactice cu pregtire superioar
i mbuntirea actului didactic
- stimularea cadrelor i asigurarea posibilitii de instruire i perfecionare a
cadrelor didactice prin programe internaionale de instruire, finanate de guvern
sau de U.E. implicarea acestora n programe de perfecionare i schimb de
experien european
- alocarea de resurse de formare managerial pentru profesorii ce ocup funcii de
conducere
- pregtirea profesorilor dirigini i directori educativi pentru a fi capabili s asigure
servicii de orientare colar i profesional, precum i consiliere pentru elevi i
prini.
o Obiectiv 4.3. Susinerea tinerilor cu potenial n performane
colare
- continua identificare a tinerilor cu potenial i cuprinderea acestora n grupuri de
excelen
o Obiectiv 4.4. Atragerea i meninerea personalului didactic calificat
- oferirea unui mediu profesional atractiv modernizarea colilor
- asigurarea condiiilor necesare stabilirii cadrelor didactice calificate n comun
o Obiectiv 4.5. Stimularea micrii sportive n comun. Dezvoltarea
educaiei prin sport
23
- dezvoltarea infrastructurii sportive n comun prin construirea de sli de sport,

precum i refacerea i modernizarea curilor colilor i a terenurilor de sport ale
colilor.
- diversificarea ramurilor sportive practicate n comun organizarea de competiii
sportive la care s participe ceteni de diferite vrste, din comun
o Obiectiv 4.6. Dotarea colilor cu laboratoare, cabinete, sli de sport
i materiale didactice la nivel european. Informatizarea sistemului colar
- atragerea de fonduri pentru modernizarea unitilor colare, prin cuprinderea
acestora n proiecte naionale i ale U.E.
- dezvoltarea bazei materiale ale colilor
- dotarea colilor cu calculatoare i conectarea acestora la o reea local pentru a
asigura accesul la internet.
o Obiectiv 4.8. mbuntirea i reactualizarea bibliotecii colare
- identificarea de fonduri care s asigure baza material corespunztoare a
bibliotecilor
- introducerea metodelor moderne de biblioteconomie i instruirea bibliotecarilor n
utilizarea acestora
Direcia 5
o Obiectiv 5.1. mbuntirea infrastructurii culturale a
comunei
- identificarea sau construirea unei cldiri speciale n care s funcioneze
biblioteca, la standarde europene
- reamenajarea intern a spaiilor cu destinaie cultural cminele i/sau casele
culturale
- realizarea unui spaiu pentru festiviti n aer liber (rugi, serbri, festivaluri,
concerte)
o Obiectiv 5.2. Diversificarea ofertei culturale
- stimularea tinerilor s participe la actul cultural i ncurajarea acestora s fie
parte activ la diferite manifestri i grupuri culturale din comun
- formarea de manageri culturali responsabili cu promovarea i prezervarea
patrimoniului cultural
- revitalizarea activitilor Cminului de cultur al comunei
- nfiinarea unei grdini de var i/sau a unui mic cinematograf ca mijloc de
divertisment pentru cetenii comunei
- nfiinarea unei publicaii/ziar local i provocarea elevilor, tinerilor i cetenilor cu
potenial s fie parte activ n realizarea acestuia
- aciuni de marketing cultural al evenimentelor consacrate sau propuse
o Obiectiv 5.3. Dezvoltarea turismului cultural
- promovarea turismului cultural n comun i mprejurimile sale
- valorificarea vestigiilor existente pe teritoriul i raza comunei
o Obiectiv 5.4. Dezvoltarea relaiilor transfrontaliere
- organizarea de schimburi culturale
- organizarea de evenimente culturale comune
VII. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

Implementarea Strategiei de Dezvoltare Local este un proces complex, care
necesit un management i control adecvat, realizat de o structur organizatoric, un
proces unitar de implementare i evaluare a rezultatelor obinute.
24
Pentru a implementa Strategia, s-a constituit un Grup de Lucru Comunitar al

crui funcii constau n:
- conducerea procesului de implementare la nivel strategic
- analizarea i aprobarea planurilor anuale de implementare
- propuneri de completare i amendare periodic a strategiei
- analizeaz i aprob bugetul anual de implementare
- organizeaz conferine
- asigur managementul de implementare
- elaboreaz procedurile de licitaii pentru proiecte executate de teri cu scopul
implementrii msurilor
VIII. LISTA PARTENERILOR LOCALI

VIII.1. GRUPUL DE LUCRU COMUNITAR
Din Grupul de Lucru Comunitar fac parte reprezentani ai Consiliului Local al
comunei Halmagel, reprezentani ai instituiilor de nvmnt prezente pe teritoriul
comunei, reprezentani din sistemul sanitar, reprezentani ai Bisericii, precum i
reprezentani ai cetenilor, gospodari i ntreprinztori privai din comun,
Lista cu membrii grupului este prezentat n tabelul de mai jos:
Nr. Numele i Ocupaia

crt. prenumele
1 Tonta Mihaiu Primar
2 Cristea Nelu Viceprimar
3 Popoviciu Rodica Secretar Primrie
4 Leahu Traian ef Post Poliie
5 Golea Traian Preot ortodox
6 Pihuleac Modest Medic de familie
7 Tonta Letitia ntreprinztor privat
8 Tonta Smaranda ntreprinztor privat
9 Mates Cetean gospodar
Constantin
10 Bradean Alin Cetean gospodar
VIII.2. Instituii publice

Instituiile publice care sprijin comuna Halmagel n demersul ei spre atingerea
obiectivelor sale de dezvoltare, sunt:
- Consiliul Judeean Arad
- Universitatea de Vest Vasile Goldis Arad
- Universitatea Aurel Vlaicu Arad
- Autoritatea de Sntate Public Judeean Arad
- Inspectoratul Judeean Arad
25
VIII.3. Partide politice

Partidele politice care susin Strategia de Dezvoltare Local a comunei
Halmagel sunt urmtoarele:
PARTIDUL DEMOCRAT LIBERAL

PARTIDUL ROMANIA MARE
26

Strategia de Dezvoltare Locală A Comunei Halmagel

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia de Dezvoltare Locală A Comunei Halmagel

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCAL A

.. De la bun inceput am fost constient ca Administratia Locala are

Obiectivele generale ale Strategiei de Dezvoltare Local sunt:

Un aspect important referitor la necesitatea elaborrii Strategiei de Dezvoltare Local l

II. ELABORAREA CONCEPTULUI STRATEGIC

II.1.ETAPELE REALIZRII CONCEPTULUI STRATEGIC DE

Grupul de Lucru Comunitar, sub ndrumarea consultantului, a parcurs un numr

a. Seminarul Viziunilor -11.01.2010

La sfritul seminarului fiele au fost preluate de consultant, au fost examinate

b. Seminarul Contradiciilor -18.01.2010

c. Seminarul Direciilor Strategice de Dezvoltare 09.02.2010

d. Seminarul Implementrii 24.02.2010

II.2. PROCEDURA DE ELABORARE A STRATEGIEI

- realizarea unui concept strategic, care s obin consensul Grupului de Lucru, al

III. METODOLOGIA UTILIZAT

III.1. EVALUAREA POTENIALULUI ECONOMICO SOCIAL LOCAL

III.1.1. ANALIZA SWOT

Ameninrile sunt factori externi nefavorabili dezvoltrii, care duc la pierderea

III. 2. ELABORAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCAL A

III.3. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCAL

III.3.2. IMPLEMENTAREA PLANURILOR DE ACIUNE

III.3.3. MONITORIZAREA I EVALUAREA PROCESULUI DE

III.3.4. ACTUALIZAREA STRATEGIEI

IV. PREZENTAREA GENERAL A COMUNEI HALMAGEL

Distanele dintre comun i localitile nvecinate sunt urmtoarele:

Depresiunea Zarand Gurahont Halmagiu , larg deschisa catre campiile joase

stiintific . Aceste arborete reprezinta totodata si rezervatii de seminte , fiind incadrate la

IV.2. DATE BIBLIOGRAFICE

Halmagel- localitate reedin de comun

Fenomenul de imbatranire a populatiei manifestat pe plan national se regaseste si in

Structura populatiei pe principalele grupe de varsta

Structura etnic a populaiei n comuna Halmagel

Structura apartenenei religioase n comuna Halmagel

Populaia inactiv a localitii Halmagel

Populaia curent activ

IV. 4. ARIA SOCIAL

Comuna Hlmagel are un numar de 5 camine culturale in localitatile

Religie i via spiritual

IV.5. INFRASTRUCTURA COMUNEI HALMAGEL

Strzi comunale - comuna Halmagel

Drumuri comunale - comuna Halmagel

Total 10.5km - 6.5 km

Drumuri judeene - comuna Halmagel

Total 17.5 km 17.5 km 5km

IV.6. POTENIAL ECONOMIC

Categoria de Suprafata Procent din suprafata

Cadru geografic i mediu - apropierea de Brad (30 km)

Aria social - existena personalului calificat sau policalificat

- personal didactic calificat la disciplinele de

- exist teren de sport

- exist o tradiie a srbtorilor cmpeneti ce anim

Sport i agrement - exist reea de telefonie

Cadru geografic i mediu - zone cu luciu de ap nevalorificat

- emigrarea forei de munc n strintate

- lipsa unui O.N.G. local sau a unei asociaii care s

- nevalorificarea potenialului generat de cadrul

- lipsa sau slaba calitate a infrastructurii specifice

- numr redus de ageni economici, IMM-uri

Cadru geografic i mediu - peisaj ce permite dezvoltarea turismului

Aria social - legislaia favorizeaz angajarea omerilor i a

Educaia i Cultura - dezvoltarea nvmntului la distan

- asigurarea transportului pentru elevii care fac

- infintarea unei echipe de fotbal