Tatu G. - Sist. Hidraulice in Regim Tranzitoriu

GABRIELTATU
..

SISTEME HIDRAULICE IN REGIM 'JRANZITORIU

I f*, .. lITUT.Ul .. D~ .C011.nn;,,:"1 DI!JLIOTECA .

t ~:.~ 0 -/ ...

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII DIN BUCURESTI 1995

Gabriel Tatu

Sisteme hidraulice in regim tranzitoriu

1. Introducere.

Regimurile tranzitorii se refera la toate siruatiile in care parametrii care descriu miscarea variaza eu timpul.

Printre parametrii care descriu starea de miscare, cei mal importanti sunt, pe de a parte viteza medic si debitul iar pe de alta parte, presiunea si cota piezometrica (inclusiv cota suprafetei libere pentru canale deschise si faun).

Cand fenomenul apare in conducte inchise (sub presiune) si cand parametrii variaza rapid iar fluidul este un lichid, atunci el se numeste "invitura de berbec" ("COUp de belier" in limba franceza, "waterhammer" in engleza, "ghidravliceschii udar" in Iimba rusa, "wasserschlag" in germana) din cauza caracterului de soc si al variatiilor mari de presiune pe care le produce. In acest caz, variariile densitatii sunt importante si deaceea compresibilitatea lichidului trebuie neaparat luata in considerate.

Dimpotriva, daca fenomenuJ este lent variatiile de presiune sunt cu mult mai mici si compresibilitatea lichidului poate fi neglijata; acesta este si cazul rniscarilor cu nivel' liber cand compresibilitatea se neglijeaza intotdeauna ..

In cursul de fata se vor expune metodele de calcul (In special cele numerice) si de asemenea, metodele practice de protectie a sisternelor hidraulice (inclusiv masinile hidraulice) impotriva efectelor negative ale acestor fenomene si in special impotriva loviturii de berbec.

\.....,

.,

1

J

..

.. .

Sisteme hidrauliee in regirn tranzitoriu

e

"

.2. Clasifica[i sj ,definitii.

. -- I -

ti
:a
..
.l
~ ""
a,
!:R
st
U1 In .misea(ea p,eonaneiua (san stationaxa) conditiile la limita si in general tori parametrii miscarii nu se modifiea in timp; in miscarea. nepermanenta (sau nestatipnara): acestia variaza in limp, miscarile putand fi rapid yariabile Sall lent yariabile. '

'"

. .... ,,~ , -

~ misearea imifonna, viteza medie in oriee sectiune transversals este aceeasi la un moment dat iar in miscarea ne-unifonna aceasta variaza in lungul curentului .

'. ,Regimurile; tranzito.rii sunt regimuri nepermanente (aestationare) care apar ca urmare a trecerii de la 0 situatie de regim permanent (stationara) Ia alta

. situatie de regim permanent (tot stationara). '

~lt iul

Misearea osciJatorie statiooara san miscarea perioAica apare 'arunci cand conditiile lalimita ale curgerii se rep eta identic la intervale fixe numiteperioade . de oscilatie. .

sle ce SI

.Rezonanta unui sistem hidraulie reprezinta 0 miscare oscilatorie la care amplitudinea oscilatiei creste in mod continuu; daea nu se distruge sistemul insusi, atunci ampJitudinea se stabilizeaza datorita frecarilor dar Ia amplitudini foarte mari si miscarea devinea oscilatorie stationara. Rezonanta poate lua perioada sistemului (fundamentala sau 0' armonica oarecare) sau perioada unei excitatii fortate (ca in cazul unei pompe volumice, ell piston); un fenomen de "batai" se poate produce de asemenea.cand amplitudinea.oscilatiei variaza ell 0 anum ita periodicitate (perioada batailor este cu mult mai mare decat a oscilatiei insasi).

Termenul de oscilatie in masa se foloseste pentru acele situatii care pot fi analizate (calculate) considerand ca fluidul este incompresibil iar peretii conductelor perfect rigizi.

Ruperea coloanelor lichide se refera la aeele situatii cand in eonduete se atinge ' presiunea 'de vaporizare (de cayitatie) si cand in conducta apar cavitati umplute cu vapori care se formeaza sau dispar brusc in masa lichidului.

2

Gabriel Tatu

Sisteme hidrau1ice in regim tranzitoriu

'I

3. Natura ooduiatorje a miscarilo[ nepermaneote.

o miscare nepermanenta este rezultatul oricarei modificari a conditiilor de curgere: orice modificare a debitului, vitezei, presiunii sau oricarui alt parametru in orieare din punctele sistemului hidraulic va produce a stare de miscare nestationara adica variatia in timp a tuturor parametrilor in reate punctele sistemului hidraulic. Cu alte cuvinte, perturbatia produsa intr-un anumit punet va rnodifica pas eu pas (din aproape in aproape) conditiile de curgere de-a lungul intregului sistem.

o pertnrbatie care se deplaseaza in lungul unui sistern (in cazul de fata, sistemul hidraulic) sa numeste unda jar viteza cu cafe se deplaseaza se numeste yiteza de propagare sau celeritate daca viteza proprie a tluidului este zero. Prin pertl1rbarie se intelege modificarea oricaruia dintre parametrii care descriu mrscarea.

Uneori, celeritatea poate fi eonsiderata ca fiind infinita aSB cum este cazul miscarilor de oscilarie in masa.

In functie de parametrul care se modifca (se perturba) exista undede viteza, de debit. de presiune, de cota piezometrica, de densitate etc. 0 proprietate importanta a tuturor acestor unde este aceea ca ele se pr?duc - si se propaga simultan si. de aceea sunt numite unde asociate; totalitatea lor fonneaza·lIIldl

'--

SODlCa.

.,

Amplitudinile diferitelor unde care compun unda sonica sunt legate intre

ele prin relatii matematice specifice; deexemplu, relatialui Jukoyski "ate una dintre aceste relatii si anume pentru cazul loviturii de berbec.

Ca in orice fenomen ondulatoriu, atunci cand intalnesc un obstacol (intelegand prin aceasta oriee schimbare a conditiilor de propsgare). undcle nice se reflects (adiea se intorc inapoi) si se refracta (adica trecmai dcplll'tC); ca annale. orice unda incidenta genereaza inca doua unde si anum" linda re8ectall R upd, re-fractata in legatura ell care se definesc coeficienrii de refJe?lic Ii de refractie.

3

r
'It
e
e
a
11
...
a.
in
IU te

de ite ga .dB

tre

col Ice

Ire,

u1a de

" Sisteme hidraulice in regim tranzitoriu

Undele produse initial prin perturbarea sistemului din exterior se numesc undeprimare iar celelalte, rezultate in urma reflexiilor si refractiilor succesive, se numesc unde secundare.

Pentru aplicarea diferitelor metode de calcul si in mod deosebit pentru metoda caracteristicilor (cea mai importanta dintre ele), exista si 0 clasificare a undelor in functie de un sens pozjtiv ales arbitrar si anume: undele care se propaga in sensul pozitiv sunt unde directe iar cele care se propaga in sensul negativ sunt unde inverse. In acest caz, sensul pozitiv ales arbitrar defineste si sernnul celorlaIte marimi cum sunt distantele, vitezele (inclusiv cele de propagare), debitele etc.

4. Relatii intre undele gsociate si pentru cDlculul vitezei de propa&are•

Pentru miscariJe nestationare care se produc in conducte (sub presiune) si respectiv in canale deschise sau rauri (cu suprafata Iibera), rnecanismele care permit propagarea undelor sunt diferite: in primul caz el se bazeaza pe proprietatea de compresibilitate iar in cazul aJ doilea, pe fortele gravitaionalecca urmare, in primul caz, uneori, fortele de gravitatie pot fi neglijate iar in cazul al doilea, compresibilitatea este neglijata. De aceea, cele doua cazuri se trateaza separat.

Se va folosi modelu! curgeril uni-dimensionals. Principalele unde asociate sunt: unda de viteza si de debit pe de 0 parte si, pe de alta parte, unda de presume 81 de cota piezometrica.

Aceste unde se definesc dupa cum urmeaza:

ilQ = Qt- Qj este amplitudinea undei de debit;

Av = vf- Vi este arnplitudinea undei de viteza;

f¥J = Pf- Pi este amplitudinea undei de presiune;

I1H = Hr - Hi este amplitudinea undei de cota piezometrica;

H = z + I!.. este cota piezometrica; y

4

·

u

I"

'Gabriel Tatn '

Sisteltlehidraullce' tn'regim ttanzitt'lriu

I I,

"

I

1

unde indicele "f" semniflca valoarea finala iarindicel,e"i'\ valoarea i.niti,;al~ a \lluJ,i paf;;~n~tru paFeoar~,z esse cora geedezica jar y este greutatea specifica.

Q ;::Jt·lJ

l

, f

unde A este aria secriunii transversale a conductei si de asemenea,

, i

De aceea, unda de debit si cea de viteza au practic aceeasi semniflcatie->

dupa cu111, pe de alta parte" undele de presume S1 cele de cota piezometrica au semnificatii apropiate,

1

I

I

I,

. ,

4.1~CazuIIQyiturii deberbe.: •

Estecazul misearilor nepermanente ra,pid variate care se produc in eonducte §:ubpfCsiun_e iar relatia dintre cele doua ripuri de unde asociate.este

..w_~ ~t

cuaoscuta sub numele de "relatia ]"1 Jukovski". f

,II i

Aceasta relatie se deduce pe baza schemer din figura 1 care reprezmta 0 conductasemi-infinita umpJuta cu fluid si avand 1a capatui din stanga un pisto~. v

Siruatia initials se prezinta in fig.La, unde fluiduleste in repaus adlcs v:::; Vi :::; 0 (Q:::; Or :::; 0) iar presiunea este aeeeasi Pi de-a I UD,SJJI intregi ~ conducte; pistenuleste tiunt pe lac de catre forta Ft :::;A·p;.

Daca fortacare aetioneaza pistonul se modifiea (creste) si devine FJ:::; F;+M'. pistoaul meepe sa se'miste1cu viteza (nnala) vJ= vt+6v':= Av tar dill' conditia' de ¢chil~bru rezultaca pr~iunea inAlYid l~ga plS:t~n trebuiesll;~en:asca ~d:::.'i asemenea d~v~Rlnd ·Pi=, Pt+/).p un~e AP = A~" desigur, flmdui de ~~,~. 1?1~1~~~.3.,. aves aceeaSl viteza ea 8'1 acesta adica VI= Av . . W , ,., i

5

Sisteme hidraulice inregirn tranzitoriu

Marimea domeniului de fluid in care presiunea si viteza au fost . modificate depinde de timp si de celeritatea c adica de viteza de propagate a

- . _,.-

'frontului undei. In fond, fromul undei este 0 suprafata imaginara care imparte

fluidul in doua parti distincte 81 anume: 0 parte in care conditiile de curgere au fost deja modificate (un "observator" aflat in mice punet a1 aeestei parti listie" despre miscarea pistonului); eealalta parte, in care conditiile de curgere suntaceleasi ea si inainte (un "observator" nu are cum sa "afle" despre miscarea pistouului).

,~ . '"'

...

Figura 1. b. arata simaria dupa timpul At cand pistonul are deplasarea Av·At _iar frontul undei are deplasarea c·At (c este celeritatea).

FiguriJe l.c. si I.d. arata acelasi lucru dar intr-o diagrama in care frontul undei apare ca 0 "treapta'', adica 0 modifieare brusea a presiunii si debitului.

Formula lui Jukovski se obtine prin apbcarea ecuatiei cantitatiloI de miscare masei de fluid delimitata de 0 parte de piston si, de cealalta parte, de frontul undei .:

Cantitatea de miscare a acestei mase la momentul initial este

Ct = m-vt

iar la momentul final,

unde m este mass fluidului adiea

In ::::: pi-A ·c·i1t = ptA -(c - ,6,,,)-6.1

Considerand cazul lichidelor la care Pf~ pi = P 51 6v «< C , rezulta

m ;;: p·A -c- fj.1

Suma vectoriala a fortelor exterioare care actioneaza asupra masei In

este:

din cauza ca pe suprafata frontului undei actioneaza forta PiA = F;

6

Gabriel Tatu

Sisterne hidraulice in regim tranzitoriu

Conform teoremei cantitatilor de rmscare suma vectoriala a. fortelor exterioare vcare aetioneaza iasupra masei m trebuie sa: 'fj:e, egala eu rderivata temporal a a.caruitatii de miscare !J masei respectivejadica

sc r

-.- = 'ext

6.t

sau

C_f- Ct = Fexr!11 .

SI

,

\_-

fjp' =: p·c·!1v

care este prima forma a reJatiei lui Jukovski,

Pentru a fi completa, aceasta relatie trebuie scrisa

I:

semnul "plus" fiind valabil pentru undeJe "directe" iar semnul "minus"

peatru cele "inverse".

• I'

Cazul din figura 1 este cazul unei unde directe iar semnul "plus", obtinut in demonstratie, este corect din punet de vedere fizic deoarece, in acest caz, 0 crestere a debitului produce 0 crestere a presiunii. Daca am presupune ca pis~n ' se afla la capatul opus al conductei si se misca in acceeasi directie, AQ avand' tot semnul "plus", unda ereata ar fi 0 unda "inversa" si, pe de alta parte, presiuaea s::ar micsora; ea urmare, pentru unde inverse, semnul din relatia lui Jukovski trebuie s~ fie "minus II.

Alte forme ale acestei relatii sunturmaroarele:

t¥J = ± ¥- AQ;;;; ±z·IlQ

uncle z=~'c A

7

SI

[ ,

r l\_

to

P :; Pi v = vi = 0

, . I Q=qj=O .

F· ~ . --'r -- .

I - - - - .- - - - ---

-_0-e;::J, , :. _

@

I t

AQ = bV· A

= .: . +A V= Yf = vi + AY::IN

Q= Qf=Qj +AQ=AQ

p

I ....Lc

Pf ~------~--------.--,

__ c

p.-r-----------

I .

~~--------~------------------------s

o

Q

@)

Qf~----~----------r-~

Qi--~-----------------~--~-----s

o

Fig. 1

T=(f.e.1

Fig,2

----,-----

+'!

f p- ~ . do< ' 1· cos. ~ = 2 IT'e

- ii + ji/2

L

~&2 = S cos ex· doe= 2

-i/2

Gabriel Tatu


So oc C

zx; = MI :::; ± r.._!::,.Q = ± . ··-1l0 =' ± nH~J.O

y y·A goA - -

adica t1H:: ± nl'AQ

c m::::; .. _ ....

g·A

Marimile z si m se nurnesc "rezistente de uada" prin analogie eu rezistentele electrice; in aceasta analogie, debitul Q este corespondentul intensitatii electrice liar variatia cotei piezornetriee W corespunde tensiunii electrice U.

unde

Pentru gaze, aceste relatii nu SIDlt valabile din eauza ea variatia densitatii este importanta (Pf* Pi) si pentruca vitezele vale fluidului sunt de acelasi ordin marime ell eeleritatile c (de fapt, aeeste relatii sunt valabile doar pentru "rnici perturbatii"); din acest punct de vedere, cazul gazelor este mult mai aproape de cazul undelor din misearea eu suprafata libera, asa cum se va vedea jntr-unul din paragrafele unnatoare.

Pentru a ealcula eeleritatea c, formula lui Jukovski, dedusa din eeuatia cantitatilor de miscare, trebuie completata eu ecuatia de continuitate: fluidul care ocupa initial volurnul V =A·c·~t este comprimat cu IIp si se reduce ell AY=A·fl,v·tll. Volumul ~V este acumuJat intre cele doua sectiuni (eea'a pistonului si cea a frontului undei) datorita proprietatii de compresibilitate ia fluidului precum si datorita elasticitatii peretilor conductei,

Prin compresibilitate, volumul acumulat este

~Vl = JlV·~p.

Daca peretii conductei sunt perfect rigizi, dilatarea lor este nnla si astfel.

sau

8

adica

''''''-,,'''''''',,:,',' ~ )~

_,I

..!' •.


; si inlo.Q!tind;confonn relatiei lui Jukovski,

Av = J3-c·p·c·Av

sau

A 2 .,pc = 1

81

"

unde '~ este coeficientul de cornpresibilitate iar E este inversul sau adica modulul de elasticitate al fluidului

1 E=p'

In realitate, conductele sunt confectionate din materiale elastice si, la 0 variatie Ap a presiunii, diametrul conductei se modifica de asemenea (fie W aeeasta modificare); astfel, un alt volum .6.V2 se poate acumula.

Pentru materiale elastice, relatia dintre eforturile unitare si defonnatiile specifice este Iiniara:

till .6.0 = E· -----

D

unde Acr este variatia efortului unitar lateral in peretele eonductei, Eeste modulul sau de elasticitate (modulul Young) iar

AD Al

_'iJ=-["

este deformaria specifica laterala (l este lungimea cercului circumferinta peretelui conductei).

Pe de alta parte (vezi figura 2),

9

., ,

i

I

I,

L

~ i I ! i

f ':

! ~.

Gabriel Tatu

S4 stemehi draal ieein re'gim tranzi toriu

.~<1 = !¥?J2. 2(;'

~.

I:

I

unde e este grosimea peretelui si astfel

~)=~J!: .

2·e·£:;

Calculand pe M ca 0 diferenriala

M = '" (It.Ji):: 1!>z.f).b,U. ;;: ~ . D . ~.f!~ ==

~ 4 4 k 2'e'/:'

== _1!:!2 _ . M:!? :::; A . _b,p·l~

4 et: e·E

volumuJ D.v2 devine

I

I

I,

. An·D

~V2;;: M -c ,At:::; c ·{j,t .A .:=p -.

e ·R

Scriind egalitatea

reznlta

,J.

!I

,!

. (:lp_ . J)

.A . Av . &1 = J3 . A -c . At . Sp + A : c • III .' - - -«:«

sau

D

Av = (13 + -~- ) -c . IIp

-s

si folosind relatia lui-JukOJ'ski I1p = p , c . Llv

2· D

P . c . «(3 + ---) = I

e·E

..

:J=~ L __ = ~_~~_._

D E D

p «(3 + --J 1 + --~ . --

e-B Ii e

10

- '"


. Astfel. inrr-o conducts reala, elastica; propagarea undelor se, face '(t \t.t~2:a 'mai mica decat in conductele rigide: cu cat este conducta 1: UllStfca.· . cu~iatceleritatea estemai mica.

I -

"Elastic~itategll unei conducte "ca un intreg" este proportionala cu D si 'invers proportienala eu grosimea peretelui e SI cu modulul de

ccnsideratiile de mai sus . sunt valabile daca deplasarile (eforturile longitudinale sunt nule) si daca grosimea

. conductei este desrul de mica si materialul este omogen pentru a putea

ad mite 0 distributie unifonna a eforturilor unitare laterale.

,,-,>~, Daea dep1asarile longitudinale -nY sunt libere. va apare un efort unitar

v"';-,. - , •

c ,-;~ongitudinal O'ax care va afeeta deformatiile specifice laterale l; = WID . Acest

-~cTcct este cuantificat ell ajutorul coeficientului lui Poisson

__ a/~gir; specifice laterale _5_

f.l -: alungi ri specifice axiale - ~ax

si folosind de asemenea legea lui Hook

Gax = E . ~ax .

Pe de .alta parte. "daca grosimea peretelui conductei nu este destul de mica sizsau materialul nu este ornogen, in fignra 2 distributia eforturilor unitare nu este unifonna si fortele de tensiune nu sunr egale eu a·e.

Fara a face demonstratia care este mai eomplicata, se da in continuare numai rezultatul conform caruia aceste cazuri se ian in considerate cu ajutorul formulei urmatoare

~ €

c= --".--.~.P-.

E D 1+-:· .... kJ

E e

un de coeficientul kJ este dat in tabelul de mai jos:

1 I

J

Sistemehidrauticc in,regim'tranzitodu'

. !

- ,

1. Caleulati viteza de propagare {ceK:jlf~'i;ale:a) intr-o cenducta de otel plina eu apa,pozata suprateran si avand rosturi de dilatare care, permit deplasarile

longitudinale. Se va considera: '

D = lStlO mm; e = 10 171m; E = 2,06 . lOll Nlm2~ p = 1 OOOk&/m3 ~ e = 2,06 • 109 N1m1

(lndtcalie: kl =:= I; ,Rasprma: c= 9t'I8 tn/f) .

".

, 2. Evaluati viteza de propagare in conducra din problema I daca aceasta

este construita subter:an. .Se va eoo:s-id.eht~ p,'= 0,3 . (IndicQlie':J dep13suil~

longituClinale sURt j~piedic.ate~:Raspuns: c- = ~3 ni;tj ') . '

3. ;C~lculati viteza de prcpagare intr-o aduetiune de apa: teatlzata. din

tuburi prefabricate de beton annat, Seva.coasidera: '.

or

D = O. 8 m : e ;;:5 em' p ;;: 1 0" 00 kg;, 3.

• •. . . I} .m ,

E ;;: J,5 . 10 1°N;m2 ~ E = 2,06·10 N/n,2;", == 0,167

(Indicatte: deplflSari longitudinale l~berc,,<.P*'rcti l¥Q:si~

','

12

Sisteme hidraulice in !iegim tranzitonu

, I '_-;. • ,·410 . Jis.titnabt-hleritateia ·intr-o' ga,lerie hidro-energetioa' ttl diametrul de, 3

" ~ ':.m-. G"8I:llaauita ,e~be_n. rumat '8¥and gl'osintea-~de 25. em: Cele-lJdtedate se vor iua din problema J. (lndiCtllie: clcplasari lenJitudiuale irapiedicate; Raspuns: 1078 m/s).

S. Camtarati vlteza de pcf()pagare .itiiT-un tub de eauciuc plia cuapa, eu 'diametrul de 3'0 em si grosintea de 6'mm Cu,cea aunui-tub ell acelasi diametru dar

eu perete foarte gros, de'7~5 em, Se vaeensidera: E = 108 N1m2 ~ ~I ;:;,0,45 ;

a = 2· 109 N/m2; .p:: .t 000 Kg/~3. Se :va presupune conducta an co rata 18 un singur eapat.

Rezolvare.

en =7,5 em ='0,07'5 m

'/, 0,006 0 02 0 04 ( . b'··")

ern= ~ =. < t peren su 'fin

,

,Jo.L, 0,975 0 25' 004 f. .; ')

e /D= -()3- = ','" > ." ,p'cretl grosl

•

- Conductaancorata la ua cap-at este libera ~ se deplaseze in lungul axei:

]3

Gabriel Tatu

'Sisteme hidrauhee in regim tranzitoriu

, 1410 1410 1410

c =.- ~. . . . .. _;: ...... _ ..... ~ ;: .. -- = 31 52 ny'{

"1 + 6 L" -VI + 2000 44,73 >.'

0003

crt = - . _L41Q ._ =.~_._ I.~JO '-~ = 125,.12mA

~l + 6 . J.?_~.L ~l + I~S,6

0,075

I'

\ ~

4.2. Cazul g.ndelo[ pe supra{ata libera.

,

I

\.

I

I

\

I

In acest caz, relatia dintre cele doua tipuri de unde asociate se obtine p..

baza schemei din figura 3 unde este reprezentata 0 unda directa. '-

Unda de suprafata este generata prin cresterea debitului dinspre amonte (diferenta dintre valoarea final a si eea initiala este pozitiva):

si ca unnare, adancimea apei va creste de la val 0 area sa initiala hi Ia valoarea finala hj

hf-h;=M>O

respectiv, aria sectiunii transversale va creste eu M (care e functie de

Llb).

I

'I

Valorile reale ale vitezelor de propagare ( Q ). in cazul undel~r de\__" suprafata, sunt mult mai apropiate de cele ale apei msasi ( Vi ) decat in cazul

..

lovirurii de .berbec unde diferenta este extrem de mare.

~ .

De aceea, viteza de propagare a trebuie calculata ca suma dintre viteza fluidului insusi Vi' si celeritatea c care este definita ca viteza de propagate atunei eand fluidul este in repaus:

I

j

I f;

I \111

I,

l'

a=v;+c

Celeritatea c este considerata ca 0 cantitate totdeauna pczitiva in timp ce viteza de propagare a si cea a tluidului v au unsemn in cencordanta cu directia aleasa in mod arbitrar ea fiind pozitiva.

14

---+

Fig. 3

1/77177771/71/1771177/771/1

-+

I1Q>O -+- n<O ~~:_A_A_<_O __

-Qf

111?117/7111111/11111117177/

_+

Fig. 4

aq <0

G >0 -tAA<O 0';"'---

-Qf' -Qj

17/71771/7/1717/)717/717177

--+

AQ<O

n< 0 -tA_A_>_O __ CI

--Of.

1/71IfI7777111IJt7tIIJI/t + .

,

: Ah

I

-vii: I h.

I 'tfy 17 I

J I

IlIflll III flu'_" uu Ll a z:z UIT77TTTrT T7T

v'=(Vj+C)- vf} vl= (Vi +C)- Vj =(

q f1 = Vi • Ai = v"· A f

ite_za tuaei

Fig. 5

timp ta co

------......!-- - .. -. __ ., ~--. ------

.-.~

. ,

I - ,

" .. ~'-

. .

Gabriel Tatu

Sisteme hidraulice in regim tranzrtoriu

Daeaamda este inversa atunei

-0 == Vi - c

'I

, I

iar fonnuIa generala este

a=vi±c

semnul "plus" fiind valabil pentru unde directe iar sernnul "minus", pentru unde inverse; da{l;aa. are semnul "plus", atunci unda este "directa" iar daea semnul este "minus", unda este "inversa",

\'

In timpul 6t, frontul undei de deplaseaza cu Q'dt si conservarea rnasei ~ conduce la relatia

i!

, I

i I I

Qf' !1t :::: Qt . 81 + a . 61 . M (fluid incompresibil)

rezultand

M = Qf-Qi =Ml

a a

adica

i'

r

M:::: I1Q_ Vj±C

care este valabila in toate cazurile posibile (pentru semne si lccuri de producers diferite ale variatiei de debit A.Q ), asa cum se vede dinfigura 4,

'" .'---' Dacasectiunea transversala a oanalului este dreptunghiulara si b 'este

latimea canalului, aceasta relatie devine

M~~q_

Vi± C

uncle 8q = .~Q. este debitul specific. b

15

1

1

le

te

:6 VOl --['I'


~ ,) A~,~!~ta ~~l~tie este analoaga relatiei lui Jukovski pentru lovitura de

,b~rbec, M(Ah) flind similara eu Ap si 6.Q fiind acelasi: dar in timp ce in

-,' - "' ...

fcrmulalui Jukov.rki coeficientul lui l1Q este 0 constanta (p. c / A), in acest

caz eoeficieata! lui flQ', a di ca 1/ (v;+ c), "e schimba au Q si cu spatiul si timpul de asemenea (Vi si c se modifica amandoua si depind de debit si de spatiu si timp).

Pentru a calcula celeritatea se face un artificiu si anurne se fixeaza frontal undei pentrueamisearea sadevina permanenta; in acest seop se presupune ea intreg canalul,indusiv liehidul, este deplasat in sens mvers sensului de deplasare a nndei si cu aceeasi viteza a ea si aceasta; situatia care rezulta se afla in figura 5.

Inaceastafigura, miscarea este pennanenta avand un debit fictiv Qfy . constant in lungul curentului:

Q{y :::; v' . Ai ::;: v" . Af

unde v' :::; (Vi + c) - Vi == c si v" = (Vi + c) ....I. VI au directiile din figura,

Aplicand teorema impulsului pentru lichidul din interiorul suprafetei de control (linia intrerupta din figura) si neglijand fortele de frecare (viscoziratea), rezulta urmatoarea egaJitate

P' + I' ::;: P" + I"

unde P' • P" sunt fortele de presume iar 1'. J" sunt forrele de impuls

adica:

sau

y (rv· Af- TJi . Ai) = 13 p Qfv (v' - v")

unde 0 .. =A··c .

.... Jy I •

16

Gabriel Tatu

si'steme hidraulicein regim rranaircriu

Paranteza (v' - v") poate fi dezvoltata dupa cum unaeaza:

v' - v" = C - [(Vi + c)-vA = vt: Vi = Q_[ Qi Qi + flQ o.

= 11 - Ai = A-; ~-M - Ai =

QiAi+Aii\Q.,....·{liAi ~-O#M. AiAO - QiM

= _~. _,._~~~_.w __ = _ ... __ . __ .=-::~,~_-=--. _

At(Ai + AA) Ai(A'i + 1M)

Inlocuind

!!Q = a . M = (Vi + c) . oM

se obtine

v' _ v" = Ai(Vj + c)M - QiM =.

, A'(A; + M)

A ;viM + A iC'RA - A iViM M

= ... ~--- - = C . ------

Ai(Ai +,&4) Ai + M

Paranteza 11fAj-ll; Ai poate fi inlocuita exprimand momentul static at sectiunii transversale AI in jurul Iiniei suprafetei libere ea fiind eompusa din snprafetele Ai siM

astfel rezulta

,L

Teorema impulsului conduce la relatia:

1 eM

yflh(A; + --oM) = ppA;c --

2 Ai+M

.,

sau

2 vA; M 1 8A

c = Jl:----(l + -)(1 + - ~.)

M A, 2 Ai .

13---

adica .M

-~-v .M -1M

c =V·~~~-· (1 + --)(1 + - _ .. )

138m A, 2 Ai

" ,

-11

't

~

~----------------~----~--------------------------------~---~

1 ,

'Gabriel Tatu


, Daea sectiunea transversala '3 canalului este dreptunghiulara cu latimea , ~' /;: Ai...., b,oc" r; -, '. Bin-:::" ;M ''i'Z brM si

- r;J;;- ... 1 - ,:~ Ab· '1 tJj

~,C'~ lIQi( ~:'~(L+ Ii; ')(1 '+'2 -hi)

-Daea,~pJi~djJ1eaundei-este foarte-mioa ad ic a ';; ::::::0 sau "~ 11::1 0

, I .,

c=~

PH;

, si.res~eetiv_

-fiJti

c ::: -v,s~·~._

Ii

, ,~~.

C ensiderand ' , P = I. ' toate. aceste relatii .devin (in forma lor uzuala

...__ \ pentru apHcatii):

c= ~,. "0 + M_)(J + .LM)' ,

Bm Ai 2 Ai

cu

c=~

8m

AA daca -A' =::.-.0

"

pentru .sectiuni transversale de orice forma si

- r;-h -v All 1 Ah

c = ~gn; '(1 + --'-)(1 + - ~--.-- )

, 'hi 2 hi ,

cu

_ r;-' t:Jz,

c = -vglli daca h~" ~ 0

pentru sectiuni transversale dreptunghiulare.

Aceste relatii. impreuna cu-eele deduse .mai inainte:

M = J:iQ_ vr±c

pentru sectiuni de fonna oarecare si

Nt ;: __ rM_.. . /).q :;; ~Q

Vi ± C • b

18

Gabriel Tatu

Sistema bidraulice in regim tranzitoriu

, '

I

I

II

!~

j:.':,':1

I' i

pentru sectiuni drep tunghiu 1 are, permit . sa se evalueze principalele caracteristici ale undelor de suprafata adica amplitudinea I1h si celeritatea a si, in acest fel viteza de propagare a. Cateva probleme rezolvate mal jos ilustreaza modul de abordare al cazurilor practice in care se producasemenea fenomene.

Deseori, in practica, modificarea debitului nu este brusca, asa cum s-a presupus anterior, ci graduala (de exemplu, in cazul undelor de viitura sau al mareelor pentru raurile care debuseaza in oceane). Irrdiferent daea undele sunt directe sau inverse, ele au intotdeauna 0 faza "crescatoare" cand adancimile se maresc si 0 faza "descrescatoare", cand adancimile scad.

In figura 6, aceste doua faze sunt ilustrate pentru 0 unda directa dar \._ lucrurile se petree asemanator si pentru unde inverse.

Astfel de unde "graduale" pot fi considerate eft Hind compuse din succesiunea unui numar infinit de mici unde cu viteze de propagare diferite, asa

cum se arata in figura, ' .

Asa se explica de ce frontul unei unde "crescatoare" (Ah> 0) se modifica in timp tree and de la 0 forma "graduala" la 0 fonna "abrupta" si de ce dimpotriva, in cazul undelor "descrescatoare" (b.h < 0 ), forma acestora devine din

ce in ce mai "graduala ". , .)

Un astfel de fenomen poate fi periculos in primul caz, al undelor "erescatoare' (/1h > 0), deoarece 0 miscare gradual variata se transforma intr-un "salt hidraulic calator" care produce 0 crestere brusca a adancimilor apei atunci I cand unda "atinge" fieeare seetiune a canalnlui san raului prin care se propaga.·' \,._,....

Acest fenomen este bine cunoseut (de exemplu sub numele de "mascaret" in Franta sau "bora" in America deSudjaturicicand este prcvocat de maree pentru raurile care se vatsa in oceane: cand nivelele in ocean cresc, debitele raului 1a varsare se ~icsore8za. (L\Q < 0) sf se 'produc unde inverse care se propaga spre amonte; amplitudinea acester unde este pozitiva (M> 0) deoarece

M=~

a

·1 unde dq<O si a<O (unda inversa) si astfel, 0 unda crescateare este transformata rapidintr-un salt hidraulic calator ..

19'

or

uo lei

d'" ~ .:Ie

se ;e

-ste

'~~.; r ---------:---------------------,

---_____:._. __ .. ~-.'. "-"_ --------____,,......;..------

-, ,

~a:fY2i: ca'

f..,..°Z=v1 + '2

+--,01 = vi"" [:1

-+

® FazQ cres c. : 6h>O pt,6Q>O Iqf:: Qj +AQ > Qi n .

Cj:: ighj <_ '1 == {gh1 < '2= Jgh 2 < (.3= fgh3 <.,., '?-1< Q2< (l3 < ....

I? 7/ i 7 177.77/7777111727'7 < 77/77 ® Faza <i?scresc.: Ah< 0 ~t. tlq< 0 , Q r :: Ql1-.aq < Qi n '

q= {ghj > ~1 = {gh1 > '2:: Igh2 > '3= {gha>· ...

01 > 02 > G 3 ? ...

Fig.6

HPS

qj = 12m3/s Qf= O.

b

---+

Fig, 7

,I

I' ------------------------------------------------------------------------~---

. :ill

iii II:

I

f

Gabriel Tatu


In "mare deschisa", unde de suprafata de formaabrupta pot sa apara sa rezultat a] cutremurelor de pamant, al unor expJozii submarine sau a eruptiei unor vulcani subtnarini; denumirea japoneza a aeestora este "tunami" si ele stititdeesebit de periculoase pentra ambarcatiuni si pentru centrele populate de pe tarm.

I'

Probleme

I. Canalele amonte si aval ale unei centrale hidro-electrice (eHE), sunt presupuse a f dreptunghiulare, Cll latimile de .J m si respectiv 6 m. In miscare pennanenta, debitul este de 12 m3!s iar adaneimea apei este de 2 m si respectiv 2,5 \._ m (fig.T). Sa se determine inaltimea si viteza de propagate pentru cele doua WIde care se pro due 1a oprirea brusca a centralei.

Rezolvare

In ambele cazuri (atat pentru unda din canalul amonre cat si pentru unda din canalul aval \ avand in veder~ sensul pozitiv ales, Qi = +] ~m31s , Qr= 0 si astfel, dQ == -12m:4; astfel, unda din canalul amonte este 0 unda mversa iar unda din canalul aval este 0 unda directa (acest Iucru va :fi eonfirmat de semnul care va rezulta pentru cele doua viteze depropagare - 6/ si D2).

a). Shuatia din amoute

b==4m hi=2m

2 Ai == b . hi = 4 . 2 = 8 m

0, 12

vi= A; =8 == 1.5 mls

&!=Ilf= -~~=-3m%ml

Relatiile de calcul sunt

M == ___M_ = - __ 3_ (pennuunde inverse)

Vi - c I S - c

c = ~gh, "'(1+ L\h)(1 +! ~) =

h,' 2 hi

== 1/9,81 ·2 "'0 + a;)(l + ~) =

, '

I

20

, I


=4.43. ~(I + ~)(1 + ~)

-'.

adica

M= __ 3_ 1.S - c

. ...1 M . Ilh

c= 4.43 V(l + 2)(1 +4)

(a) (b)

. ..., .. :'

ceeace reprezinta un sistem de doua eeuatii cu doua necunoscute,

'respeetiv lib and c. ':-",'1;~

Mai jos, acest. sistem este rezolvat folosind aproximatiile succesive: dud 0 valoare oarecare pentru Ah (zero pentru inceput), 0 valoare (aproximativa) pentru c peate fi calculata din ecuatia (b), apoi 0 alta valoare aproximativa pentru , poate fi dednsa din ecuatia (a), folosind valoarea.lui 'C dedusa anterior, apoi 0 noua valeare pentru c din ecuatia (b), folosind valoarea lui Ah dedusa mai inainte s.a.m.d,

Valorile succesive ale lui Ml si c sunt date in tabelul unnator

-
db 0 1024 o ssi 075 01721 073 0727 0727
c 443 6105 5S 566 5 (il 5628 5j623 5623 uncle (n-L), (n) sunt doua aproximatii suceesive iar e este eroarea

-,. ' admisibila.

Calculul poate fi considerat incheiat atunci cand cele doua variabile DU se mai modifica in mod' semnificativ adiea atunci cand

Aceasta metoda este foarte potrivita pentru un calcul automat pe calculatorul electronic.

Pentru a incheia acest calcul, se calouleaza viteza de propagare

a = Vi - c;:;:: 1,5 - 5,623 == -4,123 mls

21

"

Gabriel Tatu

Sisteme hidraulice inregim tranzitoriu

Rezultatele problemei sunt:

Ahl ::; +0,727 m;

01 ;;: -4.123 lI1ls

adica se genereaza 0 unda crescatoare (pozitiva) in urma: carei. adancimea creste ell 0,727 m si care se deplaseazacatre amonte (semnul-minus ell viteza de 4~ 123 m/s.

b). Situatia din aval

Se foloseste aceeasi metoda.

Pasii de calcul succesivi sunt urmatorii:

3

b = 6 m ; hi ;;: 2,5 m ; 6.q ;;: -2 m Is.ml :

At=6· 2,5 = 15 m2; v;=O.8 mls

M = - __l___ (unda direct a)

0,8 + j><oc_--:-...,.-- __ ~

... 1 M M

c = 4,952 . '1(1 + 2S)(1 + -s-)

,

(a)

(b)

r

~--- ~-"

L c

--+--_,0 _, _ + __ ~:48 I ~~~ -0:.=.3:...:....'95=----_1

'!&252 J 4,341 =~M~_~_ .L, __ ....... _4 .... :.lC .... ;ZS..,.7 ..:...-_._4,..;.J':.;;;.2;;..51;,..~

" \.._,

-0,395

Rezultatele sunt:

Llh ::; -0,395 m

a-= 0,8 + 4,257 = 5,057 mls

adica apare 0 unda deserescatoare (adancimea se miesoreazacu 0,39 m) care se deplaseaza catre aval cu viteza de 5,057 m/s.

22

- ."___ _AJ- "~'. ··•• •. __..~ .. a_-_';'O ...; .. __ 10-<"-._., ~_._, o-+ ~ a._'_ , -~'"" ~ ~ - .


_ - :2. Pe un canal, QU latimea ela baza de .2 m si eu pantele taluzelor laterale I:): se,' afla~ o staytla inchisa. Adancimile apei sunt de 4 m in amonte si - de J m in aval. Sa se e-valueze caracteristicile undelor generate pe canal icand stQ.v"ila se deschide brusc lasand sa treaca uri debit de 5 mJ/s.

Rezolvare

f.

,~, ~,

a). Situa1ia din ayaI

hi = 1 m b = :2 m 111;::; 3

A :::: h(h + mh) ;::; h(2 + 3h) Aj;::; [(2 +-3 .1)=5m2

B ;::; b + 2mh ;::; 2 + 6h

Vj=o

. _ 1

AQ ;::; QJ..:.. Qi ;::; 5 - 0 ;::; 5 m-IJ·

Avem de a face eu 0 unda directa,

Relatiile folosite sunt

M::: --~p ;::; llQ __ ;::; ~ (a)

V' + c +c c

_I AA· t'M

c;::; \'(1 + ---- ---)(1 +~. ----- ) =

Bm Ai _ 2. A;

== "~.~l"· __ i ~(I +~)(1 + ~-) (b)

Bm 5 - 10

M

Bm ;::; -- ---- (0)

All

Algoritrnul propus pentru rezolvarea acesnri sistem de ecuatii si pentru necunoscutelor (in primul rand t:J.h si c) este urrnatorul: se face 0 pentru M1 si apoi se fac unnatoarele calcule:

M I1h hili = hi +I = 1 + ---2

Bm == 2 +6hm

23

~",

'i

,

!,

,

:j

,I I

J

[i

'il

(J,abriel Tatu

Sisteme hidraul'ice in regim tranzitoriu

M=Bm-Ah 5

cl =~' -

Mr;.' ~-=-

C2 = ~4B9.05 "(1 + M5 )(1 + M

vm 10)

Valoarea propusa pentru M este 0 solutia prob1emei daca CI ~ C2 adica atunci cand

(8 este eroarea admisibila).

Calculele au fostsistematizate in tabelul urmator:

- r eLj ~
Ah hm Bm M CL CZ.·CI
1
10 I 5 11 11 0454 5474 +
05 125 95 475 ,_LOS3 3854 +

.. 03 I 15 89 2,67 I 873 3273 +

02 1 10 86 172 2906 2997 +
019 1095 857 1 628 3,071 29:70 . ,

OJJ95 10975 8585 1,674 2986 2,983 S - In ultima colo ana a acestui tabel se da semnullui C2 - Cl si s~''obse " usor ca solatia se gaseste intre valorile care schimba de semn (deoarece in cam sohrtiei trebuie sa existe relatia Cl - Cl =0); . .aceasta Qliservatie--cste foarte ufih atunci cand se nrraareste realizarea unui program de ealcul eleetronic. Solutio esn notata cu "S",

b). Situaria din illPonte

"1, II- :1; ~ II,

S-a adoptat aceeasi metoda iar pasii de calcul sirelatiile respective. s<

dau in continuare: i)

, ~ ....~. - ~-

24

, ""1


Pentru llh se alege 0 valoare si apoi se caleuleaza

.. M hm=4+T

Bm ==2 +6hm M. =Bm·M

C1 = - __1_ (pentru 0 unda inversa, M = ~)

. ~ .J( M· M -,c

C2 ='""Tm 'V 1 + 56)(1 + 112)

, "
&. hm 'Bill M Cl C2 C2-Cl
,i, ,~ ;
-02 3,9 25.4 -508 0984 4333 +

·0.1 ·395 25.7 -257 1945 4464 +
j
-0,045 39775 25865 -1 164 4295 4,537 +
,
-0043 1,9785 25~871 -I,Il2 4494 4472 . - 'Solutia acestei probleme este:

M = -0,0435 m ;

c == 4,485 Mis ~

a::; -c = -4,485 mls

si a fost obtinuta pria .interpolare intre ultimeJe deua linii ale tabelului intre care semnul diferentei C2 - C} se modifica,

Unda generate astfel se deplaseaza catre amonte ell viteza de 4,485 m/s si este 0 unda descrescatoare (negativa), respectiv 0 unda care coboara nivelele eu 4,35 em.

25

! I

, I

I

"I •

i :

I'

Gabriel Tatu


5. Metode' de calcul

Daca miscarea este 11 epermanenta, parametrii miscarii (aeele manm: care descriu starea de miscare - Q, v, p. H etc,) varian cu timpul si,ca urmare, cu spatiul,

Acest tip de fenomene este descris de un sistem de ecuatii diferentiale ell derivate partiale, de ordinul doi S1 de tip hiperbolic; solutia acestor ecuarii depiL. in mod esential de conditiile initiale si la limita ale problemei concrete care Sf rezolva,

Conditiile initiale si Ia limita fiind de regula foarte complicate. solutiilc analitice ale acestor ecuatii sunt praetie nefolositoare deoarece ele pot fi obtinun numai in cazul unor ccnditii extrem de simple.

Pentru a rezolva astfel de probleme exista pracric 0 singura cale s anume aceea de a folosi diferentele finite sau elementele finite pentru a transfonn sistemul de ecuatii diferentiale intr-un sistem de ecuatii algebriee; dificultatiI legate de rezolvarea sistemelor de ecuatii algebriee sunt legate in primul rand d numarul mare de ecuatii si respectiv de necunoscute dar, co ajuton calculatoarelor moderne, ell 0 putere mare de calcul (viteza si memorie). acesi dificultati pot fidepasite co usurinta.

"L

Problema fund am ental a consista in realizarea unor modele matematic a unor algoritme si aunor programe de calcul (asa numitul "software"), capabil : resolve rapid si corect problemele practice.

De aceea, in continuare se vor trata numai metodele numerice de calcul

26

r

de

'~. "

.Sisteme hidraulice in regim tranzitoriu

,_. - " , 5.1. 'CazP1 loyiturU de berbee

, ,

Exista dona rnetede care permit. sa se evalueze efectul regimurilor

nepermanente in conducte cu lichide sub presiune, 'atuaci cand parametrii variaza rapid (lovitura de berbec), Ambele se bazeaza pe modelul fluidului real compresibil dar neglijand frecarile (pierderile de sarcina); pentru a tine seama de ,feetul &AGarilQC~' sunt necesare uncle artificii care se vor descrie 18 momentul opcrtun,

Prima dintre metode, cunoscuta sub numele de "metoda undelor fizi~e". se poate aplica numai in cazurile fbarte simple dar, pe de alta parte. descrierea acestei metode .este foarte utila pentru intelegerea acestui tip de fenomene si pentmcaea reprezieta baza celei de a doua metode.

A doua metoda, "metoda undelQr de calcul", are 0 aplicabilitate practic neli~i1ata> putandu-se rezolva cele mai complexe situarii, eu cele mai complicate conditii initiate si la limita. Aceasta metoda sta Ia baza majoritatii algoritmilor pentru ca1culu1 loviturii de berbec.

5'.1.1:. Metoda DDde,IQr fizi£e,

Cunoscand amplitudinea undelor generate (de exemplu, prin inchiderea brusca a unci vane') precum si proprietatile lor de propagate, de reflexie si de refractie, se pot calcula valorile diferitilor parametri in orice punet S1 in orice moment, suprapunand efeetul tuturor undelor care au trecut prin punctul respectiv de al ineeputul fenamenului si pana Ia momentul dat, adica:

I (

Q(S,I):.·· (lo(.'i,t) + L AQd" L 8Qi

o 0

I I

p(s .. 1) -, 1'0('" t) + I D.pd + I !J.Pi .00

27

\ J

Gabriel Tatu


unde: s este punctul dat; teste rnomenrul dat; Qo(s,O, po(s,t) sunt valorile initiale ale debitului si ale presiunii in punctul si la.momentul dat;

r t·

L flQd, L Ilpd reprezinta suma. amplitudinilor (de debit 8J 'de .

presimre):o 0

traasportate de foote 'undele directe care au trecut prin punctul dat s de 18 inceput si pana la momentul I;

t t

L tlQi, L APi teprezinta suma amplitudinilor (de debit 51 de

presiuae) 0 0

\..._ transportate de toate undele inverse care au trecut prin punctul s de 18 .

ineeput S1 pana la momentulr;

Aceasta metoda poate fi utila pentru cazuri foarte simple (cum este inchiderea brusca a unei vane pe 0 conducta care are conditii la limita foarte simple}.

Pentru aplicarea acestei metode este necesar sa se calculeze coeficientii de reflexie (l)si de refractie (r). Acesti coeficienti pot fi calculati pentru cazuri simple cum Bunt eele din figurile 8, 9 si 10. In aceste figurirunda incidenta este' notata CU <pI iar cele refractate eu CP2. qJ3 (indicele arata conducta pe carese propaga unda); unda reflectata este notata eu \fit.

Mai jos se dau, fara demonstratie (care poate figasita in [L]) • relatiile de

calcul pentru coeficientii de reflexie si eei.de refractie. 'c,., x.,

In figura 8. "obstaeolul' . case provoacaaparitia undelor re£lectate ... si' refractate consta in modificarea rezistentei de unda Z ca rezultat al modificarii sectiunii sau celeritatii. Pentru acest caz, coeficientii de reflexie S'i de refractie, pentru undele de debit 5i cele de presiuneprecum si relatiile de calcul sunt:

lp ;;; 6p\ll1 ;;; _ Zl - Z2

ilDJP1 Zl + Z2

to == .1{!o/l. = ZI - Z2 - -I

bQ<Pl Z) + Z2 - P

8ji<P2 2Z2

rr=rr=

6j1<P1 Zl + Z2

28

I. r

- ...

Fig. B

fi1' --- 'f1 ;t1- ~ z2= - DJ-=- __ ...... _i...--_-I~ Qt 0

lp': + 1

l =-1

q

Ip = -·1 lq = + 1

Fig.9

Fig, 10

I

Z2 = 0

P2 = const.

-

I

I

, ~ I

I

I

~ I

I '

Gabriel Tatu


6.Q<Pl 2z1

ro = --:--"~ = ~,~-'--'-,

- ~Q<Pl Zl + ~2

llptf'1 + L1pWI = /¥Jfil2

~Q(Pl + ~Q'VI == ~Q(j)2 ly7<Pl = Zl • 6Q(I»

Apq>2 = Z2 • ~Q<P2

ApWl = - Z] • AQwl

Doua cazuri particulare ale acestei situatii, ell reflexie totala, se dau in

figura9.

In figura 10 se trateaza eazul unei rarnificarii; coeficientii si relariile de

calcul respective sunt: 1 1 1

_,~ , _r •• '

I _ ¥'¥l _ zt 22 z3

PI - A.... - 1 1 1

'-PCP) -- + ~ + --

liO zl z2 z3

I -\!II I

'Ol::::--=-Pl

- L\Qq>l

2

AQq>2 z2

ro = -- = .-------

-lAQ. I 11

CPl _+ __ +_

ZI Z2 Z3

..

2

AQ<P3 Z3

rQ3 = A.O- = -l--T-r

-<PI ~ +~ +ZI 22 23

&Q'WI + L\QIJII ::;: !J.Q<P2 + AQ<p]

...

I

~I

. --

29

iile


¥f.P1 =;.ZI ·6.Qf.Pl t\n'l11.=:;; - ZI . L1Q\II1 6p~2 = ZZ • L\QCP2 J)yJ'qJ3, = Z3 • AQ{f)3

Cele dona ram uri (lsi 3) pot fi inlocuite ell una singura, echivalenta (23) avaad rezistenta de unda echivalenta z23 ce poate fi calculata eu fonnula:

I 1 1

,,-., - = _._< + ,_,_

Z23 Z2 Z3

Probleme

1. Pentru cazul din figura 11. sa. se calculeze valorile debitului si presiunii in vecinatatea obstacolului, irnediat dupa ce unda incidenta a ajnns in . dreptul ei"Papa= IOOOKglm3

Rezolvare

'ltDr 2

Al =--- =0 502m 4'

'D2

1t2 2

A,2= --::: 0 283m

4 '

P . cl 1000 . 90.0 . 6 N· s

zl = -.~.--.- :;: -.--.- .. --.- -. = I 793 . 10 -_-, .. -

. Al 0.502' . 5

P . C2 1000 . 1100 6 "Iv .. 'i

Z2:::::' -· .... =-- .... _··_,·-- .. =3.887·10 --,-

A2 0,283 ' 11'15

. Zl - ez 1,793 - 3,887

Ip = -10 = --.,----.-:::; -- _ ... -. _--_-_ ... = + 0,369

- Zl + Z2 1,793 + 3,887

2Z2 2 . 3,887 .

r ::;;; ..... --._- =._.,,_ ... - -,---- -. = 1.36'9

p ZI+Z2 1,793+3.887 ·

2z1 2 . 1,793

ro= -_ .. --" = _ .... "------- .. -- =063)

ZI + Z2 1,793 + 3,887 '

5 N ~~l = Z) • 6QQ)1 ; ~P(PI = Ihur= 10 ---i

~p 105 In

LiQ<p1 = ".~-~.I =: --.-_._ ,-- --- = 0,0558 m'is

Z] , 1 793 . 106

,

30

_ _f==~~~- eto. Iq.= -1

Of: BOOmm ...._, APf1

D2 =600mm

c 1 = 900m/s

F.i g. 11

-

-

I

Qo1 :: 2 m3/s Qo 2;; 0,75 m!/s Q.o3= 1.25m'ls.

-

Fig. 12

I u=_L/c I

1- m = c/gA 1 l

-+

Ip::: -1

(p:! + 1

.' ,

. i~ I ,

f -:

til

. , ~'-.

0.. 0 = + O,'5m', s Po =, 3bor

~ P'f1= 1 bar

'\____..-

Po';; lOot.

A Q 1= 1,Sm'ls

116 HI;: m IQo 1·1 l

..

Gab~iel Tatu. I"

Sisteme hidraulice in regim tr~itoriu

- \

, SN

. l\OWl ::: Ip . 6p(jJ1 = O.3~9· 10 2

. ' m 3

. l . m

- ~AQ'Vl = Q" AQq>l = - 0,369'·0,0558;; -0,0206-

_. s

, . 5- N

1lpq>1.::: rp . ,,ApqU == 1,369 ·'IO ~

m 3

AQ<P2 = ro: llQcpl = 0,631 ·0,0558 = O,0352!!!_

s

Verificare:

ApCP2 =, Z2 . !:J.pqJ2 _. 1.369 . 1'05'=,3,887. 106 ·0,0352 ~\jI]= -Zl . ~Q\Vl ...... O.369 . 105= -1,793 . 106. (~O~0206) AQCPl + AQ'Vl = AQCP2 40,055'8'1- (-0,0206) = 0,0352 l\tJ(!)t + ~'l'1 ;; L\p<p2"-~105 + 0,369 -105:::; 1.369 ;105

In final, dupa ce unda incidenta a atins "obstacolul", .debitul si presiunea

. devin:

Qt :::; Qo + L\QIp 1 + AQ'VI ==

m3 = 0,5 + 0,0558 + (-0.0206):::: 0,5352--

s

m3 Q2:::; Qo + ~Q<P2;; 0,5 + 0,0352 == 0,5352 - s

Verificare:

Pl =- po + /).pcp) + 6p\jll =

:::: 3 .]05 + 1 ·L05 + 0369.]05:::: 4369· 105 _!!_

, , 2

NY

P2 == po + IIp<pz == 3.105+1,369.105:= 4.,369.105 N;m2

Verificarev p; =P2 = 4,369 ·10"5 ~ =4~369bar

m

Rezultate: Q = 0,5352 m3 /s~ p = 4,369 bar

3]

- - ------.I

Gabriel Tatu


i

11

f . 1\

j

~ ~ 1

!,

, i'

I I'

2. S,a ~e calcule~e d~bjhl1 si pr~sjunea langa r~lificatia din figura 12, dupa ce unda incidenta aajuns In dreptul ei. Yapa == 981 O-i

m

Rezolvare:

DI :; 2m; D2;. O,5m ~ 03 == 1,4m

A 1 :0:= 3,.l4fll ~ A 2;;::: OJ 96 .. i ; A3 =" 1.539m2 :

In aeeasta problema, presiunea va f exprimata in echivalent coloana de Iichid (h =J!-) si astfel, in toate relatiile, presiunea p va ti inlocuita ell inaltimea H iar rezisttrttele de unda z, cu m.

4

. PO 10·9,.81·10

EO:::: --:::: .-.-----.---.- ... = 100m = HOI -= fi02 =: H03

Y 981· 103

C} , 850 s

ml :::: .---:::: -~--- == 27,594 "'-"

g·AJ 9,81,·3,14 m2

'. C2 115"0 s

m2 :::: _--- = -------~= 59 81 --_.

g. A2 9,81·0,196 'm2

C3 1050 s

1113:::: ----- .. - == .------.-- == 69547-

g·A] 9,81·1,539 ' m2

Mifpl =mI .l\QipJ :;27,594 ·1,5::;41,391 m

I lIt I 1

---. + - + --:; -~--- + --- + ----,--.-- ~ 0 05229'

ml m: m3 27,54 59,&1 69;.547 ' .'

1] 1 I

-- + -.~-- = 0,01605 ~ _._- == 0 03624 ~ ._._- = 0,00161;

m2 m3 m I' . m2 .

I

- = 0,014381 I 1

m3 ( + ..:_-)

Ml nl2 m2

IHl = -IQl = I--I----}"- =

-+_._+-m) mz m3

:; 0,0.3624 - ~_Q! 601 = +0 3861

0,05229 • .

32

\.

...

" ','-

. ". i~:-" ,,'

.Gabriel Tatuo

- '. 1_t~::l'~"" '"


2

ml 2 . 0,03624

rHl = rH) = --I I --"'r- = 005229 - = 1,3861

, , 2'--- + - + - '

'-~-ml tm. m3

m2 :;z • CJ;uO'167

rQ~ = -- .. -.---- = -~-. -- = 00639

J __ + _1 l- _!_ 0,05229 •

Dli mt'~m3

m3 2'·0,01438

o rQ3 = ---)--'---1---1- = -0 05229 == 0,55

--- + _--- + -- .

ml mz m3

Miq11 =ml' AQipl = 27,594·1,5"" 41,391m

3

o . 0 m

~Q\I11 = IQl . .1Qq>1 ~ -0,3861, . 1,5 = --0,5791-;-

liliWI = IHI . MI~1 = 0,3861 ·41,391 = 15,98lm

, o. m3

6Q«)2 = 'Q2' aQGlI = 0.0639·1,5::; +0,0958-;-

/)J{<pi = rH2' MfCf'1 = 1,386J ·41,391 :; 57,312 m m3 .1Qq>] = TQ3' L1QCPI ::; 0,55 . 1,5::; +q,8250 .. -;-

Mi<P3 ::; TH3 . Il.H<p) = 1,3861 . 4 L,3? 1 = 57,372 m

Suprapunand efectul undelor incidenta, reflectata 81 refractata peste situatia initiala, se obtine situatia finala:

.

Q1 = Q01 + Il.Q~1 + 8Q~JI ==

o m3 == 2 + 1,5 + (-0,5791) = 2,9209 -.~-

3 Q2 = Q02 + aQ<p2 = 0,75 + 0,0958 ::::: 0,8458 1J1. __

I

m Q3 == Q03 + IlQ~J =;,1,25+ 0,825::::: 2,0750 -~:-

Verificare:

Q1 == Q2 + Q3 -)0 2,9209= 0,8458+ 2,0750

= toO + 41.391. + 15,981 ::::: 157,372 m

33

o r

-[

Gabriel Tatu

Sisteme.hidraulice in regim tranzitoriu

H2 :: H02 + tult.p2 ,;. 100 + 57,372 = 157,312' m

H3 == H03 + M<p] == 100 + 57,372 == 157,372 m

Verificare:

HI = H2:: H3 = 157,372 m

pr=p2=p3 =y. H:: 9810·157,372 == 1,544,106 N2:: m

15;44bar = 15.74al.

, \..._.

Rezultate:

, .

3 m

QI =2,9209- s

m3 Q2 = 0,8458- 83

m Q3 =2,0750-

s

HI ::= H2 == H3 = 157.372 m

\,_.,r 3, Sa se cafculezevariariile de presiune: si de debit intr-o condacta simpla, alimentata la un cap at dintr-un rezervor si avand, la eapatul opus, 0 vana care se inchide brusc (~g.13). D= 100f} mm; L= 1000 m; c=JOOO m/s; Qo= 2mJ/s .

.

Rezolvare

2

A = 1t : D .= 0 785 m2 .

4 • ,

m= _c~= 1000 ~ 130 .s:

g·A, 9,81·0,785' m2

m . Qo == IMiI == 130 . 2 = 260 In

Cand vana se inchide, debitul se modifiea brusc cu valoarea:

34

Oabriel Tatu


AQ :::Qj- QJ: 0 -QO=-QO

(aici, '00 este considerat ea 0 valoare positiva).

, Unda fizica generata este o. unda inversa si deci

¢J:/=-m" dQ =+m' Qo

Astfel, unda primara se compune dintr-o unda de debit negativa (deserescatoere) (t\Q = -2 m3/s) si 0 unda de presiune (de sarcina) pozitiva (crescatoare) (M! = +260 m) .

...

Aeeasta unda se deplaseaza in lungul conductei si, atunei cand ajunge la rezervor sau Ia vana inchisa,ea se reflecta total cu sau fara schimbare de semn (lp; 1Q= ± 1); valorile ooeficientilor dereflexie Bunt inscrisi in figura 13,8.

Infigura 13.b., se urmareste deplasarea fiecarei uncle si efeetul insumarii

lor iar graticele indica valorile rezultate la.. Imwnentele

't . 't '1' 't L UUU

o + E -' 't + E . 3- . 2t + E . 5- . 3't + E . 7-' 4'" + E unde 't' = - = -- = lsec

• 2 ' '2 • • 2" '2' ~ JOOO

iar s este un- interval de timp Toarte mie (un pracent extrem de Iiic . m valoarea

lui '1'); valorile rezultate s-an obtinut adunandefectnl tuturor undelor care au treeut prin punctu1 respectiv de la inceputul fenomenuJui si pana la momentul respectiv.

A stfel , unda primara de debit (produsa prin inehiderea brusca a avnei) flO' = -QO' se deplaseaza catre rezervor si se suprapune peste situatia existenta cand debitul era +Qo; in acest fel, in noua situatie Q=Qo+(-Qo}=O. Cand aceasta unda ajunge Ia rezervor, ea se reflecta total si fara schimbare de semn generand 0 noua unda (0 'unda secundara) care se deplaseaza catre vans si care transporta 0 variatie de debit de asemenea negativa dQ=-Qo; aceasta unda se suprapune peste situatia existenta care avea Q=O si astfel, nou1 debit va fi Q=O+(-.Qo)=-Qo. Ultima unda (AQ = -Qo) atinge aeum vans inchisa si aici se reflects ell schimbare de semn si astfel noua unda secundara devine liQ = +Qo; ultima situatie avea Q=-Qo si astfel dupa trecerea non unde debitul va fi Q=-Qo+(+Qo}=O s.a.m.d,

S-a aplieat acelasi procedeu 81 pentru variatiile de presiune (de sarcina H) cu deosebirea ca unda primara este pozitiva 4JI = +mQo iar coeficientii de reflexie au alte semne.

35

IFlJ

H

------- l -~--

6.H > 0

H

Ho Q..::--- ,

13l:+e r 0

H

AH>O _

He l---Ir- ,_

f!£J:"! 0

s

--_""'!"",,.

.. " .. -~~--~ -~~- .. ~

s

..

s

Q

. .


:·Dupa cum se observa cu usurinta din figura 13.b" fenomenul are .. , .perioada. egala eu 41' : fa momentul 4t+~ . situatie esteaceeasi casi la momentuJ 0+8 iar fenomenul continua in 'm'Odidentic.

Desigar, e putin curios caamp:litudinile (de debit sl de presiuae) nu se atenut:aza in limp dar acest lucru se explica prin faptul ca s-au neglijat frecarile. Pentru a prindein ealcul efectal pierderilor de sarcina, este necesar sa se faca unele artificii care se VO! explica mai tarziu.

5.1.2. MetQdanpdelor decaleul

Aceasta 'metoda este cuaescuta si sub numele de metoda a . camcteristicilor si estein ·general felosna la toate fenomenele deserise de ecuatii eu "derivate partiale de ordinJl dei de tip hiperbolic.

In cazul loviturii de berbec, cand v' «< .. C {adice, viteza lichidului insusi este co mult mai mica dec at celentatea si respectiv decat viteza de p.ropa~are a undelor), este posibil sa se aplice metoda suprapunerii efectelor (ca in (p,ewClaUIJ,delor fizice) ~i astfel, meroda undelor de calcul poate fi demonstrate pe Q cale niai directa si mai .su8estiva~

Urmatoarele relatii sunt deja cunoseute:

Q = Qo + r.llQd+ I:~Qi

H:;;;: Ho + "LMid + EM;

Aie], presiunea p a fast inlocuita prm cola piezometrtca H (Ho semnifica valoarea initialaa. aeesteia dupacum Qo reprezinta valoarea initiala a debitului). Dupa cum se stie, H:;:: z + f!_ , relatie in care aici z este cota

geodezica. Y

Irtmultind prima relatie cu m ('re~istenta de unda) sf deevoltand relatia a deua rezulta:

36

Ii ),1

'rib: 1+1 L

\1, -------------------------------------.' ,

,,' \I:

!:i

Gabriel Tatu


mQ = mQo + 'LmAQd + LmAQ; H = Ho + r.mAQd - rmAQ;

Adunand si apoi scazand aceste relarii se obtine:

H + mQ = (Ho + mQo) + 21:.mAQd H - mQ = (Ho - mQo) - 2LmAQi

in care (Ho ± mQo) sunt constante.

Astfel, expresia (H+mQ) are ,ucaracter" de unda directa iar expresia (H-mQ), "caracter" de unda mversa; acestea nu sunt unde reale (fizice) ci unde imaginare adica expresii matematice care se mentin constante in anumite conditii.

Mai precis, expresia H+mQ este - constanra pentru unde care se deplaseaza in directia positiva (uncle de calc"l directe) iar expresia H-mQ este constanta pentru unde inverse (Dude de caleol inverse).

I

I

I

Cu alte cuvinte, un II observ ator" care se deplaseaza in directia positiva eu viteza c (viteza de propagare a undelor fizice) va "observa" valori diferite pentru H si Q dar aceeasi valoare pentru expresia H+mQ; si, la fel, pentru un "observator" care se deplaseaza in directia negative (en aceeasi viteza c a undelor fizice) si pentru expresia H-mQ.

Aceasta proprietate a eelor doua expresii (H ± mQ ) _de a fi censtante iff conditiile aratate mai. sus, este utilizata curent pentru rezolvarea problemelor

..

orieat de complicate de lovitura de berbec deoareee permitesa se dezvolte modele '

matematice deosebit de eficiente folosind diferentele finite.

, :

In prezent, sistemele de ecuatii algebrice care rezulta din aplicarea practice a acestor modele matematice se rezolva numeric STatic caleulatoarelor electronice performante dar in trecut cand caleulatoarele nu existau s-au folosit metode grafice sau mixte (grafice si numerice); astfel, este bine cunoseuta metoda Schyder-Bergeron care insa in present este depasita,

In continuare se vor expune numai mctode numerice.

37

,

1'-

-- -------------;

, ~~'II\i'"'~~''f''\%l;'

.... :: <"\ ". '.-~. ·,1':..>' "",' I

~ -.~ ;, "t l

__ Gabriel Tatu

Sisteme hidrauliee in regim tranzitoriu

Cu . referire la figura 14 t M, N si K sunt trei puncte pe 0 eonducta unifilara. punete alese astEel inc at:

MK=CMK·6/ NK = C}/X' ,A/

unde CMKSi. CNK sunt celeritatile medii pe cele doua sectoare (MK si NK) iar 61 este pasul decalcul cunoscut (impus sau dedus din anumite conditii), falGslt in metoda diferentelor finite.

tor

Cunoscand sitnma (H sf Q) in punetele M si N la un moment dat t, este po sibil sa se calculeze situatia in punctul K la momentul urmator adica t+At. scriind urmatoarele -ecuatii. in conformitate cu proprietatile expuse mai sus ale undelotde calcul:

(H + mQ)/,M = (H + mQ)t+AJ,K _ (H - mQ)t,N = (H - mQ)t+6t.K

adica

Ht.N - mNK'Qt,N= Ht+At,K - mNK'Qt+M,K

unde mMK, mNK' sunt rezistentele de unda ale sectoarelor MK si NK, indicii t.t+S: arata momentul (timpul) iar indicii M, N sau K arata punctul din spatiu,

Marimile din membrii stangi ai celor doua eeuatii sunt cunoscute deoarece se presupune ca situatia la momentul teste cunoscuta; de aceea, expresiile din membrii stangi (cunoscute) se noteaza:

H,,M + mMK' QI,M = RS(M)_ Ht,N + mNK . Q'N::; SP(N)

(K-1) ~+ (K) --+ (K+1) Z(K)

x )(

~L:d'

x

--+

Fig, 14

z

t

HAT= pol

,+ t

QB

-10 (K+1)

(K~1) -+

®

F"ig,1S-

... .-

Hl'IK)

,ftH*(;l (IHwA8'S(Q (KH

---t-

tiS(K)

l'f~ 1.) .

-- ...

Flg, 16

,_ ,_. • *' ~ ~ .

~r ,t;'

't .

. '

, -c

,~~~~~~~------~--~--------------------------~

Gabriel Tatu


. Aici;>si in eontinuare, pentru denumitile .difentelor variabile s-au folosit . -refJutile din limbajele de programMe ale calculatcerelerelectrcnice (0 succesiune , , de litere si cifre incepand cu 0 litera, indicii (Dire paranteze etc.)

Marimile din membrii drepti ai celqr doua ecuatii sunt Fi(+At,K si QI+AI.K adica valerile necunoscute ale cotei piezometrice si debitului la momentu) urmator in puaetul K; acestea vor fi notate mai simplnH(K) si Q(K) fara indicele de timp.

Pe de alta parte, in cazu1 general. la stanga si la dreapta fiecarui punct pot exista valori diferite pentru H si Q (adica "inainte" si "dupa" nod). Adaugand litera P (de la "prim") petltru valorile dinainte de nod 81 litera S (de la "secund") pentru valorile de dupa nod (respeetand directia pozitiva aleasa initial in mod arbitrar) rezulta necunoscutele:

HP(K) : HS(K) : QP(K) .. QS(K)

si ecuatiile

HP(K)+RU(K) '*QP(K)-=RS(K-l) HS(K)-RU(K +l] *QS(K)o:--SP(K +- I)

unde

RS(K-I) = RS(M) SP(K+J) = SP(N)

Punctele K-/, K ,K+- I suntpuncrele retelei spariale de calcul adica punctele in care sunt de fapt cunoscute, Ia rnomentul initial t, valorile debitului si cotei piezometrice (inainte si dupa nod).

-

De aceea, mai intai este neeesar .sa se deduca valorile din punctul M prin

interpolare intre K-J si K si respectiv valorile din punetul N, prin interpolare intre K si K 4- J cu relatii de tipul

HeM - ftr.1K) J}_,[_._

H§(~ -1) - HP(K) - TP}K) _QJMJ-=l2fi& __ . f)'_'_ ..

QS(K-l) - QP(K) TP(K)

39

Gabriel Tatu


I '. !

: I

~

,

"

'[I

I,

I--

II

HS(K) - H(N) _ DT

HS(K)-= HP(K+l) - TP(K+I) Q~4) - Q(N) _ Dr

Q8(K) - (?P(k+ 1) - TP(K + 1)

Oi~ aceste ecuatii .se PQ_l deduce H(M). Q(Mj, H(Nj-siQ(N) 51 apoi se pot calcula expresiile

RS(K-l) =RS(M)=H(M) + RU(K) "'Q(M) SP(K + J) =SP(M) =H(N}-RU(K + 1) tQ(N)

(pentru momentul initial t).

'\._.

In toate expresiile de mai sus, rezistenta de unda m s-a notat CD RU iar indicele (din paranteza) reprezinta nodul de Ia sfarsitul sectorului considerat; astfel, sectoml (K-l,K) enotat CD (K) iar sectorul (K.K + 1), cu (K + i); TP(K), TP(K + /) reprezinta timpul de propagare pe cele doua sectoare iar DT == At reprezinta pasul de calcul in timp.

Pentru a asigura stabilitatea procesului de calcul, este necesar sa fie indeplinita conditia :

DT5 TP(K)

pentru toatesectoarele (pentru orice K).

Aceasta relatie este cunoscnta sub numele de conditie a lui, Courant' ~i \._., este demonstrate in analiza numeriea.

..

Expresiile RS(K-I)si SP(K + I) sunt cunoseute si sub nnmele dc' "nnde de calcul" .sall "jnyarianti Riemann" deoarece pastreaza valori constante pentru "observatori" care se deplaseaza eu viteza urrdelor fizice in directia pozitiva sit respectiv, negativa,

Re1atiile fumizate de undele de caleul

HP(K)+RU(K)·QP(K)=RS(K-~ HS(K)-RU(K + I) fQS(K + I) =SP(K + J)


.. . .... ~ foqnpaza unsistem de doua ecuarii cu patru necunoscute: HP(K).

,~- :-': .. :" \' ~ " '." ._".r _.. - ,...... . -... ,

HS(K),' QP(K) si Q.s(K); acest sistemtrebuie completat eu alte ecuatii, .exprimand

alteconditii impuse in nodul K.

)1 So Asa cum s-a mai aratat si cum rezulta si din demonstratia facuta, aeeste

relatii smt valabile in absent,. "~ierderiloI de sarcina. Bfecrulacestora va putea fi ccnsiderar numai "concentrat" in anumite noduri speciale,

Mai jos se descriu cateva tipuri de nod folosite in mod uzual.

NQGul simplu (USU[A J 4)

Este cezul jonctiunii a doua conducte identice sau diferite dar neglijand ' .. pierderea de sarcina locala C8I-e .ar putea, eventual, saapara; cele doua conducte

~; i pot 'insa sa aiba rezistente de unda diferite fie ca urmare a schimbarii de diametru

O. fie ca urmare a. modificarii elasticitatii conductei (si respectiv a celeritatii).

1t

:0

Conditiile suplimentare specifice sunt:

QP(K) =QS(K) =Q(K) HP(K)=HS(K)-H(K)

Rezolvand sistemul de ecuarii rezulta:

Q(K) = QP(K) = OS(K) = B1i1.K-l) - SP(K+ I)

- RU(K) + Rl1(K+I)

HP(K) ;=RS(K-i)-RU(K) *QP(K) ""HS(K)~SP(K -/) ~ RU(K "'i) *QS(K)

Nodul cu ramificatie (figura 15) introd uce m plus ecuatia de

continuit.ate

QP(K) =QS(K)+QB

adica 0 noua ecuarie dar si 0 nona rrecunoscuta; exista de asemenea

conditia:

HP(K)=HS(K)=H(K)

41

j

Gabriel Tam

Sisteme hidraulice in regjm tranzitoriu

Pentru a inchide sistemul, celelalte ecuatii depind de tipul de dispozitiv "montat'' pe ramificatie

Pentru cazui um.ri- castel de e~ili'bru (fig. 15.a.) aceste t:ouatH sunt:

f,

_,

,

i II

H(K)-ZT=RH*QH *A BS(QB) QB*DT -= AT(ZT) *DZT

"

Prima ecuatie introduce pierderea de sarcina local a pe bransamentul care leaga caselul Ia conducta principala; RH, notat in mod obisnuit cu M, reprezinta medulnl rezistearei hidrauhce a bransamentului, '...____

A doua este 0 ecuatie de continuitate: volumul de spa care intra incastel in timpul DT trebuie sa fie egal cu cu volumul acumulat in castel; AT(ZT) este aria sectiunii transversale (orizontale) a castelului care depinde de nivelul apei din castel ZT; DZT = ZT._r- ZTi reprezinta variatia nivelului apei in castel (valoarea initiala ZTi este cunoscuta iar cea finala, ZTj' ,este necunoscuta).

In cazul unui hidrofor (rezervor sau camera de aeT) (figura JS.h.) exista

relatiile:

H(K)-(ZT + HH) =RH*QB "'A BS(QB) QB*DT=AT(ZT)*DZT

la care se adauga ecuatia de stare pentru aerul din hidrefor:

(HAT+HH) ·TA U··RNH=:CONST

..-, .

unde HAT-+HH este presiunea exprimata in seara barometrica (in coloana de apa e-cbivaJenta). TA U este voIumul pemei de aCT si RNH. notat in mod obisnuit eu n, este coefie:ientul transfonnarii "politropice" a gazelor perfecte; constanta CONST are valoarea aceleiasi expresii dar calculata la inceputul

fenomenului, cu velonle initiale pentru HH si TAU. •. j

~I' •

42

... ~.'" ',' ... ' - ,~ - .. ' .. .

.1 ! .......• r-. ..It -_._ ----.,- ••.... t ...


Vaolt saU'orificiu. (ngma 16)

, ,~n"l-'!:"~!' I De fapt, este verbade cRiul pierderilor de sarcinaconcentrate (locale)

'provoc.ate .. de regula, prin modifiearea sectiunii de curgere. Modulul rezistentei hidn:nllice, a fo,st natat cu RH tar ecuatiile sUJJlimel1tare~ necesare pentru a inchide ,sistemul, sunt:

QP(K) '~QS(K) !~Q(K)

HP(K)-HS(KJ "~RH*Q(K) ·ABS(Q(K))

unde, evident. RH poate avea valori variabile atat in spatiu (pentru .. diferite puncte) cat si in timp (pentru un.punct dat).

",\ Impreuna eli cele doua relatii "de unda" se obtine un sis-tern de trei

ecuatii 'cu trei necunoscute, adicaQ(K), HP(K) si HS(K), care conduc la 0 singura -_ ecuatie de tipul

A·Q*tJBS(Q)4.-B*Q+C=O

un de

B '''': RU(K) + RU(K + l] - (' '-SP(Kr-/J-RS(K-I)Q --" Q(K) ;

aceasta ecuatie are 0 solutie unica 81 anume

Q = !1:-~--:4,4Iq SIGN(C)

Apoi, in mod evident,

Q(K) s- QP(K) .~ QS(K) __ ' Q si, respectiv,

HP(K)~'RS(K-I)-RlJ(K) tQP(K)

43

i

i

I,

I ~'

j'

:I

!

~'

. '

,I

Gabriel Tatu


HS(K)=SP(K+-/)+RU(K-< I)*QS(K) ;

S1GN(C) reprezinta sernnul lui C iar AHS(Q) reprezlnta valoarea absoluta a lui Q, adica valoarea fara semn.

Aceasta situatie poate fi una reala, atunci cand vana sau orificiul exists mtr-adevar, dar adesea ea reprezinta numai 0 "modalitate" de ,a prinde in calcul efe~tul vierderilor de sarcina'liniare (distribuite in lungul conductelor) prin "concentrarea" lor in asernenea puncte .

Acest procedeu consta in introducerea in schema de calcul a unor orificii fi&tiYe. care pro due 0 pierdere de sarcina locala egala (echivalenta) cu pierderea d'p sarcina Iiniara depe sectoarele de conducta adiacente; ell alte cuvinte, 1llodul'k.--rezistentei hidraulice (Rlf) aI unui astfel de orificiu fictiv este ega) eu eel al sectcarelor de conduetape care orificiulle inlocuieste.

Acest caz este util de asemenea pentru calculul efectelor pe eare le produce inchiderea lenta a unor vane; in' acest caz, rezistenta hidraulica RH se va modifiea in limp, in coneordanta cu legea SI timpuJ de inchidere (cunoscute) ale vanei.

RezeO'orul eu nive) constant (figura 17.a.) impune conditiile:

QP(K):::QS(K)'-:.Q(K) HP(K) =HS(K)=H(K);;:' HO

care se adauga la o singura relatie de unda (unda inverse pentru caz din figura), respectiv

..

H(K)-Rlf(K ~'I)*Q(K)"'SP(K -1)

Astfel rezulta

HO -SPIK+P

O(K) = ~_2..1

- RU(K+l)

Condueta incbisil (figura 17.h.) impune conditia QP(K)<~(); HS(K).

QS(K) nuexista iarsingura unda de calcul este una directa care furnizeaza relatia

HP(K)+RU(K) * QP(K) = RS(K-l)

44

(K+1 )

/' :::- -1---""RS lK-1 )

Ij~">!. K-1 _+ K ~+ K+1

~ _ + -O-_---.-J\I--

RUO()

-+

(K)

Fig. 17

RU (K+1 1

,

SP 0<+1) 4'

_+

•

J

Fig.18

rl--' SP (N+' ) N+1

N M I I

+

-

+

-

Fig.19

I K)

K+1

SPU<'+1~

M+1

I

!

J

, - .

~" -~j

_ .... ;:._-

!' !

1

.

Gabriel Tatu

Sisteme hidraulice fn regim tranzitoriu

adica

HP(K) =RS(K-I)

Ramificatie (figura 18)_

I

I

I,

Aceasta situatie este intalnita in cazul retelelor de conducte.

Relatiile folosite aici sunt, in principal, cele fumizate de "undele de calcul" sit de asemenea, relatiile de continuitate la ramificatie, Dar acest caz este interesant deoarece este posibil sa se inlocuiasca ramificatia eu 0 conducta uni-dimensionala ficriva, reducandu-se astfel acest caz (relativ complicat) la cazul,,mult mai simplu sicunoscut al noduJui simplu, tratat anterior.

Relatiile decalcul sunt urmatoarele:

HP(I+ I) = HS(l + J)=HP(J+ J)=HS(J4--J)=HP(L+-I)=HS(L+ /)=

= ... =HP(K)=HS(K)=H(K)

QP(J+ I) = QS(/+ 1) =0(1+ I) QP{J+ J)=QS(J+ I)=Q(J~ 1) QP(L+-1) = QS{L + J)""'Q(L+I)

"

QP(K) =QS(K)=Q(K))

. ..,.

,

! I Ii

Q(1+ J)+Q(J+ J) +Q(L + J)+ ... =Q(K)

,4: ,

' ,.,.... _" y ••• _-_ .

4S


H(K) + RU(/+ /).Q(/+ J)=RS(/) H(K)+RU(J+ 1)*Q(J+ /)=RS(J) H(K)+RU(/"+ J)tQ(E+ J)=RS(L)

...

H(K)-RU(K + J) +Q (K),"'SP (K + J)

Aceste relatii sunt valabile pe schema din figura ] 8 adica daca se considera ca una din conducte (K,K -1) "paraseste" ramificatia si toate celelalte (/.1 + I), (J,J+ I), (1.,L I 1), ... "vin" catre ramificatie; se reaminteste CB sensul crescator al numerotarii noduriior defineste si sensu] pozitiv (definit in mod arbitrar) pentru tronsonul respectiv.

Se 'poate demonstra ca toate conductele care "vin" catre ramificatie pot 6 inlocuite in calcul priatr-o singura conducta fictiva, notata (K - J ,K) prin introducerea nodului fictiv (K-l);' in felul acesta, oric~ nod de ramificatie poate fi inlocuit in' calcule prin cazul cunoscut at nodului simplu de pe conducta uni-dimensionala, Caracteristicile tronsonului fiotiv (K-1.K), adica RU(KJ, si a nodului fictiv, adica RS(K-l), se deduc din relatiile de mai sus dupa cum urmeaza,

Din relatiile de mai sus se obtine:

)(1 R8t rv - H(Y\

~ + I) == __ ~\!J.-. ,_, ~,"_L

RU(/+l) RS( T\ - Jlj(Yt.

Q(.I+ I) :::: --. ~,l~_. A_':L

RU(J+l)

Q(L+ I ) = !1/fJ.!:Jl.=J:l In.

RU(L+l)

46

.J

Gabriel Tatu


• 1

Adunand aceste egalitati,

Q(K) = [ Rf~;_?i) + R~~~~i) + R~~Z?i) + - --J

- H(K)' [R(I/ii-i) + Ri!(L) + iIifiL) + ---J

si notand

1 ] I J

---:--- = ---- ... _--, + -----,---- + ------.----- .. - + ".

RU(K) RU~+l) Rn(J+l) R(J~,+I) B.S(K-J) == __ §S!J___ +. _RS(·!1 . + __ 3~5(_1-> + .. ,

RU(K) RU(I+I) RU(J+I) RlI(L+1)

rezulta

_ RS(K -1) .1!1.1st Q(K) - RU(K) - RU(K.)

H(K) +RU(K) ·Q(KF~RS(K-J)

Q.E,D,

S1

In modelele matematice, aceasta proprietate permite sa se COltlCe~8" algoritmi deosebit de eficienti prin inlocuirea situatiilor complicate pe care .. reprezinta ramificatiile cu situaria mult mai simpla care este uni-dimensionala; .cu alte cuvinte, 0 retea ramificata poate fi "redusa". calcul) la cazul unei conducte simple.

Nod de tBietura (figura 19).

Q"taieturalt reprezinta un artificiu care se face atunci cuprinde si inele (pentru retelele inelare s-i cele mixte).

Daea se efectueaza cate 0 taietura a unei artere peotru fiecare JUtil_1li • ..l2I retelei atunci aceasta devine 0. retea ramificata (fara inele) si, folosind artitJ;91!1l1 preeentat anterior .. la nodul de ramificatie, acest caz si mai complieat poate fi· in final tot la cazul foarte s-implu al conductei unifilare,

47

, "

'Gabriel T~tu


CaremItat af unei taieturi se formeaza doua noduri Itasociate II , fiecare idHltre ele"'fiind uncapat de retea (in cadrul arborelui retelei ramificate), Adoptand numerotu~,a (siimpiicit 'sclI5utile ppzitive}din figura 19, se pot scrie urmatoarele '. relatii:

QP(M) ;;.QS(~I)c;--Q(M) QP(N)=QS(N)-~Q(N) (J.(M) -"'" .,Q(N)

HP(M) "'''HS(M).=H(M) =<Hf!(N) = HS(N) =H(N) H(N}-R UrN -;- J) *Q(N) =:SP(N+ 1) H(M)-RU(M." J) *Q(M)=$P(M' 1)

Rezolvand acest sistem de ecuatii rezulta:

O(M) = . S~ll'f:t1l=. SP{M+.!l. ~ RU(N+I) + RU(lvt+l)

Exista multe alte tipuri de "dispozitive" care, "instalate" in noduri, introduc . in calcule conditiile impuse in nodurile respective; unul din cazurile intalnite frecvent este cazul pompelor care este insa prea complicat pentru a fi tratat aici.

lnincheierea acestui paragraf se va.descrie una din fac.ilitatile pe care Ie prezinta programele de calcul ale loviturii de berbec.

fJ

Este cunoscut faptul ca orice miscare n~an~nfa, caracterizata prin variatii intimp ale presiunii 5i debitului, tinde asimptotic, datorita amortizarilor prin frecare, carte starea de regim permanent corespunzatoare condltiilor la limita exitente (in aeeasta stare, variatiile de presi une si de debi t sunt nule).

Dispnnand de un program peruru caleulul .Iovitu.rii .de berbec si roland acest program un timp suficient de mare, datorita frecarilor, variatiile de presiune diminueaza rreptat, tmzand catre zero, iar situatia care se obtine reprezinta chiar simaria de regitn permanent corespunzateare conditiilor la Hmifa imp use prin programul respectiv. '

48

I

, .,.

Gabriel Tatu


Este uDsaltIllQd de.,calcut.prio aprox.i:matij suc:e.esj;ve at aiNSlie; ,deteaim pennanent intr-o retea deconducte.

Mai jos se expun cateva idei care permit sa se atinga·tnai rapid regimul de miscare permanents, scurtandu-se astfel timpul de rulare pe calculator.

Ideea de baza este aceea ca atenuarea pulsatiilor (de presiune, de debit etc.) depinde de marimea coeficientilor de pierdere de sarcina: eoeficienti mai man trebuie sa asigure 0 atenuare mai rapida dar cresterea artificiala a coeficientiJor de pierdere de sarcina nu trebuie sa modifice distributia debitelor 81 valoarea : presiunilor in retea. De aceea, mai jos se vor analiza aeeste influente.

Intr .. o retea de forma oarecare (retea mixta), in regim permanent trebuie sa fie satisfacute unnatoarele tipuri de ecuatii:

- pentru fiecare nod

EOt = 0

- pentru fiecare inel

- pentru fieeare "traseu" care leaga doua capete ale unor ramuri (intr-o retea ramificata sau mixta) si 'in 'care cotele piezometrice soot cunoscute (Ha si HID)

Ecuatiile de mai sus sunt valabile ell aaumite ccnveatii de semne Gate nu au, acum, importanta.

Sa presupnnem ca fieeare modul de rezistenta Ml so amptifica cu acelasi coefieient notat cu n.

Primul tip de e.cuatie UU' contine M/ si astfelcrcstered. lui nu "e riiei 0 influenta.

..


, In ecuatia a doua

I II ·M; . QJ' . IQ/I = n ' LMi . Qi . IQil

si astfel, noua ecuatie

l: n ·M; . Qi . IQil ~ 0

esteidentica eu cea initial a

r M; ; Qi . IQ;[ =·0

si modificarea lui M, nu are nici 0 influenta.

In ecuatia a treia, pentrua obtine 0 noua ecuatie identica cu eea originala, este necesar sa se multiplice cu acelasi coeficient n si cele doua cote piezometrice, Ha si Hro; atunci

n(Ha - Hm} = n~ Mi' Qi'IQi[

este identica cu

Ha - Hm = EM; . Qi . IQil

Astfel, metoda de diminuare a timpului de calcul consta in amplificarea tuturor modulilor de rezistenta lvli cu acelasi factor n si, daca reteaua este rnixta, cu.acelasi factor ntre'buie mulriplieete si toate eotele piezometrice cunoscute de la capetele ram j'tle attil or.

In acest fel, se obtine a distributie a debitelor identica ell cea reala (fara cresterea moduli lor de rezistenta Mj); daca unele cote piezometrice au fost multiplicate en n, toate cotele piezometrice vor rezulta de asemenea multiplicate eu n sit pentru a earille' solutia oorecta, toate cotele piezometrice trebuie impartite cu n.

Un avantaj al acestei proceduri consta in posibilitatea folosirii aceluiasi program si pentru calculul loviturii de berbec propriu-zise si pentru calculul situatiei initiale de la care porneste acest calcul, fara a f necesara folosirea unui program special si nici transferul datelor de la un program la celalalt.

50

I

f

I I ~

I

Gabriel Tatu

Sisteme hidraulice in regirn tranzitoriu

5.1.30' Miscari de oscilatie in masa.

Daca modificarea conditiilor la Iimiata se face foarte lent (de exemplu, timpul de inchidere al unei vane este foarte lung). ti mpul de propegare al undelor fizice este, comparativ, foarte scurr; aceasta situatie este echivalenra unei viteze de propagare foarte mnri, adica

c=~ --roo

p

adica E -4 eo sau P =.1 -+- 0, adica un fluid incompresibil (aici Il este ~. coeficientul de compresibilitate). E

Pe de alta parte. este cunoscut ca inaceste cazuri varian ile de presiune sunt mici si astfel se pot neglija variatiile de densitate, adica p=const c.eeace inseamna to t "fluid j ncom presi bil" .

De aceea, miscarile nepennanente lent variabile pot fi studiate pe mQdelul simplifiest al fluidului incompresibil. in care compresibilitatea fluidului este neglijata.

Viteza de propagare infinita inseamna 0 deplasare praetic iasl'antcmee a unei perturbatii din orice punct a1 retelei in toata reteaua, Ca urmare, intr-o conducts simpla (fara ramificatii), debitul trebuie sa fie constant pe toata lungimea acesteia.

Aceasta proprietate se poate deduce de asemenea -S1 din ecuaria de;.. continuitate, scrisa pentru un tub de curent (cazul unei conducts):

Q(Qill + §iQA} == 0

as at

care devine (pentru p;:: const.y:

~Q~A +£~_(~ :::; 0 .

as al '

51

L

·t' . Gabriel T atu

Sisterne hidraulice in regim trsnzitoriu

-. . _.' t,·- { .:~" si, daca ,s'~cS~l1ea traasversala A e pr~su.~usa a. fi.eonstant~ eu ~mpul,

adiea A,'_-"ctJnst(t) SI _.-_- = 0 (ca rezultat al variatiilor rmci de presmne si/sau a elasticitatiimici - rigiJ/latii mari - a conductei) anmci:

J'. ~.. _ ~~~\' .... _~~ -

i ' "

~Q{.~t) =0 , os

";

sau

Q(s,t) = COI1 s I.(S)

...

adica, la un moment .dat, debitul este constant de-a lungul conductei SI el se poate mcdrfica numai cu timpul: Q :'''Q(t) .

Ecuatia energiilor (Bernoulli), care exprima principiul conservarii energiei, pentru miscari nestationare trebuie completats cuenergia mecanica E02 necesara pentru accelerarea masei de fluid dintre sectiunea de intrare "I" si sectiunea de iesire "2", adica

Aici.

, control:

lip) = yQ(Z + p)] este fluxul energiei potentiale care intra in volumul de y

<xvi

1"'-'''1 = yQ--,.- este fluxul energiei cinetiee care intra in volumul de 2g ,

control;

Ep2 =: yQ(z + P-)2 este fluxul energiei potentiale care paraseste velurnul

de control; Y

(lV~

RC2 =: yQ- .. , este fluxul energiei cinetice care paraseste volumul de 2g

control;

Ern = yQhrt2· este fluxul energiei disipate prin lucrul rnecaruc al fortelor de frecare (de viscozitate) intre sectiunile "I" si "2";

Em =: rQHm este fluxul de energie prin masinile hidraulice

(Hm:;:: Hr > 0 pentru turbine si Hm:::: -Hp < 0 pentru pornpe);

52

Gabriel Tatu


) 1'\ rav_.l Q.. A [',]2 - so fluxul ..

Et = OJ. I: • .k'. • -u;Y = "if. • :t'_ ....... ~ • -"'~ .. este uxu energlel pentru

12 .1 t: Sl.OI ' g A 12 dl

accelerarea maser de £luta. 1 •

Ultimul termen va fi demonstrar mal jos deoarece nu a fost explicat in cursu) general de Hidraulica si Mecanica FIuidelor unde 5-8 tratat numai regimul de miscare permanent,

Energia necesara pentru accelerarea masei de fluid din volumul de control deltmitat de peretele conductei si de cele doua seetiuni c'r si "2") este egal ell variatia energiei cine{ice a acestei ruase intr-un interval de timp dar, adica

£'12 z=_aEc_ := _a . f. dm . ~: = JL . f p . dx .. l :;;;:

st at J 2 2 at I 22

= :, . J l' <fA • ds . ~ - = :1 . ~ p . d. .• J A';dA

Asa cum se stie deja

J v2. dA = J3 ·A . V2 A

unde v este viteza locala • V == q este viteza medie si (aici)

1 f 2 v{'\A'\

f3 == - k (A!)dA k = _."~1

A A V

(13 > 1. valoarea lui depinzand de distributia de viteze In sectiune transversala).

Astfel,

£(12 = _0 . f p ds- V2_. A .13 = r2 P p A ds- -~(.r~,)::::

at 1 2 J 1 at 2

=[PPVA' aVds=[J3P·Q·_qrds;;

1 ot J at

== A pO (lav ds = r 0 I} r2av,ds.

P - J 1 01 - g J 1 01

deoarece (}~p si A nu depind de timp (I) iar P,p si Q nu depind de spatia

(s).

. -

Pentru cazul obisnuit alaonductelor cu sectiunea A constanta pe teata

lungimea (conducts simpla), V= A- si A nedepinzand de variabila de jntegrare s,

acest termen poate fi scris: '

53

I-


Ett2 =x Q -~-' .

-. gAI2

si, pentruca Q depinde numai de timp,

R JIl[. . ~12 so Et12=yQ·.J!._-~ ds=yQ--~

gAl2 di . 19A12 dt

unde L/2 si A 12 sunt lungimea si aria sectiunii transversale a conductei J-l.

Ecuatia energiilor (sau relatia lui Bernoulli) pentru 0 con.ducta simpla ia in final forma:

E (XI vi _ t: (l2V~ f3L12!!.Q.

".'''''''''",,.,'.,. .(z + y)1 + 28 - (z + y)2 + 2g + hrll + gAll dt + Hm

unde Q esre functie numai de timp Q(I); pe scurt:

HI =H2+hrI2+ J3AL12 'iQd «n;

_ . ~~ t. .

unde H = z + p_ -+- 2-- este cora energenca (totala) care se aproxrmeaza

adesea cu y g ,

aVl Hp;: z.: l!. (adiea ell cota piezometrica) atunci cand termenul emetic

~2·· - poare fi negliJal

g

Cazul conwct!!:Jor in s~ri$:. (avand toate acelasi debit) poate fi redus la eazul cQDductei simple dupa. CUl;l1 urmeaza.

Pentru conductele simple 12, 23, 3-1, ... care compun sistemul in serie: 2 . PL12 dO

Hl = H2 + MI2Q + --.- --- ..

gAl2 dt

. 2 ~L23 dO

H2 =H3 +M230 + - - .... - ----

- gA23 d1

2 ~LJ4 df) H3 :::; H4 + A4340 + ---- .. ~

- gA34 dl

54

Gabriel Tatu

Sisteme hidraulicein regim tranzitoriu

Adunand aceste relatii

Hi = Hn + (Ml2 + M23 + A134 + ... )ri + + 1?{L 11 + _/~23 + !,}4 + ... Jr!_Q

g Al2 A23 A34 til

si notand

11 MIn:;:: M12 + M23 + M34 + ... = r.Mij

L 111 L 12 1.23 1.,34 n Lij

------- = --~-- + ... -----" + - ,-- - + ... ==L----

Aln All AZ3 A34 JA{j

modulul echivalent a] rezistentei hidraulice SI respectiv raportul LA echivalent, rezulta

2 n. LIn ao

HI == Hn +M]n' Q + t'_ ------ ----

g A In dt

adrca relatia pentru 0 conducta simpla.

Din pacate nu este posibil sa se obtina relatii de echivalenta si pentru cazul cenduotelor in paralel, ca in cazul regimurilor permanente,

Modelul tluiduLui .ineompresibil este folosit curent in cazul sistemelor hidraulice echipate cu castele de echilibru sau cu rezervoare de aer (hidrofoare) deoarece aceste dispozitive au proprietatea de a transfonna chiar si un regim rapid variabil imr-unul lent variabil, fapt pentru careele sunt folosite adesea ca mijloace de protectie impotriva efectelor negative ale loviturii de berbec.

Unul sau mai multe asernenea dispozitive pot fi plasate in lungul unui sistem hidraulic care, in general. poate avea orice fonna: retele-uni-dimensionale, . ramificate.Jnelare sau rnixte pentru centrsfe hidre-electrice sau pentru alimentarea

.£" •. - • '" -_- - - ... " .. ,_ -

-' ell apa prin pornpare sau in sistem gravitational.

",

In figura 20, se" da un exemplu de astfel de retea si, mai jos, se dau relatiile corespunzatoare,

E yorba de reteaua hidraulrca ce alimenteaza 0 centrala hidro-electrica plasata in punctul 6 unde se afla turbina T si vana pentru reglajul de avarie V care debuseaza intr-un re-zervor aval; reteaua estealimentata din doua rezervoare superioare plasate in puncteJe / si 2; in punctul 5 se afla castelul de ec.hilibm

55

r

.-_- .... -, ._ ... ----'--------------------- - ..... '---- - .~- •• ,,' .. , r.jO~--r' .. :-..~~.-.;.-'"".r,..:.,,:~.,.,

...

\ '

I

I

Fig.20

IO

1

QA

Fig.21

3

OELZC(llY)

:"... -,

-, { x)

" QAF O1r-:-~-Q~A~FS"~~~-____'~ QAF (x)

Ixs)

Fig.22

Gabriel Tatu

Sisteme hidrauliee in regim tranzitoriu

principal ell rol de protectie impotriva efectelor negative ale Joviturii de berbec creata prin inchiderea rapida 8 vanei V sou prin aetiunea aparatului director al turbinei din ~ punctul 6; caste lul din pnnctul .j. po ate sa, existe ca urmare va tebnologiei deexecutie a aductiunilor, fiind ill realitate puturi sau galerii mclinate folosite In executie pentru evaeuarea materialului excavat.

In figura 20, sagetile Indica sensurile pozitive, alese in mod arbitrar.

Ecuatia lui Bernoulli furnizeaza urmaroarele relarii:

A L13 dQ13 HI = H3 + /\413 V13 IQ131 + t:: ----- --_ -. -

- g An dt

- . A lJ23 dQ23

H2 = H3 + M23 023 IQ231 + ~ .- .. -.---- -- -

- g A23 tit

. 13 L34 dQ34

H3 = H4 + M34 034 ]0341 + .. "'.--- .... --

- - g A34 dt

A lAS dQ45 H4 == Hs + M45 Q4sIQ451 + ~ --- - --.-- ... g A45 dt

. A 1.56 dQ56

Hs =H6 + (MS6 +Mv) 05610561 + Hr+ e -- ... ----0

. .- - g A56 dt

unde

- Hl:H2; .... H6 sunt cotele energetice (total e) in punctele 1,2, ." 6;

.: MJ3; M23: M34 , .. - sunt modulii de rezistenta hidraulici pentru pierderile de sarcina liniare din conductele /3. 23. 3-1 ... ,

- Q13; Q23: Q3-1 ... sunt debitelein conductele 13, 23. 3-1."

',-,

~ Lis, [,23: L34 ... si A/3; A23; A34 ... sunt lungimile si anile sectiunilor

transversale ale conductelor 13, 23, 34... . -

..

~ Mv este modnlul de rezistenta hidraulic pentru vana V care poate sa depinda de.timp (sa fie variabil in limp);

~ HT este eaderea turbinei, depinzand ill genera! de debitul si de turatia acesteia.

Exista, de asemenea, doua relatii de tip Bernoulli pe bransamentele celor . doua castele de eehilibru in care insa se neglijeaza terrnenii d~e nepermanenta din

. cauza ca lungimile acestor bransamente sunt foarte mici: .

S6

Gabriel Tam


j.' ~ ,r",.,. "

Hs = zs + Nis Qs 1051

undo M-/; /VI551 Q.,: Q5 sunt respectiv mo'dulH de rezistenta S1 debitele pe- -remifieatiile (bransamentele] care leaga cele doua castele Ia condueta 1J'rincipala

. Se scriu apoi relatiile decontinuitate:

- inpilllctele de ramificarie (punctul 3);

Q13 + Q23 == Q34

- in punctele de bransament ale castelelor (punctele 4 si 5):

Q45 =Q5 + Q56

- prin acumulare in castelele de echilibru:

Q4 . dt = dZ4 . A4

Qs· dt=dz5 ·As

unde A . .s; .A5 sunr sectiunile transversale orizontaleale eastelelor (care depind, in general de Z.j si -rcspect.iv z5), (2-1: Q5 sunt debitele pe- bransamentele dintre castele si conducta principal a iar dZ4; d25 sunt variatiile lui Z4: Zj intimpul dl.

Sistemul de ecuatii care se obtine este intotdeauna "inchis", numarul de ecuatii fiindegalcu uumarul uecnnoscutelor.

Daca, in locul castelelor de echilibru se afla camere de aer (hidrofoare), at unci sistemul de ecuatii trebuie completat cu legea de- transformare a gazelor de tipul:

(aici V este volumu1).

57

l

II

I

~~---------------------------------------------------------------------------'I

J

Gabriel Tatu

Sisteme itidFaiJlice inregim tranzitoriu

. \

1

Pentru a rezolva practic acest sistem de ecuatii estenecesar sa se . foloscascadifereatele 6nite.

Pentru oricare variabila, notata generic ell x, in aceste ecuatii aceasta apare fie in forma simpla x fie in forma diferentiala dx care in diferente finite au urmatoartele semnificatii:

:q+ Xi 1 di .. 1 1.1 . d id

x = 2 este va oarea mec ie m mterva.u. ae Dmp . t consrderat care

se transfonna intr-un interval de timp finit

dt ~ /).1 :-:; DT

1ar

dx ~!J.x = DX=Xj-Xi

unde indicii "r'' 51 '~r au semnificaria de "initial" si "final" adica Xi este valoarea lui x Ia inceputul intervalului de timp DT iar xf este valoarea lui x la sfarsitul acestui interval.

In ac~ste relatii, valorile Xi (cele iniriale) sunt presupuse a fi eunoscute si astfel numarul necunoscutelor ramane acelasi.

In acest mod, sistemul de ecuatii diferentiale se transforma intr-unul algebric, avaod un numar de ecuetii egal ell nnmarul necunoscutelor,

Acest sistem se rezolva 1a fiecare pas de cal cui, valorile tinale (necunoscute) devenind valori initiale (cunoscute) pentru pasul de calcul urmator.

Dificultatile in rezolvarea sisternului sunt legate de neliniaritatea acestuia, introdusa de pierderile de sarcina care au forma

Algoritmii care se folosesc pentru rezolvarea automata a acestor sisteme, neeesari pentru conceperea uner programe de calcul automat cu ajutorul calculatoarelorelectronice, depind de numarul de ecuatii si de precizia care se urmareste,

58

f

l

1 I f

~I

Gabriel Tatu

Sisteme hidraulice in regim tranz.itoriu

In priin'U) rand; daca preeizia rezultatelor trebuie sa fie foarte mare se va utiHza. sistemul complet, asa cum S-3 dedas mai iaainte, metcdaaceaata fiind eunoscuta in general su·b numele de memda; implicita; aceastametoda implicacele mai muhe difictlltat1 deoarece sistemul care trebuie rezolvateste neliniar.

Daca preeizi.a paate ,f'i'o'roai mica~e'poate folo.s] fie asa numita ·;rn;toda a liniarjllarii fie cea cunoseuta sub numele de metQdae:,;pljcita. In aceste metode, unii termeni (dintre cei neliniari) seexprima (in mod aproximativ) numai rn functie de valorile initiate (si astfel devin cunoseuti).

In acest fel. fie sistemul devine liniar (metoda liniarizapi), fie chiar este posibil ca din fiecare ecuatie sa se poata calcula directcare una din necunoscute (metodiJ· ~plh;ita).

Ca. exemplu, sa consideramecuatia HI =H2 +M 0101 + J! t. f!o'

- - - g A dt

care, in diferente finite. devine

IiH_; HU= !f2(~_H_1j + Iv! Ql;_Qt gi ;Qf + + l} _J~ Q1~ _Q_i_

g A III

101 + O'f'

Daca valoarea absoluta~-----""'" se considers egala eu iQil ,

considerindaici Ql'_~.Q'l atunci ecuatia . evj~e

Hli+;Htf HZ! + 112£ _ .. o. + Q'1 n I. Qf- Qi

. "-_ -- .. _.- ~ .,_ == __ -' .. ~-'. ~ .. ~, + A-~()il'~'- - ,~ + I'.' - . .-,[,>---_._-

2 2 -_ 2 g A l};,f

si toate necunoscutele. inclusiv or . sunt la puterea intaia jar sistemul

ebtin ut este liniat. .

Astfel, daca toate ecuatirle sunt Iiniare, sistemnl devine Iiniar siel poate fi rezolvat fara dificultate, folosind procedurileexistente care sunt bine cunoscute si foa.rte ~ficiente, inclusiv pn'n: folesirea unor programe de calcul incluse in bibliotecile de programe ale ealculatoarelor,

Daca inrregul terrnen I'vfQ:Q: este aproximat prin valoarea lui initiala

adica

59

-- ----~~--- -- -

Gabriel Tatu

Sisterne hidraulice ill regim tranzitoriu

~--------------------~------~--------------------------~----------------

! MQ'~I'Ql~Q( ~MQilQil

atunci, presupunand (pentru cazuri foarte simple) ca HJ si H2 sunt cunescute, singura necunescuta-ramane Qrdin termenul nepernranent si avem

. ,R I 0,/- OJ

Hl - H2 =M {_J; IQil + t:'_ .~ ~ ._."",

g A ~t

Qf putand fi explicitat adica purand fi calculat direct: (HI - H2 - M Qi IQil) g A 61

Qr= '---'~"-- ", ~~~L- . _ .. -., .. + Qi

Cazurile extrem de simple (conducta simpla, inchidere bmsca a vanei, eu neglijarea pierderilor de sarcina, fara rnasini hidraulice etc.) pot fi rezolvate si pe cale analitica, prin rezolvarea sistemului de ecuatii diferentiale eu metodeJe analizei matematice.

In problemele de mal J~S se va exernplifica practic folosirea acestor

metode.

Probleme.

I. Formulati algoritmul pentru un program de calcul al fenemenelor de, oscilatie in masa care au loe in sistemul hidraulic din figura 21. Se va presupune ca "aductiunea" 1~2 este foarte lungain comparatie ell conducts "fortata" 2-3 care se considera foarte scurta. Se va presupune de asemenea ca:

,

- fenomenele de oscilatie in rnasa sunt generate de inGhiderea vanei V

care are 0 lege si un timp de inchidere cunoscute: RV, modulul de rezistenta hidraulio al vanei este cunoscut in orice moment.

...

- aria sectiunii transversale orizontale a casreiului de echilibru AC este , cunoscuta ca 0 functie de nivelul apei din castel ZC~ se cunoaste de asemenea modulul rezistentei hidraulice RB at bransamentului dintre castelul de echilibru si condueta principala.

- toate caracteristicile geometrice 81 hidrauLice ale conduetei de aductiune J -2 se presupun cunoscute, adica:

60

Gabriel -Tatu

Sisteme hi draul ice in regim tranzitoriu

- LA, lungimea

- DA. diametrul

- RUG, coefieientul de rugozitate,

- rezervoarele amonte si aval sunt presupuse ell nivelurile constante ZO si respectiv ZF care se considera cunoscute.

So lu tie.

Mai intai trebuie calcuJat modulul de rezistenta hidraulic at conduetei de aductiune dupa cum unneaza:

AA =", pr"DA **2/4 (aria sectiunii transversale; P/=3. /./15)

R = DA!4 (raza hidrauliea)

C = JiRUO *R* + (/;6j (coeficientul lui Chezy)

,

K = AA *C*SQRT(R) (modulul de debit)

RA = LA'K**2 (modulul rezistentei hidraulice)

Ecuatiile principale sunt (0 == g::: 9,8In~s2) :

(a) ZO = Zc + RA '" QA + IQA I + RH * Q B * lQ BI + fA DOA

+ --- --- ---""'---

G*AA Dr

(b) ZO == ZF + RA * QA * IQAI + RV * QV **2

(c) QA '"' QB + QV

(d) QB • DT -= DZ( -' '" AC

unde DQA si DZC sunt variatiile lui QA si ze in timpul DT (pasul de calcul, presupus cunoscut).

61

1

Ji

H

'I

Gabriel Tatu


.j

I i

Folosind conventiile din caIcuIul ell diferente finite si adaugand la notariile de mai sus Iiterele I (de la "initial") si F (de la "final") pentru a indica valori le de Ia mcepurul si respectiv de Ia sfarsitul intervalului (pasului) de calcul DT, aceste ecuatii devin:

(a) ZO = ~CL~?CE + RA • Q;41iQAF '1 Qrfl ~Q~tl + + RB ",QBI + -(,)!}!:: *j Ql}I·±.·Q!!!~l+ - .. -.~- - Q1E:L~

. 2 2 G '" AA DT

~ 0 I + OAF 'Al + OAF

(b) ZQ = ZF + RA * ".. ... . :2 ~.- * . ,. -~'2 _. -'- +

+ RV. (QYI_~QYP) "2 (c) QAF == QBF + QVF

(d) 9B1 ~ Q BF • Dr = (ZCF-ZCI) • A C (.?('z1_grtJ

Pentru a rezolva in mod automat acest sistem compus din patru ecuatii (a, b, c, d) si avand patru necunoscute (ZCF, QAF. QBF si QVF deoarece ZCI, QAI, QBI si QVI, de la inceputul pasului de calcul, sunt presupuse cunoscute).

La inceput se face a "propunere" pentru QAF (de exemplu QAF :-..:: QAf)

siatunci:

- QVF se caleuleaza din ecnatia (b) iar QBF, din ecuatia (c);

- din ecuatia (a), 0 prima valoare pentru ZCF, notata cu ZCFA. poate fi calculata iar din ecuatia (d), 0 a doua valoare pentru acelasi ZCF, notata ell ZCFD. poate fi de asemenea calculate,

Daca "propunerea" QAF reprezinta solutia problemei, atunci cele doua valori pentru ZCF rrebuie sa fie egale, adica

IZCFA - ZCFDt = IDELZq < 8

Pentru a obtine solutia, ell ajutoru1 figurii 22 se suger~aza 0 metoda cu

aproximatii succesive.

-, .

62

,

.. "-,-" .::"1~~" .~?1.'k!,'L~~!~:W;3;

..


Sa presuptmem ca QAF! si QAF2 sunt doua "propuneri" diferite pentru '~~QA fl iar DELZe J. DElZC2 sunt valorile corespunzatoare pentru DELZe = ZCF A '. ? ·'2C":'D

... .;.,1' _~I r .

.. . Urmatoarea "propunere" pentru QAF. (cea mai apropiata de solutia . QAFS) se afla pe linia punctata, acolo unde DBLZC = 0 adica QAF poate fi dedus

~"tdin1irmuteaTea egalitate (coaform asemanarii triunghiurilor):

OAF- DAFt DELle I

........... ..__._ -- ~ - ~-. ~

QAF2 -QAF~ DELze2

... Aceasta metoda poate fi aplicata in orice problema in care, dand 0

valoare pentru 0 variabila x, din relatiile existente se obtin doua valori distincte pentru 0 alta variabilay .

.

In ce priveste relatia (d), ZCFD poate fi calculat usor numai daca sectiunea transversala a castelului AC este constanta (nu depinde de nivelul apei

~C).

I 1 1 d AC d . d d C ZeI + ZCF b .

~ cazu genera, can ,epm e e Z, . = ·-2----'- .' pe~~ a 0 ~me

valoarea lui ZCF este necesar sa se faca 0 alta "bucla" de aproxunatn succesive. De data aceasta, procedura aplicata poate fi mult mai simpla: 0 prima valoare pentru ZCF (sa zicem ZCF = ZCI) este data pentru calculul valorii lui AC; apoi, 0 noua valoare pentru ZCF se deduce din ecuatia (d)~ apoi, aceasta valoare este folosita pentru a calcula noua valoare a lui AC care permite calculul unei noi valori pentru ZCF s.a.m.d. pana cand doua valori succesiveale lui ZCF sunt practic identice.

Pe baza acestui algoritm, se poate "sene" un program de calcul automat folosind oricare din limbajele de programare cunoscute (FORTRAN, C, PASCAL etc).

Cand demareaza calculul, valorile initiate pentru primul pas de ca1cul coincid eu valorile initiale ale intregului fenomen care se considera de obicei a fi cele corespunzatoare regimului permanent (stationar) €I·e miscare si care trebuie, deci, de asemenea calculate.

63

Gabriel Tatu

S isterne hidraulice in regim tranzitoriu

Solutie.

2. Estimati amplitudinea 81 perioada miscarii de oscilatie in masa 111 sistemul hidraulic din figura 23. la 0 manevra (inchidere/deschiderej brusca 81 totals a vanei V.

Se va considera ca aductiunea are lungimea L c., -Isao m ,<b'3mctrul {) 3,5 m. coeficientul de rugozitate n U,DI!?; coeficientul pi erderii locale de sarcina la intrarea in aductiune este 0 = J,5 ; caste lul de echilibru are sectiunea transversals F "OC- 20 m2; in regim permanent, debitul este Qo _. 30 -mJ,'~~, .

Acesta este unul din cazurile in care se poate obtine 0 solutie analitiea a ecuatiilor diferentiale (vezi, de exemplu, [J 1. p. 188).

- coeficientul lui Chezy: 1 1;6

C =--R = 53,67 n

- coeficientullJarcy-Weissbach:

A =.~g_ = 0 0272 C2 '

- viteza. medic in regim pennanenr' 00

Vo= -:4 = 3,12~~'i"

Calcule preliminare:

- aria sectiunii transversale a aductiunii:

n·D'). 2

A =.- -- = 9 62m

4 >

- raza hidraulica a aductiunii:

R = g_ ;::: ?'~ = 0 875m

4 4 '

- pierderea de sarcina in regim permanent:

('AI. Va

hro = t;J + -J) ) 2g;::: 18,09 m

----__,..-".,- ........... _ r"J._

",

Fig. 23

Fig. 24

Fig .. 25

~ _ .. _,_ ........ .... .. ~ .. ",

I

l

Gabriel Tatu


Perioada miscarii de oscilatiejn mass poare- fi estimata numai pentru cazul in care se neglijeaza pierderile de sarcina si ea este

T= 21t Vfi = 194 sec, = 3'1411

Amplitudinea miscarii de oscilatie in masa depinde de tipul actionarii vanei (deschidere sau inchidere).

Daca se neglijeaza pierderile de sarcina, in ambele eazuri (deschidere sau inehidere) se obtine aceeasi arnplitudine Z care este constanta in timp, neexistand nici 0 atenuare; numai succesiunea oscilatiilor difera: in cazul inchiderii vanei, intai se produce 0 crestere a nivelului apei in castel .iar in caz'--..-deschiderii, la inceput nivelul apei in castel coboara. Aceasta valoare esre:

Z = Vo -: = 46,336 111 g<

In cazul real, eu pierderi de sarcina, amplitudinile difera in funetie de modul de aetionare a vanei si, in plus. aeestea se micsoreaza in timp.

Amplitudinile cele mai semnificative sunt urmatoarele:

- ZM. primul maximum dupa inchiderea vanei;

- Zml. primul minimum dupa inchiderea vanei;

- Zm2 , primul minimum dupa deschiderea vanei.

Pentru calculul acestor amplitudini, este necesar sa se calculeze mai'intaY unnatorul parametru:

..

hro

PO = -Z· = 0,39

Apoi, se utilizeaza urmatoarele fonnule:

2 1 2

ZM = Z (l--jPO + 9"0) = 35.072m

ZinI = Z (- I + PO);; - 28~265m

.

zm'l = Z (- I - O.125po) = - 48,595m

65


3. Pentru conducta derefaiare a unei statii de pompare (figura 24). -sa se indiee-velumul si reeistenta hidraulica a bransamentului pentru un hidrofor de protectie'care controleaza presiunile minime astfel incat acestea sa fie mai man de 1,0 at in punctul sau ,de jonctiune eu conducta protejata (corespunzand unci

,ptestuniegaiecu zero in perna de aer a' hidroforului); sa se ealculeze apoi presiunea maxima care Be atinge in acelasi puact, Se va considers ca statia de pompare se opreste brusc, adica debitul acesteia devinebrusc egal eu zero.

Solutie

Rezultatele aeestor caleule sunt date in [8]; ele Bunt prezentate sub forma .tie .de tabele si gratice.

Aceasta situatie a fost rezolvata atat in cazul neglijarii pierderiJor de sarcina cat si in cazul considerarii acestora, folosmd 0 metoda mixta care combina metodele analitice ell cele numerice,

Calculele preliminare, in coneordanta si cu figura 2, pagina 25. a acestei carti, cuprind urmatoarele:

7t. D2. 2 00

A = -4-- = t. 766m Vo = A'- = 3,397'%

ho = 46 - 10 = 36 m

pal

Ho =:. ho + -_, = 36 + 10,33 = 46,33m

A L Val' 3 -

"[ = -_.--- = 53 814m

z 2g Ho '

D·

R= -- = 0 375m

4 •

C = )_RV6 = 60,71 n

A. = ~g_ = 0 0213

2 '

CAL VO

h =_.- -=20 064m

rc D 2 •

. g

h:re = 0433

Ho .

pmin +pal

Hmin = -----.- .... ----- = 10 + 10,33 = 20,33m

l'

66

Sist~hijr.uli~ in.reg,jm, tranzitoriu

1

. ,

roBea seaneg.tijeam jlitirch:rilc"cie snr~ina,$e ibioseste: gratiNI diDlftlQr~~

S, p~a; 26~-~ZQltand ltlP'Qartt:lcsi "'spc.iVt\V,a),oriteeautate:

fa· , - :3

'---- :;: 6 -+ rn= 3,2~.9m

tz

'tmax . ".3

- - ,--- = 9 4> 'emal'!; = 484,3m

t,"{

H- . . ,

.. ,ax., II 1)")66 .

--iiiJ"",,.=;k - ,--+' '~'rna,,'= ~~ m

hmax = 82.33m

pmax = 8,233at.

. G~. ~Jt~ ,euvil1!~, hidrofOt;W. trebuie saaiba YQl~mUI ~J1Iax = 411~ m3 .1ar velumul rnitiel al peme; de aertrebuie sa fie '['0 = 323 m ;,pn:sumea muun8,va fi de~,233 at.

Dacase tine seama de pterderile de sarcina, se selectioneaze wmatoarele ~Qu,~:li~~~~~!~e~ c~e Cl!£~! ~!!~tiilee~i!~te ~ce;Jt eu:. .

J : r I ; ,1 , '

'~ , ~ hrc' hr8 : 'to; HmiD I HlQA.'" ! 'tmax

• paatna ; ---, ! ._-- ! ~- , -~ ,I _....._ r ~-

i III , Uo ,J Uo r . .; 1.10 I "'() . t"

'~ ., ; ,~LI I fll, l '. 't'Zi ,.TII "I fl', ! ,;r

r---- ,-.~. "": - ~ .----_,_, '-! '~_-_"~""--'T-'-- ---- .. ·· .. --i- .. _ ------t -, ----:-r----- -;

t,' ' '.l~:l._,,,, __ .. ~,,, _9.~9_j __ 1.9Q. -.,i _'c. il~_ -l _,_gL~O. _jI' I'~~_~I __ '_~...L4~,~-,

• ' I ., ,

! I ~ : :'

:L~ __ ~I~.~-l.,. ",,""q&e~,, __ L_,,",.~I2 __ 1=~.,_~~ __ ... ~j ~~<1£_J_~L3:.77_. :.

h Ce1c, doua linij au fost alese pe considerentdl . ~., ",aloues real a ,

. liTe. = O~433' se 'afla intre cele. doua vah:~ri cOJ'e'spunutoare 81:0".lor dou'a linn. InWe care se poat~ face astfel QUltcrpolare ..

. " "r :#milJ .... ~ --'.'l _. ',.. , ,iii·;'l.l_ ... " .

Pe de alta ·parte. valonle J'afJ()~uhJl ~ffi- diD. a_ua 'lint. sekcttte

suntcele mai ;8,ropiatcs si mai man decat vafoareaOreaJa ,oo~ eue~. 0,438.

Pri'n ,m,erpolar:e se obtine:

~!!! = 0 933' ~.Q. = :2 S' HfJ!~1l =0",49

Ho" ''Vz ~-" HO "

67

.' •• "'~_'''''',~, I "

la

1,

te te

, :, Gabriel T atu

t,,,,,' ., .. ' "; ~ ,


~- ..

tmax

-_,-, :;;:; 3,49

'Jz

si apoi

hr8 = 0,933 ·46,33 = 43,22m 1'0 =2.5,53.814 = 134.54m3

, . . . 3

tmax:=3,49 , 53.814 = l87.81m

Hmin=,OA9 '46~33 == 22,70m

HmaK= 1.28 ,46,,33 = 59,30m

hmin = 12,37 m ; pmin:::: 1,237 at.

"

'hmax = 49m; Ptnax.:;: 4,9al,

3

adica hidroforul trebuie sa aibe volumul (total) 'tmax = 188m, volumul

initial al pernei de aer 'to:::: 135m3 si pierderea de sarcina "initiala" (eorespunzatoare debitului de regim penn anent) pe bransament hrB = 43,22m; in aceste conditii presiunea minima este pmin = 1,237al. (mat mare decat valoarea de 1,0 at, ceruta prin enuntul problemei) si 0 presiune maxima pmax = 4,9al ,

Modulul de rezistenta hidraulic al bransamentului dintre hidrofor S1 conducra principala trebuie sa fie:

,

hrB 43,22 . .)''''-

M8::::' -i = _ .. _... :::: 1.20' '5

QO 36 111~

Deci, daca se tine seama de pierderile de sarcina, so.lutia de protectie obtmutaeste mutt mai convenabila decaf in cazul neglijarii acestora: volumul hidroforului rezulta rrrult mai mic si, de asemenea, presiunea maxima.

Trebuie de asemenea spus ea prin utilizarea unui program de calcul automat se vor obtine solutii si mai avantajoase (solutii de protectie mai ieftine) deoarece en un aesmenea program se poate tine seam a si de alte efecte favorabile cum este faptul ca oprirea pompelor nu se face brusc ci intr-un timp care depinde de caracteristicile pompelor, in primul rand de momentul de inertie al parrilor rotative ale acestora.

68

Gabriel Tatu

Sisteme hidraulice in regim rranzitoriu

5.1.4. Fenornene de rezonants si iDstabilitat~

Cand doua sisteme mecanice sunt interconectate si, prin diverse mecanisme, energia poate fi transferata total sau partial de 13 un sistem 13 celalah si daca sistemele au 0 miscare oscilatorie, atunci amplitudinea de oscilatie a sistemului care prirneste energie poate. in anumite conditii, sa creasca in mod continuu, tinzand teoretic catre infinit; practic, amplitudinile sunt limitate datorita frecarilor (pierderilor de sarcina) dar valorite lor sunt foarte marl ineat pot provoca distrugeri serioase ale sistemului hidraulic (spargeri de conducte) sau ale unor dispozitive (armaturi, masini hidraulice etc.).

Sistemul mecanic care elibereaza energie se numeste sistern excitato( iar eel care primeste energie, sistem excitat.

69

In general, orice sistem mecanic elastic (inclusiv 0 coloana de fluid) are niste perioadt;; de oscilatie proprii (sau caracterjsti~ sau naturale) si care corespund diferitelor moduri de Qscilatie "1ilim'.a." a sistemului respectiv. Transferul energiei mecanice de la sistemul exeitator la sistemul excitar se produce atunci cand sistemul excitator are 0 miscare periodiea cu 0 perioada apropiata de una din perioadele naturale ale sistemu1 excitat; 'cu cat cele doua perioade sunt mal', apropiate, cu atat amplitudinile oscilatiilor Ia rezonanta sunt mal mari iar cend eoineid, acestea tind (teoretic) Ia infinit.

Acest fenomen este eel care este numit indeebste rezonllnta problema de calcul principalaconsta in gasirea perioadelor proprii de ossilatie.

Pentru a evita un astfel de fenomen de rezonanta, este necesar sa se it , rnasuri astfel ineat posibilele excitatii exterioare sa aiba periode (sau care sa difere in mod substantial de oricare din perioadele (frecventele) proprii ale sistemuiui excitat.

In sistemele hidrauJice (in special cele '-sub presinne), se intampla adelOl, ea miscarea oscilatorie a unui sistem excitator sa se produca in urma i acestuia cu fluidal insusi in miscare, rezultatul fiind un fenomen de rezonanta

sistemului hidraulic, excitat in ultima instanta cbiar de sistemul hidraulic . ' .

, :.- .".;q-

· ~,-."'(

,f _H!._ "

Gabriel Tatu


In acest caz, fenornenul se numeste auto-oscilatie iar sistemul se , numeste autQ-excitat.

- Teate aceste tipuri de fenomene (rezonanta si auro-oscilatie) sunt eunoscute sub numele generic de in stabilitati dar acest termen este in special .folesit -in acele cazuri cand 'miscarea oscilatorie are un caracter conrinuu (oscilarii Intretinute], indiferent daca amplitudinea oscilatiilor este foarte mare (teoretic

, infinita) saumult mai mica (oscilatii finite).

Trebuie spus de la bun inceput ca toate aeeste fenomene sunt foarte complicate si in special cele de auto-oscilatie.

Teoretic, folosind algoritmii propusi pentru calculuI loviturii de berbec -sau pentru caloulul fencmenelor de oscilatie in masa, este po sibil sa se calculeze si

, fenomenele de rezonanta (mai precis, posibilitatea de aparitie si amplitudinile acestora); totusi, practic, mecanismele de transfer a energiei de la sistemul ,excitator 1a sistemul excitat, mai ales in cazul sistemelor auto-excitate, sunt adesea prea complicate si uneori chiar complet necunoscute ceeace face ca rezultatele calculelor sa nu fie semnificative.

De aceea, pentru a se evita fenomenele .de rezonanta este recomandat in primul rand, daea este posibil, sa se evite orice surse de excitarie .periodica din exterior (de exemplu, pompe volumice, compresoare de aer etc.), Pentru a se preveni si fenomenele de auto-oscilatie trebuie evitate de asemenea si aeele dispositive care au subansamble sustinute elastic si in contact cu f1uidul in rniscare deoarece, asa cum s-a aratat, in acest caz se pot initia fenomene de aceasta natura cu urmari deosebit de periculoase.

Mai jos se vor expune doar cateva cazuri foarte simple care au 0 solutie generals. ]0 incbeiere, se vor descrie cele mai importante si instructive aceidente produse ca unnare a unor fenomene de rezonanta sau de auto-oscilatie. rezultand de aici si marea importanta a cunoasterii acestui gen de fenomene.

Un caz foarte simplu il reprezinta sistemul compus dintr-un rezervor de nivel constant (lac de acurnulare), 0 conducta (sau galerie) de aductiune S1 castelul de eehilibru, care alimenteaza 0 centrala hidro-electrica si unde pot sa se produca fenomene de rezonanta ell catacter de oscilatte in maSi.

Peri a ada proprie (naturala) este, in acst caz,

70

Gabriel Tatu


T=21t~ gA

unde A, F SlIDt sectiunea transversale a aductiunii si respeetiv castelului (considerate. ambele, eu sectiune constanta) iar L este lungimea aductiunii,

Asa cum s-a putut vedea si din problema 2, paragraful 5.1.3., aceste perioade sunt foarte lungi (de ordinul minutelor) si astfel este practic imposibil sa se induca fenomene de rezonanta ell ajutorul unor excitatii exterioare (cum ar fl. de exemplu, vane/clapete care se inchid/deschid cu 0 anumita periodicitate, impulsuri de presiune provenite de la masini hidraulice volumice etc.).

Dar exista, in acest caz, 0 sursa importanta de instabilitate si anume prezenta aparatului director al turbinelor care actioneaza in mod automat pentru mentinerea turatiei acestora la 0 valoare riguros constanta; mai precis, acest "aparat'' mentine constanta puterea turbinei si anume intotdeauna la valoarea puterii electrice furnizata in reteaua electricarin conditiile existentei unor variatii ale nivelului apei in castelul de echilibru (z. variabil in timp), urrnatoarea relatie va

trebui sa fie indeplinita: "

NT = llTY Qr (Hg + r)

unde NT este puterea (presupusa constanta si cunoscuta), t')T este ,. randamentul iar QT este debituI turbinei, Hg este caderea "geodeziea" (bruta) a amenajarii, z este nivelul apei in castel iar fig -I- Z .=; Hreste caderea turbinei (vezi:· de asemenea, figura 25)~ aici, NT si Hg sunt constante dar Qr si z variaza in limp ca unnare a fenomenului de oscilatie in masa.

Mal precis, atunci cand nivelul z creste, trebuia ca debitul QT sa scade pentru a mentine constanta puterea NT,' ; dar scaderea debitului, in anumite cazuri,' poate sa provoace 0 noua crestere de nivel; in acelasi mod. ca urmare a actiunii aparatului director. ~ scadere a niveluluiapei poate sa conduca in final Ia 0 scadere si mai accentuataa acestuia.

- .

Acest "mecanism II explica de ceo ill anumite conditii, poate sa fenomen de instabilitate materializat Prln oscilatii intretinute deainplitudine , deosebit de suparator chiar daca n~ dace i-n generalla aecidente spectaculease, .

. . - .. . ' .. ~,. '. "",,"

Gabriel Tatu


Pentru a ~~ putea c_vita acest tip- de instabilitate, Thoma a descoperit (pentru un castel de sectiune constanta) ca aria sectiWlii sale transversale (F) :ttebuiesa fie mai mare decat 0 valoare minima admisibiala notatacu FTb adica,

sau

unde n este un coeficient de siguranta .

...

FTh are expresia:

. -v3 LA '

/'Th =: - .. - ,----.- .. --,----,.-

2g hro{Hg - hro)

unde Lsi A sunt 1l,1,ngimea si sectiunea transversala ale aductiunii iar Vo. h-o suntvalorile initiale ale vitezei si ·pierderii de sarcina pe aductiune (calculate, deci, la valoarea initiala a debitului, Qo).

De exernplu, castelul din problema 2. paragraful 5. L3., ar trebui sa aiba sectiunea transversal a mai mare decat

2 FTh =: 3,_1,2_ .

19,6

4500 . 9,62 2

------- -- --- _-- -- - =: II 65m

18.09( 120 - 18.,09) ,

(aici s-a lucrat cu valoarea Hg z-: f20 m); asrfel, valoarea din datele .,

problernei, F- 20 m", este acceptabila din acest punct de vedere.

Pentru cazl!l sistemelor sQuice. studiate pe modelul rea] al fluidului compresibil, asa cum s-a mai spus, pe cale analitica se pot rezelva numai cazirri , foarte simple; in continuare sevor expune cateva cazuri de acest fel.

Se va considera 0 conducts simpla au Iungimea L si en caracteristici constante in lungul sau ceeace conduce la 0 valoare constaata pentru celeritatea

notata ell c.

Sepresupun urmatoarele conditii la limita: la unul din capete, fie un rezervor de nive1 constant (H '= const.s, fie 0 eonducta inchisa (Q ,,-= .0); Ia €clala1t

- '

capat, fie 0 excitatie de debit, fie 0 excitatie de presume (de cots piezomenroe).

72

1;, r'·

Gabriel Tatu

Sisteme hidraulice in regim rranzitoriu

o exeitatie de debit ia, eel mai adesea, forma unui cilindru cu piston (fig.26.a) avand 0 miscare de du-te-vino (eventual eu ajutoruI unui sistem biela-manivela), Fluidul din vecinatatea pistonului va avea un' debit variabil eu 0 amplitudine care depinde de Itdeplasamentul" pistQnuJui (adica de volumul W deplasat de piston) si de ~ (n a miscarii oscilarorii: acest tip de dispozitiv este reprezentat practic de catre pompele volumice, de compresoarele de aero de generatoarele sonice etc.

. I

Excitatia de presiune se intalneste rar in practice (un exernplu it constituie valurile pentru un capat de conducta care debuseaza in mare). Acest tip de excitatie poate fi imaginat ca luand forma practica din figura 26:b., unde forta oscilatoare F este produsa de catre cele doua mase excentrice de peceIe doua rotoare.

Perioada proprie este, pentru conducta simpla, asa cum s-a demonstrat in paragrafulS.l.1. (problema 3), To = «=.

Notand cu A lungimea de unda, rezulta lungimea de unda fundamental a

1..0

A.o=c TO= 4£

sau

/"'0 L=-- 4

De aceea se spune ca mOdul de oscilatie fundamental este. in sfert de Iyn&im!;i de nuda ceeace inseamna practie ca oricare marime fizica (Q. H. etc.) variaza in jurul unei valori medii dar ell amplitudini care variaza in Iungu! conductei de la zero (acolo un se formeaza un "nwi") si pana la (,) valoare maxima .. (acolo unde se formeaza un "ventrull). De fapt, acest mod de oscilatie este rezultatul unei suptapuneri continue 8- undelor refleetate peste undele incidente si peste cele reflectate anterior. dand nastere unui sistem de unde stationare.

In figura 27 se arata modul de oscilatie fundamental pentru cei doi parametri principali, adiea Q si H. 'Va:loarea medie pentru· Q este zero iar pentru H. Hm; amplitudinile maxime, care se pro due in dteptul ventrelor, -sunt notate cu AQ si, respectiv, AH .

73

x = Rsin wt i v =M = w Rcos w t; Q.::; A.V w:: 2ii , q =.2iRA ~t 2iiW i I Q = qo (OS lTn t

T' 0 TT ... _. .......J

W lu

6 p = i. 1 II H = 6} ; w = 2~ )

l1F=Fo·sin.wt) Fo=2mw2ri 16 H::; Ho sirl 2f- t

i Ho= 2mw r

'CA

A

Fig, 26

0.

o

Ao :: LTa

V - ...... ,,/ __ --,;;<r ._ .....
..... <,
<, ,,- <, Ag
'" 1./ "-,
<, S
./ "- ./'"
...- " / AQ
....... ..... /
_./ -- - _./
L
H
5
_- - ..... -
...-" . ...... ./
-, ;"
-' , ,/ AH
/ '\ /.
/ \ I
K---- f-- - --'~ - ----- ,- '""
J \ / i\
0 -: " /" "
-, <, AH
-, / ......
...... ./ ......
,;' --
. s

Hm

Fig. 27

j' r

J

Gabriel Tatu


. !

r

In lungul unei eonducte pot sa. existe unul sau mai multe asemenea moduri fundamentale de oscilatie, singura condirie care trebuie sa fie indeplinita fiind aceea ca acestea sa se potriveasca la capetele conductei eu conditiile la limita existente in mod real.

Deexemplu, un nod de debit, adica Q <canst. " 0, apare acolo unde exista un capat de conduct a inchis (sau 0 vana inchisa) sau daca in ace) punet exisra un dipozitiv care irnpune 0 excitatie de debit

Q :::: 00 COSlO[ .

aceasra, datorita faptnlui ca amplirudinea Qo a excitatiei poate fi considerata foarte mica in comparatie cu amplirudinea AQ a rniscarii oscilatorii la rezonanta din coloana de fluid.

Si, la fel, pentru oscilatiile de presiune (de cota piezometrica), un nod se poate produce in dreptul unui rezervor de nivel constant care impune conditia H const = Hm san in dreptul unei excitatii de presiune

Mi = Hosinrot

deoarece, si in acest cazvamplitudinea Ho a excitatiei poate f neglijata in comparatie AH • amplitudinea oscilatirlor din conducta, in dreptul ventrelor.

Daca, pentru 0 anum ita lungime de unda A. pe lungimea totala L a conductei exista (se pot forma) k astfel de moduri (intregi) fundamentale, atunei se produce un fenomen de rezonanta si este valabila conditia:

A k·-=L 4

sau

c·T

k· --_ =L

4

adica

I 4L To

T= - ~.:::;;--

k c· k

ell alte cuvinte, daca perioada miscarii oscilarorii (sJ in primul rand. a excitatiei) este un submultiplu al perioadei fundamentale To = ,J!'''adica

c

74

."

.~~~'I,'

,,""

Gabriel Tatu


r=-?

\ .

atunci se produce un fenomen de rezonanta caracterizat prin k moduri fundamentale.

In figura 2-8 s-an reprezentat toate cele patru combinatii posibile; in aceasta figura. un patrat cu litera Q si respectiv H semnifica 0 excitatie de debit si respeetiv de presiune (de cota piezometrica).

Din aceasta figura se desprind urmatoarele concluzii:

..

- in .cazurile cu excitatiede debit, in nodul in care este prezenta excitatia ,__ 'exista un nod de debit iar la capatul opus se poate afla un rezervor de niveI constant daca k = J. 3,5, :.. sau 0 conducta incbi sa daca k = 2,.J, 6, ... ;

: . ,

- in cazul excitatiei de presiune, in acest punct exista un nod de presiune si astfel, la capatuI opus conducta inchisa se potriveste daca k = 1,3,5, ... iar rezervorul de nivel constant, daca k = 2,.J. 6, ....

Aceste rezultate sunt sintetizate in tabeluf de mai jos:

I ~~-~f~--=-=-':'::·""'-==-·· -=--;,__._-----=-'::-~ = __ -_,1-.1' = ~~'·4·' .... ..:...=l.~-""""'".:=-~=""'"~· ,_==-=- ~.=..- =:

~ , : ,I

..... __ ~ __ ~_~~~_~_~~--I~ __ !.eze~O.LrtiY~Lco~t~.t. .l -- COru!HOOI (!.~.}_InchlSll_ i

______ .~,~~!.tat1~.~;~~ebit_~J J{=I~lJl,·:.·_~!!1lQ!1IC!.J~pare. .!=~4Jt?1··arl!!0.~9l_P¥~ __ j

I ~

l.~~~!~!,ne _~J_ ~2,,1A~:.:.;.~!!l9~j~i .P~_J~~!ll~tnisi~~J Din pacate, asa cum s-a mai aratat, in mod obisnuit in practica exciratiile sunt rnixte sau fenomenele sunt auto-excitate si, de aceea, rezultatele de mai sus au a aplicabilitate limitata.

Ca rezultat al unor fenomene de rezonanta, In decursul timpului s-au produs destul de multe accidente ell urmari tragice.

Conducta de alimentare cu apa (aductiunea) centralei hidro-electrice La&.

Blanc-Lac Noire (in Franta) a explodat in intenorul eladiriicentralei si mai mulre persoane au murit inecate (pe langa irnportantele pierderi materiale).

75

"

-- /-- -_
...... .......
<, ,.- "-
,. ,.,
s
, ,.- <,
/'
..... /' .............
-.._ /. ......
H
/
;'
;'
/
I
Hm
O~ s
® H Q

, , ....

........ -..--

\

H

",,-

.I' / /

Fig, 28 .

Gabriel Tatu


'Cencl'tizia cercetarilor efectuate dupa accident a fost ca spargerea s-a produs prin oboseala materialului (peretele conductei), oboseala provocata de variatiile de presiune continue si indelungate datorate, la randul lor, unui - fenpomen de rezonanta; excitarea fenomenului de rezonanta a coloanei lichide din conducta a fost produsa de vibratia unuia din profilele care, compuneau aparatul director 31 uneia din turbine (fenomen de auto-oscilatie).

Prezenta oscilatiilor de presiune nu a putut fi observata in timp deoarece amplitud.inile au fost relativ mic:i iar frecventa, in afara spectrului audibil, Numai un-manornetsu existent in centrala a avut un comportament mai curios (a prezentat oscilatii continue ale acului indicator) dar acesta a fost "declarat" ca fiind defect si nu i s-a mai dat atentie.

Un alt eaz instructiv a fost eel al tunelului KandeIgrund unde rezultatul final 3 fost 0 alunecare de teren in urma careia au murit de asemenea multi oameni ,si s-au produs importante pagube materiale, Alunecarea de teren s-a produs ca urmare a unor scurgeri de apa din acest tune} care a fost gasit fisurat in: rnai multe locuri.

Cercetand cauzele catastrofei s-a observat ca fisurile din camasuiala de beton annat a tunelului erau longitudinale si erau plasate la distante egale in lungul aductiunii .

. Cauza primara a accidentului a constituit-o prezenta unni ventil al carui obturatorera sustinut elastic S1 care in contact eu fluidul in miscarea excitat un fenomen de rezonanta at intregii coloane de lichid din toata aductiunea, Fisuriie s-au produs in dreptul ventrelor, acolo unde amplitudinea oscilatiilor a fost maxima, pentru un anumit mod de oscilatie care a putut fi demo:nstrat si pe cale

\._ teoretica. Nici in acest caz variatiile de presiune din interiorul aductiunii nu au putut fi observate (dupa zgornot sau alte semne) 51 astfel nu s-au putut lua masuri de prevenire.

76

Gabriel Tatu


S.2.-Cazul miscarilor co niyd llber,

In acest caz, variatiile de presume (cativa metri coloaaa de apa) sunt atat de ,miei ineat variatiile de densitate pot fi complet neglijare SI se peste considers ca p =vconst.; sepoate face astfel ipoteza lichidului mcompresibil (numai: lichidele prezinta 0 suprafata Iibera),

Miscarile nepennanente ell niveI liber pot sa apara in mod obisnuit in unnatoarele conditii:

- pe rauri si canale, atunci cand debitul din amoute intai, creste si apoi descreste ca urmare a precipitatiilor atmosferice (inclusiv topirea zapezilor) sau ca unnare a actionarii unor vane sau stavile existente la constructiile hidrotehnice sau ca unnare a ruperii (accidentale) a unor baraje (inclusiv cele naturale 5i cele de gheata - zapoarele), toate aceste miscari se produccu transport de masa in lungul curentului (raului, canalului) si ele pot fi mai mult sau mal putiu rapid variabile (si variate). in functie rapiditatea ell care se modifies conditiile )8 limita (in acest caz, variatia debitului dinspre amonte),

- pe mari suprafete de apa in repaus (oeeane, marl si lacuri inrinse). ea rezultat al actiunii vantului care, prin frecare, induce miscari periodtce ale nivelului apei fara transport de milsa si anume: yaluri. co 0 vari-atie relativ rapida a nivelului apei si eu un caracter ondulatoriu SI ~, mult mai lentesicu earacter de oscilarie in masa (apar, de exemplu, in acvatoriile portuare).

5.2.1. Undele de viitura ..

Acest tennen este utilizat pentru miscarile ell transport de masa cu caraeter lent variabil, din care decurge si un caraeter lent variat al misearii, adica un profil gradual variat aJ suprafetei libere a apei (ell alte cuvinte, 0 variatie relativ mica a adancimii apei de-a Jungul raului sau .eanalului).

•

77

~~1'!'~-~'"'I- • . ' '

Gabrie! Tatu


In asemenea conditii, miscarea esteaproape paralela si ca urmare distributia presiunilor pe verticala este aproape cea hidrostatica; ea urmare, se va putea presupune ca tennenul P_ din relatia lUJ Bernoulli se poate inlocui ell

adaneimea apei h. 'Y '

De asemenea, pierderile de sarcina distribuite pot fi considerate liniar distribuite ca in cazul miscarilor unifdrme adica h» = J.L unde J este panta hidrauliea-medie inIungul sectorului de Iungime 1..

Folosind modelul misearii uni-dimensionale, respectiv viteza medie V = QA SI termenii de corectie ct si f) in relatia lui Bernoulli pe cafe msa 11 vom considera egali cu unitatea, aceasta relatie rezulta de forma

aV2nV2 - tl rav

(z + E_ + ----) ;::: (z + p. + -----) + h,. + ~ ~ds

y 2g I Y 2g 2 12 g 1 at

si, in concordanta cu cele de mai SlIS1 ea poate f sen sa

,V2 v2, 1 J2av

(z + h + -_.) ;::: (= + h + .. _-) +J. L12 +._ - ds

2g I 2g 2 ,g 1 at

Presupunand acum ca punctele 1 si 2 sunt foarte aproape unul de calalalt (distants dintre ele fiind ds, ca in ftgura 29), aceasta ecuatie devine:

ft.2 I av

d(z + h + ---) + dh» + -'----ds = 0

2g g al

sau

{V2] 1 av

dz + dh + --- +J. tis + - --·-ds = 0

2g K 01

Impartind eu ds, rezulta:

~z_ + §7h + a(~=] + J +! a~ = 0

d'i. as as 2g g at

deoarece h(s,tj and V(S,I) depind de spatiu si rimp dar zts) depinde nurnai de spatiu iar raportul dz/ds - -I reprezinta chiar (dar ell semn schimbar) panta Iongitudinala a fundului raului (cana1ului).

In continuare rezuIta

. ah 1 av L av

-1+-+-"2V--+J+ - --=0

as 2g as g a,

78

_j

Fig.29

M(t)

h (M)

NUl

v= Ji A

c =1-9!.

B

Fig,30

. -

, "---

l

"Gabriel Tatu


.. i

51

av av air

- ... -,- + v -- + g _- = g (i - ./).

iJt . as as

Pentru a inlocui adancimea h 'prin aria sectiuaii transversale corespunzatoare A. se va aplica unartificiu, descris mai jos,

Aria sectiunii transversale A, care este 0 functie de spatiu si timp, poate fi exprimata ca 0 functie directa de acesti doi parametri A(s,t) sau ca 0 functie de functie, stjind ca si adancimeaeste functie tot de spatiu si timp, astfel

A(s,t) = A(s,h) = A[s,h(s,t)]

<,

De aici rezulta

oA ax oA oh

-,. = -._ + -~, -;--

as as air os

sau 8A off

---~

ah as as as = ----a5f-~

Aici, deriVratele partiale o;r S1 aA au semnificatii mai speeiale care se

vor explica mai jos. ah as

. ,

Astfel, derivata OA(s!_1f1_ este caleulata pentru un punct fix in spatiu

(.~ =const.y si reprezinta latimt;Rfhedie B a albieiintre nivelele h si h+dh:

i)Z! = B ah

(vezi figura 29).

Pe de alta parte, _i!;r~l!l (pentru h=const.i are 0 anumita semnificatie in Iegatura ell fonna sectiunii tFahsversale in lungul curentului:

vA

- 0 sectiune prismatica (aceeasi in lungul curentului) va avea --- = 0 os (adica A = canst. in functiede spatiu);

alb' ., 81f.

- 0 le nepnsrnatrca va avea -_ -- * 0 , 81 anume:

AS oA

- - > 0 daca secriunea este crescatoare . as

79

Gabriel Ta1u


Ii

!

- ~~ < 0 , daca aceasta este descrescatoare.

as

Astfel,

oh 1 aA

-- - = ,- --- - I-l

os B as

unde

I iJA

Il = - ----.

B os

ale carui valori depind de forma sectiunii transversale a albiei in lungul acesteia iar ecuatia energiilor (Bernoulli) devine:

av av g 8A .

-- + V ---- + - -'- = R(l - J + u)

at as B as

A doua ecuatie, care completeaza sisternul cu doua necunoscute (V si A), este ecuatia de continuitare care se deduce pe schema din figura 29 (pentru lichid incompresibil ):

1 af} I 00 oA

(Q - - ~ ds)dt = (Q + :; ... - ely)d! + -. dtds

2 as - as 01

adica

sau

~(v . A 1 + ~A = 0-

as al

51

aA + v?-1 + A a ~ == 0

a~ as as

Sistemul compus din aeeste doua ecuatii, adica

aA + vP:-1 + A ar = 0

alas O.f

Br + ~X + g ~'=g(i-J+Jl)

a, as B as

este cunoscut sub numele deecuatiile (sap sistewul) Saim-Yerum1.

80 --

,-

·""

Gabriel Tatu


Daca se foloseste functia lui Riemann H* definita de relatia

• c

dH =--c/A A

urmatoarele derivate partiale pot fi inlocuite

!?~ __ d fJ_1j_: . iH _~. !!F..

al - c at ' q'l - C a.f *

g _q-i_ g A_ ~!I_ gA: 1 oFf = c 8Jj_*_

B as B t· as - R (' as as

deoareee, se cunoaste deja ca

gA 2

-'~=C

B,

unde c este eeleritatea, adica viteza de propagare, in fluidul in repaus, a micilor perturbatii .alenivelului apei.

Folosind functia lui Riemann, sistemul de ecuatii Saint- Venant devine 8H* oH· av

--- ,. + V --. - - + c -- = 0

0' as ~s

oV av aH .

---- + v --- + c - - = g(1 - J + u)

01 as as

Adunanad si apoi scazand cele doua ecuatii se obtine:

f!(If* +. n + (V + c) §(fI_* __ t V) = + g(i -.I + J.1 )

O(Jr_ 1/\ a(yg·"_ V)

-- .". -"-~.!+(V-c) ~"'. - = -g(i-J+J.1)

al as

Ambele ecuatii au membrul stang de forma of iJF

- .. -- +a .

at os

unde F = H· ± v si a = V ± c ;

aceasta expresie poate fi 0 derivata total a in raport ell timpul daca a

of of ds dF

-- + -._ . -.,_ = -_._--

01 as dt dt

Sisteme hidraulice In regim rranzitoriu

Cu alte cuvinte,

.,

- daca dS~-(VTC).Jt, atunci d(H + 11) == + g(i ~ 1 + j.l).dt

*

- daca ds=(V-c}.dt, atunci d(H - V) =: - g(i -1 + ~).dl

sau, intr-o forma sintetica,

'"

- daca ds::: (V ± C)dl , atunci d(H ± V) =: ± g(i ..... .1 +J.l).dt

Expresia d(H* ± V) poate fi dezvoltata dupa cum unneaza: d(H* ± JI) == dH' ± dV =: ~dA ± d(~) ==

e dO . A - n . dA I 0 - 0

= AdA ± -~--~~.-- == A[± dQ + dAce + A-)]

,A

si astfel, rezulta ca daca

ds=(q ± VZfyt

atunci

dQ=r+~dA + gA(i-J+ jJ.)dt

care reprezinta fanna Riemann i! ecuMiiloT Saint-Venant; aceasta conduce la 0 metoda de rezolvare cu ajutorot diferenteJor finite, metoda care se descrie in continuare.

Pentru aplicarea diferentelor finite, pentru orice variabila (Q sau A sau altele) care depinde de spatiu si timp si notata generic ell x(s,t} vom avea

dx = xf- X; ;:: x('\'j.lJ) - X(Si,ti)

SI

Xf+ Xi x(Sj,tj) + X(si,li)

x--- -- ----.-

- 2 - 2

unde, ca de obicei, indicii "I' si "t" au semnificatia de "ftnal" si "tntttal", valorile "initiale" fiind intotdeauna cunoscute,

82

,-

, ,

p p

I '-'L,

Tatu

Sisteme hidraulice if! regim tranzitoriu

-Peatru.ailustra. practic aplicarea acestei metode, se vaconsidera cazul .... ""'iIt nai uzual al miscartlor lente cando intotdeauna, se indepltneste conditia

v·;::: c

adica,

Urmarind figura 30, Jinia intrerupta reprezinta suprafata libera la momentul initial t iar linia plina, suprafata libera necunoscuta de La momentul final t+St.

....... Daca punctele M, N. P se aleg ca in figura unde indicii MP si NP

semnifica valori medii intre punctele M si P, respectiv intre N si P (M si N, la momentul initial t iar P, 1a momentul final t+~t). primele doua conditii sunt " indeplinite adica,

!!1I;:g:,~."::.':

d$=(~±~~}

deoarece

SP-SM=

fj,r

In aeeste-conditii.celelalte doua eeuatii sunr valabile -de asemenea:

(0 --J8I)

dQ = -:4 + 'jJ flA + gA(i -J + Jl)dt

care pot f rescrise, folosind diferentele finite, astfel:

~o

(}P-f)M= ---

- ~. A

Qp-QN= ;+

. (Ap - AM) + R"fj,/[A(i -.J + J.-J.)]MP MP

. (Ap - AN) + g~tfJt(i -.I + JJ:)]NP

NP .

Presupunand ca ill este cunoscut, daca pozitia punetului Peate fixa, sistemul acesta de patru ecuatii are patru necunoscute si anume: $M "YN (pozitia punctelor M si N) si de asemenea Qp. Ap (debitul si aria sectiunii transversale in punctul 1', Is: momentul final t + At),

83

Gabriel Tatu

Sisteme-hidraulice in regim tranzitoriu

Din cauza valorilor medii de pe sectoarele MP si NP, intre doua valo necunoscute (pentru punctele M si N nu se cunoaste pozitia iar punctul Peste 1 momentul final. necunoscut), pentru rezolvarea acestui sistem este necesar s"_ existe mai multe bucle de aproximatii succesive iar realizarea practica a unu : program automat de ealeul impliea multe alte dificultati legate de alegere' ' "retelei" de calcul, de conditiile initiate si la limitaetc.

In orice caz, eQnditia, Courant

M'; min(c ~\'v J

trebuie sa fieindeplinita ill orice punct si Ia orice moment al timpului pentru afi asigurata stabilitatea caleulului eu diferente finite.

T Date aceste detalii depasesc continutul Iucrarii de fata.

Daca regimul de miscare este rapid, atunci apar si alte dificultati legate. in primul rand, de pozitia punctelor M si N care se afla ambele de aceeasi parte a ~ punctului P (in partea stanga, pe figura); cazul in care ambele regimuri de miscare (lent si rapid) apar in lungul curentului este eel mai complicat deoarece implic raeordari cu miscari speciale, rapid variate (salt hidraulic si altele).

Multe alte complicatii in realizarea programului de calcul apar (in special pentru cazul raurilor) in legatura cu calculul diferitilor parametri (A, B. J. f.l etc.) deoarece acestia sunt functie de adancime dar si de forma, dimensiunile si rugozitatea albiei care sunt neuniforme atat in sectiune transversala cat si in sectiune longitudinala.

.....

84

, .......

5.2.2·. Ruperea barajeJor (uuda de iouudatie).

Cand, in mod 'accidental, se rope un baraj, misearea nepennanentacare sepreduce este caracterizata printr-o forma abrupta a suprafetei lib ere si atunci ecuatiile 'Sainr-Venant nu mai sunt perfect valabile deoarece ele au fost <;Ieduse· pentru miscari gradual variate.

Sistemehidraulice in regim tranzitoriu

- Totusi.'l~and in considerate cateva ipoteze simplificatoare, s-a gasit 0 , "rewivare a carei demonstratie nu se da aici si poate fi consultata in [1], pp.

290-296. "

Acest~ ipotete, si mplificatoare sunt:

- albie cu patorizontal (i~=();

- seenune prismatica si rectangulara a albiei (A=b.h. c = {gh and J..l =0);

- neglijarea pierderilor de sarcina (J=O);

..

. ~

- ruperea brusca 81 totala a barajului,

In tabelul de mai j08 se dau sintetic aceste rezultate, forma suprafetei libere putand sa ia trei forme diferite, in functie de valoarea adancimii apei din aval. In acest tabel, notatiile au urmatoarea semnificatie:

- H si ho reprezinta adaneirnea apei in amonte si respectiv in aval de baraj, inainte de rupperea acestuia;

- c = ..JgH este viteza undei care se propaga spre amonte:

- ao este viteza undei eare se propaga spre aval (pentru cazurile (b) si (c), aceasta reprezinta viteza saltuluihidraulic calator);

- hN si q N sunt adancirnea si debitul specific (raportat la unitatea de latime a albiei, q=-:Q'b) in spatele undei din aval;

- qO este debitul (specific) 10 x=O (in sectiunea barajului).

Linia plina si linia intrerupta reprezinta doua pozitii succesive ale curbei suprafetei libere, la doua momente succesive ale timpului: xo=O reprezinta pozitia barajului.

De exernplu, pentru H = 50 m si ho =:. ],25 m rezulta: ~!J_ = .!.~~~ = 0 025

H SO .'

hN

ho = 9,7 -"; hN = 9,7· 1.25 = 12,lm

8S

.' -
..- ....... ..- C) CI
0 a-. 1Il -J' ...jo
.I:::: a- a- a o~ s
c;j c::l ......... 0
-
"'.
u CD N 0" 0-.
- <D 0"-. ..... o~ 0
'. ~ 0 0-
a 0
0 r-- flO co
d I -0 N m .~
+ "Z t- o-. --
c:i o· ..-- 0 o·

II1 ....... CD ~
...:t I-- .c.- .'-0 a- m r- r-
eo IJ= cj ci ....... - 'r,. r:.
GJI C)
rn
..- -..:t -1'
c'- ...:t 1I1 ..- ..-
, LL Ln ~. ~. ("i, N
" s: 13~ Q ...- . O • 0":
:r: ~
0 t- r-
<, -1' .,..j" -.0 ~, ...;j-
a- -0 N
0 +~ o· 6~ . d~ d
.-
.r::. rn fT'I
-::c- ...:t t'-
r-- r-
-.1"10- ,..., 0"0 0- ~ -GI-
ci' c;; ~
1;/
u lJ1 ...:t ~ b:!
N 0- lI"l N N
::t: 0- IO- N cr d
~ 'D
t" ~ CD r- ..- 0-.
m 0-. N N
s ~ _g -r-_ 0 m- d
0
f-
- +I~ 0- -0 rr'I
..a ..- 0- 0-. ~
- .:::; o· rti' 0
, 'r-E- I,n ~ M '~"
-t' 'J 0. -e m
0 .,...:' ..0
co 0-.
fT1 P Ln ~ N
d ..r: u.. 'til .. N fT'1 t- o"
0,. .,-' 0'0- ~
VI t=/ ~ Q r 0
:t: ~ ...:t "'"" N
....... - ~. C'!. ~ d
..- .....
0 u 1,.0 .... 410- ..-
.c: 0 -0
:c 0 ...t 1'1'"1 d
'·c- .,.._- -0
..
o· X
- d ,
d *)
-
I -
~~ m
yO
0 .c 0 N 0 Q ' .. ~
u r-'~' r¥ ~o d-
o ..
.c: ut ~ ... "" -.:r_:..
...trc:;,. \ - .
:c
"-
~:t 31u ~~. ~x 31~
t;/"u e e e

v a

'" - . .,}.4f~.''''

Tatu G. - Sist. Hidraulice in Regim Tranzitoriu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tatu G. - Sist. Hidraulice in Regim Tranzitoriu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GABRIELTATU

S-ar putea să vă placă și

Tatu G. - Sist. Hidraulice in Regim Tranzitoriu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tatu G. - Sist. Hidraulice in Regim Tranzitoriu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

﻿GABRIELTATU

S-ar putea să vă placă și

GABRIELTATU