ch LMRTe ® ISTERUL EDUCATIEI $I CERCETARIL LUMINITA VLADESCU CORNELIU TARABASANU-MIHAILA, LUMINITA TRINEL DOICIN Chimie Manual pentru clasa a X-a ART grup editorialAcest manual este proprietatea Ministerului Educatiei si Cercetarii, Manualul a fost aprobat prin Ordinul nr. 3787 din 05.04.2005, in urma li este realizat in conformitate cu programa analitic’ aprobaté prin Ordin al ministrului Educatiei si Cercetérii, i. 4598 din 31.08.2004 si este distribuit gratuit elevilor. Educatiei si Cercetarii m itatiei organizate de catre Ministerul ‘ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT Di Numede devalii care @ primit manuals! Chase ‘Seoala ‘Anul scolar Starea manualala™ Ta paimie la returnare Stara munuallul se va inst foloind eaneni nom, bun, ing, neatsliion, detect Cadeete didactice vor contola daca numeleelevului este seris coreet. ‘tev na trebuie 4 fae nie un fel de tnsemnas pe manial, Pentru comenzi vi puteti adresa: -P. 37, O.. 5, sector 5, Bucuresti tel 021.224.1765 Se acorda importante reduceri. Copyright © 2008 ART srup editorial ‘Toate dreprurile asupra aceste lucritiapargin edituri. Reproducesea integralé sau parpilé a conjinutulat Dipariamentulsi Difugane a! Grapului Editorial Art Jucrici este posibili numai cu acordul prealabil seis al editui Referens Prof, gradul Dr. FLORENTINA $UTEU 021.224.01.30 Prof. pradul | AURELIA STOICA 0721.213.576 Tehnoredactare: 0744.300.870 LUCIA OPRITOIU e-mail: grupul_editoral_art@latinmail.com CLAUDIU ISOPESCUL Grafica: realizae gi concept (Conf: Dr IRINEL ADRIANA BADEA Trasraqit: toi manuals Fotografi: Prof. gral I dnd. LUMINITA IRINEL DOICIN Prof. univ. Dr. LUMINITA VLADESCU (Cont: Dr. IRINEL ADRIANA BADEA Coperte: MARIA PASOL -Benzenul si deriva a ai ‘Tiparit la FED PRINT VLADESCU, Luminita Art, 2005 Bibliogr. ISBN 973-8485-83-5 I. Doicin, Luminija IL Tarabasanu, Comneliu 54(075.35) Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romanici Chimie: manual pentru clasa a X-a/ Luminita Vitdescu, Luminifa Irinel Doicin, Comeliu Taribisanu-Mihailé. - Bucuresti :CUPRINS Capitolul 1. INTRODUCERE IN STUDIUL CHIMIE! ORGANICE 5 Legaturi chimice 6 Tipuri de catene de atomi de carbon 8 Structura compusilor organici 9 Clasificarea compusllor organici 8 Exerciti gi probleme. Teste 16 Capitolul 2. HioRocaRsuRi 7 24. Alca 18 Definite, serie omoloaga, denumire 18 lzomerie. Denumire 19 ‘Structura alcanilor 24 Proprietat fice 22 Proprietati chimice 24 funea alcanilor asupra mediulu 31 icati practice 32 Exerciti si probleme. Teste 32 2.2. Aichene 35 Definite, serie omoloaga, denumire 35 Structura alchenelor 37 tzomerie 38 Proprietitifizioe 39 Proprietaiti chimice 39 Importanta practic’ a alchenelor 50 Mase plastice 50 Exerciti si probleme. Teste 53 2.3. Alchine 55 Definitie, serie omoloaga, denumire 55 ‘Structura alchinelor 56 izomerie 57 Proprietati fizioe 57 Etina (acetilena) 58 Metode de obinere 58 Proprietaiti chimice 58 Importanta practica a acetilenei 62 Exerciti si probleme. Teste 63 24, Alcadiene 65 Definitie, serie omoloaga, denumire 65 Proprietéii chimice ale alcadienelor cu duble legaturi conjugate 65 Cauciucul natural si sintetic 67 Reactii de copolimerizare 68 Exerctti gi probleme. Teste 69 2.5. Arene 74 Strictura benzenului 7 Ciasificarea hidrocarburilor aromatice 74 Prog chimice 75 ia nucleu Bb Reacti la catena laterala 83 Aplicatit practice ale unor hidrocarburi aromatice 85 Exerctti si probleme. Teste 86 2.6. Petrolul gi cérbunti. Combustibili fosili si ‘surse de materii prime organice Petrolul Cérbunit Exerciti si probleme Capitolul 3. ComPusi ORGANIC! MONOFUNCTIONAL! 3.1. Alcooli Denumire Structura alcoolilor Proprietat fizio Aicooli cu important practica si biologica Metanolul Etanolul Glicerina Exerciti si probleme. Teste 3.2, Acizi carboxilici Acidul acetic Fetmentatia acetica Proprietaiti chimice Acizi grasi SApunuri si detergenti ‘Spunuri Grasimi saturate Grasimi nesaturate Exerciti $i probleme. Teste Capitolul 4. ComPug! ORGANIC! CU IMPORTANTA PRACTICA 4.1. Compusi organici cu actiune biologic& Zaharide Glucoza Zaharoza Geluloza Amidonul Proteine Clasificarea proteinelor Denaturarea proteinelor 4.2. Esente. Arome. Parfumuri 4.3. Medicamente, Droguri. Vitamine 44, Fibre naturale, artificiale si sintetice 4.5. Coloranf natural i sintatici Vopscle Exercitii i probleme. Teste Exercitii si probleme recapitulative Teste finale de evaluare Rezultate la exercitii, probleme si teste 100 100 101 107 108 108 409 110 M4 112 115 n7 7 17 18 119 120 121 122 123 124 126 129 134 136 139 141 142 143Prieteni, Bine ne-am regasit in incercarea de a explica si inpelege fumea in care trim, parcurgind céile cunoastenii deschise de Chimie! ... sau Bine afi venit! Cunostintele teoretice $i practice acumulate in clasa a IX-a, atitudinea interogativd fata de tot ceea ce intalnesti nou, in cérfi, ca si in viay muinga de a incerca sit dai un rdspuns la intrebarea Se ce ?, si verifici rispunsurile si sit reflectezi asupra lor, constituie baza pe care construim impreund Chimia pentru clasa a X-a. Pentru tine, elevul din clasa a X-a, este 0 chimie noud: Chimia Organicd. ‘Manualul acesta te va ajuta: © sd cunosti substangele organice, sit tnvegi sit le scrii formulele si sat le ingelegi proprietapile fizice si chimice; © sd descoperi fenomene si procese noi; © sa venifici prin experiment valabilitatea regulilor si a legilor, si le intelegi prin explicagii logice si pe baza de exemple; © sd afli de existenta unor materiale noi sau despre compozitia unora uzuale, cu aplicatii practice de zi cu zi sau deosebite si care pot avea efécte importante asupra mediului inconjuritor, pe care trebuie sd inveyi sa- protejezi: © sd iti apreciezi cunostintele prin rezolvarea de exercitit, probleme si teste. Manualul se adreseaza deopotrivi elevilor care au previzzutd in program o ori de chimie pe siiptdménd si celor care au (a dispozitie pentru aceasta disciplind 2 ore pe sdiptimand. cee obligatorii numai pentru acestia din urmé sunt marcate cu ser | pot fi parcurse optional, ca extindere si de catre ceilalti elevi. Cu totii pot aprofunda domeniul studiat, parcurgand textele si imaginile aflate sub sigla eae) Pentr ‘Manualul este bogat ilustrat cu: imagini spatiale ale moleculelor, modelarea unor reactii chimice, scheme, grafice si fotografii originale - executate de autoarele acestui manual in faboratoarele de chimie si in afara lor. in sprijinulelevilor si profesorilor a fest elaboratd si o Culegere de probleme, ce cuprinde exercitii, probleme si teste care urmeazd pas cu pas demersul de insusire, fixare si verificare a cunostingelor cuprinse in manual si permit evaluarea continud a calitapii invdfanit. Culegerea confine si probleme practice, propuse spre a fi realizate in laboratorul scoli, precum si probleme pentru concursuri scolare. Cu aceste instrumente de Cucru, folosite cu pricepere de profesor si cu interes si curiozitate de cétre elevi, parcurgerea materiei de Chimie Organica, prevdzutd pentru clasa a Xa, va cere mai putin efort si se va face temeinic, pentru prezent si viitor. Luminita Viddescu, Luminita Trine Doicin, Corneliu Tarérbdsanu — Mihdili.Capitolul 1 INTRODUCERE IN STUDIUL CHIMIEI ORGANICE © Scurt istoric Insemnirile despre atelierele de tAbacit pielea si de fabricare a berii in Egiptul antic (vezi fig. 1.1), despre folosirea unor produse minerale, vegetale si animale incd de acum cinci mii de ani consemnate in prima farmacopee chinezé, precum si despre folosirea de catre fenicieni a purpurii extrasé din moluste marine (vezi fig. 1.2) pentru vopsirea panzei si a stofelor, reprezinta repere ‘in evolutia speciei umane gi unele dintre primele informatii referitoare la preocupair legate de chimia organica. La sfarsitul secolului al XVill-lea au aparut primele clasificari ale substanfelor. cele provenite din regnul vegetal si animal au fost numite substanfe organice (prin analogie cu faptul c& sunt produse de organisme vii) iar cele din regnul mineral au fost numite substanfe minerale sau anorganice (fara viaté). Termenul de chimie organicd a fost introdus in anul 1808 de J.J, ‘Berzelius care il asocia cu faptul cd toate substantele organice sunt produse de organisme vii si au la rndul lor o forfa vitala, Teoria forfei vitale avea s& fie infirmata in(1828 de F. Wéohler, cel care a obtinut pentru prima oara in laborator, prin sinteza, un compus organic: ureea. F Wohler a observat c& prin actiunea clorurii de amoniu, NH,Cl asupra cianatului de argint, AgNCO se formeaza cianat de amoniu, NH,*NCO™ gi clorura de argint, AgCl: AgNCO + NH4Cl—* NH4NCO + AgCl; NH4NCO 2+ (NHz),CO ; uree Analiza reziduului alb cristalin format prin transformarea la cald a cianatului de amoniu a aratat c& substanta obfinuta In laborator este ureea, compusul organic existent In urinai si studiat intens la acea vreme. Chimia organica este chimia hidrocarburilor (compusi formati doar din carbon si hidrogen) si a derivafilgr acestora. i dezvoltarea chimiei organice in Romania este legata de lucrarile lui Petru Poni (1841-1925) referitoare la studiul petrolului romanesc, ale lui Constantin Istrati (1850-1918) si L. Edeleanu despre chimia compusilor aromatici, ale lui Costin D. Nenitescu (1902-1970), intemeietorul $colii ramanesti de Chimie organic&, care a avut contributii remarcabile in domeniul hidrocarburilor, al compusilor heterociclici, al compusilor naturali, precum gi in elucidarea unor mecanisme de reactie. Fig. 1. 1. Fresca din piramida din Egiptul Antic. 1. 2. Meleul de purpura din care se extrage purpura. HoN- G—NHy Oo uree F Wehler (1800 - 1882).@ azdon ( hidrogen @ oxigen © = fluor clor sulf G fosfor Fig. 1. 3. Reprezentarea prin sfere a principalelor elemente ‘organogene. Fig. 1.4, Lanturi sau catene de atomi de carbon: a, lant; b. catend. € OBIECTUL CHIMIEI ORGANICE Chimia organica are ca obiect: sinteza-de compusi organici, stabilirea structurii acestora, studierea proprietéfilor lor fizice gi chimice gi elucidarea mecanismelor prin care se produc reacfile chimice la care participa compusii organici. ¢ ELEMENTE ORGANOGENE Compusii organici pot avea in molecula lor nu numai atomi de carbon i hidrogen, care sunt elementele principale, ci si atomi de oxigen, O, azot, N, halogeni (F, Cl, Br, !), sulf, S, fosfor, P si in Unele cazuri atomi si ioni metalici Toate aceste elemente, care se regasesc in compusii organici, sunt numite elemente organogene, adica cele care formeazé compusii organici. jin fig. 1. 3. sunt reprezentafi atomii elementelor organogene prin sfere diferit colorate, asa cum apar in figurile prin care aratém (prin modele deschise si compacte) imaginile moleculelor compusilor organici despre care vei invaja tn clasa a X-a la chimie. [IE LEGATURI CHIMICE. CATENE DE ATOMI DE CARBON Tn compozitia oricdrui compus organic exista cel pufin un atom de carbon. in anul 1858 Kekulé a stabilit c& atomul de carbon este tetravalent, adica are in tofi compusii sai valenta 4 (exceptie monoxidul de carbon, CO) $i formeazéi legaturi covalente. Carbonul, gC are configurafia electronica: 1s? 2s? 2p? Structura electronic a carbonului se sorie, folosind simboluri Lewis: -C- fiecare punct simboliznd un electron de valenfa. Pentru a-si stabili configurefia stabilé de octet, se poate considera c& un atom de carbon, C pune in comun cei 4 electroni de valenfa ai sai, cu electroni din uimul strat ai altor atomi de carbon sau ai altor elemente; se formeazd perechi de electroni care aparfin ambilor atorni, Intre care se stabilesc astfel legaturi covalente. Tn anul 1858 Couper a aratat cd atomii de carbon au capacitatea de a se lega unii cu afi, asemeni zalelor unui lant gi de a forma lanturi de atomi de carbon, numite catene (vezi fig. 1.4.) Pentru a scrie formulele catenelor de atomi de carbon s-a marcat o valenfé prin trasarea céte unei liniufe intre simbolurile atomilor de carbon. De exemplu: = un atom de carbon tsi formeaza octetul prin punerea in comun a fiecdrui electron de valenfa, cu céte un electron de la4 “atomi de hidrogen, H (care isi asigura astfel configuratia stabila de dublet); se formeaza molecula de metan, CH,: i i sau Ho sau H-C-H_ sau CHy: H formuld Lewis formula cu liniufe formula () de valena —_restrans&- doi atomi de carbon isi pun in comun cate un electron de valen{2, formandu-se o legaturé C-C iar ceilalfi electroni de valent ramasi, fi pun in comun cu electronii aparfinand unor atomi de hidrogen: HH fa H sau H-G-C-H sau CHy~CHsi HH formula Lewis — formula cu liniufe formula () de valenta restransa se formeaza molecula de etan, care se poate scrie In forma restransé. HxC-CH, sau CHs-CHg, Exercitiu Scrie catena care se atomide H. Scrie formulele: formeaza prin legarea a 4 —_Lewis, cu liniute de valent& atomi de C intre ei prin gi_—restrans&—_ pentru legaturi o. Leaga valentele —_compusul organic. libere ale atomilor de C de oat Sg Rezultatele studiilor experimentale au aratat c& legaturile covalente simple dintre un atom de carbon si 4 atomi de hidrogen sunt identice si sunt orientate in spafiu dupa varfurile unui tetraedru regulat (fig. 1.5) Unghiul dintre doua legaituri C-H este de! 109°28' (muchiile unui tetraedru regulat fac intre ele un unghi de 109°). Aceeasi valoare are si unghiul dintre valenfele a doi atomi de carbon legafi prin legatura simpla. Imaginile formulelor moleculelor care contin catene de atomi de C (gi atomi de H) pot fi reprezentate in spafiu figurand fetraedrele imaginare (vezi fig. 1. 6. a.) sau mult mai simplu, folosind bile pentru atomi si te pentru legaturile dintre ei, in modele care respect valorile unghiurilor dintre valente (vezi fig. 1.6.b,). jn mod similar se pot scrie /egaturi cavalente simple intre atomul de carbon $i alti atomi sau grupe de atomi care pot pune Tn comun un electron. De exemplu: - formarea de legaturi covalente simple, o intre carbon C $i olor, Cl: H i i ~G-cl48H H-G-Cl ; CHer Cl 4 - formarea de legaturi covalente simple, c intre atomi de C, sit: ee H Hi-C-o-H 23H H-C-O-H j CHy-OH H Fiecare electron singur (neimperecheat) se figureazai printr-o liniuf& care arata cd atomul are o valenté liberd. Perechea de electroni pe care o mai are un atom, dupa ce sia stabilit octetul, se numeste pereche de electron \ \ Fig. 1. 5. Orientarea in spatiu a celor 4 valente ale atomului de carbon. 4 vies Fig. 1. 6. Imaginea unor molecule de: 1 - metan; 2- compus cu catend de 3 atomi de C; a. ou tetraedre; b. cu bile gitije.‘Sd pemmietta! neparticipanfi si nu se mai noteaza in scrierea formulei Formarea unei _legdtuwri_ compusului, covalente inte doi stom poate fi_Un atom de C poate participa sa formerea de legaturi multiple: privita ca 0 intrepdtrundere a 7 BEAT GAG Sond Paty orbital oxouen - legéturi duble, de exemplu: >C=CX , >C=O , >C _ Legitura se formeaz prin HH intrepatrunderea (suprapunerea) sau osc? c0¢ 4H: yRGetnH saucHecHs: H totali a doi orbitali coaxiali fiecare apartindnd unui atom. Legitura x se formeaza prin {ntrepitrunderea (suprapunetea) partialé a, doi orbitali p paraleli (orientati in aceeasi directie, dupa aceeasi ax de coordonate). Ea nu poate exista decdt alituri de \. 0 sau >¢=6; >c-0 #4. H-G=0 seu HCE: - legéituri triple, de exemplu: -C=C- , -C=N : “CHC: sau -C=C-; -CHN sau -C legatura 7. ec #2H: 7 Legdtura dublé dintre doi —C8C- “> H-C=5C-H sau HC=CH atomi confine douk legituri - | | chimice: In tabelul 1. 1. sunt prezentate principalele modalitati de - 0 legaturd o si scriere a formulelor compusilor organici. = 0 legaturé 7 format prin suprapunerea partiala a 2 orbitali Tabelul 1.1. Modalitati de scriere a formulelor compusilor organic. arena GEO. aad perpendicular’. pe cea a orbitalilor implicati in legatura 0; legitura 1m este situaté int-un plan perpendicular pe planul in care se situeaza legatura o. Legitura tripla dintre doi atomi este format dintr-o legaturd ot si doud legaturi x. Formule cu Formula de proiectie Formula Lewis |, tenga (de proiectie) restransd CHs—CHy, (CHy~CHp—CH,—CHa—CHy ¢ TIPURI DE CATENE DE ATOMI DE CARBON Unii atomi de carbon nu folosesc toate cele 4 valentele ale lor pentru a forma catene. Valentele care nu fac parte dintr-o catend sunt folosite pentru a se combina cu hidrogenul (se formeazé hidrocarburi) sau cu alte elemente organogene (se formeaza alte clase de compusi organic’) © Clasificarea catenelor dupa tipul de legaturi care exista intre atomii de carbon Dup& modul in care se leaga atomii de carbon intre ei, catenele de atomi de carbon sau catenele hidrocarbonate pot fi de tipurile urmatoarele (vezi fig. 1.7.) - catene saturate: intre atomii de C sunt numai legaturi covalente simple, «, C-C; ele se gasesc in compusi organici saturafi; - catene nesaturate: in catena exist’ cel putin o legatura x intre doi atomi de C; ele se gasesc in compusi organici nesaturafi - catene aromatice: catenele de atomii de C formeaza (cel Fig. 1.7. Clasificarea catenelor mai adesea) cicluri (denumite nuclee) de 6 atomi si confin atat dupa tipul de legituré C-C, _legaturi « cAt gi electroni x corespunzétori legaturilor duble; ele se gasesc in compusi aromatici.Clasificarea catenelor saturate $i nesaturate intr-o catena atomil de carbon se pot ageza (vezi fig. 1.8): —la rand, in linie (care este dreapta doar pe hartie, pentru a nu complica scrierea, in realitate fiind vorba de o linie tn zig-zag); se formeaz catene liniare; — de 0 parte si de alta @ catenei liniare; se formeazi catene ramificate (asemeni ramurilor unui copac); = intr-o forma geometricd inchisé: de exemplu patrat, pentagon, sau haxagon; se formeazé catene ciclice; acestea pot avea si ele ramificati Tipuri de atomi de carbon din catene Intr-o catend, atomii de carbon pot fi clasificafi dupa numérul legaiturilor prin care se leaga de alfi atomi de carbon; astfel, exista: —atomi de carbon primari— sunt legafi covalent de un singur atom de carbon (vezi fig. 1. 9.4): —atomi de carbon secundari — sunt legafi cu doud covalente de un alt sau de alfi atomi de carbon (vezi fig. 1. 9.b); | ~atomi de carbon terfiari — sunt legati cu trei covalenfe de alt sau de alfi atomi de carbon (vezi fig. 1. 9.0); — atomi de carbon cuaternari — atomi de carbon legafi cu patru covalente de alfi atomi de carbon (vezi fig. 1. 9.4). & igi Precizeaza, completénd rubricile tabelului 1.2, tipul fiec&ruia dintre atomii de carbon (primari, secundari, terfiari, cuaterari) din urmatoarele catene hidrocarbonate: 5 6 ‘cH. CH, CH Toh, a i Je wh Be ah. 6 sh zt ‘CHy—H CHyC-"CH,~CH , ‘CHy="cHc-“c=tH, I alg 7 sl wal ‘CHy—C—CH, Hs “CHs CH ah a) b) c) CHs Rezolvare: vezi tabelul 1.2 STRUCTURA COMPUSILOR ORGANICI Nofiunea de structuré chimicé (introdusa pentru prima data de Butlerov in 1861) se refera la natura, numarul si felul in care sunt legati atomii dintr-o moleculé. Proprietafile fizice si chimice ale unui compus organic depind de structura sa. Stabilirea structurii unui compus organic se face parcurgand urmatoarele etape: - stabilirea naturil gi a numérului de atomi dintr-o moleculé se face in urma unor analize calitative (araté care sunt atomii) si respectiv cantitative (araté numarul de atomi din fiecare tip de atomi) la care sunt supugi compusii chimici puri; - stabilirea compozifie! substanfei cu ajutorul datelor obfinute Pe baza compozitiei (de obicei exprimata in procente, %) se deduce formula moleculara; = modul in care atomii sunt aranjafi in moleculé este redat de formulele de structura. ‘ (CHs-CHa-CHs mien! Ghomae (CH GH-CHs Hs chy=¢~CHy cH |> ramificate lelee ed Hate Fig. 1. 8. Clasificarea catenelor ‘dupa modul de asezare a atomilor de C. 2 1 s 1 -O- -0- I Cc r 1 -¢ T I Cc T Fig. 1. 9. Tipuri de atomi de C din catene: a, primari; b. secundari; «. tertiaris d. cuaternari Tabelul 1.2. Tipul fiecdrui atom de C din catenele din exercitiu. Tipatom|__Catena dec a) b) °) primar [1°57] 6.7 [5.6.7 fsecunder| 3 | 6 | 34 tertiar | 4 [14[ 2 icuaternar| 2 2,3 41 eer a Fig. 1. 10. Instalatie simpli Fig. 1. 11. Reprezentarea schematic a caleulirii compozitiei in procente a unei substante A. 10 pentru efectuarea analizei elementale. A ARDERE @ — ANALIZA ELEMENTALA A UNEI SUBSTANTE ORGANICE © Natura atomilor din molecula Pentru a stabili natura atomilor dintr-un compus organic se aplicA metoda arderii descoperité in anul 1784 de Lavoisier, urmata de analiza gazelor rezultate din ardere, prin efectuarea unor reacfii specifice. In acest fel se realizeazd analiza elementala calitativa a substanfei. ‘Arderea substantei organice se face intr-o instalatie simpla, de tipul celei din fig. 1.10, (de cele mai multe ori in prezenta de catalizatori gi/sau de substanfe care sé reacfioneze cu elementele din compozitia molecule). In vasul de prindere se introduce apa sau 0 solutie care s& reacfioneze cu produsii de reactie. © Compozitia in procente de masa a substantei organice In anul 1830 Justus von Liebig a pus la punct metoda analizei elementale cantitative folosind, alaturi de ardere, o serie de alte reaofii specifice prin care elementelor organogene din compusi organici sunt transformate in compusi care pot fi determinati cantitativ (se determina masa si/sau concentratia). In acest fel se poate stabili concentrafia procentuala a fiecdrui element din molecula unui compus organic (cu exceptia oxigenului care se calculeaz ca diferenfa pana la o suta). Exercifiu ‘Se supun analizei elementale 0,30 g de substanta organica A, prin ardere (combustie) in exces de oxigen. In urma reactiei rezult& 0,224 L de CO, si 0.17 g de apa. Stabileste compozi- fia In procente de masa a substantei A. Rezolvare: Sti’ Mapa = 18 $i Mco= 44. @ Se calculeaza: © Se calculeaza continutul masa de C, mc din mco,: % al fiecdrui element hi a eu - Moz in cantitatea de substanta A: 082 Vin Moon 0,30gA..... 0,02gH 100 g z M0, 44gCO,...12g9C 044g“... mo mc = 0,44 -12/44=0,12gC y =0,12-100/0,30 = 40,00% C simasa de H, m,din m,,o: 100 (6,66 + 40,00) = 53,33%0. 18gH,O....29H 018g ---- my m= 0,18-2/18 = 0,029 H. —_4¢ DETERMINAREA FORMULE! BRUTE Formula brut araté natura atomilor $i raportul in care se gasesc in molecul, exprimat prin numere intregi. Formula bruté se poate stabili cunoscénd compozitia in procente de masa a substantei organice i masele atomice ale elementelor care o compun. Exercifiu Un compus organic confine 85,71% C $i 14,29% H. Stabileste formula bruta a acestuia Rezolvare: Se impart fiecare valoare procentuala la masa atomica a ‘elementului corespunzator: C+ 85,71 12=7,14 H— 14,29 / 1 = 14,29. Se imparte fiecare rezultat la numarul cel mai mic: H: 14,29 /7,14= 2 C:C= 7,14 /7,14=4. Raportul de combinare al atomilor se exprima prin numere intregi: CH= 1: 2. Formula bruté este: CH. ——_4 € DETERMINAREA FORMULE! MOLECULARE Formula molecular precizeazé felul atornilor din moleculé $i numérul exact al acestora. Formula molecularé este un multiply intreg al formulei brute. Unei formule brute ji pot corespund mai multe formule moleculare. Exercitiu ‘Stabileste care este formula moleculara a compusului organic Astiind c& are formula bruta CH, si masa molara 28 gimol. Rezolvare: Masa molara, M a compusilor cu formula moleculara (CHz), este; M= (12+ 2)n=14n. M= 28 = n= 2; formula moleculard a lui A este (CHa)2, adica: CoH. Cd DETERMINAREA FORMULE! STRUCTURALE Formulele structurale precizeaza (ca element nou in raport cu cele moleculare), modul de legare a atomilor in molecule. Formula plana. Formula structural a unei substanfe chimice se poate scrie in plan in mai multe moduri. Reprezentarea graficd a formulelor structurale este posibil utilizand: formule Lewis, formule in care se traseaza o linie pentru a marca legatura chimicd (numite formule de proiectie) si formule de pfoiectie restranse (vezi tabelul 1.1). Rts) eu 9 & g NZ Compozitia substantei | Formula bruta 4 Formula moleculara a es Fig. 1. 12. Etapele stabilirii structurii compusilor organici. | PmA---BPaH =-2CHOCAAD "Fig. 1. 13. Modele spatiale ale ‘moleculei de etan: fotografii ale modelelor; a, model deschis; , model compact. rt Fig. 1, 14, Modele spatiale ale moleculei de etan; model: a. deschis; b. compact. Fig. 1. 15. Scrierea structurii moleculelor simple, in spatiu, prin formule de configuratie: a. pentru un atom de carbon; b. pentru catena cu 4 atomi de C legati numai prin legdturi simple, . 2 Exercifiu ‘Completeaza urmatorul tabel Formule Lewis |Formule de proiectie| Formule de proiectie| restranse HH OHH fn scrierea formulelor moleculelor compusilor organici se folosesc frecvent formule de proiectie restranse; ele se vor numi in capitolele urmatoare: formule de structuré plana. Formula spafiala prezint’ modul de orientare tn spafiu a legaturilor chimice. Poti construi modele spatiale ale moleculelor compusilor organici folosind bile colorate gi tije, din trus& (vezi fig. 1. 13). Imaginile moleculelor compusilor organici despre care vei invaja, sunt prezentate in acest manual, in cuprinsul a numeroase figuri, prin modele deschise si compacte (vezi fig. 1.14). Dupa geometria lor moleculele pot avea formule de structura: liniard, ramificat sau ciclic’, fiecare dintre ele putand fi saturate, nesaturate sau aromatice. Pentru cercul de chimie Formulele moleculare plane se pot scrie in mod simplificat prin formule condensate simplificate (formule graf!) care sunt realizate prin linii frante sau modele, in care nu se mai scriu simbolurile pentru C gi H; de exemplu: Hg — CH HgC — CH, - CH, - CH, ~ CH / AN Pentru structuri de molecule simple, in spafiu, se poate recurge la formulari ce sugereazé modelul tetraedric al atomulul de carbon (formule de configuratie) unde linia continua (—) reprezinté lantul atomilor de carbon aflat in planul hartiei, cea punctata (- - -) reprezint atomii aflati in spatele acestuia, — respectiv legaturile ingrosate ( ¥ ) arat& atomii aflafi in fafa planului hartiei; de exemplu, (vezi fig. 1. 15). Ne EEE 1 Teoria grafurilor, pe baza formulelor condensate simplificate permite calcularea tuner parametni ai moleculelor:dstanjeinlrafomice, unghiur de valenfé, enerii do tegaturd ete@ izomeri Unei formule moleculare fi pot corespunde mai multe formule structurale. Compusii organici care au in molecula acelasi tip si acelasi De catena | numér de atomi, dar in care acestia nu sunt legafi si in acelasi De pozitie fel, se numesc izomeri (izo-acelasi, mer-parte, in limba greac&). De functiune O clasificare a izomerilor este data in fig. 1.16. [fl CLASIFICAREA COMPUSILOR ORGANICI Compusii organic! includ in structura un numér mic de grupari de atomi, care le determina reactivitatea, fapt ce permite clasificarea si caracterizarea lor mai usoara. Acestea sunt numite € grupe funcfionale. Identificarea grupelor funcfionale intr-un compus chimic permite sé se prevada proprietatilor lui chimice. Grup’ functional este un atom sau o grupa de atomi care prin prezenfa sa intr-o moleculd, i confers acesteia proprietafi 1 fizice $i chimice specifice. sj Grupele funcfionale pot fi: - omogene: legaturi duble: C=C si legaturi triple: C=C; € € -eterogene: atomi specifici (de exemplu: -Cl, -Br, -!), grupe de 2 atomi (de exemplu: -OH, -COOH) sau ioni organici. Clasificarea compusilor organici se face in functie de grupele e funcfionale pe care le contin in molecula. Din punct de vedere al Fig. 1. 16. Izomeri. ‘compozitiei lor, compusii organici se impart tn hidrocarburi si. Clasificarea izomerilor; derivafi funcfionali ai acestora. , Exemple de izomeri de iin fig. 1.17 sunt date cteva dintre grupele funcfionale pe care functiune: formulei moleculare le vei intalni in compusi organici ce vor fi studiafi in clasa a X-a, _ CzH0 ii corespund 2 izomeri de functiune: 1-alcool; 2-eter. a aldehide cm, compusi carbonilici (X=-F, -Cl,-Br, I) compusi cetone acizi sulfonici R-NH, R-SO3H ? Fig, 1. 17. Clasificarea compusilor organici si cdteva exemple de grupe functionale (R- radical de hidrocarbura), 13-C=C- Fig. 1. 18. Dependenta distanfei dintre doi atomi de C de tipul de legatura dintre ei. 4 er eet Re ea Legaturile chimice pot fi infelese usor dacd te bazezi pe cunostinfele despre forte pe care le ai din studiul fizicii Legatura chimicd este 0 fortd - un vector ~ care se stabileste intre atomi sau grupuri de atomi pe care fi menfine impreund gi fi determina si funotioneze ca 0 unitate cu stabilitate mare, astfel incat si fie considerati o specie independent ~ 0 molecu. in acceptia cea mai simpla a unei legaturi infre doi atomi A si B, cei doi electroni de valent& sunt atrasi cu o forté Fi de nucleul atomului A sicuo forta *? de nucleul atomului B. ",Daci, A este cu mult mai electronegatiy decat B atunci |Fif>>| F2 | si B cedeaza un electron lui A devenind ion pozitiv (B*) iar ‘Aun ion negativ (A°). Legatura A; B* a fost denumitd electrovalenta. Daca | F1| este comparabilé ca marime cu |? | legdtura formati este legatura covalenta (se pun electroni in comun). Atunci cand |¥1|=|F2| legatura gste nepolard (frecvent in cazul legaturilor omogene) iar cfnd |Fi| + | ¥2|, tegatura covalenta este polard (frecvent in cazul legaturilor eterogene), molecula se comport ca un dipol. Legitura chimic& covalent, fiind 0 fortd, poseda toate atributele unui vector: = actioneazi pe o dreapti suport, motiv pentru care legdturile chimice sunt orientate in spatiu (vezi formulele spatiale si modelul tetraedric al atomului de carbon). Valentele fac intre ele unghiuri; - legiturile chimice diferd ca intensitate (prin modulul vectorului). Astfel legitura simpli, o este mai stabil decat legitura dubla (on) care este mai slabi decat legatura triplé (o+2n).. Forte de atractie mari determina distanfe mic intre atomi, iar fortele de atractie mici determin’ distante mai mari. Astfel, langimea legaturii scade in seria: legdturd tripla < legdturd: dubld < legaturd simpla (vezi fig. 1. 18). © Concluzii 0 Elemente organogerie, cele care formeazé compusii organici sunt: C si H, O, N, halogeni, S, P si in proportie micé metale. Q Atomul de carbon este tetravalent si formeazé legaturi covalente: simple, duble i triple. 1 Atomii de carbon au capacitatea de a se lega unii cu alfii si de a forma lanfuri de atomi de carbon, numite eatene. Q Catenele de atomi de carbon sau catenele hidrocarbonate pot fi: saturate, nesaturate sau aromatice, precum si liniare, ramificate sau ciclice. Q Intr-o catend, atomii de carbon pot fi: primari, secundari terfiari sau cuaternari. Q Nofiunea de structura chimica se referd la natura, numarul gi felul in care sunt legafi atomii dintr-o moleculé. Q Stabilirea structurii unui compus organic se face parcurgand urmatoarele etape: analiza elementala, deducerea formulei brute i apoi a formulei moleculare; modul in care atomii sunt aranjafi in moleculd este redat de formulele de structura. Clasificarea compusilor organici se face tn functie de grupele functionale pe care le contin in molecula. Din punct de vedere al compozitiei lor, compusii organici se impart in hidrocarburi si derivafi functionali ai acestora.9B PROBLEME REZOLVATE tate de 2,1 g de substanfa organicd A s-a supus enaiizei elementale, obtinandu-se.4,4 g de CO, si 0,9 g de H,0. Determina formulele procentuala, bruté si moleculara ale substantei necunoscute A, stiind c& substanta A are masa molara egala cu 84 g/mol. Rezolvare: Calculeaz4 masele de: carbon din dioxidul de carbon si higrogen din ap, obtinute in urma analizei elementale. 449 CO... 129C 18 g H,O. 44g CO, xgC 0,9 g H.0.. 1.29 y=0,1gH. Daca in urma analizei elementale s-au obtinut doar CO, $i H,O iar suma maselor de carbon si hidrogen nu este egala cu masa substantei supusd analizei, diferenfa se atribuie prin conventie oxigenului existent in substanta analizata: 2,1-(1,2+0,1)=0,8g0. Calculeaza formula procentuala a substantei A: 2,1 g substanta. Pentru determinarea formulei brute: se Imparte fiecare valoare procentuala obfinuta la masa atomica a elementului corespunzator si apoi se impart rezultatele la cel mai mic dintre ele. Aceste ultime rezultate sunt indicii formulei brute. 87.14 sag ie CHO = 22:1 H; A> = 4,76]: 2,38; formula bruté a substanfel A este: C,H,0. 38,10 _ 0: Sa = 2,38] Formula moleculara a substantei A este (C;H;0),. Determinarea valorii lui n se realizeaza folsind valoarea masei molare a substantei A. M=42n; 42n=84; n=2; — Aare formula moleculard C,H,02. 2. © substanfa organic& necunoscutd are raportul masic C:H:N = 6:2:7 si masa molard egal cu 60. Determina formula molara a substanfei necunoscute. 7 Rezolvare: Calculeaz& masa fiecdrui element organogen confinut intr-un mol de substan{A necunoscuté: 15 g substanté. Stabileste numarul atomilor din fiecare element organogen continut intr-o molecula de substant& necunoscuta: 8 28 — =2atomic; — = oO ne iN. 7 VC; = =Batomi; TF = 2 atomi N Formula molgculara a substanfei este: C.HaN>. 15E EXERCITII $I PROBLEME 1. Determind formulele brute ale substantelor care au rapoartele de masa: a) C:H:0 = 18:3:8; b) C:H:N = 18:5:14; 6) C:H= 6:1. 2. Prin arderea a 3,12 g de substanfa organica avand masa molara 104 g/mol se obfin 3,36 dm? CO, si 3240 mg H,O. Determina formula molecular a substanfei organice. Stiind c& in structura substanfei se gasesc numai legaturi simple, sorie 0 formula de structuré posibila pentru aceasta substanté. 3. Prin arderea a 1,68 g de hidrocarbura se obfin 2,688 dm? CO,. Stiind c& densitatea vaporilor sai falé de aer este 2,91 determina formula molecular’ a hidrocarburii. . 4”. La analiza a 1,18 g de substanta organicd s-au obfinut: 1,344 dm? CO;, 2,016 L H,0 gi 224 om? Np (toate volumele au fost masurate in condifii normale). Determina formula moleculara a substanfei organice, stiind c& densitatea vaporilor sai fata de azot este 2,1. 5", O substanta organic format din C, H gi Cl cu masa molar 127 g/mol este supusd analizei. Din 1,27-g de substanla s-au obfinut 2,87 g de AgCl si 1,76 g de COp, Determind formula moleculars a substantei si scrie 0 formulé de structura posibilé stind c& nu confine in moleculé decat legaturi o. 6°. In urma_descompunerii termice a 4,38 g de substan{a organicé cu masa molar 146 g/mol se obfin 2,016 dm CO, 3,36 dm? CO, si 4,86 g H,0. Determina formula moleculara a substantei. 7°. In conditii normale 1 dm? dintr-o hidrocarbura gazoasa cantareste 2,5 g. In urma arderii a 0,2 moli din aceeasi hidrocarbura se degaja 35,2 9 CO. Determing formula molecularé a hidrocarburii gi scrie o formula de structura, stiind cd ea confine o legatura x. 9. Se da urmatoarea formula de structura a unei hidrocarburi ony i CH, CHy td Clg CH~ CH= C— CH) CH CHs Precizeaz tipul catenei (saturaté sau nesa- turata) si tipul atomilor de carbon (primari, secundari, tertiari sau cuaternar), = — Test I. Scrie cuvantul / cuvintele dintre paranteze care completeaza corect fiecare dintre afirma- file date: 1, Sinteza......... a fost prima sinteza organica. (ureei / metanului) 2. Elementele care intré in compozitia ‘compusilor organici se numesc elemente (organogene / organometalice) 3. Orice compus organic confine in molecula lui obligatoriu. (carbon / oxigen) 4. Clorut........participa la o legatura x. (poate / nu poate) 1 punct Il, Precizeaz tipul catenei si natura atomilor de carbon din urmatoarele catene de atomi de carbon: 2 puncte Ill. Determina formula molecularé a unei substanfe organice care are raportul de masa C:H:0 = 6:1:8 si masa molara 60 g/mol. 2 puncte IV. Se ard 1,44 g de substant& organic (are densitatea vaporilor fata de aer egal cu 2,49). Stiind c& se obfin 1,792 dm3 CO, si 1,44 g de H,0 se cere: a) determin formulele procentuala, bruté si molecularé ale substanfei organice supusé arderi 3x 1 punct = 3 puncte b) Scrie 0 formula de structura posibilé pentru substanja organicd determinata la punctul a), tind c& atomul de oxigen participa la singura legaturd x din moleculé. 4 punct Timp de lucru: 50 minute. 4 punct din oficiu.Capitolul 2 HIDROCARBURI Hidrocarburile sunt compusi organici care contin in molecula ‘er numai atomi de carbon si hidrogen. Formula molecularé generalé a unei hidrocarburi poate fi @xoprimata astfel: C,H,, unde x reprezinté numarul de atomi de carbon din molecula iar y numérul de atomi de hidrogen. CLASIFICAREA HIDROCARBURILOR Clasificarea hidrocarburior se poate face tn functie de modul ge dispunere a atomilor de carbon in catené si de natura legé- turilor chimice (fig. 2. 1.). Dupé natura legaturilor chimice exist’: O hidrocarburi saturate — alcani - contin in molecula lor doar legaturi simple; de exemplu: CH, CHg—CH CHy~CH2—CHs metan etan propan O hidrocarburi nesaturate — contin in molecula lor cel putin © legatura dubla sau tripla intre doi atomi de carbon. Ele se clasifica in: +alchene: CH2=CH2 CH)=CH—CH3 etend propenii ¢alcadiene: CH2=C=CH, © CH2=CH—-CH=CH2 ropadiena 1,3-butadiena * alchine, CH=CH CHEC-CH; etina ropina Q hidrocarburi aromatice — contin in molecula lor cel putin un ciclu benzenic; de exemplu, vezi fig. 2. 2. Dupé tipul catene/ exist’ 0 hidrocarouri cu catend aciclica — contin in molecula lor 0 structura liniara sau ramificata (aciclica O hidrocarburi cu catend ciclica — contin in molecula lor unul sau mai multe cicluri de atomi de C; de exemplu vezi fig. 2. 2 Exercitii Scrie o formula de struc- de carbon in moleculé. Una tura a unei hidrocarburi ne- dintre aceste hidrocarburi are saturate cu catena aciclicd si formula de structura plana: care contine in molecula 4 CHg—CH=CH-CHs . atomi de carbon. 2. Scrie o formula de structura Rezolvare: Existé mai multe unei hidrocarburi saturate hidrocarburi_nesaturate cu gu catena aciciicd gi cu 5 catend aciclica gi cu 4 atomi atomi de carbon in molecul, Rt Deere eric Petite Fig. 2. 1. Clasificarea hidrocarburilor. a, saturate (cicloalcani); . nesaturate; c. aromatice. 7Tabelul 2.1.b, Formulele moleculare si denumirile aleanilor C5-Ci1, Cao Formula ,|Der ire} moleculara|°"u™ CsHi2_| Pentan CeHi4 | Hexan C7Hig | Heptan CeHis | Octan CoH20 | Nonan CtoH22 | Decan CrtHe4_|Undecan CooHa2 | Eicosan b. for 1 2: 8 46 Fig, 2. 3. Modelarea structurii metanului: a. formula Lewis; mula de proiectie; ¢. imaginea moleculei: model deschis; model compact. ee 2 ABCANI [Bh DEFINITIE, SERIE OMOLOAGA, DENUMIRE Alcanii sunt hidrocarburi aciclice saturate. Formula general a alcanilor este C,H )2- In moleculele alcanilor se gasesc numai legaturi simple, de tip , carbon-carbon si carbon-hidrogen. Seria omoloaga a alcanilor se obtine pornind de la formula general a acestora, CyH2ns2, in care i se atribuie lui n valori intregi si succesive (n= 1, 2, 3, © Denumirea alcanilor Primi patru termeni din seria omoloaga a alcanilor au denumiri specifice, uzuale (tabelul 2.1.4), care contin sufixul an, Tabelul 2.1.a. Formulele si denumirea primilor patru alcani, Formula - n |molecu-| Formula de proiectie bau iege edhe lara rant i 1| CHa HOH CHa Metan H Hell 2] Cote ee CH3—CH3 Etan HH tay 3| Cos a (CH3—CH2—CH3 | Propan| HH OH H HHH (CH3—CH)—CH)—CHs| V3l Lt 4 | Cathe [H-c—G—o—e—H sau Butan H HHH CHs+CHa4gCHs La denumirea compusilor organici se aplica regulile stabilite de Uni- unea International de Chimie Pura si Aplicata (IUPAC). Incepand cu cel de-al cincilea termen din seria omoloagé a alcanilor, denumirea se realizeaz prin adaugarea sufixului an, la cuvantul grecesc care exprima numarul de atomi de carbon din molecul’; de exemplu: vezi tabelul 2.1.b. Fiecare substanta din seria omoloagai a alcanilor difera de cea pre- cedenta sau de urmatoarea printr-o grupare, —CH2~, numita diferent de omologie (ratie de omolog). Primul termen este metanul (vezifig. 2.3.). Exercitiu ‘Serie formulele moleculard si de structura plana pentru omologul superior al pentanului precum si numele acestuia.EE IZOMERIA ALCANILOR ‘Substantele care au aceeasi formuli moleculara, dar diferé prin structura lor (si drept consecinfa $i prin proprietétile lor), se numese izomeri, De exemplu, alcanii cu formula molecularé CyHyo sunt substante izomere: (CHy-CH)—CH,~CH. On ima ls~CHp—CH)~ CH ue (catend liniara) (catena ramificata) n-butan izobutan (i-butan). Alcanii cu catene liniare se numesc uzual normal alcani (r-alcani), iar cei cu catene ramificate izoalcanl (/-alcani). Substanfele izomere care se deosebesc doar prin modul de aranjare a atomilor de carbon in catene (liniar sau ramificat) se numesc izomeri de catené, Cele doua substante care au aceeasi formulé molecular peru) 2.2. Numirul de izomeri C4H;o: n-butan si izobutan, sunt izomeri de catena. i ontedl oorespinnatod In seria alcanilor, odat& cu cresterea numérului de atomi de alcanilor cu Cy—C; si Cio carbon, creste si numarul izomerilor de catena care corespund aceleiagi formule moleculare (vezi tabelul 2.2). FOniula Wr. de = | izomeri de @ DenumiREA IZOALCANILOR motecutara | “catena Pentru a denumi corect aleanii care au catena ramificaté | __CaHi0 2b (izoalcani), trebuie s& respecti cateva reguli generale (impuse de [—GgH, 3 IUPAC) si sa cunosti numele catenelor care constituie ramificafi- ile legate de catena de baza. CoH a 5 Ramificatiile catenei de baz4 au numele radicalilor hidrocar- CrHig 9 bonati corespunzatori. af} Coresp\ CioHo2 75 in mod formal, prin indepartarea unuia sau a mai multor atomi de hidrogen, H dintr-o hidrocarbura se obtine un radical hidro- carbonat, sau pe sourt: radical de hibrocarburd. Denumirea radicalilor proveniti de la alcani se face prin inlocuirea sufixului an din numele alcanului cu sufixul care cores- punde numarului de atomi de H indepartati de la atomul de C (vezi fig. 2. 4). De exemplu: * dac& s-a Indepartat un atom de hidrogen, se inlocuieste sufixul an din denumirea alcanului cu sufixul il. Acesti radicali monovalenti se mai numesc radicall alchil; * dac& s-au Indepairtat doi atomi de hidrogen se inlocuieste sufixul an cu iliden sau ilen (radicali divalenfi alchiliden sau alchilen); * daca s-au indepairtat trei atomi de hidrogen se inlocuieste sufixul an cu ilidin sau in (radicali trivalenfi alchilidin sau + alehiliin alchin).. . Fig. 2. 4, Obtinerea De exemplu, radicalii provenifi de la metan sunt: formalé a radicalilor de la CH. chy =cH- = d Hi alcani si denumirea lor. metan met! ~—metiliden—_-metilidin (metilen) —_(metin) 19 enamine ene | | |) |) reExerciti Denumeste urmatori radical: a) CH3-CH)— ©) CHs~CH2—CH2— | b) CHe— Rezolvare: ) CH " a) etil; b) etiliden; ¢) propil ——_4 © Denumirea alcanilor cu catend ramificata se face respectand urmatoarele regulli: 1. Se stabileste cea mai lung& catend de atomi de carbon. Aceasta se considera catend de baza; de exemplu: CHs: i3 (CH= CH=CH,=CH2=CH2=CH3 lo He is CHs alegere corectt deoarece catena cea mai alegere incorect! deoarece catena cea Jungi are 7 atomi de carbon; mai lungi are 6 atomi de carbon. Daca exist doud catene cu acelasi numar de atomi de carbon, se Considerd catena de baz aceea care contine cele mai multe ramificati: = CH=CH; “CHy~CHp=CH=CH=CH,=CH, CH CH CH=CH, Is CHs alegere corectii deoarece catena cu 6 alegere incorect! deoarece catena cu 6 atomi de carbon arefireifamificati; __atomi de carbon are doug ramificati. 2. Se numeroteaz’ atomii de carbon din catena de baza, prin cifre arabe. Aceste ciffe reprezint& indicii de pozifii ale ramificatillor. Numerotarea se face de la 0 extremitate sau alta a catenei, find Corect& acea varianta de numdratoare in care suma indicilor de pozitie a tuturor ramificatillor este minima: r CH3 c —CH,—CH3 CHs CH=CH; i alegere corectd deoarece suma indi- alegere incorectd deoarece suma cilor de pozitie a ramificatiilor este: indicilor de pozitie a ramificatiilor 243 44=9; este: 3+4+5=12, 3. La numele alcanului corespunzator catenei de baz’ se adauga denumirile ramificatiilor (radicalilor), tn ordine alfabetica, indicand: ~ prin cifre arabe pozitille acestora, ~ prin prefixele: di tri, tetra, penta,..., multplicitatea lor pe catend. Prefixele nu modifica ordinea alfabetica a ramificatiilor: c - CH>=CH cI H2—CHg, CHy CH=CH, CHs ‘CH=CH, w 3 3-cti-2,4-dimetilhexan 2,4-dimetil-3-etilhexan denumire corectd; denumire incorecta,I Sse urstonl Rezolvare: — CH—CH2—CH)—CH2—CH3 CH pentan; 2-H CH- CH= oe CH, CHy-CH=CH-CH OH Gay GHy Hs ory 2-metilbutan; Rezolvare: 4-etil-2,2,3-trimetilhexan. CH 2. Serie formulele de struc- Cus i turd si denumeste izomeri CH alcanului cu formula molecu- lara CsHyp. 2,2-dimetilpropan. Pentru unele hidrocarburi, pe lang denumirle conform IUPAC se folosesc si denumiri uzuele. De exemplu (vezi fig. 2. 5.) * alcanii cu 0 grupa metil la atomul al doilea de carbon se denumesc folosind prefixul izo adaugat la numele n-alcanului izomer, in locul lui: CHy,~CH—CH)—CHy i CHy 2-metilbutan sau izopentan; * pentru aleanii cu dou grupe metil la al doilea atom de carbon al catenei de baz se foloseste prefixul neo adaugat la numele n-alcanului izomer, tn locul lui 1: ee CHy- CCH CH 2,2-dimetilpropan sau neopentan, Exercitiu Scrie izomerii alcanului cu 6 atomi de carbon si denumeste-i conform IUPAC. Scrie denumirile uzuale izohexan respectiv neohexan sub izoaleanii corespunzatori. 4 IE STRUCTURA ALCANILOR ee eee aU Atomul de carbon este un element situat in tabelul periodic in grupa 14 (IV A) si perioada a 2-a. Configuratia lui electronica este prezentati in fig. 2. 6. a. Observi cd are pe ultimul strat 4 e~: doi dintre ei sunt situ- ati in orbitali de tip s si au spin opus si doi sunt situati in orbitali de tip psi au spin paralel. Daca atomul de carbon ar participa la formarea de legituri chimice numai cu cei doi orbitali de tip p carbonul ar avea in ‘compusii s&i valenta 2. in realitate in tori compusii si organici, atomul — de carbon are valenta 4. De ce? Pentru a rdspunde la aceastd intrebare aminteste-ti ci valenfa este un numar intreg si caracterizeazd capaci- tatea de combinare a unui atom cu alt atom. gre a. CHs-C-R CH, b. CHy-CH-R CH, Fig. 2. 5. Structura grupelor de atomi c&rora le corespund pre~ fixe folosite in denumirea alcanilor care le contin: a. neo; b. zo. 24Fig. 2. 6. Reprezentarea schematic’ a formarii moleculei de metan a starea fundamental a atomului de C; bi starea de valenf a atomului de C; . geometriaatornului de carbon in stare de valent, 4. geometra teaedricd a atomului de carbon in stare de valent . geometria metanulu, Fig. 2. 7. Imaginea moleculei de metan: a. model deschis; '. model compact. *e & € e Fig. 2. 9. Imaginea moleculei pentanului. 2 Pentru a forma legituri chimice stabile atomul de carbon trece din starea fundamentald in starea de valenta. Aceasta trecere are loc prin combinarea orbitalilor de tip s si p din stratul 2 al starii fundamentale si formarea unor noi orbitali. Acestia au tofi aceeasi geometrie si energie, care sunt complet diferite atat de cele ale orbitalilor s cat gi de cele ale orbitalilor p. Daci se combini 1 orbital de tip s cu 3 orbitali de tip p se formeazi 4 orbitali cu aceeasi geometrie si energie (v. fig. 2. 6.b) si care se numesc orbitali sp3. Fiecare dintre acesti orbitali sp} (orientat dupa una dintre cele trei axe de coordonate) este ocupat cu cate un electron. Atomul de carbon aflat in aceasti stare de valent are geometria tetraedricd (fig. 2. 6. si d) si formeaza cu hidrogenul un compus cu formula CH,, in care fiecare atom de hidrogen este legat de atomul de carbon print-o legatura simpld sigma, o (v. fig. 2. Geometria metanului, alcanul cu formula CH, este reprezen- tata in fig. 1. 6. Observi cd este imaginea unui tetraedru regulat Un model al metanului, CH, in care sunt indicate unghiurile dintre legaturi, precum si lungimea acestora este prezentat in fig. 2. 7a, iar modelul compact al moleculei de metan in fig. 2. 7.. Metanul, CH,, primul termen din seria alcanilor este format dintr-un singur atom de carbon gi patru atomi de hidrogen legati prin legituri covalente simple, c. Valentele atomului de C sunt orientate in spatiu dupa varfurile unui tetraedru regulat; unghiul dintre doua valente este de 109°28" oti ceilalti alcani contin deasemenea numai legaturile simple, 6, intre doi atomi de carbon si legaturi simple, o, intre atomii de carbon gi hidrogen. Lungimea legaiturii simple C —C este 1,54 3, iar rotafia in jurul acestei legaturi este posibild, vezi fig. 2. 8: Fig. 2. 8. Lungimea legaturii ¢ C-C in alcani. Catenele alcanilor cu mai mult de trei atomi de carbon in molecula, datorita orientarii tetraedrice a valentelor atomilor de carbon, au o structura in forma de zig - zag (vezi fig. 2. 9.) BP PROPRIETATI FIZICE © Starea de agregare In condifii standard (25°C si 1 atm), primi patru termeni si Neopentanul sunt gaze. Alcanii, incepand cu termenii mijlocii, inclusiv C47 sunt lichizi iar cei superiori sunt solizi. © Punctele de fierbere si de topire in figura 2.10. este reprezentata variatia valorilor punctelor de fierbere si a celor de topire ale normal alcanilor in functie de ‘numérul de atomi de carbon din molecula (sau de valoarea masei molare). Observi cd punctele de fierbere si de topire cresc o data cu cresterea numarului de atomi de carbon din molecula. Cregterea punctelor de topire cu cresterea numarului de atomi de carbon din molecula este mai putin uniform decat cresterea punctelor de fierbere.—= lzesicans au puncte de fierbere mai scazute decat normal- @icanii cu acelasi numér de atomi de carbon. In cazul alcanilor cu 2ceiesi numér de atomi de carbon izomerul cu catena cea mai remiBcaté are punctul de fierbere cel mai sc&zut; de exemplu: ge creste ramificarea catenel oy, an (Se CHs—CHz— CH —CHsCHs—CH—CHy—CHy Hy —C—CHs a pf 361°C I ps.278° I ptadec _ Ss 400 scade punctul de fierbere 200 ¥ ‘Aicanii izomeri: n-octanul si 2,2,3,3-tetrametilbutanul au fiecare un a ee) ares pf. caracteristc, Se dau valorile pif: 125,7°C si 106,9C. Se cere: 5.» 19, variatia tempera. a) scrie formulele de structura ale celor doi izomeri; a Os ariel ea ‘ z turilor de fierbere (-) gia celor b) scrie sub fiecare formula valoarea p.f. pe care o consideri de topire (-) in functie de potivita; 7 ; ¢) argumenteaza raspunsul de la punctul b). sonunsral poet Cdn Rezolvare: a), b) CHs~CH2—CH,~CH)~CHp~CH2~CH—CH3 n= octanul are p.f. 127,7°C; OHsCHs CHs~ 6 =G-cHy GHGs 2,2,3,3-tetrametilbutanul are p.f. 106,39C; ) izomerul cu catena ramificata are pf. mai mic decat cel cu catena liniara. 4 © Solubilitate. Densitate ACTIVITATE EXPERIMENTALA Mod de lucru. {n trei eprubete pune cite ~3 cm} de vaselind (amestec de alcani superiori). Toamna in fiecare eprubet cAte unul din urmitoarele lichide: api, benzin&, tetraclorura de carbon. Ce observi? Observagii. Vaselina nu se dizolva in apa si pluteste deasupra ei; ea Fig. 2. 11, Rezultatele se dizolva insd atat in benzini cat si in tetraclorura de carbon (fig.2. 11). __activititii experimentale: De ce? a, vaselind si apis 7 . . , b. vaselina gi benzina; Alcanii au molecule nepolare si se dizolva in solventinepolari ¢” \aceting qi tetraclorurd de (care au molecule nepolare), de exemplu: benzina, tetracloruraé’ ~ carbon, de carbon. Alcanii(nu)se dizolva in apa, care este un solvent polar. @ Alcanii solizi_plutesc pe apa, iar cei lichizi stau la suprafata “* apei, deoarecedensitatea lor este mai mica dec&ta apei)(vezifig. 2.12). e © Miros pH Alcanii inferiori sunt inodoti, iar cei superiori au miros carac- avo teristic. Pentru a depista scurgerile de gaz din conducte sau din tPatitrisnng umd tom de cabon Fig. 2. 12. Variatia densititii alcanilor in functie de numarul de atomi de carbon de moleculé. 23 butelii se adauga amestecului gazos format din alcani, compusi organici care contin in moleculd sulf. Acestia se numesc mer- captani, au miros neplacut si pot fi depistati usor in cazul unor fisuri ale recipientelor transportoare. St 1 AIE PROPRIETATI CHIMICE Alcanii se mai numese si parafine. Aceast denumire (parum affinis = lips& de afinitate) exprima nereactivitatea alcanilor la temperaturi scézute Alcanii au o mare stabilitate chimica, deoarece moleculele lor contin doar legaituri covalente simple: C — C si C —H. Pentru ca un alcan sa reactioneze este nevoie de conditii energice, care s& Provoace ruperea legturilor , C— C sau C-H Proprietatile chimice ale alcanilor si deci tipul reactiilor chimice la care acestia participa, pot fi grupate in funetie de tipul de lega- turd care se scindeaza in timpul reactiei chimice (vezi fig. 2. 13): - Feactii care au loc cu scindarea legaturii C — C, de exemplu: cracarea, izomerizarea si arderea; - reactii care au loc cu scindarea de legaituri C - H, de exemplu: substitutia, dehidrogenarea si oxidarea. @ Reactia DE susstiTUTIE : Reacfia caracteristicl substanfelor organice care contin tn Fig. 2, 13. Proprictatile molecula legaturi simple, o este reactia de substitutie. chimice ale alcanilor. tn reactile de substitutie unul sau mai multi atomi de hidrogen sunt inlocuifi cu unul sau mai multi atomi sau grupe de atomi: 4 mH \ woe 160+ H6-0+c0 © Reactia de halogenare In reactille de halogenare a alcanilor, atomi de hidrogen din molecula unui alcan sunt inlocuiti cu atomi de halogen, 7 Xp (X= Cl, Br, |). Din reactie se formeazé derivati halogenati i ; e H-C+HE XX Dy Ho Omx + HR H H alcan halogen derivat halogenat Reagfia are loc in codifi diferite, tn functie de natura halogenului, Alcanii reactioneaza direct cu clorul. $i cu bromul la lumina & (fotochimic) sau prin incalzire (termic la 300 — 400°C). Reactia de clorurare fotochimica are loc sub actiunea radiatiei Fig, 2. 14. Modelarea luminoase, hv si se formeaz4 intotdeauna un amestec de reactiei de monoclorurare __ mono— gi poli~ cloroaleani. a metanului. Clorurarea fotochimica a metanului (vezi fig. 2. 14) conduce la formarea unui amestec de derivati clorurati:H H | if | tote +ci-cl——> Bae +HCl H H clorometan (clorura de metil) H bo | C1 Sack C0 +HCl H diclorometan (clorura de metilen) cl cl lg I O-Gq Beano —_- ec Cre AG! H H ticlorometan_ (clorura de metin, cloroform) a . oes tela ae a=C— ol +Hat of a tetraclorometan (teraclorura de carbon). Exercitiu Scrie ecuatile reactiilor chi- _ Rezolvare: mice de monobromurare si ho dibromurare a metanului si CHs*+Br2 > CHaBr + HBr © denumeste derivatii bromurafi bromometan obfinuti. Construieste modelul ho Fig. 2. 15. Modelul spatial spatial deschis al derivatuui C#* 28r2“"* CHaBr + 2HBr aes af moleculei de CHBrp (vezi fig. 2.15). aihcSenomatan dibromometan, CH:Br, Em Florurarea gi iodurarea alcanilor nu au loc in mod direct, ci prin procedee indirecte. Monohalogenarea alcanilor cu numar mai mare de doi atomi de carbon duce la obtinerea de amestecuri de compusi mono- halogenati care sunt izomeri de pozitie. De exemplu, la mono- clorurarea fotochimicd a propanului, se obtine un amestec de izomeri monociorurati: CHs—CH-CHs (CH3-CH2—CH2—Cl a 1-cloropropan (clorurd de propil) __2-cloropropan (clorura de izopropil) Exerci Vs. Scrie formulele de struc- 2. Scrie formulele de structuré turdale derivatilor diclorurati ale derivatilor monobromurati care se pot objine prin care se pot obtine la monobro- diclorurarea propanului. murarea 2-metibutanului a | er 25CD. Nenifescu (1902-1970) Fig. 2. 16, Modelarea reactiei de izomerizare a butanului. Fig. 2. 17. Statie de alimentare cu benzina. @ REACTIA DE IZOMERIZARE Reactiile prin care n-alcanii se transforma in izoalcani si invers, obfinandu-se un amestec de hidrocarburi izomere, se numesc reacfii de izomerizare. Reacfiile de izomerizare au loc in prezentaé de catalizatori: clorura de aluminiu, AICI, sau bromura de aluminiu, AIBrs (umede) la temperaturi relativ joase, (50 — 100°C) gi silicati de aluminiu (naturali sau sintetici), numiti zeoliti, a temperaturi ceva mai ridicate (250-300°C). Reactia de izomerizare Alcan + |zoalcan este reversibila. In cazul izomeriz&rii butanului reactia are loc in ambele sensuri. La sfargitul procesului, se obtine un amestec care contine 80% izobutan $i 20% n-butan: CH3—CH)—CH)—CH, A 282108 CHy~CH-CHy CHs butan (n—butan) 2-metilpropan (izobutan). Reactia de izomerizare a butanului a fost studiaté de catre savantul roman C.D. Nenitescu si poarté numele acestuia, in semn de recunoastere a contributiei sale esentiale aduse la studierea acestui echilibru de reactie. Dintre aplicafile practice ale reactilor de izomerizare, cea mai important este obfinerea benzinelor de calitate superioara, care contin izoaleani. Calitatea benzinei se apreciaza prin cifra octanica, C.O. (vezi fig. 2. 17). Stabilirea C.O. se face cu ajutorul unei scairi conventio- nale. C.O. este un parametru prin care se caracterizeaza rezis- tenta la detonatie a benzinelor. Astfel, izooctanul, 2,2,4-trimetilpen- tan, deosebit de rezistent la detonare, are ciffa octanica C.O. = 100, in timp ce n-heptanul, puternic detonant, are C.O. = 0. C.O. reprezinta procentul masic de izooctan dintr-un amestec cu n-heptan, care are aceeasi rezistenté la detonatie ca benzina examinata. € REACTIA DE DESCOMPUNERE TERMICA Descompunerea termic& a alcanilor se produce numai la tem- peraturi relativ mari. Se formeaza un amestec de alcani si alchene care contin in molecule un numar mai mic de atomi de carbon. Descompunerea termica a alcanilor la temperaturi de pana la 650°C este numit conventional cracare (din limba engleza: fo crack = a sparge); are loc ruperea de leg&turi C-C si formarea unui amestec de alcani gi alchene inferioare. Descompunerea termici a alcanilor la peste 650°C, se numeste piroliza (din limba greaca, piros = foc, lisis = scindare); au loc reactii de dehidrogenare (pe lang reactille de cracare). Moleculele alcanilor se descompun termic la temperaturi cu atat mai joase, cu cat dimensiunile lor sunt mai mari: - metanul este stabil pana la ~ 900°C;- alcanii superiori se descompun la temperaturi mai scazute (400 — 600°C); au loc atat reacti de cracare, cat si reactil de Gehidrogenare. ACTIVITATE EXPERIMENTALA Mod de lucru. intr-o eprubeti mare (1) confectionata din sticli sezistentd termic, introdu cAteva bucifele de parafina (0 sursi de pa- rafind poate fi o lumanarea de la care ai indepartat fitilul). Construieste montajul experimental din fig, 2.18. In vasul (2) toarnd solutie de brom in CCl,, incalzeste eprubeta (1). Noteazi observatiile in caiet. Observagii. in urma incdlzirii eprubetei (1) se observa ca in vasul (2) barboteazi un gaz care decoloreaza solutie de brom in CCl,. De ce ? Fig. 2. 18. Descompunerea ter- ‘micd a alcanilor (alchenele rezultate decoloreaza solutia de La descompunerea termicé a nbutanului la 600°C au loc ‘prom in CCI,). urmatoarele reactii chimice: - reactii de cracare: CHs~CH2-CH,-CH3s——> CH, + CHy=CH-CHy CH3~CHa~ CHa CHa metan propend in CH3—CH,-CH2—CH3—* CHy~CHs + CHy=CHe etan etend - reactii de dehidrogenare: CHa“ CH-CHe- CH —* (CH)=CH-CH,—CHg + Hp (CH3—CH2-CH,—CH3, eo H -butend anh » CHj-CH-CH-GHs ——* CHy— CH=CH-CHe + He HOH 2-butend Exercitiu V Scrie ecuatile reactillor chimice care au loc la descompunerea termica a propanului © Piroliza metanului ee a La temperaturi mai mari de 1200°C are loc reactia de pirolizé =, 4 a metanului (vezi fig. 2. 19): t I HoGTHTHTECH H = 1200" 2CH, £2 1200°C, Hc=CH+ 3H2 ee) Echilibrul se stabileste intr-o stare favorabilé formarii acetilenei la temperaturi de peste 1200°C, cand insa acetilena este instabild. Pentru a impiedica descompunerea acetilenei for- mate, temperatura trebuie scazuté rapid sub 100°C. ‘Ca produs secundar la piroliza metanului se obtine carbon Fig. 2.19." elemental, sub forma de praf foarte fin, numit negru de fum. Repel taiih-s pirolizei metanului. IL H-C— gi ae +6H— .: . H—C=C—H+3H, cH, PS + 2H, negru de fum ET ar_ i ad © Fig. 2. 20. Unii alcani sunt folositi drept combustibili: a. aragaz: b. automobil; ¢.avion, Lemn erry Fig. 2. 21, Puterea calorici a cdtorva combustibili. 28 Se ee @ REACTIA DE OXIDARE Oxidarea compusilor organici poate fi, in functie de produsii de oxidare care rezulta din reactie: ~ oxidare completa, numit& de obicei ardere. Indiferent de natura compusilor organici, din reactie rezult& CO, si HO si se degaja o mare cantitate de energie, sub forma de c&ldura si lumina; ~ oxidare incompleté sau parfialé, numité de obicei oxidare; din reactie rezulté compusi organici cu grupe functionale care contin oxigen. In functie de agentii de oxidare folositi si de conditile de reactie, oxidarea poate fi: blanda sau energicd, © Arderea alcanilor Arderea este un proces de transformare oxidativa caracteristic tuturor substantelor chimice. Arderea substantelor organice este insofité de degajarea unei cantitati mari de energie: caldura si lumina. Prin ardere in oxigen sau aer, orice alcan se transforma in CO» $i H20. Ecuatia general a reactiei de ardere a alcanilor este: 3n+1 ChHany2 + =——- Op > CO, +(n+1)H,0+0 in care Q este cantitatea de caldura degajata din reactie Degajarea mare de céldura la arderea in aer a alcanilor a determinat utiizarea acestora drept combustibili (vezi fig. 2.20). De exemplu: gazul metan, aragazul (amestec de propan si butan), butanul sunt folosite pentru incalzire locuintelor, gazul natural si aragazul pentru pregatirea hranei, iar benzinele pentru Punerea in migcare a vehiculelor echipate cu motoare cu com- bustie interna. Lampile cu gaz lampant au inlocuit flicdrile lumanarilor si opaitelor folosite la iluminatul inc&perilor, inainte de descoperirea curentului electric. Gazul metan a fost folosit la inceputul secolului trecut pentru iluminatul public. Bucurestiul a fost printre primele orase din lume ale céror strazi au fost ilumi- nate de felinare stradale cu gaz. © Caldura de ardere Caldura de ardere, Q reprezinté cdldura degajata la arderea Unui mol de substanté si se masoara in kJ sau kcal. Puterea caloric& a combustibililor este diferit& (vezi fig. 2. 21). Puterea caloric a unui combustibil este cantitatea de caldura degajata la arderea completa a unei mase de 1kg de combustibil Solid sau lichid, sau a unui volum de 1m? de combustibil gazos. Exercil 1. Scrie ecuatia reactiei chimice de ardere a metanului. Stiind 4 la arderea unui mol de CH, se degaja 212 kcal, calculeaza puterea caloricé a metanului.Rezolvare: CH, + 202 —+ CO2+2H20+Q - Puterea calorica a metanului reprezinta cantitatea de cdldura degajata la arderea unui volum de 1m? (c.n.) de metan. 4 m3 = 1000 L 4 mol CH, 212 kcal n= nr, de moli 44,64 mol xkcal n= oe = 44,64 moli CH... x = 44,64-212 = 9463,68 kcal, " = 9463,68 kal / m3. 2. Scrie ecuatia reactiei chimice de ardere a butanului Calculeaza puterea caloric3 a butanului stiind ca la arderea unui mol de butan se degajé 2877 kJ. all De regulé, arderea nu se produce in mod spontan; combustibilul trebuie mai intai inc&lzit (de exemplu se aprinde cu flacdra unui chi- brit sau cu 0 scntele electrica). © Oxidarea incompleta (Oxidare) EE In clasa a |X-a ai invatat ca in reactille de oxido-reducere are loc modificarea numarului de oxidare, N.O. al unor elemente din compusii care reactioneaza: in reactille de oxidare N.O. al ele- mentului chimic creste iar in reactiile de reducere N.O scade. Acelasi lucru se intampla si in reactile de oxidare gi de reducere la care participa compusi organici In chimia organica se foloseste. in plus, ca un criteriu practic de sistematizare a reactillor de oxido-reducere, variatia continu- tului de oxigen sau de hidrogen al compusilor organici, in urma reactiei chimice. Reacfille de oxidare cuprind reactiile care conduc: la cresterea continutului de oxigen al unei molecule, la cresterea numarului de legaturi chimice prin care oxigenul se leaga de carbon, sau la sc&derea continutului de hidrogen al moleculei. Dupa acest criteriu, compusii organici se aranjeaza in ordinea: creste gradul de oxidare al compusului organic ° R a R—CHy — R—CH,—OH ao No=o Nyro hidrocarburi_< compusihidroxilici < compusi carbonilici Ne reamintim! 1cal o ao \ ‘OH < acizi carboxilici creste numarul de oxidare al atomului de carbon Alcanii sunt stabili la actiunea agentilor oxidanti. In prezenta unor catalizatori, alcanii superiori (parafina) se oxideaza (cu sau f8r& ruperea moleculei) formandu-se acizi carboxilici superiori (cu numar mare de atomi de carbon, acizi grasi) folositi la fabri- carea sépunurilor; de exemplu: R+CH2+CH3 —* R+CH2%COOH alcan superior _acid carboxilic superior > 4,185/ © Chimizarea metanului prin oxidare Metanul, CH,, denumit de Volta (1770), descoperitorul sau, gaz de baltd, se formeaz in natura prin actiunea anaeroba a unor bacterii asupra resturilor animale si vegetale de pe fundul lacurilor. Acest proces natural de putrezire este folosit astazi, in conditii controlate, pentru a descompune in produse netoxice deseurile organice din apele reziduale ale marilor orase. ‘Metanul este componentul principal din gazele naturale. Tara Fig. 2.22. Metanul este un NOastré are zAcdminte de gaz metan cu puritate ridicata component major al atmosferei (98-99%). Astfel, z4camantul de la Sérmasel contine gaz metan planetelor Jupiter, Satu, IN'proportie de 99,18%, ‘Uranus si Neptun. A fost Metanul este component al gazelor de sonda alaturi de etan, detectat chiar si in spatiul propan, n-butan si izo-butan, precum gi al gazului de cocserie interstelar. (25%). Metan exista si in minele de crbuni, in concentratie mare poate forma cu aerul amestecul exploziv denumit gaz grizu. Metanul este folosit in cantitati mari drept combustibil gazos cu mare putere caloric (vezi reactia de ardere) Din metan in urma unor reactii chimice se pot obtine alte sub- stanfe cu importanta practic’. Reactiile de oxidare bland’ a metanului, in conditii diferite de lucru, constituie 0 directie de chimizare a metanului (vezi fig. 2. 25) { ACTIVITATE EXPERIMENTALA Mod de lueru: Aprinde un bec de gaz (vezi fig. 2. 23) si regleazi admisia aerului astfel incat flacira si fie colorata in galben, cea ce demonstreazi o ardere incompleti a gazului metan. Cu ajutorul unui cleste de metal fine deasupra flacarii o plac alba de faiantd. Repeti expe- rienta, dar in loc de plac& tine deasupra flacarii un pahar cu gura in jos. Noteaza observatiile in caiet Observatii: Placd de faiantd se acoperd de un strat subfire de cArbune (vezi fig. 2. 24), Pe peretele si pe fundul paharului apar picdturi de ap8. De ce? Q Prin arderea metanului in aer, in atmosferé séraca in oxigen, se formeaza carbon fin divizat (vezi fig. 2. 24) numit negru de fum Fig. 2. 23. Bec de gaz cu si apa: CH,y+O2—* C+ 2H20 reglarea admisiei de aer. negru de fum Negrul de fum este folosit la fabricarea vopselelor sia | anvelopelor de automobile. O Prin arderea incompleta a metanului se obtine gazul de sin- teza (un amestec de monoxid de carbon si hidrogen, in raport molar de CH +$0,—+ CO+2Hy gaz de sintezi Gazul de sintez& este folosit in sinteza alcanilor superiori gi a metanolului (alcool metilic). Hidrogenul obtinut poate fi folosit in sinteza amoniacului si pentru alte scopuri Q Metanul trecut impreuné cu vapori de apa peste un catali- zator de nichel la circa 800°C sufera o reactie de oxidare incom- plet& formand un amesctec de monoxid de carbon si hidrogen: Fig. 2. 24, Ardere incompleta a metanului. 30CHy+H 0 me CO+3H2 gaz de apa I Prin incaizirea la 400°C sub o presiune de 60 atm a amestecului de metan si oxigen se obtine metanolu! (alcoolul metilic) 16, 40 CHg +502 Pod CH3O0H metanol (alcool metilic) 1 Prin incaizirea la 400-600°C, dar in prezenta catalizatorilor oxizi de azot, metanul se oxideazéi la metanal (aldehida formica): oxide azo CH, + 02 x81d0.220' CHO + HO ‘metanal (aldehidd formica) Q Metanul se foloseste la fabricarea acidului cianhidric, HCN, utilzat in special in industria polimerilor (pentru obtinerea fibrelor sintetice). Reactia de oxidare a metanului in prezenfa de amoniac, se numeste reactie de amonoxidare (are loc la tem- peraturi ridicate, 1000°C si este catalizata de platina, Pt): 30, Ft CHytNHy+ 30> ELapHEN + 3Hz0 el E ACTIUNEA ALCANILOR ASUPRA MEDIULUI $] ASUPRA OAMENILOR Alcanii sunt compusi organici nepolari si sunt practic insolubili in ap, dar sunt buni solventi pentru alte substanje organice cu molecule nepolare. Cunoasterea acestor proprietati face posibila, atat utilizarea alcanilor ca materii prime sau auxiliare Tn fabri- carea unor produse utile, cat si evaluarea si reducerea riscurilor in cazul dezastrelor ecologice. Alcanii superiori in stare solida, vaselina sau parafind, care au un grad mare de puritate, se folosesc ca substante auxiliare la fabricarea unor produse farmaceutice sau cosmetice comercia~ lizate sub forma de crema. Vaselina are efect emolient si ajuta la mentinerea umidittii pielii (vezi fig. 2. 26.a). Benzina este un bun solvent pentru grasimi. In contact direct cu pielea sau prin inhalarea vaporilor, benzina dizolva grasimile de la nivelul membranelor celulelor determinand efecte fiziolo- give grave: iritafi, inflamatii sau chiar arsuri chimice. Din acest motiv se recomandé folosirea manusilor de cauciuc chiar si in cazul alimentarii autovehiculelor cu benzin&, acest fapt lati putut observa in statiile de benzina care ‘pun la dispozitia clientilor ménusi de cauciuc de unica folosinté (vezi fig. 2. 26.b). Este interzis s4 se curete vopseaua de pe maini direct cu ben- zind. In acest scop se folosesc diluantii speciali care nu afecteazé membrana celulelor. Atunci cand materiale textile imbibate cu benzina sunt folosite la curétarea vopselei de pe suprafetele murdare se recomanda purtarea m&nusilor de cauciuc. Fig. 2.25. Chimizarea metanului Fig. 2. 26. a. Creme care contin vaselind; b. Manusi de cauciuc.Sc Deversarile de petrol sau de benzind in apele marilor, oceanelor si in cele curgatoare provoac dezastre ecologice (vezi fig. 2. 27). Petrolul gi benzinele plutesc la suprafata apei si impiedica schimbul de oxigen intre apa si aer ceea ce duce la moartea faunei gi a vegetatiei subacvatice. La fel de daunatoare sunt deversarile la suprafata solului, deoarece patrunderea lor in pamént impiedica circulatia normal a aerului si a apei si distruge structura chimica si fizic& a acestuia afectand dramatic echilibrul ecosistemelor. © Aplicatii practice Metanul are numeroase aplicatii practice (vezi fig. 2. 28), b. Fig. 2. 27. Deversarea de petrol, in ocean: ) Sotveng! a, strat de petrol pe suprafafa / apei; f oe Agenti b. animal afectat de accident, aS frigorifici a — LY o56" —pnoros Fig, 2, 28. Cateva directii de aplicatii practice ale metanului, rere @ Concluzii Activitate de tip proiect: Q Hidrocarburile sunt compusi_ai carbonului cu hidrogenul; intocmeste, impreund cu 2-3 @l@ pot fi: saturate, nesaturate si aromatice. colegi, un referat cu tema: Q) Alcanii sunt hidrocarburi saturate cu formula moleculard »Directii de valorificare a general CyHone 7 metanului: de la combustibil la Q Primii patru termeni din seria omoloag a alcanilor au de- produsi de chimizare”. numiri specifice; incepand ou cel de al cincilea termen denumirea Pentru documentare: se face prin adaugarea sufixului an la cuvantul grecese cores- ~ hup:// www.enerece.go.to/ punzator numérului de atomi de carbon din molecula. biogaz. html O Molecula metanului are geometrie de tetraedru regulat, iar ~ http:// www.ch4.com.au/ catenele alcanilor au o structura in forma de zig-zag. ~ hitp:// www.ch4.org.uk/ In functie de masa lor molaré alcanii pot fi gazosi, lichizi sau solizi Q Alcanii nu sunt solubili in apa, dar sunt solubili in solventi nepolari. Q Alcanii dau reactii chimice numai in conditii energice cand au loc: rupere de legaturi C-C (reactille de cracare, izomerizare, ardere) si rupere de legaturi C-H (reactille de substitutie, dehidro- genare si oxidare). B exerciqu Ss! PROBLEME Qserie formulele de structura ale urmatorilor ( 2. Scrie formulele de structura si aranjeazé in iZvalcani: ordinea cresterii punctului de fierbere urmatorii a) 2,2-dimetilbutan; alcani si izoalcani: etan, izobutan, butan si b) 3-etil-2-metilpentan; metan. ¢) 2,2,3-trimetilhexan. 32'a) Denumeste conform IUPAC. urmatorii *azoalcanis A: CH3—CH)- CH CH2—CH3, Che Hs B: CHy~CH—CH2~ CH CH, Cc CHs CHa GH=C— CHa D: CH3—CH-CHs CH CH CH b) Precizeaza care dintre izoaleanii denu- miti la punctul a) sunt omologi si care sunt eri oe @ substanta organic necunoScutd, X, cu fasa molara 44 formeaza prin ardere (analiza elemental) 6,6 g CO, si 3,6 g HO. Se cere: a) determina formulele procentuala, bruté ( si molecularé ale substantei X; b) scrie formula de siructuré a substantei X; ) scrie ecuatia reactiei chimice de ardere a ubstantei X. & Un alcan gazos este supus combustie. jetermina formula molecularé a alcanului gazos stiind c prin combustia a 1,45 g din alcanul necunoscut s-au degajat 2,24 L CO2 (masurat in conditi normale). Stabileste formulele moleculare si denu- ‘este alcanii care contin intr-o moleculé: a) 8 atomi de hidrogen; b) 14 atomi (carbon si hidrogen); ¢) 5 legaturi CC. 7)Scrie formulele de structura si denumeste: a) un izomer al hexanului care confine un atom de carbon cuaternar; b) un izomer al pentanului care contine un atom de carbon terfiar; c) un izomer al pentanului care la mono- clorurare fotochimic formeazé un singur ( compus. (®)Se ard 44,8 cm? CpHg. Calculeaza: a) volumul de aer (cu 20% ©} in volume), masurat in conditii normale, cosumat; b) numarul de moli de CO degajat; c) masa de apa obfinuta in urma reactiei de Cr) dere. 82 coral! achema real C3Hy 2» A (alcan) + B (alchena) 7 C+ HCI AL 5 +E+Q ) \ ( ( folsind acelasi volum de oxi ) Se cere: 5 a) sorie si egaleaza ecuatile reactilor chimi- Sce din schema, identifica si denumeste substan- { tele necunoscute: A - E; ) b) scrie ecuatia reactiei chimice de cracare a unui alcan din care sa se obtina propan; ) calculeaz compozitia procentuala a pro- panului 410°. Prin clorurarea fotochimicé a metanului s-au obfinut patru compusi organici: A, B,C, D. Stiind c& cei patru compugsi au un continut crescator de clor: A~ Cy ormula Formula de Formulade —_| Denu- n|molecu- nul pas. Det ree proiectie structura plana | mire 7 1] Cote CH=CH, | Eton 2] Cote CH)=CH-CHs |Propena| 2. ICH=CH—CHp—CHs|1-butena| Fig. 2. 29. Modelarea structurii etenei: a, formula Lewis; . formula de proiectie; | _c. imaginea moleculei: CH3—CH=CH-CHg|2-butend] “1 model deschis; 2, model compact. 4| Cats Incepand cu cel de al treilea termen al seriei omoloage a alch- enelor, in denumire se precizeaza pozifia dublei legaturi (vezi tabelul 2.3), Exe: Scrie formulele de structura ale urm&toarelor alchene: 2-pentena si 3-hexend. ‘ Denumirea alchenelor cu catena ramificaté se face dupa regulile IUPAC, stabilite pentru alcani, la care se mai adauga urmatoarele: 1. Catena de baz trebule sé continé dubla legatura, chiar daca exist 0 alta catena cu mai multi atomi de carbon, dar in care nu se afla dubla legaturé; de exemplu: 36chsh et ‘chet, 0— HHH, Hp CH, CH) CH3 alegere corectd deoarece este cea mai alegere incorecid deoarece nu confine lunga catend in care se aflZ dubla dubla legaturd in catena cea mai lunga. legatura; 2. Catena de baz& se numeroteaza astfel incat un atom de carbon din dubla legatura s8 primeasca numarul cel mai mic: CHy CH, ‘cpp onon, ‘pe mion on, ‘CH; CH3 (CH; CH3, alegere corectd deoarece dubla legitur alegere incorecté’ deoarece dubla se afld la atomul de carbon cu numarul legaturd se afla la atomul de carbon cu 2; « f © Fig, 2, 30, Imaginea unor radicali (model deschis): a. etenil (vinil); ». propenil (alil). numarul 3. Denumirea radicalilor derivati de la alchene se obtine folosind sufixul potrivit, conform regulilor stabilite la alcani; sunt gi radicali care au denumiri uzuale, de exemplu (vezi fig. 2. 30): CHp=CH- CH2=CH-CH2— etenil (vinil) propenil (alil). Exercitii ‘1. Denumeste, conform IUPAC urmatoarele alchene cu catena ramificaté: a) alchenele din exemplele date pentru denumirea alchenelor cu catena ramificata; b) CHy—CH2~CHp—G—GH-CH—CHy CHCHy CH, Rezolvare: a) 2-etil-3-metil-1-pentena si 3,4,4-trimetil-2-pentena; b) 4,5-dimetil-3-propil-2-hexena; ¢) 3-etil-2,4-dimetil-3-hexend. 2, Denumeste conform IUPAC urmatoarea alchena: ealIE STRUCTURA ALCHENELOR Structura unei alchene se deosebeste de cea a alcanului cu acelasi numar de atomi de carbon prin existenta unei legaturi covalente duble intre doi atomi de carbon, >c=CK eee ea Re Re Cum se formeaza aceasta legatura dubla? Pentru a raspunde la aceasta intrebare priveste fig. 2. 31.a. In starea de valenta, daca se combina 1 orbital de tip s cu 2 orbitali de tip p se formeaza trei orbitali cu aceeasi geometrie $i energie (vezi fig. 2. 31.b) si care se numese orbitali sp?. Fiecare dintre acesti orbitali sp? este ocupat cu cate un electron. In starea de valenta, atomul de carbon are trei orbitali de tip sp? si un orbital p care nu si-a modificat forme si energia (fig. 2. 31.b). Orbitalii de tip sp? au geometrie plana trigonala (fig. 2. 31.c). Atomul de cartion aflat in aceasta stare de valenta se combina cu alt atom de carbon aflat in aceeasi stare de valenté (fig. 2. 31.4). Fiecare atom de carbon participa la formarea lega- turii chimice dintre ei cu cate un orbital de tip sp? si cu cate un orbital de tip p. Interactia intre cei doi orbitali de tip p, orientafi perpendicular pe planul legaituri (fig. 2. 31.d), determina formarea unei legaturi_ de tip x. Prin intrepatrunderea orbitalilor de tip sp? se formeaza 0 legatura de tip o. Astfel, intre cei doi atomi de carbon s-a format o legatura dubla. Fiecdrui atom de carbon participant la legatura dubla fi mai ramén cate doi orbitali de tip sp? prin care sa formeze lega- turi simple o cu hidrogenul. Compusul care se formeaza are for- mula C;H, si geometria prezentata in fig. 2. 31.e. Un model al compusului cu formula C7H, in care sunt indicate unghiurile dintre legaturi precum gi lungimea acestora este prezentat in fig. 2. 32.a. ec Legatura dubla este formata dintr-o legatura c si o legatura x. Atomul de carbon implicat intr-o dubla legaiturd formeaza trei legaturi c coplanare cu unghiuri de 120° intre ele (fig. 2. 32.2). Legatura x se gaseste intr-un plan situat perpendicular pe planul in care este situaté legatura c, cea ce produce o impiedi- care a rotatiei libere in jurul dublei legaturi (fig. 2. 32.b), spre deosebire de cazul legaturii simple C-C in jurul caruia rotatia este liberé. Lungimea unei legaturi duble intre doi atomi, de carbon este de 1,334. Legatura x este mai slab& decat legaitura o, ceea ce explicd reactivitatea mare a alchenelor. Alchenele participa la reactii chimice in care legatura x se scindeaza si cei 2 atomi de carbon, ramasi fiecare cu cate 0 valenta libera, participa la formarea unor noi legturi c, mai sta- bile (vezi proprietatile chimice ale alchenelor). Ee ‘ ». ‘ a Fig. 2.31. Reprezentarea schematic’ a formarii legaturii duble: a. structura inveligului de electroni al atomului de C; b. formarea celor 3 orbitali sp’; c, geometria orbitalilor sp”; d. formarea legiturilor o sit intre 2 atomi de C; e. legiturile chimice in mole- cula de CH. ( Fig. 2. 32. Structura alchenelor: a, model structural spatial is al etenei sntarea in spatiu a pla- nurilor legiturilor 6 si x in alchene. 37Fig. 2. 33. Imaginea izomerilor de pozitie ai butenei (modele deschise): a. I-butena; b. 2-butena. v Fig. 2. 34. Imaginile | moleculelor izomerilor geometrici ai 2-butenei: a. cis-2-butena; , trans-2-butena. 38 [ IZOMERIA ALCHENELOR Alchenele cu cel putin patru atomi de carbon in molecula dau urmatoarele tipuri de izomeri: @ Izomeri de catena; de exemplu: butena, C,Hg se gaseste sub forma a doi izomeri de caten CH2= CH,=CH-CH,-CH; 2 L-butena 2-metilpropena sau izobutena (catené liniara) (catena ramificata). © izomeri de pozitie. Substantele care au aceeasi formulé moleculara, dar se deosebesc prin pozitia unei unitati structurale sau a unei grupe functionale sunt izomeri de pozitie Izomerii de pozitie ai alchenelor se deosebesc intre ei prin pozitia dublei legaturi. De exemplu, alchena cu formula molecu- lara C,Hg are 2 izomeri de pozitie (vezi fig. 2. 33) CH,=CH-CH2—CHg, CH3-CH=CH-CH3 1-butena 2-butena. Exercitiu Sorie formulele de structura ale izomerilor de pozitie si de catena ai hidrocarburii cu formula moleculara CsHo. © zomeri geometri Orientarea perpendiculara a planului legaturii x pe planul in care este situata legatura o produce impiedicarea rotatiei libere in jurul dublei legaturi si aparitia izomeriei geometrice. O alchené cu substituenti difenit la fiecare dintre cei doi atomi de carbon participanti la dubla legéturé are izomeri geometric Cénd la cei doi atomi de carbon participanti la dubla legaturé existéi aceeasi pereche de doi substituent, diferifiintre ei, alchena are doi izomeri geometrici care se numese: cis si respectiv trans. De exemplu, in cazul 2-butenei, CH2=CH-CH2—CHs , fie- care atom de carbon participant la dubla legatura are cate doi substituenti diferifi: un atom de hidrogen si un radical metil (fig. 2. 34). 2-butena este o alchena disubstituita simetric si are 2 izomeri geometrici. Cei doi izomeri se denumese in functie de orientarea sub- stituentlor identici: cis cand sunt de aceeasi parte gi trans cand se gsesc de parti opuse ale planului dublei legatur (fig. 2. 34): LN = yw LN 7 ets Dore Do=ee HC ‘CHy HC H cis-2-butena trans-2-butena. Exercifii Precizeaza care dintre alchenele urmatoare prezinta izomerie geometricé: a) 1-butena; b) 3-hexena.2) t-butena, CH7=CH-CH2—CHs , are la unul dintre atomii de carbon participanti la dubla legatura cei doi substituenti identi- & sianume doi atomi de hidrogen: H _,CHs c=C HO NCHy—CH, 4-butena nu are izomeri geometrici. b) Shexena, CHy—CH2— CH= CH—CH,—CHs,, are cate doi substituiti diferiti la fiecare din cei doi atomi de carbon partici- panfi la dubla legaturd 4 CH3-CH) ‘CHy—CH3 3-hexena are doi izomeri geometrici: cis si trans. 2. Modeleaza formulele de structura ale celor doi izomeri geo- metrici ai 3-hexenei. ——4 BE PROPRIETATI FIZICE Alchenele nu se deosebesc prea mult de alcani in privinta Ichenei_ proprietatilor fizice. ea 5s © Stare de agregare re 2 Primii termeni C, - C, (etena, propena si cele 4 butene g 3 izomere) sunt gaze, urmatorii (pana la C,,) sunt lichide, iar alche- i ee nele superioare sunt solide (vezi fig. 2. 36). A © Puncte dle fierbere (p.f.) si de topire (p.t.) 5 gs Analizeaza datele din tabelul 2.4. si apoi compard-le cu cele din fig. 2. 10. Ce concluzii tragi? ‘Temperaturile sau punctele de fierbere si de topire cresc odat& cu cresterea masei molare a alchenei si sunt putin mai coborate decat ale alcanilor care au acelasi numar de atomi de carbon. Tabelul 2.4. Punctele de ODensitate fierbere si de topire ale Alchenele au densitatile mai mari decat ale alcanilor aichenelor C)—Cs corespunzatori. . 35. Dependenta stiri de agregare a alchenei de numarul de atomi de carbon din molecu Alchena | p-f.°C | p-f.°C © Solubilitate Aichenele sunt insolubile in apa, dar se dizolva in solventi |_etena_| -103,9 | -165,5 organici (cloroform, benzen, alcani) propena | 47,7 | 1852 ‘in general, izomerii trans au puncte de topire mai Inalte si E solubilitati mai scdzute decat izomerii cis. t-butena| -6,5 | -190 Punetul de fierbere si densitatea sunt mai inalte la izomerul cis [~cis2| 457 | 4308 decat la trans (vezi tabelul 2.4). butena ea Se [IE PROPRIETATI CHIMICE trans? | 40,96 |-108,8 Ai invatat c& legatura dubla este formata dintr-o legatura o si Jizobutena| -6,6 | -140,7 o legaturaé x. Legatura x este mai slab decat legatura o ceea ce 5 “ Picts jebaiisied mare a ‘alchenelor gl tendingalorde apart LBestene]|"*80.7 165.2 cipa la reactii care au loo, fle cu scindarea legaturi x, fle cu ruperea total a dublei legaturi Proprietatile chimice ale alchenelor sunt rezumate in fig. 2. 36. 38Fig. 2. 36. Proprietati chimice ale alchenelor. « eC ¢ re uk A Ve Fig, 2. 37. Modelarea reactiei de aditie a hidrogenului la etend. Fig. 2. 38. Modelarea catalizei eterogne de adifie a hidrogenului la etend: modelarea moleculei de etena in structura catalizatorului de Ni, priviti la microscopul electronic, @ ~REACTIA DE ADITIE Reaofiile caracteristice alchenelor sunt reactile de aditie la legatura dublé, >C=C< . In aceste reactii se scindeaza numai legatura x si se formeaza cate o noua legaturd a, la fiecare atom de carbon participant la legatura dubla. Au loc reactii de tipul: [ R—CHECH—R' + ee Yaa Bi Ga Rt 3 |o mY) in care cu R si R' s-au notat radical alchil (R poate fi identic sau diferit de R’) In urma reactiei de aditie se obtine o molecula cu structuraé spatiala, in care valentele fiec&rui atom de carbon sunt orientate dupa varfurile unui tetraedru regulat. © Aditia hidrogenului Reactia de aditie a hidrogenului la alchene (reactia de hidro- genare) are loc in prezenté de catalizatori metale fin divizate: Ni, Pt, Pd (la temperaturi cuprinse intre 80 - 180°C si presiuni de pana la 200 atm). in urma reactiei de hidrogenare a alchenelor se obfin alcanii corespunzétor R—CHECH—R'+ WH oo R—CHSCH—R’ — an De exemplu, prin reactia de aditie a hidrogenului la etend se formeaza etan (fig. 2. 37): CH=CH, + H2——* CHy— CH3 Reactia de hidrogenare a alchenelor are loc in sistem hetero- gen deoarece in conditiile de lucru: hidrogenul este jn stare gazoasa, alchinele pot fi gaze sau sub forma de solutie, produsii de reactie (alcanii) sunt in stare fluida, iar catalizatorul este solid (vezi fig. 2. 38). Exercitii 1. Scrie ecuatia reactiei de aditie a hidrogenului la propena. Denumeste produsul de reactie obinut. Rezolvare: | | 6 CH;==CH-CHy+H~H 73g g> CHy~CHp—CHg Late propan 2. Sctie ecuattle reactilor de aditie a hidrogenului la: a) 1-butend a) 2-butend. Denumeste produsii de reactie obtinuti 4 © Aditia halogenilor Prin aditia halogenilor, Xp (Xz = Cly, Bro, |.) la legatura dubla (reactia de halogenare) se obtin compusi dihalogenati in care cei doi atomi de halogen sunt invecinati (compusi dihalogenati vicinali): ro | R—CHECH—R' + XX —*R—CHS al o [co x derivat dihalogenat vicinalDe exemplu, ecuatia reactiei de aditie a clorului la etend este (vezi fig. 2. 39): a dD CH=CH + Cly—* CHa CHa Ghoti etend 1,2-dicloroetan. J Numele de olefine, care a fost dat alchenelor, se datoreazé | proprietatii lor-de a se transforma prin halogenare in compusi saturati cu aspect uleios. Exercifi c Scrie ecuatia reactie! de aditie a Cl, la propend. Denumeste produsul de reactie obtinut. ‘ & Cel mai usor se aditioneazé clorul, apoi bromul si cel mai greu iodul (vezi fig. 2. 40.). Reacfia de halogenare 2 alchenelor are loc, de regula, intr-un solvent inert (tetracloruré de carbon, CCl, diclorometan, CHCl, sulfura de carbon, CS,). Aditia de clor si de brom este instanta- nee si cantitativa si se foloseste pentru recunoasterea (identifi- Fig. 2. 39. Modelarea reactiei de aditie a clorului la etend. carea) alchenelor si pentru determinarea lor cantitativa. we GCE ACTIVITATE EXPERIMENTALA. Ch Bry lo Experienta se executd sub niga, de edtre profesor! Fig. 2. 40. Reactivitatea halogenilor in reactiile de adiie Mod de Iucru. Se prepari eten prin deshidratarea etanolului (alcoolului etilic) folosind montajul din fig. 2. 41. Se introduc in balon 5 mLalcoo! etilic si céteva bucati de portelan (se poate folosi un balon Wurtz). Cu ajutorul palniei picuratoare se adauga, in picaturi mici, 15 ml de acid sulfuric concentrat. incalzirea balonului se face cu atentie si cat mai uniform, La temperatura de aproximativ 170°C incepe dega- jarea etenei si se opreste incdlzirea. Etena este barbotati intr-o solutie de Br, in CCl, de culoare brun- roscati. Ce observi? Observatie: in solutia din vasul de prindere barboteaz un gaz care de- coloreaza solutia de brom in tetracloruri de carbon (vezi fig. 2. 41.). De ce? la alchene. Etena reactioneazé cu bromul conform ecuatiei reactiei chimice: CH=CH + Br-—> CH He Br Br 1,2-dibromoetan. Bromul din solutia de brom se consuma in urma reactiei cu etena si solutia devine incolors. Exercifiu Scrie ecuatia reactiei de aditie a Br, la propena, Denumeste produsul de reactie obtinut Fig. 2. 41, Decolorarea de catre tend a solutiei de Br) / CCly. a. inaintea de producerea reactiei bb. dupa producerea reactiei a@OAditia hidracizilor Hidracizii, HX (HX = HCI, HBr, Hl) se aditioneaza la alchene FEM ormandu-se derivati monohalogenati saturat. &, © Aditia hidracizilor la alchenele simetrice HI HBr HCI Ce > Fig. 2. 42. Reactivitatea hidra- R—CH=ECHTR + dl ~ aime 1h Ee cizilor in reactille de aditie la 7 : nak alchene: HI>HBr>HCl. alchend simetricd derivat monohalogenat. De exemplu: CH=CH, + HCI—* CHs~ CH cl tend 1-cloroetan (Clorura de etil). Clorura de etil, cunoscuta sub numele de chelen, este unul dintre primele anestezice locale folosite in medicina. Cel mai usor se aditioneaza acidul iodhidric, apoi acidul bromhidric si cel mai greu acidul clorhidric (vezi fig. 2. 42.). @ Aditia hidracizilor la alchenele nesimetrice In cazul alchenelor nesimetrice, de exemplu propena, desi exist’ doud posibilitéti de aditie a atomilor hidracidului, se formeaza intotdeauna un singur izomer (vezi fig. 2. 43). copa alors oH — ors yoy CH)==CH—CHs + H—X —>} x ia ii | —NUP NU}+CH,—CH)—CHg ns 2. 43. Posibilitatea de aditie a hidracizilor la propena. in anul 1870, chimistul rus V.V. Markovnikov a stabilit regula care {i poarta numele, cu ajutorul careia se poate prevedea modul In care se face aditia hidracizilor la alchene nesimetrice. Ea se poate enunta si astfel: Atomul de hidrogen din molecula hidracidului se fixeazé la atomul de carbon (participant la dubla legatura), care are cel mai Vladimir Vasilievici mare numér de atomi de hidrogen, iar halogenul la atomul de Markovnikov (1837-1901). carbon al dublei legaturi care are numar mai mic de atomi de hidrogen. Ecualia reactiei chimice de adifie a acidului clorhidric la propend es! f CHy=CH-CH3+H~C—> CHe GH CHg L : propend zi clorStropan (clorura de izopropil). Exercitiu Scrie ecuatia reactiei chimice de aditie a acidului bromhidric, HBr, la 1-butend. Denumeste produsul de reacfie obfinut. 4G@aAditia apei Asis apei |a alchene are loc in prezenta acidului sulfuric con- s=8=t si conduce la obtinerea de alcool CHE CHR + H~OH M85 R—cHCH—R =e Is Is : HOH alchena simetrica alcool. De exemplu, prin aditia apei la etena se obtine etanol: CH)=CH, +H OH HSH CH) GHe oH etend etanol. Aditia apei la alchenele nesimetrice se face conform regulli lui Markovnikov: CHyCH-R + H~OH BEES CHy-CH-R ——— OH alchend nesimetrica alcool secundar (gruparea hidroxil, ~ OH este legati de un atom de carbon secundar). De exemplu, prin aditia ape’ la propena se obtine 2-propanol (fig. 2. 44): & oo © GH) —{CH,— CHa} etend polietend (polietilend). Exercitii Scrie ecuatia reactiei chimice de polimerizare a propenei $i denumeste polimerul. Rezolvare: n CH= oH —> CH. oe CH, CHs propend polipropend (polipropilena). 2. Scrie ecuatia reactiei chimice de polimerizare a cloroetenei, numit& uzual clorura de vinil Rezolvare: nCH)>= ra —> {CH Gt cl cl Problema ae VPrin polimerzarea a 2 kg de etena se obtine polietena cu masa molaré 42000 g / mol. Stiind c& doar 80% din etena introdus& polimerizeaza se cere: a) scrie ecuatia reactiei chimice care are loc; b) calculeaz gradul de polimerizare al polietenei; ) calculeazé masa de polietena obfinuté. Rezolvare: a) Verificd réspunsul cu reacfia scris& mai sus. M, 42000 by n= Meotmer _ 42000 _ 4509 1 = Meena 28 c) Intr-o reactie de polimerizare ce are loc cu un randament de 100%, se poate considera c& masa de monomer este egal cu masa de polimer obtinuta. ‘Mmonomer = Mpoinerr SEC 2=16 kg etend polimerizeazd si se obtin 1,6 kg polietena ml @ REAcTII DE OXIDARE EOC Alchenele se oxideaz& mai ugor decat aleanii: reactii de oxi- dare a alchenelor au loc sub actiunea agentilor oxidant Reactille de oxidare a alchenelor decurg in mod diferit si con- duc la compusi diferit, in functie de agentul oxidant folosit si de conditile de lucru© Oxidarea blanda Reactia de oxidare a alchenelor cu solufie apoasé neutra sau slab bazicé de permanganat de potasiu (reactiv Bayer) este numita oxidare blanda. Sub actiunea agentului oxidant se rupe numai legatura x din legatura dubla si se formeaza dioli: compusi care contin doua .grupari hidroxil, - OH la cei doi atomi de carbon vecini (diol vicinal). jin aceasta reactie are loc ruperea legaturii x, ca si in cazul unei reactii de aditie si se obtine un compus saturat stabil ™ Ecuatia general 2 reactiei chimice de oxidare bléndé a alchenelor poate fi scrisé in mod simplificat punand in evident doar reactivil si produsii de reactie compusi organici: KMnO,, HO", H2O. R—CH#cH—R' 2 R—CHS CHR’ co [o OH OH alchena diol vicinal R si R' pot fi radicali alchil identici sau diferiti De exemplu, prin oxidarea blanda a etenei se obtine etandiol: KMnO,, HO", HO CH,=CH, ———> aa Gh OH OH tend 1,2-etandiol (glicol). ACTIVITATE EXPERIMENTALA. Experienta se executd sub nisd, de cdtre profesor! ‘Mod de lucru. Se prepara eteni ca in experimentului descris la pag. 41, Etena se barboteaza intr-un vas in care se aflé 20 mL solutie violeta de KMnO, 0,5% si 5 mL solutie de Na;CO, 5%. Ce observi? ES Rig. 2. 46, Reactia etenei Observatii: se observa decolorarea solutiei de KMnO, si aparitia gu KMa0, in media unui precipitat brun (fig. 2. 46), De ce? ‘neutru sau bazic: Etena reactioneazd cu solutia de KMnO, conform ecuatiei a. inainte de producerea reactiei; reactiei chimice: b. dupa producerea reactiei 3CH;=CHp + 2KMNO, + 44,0 —> 30H. GHa+ 2MnOz: + 2KOH OH OH ™ Ecuatille reactilor chimice de oxidare a alchenelor se pot scrie si complet, cu evidentierea tuturor reactivilor si a produsilor de reactie si precizarea coeficientilor stoechiometrici. Pentru a calcula coeficientii in ecuatille reactilor chimice de oxidare a compusilor organici se foloseste procedeul invatat in clasa a IX-a la capitolul echilibre cu transfer de electron. Pentru stabilirea numerelor de oxidare ale atomilor de car- bon din compusii organici se foloseste urmatoarea regula empirica: Fiecare atom de carbon dintr-un compus organic, impreun& cu substituenti’ lui (exclusiv alti atomi de carbon) este considerat 0 entitate in care suma algebricdé a numerelor de oxidare ale tuturor elementelor componente este 0.Sau se poate proceda astfel: = pentru fiecare legatura C-H, i se atribuie carbonului N.O. =-1; ~ pentru fiecare legatura C — C i se atribuie carbonului N. O. = - pentru fiecare legatura C — heteroatom i se attibuie carbo- AL | +t | nului N. O. = +1 H OH Exercitiu Calculeaz& N.O. pentru fiecare din atomii de C din molecula Fig. 2. 47. Calcularea N.O, etanoiului (vezi ig. 2. 47) al atomului de C. Rezoliere: C legat numai de atomi de H side alt atom de C are N.O. = -3, celélalt atom de C, legat in plus de un atom de O din grupa ~OH, are NO = -1. 4 Pentru a stabili coeficientii stoechiometrici se parcurg urma- toarele etape: 1. Serii ecuatia reactiei redox fara coeficienti: CHy=CH—CH + KMnO, + Hj —> GHe= GH—CHs + MnOgi+ KOH OH OH 2. Stabilesti N.O. pentru fiecare atom din fiecare compus (reactivi si produgi de reactie redox): Qe tet 472 OM +42 CHy=CH-CH; + KMnO, + H,0. sae Clee MnO2-+ KOH aw du OH OH 3. Identifici atomii care isi modifica N.O. $i scrii procesele par- fiale (semireactil) de oxidare si de reducere care au loc: Fe ag I Sasies 24-4 472 ston +4 2 CHa=CHCHs + KMInO, + HO ——+ CHa GH—CHy. Mndyt+ KOH As da 1 +36" OH OH 2 et c——+¢c aa ae { ce .% le scrise in etapa 3 finand seama de - legea conservairi masei si a sarcinii electrice gi de faptul c& Numérul electronilor cedati in procesul de oxidare trebuie s& fie egal cu cel al electronilor acceptati in procesul de reducere: 2 4e 4 ¢— +c A deg ehes c—12.6 a7 4 Mn—282 + fi [x2 5. Scrii coeficientii astfel determinati pentru cele doud semireactii drept coeficienfi ai specillor oxidante si reducatoare participante la reactia redox 46—— _— 3CH2=CH-CHs +2KMnO, +Hz0 —* 3GH— GH CHa + 2MnOz! + KOH OH OH 6. Calculezi coeficientii celorlalte speci chimice participante la reactie pe baza legii conservarii masei: 3CH.=CH™CHy +2KMnO, + 4H,0 —* 3GHs— CH—CHs + 2MnOa! + 2KOH OH OH Problema 7 O cantitate de 0,15 moli de propena se oxideaza cu o solutie apoasa de KMnO, de concentratie 0,5 M. Calculeaza volumul solutiei apoase de KMnO, consumat si masa de diol obtinuta. @ Oxidarea energica ACTIVITATE EXPERIMENTALA Experienta se executd sub nis. de edtre profesor! ‘Mod de lueru. Se prepara eten ca in experimentului descris la pag. 41. Btena se barboteazi intr-un vas in care se afl4 20 mL solutie violeté deKMn0, 0,5% si 5 mL solutie de H-SO, 20%. Ce observi? Repet experienta, dar in vas pune 20mL solutie portocalie de K,Cr,0, 0,5% si SmL de H,SO, 20%. Ce observi? . Observatit: se observa decolorarea solutiei de KMnO, (fig. 2. 48.a) si schimbarea culorii solutiei de KsCr,0- (fig. 2. 48. b). De ce? Etena a reactionat cu solutile de agenfi oxidanti in mediu acid conform reactillor chimice: KMnO,, H2SO, CH2=CH, Ce TREES, 200, +2H,0 CH=CH, KeceOrHe8%, 500, + 24,0 Oxidarea energicé a alchenelor se face cu K,Cr,07 in Fig. 2. 48. prezenfa de H»SO, sau cu KMnO, in prezenta de H2SO,. Reactia etenei in medin acid: Se produce ruperea legaturii duble C = C si se formeaz& a. cu solutie de KMnO4; amestecuri de diferiti produsi de oxidare, in functie de structura b, cu solutie de K>Cr,0;: initial a alchenei. Astiel: 1. solutie de K3Cr307; ~ cnd atomul de carbon implicat in dubla legatura confine hidro- 2. solufie care contine Cr°*; gen, se formeaza un acid carboxilic, R- COOH (fig. 2. 49); (dupa oxidarea etenei). - c&nd atomul de carbon implicat in dubla legatura este la capatul catenei, deci are doi atomi de hidrogen (=CH,) radicalul se oxideaz pana la CO> si Hot - cand atomul de carbon implicat in dubla legatura nu contine hidrogen se formeazi un compus carbonilic, 0 cetoné, R-CO-R.. (6a. 2. 50). Exemple: K,Cr,07,H30* 2. 49. Imaginea ei cH. CHR EES CO, + H,0 + R—COOH Peale SCOo acid carboxilic. aT fiKCr207, H30" ‘o-o GryseO—R HOO", : R' R' | Fig. 2. 50. Imaginea grupei cetona, functionale carbonil “C=O. K 61207, Hs0* | R—CHECH—R' ———"""+ R—GOOH +R'—COOH acid carboxilie acid carboxilic a & KCry07, Hs0* | ; © R-CHEGKR EE + R—COOH + R-C=O0 . is acid carboxilie cetond b. K,Cr207, HgO* | “© Roper OH, n-ne € RR R' R" cetond cetond. Fig. 2. 51. Imaginea Exercitiu leculelor de: a tie , +s nalicocimeetl Denumeste alchena care prin oxidare cu KMnO, in prezenta iberopaind, de H,S0, concentrat formeazd acid _propanoic, (modele deschise). CH3—CH2— COOH si propanona, Hs (vezi fig. 2. 51). Rezolvare: O=C-CHy ps A KiinOs. Hs", CH,—CH,~COOH + O= C—CH, \ CHy—CH,- CH= C—CHs + GHs~GH>- CH= si = G—CHy CH Hy Problema Wee a O cantitate de 0,2 moli de 2-metil-1-butend se oxideaza cu o solutie 0,4 Mde KMnO, in mediu de H.SO,. Calculeaza volu- mul de solufie de KMnO, consumat in reactie. Rezolvare: Sorii ecuatja reactiei de oxidare si stabilesti coeficientii, asa cum ai invatat la pag. 46: 249 2 ater 2 $4.2 22 SCH =C~ CHa CHs +8hiMinO, +12H,50,—* 500, +17H,0 +50=C— CH CHgt 4kzS04+ BMNSO, CHs CH x5 Mn 252+ Mn [x8Caiculezi, pe baza ecuatiei reactiei chimice, numarul de moli ce KMnO, care se consuma in reactia de oxidare: 5 moli 2-metil-1-butena. 8 moli KMnO, 0.2 moli propen: x mali KMnO, X = 0,32 moli KMnO,. \Volumul de solutie apoasd de KMnO, 0,4 M, se calculeaza astfe!: 1000 mL solutie KMnO, 0,4 M. .0,4 moli KMnO, VmL solutie KMnO, 0,4 M. 32 moli KMnO, V= 800 mL solutie KMnO, 0,4 M. @ OxipaREA COMPLETA (ARDEREA) Alchenele ard in oxigen sau in aer. Ele se oxideaz@ complet pana la dioxid de carbon si ap, eliberand o cantitate de energie, Q Ecuatia generala a reactiei de ardere a alchenelor este: 3 CyHon +Fo, —— C02 +nH,0+Q. Exerciti Serie ecuatia reactiei chimice de ardere a etenei in oxigen. Rezolvare: CoH + 30,—> 2C02 + 2H,0 + Q. — Alchenele nu se folosesc drept combustibili deoarece la tem- peratura de ardere pot avea loc reactii de polimerizare. Din acelagi motiv trebuie evitata prezenta alchenelor in benzina. < REACTIA DE SUBSTITUTIE Fig. 2. 52, Atomi de C alilici si 7 ‘atomi de H din pozitia alilica. R-CH)-CH=CH-CH,— Reactia de halogenarea in pozitia alilicd Reactille de substitufie nu sunt caracteristice alchenelor, ci hidrocarburilor saturate. Totusi, la temperatura ridicaté are loc substitutia anumitor atomi de hidrogen (mai reactivi) din catena saturata a alchenelor 5 cu atomi de clor sau de brom. Atomii de hidrogen de la atomul de carbon legat de un atom de carbon implicat intr-o dubla legatur8, adica din pozitia alilica (vecina dublei legétur)) sunt mai reactivi decat atomii de hidrogen de la propend ceilalti atomi de carbon din catena unei alchene (vezi fig. 2. 52). Prin tratarea unor alchene inferioare, cu clor sau brom, la tem- peraturi ridicate (500-600°C), are loc substitutia atomului de hidrogen aflat in pozitia alllicd. Se formeaz& un compus mono- halogenat nesaturat. De exemplu clorurarea propenei la 500°C (vezi fig. 2. 53): / i Pecit cy 502, Socio ei} Cetra + HCl clorurii de alil H H Fig. 2. 53. Modelarea reactiei propend 1-cloro-2-propena (clorura de alil). de clorurare a propenei Clorura de alil este folosité pentru obtinerea industriala a in poziia alilica, glicerinei.Fig. 2. 55. Fructele si legumele se coc mai repede (coacere forfata) in prezenta etenei. Poluanti | Imbatranire Rezistenta Conductivitate scézute Fig. 2. 56, Cateva avantaje si dezavantaje ale maselor plastice. 50 J compozitia cérora intr un compus macromolecular sintetic si fia reactiei chimice care are loc intre 1-butena si clor la 500°C. A @ ImPoRTANTA PRACTICA A ALCHENELOR Alchenele cu cele mai multe directii de valorificare practica sunt etena (vezi fig. 2. 54) si propena. Ele sunt folosite ca: - materii prime pentru obtinerea altor compusi chimici: etanol, propanol, etilenglicol (folosit ca antigel), glicerina, (folosit& in industria farmaceutica si cosmetica), solventi si acid acetic; - stimulatori ai proceselor vegetative: etena accelereazd Incoltirea semintelor, precum gi inflorirea si coacerea fructelor gi a legumelor (vezi fig. 2. 55); - monomeri pentru obtinerea de mase plastice; etena si prope- na sunt monomeri pentru obtinerea polietenei respectiv a polipropenei (vezi lectia ,Mase plastice’) Bautun (Chorurs alcoolice oseteca det Lis anticongelent Fig. 2. 54, Dire BE MASE PLASTICE - Materialele plastice sunt produse tehnologice de sintezé in ii de valorificare practicd a etenei. alte substanfe (plastifianti, coloranti, antioxidanti) ad&ugate pen- tru a le conferi proprietati superioare. Compusii macromoleculari, (mase plastice) inlocuiesc meta- lele, lemnul, pielea, in fabricarea unor articole tehnice, ambalaje, ‘imbracdiminte etc. dar in egal masurd ei pot fi considerati mate- riale noi cu proprietati superioare compusilor naturali, cu larga utilizare, atat in industrie ct si tn viata de zi cu zi. in raport cu materialele pe baz de produse din natura, mase- le plastice au atat avantaje cat si dezavantaje, sub aspectul functionalitati lor (vezi fig. 2. 56). Dezavantajul lor major este c& nu sunt biodegradabile. Din acest motiv obiectele din materiale plastice folosite trebuie s& fie colectate separat gi distruse sau reciclate industrial. La folosirea unui polimer trebuie luatd in considerare corelatia proprietati — utilizare. Astfel, o anumita proprietate poate deveni avantaj sau dezavantaj. De exemplu, calitatea de izolant termic este un avantaj daca polimerul se foloseste la confectionarea de tamplarie tip termopan, dar este un dezavantaj in cazul vaselor de bucatarie cu interiorul acoperit cu polimeri, unde transferul ter- mic reprezint& 0 conditie a utilizari.oe CLASIFICAREA MASELOR PLASTICE | 2 Dupa comportarea la deformare, masele plastice pot fi: i Gam i ~plastomeri - pot suferi deformatii permanente; Comportarea ia deformare - elastomeri - pot fi deformati numai temporar, data fiind marea lor elasticitate. 2 Dupa comportarea la incaizire, se cunosc mase plastice: = termoplaste — se inmoaie la incalzire si se intaresc la racire; - termorigide — se prelucreaza numai la rece, deoarece nu se topesc la incaizire (vezi fig. 2. 57) Fig. 2.57. Clasificatea In tabelul 2.5 sunt inscrisi c&tiva monomer vinilici, (etena si prin- ‘maselor plastice. cipipalii monomeri derivati din ea) si polimerii proveniti din acestia. Tabelul 2.5. Principalii polimeri vinilici. Monomer Polimer Formulé_| Denumire Formula Denumire CH2=CH2| etend CH. CHa) polietend CH)=CH ~€CH,— CH | propena | "| polipropend CHg CHs CH)= CH ~€CH2— CH}- | stiren |" polistiren CHs Cos CHo= CHT) cloruré de CH. res policloruré de by vinil a vinil (PVC) = tetrafluo- = politetrafiuo- C=C | ostena_| OF FF, |roetena (teflon) @ Apticat PRACTICE Polietena este produsul de polimerizare a etenei, in care gradul de polimeyizare variaza intre limite foarte mari (18000 — 800000). In functie de presiune (5-1500 atm) si de celelalte condifii de fabricatie, se obtine polietend cu grade diferite de polimerizare si deci cu proprietati diferite. Cu cat presiunea de polimerizare este mai mare, cu atét den- sitatea si elasticitatea polimerului sunt mai mici, in schimb rezis- tenta sa la agenti chimici creste. Cele mai ultilizate tipuri de poli- etena sunt cele de presiune ridicata si cele de presiune joasa. Polietena se utilizeazé la: izolarea conductorilor si cablurilor electrice; fabricarea de tuburi, ambalaje si obiecte de uz caznic; protejarea suprafetelor impotriva coroziunii; ambalaje pentru pro- duse alimentare si farmaceutice (vezi fig. 2. 58.2). . Polipropena are proprieta{i si utilizari asemandtoare ou polietena; in plus, ea poate fi trasa in fire. Din polipropena se pot obtine ‘olii, cutii, flacoane, seringi. Polipropena este recomandata pentru articole care vin in contact —_—Fig, 2. 58. Obiecte din: cu alcoolul etilic concentrat (vezi fig. 2. 58.b). a. polietend; ™ Polistirenul este un polimer cu proprietati dielectrice foarte ». polipropena, bune, stabil la acfiunea diversilor agenti chimici. Se utiizeazé la ¢. polistiren, obtinerea unei largi game de articole de uz casnic sau de interes 5452 Fig. 2. 59. Obiecte din: a. policlorura de vinil; ». teflon. sanitar $i igienic. Polistirenu! expandat este obfinut prin tratarea per- lelor de polistiren cu n-butan sub presiune, urmat de incailzirea lor, cand are loc expandarea (creste diametrul perielor si acestea se sudeaza intre ele). Produsul rezultat sub forma de blocuri este mai sor decat pluta, find folosit la ambalaje pentru piese casabile sau deformabile si ca material izolator termic si fonic (vezi fig. 2. 58.0). ™ Policlorura de vinil (PVC) este utiizat& pentru obtinerea de tuburi si fevi, precum gi a unor foi cu sau fara suport textil (linoleum). Articolele din policlorura de vinil rezista fa actiunea diversilor agenti chimici gi atomsferici, dar nu sunt rezistente la Incéilzire. O utilizare important a articolelor din policlorura de vinil se datoreaza caracterului sau de izolant termic si electric. Tamplaria termopan este confectionata din policlorura de vinil (vezi fig. 2. 59.4). § Politetrafluoroetena (teflonul) este un foarte bun izolator electric. Se foloseste in industria chimicd si aeronautica, sub forma de piese sau straturi izolatoare, care functioneaz& In medii corosive sau la temperaturi ridicate (vezi fig. 2. 59.b).. Tefionul este inert la actiunea agentilor chimici, chiar la tem- peratura ridicata si nu este inflamabil. Aceste proprietati au fost valorificate practic si prin fabricarea vaselor de buc&tSrie care au partea interioara acoperita cu un strat subtire de teflon. Teme care pot fi dezvoltate in realizarea de referat 1. Poli(2-metil-propena) cunoscuta si ca poli(izo-butend) este compo- ‘entul principal al produselor ullizate la depoluarea deversérilor de fractiuni petroliere in apele marine. Acest polimer se imbiba cu fractiuni petroliere, conducand la o masa vascoas&, ce pluteste la suprafaté apei un timp ‘Indelungat, putand fi usor indepartat. Avantajul metodei const in aceea ‘C4 polimerul poate fi regenerat, iar fractiunile petroliere inglobate pot fi recu- perate prin distilarea acestora din amestecul rezultat la depdjuare. 3. Conductivitatea termica a unor polimeri este de cel putin 200 de ori mai mica decat a otelulului. Aplicatii practice. 4, Poluarea cu mase plastice uzate si deseuri. Masuri de lupta impotri- va acestui tip de poluare, pe plan local (scoala, localitate, locuinta). © Coneluzii Alchenele sunt hidrocarburi nesaturate care contin o legatura covalenta dubla >C=C<_ si au formula moleculara C,Hz, (n> 2). O Denumirea alchenelor se face prin inlocuirea sufixului an cu ena in numele alcanului corespunzator. Alchenele au izomerie de catena (n > 4), de pozitie (n > 3) si geometric (n > 4) Q Alchenele au proprietati fizice asemanatoare alcanilor cu acelasi numar de atomi de carbon. Alchenele participa la reactii de aditie, oxidare, polimerizare (specifice sistemelor nesaturate)' precum si la reactia de substi- tutie in pozitia alilic’ Q Etena si propena au o mare importanta practic, fiind materii prime pentru sinteza altor compusi organici, deosebit de folositi in viata de zi cu zi Ci Masele plastice stau la baza unor obiecte folosite in toate domeniile de activitate. Degeurile trebuie colectate si distruse sau reciclate.E EXERCITII $i PROBLEME 4 2) Denumeste conform IUPAC urmatoarele aichene: CHs CHs—CH —C=CHp CHy=CH-C-CHs; Ce CH, CHg CHs CHs-G= CH-CHy Cs Che \CHy—CH-C=CH-CH, CHy CHs CHy b’) Precizeaz care dintre alchenele de la punctul a) prezinta izomerie geometrica 2. Scrie formulele de structura ale urm&toarelor alchene: a) 3-meti-2-pentena; b) 2,2-dimeti-3-hexena: c) 3-etil-1-pentend; d) 2,3-dimetit-2-pentena. Precizeaza care dintre alchenele de mai sus sunt izomere intre ele gi calculeazé compozitia pro- centual a acestor alchene, 3°, Scrie formulele de structuré ale urmatoarelor alchene si denumeste-le conform IUPAC. Precizeazé care dintre ele prezinta izomerie geo- metrica. a) 4-etil-3-metil-2-pentend; b) 3-efil-3-buten: ¢) 2-eti-1-butena. 4, Se dau urmatoarele formule moleculare: CaHg; Cals j Cota i Cote Precizeaza care dintre aceste formule molecu- \are corespund unor alchene si scrie formulele de structura ale izomerilor alchenelor respective. 5. Se considera schema de reacti: CxHyp "E> CHy A He B LHe p, A Se cere: a) scrie ecuafille reactilor chimice din schema identifica si denumeste substantele necunoscute: A-C; b) calculeaz4 masa de compus C obfinut, stiind 2 s-au supus cracarii 67,2 cm3 de CyHyo $i cd doar 30% din alchena A (obfinut cantitativ in procesul de cracare) participa la reactia cu clorul. 6. O alchen& necunoscuta, A, contine 6 atomi in molecula. Se cere: a) determina formula moleculara a alchenei necunoscute, A; b) scrie formula de structura a omologului su- perior al alchenei A; ) scrie ecuatia reactiei chimice de polime- sre a omologului alchenei A. q Wintean vas cu solutie de brom de concentratie 2% s-au barbotat 6,72 cm? amestec de etan si etend si s-a constatat o crestere a masei vasului cu 2,8 mg. Se cere: a) calculeaza compozitia amestecului de hi- drocarburi in % molare; b) calculeazé masa de solutie de brom care a fost decolorata de amestecul de hidrocarburi 1,05 g de alchena necunoscuta aditioneaza 560 om? de H. a) Determina formula moleculara a alchenei necunoscute si scrie formula ei de structural. b) Calculeazé masa de alcan obtinuta dacd _teactia are loc cu un randament de 60%. 8. O metoda de obtinere a etenei in laborator se bazeaza pe deshidratarea alcoolului etilic. Ecuatiei reactiei chimice este: CH GH CHy= CHa +H20 OH a) Calculeazé volumul de etend care se poate obfine din 400 mL de alcool etilic de concentratie 96% si avand densitatea 0,8 g/mL. b) Intreaga cantitate de etena obtinut’ la punctul a) se arde. Se cere: 1) calculeaza volumul de aer necesar arderi 2) caleuleaza compozitia procentuala, in pro- cente molare, a amestecului gazos obfinut (apa te in stare de vapori). Un volum de 134,4 om3 (masurat in conditi jormale) de amestec de etendi gi propena, aflate in raport molar 1:2, este trecut intr-un vas care confine solutie bazicd de KMnO, 0,02 M. Se cere: a) scrie ecuatile reactiior chimice care au loc; b) calculeaza volumul solutiei de KMnO, ne- cesar oxidarii amestecului de alchene; ) calculeaza masa de precipitat brun depus, considerand ca intregul volum de alchene a fost oxidat. 11”. Scrie formulele de structura ale alchenelor care prin oxidare cu KMnO, in prezenté de HO, formeaza a) acid acetic (CH; - COOH), CO, gi H,0; b) acetona (CHs - CO - CH) si acid) propanoic (CH3 - CH - COOH).Test 1 I. Scrie cuvantul / cuvintele dintre paranteze care completeaza corect fiecare dintre afir- matiile date: 4. Alchenele au formula generalé (CrHys2 ! Catan) 2. Hexena prezinta ... 14) 3. In reactiile de aditie se scindeaza legaturi (61m) 4. Propena...... solubil .. izomeri de pozitie. in apa.(este / nu este) 1 punt Il a) Scrie formulele de structur& ale al- chenelor izomere cu formula moleculara CH, si denumeste-le. 4 punct b) Scrie ecuatia reactiei chimice de aditie a apei la alchena C,He, care contine un atom de carbon cuatemar. 4 punct il, Kelenul (clorura de etil) este utiizat in diverse sinteze organice si ca anestezic slab {in stomatologie. a) Scrie ecuafia reactiei chimice prin care se obfine clorura de etil din etend. 1 punct b) Calculeaza volumul de etena de puritate 80% necesar obtinerii a 90,3 kg de kelen, stiind c& randamentul reactiei este de 70% 2 puncte IV. In urma reactie de polimerizare a etenei s-au obfinut 150 t polimer. Cunoscind c& masa molara a polimerului este 39200 g/mol gi ca 15% din etena introdusé nu polime- Tizeaza, se cere: a) scrie ecuatia polimerizare a etenei; reactiei chimice de 1 punct b) calculeaz& gradul de polimerizare al poli- etenei gi masa de etena supusdi polimerizéri 2 puncte Timp de lucru: 50 minute. 4 punct din oficiu. Teste Test 2 |. Scrie cuvantul / cuvintsle dintre paranteze care completeaz4 corect fiecare dintre afir- matile date: 1. 2-pentena .. omerie geometrica (prezint& / nu prezinta) 2. La oxidarea cu solutie bazica de KMnO, se rup legaturi (e/ x) 3. Alchena care prin oxidare energica formeaz& numai acid acetic, CH; - COOH, este (2-butena / propena) 4. Reactia comuna a alchenelor cu alcanii este... (adifia / substitutia) 1 punet IL. Incercuieste afirmatia incorecta. a) Alchenele participa la reactii de aditie. b) Cis-2-butena are punctul de fiebere mai mare decat trans-2-butena ¢) Prin arderea a 2 moli de etena se obtin 4 moli de CO. ) Pentena este omologul superior al etenei. 4 punct Ill. © alchend, A, are densitatea in raport cu aerul 1,453. Determina alchena A, si com- pleteazé urmatoarele ecuatii ale reactiilor chimice: ¥ A+Cl, 20%, A Kilroy A+H,0 #280, IV. 89,6 cm? amestec de etena si propend se barboteazé intr-un vas cu apa de brom. Scrie ecuatiile reactiilor chimice care au loc. Calculeaz& compozitia amestecului de alchene, {n procente molare, stiind ca s-au obfinut 188 mg de 1,2-dibromoetan. 2 puncte 2 puncte V. Intr-o solutie acidulaté de KyCr,0 de con- centratie 0,1M se introduc 1,4 g de pentena, CsHyo, Stiind ca in reactia care are loc se con- suma 200 mL solutie de KyCr07, se cere: a) sorie formula de structurd a pentenei care a fost supusd oxidairii; 2 puncte b) sorie ecuatia reactiei chimice de oxidare cu K2Cra0, in prezentd de H,SO, a pentenel determinate la punctul a). 4 punct Timp de lucru: 50 minute. 1 punct din oficiu.2.3. ALCHINE pf DEFINITIE, DENUMIRE, SERIE OMOLOAGA Alchinele sunt hidrocarburi aciclice nesaturate care contin in moleculele lor o triplé legatura intre doi atomi de carbon. Alchinele au formula generala: Cy, Han.2, (n> 2). © Denumire Denumirea alchinelor se face prin inlocuirea sufixului an cu ind in numele alcanului corespunzator. Cateva exemple sunt date in tabelul 4.1. Tabelul 4.1. Formulele si denumirile alchinelor C2 ~ Cy. CoH HO=CH Coty CH=C-CHg 7 Fig. 2. 60. Formule de C4Hg (CH=C—CH2-CH3 structurd pentru etind (acetilena): a. formula Lewis; b. de proiectie; Cie c. formulé restransé de structuré plang d. imaginea moleculei: 1. model spatial; Alchinele se mai numesc si acetilene de la denumirea uzuala 2. model compact. de acetilend, CoH a primului termen din seria alchinelor (vezi fig. 2. 60). Daca in formula generala a alchinelor, C,Hyn.2, Se inlocuieste 1n cu valori intregi si succesive, incepand cu 2, se obtine seria omoloaga a alchinelor. incepand cu cel de al treilea termen al seriei omoloage a alchinelor, in denumire se precizeaza pozitia triple’ legaturi. Din acest punct de vedere alchinele pot fi ~ cu tripl& legatura la capatul catenei (alchiné marginala); - cu tripla legatura in interiorul catenei (alchina interna). Denumirea radicalilor monovalenti proveniti de la alchine se face prin inlocuirea sufixului ind cu inif (alchind — alchini); de 3 & exemplu (vezi fig. 2. 61): radicalul HC=C— se numeste etinil, iar radicalul HC=C—CH2— se numeste 2-propinil (sau propargil) a. b. Denumirea alchinelor cu catena ramificata se face dupa re- Fig. 2. 61. Imaginea a doi guli asemanatoare cu cele stabilite de IUPAC pentru denumirea radicali-alchinil: alchenelor cu catend ramificata si invatate la capitolul Alchene. a, etinil; b. 2-propinil.wet ae 62, Reprezentarea for- marii legaturi triple: a. structura invelisului de elec- toni al atomului de C; ». formarea celor 2 orbitali sp; ¢. geometria orbitalilor sp: . formarea legiturii o si a celor 2 legatuti x, intre 2 atomi de C; ¢. legiturile chimice in molecula de GH, planui planut Fig. 2. 63. Structura alchinelor: a, model deshis al etinei; b. orientarea in spatiu a lega- turilor x din legatura tripli. ‘ a ceo c b. o + oe ees @& * c Fig. 2. 64. Imaginile moleculelor a. propina; b. I-hexind 56 E STRUCTURA ALCHINELOR Structura unei alchine se deosebeste de structura alcanulu Corespunzattor (care are acelasi numar de atomi de carbon), prin prezenta unei legiituri covalente triple intre doi atomi de carbon rete aia Cum se formeaza aceasta legaturd tripl&? Pentru a raspunde la aceasta intrebare priveste fig. 2. 62.a. in starea de valenta, daca se combina 1 orbital de tip s cu 1 orbital de tip p se for- meaza 2 orbitali cu aceeasi geometrie si energie (\. fig. 2. 62.b) si care se numesc orbitali sp. Fiecare dintre acesti orbitali sp este ocupat cu cate un electron. Geometria orbitalilor sp este una coaxial (digonala) vezi fig. 2. 62.c. Ih starea de valenta atomul de carbon are acum doi orbitali de tip sp $i doi orbitali p (care nu gi-au modificat forma $i energia). Atomul de carbon afiat in aceasta stare de valent se combina: cu alt atom de carbon aflat in aceeasi stare de valenté. Fiecare atom de carbon participa la formarea legaturil chimice dintre 2 atomi C cu cate un orbital de tip sp si cu cate doi orbitali de tip p. Prin intrepatrunderea orbitalilor de tip sp se formeaza o legaturd de tip o. Interactia intre orbitalii de tip p, orientati perpendicular intre ei si perpendicular pe planul in care se situeazé legaitura o, determina formarea a doua legaituri de tip x. Astfel intre cei doi atomi de carbon s-a format o legatura tripla (fig. 2. 62.4) Fiec&rui atom de carbon fi mai réman cte un orbital de tip sp prin care sa formeze legaturi simple o cu hidrogenul. Compusul care se formeaza are formula CoH si geometria prezentatd in fig. 2. 62.e. a Imaginea celei mai simple alchine, CH): etina sau acetilena este redata in fig. 2. 63. (modelul deschis), in care sunt indicate Unghiurile dintre legaturi, precum si lungimea acestora. Legatura tripla este formata dintr-o legaturd c si doud legaturi x, Atomul de carbon implicat intr-o tripla legatura formeaza doua legaturi coplanare, cu unghi de 180° intre ele si doua legaturi x (vezi fig. 2. 63.2), Planurile in care se gasesc cele doua legaturi x sunt perpen- Giculare, atat intre ele, cat si pe planul in care se situeazA lega- tura o (fig. 2. 63.b), Acest lucru face imposibilé rotafia libera in jurul legéturi triple : Lungimea legatturi triple —C=C- este de 1,204 Asia lega- turii, [CH dintre carbonul participant la tripla legatura gi H este de 1,574 (vezi fig. 2. 63.a). Prezenta celor doua legaturi x face ca legatura tripla din ace- tilenai si din alchinele marginale (care au legatura tripla la capa- tul catenei) s fie polar’, avand polul pozitiv la atomul de hidro- gen si polul negativ la atomul de carbon triplu legat: In consecinta, atomil de hidrogen legafi de atomi de carbon participanti la o legéitur& triplé au caracter slab acid.E IZOMERIA ALCHINELOR Achinele pot prezente izomerie de constututie: - alchinele cu cel putin patru atomi de carbon in molecula pre- zinta izomerie de pozitie; de exemplu, in fig. 2. 65 sunt desenate structurile izomerilor de pozitie ai alchinei C,H,: ‘-butina si 2- butina; ~alchinele cu mai mult de patru atomi de carbon au si izomerie de cateng. HC=C-CH,—CH2—CHs plana si denumeste alchine- eas, le izomere cu formula mole- CHs—~C=C—CH,—CHy cular CsHs Rezolvare’ meas Formulei moleculare CsHa ti ~ 'Zomer de catena: corespund mai multe alchi- ne izomeri: - izomeri de pozitie: [E. PROPRIETATI FIZICE @ Starea de agregare Primii termeni din seria omoloaga a alchinelor (acetilena, propina i 1-butina) sunt gaze tn conditii obignuite (vezi tabelul 2.7). Termeni urmatori incepand cu 2-butina sunt substante lichide; cei superiori sunt solizi. © Punctele de topire si de fierbere. Valorile temperaturilor de topire, p.t, de fierbere, p.f gi ale den- sit&tilor alchinelor sunt putin mai mari decat ale alcanilor si alche- nelor cu acelasi numar de atomi de carbon. In seria omoloaga a alchinelor se constaté o regularitate in cresterea valorilor proprietatilor fizice odata cu cresterea masei molara (vezi tabelul 2.7). © Solubilitate Datorita polaritatii legaturii (vezi structura alchinelor) acetilena este parfial solubilé in apa. La 0°C 1 volum de apa dizolva 1,7 volume de acetilend. Acetilena este solubila iin solventi organici. Acetilena nu poate fi transportata, in stare lichefiat&, 1n tuburi sub presiune, deoarece in aceste conditii explodeazd. Pentru transportarea ei, se folosesc tuburi de ofel umplute cu o mas& poroasa imbibata in acetona, in care acetilena este forte solubila: 4 volum de acetona poate dizolva pana la 300 volume de acetilend la presiunea de 12 atm. 3-metil-1-butina, a. ee e *“Seod © & Fig. 2. 65. Imaginile moleculelor de: a. 1-butina; b. 2-butina, Tabelul 2.7. Punctele de fierbere si de topire ale alchinelor C—Cs. +40 87Davy a descoperit acetilena in + anul 1836, De stiut! Metoda industrial de obtinere a carbidului se bazeazi pe urmi- toarele reactii chimice: aco; “2> C20 +0, piatra var de var nestins a0 +3 C-22> Cac, +CO ccarbid Fig. 2. 66. Objinerea acetilenei din carbid si apa. Fig. 2. 67. Proprietitile chimice 58 —_Metale in Reactii de grupele 1912 substitutie Complecgi ai tunor metal ‘tanzitionale Reacfiide -- Oxidare oxdare -- —Ardere ale acetilenei. E ETINA (ACETILENA) Etina sau acetilena, C,H, vezi fig. 2. 60 este primul termen al seriei omoloage a hidrocarburilor nesaturate cu tripla legatura si da- torita multiplelor ei utiliz&ri este $i cea mai importanta dintre alchine. @ METODE DE OBTINERE O metoda de preparare a unor cantitati mici de acetilena este bazat& pe reactia carbidului (carbura de calciu), CaC>, cu apa. Obtinerea acetilenei prin aceasté metoda a fost realizata pentru prima data de chimistul german Frieddrich Wohler tn anul 1862. ACTIVITATE EXPERIMENTALA Experienta se executd sub nisa! Mod de Iueru. Ca vas de reactie (confectionat din sticla rezistenta termic) se poate folosi: un pahar conic avand un tub lateral (vas de ‘trompa) sau un balon cu fund rotund cu tub lateral in partea superioara a gatulyj (balon Wurtz). Poti folosi si o instalatie de tipul celei din fig. 2. 66: in balonul (1), in care $4 pus carbid, se toarna ap dintr-o pAlnie picdtoare cu robinet (2). Acetilena degajata din reactie ajunge in vasul de prindere (3) prin intermediul unor tuburi de sticla (4) si racorduri de cauciuc (5). in vasul de prindere se pune o solutie de reactiv care va_ eactiona cu acetilena (pentru aceasta lucrare pune apa ca solvent), Observatie: in vasul de reactie are loc o reactie violent din care se_ degaja un gaz care barboteaza in solutia din vasul de prindere al insta- latiei; vasul de reactie se incdlzeste. De ce? Ecuatia reactiei chimice care are avut loc intre carbid si apa este: CaCp +2H0 —» HC=CHt+Ca(OH)o! Vasul in care se produce reactia se incdlzeste pentru o& reaotia este puternic exoterma. € PROPRIETATI CHIMICE Comportarea chimica a acetilenei este determinata, in princi- pal, de prezenfa triplei legturi (vezi fig. 2. 67.). Aceasta, fiind for- mata dintr-o legatura o si doud legaturi x, confera acetilenei un caracter nesaturat mai pronuntat decat al alchenelor. OReactii de aditie Reacfille caracteristice alchinelor sunt reactille de aditie © Aditia hidrogenului (hidrogenarea) Aditia hidrogenului la acetilend poate fi efectuat’, fie pana la stadiul de etend, fie total pana la etan (vezi fig. 2. 68.), In functie de catalizatorul metalic folosit. - Pentru hidrogenarea totala, pana la etan se folosesc cata- lizatori de nichel, platind sau paladiu si exces de hidrogen: o—— i HC3CH + 2H~“H —N!_-+ H3C-CH3 ae es tan,- Hidrogenarea partial, cu obtinere de etena, are loc cu ran- dament mic (produsul de reactie majoritar fiind tot etanul) cand se foloseste drept catalizator paladiu (depus pe un suport solid) si otravit cu sdruri de plumb (Pd/Pb2*): HC#CH +H~H PAPO CH=CH, is Hl etend. © Aditia halogenilor Acetilena aditioneaza bromul in doua etape (Ia fel reactioneza si clorul atunci cdnd se luereaza in solvent inert). Se pot izola dinalogencetene (compusi halogenati vicinali nesaturatj), care ulterior, cu exces de halogen, trec in tetrahalogenoetan: —_—_ al x x — HOCH +xX4X—> cH cH GH pH +X x x x x 1,2-dihalogenoetena 1,1,2,2-tetrahalogenoetan. ACTIVITATE EXPERIMENTALA Experienta se executd sub nisd, de cditre profesor! CH Mod de lucru. Se prepard acetilend intr-o instalatie de tipul celei din fig. 2.66. prin reactia dintre carbid si apa. Acetilena obtinuta barboteazi ‘intr-o solutie de Br in tetraclorura de carbon, CClq, de culoare brun- rogeati. Ce observi ? Observatit se observ decolorarea solutiei de brom (vezi fig. 2.69). Dece? Acetilena reactioneazé cu bromul conform reactiei chimice: f—_1 Br Br — [ HC2CH + Br“Br—* CH= CH +BrBr, ¢ GH-GH urbe i br Br Br Br 1,2-dibromoeteni —_1,1,2,2-tetrabromoetan. jin fig. 2. 70 este redata reprezentarea prin modele spatiale deschise a moleculelor compusilor tetrahalogenati obtinuti la bro- murarea si clorurarea (in solventi inerfi) a acetilenei. Reactia (in faza gazoasa) a clorului cu acetilena este 0 reactie violent, find puternic exoterma: © CoH + Clp — 2C + 2HCi+Q © Aditia hidracizilor Aditia hidracizilor, HX (X = Cl, Br) are loc la 170-200°C in prezenta clorurii de mercur, HgCl, drept catalizator. Reactia decurge In dou’ etape: se formeaza initial monohalogenoetend si In final dihalogenoetan geminal (atomii de halogen se gésesc la acelasi atom de carbon): c x si +H#X b HCECH +HAX page HoC=CH “HX Hyo- CH x monohalogencetend 1,1-dihalogenoetan. © Fig. 2. 68. Modelarea reactiilor de hidrogenare a acetilenci. Fig. 2. 69, Decolorarea de citre acetilend a solutiei de Br, in CCly. Fig. 2. 70. Reprezentarea prin modele spatiale deschise a compusilor objinuti la bromurarea acetilenei: a, 1,1,2,2-tetrabtomoetan; b. 1,1,2,2-tetracloroetan. 59Fig. 2. 71. Modelarea reactiei de aditie a apei la acetilend. Fig. 2. 72. Generator de acetilena: 1 - carburd de calciu; 2 - rezer- vor de apa; 3 - manta de ricire; 4- evacuare acetilend. Fig, 2. 73. Sudura metalelor folosind flacira suflatorului oxiacetilenic 60 Prin aditia acidului clorhidric se obtine, cloroetena sau cloru- a de vinil (In conditii de lucru care asigur oprirea reactiei la prima etapa de aditie): —— i rt C, = HCSGH +H~ ILCa + Hp: tiluri de calciu din acetiena. 4 Acefilurile metalelor alcaline si alcalino - pamantoase sunt compusi ionici, stabili la temperatura obignuitd. Ele reactioneaza energic cu apa, regenerand alchine respectiva (vezi obtinerea acetilenei din carbid si apa) Acetiluri ale unor metale tranzitionale Acefilena reactioneaza cu unele combinatii complexe ale me- talelor tranzifionale: Cu(|) si Ag(!) si se obtin compusi greu solu- bili in solutii apoase (precipitate). © Obtinerea acetilu ACTIVITATE EXPERIMENTALA le diargint Mod de lucru. Prepara mai intai hidroxidul de diaminoargint (1), [Ag(NH,)s]OH (reactivul Tollens). Pentru aceasta, amesteca volume egale de solutii de AgNO; 10% si NaOH 10%. Adauga solutie de amo- niac 5% pana la dizolvarea completa a precipitatului obtinut. Introdu fntr-o eprubeti 10 mL reactiv Tollens, in care barboteaz acetilena (obfinuta in modul descris la activitatea experimentala de la pag. 58). Noteaza observatiile in caiet. Observafii: acetilena a reactionat cu reactivul Tollens si s-a format un precipitat alb-galbui (vezi fig. 2.74). De ce? Ecuatile reactiilor chimice de preparare a reactivului Tollens si de obfinere a acetilurii de diargint, care au avut loc in activitatea experimental sunt. 2AgNO; + 2NaQH ——+ Ag,O} + H,O + 2NaNO3 ‘Aga0 + 4NH3 + HO ——> 2[Ag(NHs)z]OH HC=CH + 2[Ag(NH3)JOH —> Ag acetilura de diargint (precipitat alb galbui). b. acetilura de diargint.EE © Obfinerea acetilurii de dicupru (1) ACTIVITATE EXPERIMENTALA Mod de lueru, Prepara mai intai clorura de diamino-cupru (1), [CuQNH3)3]Cl. Pentru aceasta dizolva 1 g de sulfat de cupru in mini- mum de apa distilata, intr-un pahar conic. Peste solutia obfinutd adaugi, in picdituri, solutie de amoniac concentrat si agit paharul pana la dis- paritia precipitatului albastru obtinut inifial. Dilueazi cu $0 mL apa si adauga 3 g de clorhidrat de hidroxilamina. in aceast amestec barboteaza acetilena (obfinut intro instalafie de tipul celei din fig. 2.66). Noteazi observatiile in caiet (vezi fig. 2.75). Observafii: Se observa aparitia unui precipitat rogu brun, De ce? Ecuatia reactiei chimice de obfinere a acetilurii de dicupru (I): HC=CH + 2[Cu(NHg)]C|— CuC=CCu + 2NH, + 2NH,CI Acetilurile metalelor tranzitionale sunt stabile fata de apa, dar In stare uscaté, prin lovire si la incalzire, sunt puternic explozive. Formarea precipitatelor colorate de acetiluri de cupru si de argint se foloseste ca metoda analiticd de identificare a acetilenei. Importanta practica a acetilenei Acetilena are numeroase aplicatii practice, atat prin ardere in Suflatorul oxiacetilenic, cat si ca materie prima de baz& pentru a6 icon: obtinerea unor compusi organici cu largi domenii de utilizare a. instalatia; (vezi fig. 2. 76). b, acetilura de dicupru Site —— aatadona : wee Fig. 2. 75. Obfinerea acetilurii CCauciuc sintetic~ Cloropron Pe] oe Fig. 2. 76. Directii de folosire a acetilenei si a compusilor obfinuti din ea. © Concluzii . OAlchinele sunt hidrocarburi nesaturate care contin o lega- turd covalenta tripla C=C gi au formula moleculara C,H. O Denumirea alchinelor se face prin inlocuirea sufixului an ou sufixul ind in numele alcanului corespunzétor. A\chinele pot prezenta izomerie de constitutie: de catena gi de pozitie, dar gi de functiune. O Alchinele au proprietati fizice asemandtoare alcanilor si alchenelor cu acelagi numar de atomi de carbon @ Acetilena este parfal solubilé in apa gi are caracter slab acid. O Flacéra oxiacetilenica obfinuta prin arderea acetilenei este folosita la tdierea si sudarea metalelor. CDAlchinele participa la reacti de adife, oxidare gi substitute la ato- mul de H legat de atomul de C dint-o tiplé legatura marginala. 62IE EXERcITI $I PROBLEME (42a) Denumeste conform IUPAC urmatoa- rele alchine: CH=C~ CH-CHe b’) Precizeaza care dintre alchinele de la _punetual a pot forme acett (2 Serie formulele de structuré ale urma- toarelor alchene: ‘a) 3-metil-1-pentina: b) 2,2-dimetil-3-hexing; c) 3-metil-1-hexind. Precizeaza care dintre alchinele de mai sunt ‘omologi. @ Scrie formulele de structurd ale urma- Yoarelor alchine si denumeste-le conform IUPAC. Precizeaza care dintre ele formeaza acetilur. a) 4-etil-3-metil-1—pentina; b) 1-metil-2-butina; c) 3-eti1-butinas @se considera schema de reactii: egy, 1500°C CH (CH, >a Het (2) A+ [Ag(NHg),JOH —> BI+C +D (3)B+HCI—*A+El a) Scrie si egaleaza ecuafille reactilor chimice din schema. Identifica si denumeste substantele necunoscute: A— E. ) Reactia (1) are loc cu un randament de 40% si s-au supus pirolizei 2000 m3 CH, de puritate 98%. La reactia (2) participa intreaga cantitate de produs A obtinuta in reactia (1). Calculeazé masa de produs B obtinuta in reactia (2). 2,7 g de hidrocarbura nesaturaté, A, cu masa molara 4 g/mol aditioneaza 2,24 L de Hp transformandu-se intr-o hidrocarburé sa- turata. a) Determina formula moleculara a hidro- carburii A b) Scrie izomerii acialici cu formula mole- culara determinaté. 6. Etanalul sau aldehida acetica este un lichid incolor cu miros de mere verzi, folosit in mari cantita la obtinerea unor rasini sintetice. a) Scrie ecuatia reactiei chimice de obtinere a etanalului din acetilend. b) Calculeazé masa de etanal care se nde? -4 poste obtine prin aditia apei la 280 cm? CoH, de puritate 80%, 7. Din 30 g de carbid se obtin prin hidrolizé 8,96 dm° de acetilena. a) Determina puritatea carbidului folosit. b) Calculeazé masa de apa de brom de concentratie 2% care poate fi decolorata de cei 8,96 dm’ de acetilena @ Raportul dintre masa molar a unei alchene, A, si masa molaré a unei alchine, B, cu acelasi numar de atomi de carbon este 1,077. a) Determina formulele moleculare ale celor doua hidrocarburi, A si B. ’) Scrie ecuatia reactiei chimice de obtinere a alchenei A din alchina B. c) Calculeaza volumul de aer necesar ardeii a 0,5 dm3 de amestec echimolecular din cele doua hidrocarburi A si B. 9. Prin aditia acidului clorhidric la acetilena se ‘obfine clorura de vinil, monomer important in industria polimerilor. . a) Scrie ecuatia reactiei chimice de obtinere a clorurii de vinil din acetilend. b) Calculeaz masa de policlorura de vinil care se poate obtine din clorura de vinil rezultata din 200 kg de acetilena cu un randa- ment de 70%. 10". 20 g amestec de alchine izomere cu for- mula molecularé C4Hg reacticoneazé cu 26,7 g de clorura de diamino-cupru (|). a) Scrie formulele de structuré ale alchinelor izomere cu formula molecular CyHe, bb) Scrie ecuatia reactiei chimice care are loc. ¢) Calculeaz& compozitia in procente masice a amestecului de alchine izomere. 11". Prin aditia unui mol de acid clorhidric la o alchina necunoscut, A, masa acesteia creste cu 53,67%. Determina formula moleculara a alchinei necunoscute. Scrie formulele de structura ale alchinelor izomere cu A:E TESTE Test 1 1. Scrie cuvantul / cuvintele dintre paranteze care completeaza corect fiecare dintre afirmati- ile date: 1. Alchinele au formula generala (CyHan.2 / CoHon) 2. Prin aditia apei la propind se obtine (propanol / propanona) 3. In reactiile de aditie la alchine se scindeaza legatur . (e/a) 4. Propina ........... In stare gazoasa (in conditi obisnuite de temperatura gi presiune).(este / nu este) 1 punct I. a) Sctie formulele de structura ale alchinelor izomere cu formula molecularé CsHy si denu- meste-e. 1 punct b) Scrie ecuatia reactiei chimice de aditie a hidrogenului in prezent& de nichel, la o alchina cu formula moleculara CgH;q care contine 2 atomi de carbon cuaternari si unul terfar. 4 punct Mil. O alchina, A, are raportul masic C:H = 12:1 Determina alchina necunoscuta A, si comole- teazé urmatoarele ecuatt ale reactillor chimice: (1) At HO 5B; (2) A+ HCl > C; (3) A+#2Clp 5D. Precizeaza condifile de reactie pentru fiecare dintre cele trei reacti. 3 puncte N. a) Scrie ecuatia reactiei chimice de ardere a acetilenei, 1 punct b) Calculeaza volumul de aer (cu 20% O, in vo- lume) necesar arderii a 672 cm® de acetilena. 1 punct ¢) Calculeazé numarul de molecule de CO, care se obtine prin arderea unui volum de 1 m2 (cn.) acetilend. 1 punct Timp de lucru: 50 minute. 1 punct din oficiu 64 Test 2 Scrie cuvantul / cuvintele dintre paranteze fare completeaz& corect fiecare dintre afirma- fille date: 1. 2-pentina este cu 2-butina, (izomer / omolog) 2. Alchinele contin in molecula lor legaturi x. (112) 3. Acetilura de cupru . cu refacerea acetilenei. (reactioneaza cu apa / nu reactio- neaza cu apa) 4. Reactia comuna a’ alchinelor cu alcanii este (aditia / substitutia) 1 punct| Il) Incercuieste afirmatia corecta. @) Prin aditia apei la alchine se obtine intot- deauna 0 aldehid’. b) Acetilena este insolubila in apa, ca si etena. ‘¢) 2-butina prezinté izomerie geometric’. (d) 1~butina reactioneaza cu sodiu metalic. ‘'punct lll. Din 200 g de carbid de puritate 64% se obtin 31,36 dm (6.n.) de acetilena a) Calculeaza randamentul reactiei carbidului cu apa. 1 punct: b) Ce cantitate de caldura se degaja la arderea acetilenei obfinute la punctul a), stiind c& pu- terea calorica a acetilenei este 14060 kcal / mol. 4 punet IV. Se considera schema de reacfii AtH, 2" CHy=CH-CHy 4 A+ HOHE B Identificé substantele necunoscute A si B si scrie ecuatile reactillor chimice ale substantei A cu HCI si cu Na. 2 puncte V. Se’ supun pirolizei 4000 m? de CH, (c.n.) Gazele ce parasesc cuptorul contin 15% C,H, 60% Hp $i restul metan nereactionat. Se cere: a) calculeaza volumul de acetilena (masurat in conditii normale) obtinut; 2 puncte b) calculeaz ct metan s-a transformat in acetilend, cat in elemente si cat a ramas netransformat (In procente molare). 1 punct Timp de lucru: 50 minute. 1 punct din oficiuise | 2.4. ALCADIENE E DEFINITIE, DENUMIRE, SERIE OMOLOAGA Alcadienele sunt hidrocarburi aciclice nesaturate care contin {in molecula lor dou legaituri duble. Formula generalé a alcadienelor este C,Ho.2) Alcadienele au aceeasi formula general cu alchinele. Compusii cu aceeasi formulé molecularé, dar in care atomii sunt legati in mod diferit, astfel incat fac parte din clase de substante diferite sunt izomeri de functiune. Alcadienele sunt izomeri de functiune cu alchinele. Daca in formula generalé 2 alcadienelor, C,Hon.2 S@ a. Inlocuieste n cu valor intregi si succesive incepand cu n= 3 se obtine seria omoloaga a alcadienelor. Denumirea alcadienelor se obtine prin inlocuirea literei finale din numele alcanului corespunzator, cu sufixul diend b. De exemplu: CH»=C=CH, CH,=C=CH-CH; CH,=CH—-CH=CH2 propadiena 1,2-butadiend & (alend) incepnd cu cel de al doilea termen al seriei omoloage aalca- d. dienelor (butadiena - vezi fig. 2. 77.) in denumire se precizeaz& pozitia dubielor legaturi. Clasificare. Dupa pozitia relativa a celor doud duble legaturi aleadienele pot fi ~ alcadiene cu duble legaturi cumulate, de exemplu: Hp propadieni 1,2-butadiend; ~ alcadiene cu duble legaturi conjugate, de exemplu: CHp=C-CH=CHe CH3 1,3-butadiend _-2-metil-1,3-butadiend (izopren); -alcadiene cu duble legaturi izolate sau disjuncte, de exemplu CH)=CH-CH=CH, CHy=CH-CHz~CH=CH, 1,4-pentadiend (CH3- CH=CH- CH2—CH2— CH=CH —CH3, 2,6-octadien’. E PROPRIETATI CHIMICE ALE ALCADIENELOR CU DUBLE LEGATURI CONJUGATE ‘Alcadienele, au in molecula lor doua duble legaturi, ceea ce ‘inseamné c& vor da toate reactille chimice invatate la alchene. Reactiile caracteristice hidrocarburilor nesaturate sunt reac- tiile de aditie la legatura dubla C = C i reactiile de polimerizare. Fig. 2.77. Formule de structuré pentru 1,3-butadiend: a. formula Lewis; b. formula de proiecti c. formula restrans’; 4. imaginea moleculei: 1, model deschis; 2, model compact. 65Fig. 2. 78. Modelarea reactiilor de aditie a bromului la 1,3-butadiend, @ Reactia DE ADIT © Aditia halogenilor Alcadienele cu duble legaturi conjugate au un caracter nesaturat, pronuntat. Ele dau reacfii de adi © in pozifile 1,4; in urma acestei reactii se formeazé 2-butena substituita in pozitile 1,4; © in pozifile 1,2 sau 3,4; in urma acestor reactii se formeaz& 1-butena substituita in pozitile 3,4. De exemplu, adifia bromului fa 1,3-butadiena se face in pozitile 1.4 $i 3,4 si se obfine un amestec de compusi dinalogenati nesa- turafi, in care derivatul 1,4 este majoritar (vezi fig. 2. 78): AE Mane ratiegic | ChadoncH +CH2—CH=CH-CH2}; 1,3-butadiena (butadiena) ~ polibutadiena; ~ 2-metil-1,3-butadiena, numita izopren este monomerul care st la baza formarii cauciucului natural si a diferitelor tipuri de cauciuc sintetic.Ecuatia reactiei chimice de polimerizare a izoprenului (fig. 2. 79.) este: nCHy=C-CH=CH, —» + CHy-C=CH- CHa}; CH CH, izopren poliizopren. In reactia de polimerizare, in functie de conditiile de reactie folosite, pot avea loc si adit 1.2 obtinandu-se polimeri cu caten& ramificata, dar fara important’ industrial. In macromolecula poliizoprenului existé o dublé legatura in fiecare unitate structural care se repetd de nn ori. Dubla legatura determina existenta a dou varietati structurale din punct de vedere geometric: forma cis-poliizopren si respectiv trans-poliizopren. Cauciucul natural este forma cis a poliizoprenului: CH H CHs H Vee b. ao CH. CH, C=C. L@ _ ay Po 4 SS Fig. 2. 79. Imaginea moleculei de izopren: CHs H a, model deschis; cis politzogeen , model compact. Forma trans a poliizoprenului denumita gutapercé este tot un compus natural macromolecular: H cit v=o % < Clg” WZ No et cH’ se H CH3 trans-poliizopren Se gseste In coaja si frunzele plante! Palaquium (vezi fig. 2. 80). Are mai putine aplicatii practice deoarece este sfaramocios gi lip- sit de elasticitate (exemple: folii hidroizolatoare folosite in medic& si gospodarie). Palaquiuon din care se xercifiu exttage gutaperea WT. Scrie formula de structura a formei trans-poliizopren. 2. Scrie ecuatia reactiei chimice de polimerizare a 2-cloro-1,3-butadienei (cloroprenul), monomer important in industria cauciucului sinteti IE cauciucut NATURAL $I SINTETIC @ Cauciucut NATURAL Cauciucul natural, produs de origine vegetala, se gaseste sub forma de dispersie coloidala in sucul laptos (latex) al unor plante tropicale, dintre care cea mai important este Hevea brasiliensis, cultivat mai ales in Brazilia, Indonezia, Malaezia si Vietnam (vezi fig. 2. 81). 2, 81. Colectarea Din punct de vedere chimic, cauciucul natural este o hidrocar- latexului grodus de bura macromoleculara numita poliizopren, cu formula molecular& arborele de cauciuc. (CsHe)n 67 Te eeFig. 2. 82. Obiecte din cauciue sintetic. Cauciucul natural brut are culoare slab galbuie, este insolu- bil in apa, alcool, acetona, dar este solubil in benzen, benzina si sulfura de carbon. Solutia obtinuta prin dizolvarea cauciucului natural in benzind este folosit’ ca adeziv, sub numele de prenandez. Cuciucul este elastic, el are proprietatea de a suferi alungiri mari (7-800%) la aplicarea unei forte slabe si de a reveni la dimensiunile inifiale cdnd actiunea forfei inceteaza. Aceasta elas- ticitate se pastreaza intre 0 si 309C; peste 30°C cauciucul se inmoaie, devine lipicios, iar sub 0°C cristalizeaza si devine ca- sant (se sparge la lovire), Sub actiunea oxigenului cauciucul ,imbaitraneste’, adica devine sfaramicios i inutilizabi Aceste inconveniente sunt inlaturate prin vuleanizare, ope- ratie care const in incdlzirea cauciucului cu mici cantitafi de sulf (0,5-5%) la 130-140°C. In cursul acestui tratament se formeaz& Punti C-S-S-C intre macromoleculele de poliizopren. Cauciueul vuleanizat nu este plastic, limitele de temperatura ale elasticitatii sunt lagite (-70 — +1400C), rezista la rupere, nu este solubil in hidrocarburi si se tmbiba foarte putin in solventi. Daca in procesul de vulcanizare se folosesc cantitafi mari de sulf (25-40%) se objine un produs dur, cu mare rezistenta mecanica si care nu este elastic numit ebonitd. Ebonita se foloseste ca izolator electric. @ Cauciucut sintetic Cauciucul sintetic este un compus macromolecular cu pro- prietati asem&n&toare celor ale cauciucului natural. El poate fi prelucrat si vuleanizat in mod asemanattor. Deoarece productia de cauciuc natural nu a mai facut fata ce- Tinfelor pietii de consum, s-a trecut la fabricare industriala a cau- ciucului sintetic, care este obfinut intr-o gama larga (vezi tabelul 2.8.), in cantitati din ce tn ce mai mari, Tabelul 2.8. Tipuri de cauciuc sintetic. Denu ‘comorciala Caracteristici |Cauciuc butadienic (Bina) [Are proprietaii mult deosebite de ale cauciucul natural, dar dupal lvulcanizare formeaza materiale asemanditoare cu cele obtinute| Jdin cauciucul natural [Cauciuc polizoprenic [Are proprietaii aproximativ identice cu ale cauciuculul natural |Cauciuc policloroprenic (Neopren) |Vulcanizat are proprietti mecanice foarte bune, comparabile cu Jale cauciucului natural si rezist& mai bine decat acesta la oxidare. [Cauciuc butadienstirei (Buna S)__ [Este cel mai potrivit pentru fabricarea de anvelope- |Cauciuc butadienacrilonitric (Buna N) | atcani [Are bund rezistenfa mecanic& si chimica, este Insolubil in Utilizarea cauciucului sintetic este legata practic de toate domeniile economiei (vezi fig. 2. 82). Cel mai mare consumator este industria de anvelope, céreia fi revine mai mult de jumatate din productia mondial de cauciuc. Cauciucul sintetic este de asemenea utilizat in fabricarea benzilor transportoare, curelelor de transmisie, furtunurilor, gamniturilor si altor repere pentruindustria aeronautic’ si a autovehiculelor. Domenii importante de utilizare a cauclucului sintetic se gasesc in productia de incaltéminte, teséituri cauciucate, articole bio-medicale, articole de sport si jucarii, in izolarea cablurilor electrice, in fabricarea adezivilor, in protect anticorozive (vezi fig. 2. 82). @ REACTI DE COPOLIMERIZARE SE Reagtia de polimerizare concomitenta a doud tiouri diferite de ‘monomeri, cu obtinerea unui produs macromolecular se numeste reactie de copolimerizare. Ecuatia general a reactiei de copolimerizare este: nxA + 1B —> Hatten, unde: A si B sunt cei doi monomeri, n reprezint gradul de polimerizare, iar ~ raportul molar al celor doi monomeri in y copolimerul obfinut. Copolimerii au proprietati diferite de ale polimerilor obtinuti din cei doi monomeri in parte si de asemenea, diferite de ale amestecului acestor polimeri. in structura lor resturile de polimeri pot fi repartizate simetric sau in mod intémplator. Reacfia de copolimerizare este deosebit de importanta in industria elastomerilor si pentru obtinerea diverselor tipuri de cauciue sintetic. De exemplu, prin copolimerizarea 1,3-butadienei cu acriloni- trilul, CHj=CH-CN (vezi fig. 2.83) se obtine cauciucul sintetic butadien-acrilonitrilic denumit uzual Buna N sau S.K.N-: b. de acrilonitril: a. model deschis; b. model compact. nxCH,=CH~CH=CH, + nyCHy=CH > ficH.-CH=CH—CHyt CHa cHigh CN CN Cauciticul butadien-acrilonitrilic se foloseste la confectionarea furtunurilor pentru transportul produselor petroliere, deoarece este insolubil in alcani. Exercitiu ¥ Cauciucul sintetic obtinut prin copolimerizarea 1,3-butadienei cu vinil-benzenul (stirenul - vezi fig. 2. 84) se numeste cauciuc butadien-stirenic sau Buna S. Scrie ecuatia reactiei chimice de copolimerizare a 4,3-butadienei cu stirenul. Seen ae OConcluzi Alcadienele sunt hidrocarburi nesaturate care contin dou legaturi covalente duble C=C gi au formula moleculara C,H Q Denumirea alcadienelor se face prin inlocuirea literei finale ‘nou sufixul diend in numele alcanului corespunzator. Ci Alcadienele au izomerie de catend, de pozitie si geometric’, Q Alcadienele participa la reactii de aditie, oxidare, polimerizare, copolimerizare. Cauciucul natural este izomerul cis al poliizoprenului. i Cauciucul sintetic se obtine prin reactii de polimerizare sau de copolimerizare si poate fi prelucrat si vulcanizat in mod asemanator cauciucului natural. TT 2. Fig. 2. 84. Stirenul: a. formula restransé; b, imaginea molecule 1. model deschis; 2. model compact. Fig, 2. 83. Imaginea moleculei 69Bf EXeRcITI $1 PROBLEME [ff TEST (2 Serie formulele de structura ale urmatoarelor alcadiene: a) 3-metil1 3-pentadiena; b) 2,3-dimetiI-1 ,4—-hexadiena; ¢) 3-etiI-1,3-hexadiena, (®. © alcadiené necunoscuta, A, are raportul Masic C:H = 15:2. Determin formula moleculara a alcadienei A. Scrie formulele de structura si denumeste alcadienele izomere cu A. ( Cauciucul sintetic polibutadienic (Buna) a fost ‘obtinut la scara industrial pentru prima dat& de Lebedev gi colaboratorii sai in anul 1932 Formula molecularé a acestui cauciuc este: (C4He)q. Se cere: a) calculeaza masa molara a cauciucului Buna daca gradul de polimerizare al lui este 1200; b) calculeaz& compozitia procentuala a cau- ciucului Buna. @ Cauciucul sintetic polizoprenic are propriet&ti proape identice cu ale cauciucului natural si se obtine prin polimerizarea izoprenului, conform ecuatiei reactiei chimice: nCsHg > —(CsHg),-. a) Stiind c& 15% din izoprenul introdus in reactie nu polimerizeazé, calculeaz& masa de cauciuc obfinuta din 250 kg de izopren. b) Un cauciuc poliizoprenic are masa molar 170000g/mol. CalculeazA gradul de polimerizare al polimerului Un cauciuc butadienacrilonitrilic (Buna N) se obtine prin copolimerizarea 1,3-butadienei cu acrilonitrilul, CH)=CH-CN. Stiind c& in cauciue exist 8,7% N (procente masice), scrie ecuatia reactiei chimice de obtinere a cauciucului butadi- enacrilonitrilic si calculeaz& raportul molar al celor doi monomer in cauciuc. 6°. Primul cauciuc sintetic s-a fabricat la scara industriala in Germania de catre intreprinderea F. Bayer si Co. in timpul primului r&zboi mondial, prin polimerizarea 2,3-dimetil-1,3-butadienei, a) Scrie ecuatia reactiei chimice de polimeri- zare a acestei alcadiene. ) Calculeaza masa de cauciuc obfinuta din 2 t de 2,3-dimeti-1,3-butadiend, daca reacfia de po- limerizare s-a realizat cu un randament de 60%. 7°. Se supun polimerizarii 354 g de 2-cloro-1,3-butadiena (cloroprenul). a) Sorie ecuatia reactiei chimice care are loc. b) Calculeaza gradul de polimerizare si pro- centul de clor (in procente masice) pentru cau- |. Scrie cuvantul / cuvintele dintre paranteze care completeaza corect fiecare dintre afirmatille date: 1. 1,3-butadiena este o alcadiena cu duble lega- turi (cumulate / Gonjugata) 2, Alcadienele contin in molecula lor. turi x. (2y 4) 3. Polifrerizarea 1,3-butadienei are loc prepon- derent prin aditii (1,2. 4,4) 4. Reactie caracteristica alcadienelor este (aditia / substitutia) I. © alcadiena conjugata, A, are densitatea in raport cu azotul 2,429. Determina alcadiena A, stiind c& are catena ramificata si completeazd urmatoarele ecuatti ale reactilor chimice: At+Ch > At2H> Denumeste produsii de reactie obtinuti. 2 puncte lega- 4 punct. Ill, Butadiena, monomer important tn industria cauciucului sintetic, se obtine prin deshidratarea si dehidrogenarea simultana a alcoolului etilic in prezenta ZnO la 4009C (metoda Lebedev) con- form ecuatiei reactiei chimice: 2CHg-CHy-OH — CH,=CH-Cl Se cere: a) calculeazé masa de butadiena obfinut cu un randament de 80% din 1 L de solutie de alcool etilic 94% cu densitate de 0,76 g/mL; Ho+2H,0+Hp. 2 puncte b) scrie ecuatia reactiei de polimerizare a 1,3-butadienei si calculeaz& masa de polibutadi- ena obfinuta, daca 90% din butadiena rezultata la punctul a) polimerizeaza. 2 puncte IV. Se copolimerizeazé 150 moli butadiend cu cianura de vinil (acrilonitril, cianoetena), in raport molar 1:3. Scrie ecuatia reactiei chimice care are loc gi calculeaz& masa de copolimer obtinuta. 2 puncte Timp de lucru: 50 minute. 4 punct din oficiu