Sunteți pe pagina 1din 144

PROPUNERI DE SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE ABSOLVIRE

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST


ANUL SCOLAR 2012 - 2013

1
Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul - CORECTAT

Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos:

1.
1. Numarul de respiratii/minut depind de sex, varsta, postura, alimentatie.
2. Dispneea este cauzata de afectiuni ale aparatului respirator si cardiovascular.
3. Polipneea este cauzata de reducerea suprafetei respiratorii.
4. Tahipneea apare in majoritatea bolilor pleuropulmonare.
5. Dispneea Cheynes-Stokes se intalneste in coma diabetica.
6. Dispneea Kussmaul este intalnita in coma uremica.
7. Dispneea de efort este determinata de insuficienta cardiaca.
8. Dispneea de decubit este determinata de perturbarea circulatiei pulmonare.
9. Dispneea matinala este determinata de astmul bronsic.
10. Dispneea vesperala este cauzata de astmul cardiac.

2.
1. Tulburarile peristaltismului intestinal duc la o alimentatie deficitara.
2. Alimentatia inadecvata prin deficit nu este cauzata de durere.
3. Anxietatea si stresul nu duc la deficit alimentar.
4. Anorexia este o cauza a deficitului alimentar.
5. Lipsa de educatie si cunostinte poate determina o alimentatie inadecvata.
6. Insomnia este nevoia brusca de somn.
7. Afectiunile cardio-respiratorii produc dificultate in adormire.
8. Criza ulceroasa din timpul noptii nu perturba somnul.
9. Tulburarile de mictiune perturba odihna si somnul.
10. Menopauza este responsabila pentru starile de insomnie.

3.
1. Infectiile nu sunt o cauza a hipertermiei.
2. Hipertemia poate fi cauzata de tulburari metabolice.
3. Hipertermia poate fi cauzata de afectarea glandelor sudoripare.
4. Diureticele au ca efect secundar reducerea eliminarii de caldura.
5. Stresul si starile conflictuale pot determina hipotermie.
6. Bradipneea este dispneea cu frecventa respiratorie peste 18 respiratii/min. la
adult.
7.Disuria consta in durere sau dificultate la mictiune.
8. Hematemeza este varsatura alimentara.
9. Melena este prezenta in hemoragiile digestive superioare.
10. Enurezisul este emisia involuntara de urina in timpul zilei, manifestata dupa
varsta de 3-6 ani.
11. Hiperestezia reprezinta accentuarea anormala a sensibilitatii.
12. Hemiplegia se defineste ca paralizia partii inferioare a corpului.
13. Pronatia este miscarea de rotatie a mainii prin care palma este indreptata in
jos.
14.Pozitia Fowler este pozitia de decubit dorsal cu diferenta intre cele doua
extremitati ale patului de 10-15 cm, realizata prin ridicarea extremitatii distale a
patului.

2
15. Termoreglarea permite mentinerea echilibrului dintre termogeneza si
termoliza prin centrii termoreglatori dirijati de sistemul endocrin.
16. Convectia reprezinta pierderea de caldura prin contact direct.
17. Graficul pulsului este notat cu culoare rosie.
18. Etapa sanguina a respiratiei asigura transportul oxigenului intre plamani si
tesuturi si a dioxidului de carbon de la tesuturi la alveolele pulmonare.
19. Alimentarea prin fistula este indicata in stricturi esofagiene.
20. Poliuria reprezinta tulburarea volumului urinar.

Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB.

1.

A B
1 Tahipnee a. Ritm respirator rar
2 Bradipnee b. Cicluri respiratorii inversate
3 Dispnee paroxistica c. Respiratie agonica
4 Dispnee Bauchut d. Accese respiratorii repetate ziua/noaptea
5 Dispnee Biot e . Cresterea frecventei respiratorii
f. Respiratie caracterizata prin alternanta
dintre polipnee si apnee

2.

1. Anorexie a. Foame exagerata, fara control


2. Bulimie b. Stare de nutritie nesatisfacatoare
3. Polifagie c. Nevoia excesiva de a manca cu absenta
senzatiei de satietate
4. Malnutritie d. Slabire extrema in faza terminala
5. Casexie e. Diminuarea sau absenta poftei de
mancare
f. Dificultatea de a inghiti.

3.
A B
1 Insomnie cronica a. Cauzata de probleme afective
2 Insomnie la adormire b. Persista mai mult de 3 luni
3 Insomnie reactionala c. Cauzata de administrarea unor
tranchilizante
4 Insomnie d. Treziri multiple in partea a doua a noptii
medicamentoasa
5 Insomnia trezirii precoce e. Trec mai mult de 30 pana la adormire
f. Nevoia de somn neobisnuit de lunga.

3
4.

A B
1 Hiperpirexie a. 36 - 37C
2 Temperatura normala b. 38 - 39C
3 Febra moderata c. 39 - 41C
4 Subfebrilitate d. 37 - 38C
5 Febra ridicata e. 41 - 42C
f. sub 36 C

5.

A B
1. Disfagie a. accentuarea anormala a sensibilitatii
2. Hiperestezie b. dificultate in articularea cuvintelor
3. Disartrie c. dificultate la inghitire
4. Hematurie d. incapacitatea de a intelege cuvinte scrise
5. Alexie e. prezenta sangelui in urina
f. suprimarea secretiei urinare

Marcati cu x raspunsul corect :

1. Temperatura corpului cea mai scazuta se inregistreaza:


a. dimineata intre orele 3 5
b. la pranz intre orele 12 14
c. seara intre orele 20 23
d. seara in timpul somnului

2. Disfagia reprezinta:
a. dificultate la inghitire
b. dificultate in digestie
c. lipsa poftei de mancare
d. lipsa senzatiei de satietate

3. Dispneea Kussmaul se manifesta prin:


a. bradipnee
b. respiratie in 4 timpi: inspiratie pauza - expiratie pauza
c. respiratie deficitara permanenta
d. repiratie suieratoare

4. Eupneea reprezinta:
a. respiratie deficitara
b. respiratie normala
c. cicluri de respiratie inversata
d. respiratie in patru timpi

4
5. Anuria reprezinta:
a. cresterea numarului de mictiuni
b. suprimarea secretiei urinare
c. scaderea cantitatii de urina sub 500 ml/24 ore
d. cresterea cantitatii de urina peste 500ml/24 ore

6. Incapacitatea vezicii urinare de a-si elimina continutul se defineste ca fiind:


a. retentie de urina
b. oligurie
c. insuficienta renala cronica
d. anurie

7. Tulburare de emisie urinara este:


a. polakiuria
b. poliuria
c. hematuria
d. oligurie

8. Nicturia este:
a. inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina
emisa in timpul zilei si cea emisa in cursul noptii
b. senzatia de mictiune
c. lipsa urinei in vezica urinara
d. prezenta sangelui in urina

9. Incontinenta urinara reprezinta:


a. incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul
b. eliminarea involuntara a urinei
c. mictiuni involuntare nocturne
d. suprimarea secretiei urinare

10. Polakiuria este definita ca:


a. mictiuni frecvente in cantitati mici
b. cresterea diurezei peste 3000 ml
c. imposibilitatea de a urina
d. mictiuni involuntare nocturne

11. Poliuria reprezinta:


a. cresterea concentratiei acidului uric in sange
b. tulburare de emisie urinara
c. tulburare a diurezei
d. cresterea diurezei peste 300 ml

12. Tulburarile de emisie urinara sunt:


a. disuria, nicturia, polakiuria
b. poliuria, anuria, hematuria
c. polakiuria, izostenuria, glicozuria

5
d. polakiurie, anurie, glicozurie

13. Reducerea diurezei sub 500 ml ml in 24 ore se numeste:


a. poliurie
b. anurie
c. oligurie
d. polakiurie

14. Mictiunea dureroasa se numeste:


a. poliurie
b. oligurie
c. anurie
d. disurie

15. Prezenta sangelui in urina reprezinta:


a. hematemeza
b. hemiplegie
c. hemoptizie
d. hematurie

16. Respiratia dispneica este un act reflex constient, in care pacientul simte:
a. sete de aer
b. sete de apa
c. ambele
d. limba umeda

17. Tahipneea este cauzata de:


a. suprafata respiratorie marita
b. suprafata respiratorie redusa
c. efort intelectual
d. administrarea unui regim bogat in proteine

18. Frecventa respiratorie in bradipnee este de:


a. 16 18 resp./min.
b. 12 16 resp./min.
c. 8 12 resp./min.
d. 20 - 25 resp/min.

19. Dispneea in patru timpi se numeste:


a. Bauchut
b. Cheynes-Stokes
c. Biot
d. Kussmaul

20. Dispneea matinala este cauzata de:


a) insuficienta ventriculului stang
b) contractia spastica a bronhiolelor in expir
c) adoptarea unei pozitii neadecvate
d) schimbarea brusca de pozitie

6
21.Consumul alimentar excesiv, de lunga durata, duce la:
a. malnutritie
b. obezitate
c. casexie
d. anorexie

22. Dificultatea la inghitire se numeste:


a. disfagie
b. polifagie
c. anorexie
d. bulimie

23. Senzatia de foame exagerata reprezinta:


a. anorexie
b. polifagie
c. bulimie
d. casexie

24. Hipoxia reprezinta:


a. scaderea CO2 in sangele circulant
b. cresterea O2 in sangele circulant
c. scaderea O2 in sangele circulant
d.senzatia de sufocare in timpul somnului

25. Cauze de ordin psihologic, prezente la un pacient cu problema alimentatie


deficitara sunt:
a. anorexie, dementa
b. traditiile, religia
c. durerea, imobilitatea
d. senzatia de foame excesiva

26. Insomnia se manifesta prin:


a. agitatie in timpul somnului
b. desfasurarea activitatilor de rutina
c. cresterea starii de confort
d. senzatie neobisnuita de somn

27. Asigurarea odihnei si somnului pacientului se realizeaza prin:


a. acuze verbale din partea familiei
b. inlaturarea excitantilor vizuali si auditivi
c. actiunea unor excitanti termici si durerosi
d. administrarea unor excitanti inainte de culcare

28. Alexia reprezinta:


a. incapacitatea de a articula cuvinte
b. incapacitatea de a scrie selectiv
c. incapacitatea de a intelege cuvinte scrise
d. incapacitatea de a memora

7
29. Combaterea insomniei se poate face prin:
a. ingerarea de lapte cald cu miere, seara la culcare
b. aplicarea unei buiote cu apa rece seara la culcare
c. administrarea unui ceai diuretic seara la culcare
d. aplicarea unor comprese reci pe frunte

30. Hipertermia reprezinta:


a. scaderea temperaturii corpului sub limita normala
b. cresterea temperaturii corpului peste limita normala
c. ambele
d. cresterea tensiunii arteriale peste valorile normale

31. Temperatura corpului la un pacient cu pneumonie atinge valoarea de:


a. 40 C
b. 38 C
c. 39 C
d. 37,5 C

32. Hipertermia poate fi insotita de:


a. limba umeda
b. frison sau senzatie de frig
c. stare generala buna
d. starea de malnutritie

33. Organul principal al termogenezei, in etapa de stationare, este:


a. inima
b. rinichiul
c. ficatul
d. plamanul

34. Pentru a reduce febra, asistenta medicala poate:


a. sa aplice comprese reci la extremitati
b. sa administreze un regim alimentar bogat in proteine
c. sa administreze un regim alimentar bogat in lipide
d. sa administreze lichide fierbinti

35. Diareea se manifesta prin:


a. scaderea secretiei intestinale
b. scaderea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune lichide
c. oprirea tranzitului intestinal
d. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune moi

36. Diareea poate fi determinata de administrarea de:


a. antibiotice
b. mucilagiu de orez
c. zeama de morcovi
d. antidiareice

8
37. In timpul diareei:
a. creste reabsorbtia intestinala
b. scade secretia intestinala
c. creste peristaltismul intestinal
d. se opreste tranzitul intestinal

38. Numarul scaunelor in holera este de:


a. 10 20/zi
b. 80 100/zi
c. 25 35/zi
d. 100 120/zi

39. Dizenteria se caracterizeaza prin scaune frecvente, in numar de:


a. 20 30/zi
b. 25 35/zi
c. 30 40/zi
d. 6-8 scaune /zi

40. Enterocolita se manifesta printr-un numar de scaune diareice de:


a. 40 50/zi
b. 25 35/zi
c. 3 6/zi
d. 20 30/zi

41. Pacientul cu constipatie are scaun:


a. zilnic
b. la 2 zile
c. la 3 4 zile
d. la 7 zile

42. Pacientul poate prezenta in constipatie:


a. cefalee si astenie
b. apetit crescut
c. ambele
d. stare generala buna

43. Constipatia poate fi cauzata de, cu exceptia:


a. scaderea peristaltismului intestinal
b. consumul crescut de laxative
c. carenta de lichide
d. consumul crescut de lichide

44. Deficienta functiei veziculei biliare poate duce la:


a. constipatie
b. disurie
c. ileus
d. apetit crescut

9
45. Constipatia spastica este determinata de:
a. hiposensibilitatea nervului vag
b. hipersensibilitatea nervilor intestinali
c. hiposensibilitatea nervilor intestinali
d. toate cele trei variante

46. Comunicarea deficitara la nivel senzorial este determinata de:


a. cresterea functiei vizuale
b. accelerarea anormala a sensibilitatii
c. cresterea functiei tactile
d. deficitul functiei auditive

47. Hiperestezia reprezinta:


a. diminuarea sensibilitatii
b. pierderea sensibilitatii
c. accentuarea anormala a sensibilitatii
d.diminuarea functiei vizuale

48. Paralizia unei jumatati de corp se numeste:


a. hemiplegie
b. paraplegie
c. monoplegie
d. tetraplegie

49. Paralizia celor patru membre se numeste:


a. pareza
b. tetraplegie
c. parapareza spastica
d. hemiplegie

50. Comunicarea deficitara, poate fi produsa de una dintre sursele de


dificultate de ordin psihic enuntate:
a. afectarea aparatului locomotor
b. autoizolarea
c. neglijarea propriei persoane
d. afazie

51. Sursa de dificultate de ordin fizic care duce la o comunicare deficitara


este:
a. intoxicatia medicamentoasa
b. dezorientarea
c. poluarea
d. neglijarea propriei persoane

52. Sursa de dificultate de ordin sociologic care duce la o comunicare


deficitara este:
a. lipsa dintilor
b. conditii de viata si munca nefavorabile
c. stresul
d. intoxicatia medicamentoasa

10
53. Paloarea pielii este cauzata de:
a. afectarea aparatului locomotor
b. transpiratii excesive
c. eruptii cutanate
d. anemii

54. Cianoza reprezinta coloratia:


a. galbena a tegumentelor si sclerelor
b. albastruie a tegumentelor si mucoaselor
c. maronie a tegumentelor si mucoaselor
d. rosie a tegumentelor

55. Micsorarea suprafetei respiratorii determina:


a. roseata pielii
b. paloarea pielii
c. cianoza pielii
d. eruptii cutanate

56. Aspectul rosu congestionat, in pneumonie, este caracteristic pentru:


a. jumatatea fetei de partea plamanului afectat
b. toata fata
c. pielea toracelui
d. jumatatea fetei de partea plamanului sanatos

57. Coloratia icterica a pielii si mucoaselor poate indica o boala:


a. respiratorie
b. infectioasa
c. locomotorie
d. cardiaca

58. Anasarca este:


a. edemul fetei
b. edemul localizat
c. edemul generalizat
d. edemul membrelor inferioare

59. Descuamatia reprezinta indepartarea celulelor cornoase din:


a. derm, hipoderm
b. derm
c. hipoderm
d. epiderm

60. Excoriatia este o leziune a:


a. corneei
b. pielii
c. unghiei
d. hipodermului

11
61. Eruptia cutanata este prezenta in bolile:
a. respiratorii
b. sangelui
c. infectioase acute
d. cardiace

62. Vezicula este o leziune cutanata cu un lichid:


a. clar/ galbui
b. rosiatic
c. violaceu
d. purulent

63. Pustula este o leziune cutanata cu continut:


a. plasmatic
b. purulent
c. sangvinolent
d. clar/galbui

64. Acneea juvenila survine in perioada:


a. prescolara
b. adulta
c. pubertara
d. copilariei

65. Hemoragia cutanata poate fi cauzata de:


a. tulburari de coagulare a sangelui
b. deficit de igiena tegumentara
c. hemoragiile oculte
d. edemul generalizat

66. Epistaxisul este o hemoragie:


a. bucala
b. nazala
c. anala
d. vaginala

67. Hematemeza este o eliminare de sange:


a. pe nas
b. prin urina
c. prin varsatura
d. prin fecale

68. Hemoptizia este o eliminare de sange din:


a. plamani
b. stomac
c. rect
d. ovare

12
69. Furunculoza este produsa de:
a. streptococ hemolitic
b. stafilococ auriu
c. gonococ
d. streptococ si stafilococ

70. Intertrigo este localizat la:


a. fata
b. palme
c. interdigital
d. gat

71. Varicele reprezinta o dilatare:


a. venoasa patologica la nivelul membrelor inferioare
b. venoasa fiziologica la nivelul membrelor inferioare
c. arteriala
d. venoasa patologica la nivelul membrelor superioare

72. Ulcerul varicos este localizat la nivelul:


a. mucoasei stomacului
b. mucoasei duodenului
c. tegumentelor membrelor inferioare
d. tegumentelor membrelor superioare

73. Escara apare in urma deficitului:


a. alimentar
b. alimentar si hidric
c. hidric
d. de nutritie locala

74. Anartria reprezinta:


a. incapacitatea de a scrie selectiv
b. dificultate in articularea cuvintelor
c. incapacitatea de a articula cuvintele
d. incapacitatea de a scrie cuvinte

75.Monoplegia reprezinta:
a. absenta fortei musculare
b. diminuarea fortei musculare
c. paralizia unui singur membru
d. paralizia membrelor superioare

76. Miscarea de abductie se defineste ca:


a. miscarea de apropiere fata de axul median al corpului
b. miscarea de indepartare fata de axul median al corpului
c. miscarea de rotatie a mainii
d. miscarea de apropiere si indepartare fata de axul median al corpului

13
77. Pozitia Trendelenburg reprezinta:
a. pozitie de decubit dorsal cu diferenta intre cele doua extremitati ale
patului realizata prin ridicarea extremitatii distale a patului
b. pozitie culcat pe spate cu genunchii indoiti
c. pozitie culcat pe spate cu fata in sus
d. culcat pe burta cu picioarele sprijinite

78. Producerea de caldura se numeste:


a. termoreglarea
b. termoliza
c. hipertermie
d. termogeneza

79. In febra moderata se ating urmatoarele intervale de valori:


a. 38-39 C
b. 37-38 C
c. 39-41 C
d.36-37 C
80. Hipotermia se defineste ca:
a. cresterea temperaturii corporale peste limita normala
b. temperatura ce variaza intre 36-37 C
c. scaderea temperaturii corporale sub 36 C
d. cresterea temperaturii peste 38C

81. Pulsul se defineste ca:


a. unda de soc prezenta la palparea arterelor comprimate pe suprafete
rezistente
b. presiunea exercitata de masa sanguina asupra peretilor arteriali
c. un sindrom clinic
d. un act reflex

82. Ritmicitatea cardiaca reprezinta:


a. rapiditatea pulsatiilor
b. numarul pulsatiilor pe minut
c. rapiditatea de efectuare a undei pulsatile
d. regularitatea si cursivitatea pulsatiilor

83. Celeritatea pulsului este:


a. numarul pulsatiilor pe minut
b. cursivitatea, regularitatea pulsatiilor si a pauzelor dintre ele
c. rapiditatea de efectuare a undei pulsatile prin aparitie si disparitie
d.regularitatea pulsatiilor

84. Valorile frecventei pulsului la sugar variaza intre:


a. 80 - 100 b/min
b. 100 - 140 b/min
c. 60 - 85 b/min
d.50 70 b/min

14
85. Hipertensiunea arteriala (HTA) apare la:
a. cresterea valorilor tensionale peste 120/80 mmHg
b. scaderea valorilor tensionale sub 120/70 mmHg
c. cresterea valorilor tensionale peste 110/90 mmHg
d. cresterea valorilor tensionale peste 140/90 mmHg

86. Hipertensiunea arteriala reprezinta un important semn in urmatoarele


afectiuni, cu exceptia:
a. dezechilibul hidroelectrolitic
b. afectiuni cerebro-vasculare
c. afectiuni renale
d. afectiuni cardiace

87. Frecventa respiratiilor pe minut la nou-nascut este:


a. 25 - 35 resp/min
b. 40 - 50 resp/min
c. 15 - 25 resp/min
d. 15 18 resp/min

88. Frecventa respiratiilor la adult in repaus:


a. 10 - 15 resp/min
b. 30 - 40 resp/min
c. 16 18 resp/min
d. 16 - 20 resp/min

89. Bradipneea este respiratie:


a. cu frecventa sub 8 - 12 resp/min
b. caracterizata prin alternanta intre polipnee si apnee
c. diafragmatica
d. in patru timpi

90. La femei valorile frecventei respiratorii variaza intre:


a. 16 - 18 resp/min
b. 18 - 20 resp/min
c. 21 - 25 resp/min
d. 10 15 resp/min

91. Expectoratia constituie:


a. tuse cu expulzarea violenta a aerului
b. tuse zgomotoasa urmata de varsaturi alimentare
c. act reflex si voluntar de eliminare a secretiilor si sputei formate in
caile respiratorii
d. tuse urmata de respiratie suieratoare

92. Hemoptizia reprezinta:


a. tuse pe mai multe tonuri
b. eliminarea pe gura de masa sanguina provenita din caile aeriene
inferioare
c. act reflex si voluntar de eliminare a secretiilor din caile respiratorii

15
d. eliminarea pe gura de masa sanguina provenita de la nivelul
stomacului

93. Alimentarea artificiala se realizeaza prin urmatoarele cai, cu exceptia:


a. sonda Faucher
b. sonda Folley
c. gastrostoma
d. seringa Guyon

94. Descuamatia reprezinta:


a. indepartarea celulelor cornoase din epiderm
b. decolorarea pielii
c. leziune superficiala a pielii cu pierdere de substanta
d. indepartarea celulelor cornoase din hipoderm

95. Petesiile sunt:


a. hemoragii gingivale
b. pete hemoragice produse prin extravazarea sangelui si infiltrare
difuza in tesutul subcutanat
c. hemoragii mici punctiforme, ovalare sau rotunde
d. hemoragii oculare

96. Tulburarile diurezei sunt:


a. poliuria, oliguria, anuria
b. hematuria, hematemeza, ischiuria
c. piuria, polakiuria, disuria
d. hematuria, disuria, nicturia

97. Ischiuria consta in:


a. durere sau dificultate la mictiune
b. emisie involuntara de urina
c. incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul
d. pierderi mari de lichide

98. Hemoragiile mucoaselor sunt:


a. edemul, escoriatia
b. epistaxis, hemoragii gingivale
c. petesii, echimoze
d. echimoze, escare

99. Narcolepsia reprezinta:


a. dificultatea de a dormi si se odihni
b. tulburari de vigilenta
c. nevoia brusca de somn independent de vointa individului
d. intoxicatii medicamentoase

100. Cifoza consta in:


a. curbura lombara a coloanei vertebrale
b. deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate posterioara
c. deviatia laterala a coloanei vertebrale

16
d. curbura lombara

101. Scolioza reprezinta:


a. curbura lombara
b. deviatia laterala a coloanei vertebrale
c. deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate posterioara
d. deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate anterioara

SURSA BIBLIOGRAFICA

Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul

Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos:

1.
1. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 110
2. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
3. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
4. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
5. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
6. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
7. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119
8. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119
9. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119
10. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119

2.
1. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 146
2. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
3. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
4. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
5. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
6. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231
7. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231
8. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231
9. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231
10. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231

3.
1. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
2. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
3. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
4. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
5. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89

17
6. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
7. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
8. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 192
9. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 188
10. F Pediatrie - Mracean C , Mihailescu V - pag. 312
11. A Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
12 F Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
13 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 55
14 F Chiru,F. si colab. IOBS pag 58
15 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 82
16 F Chiru,F. si colab. IOBS pag 83
17 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 101
18 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 108
19 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 160
20 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 181

Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB.

1.
1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
3-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
4-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
5-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119

2.
1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
3-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
4-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
5-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147

3.
1-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
2-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
3-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
4-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
5-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232

4.
1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
3-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
4-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
5-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89

5.
1 - c Chiru,F. si colab. IOBS pag 147
2 - a Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
3 b Chiru,F. si colab. IOBS pag 29

18
4 e Chiru,F. si colab. IOBS pag 182
5 d Chiru,F. si colab. IOBS pag 29

Marcati cu x raspunsul corect :


1. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 87
2. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
3. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
4. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 115
5. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 182
6. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
7. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
8. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
9. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
10. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
11. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 181
12. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
13. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29
14. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
15. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 182
16. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
17. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
18. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
19. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
20. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
21. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
22. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
23. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
24. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 136
25. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
26. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
27. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
28. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
29. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 233
30. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
31. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
32. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
33. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 90
34. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 94
35. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 185
36. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 185
37. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
38. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
39. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
40. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
41. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
42. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
43. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
44. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
45. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
46. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 28

19
47. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29
48. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29
49. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29
50. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 30
51. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 30
52. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 30
53. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 201
54. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 201
55. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 201
56. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 201
57. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202
58. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202
59. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202
60. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202
61 .c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202
62. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
63. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
64. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
65. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
66. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
67. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
68. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
69. b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
70. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 204
71. a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 204
72. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 204
73. d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 204
74. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29
75. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29
76 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 55
77 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 57
78 d Chiru,F. si colab. IOBS pag.82
79 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
80 c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 94
81 a Chiru,F. si colab. IOBS pag.98
82 d Chiru,F. si colab. IOBS pag.99
83 c Chiru,F. si colab. IOBS pag.100
84 b Chiru,F. si colab. IOBS pag.98
85 d Chiru,F. si colab. IOBS pag.103
86 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 104
87 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 113
88 d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 113
89 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
90 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 114
91 c Chiru,F. si colab. IOBS pag.122
92 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 123
93 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 158
94 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202
95 c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
96 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 181

20
97 c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
98 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
99 c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231
100 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 68
101 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 68

21
Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing- CORECTAT

I. Notati cu A afirmatiile adevarate si cu F afirmatiile false:

1. Masurarea temperaturii corpului in mod obisnui se efectueaza dimineata si seara.


2. Dupa utilizare, termometrul va fi spalat si introdus intr-un recipient cu solutie de
cloramina 0,5%.
3.Pulsul se masoara cel mai frecvent la artera ulnara.
4.Tensiunea arteriala sistolica reprezinta valoare tensiunii arteriale maxime.
5. Supravegherea greutatii corporale se face prin cantarirea persoanei dimineata,
inainte de a manca, dupa ce a avut scaun si a urinat.
6. Masurarea respiratiei pacientului se face prin numararea miscarilor respiratorii ale
cutiei toracice dupa ce am anuntat pacientul ce dorim sa facem.
7. Frecventa respiratoriei la nou-nascut este de 15 - 25 resp/min.
8. Obstructia cailor aeriene superioare poate fi cauzata de aspirarea mucozitatilor si
secretiilor.
9. Oxigenul se administreaza pe cale inhalatorie.
10. Alimentarea pasiva se face la pacientii cu usoare tulburari de deglutitie.
11. Sondajul a-demeure poate provoca staza si hipercalciuria de imobilizare.
12. Voma este un act reflex reprezentand o reactie naturala a organismului de
aparare fata de anumite substante toxice sau greu digerabile.
13. Pentru indepartarea resturilor de sange si puroi plaga se spala cu apa oxigenata
sau clorura de sodiu 0,9%.
14. Pansamentul plagilor se schimba zilnic de 4 ori pentru a grabi vindecarea si
cicatrizarea lor.
15. O procedura importanta efectuata in scopul prevenirii escarelor consta in
schimbarea pozitiei pacientului din doua in doua ore.
16. Spalatura oculara se efectueaza prin instilarea unor solutii antiseptice izotone pe
mucoasa conjunctivala.
17. Spalatura auriculara se face in scop evacuator, explorator si terapeutic.
18. Pentru efectuarea unei clisme evacuatoare la o persoana adulta, se vor folosi 2.5
l apa incalzita la temperatura de 40 - 45C.
19. Zona de electie pentru efectuarea punctiei capilare la sugari este calcaiul.
20. Punctia venoasa pentru recoltarea sangelui venos se poate efectua folosind trusa
vacutainer ori folosind un ac steril atasat la o seringa sterila.

22
II Asociai termenii din cele 2 coloane

a.
A B
1.Dispnee a. Scaune frecvente, semilichide, lichide
2.Incontinenta urinara b. Eliminarea continutului gastric la 2-6 ore dupa
ingestia alimentelor
3.Diaree c. Respiratie fortata cu senzatie de sufocare
4.Expectoratie d. Emisie involuntara de urina
5.Varsaturi tardive e. Eliminarea secretiilor din caile respiratorii
f. Secretie vaginala alba - laptoasa

b.
A B
1.Punctie rahidiana a.Determinarea naturii lichidului extras prin
punctionarea cavitatilor seroase
2.Reactia Rivalta b. Dozarea cantitatii de albumina din urina
3.Cistografia c. Rahianestezie, anestezie peridurala
4.Proteinurie d. Explorarea ultrasonografica a organelor
5.Ecografia e. Explorarea radiologica a vezicii urinare
f. Explorarea radiologica a colonului

c.
A B
1.Spalatura vaginala a. Indepartarea corpilor straini
2 Spalatura gastrica b. Indepartarea dopurilor de cerumen
3.Spalatura oculara c. Scop evacuator si terapeutic
4.Spalatura bucofaringiana d. Pregatirea preoperatorie in interventii pe
stomac
5.Spalatura auriculara e. Dezinfectarea cavitatii bucale si faringelui
f. Dezinfectarea urechii externe

23
III.

Marcati cu x raspunsul corect :

1. Recoltarea urinei pentru urocultura se face:


a. concomitent cu administrarea antibioticelor
b. dupa administrarea antibioticelor
c. inainte de administrarea antibioticelor
d. in timpul administrarii perfuziilor

2. Sondajul vezical efectuat in scop explorator se face pentru:


a. evacuarea continutului gastric
b. golirea brusca a vezicii urinare
c. administrarea medicamentelor
d. recoltarea unei cantitati de urina pentru examenul de laborator

3. Sonda duodenala este:


a. Faucher
b. Thiemann
c. Einhorn
d. Nelaton

4. Sondele gastroduodenale sunt utilizate in urmatoarele scopuri:


a. oprirea hemoragiei produse de varicele esofagiene
b. evacuarea continutului gastric inainte de anestezie, in interventia
chirurgicala de urgenta
c. prelevare de urina
d. evacuarea continutului vezical

5. Sondele de compresiune esofagiana sunt folosite pentru:


a. oprirea hemoragiei varicelor esofagiene
b. prelevarea lichidului gastric in scop diagnostic
c. extragerea continutului duodenal
d. golirea brusca a veziculei biliare

6. Sonda de compresiune esofagiana este:


a. Faucher
b. Einhorn
c. Blakemore
d. Thiemann

7. Sonda vezicala este:


a. Nelaton
b. Blakemore
c. Einhorn
d. Thiemann

24
8. Accidentele posibile in sondajul gastric sunt:
a. greata, senzatie de varsaturi, patrunderea sondei in laringe,
bronhopneumonii de aspiratie
b. imposibilitatea drenarii bilei cauzata de spasmul sfincterului Oddi
c. lezarea traumatica a mucoasei uretrale
d. lezarea nervului sciatic

9. Scopul explorator al sondajului duodenal este:


a. realizarea hemostazei in hemoragia digestiva
b. recoltarea continutului duodenal, bila (A,B,C), suc pancreatic, secretie
proprie
c. evacuarea continutului stomacal toxic
d. drenarea cailor biliare

10. Scopul explorator al sondajului vezical este:


a. recoltarea urinei pentru examen de laborator
b. evacuarea continutului cand acesta nu se face spontan
c. executarea unor procedee terapeutice prin sonda.
d. evacuarea continutului stomacal toxic

11. Spalatura oculara reprezinta:


a. Introducerea unui curent de lichid in pavilionul urechii
b. spalarea conductului auditiv extern
c. introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda in vezica
d. introducerea unui curent de lichid in sacul conjunctival

12. Spalatura oculara este indicata in:


a. tratamentul otitelor cronice
b. in procesele inflamatoare ale conjunctivei, indepartarea corpilor straini
c. pregatirea pentru cistoscopie
d. in tratamentul rinofaringitei

13. Spalatura gastrica reprezinta:


a. evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate si
substante straine
b. introducerea unei substante medicamentoase prin sonda sau cateter in
vezica
c. introducerea unui curent de lichid in vagin.
d. evacuarea continutului vezical

14. Tubul de gaze se introduce pentru:


a. administrarea de medicamente
b. interventii chirurgicale asupra rectului
c. eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal
d. eliminarea fecalomului

25
15. Scopul explorator al punctiei venoase este:
a. administrarea unor medicamente sub forma injectiei i.v.
b. recoltarea sangelui pentru examene de laborator
c. Sangerare 300 500 ml in hipertensiunea arteriala
d. oprirea hemoragiei

16. Zonele de electie ale punctiei venoase sunt:


a. regiunea superoexterna fesiera
b. artera femurala, jugulara, poplitee
c. artera cubitala, radiala, humerala
d. venele plicii cotului, antebratului, venele de pe fata dorsala a mainii,
venele jugulare si epicraniene

17. Recoltarea VSH se efectueaza:


a. 2 ml sange pe cristale de EDTA
b. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
c. 5 ml sange simplu
d. medii de cultura

18. Hematocritul se recolteaza prin punctie venoasa astfel:


a. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
b. 2 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
c. 2 ml sange pe cristale de EDTA
d. 5 ml de sange simplu

19. Hemocultura reprezinta;


a. viteza de sedimentare a hematiilor
b. introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examen
bacteriologic
c. identificarea anticorpilor in serul bolnavului
d. recoltarea sangelui pentru examene de laborator

20. Fibrinogenul se recolteaza:


a. 0,5 ml citrat de Na 3,8% cu 4,5 ml sange
b. 2 ml sange cu florura de Na 4 ml
c. 0,5 ml oxalat de K cu 4,5 ml sange
d. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de sodiu 3,8%

21. Timpul de protrombina se preleveaza astfel:


a. 4,5 ml sange cu 0,5 ml oxalat de K
b. 5 ml sange simplu
c. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
d. 2 ml sange cu florura de sodiu 4 ml

22. Scopul recoltarii sputei este:


a. explorator pentru examinari macroscopice, citologice, bacteriologice,
parazitologice in vederea stabilirii diagnosticului
b. depistarea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavirea tubului
digestiv
c. pentru examinari virusologice

26
d. depistarea unor hemoragii oculte

23. Exudatul faringian reprezinta:


a. lichidul rezultat in urma unui proces inflamator faringian
b. totalitatea secretiilor expulzate din caile respiratorii prin tuse
c. continut gastric eliminat spontan
d. lichidul pleural

24. Spalatura gastrica este contraindicata in urmatoarele situatii,cu exceptia:


a. cancer gastric
b. intoxicatii cu substante caustice
c. intoxicatii alimentare sau cu substante toxice
d. hepatite cronice

25. Paracenteza se efectueaza pentru a evidentia:


a. lichidul pericardic
b. prezenta unor germeni
c. lichidul pleural
d. lichidul peritoneal

26. Accidentele posibile in punctia abdominala sunt:


a. paralizii prin lezarea nervului sciatic
b. hemoragii digestive superioare
c. infectii ale mediastinului
d. hemoragiile oculte

27. Paracenteza se efectueaza:


a. in fosa iliaca stanga, linia Monroe Richter
b. in fosa iliaca dreapta
c. pe linia mediana abdominala deasupra ombilicului
d. pe fata anterioara a coapsei

28. Alimentarea artificiala este recomandata pacientilor:


a. inconstienti, comatosi, cu tulburari de deglutitie, hemoragii digestive
b. adinamici, cu deficit motor la membrele inferioare
c. astenici, cu deficit motor la membrele superioare
d. hemiplegie

29. Pozitia clinostatism reprezinta asezarea pacientului in:


.a semisezut
.b Trendelenburg
.c decubit dorsal, lateral, ventral
.d genupectorala

30. Pozitia Trendelenburg reprezinta asezarea pacientului in:


a. decubit dorsal oblic, cu picioarele mai sus cu 10 - 15 cm fata de
pozitia corpului
b. decubit dorsal, cu picioarele indoite din genunchi, sub genunchi
introducandu-se o perna

27
c. decubit dorsal, toracele formand cu planul patului un unghi de 30-45
grade
d. decubit lateral

31. Mobilizarea pasiva se aplica urmatorilor pacienti:


a. cu capacitate partiala de a se mobiliza
b. adinamici sau inconstienti
c. dinamici dar refuza sa se mobilizeze
d. cu tulburari de deglutitie

32. La copiii mici, temperatura se va masura in cavitatea:


a. bucala
b. rectala
c. axilara
d. vaginala

33. Temperatura corpului atinge valori intre 41-42 C in:


a. febra ridicata
b. febra moderata
c. hiperpirexie
d. afebrilitate

34. Hipertermia se manifesta prin:


a. bradicardie, scaderea tensiunii arteriale, cianoza extremitatilor
b. tahicardie, delir, inapetenta, sete
c. cianoza extremitatilor, tremuraturi, frison, abolirea reflexelor
d. varsaturi si cianoza

35. Caracteristicile pulsului aritmic sunt:


a. pulsatiile se succed la intervale de timp egale
b. in inspiratie pauzele dintre pulsatii sunt mai scurte
c. pauzele dintre pulsatii sunt inegale
d. pauzele dintre pulsatii sunt egale

36. Masurarea pulsului se face prin numararea pulsatiilor la nivelul:


a. venelor
b. vaselor capilare
c. nervilor
d. arterelor

37. Tensiunea arteriala diastolica reprezinta:


a. valoarea minima arteriala
b. valoarea maxima arteriala
c. valoarea diferentiala
d. pauzele dintre pulsatii

38. Cresterea valorii maxime a tensiunii arteriale peste 150 mmHg determina
aparitia urmatoarelor semne clinice:
a. scaderea presiunii arteriale, lipotimie, vasodilatatie
b. cefalee, stare confuzionala, hemoragie cerebrala

28
c. varsaturi, paloarea extremitatilor, puls imperceptibil
d. paloare si transpiratii reci

39. Evaluarea respiratiei pacientului se realizeaza prin observarea urmatoarelor


caracteristici:
a. frecventa, celeritate, tensiune
b. ritmicitate, tensiune, simetrie
c. frecventa, amplitudine, ritmicitate
d. ritmicitate, celeritate, tensiune

40. Tipul de respiratie, in care dupa fiecare ciclu respirator urmeaza o perioada de
10 - 12 sec. de apnee, se numeste:
a. respiratie Biot
b. respiratie Kussmaul
c. respiratie tahipneica
d. respiratie bradipneica

41. Recoltarea sputei pacientului care nu expectoreaza se va face prin:


a. spalatura bronsica
b. spalatura cavitatii bucale
c. spalatura nasofaringiana
d. spalatura oculara

42. Materiile fecale se recolteaza in urmatoarele conditii:


a. numai dupa emisia spontana a scaunului
b. direct din colon sau rect
c. dupa administrarea unui purgativ
d. toate cele trei variante

43. Recoltarea secretiilor purulente se face cu:


a. ac de punctie steril, atasat la seringa sterila
b. trocar steril, atasat la seringa sterila
c. ambele
d. seringa Guyon

44. Materialele necesare recoltarii secretiilor purulente sunt:


a. lamele pentru frotiuri
b. eprubete cu substante anticoagulante
c. medii de cultura adecvate
d. ac de punctie

45. Secretiile uretrale se recolteaza:


a. dimineata, inainte de prima mictiune
b. seara, dupa efectuarea toaletei meatului urinar
c. in orice moment al zilei dupa efectuarea toaletei locale
d. dupa spalatura gastrica

29
46. Pregatirea fizica a pacientului pentru endoscopie gastrica consta in:
a. servirea cinei in seara precedenta examenului cel mai tarziu la ora
18.00, iar in dimineata endoscopiei nu mananca si nu consuma
lichide
b. pacientilor li se vor face spalaturi gastrice repetate in zilele
precedente
c. seara precedenta si in dimineata endoscopiei se face clisma
evacuatorie
d. administrarea diureticelor cu 24 ore inainte

47. Scopul cistoscopiei este:


a. identificarea proceselor patologice din colon
b. identificarea calculilor in vezicula biliara
c. identificarea proceselor patologice endovezicale
d. de golire a intestinului

48 . Pentru efectuarea bronhoscopiei asistentul medical va pregati solutie anestezica


pentru regiunea orofaringiana si regiunea traheobronsica. Acest anestezic cu
actiune locala se numeste:
a. Kelen
b. Xilina 2%
c. Novalgin
d. Novocalmin

49. Spalatura gastrica se efectueaza dupa introducerea in cavitatea gastrica a unei


sonde:
a. Einhorn
b. Linton Nachlas
c. Faucher
d. Thiemann

50. Una din contraindicatiile spalaturii gastrice este:


a. intoxicatia alimentara
b ingestia de substante caustice
c. staza gastrica
d. deviatia de sept

51. Pentru efectuarea spalaturii gastrice, pacientul in stare de inconstienta va fi


pozitionat in:
a. decubit dorsal, capul in hiperextensie
b. semisezand cu genunchii flectati
c. decubit lateral stang
d. decubit ventral

52. Alimentarea artificiala pe sonda este indicata in cazul pacientilor:


a. cu afectiuni gastro-intestinale
b.cu stricturi esofagiene
c. inconstienti
d. cu intoxicatii alimentare

30
53. Solutiile alimentare se administreaza pe sonda:
a. fragmentar, cu ajutorul seringii Guyon
b. semicontinuu, cu ajutorul perfuzorului
c. ambele raspunsuri
d. Thiemann

54. Pentru a se mentine permeabilitatea sondei gastrice, dupa administrarea solutiei


alimentare, se procedeaza la:
a. inchiderea ori pensarea capatului extern al sondei
b. introducerea pe sonda a 50 ml de apa ori ceai
c. schimbarea sondei gastrice dupa fiecare procedura de alimentare
d. introducerea pe sonda a 100 ml lapte

55. Pentru a se face sondajul vezical se pot utiliza urmatoarele sondele, cu o


exceptie:
a. Tiemann
b. Foley
c. Faucher
d. Thiemann, Foley

56. Prevenirea infectiei prin instalarea sondei vezicale se realizeaza prin:


a. baie generala
b. indepartarea pilozitatii pubiene
c. respectarea conditiilor de perfecta asepsie
d. baie generala si indepartarea pilozitatii

57. Diureza reprezinta:


a. cantitatea de urina eliminata la o mictiune
b. cantitatea de urina eliminata in primele 6 ore ale zilei
c. cantitatea de urina eliminata dimineata
d. cantitatea de urina eliminata pe timp de 24 ore

58. Scaderea cantitatii de urina eliminata in 24 ore sub 500 ml de urina se numeste:
a. oligurie
b. anurie
c. enurezis
d. poliurie

59. Punctia pleurala se efectueaza pacientului cu pneumotorax pentru a evacua:


a. sangele acumulat in aceasta cavitate
b. colectia de lichid pleural
c. aerul sau gazele acumulate in cavitatea pleurala
d. continutul gastric

60. In timpul efectuarii punctiei pleurale, pacientii adinamici vor fi mentinuti in pozitia:
a. sezand, usor aplecat in fata cu bratele sprijinte pe spatarul scaunului
b. sezand, cu bratul ridicat deasupra capului
c. decubit lateral, la marginea patului, culcat pe partea sanatoasa
d. decubit ventral

31
61. Supravegherea pacientului dupa efectuarea punctiei pleurale vizeaza:
a. pansamentul care acopera orificiul de punctie
b. starea de constienta
c. ambele
d. alimentatia in primele 12 ore

62. Contraindicatiile paracentezei sunt:


a. ocluziile intestinale, tulburari de coagulare, sarcina
b. ciroza, tumori peritoneale
c. sindrom nefrotic, hipotiroidism
d. hipertiroidism

63. In vederea efectuarii punctiei lombare, pregatirea fizica a pacientului consta in:
a. alimentarea inainte de efectuarea punctiei
b. asigurarea igienei, indepartarea pilozitatilor din regiunea interesata
c. asezarea pacientului in pozitie semisezand cu picioarele intinse
d. asezarea pacientului in decubit dorsal cu picioarele sprijinite

64. Sondajul gastric explorator se va efectua respectand urmatoarele conditii:


a. in ziua anterioara sondajului nu va manca nimic, nu ia medicamente
b. in ziua anterioara mananca doar dejunul si nu bea apa
c. in seara zilei anterioare nu bea apa, nu fumeaza, nu ia medicamente
care influenteaza secretia gastrica
d. in ziua anterioara nu consuma carne

65. Scopul explorator al toracocentezei este:


a. recoltarea lichidului pentru exminarea cantitativa si calitativa
b. administrarea medicamentelor in cavitatea pleurala
c. evacuarea lichidului pleural
d. introdcerea substantelor de contrast

SURSA BIBLIOGRAFICA

Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing

II. Notati cu A afirmatiile adevarate si cu F afirmatiile false:

1. F Chiru F. si colab. IOBS pag 83


2. A Chiru F. si colab. IOBS pag 85
3. F Chiru F. si colab. IOBS pag 100
4. A Chiru F. si colab. IOBS pag 102
5. A Chiru F. si colab. IOBS pag 107
6. F Chiru F. si colab. IOBS pag 111
7. F Chiru F. si colab. IOBS pag 113
8. A Chiru F. si colab. IOBS pag 126
9 A Chiru F. si colab. IOBS pag 135
10 A Chiru F. si colab. IOBS pag 156/158

32
11. A Chiru F. si colab. IOBS pag 181
12 A Chiru F. si colab. IOBS pag 191
13. A Chiru F. si colab. IOBS pag 210
14 F Chiru F. si colab. IOBS pag 211
15 A Chiru F. si colab. IOBS pag 214
16 A Chiru F. si colab. IOBS pag 220
17 A Chiru F. si colab. IOBS pag 222
18 F Chiru F. si colab. IOBS pag 372
19 A Chiru F. si colab. IOBS pag 418
20 A Chiru F. si colab. IOBS pag 421/425

III Asociai termenii din cele 2 coloane


A

1c Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 260


2d Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 273
3a Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 279
4e Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 286
5b Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 285

B
1c Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 505
2a Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 349
3e Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 371
4b Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 345
5d Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 376

C
1c Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 564
2d Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 526
3a Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 569
4e Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 571
5b Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 570

Marcati cu x raspunsul corect :

1. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali


Ed. Viata Medicala Romaneasca / 2004 pag. 94
2. d Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Ed. Viata Medicala Romaneasca 2004/ pag. 116
3. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Ed. Viata Medicala Romaneasca 2004/ pag. 105
4. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Ed. Viata Medicala Romaneasca / 2004 pag. 105
5. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Ed. Viata Medicala Romaneasca / 2004 pag. 105
6. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Ed. Viata Medicala Romaneasca / 2004 pag. 105
7. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Ed. Viata Medicala Romaneasca / 2004 pag. 107

33
8. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
- pag. 110
9. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 112
10. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 116
11. d Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 122
12. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 122
13. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 125
14. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 135
15. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 44
16. d Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 44
17. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 79
18. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 80
19. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 83
20. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 82
21. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 82
22. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 92
23. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 89
24. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 125- 126
25. d Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 53
26. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 56
27. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 54
28. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 158

29. c Chiru F. si colab. IOBS pag 155

30. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 59

31. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 65

32. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 85

34
33. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 89

34. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 89

35. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 99

36. d Chiru ,F. si colab. IOBS pag 101

37. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 103

38. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 103/104

39. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 110

40. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 118

41. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 448

42. d Chiru ,F. si colab. IOBS pag 450/451

43. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 452

44. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 452

45. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 453

46. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 457

47. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 459

48. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 460

49. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 357

50. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 357

51. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 358

52. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 361

53. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 361

54. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 362

55. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 365

56. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 366

57. d Chiru ,F. si colab. IOBS pag 174

35
58. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 182

59. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 383

60. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 384

61. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 385

62. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 390

63. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 392

64. c Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 897

65. a Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 897

36
Modulul 17: Protectia si securitatea in munca - CORECTAT
I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. Asepsia inseamna indepartarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din


plagi, de pe obiecte etc.

2. Asepsia este o metoda profilactica.

3. Spalarea chirurgicala (maini + antebrate) dureaza 15 minute.

4. Mainile, dupa spalare se vor tine in jos pentru ca apa sa se scurga spre degete.

5. Microbii sunt mult mai rezistenti la caldura umeda.

6. Sterilizarea instrumentelor chirurgicale efectuata incorect, determina supuratii


postoperatorii.

7. Materialul moale (campuri, halate, comprese etc.) se sterilizeaza la autoclav.

8. Sterilizarea prin fierbere, in laboratoarele de bacteriologie, ramane inca utila.

9. Instrumentele taioase se sterilizeaza la pupinel.

10. Antisepticele citofilactice nu au un efect nociv asupra tesuturilor.

11. Rivanolul are rol cicatrizant si este un bun bactericid.

12. Solutia de nitrat de argint 1% este indicata in profilaxia oftalmiei gonococice la nou-
nascuti.

13. Instrumentele optice se sterilizeaza prin caldura.

14. Sondele sterilizate cu formol irita mucoasele.

15. Sistemul de sterilizare a sticlariei prin caldura uscata este cel mai recomandat.

16. Razele UV au o putere slaba de penetratie si nu realizeaza o sterilizare, ci numai o


dezinfectie.

17. Flambarea este o metoda de sterilizare foarte defectuoasa.

18. Sterilizarea reprezinta distrugerea tuturor microbilor, inclusiv a formelor sporulate.

19. Materialele din casoletele sterilizate vor fi utilizate in cel mult 24 de ore din momentul
sterilizarii.

20. Sterilizarea la pupinel trebuie facuta la temperatura mai inalta decat la autoclav.

37
II. Asociati termenii din cele 2 coloane

1.

Sterilizare prin flambare a. instrumente optice


Sterilizare la pupinel b. materiale moi (comprese, campuri,
halate, masti)
Sterilizare la autoclav (la cald) c. gura eprubetelor cu medii de
cultura, anse de prelevare
Sterilizare la autoclav (la rece cu vapori de d. materiale din polietilen
oxid de etilen)
Sterilizare prin iradiere cu raze gama e. materiale din sticla

f. solutiile dezinfectante

2.

A B
1. Alcoolul 70 a) in contact cu plaga face bule de aer
2 Tinctura de iod b) are actiune bactericida
3 Apa oxigenata c) se mai numeste solutie Dakin
4 Rivanolul d) nu se aplica pe plagi
5 Cloramina solutie e) se utilizeaza cu predilectie in pansamentele
umede
f) perhidrol

III. Marcati cu X raspunsul corect:

1. Antisepsia este o metoda:

a. profilactica de lupta impotriva infectiilor

b. curativa de lupta impotriva infectiilor

c. de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte, din incaperi

d. de indepartare a pilozitatii

38
2. Sterilizarea urmareste:

a. dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a bailor, plostilor

b. profilaxia infectiilor plagilor

c. distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor

d. patrunderea germenilor

3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare prin:

a. caldura umeda

b. caldura uscata

c. mijloace chimice

d. ventilatie

4. La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de:

a. 128 C

b. 180 C

c. 100 C

d. 60 C

5. Oxidarea instrumentelor metalice supuse fierberii se evita astfel:

a. se pun la fiert in apa rece

b. se mentin in apa pana ce se raceste

c. se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodiu

d. se adauga apa oxigenata in momentul fierberii

6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de:

a. 1-2%

b. 7-8%

c. 10%

d. 20%

39
7. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. poate produce arsuri chimice

b. este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii)

c. fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi

d. este iritanta

8. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic:

a. alcoolul

b. apa oxigenata

c. tinctura de iod

d. cloramina

9. Materialul moale se sterilizeaza la:

a. 28 si 1,5 atm prin fierbere

b. 133 si 2 atm la autoclav, in mediu de vapori

c. 180 si 2 atm la pupinel

d. 40 si 1 atm

10. Instrumentele chirurgicale sterilizate la autoclav au un termen de valabilitate:

a. 24 de ore de la efectuarea sterilizarii

b. 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente

c. 48 de ore de la efectuarea sterilizarii

d. 7 zile daca nu s-au deschis cutiile

SURSA BIBLIOGRAFICA

Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64-65

2. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64

40
3. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 66

4. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 67

5. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75

6. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 76

7. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79

8. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 77

9. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 83

10. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 86

11. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 87

12. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 88

13. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 83

14. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 82

15. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 83

16. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 81

17. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79

18. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75

19. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79

20. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 81

Asociati termenii din cele 2 coloane

1.

1c,2e,3b,4a,5d Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre

medii.Pag 82 - 83

41
2.

1 b, 2 d , 3 a ,4 e , 5 c Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre

medii.Pag 87

Marcati cu X raspunsul corect

1. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64

2. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75

3. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75

4. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 76

5. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 76

6. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 87

7. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 86

8. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 87

9. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 83

10. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79

42
Modulul 18 : Administrarea medicamentelor- CORECTAT
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii

1. Medicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de origine minerala,
vegetala, animala utilizate cu scopul de a preveni, ameliora sau vindeca bolile.
2. Medicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de observatie a pacientului
internat sau pe retete in cazul pacientului ambulator.
3. Condica de prescriptii a medicamentelor este predata la farmacie de catre medic.
4. Administrarea medicamentelor per oral se va indica pentru a se obtine efectul rapid.
5. Asistenta medicala, inainte de administrarea medicamentelor, se va spala bine pe maini cu
apa si sapun.
6. Inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa are scopul de a
dezinfecta si de a decongestiona mucoasele inflamate ale cailor respiratorii.
7. Unguentele au la baza o substanta grasa necesara pentru mentinerea consistentei si se
pastreaza la rece.
8. Prescriptia injectiilor este facuta de catre medic.
9. Injectia intraarteriala este efectuata de catre asistenta medicala.
10. Administrarea tratamentului injectabil nu necesita informarea pacientului.
11. Verificarea integritatii ambalajului individual al seringii si acului, inainte de utilizare, este
obligatorie.
12. Dozele de insulina se masoara in unitati.
13. Fraxiparine, calciparine, clexane sunt administrate numai pe cale subcutanata, injectarea
acestora intramuscular constituie contraindicatie majora.
14. Injectia intradermica se efectueaza cu degresarea locului de electie.
15. Introducerea medicamentelor peroral constituie calea naturala de administrare.
16. Calea intravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor
medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisulare.
17. In vederea alegerii locului de electie in efectuarea punctiei venoase se examineaza atent
ambele brate ale pacientului pentru a observa calitatea si starea anatomica a venelor.
18. Abordul venos poate fi efectuat periferic sau central.
19. In scop anestezic injectia intradermica poate fi efectuata pe orice suprafata a corpului.
20. In cazul injectiei intradermice nu se vor evita regiunile cutanate cu foliculi pilosi.

Asociati termenii din cele 2 coloane

1.
1. Durere vie a. Introducerea de solutii uleioase intr-un
vas sanguin
2. Necroza tesuturilor b. Punctionarea cu acul intr-un vas sanguin

3.Embolie grasoasa c. Atingerea nervului sciatic

4.Hematom d. Introducerea de solutii injectabile cu cale


strict intravenoasa
5. Embolie gazoasa e. Efectuarea injectiei in tesutul muscular

43
f. introducerea unei cantitati de aer in
circuitul venos.

2.
1. Calea orala a. Introducerea madicamentelor gazoase si
volatile prin mucoasa respiratorie
2. Calea rectala b. Calea digestiva de administrare cu
resorbtie la nivelul mucoasei rectale
3. Calea respiratorie c. Calea naturala de administrare a
medicamentelor cu resorbtie la nivelul
mucoasei bucale si digestive.
d. Introducerea substantelor
4. Calea percutanata medicamentoase in stare lichida in
organism prin intermediul unui ac atasat la
seringa.
5. Calea parenterala e. Introducerea medicamentelor prin
suprafata tegumentara cu absorbtie la
nivelul pielii.
f. Pudrarea pe suprafata pielii.

3.
1.Injectia intramusculara a. Efectuarea injectiei sub piele

2.Injectia subcutanata b. Efectuarea injectiei in tesutul muscular

3.Injectia intradermica c. Efectuarea injectiei in vasele sanguine

4. Injectia intravenoasa d. Efectuarea injectiei in grosimea pielii


5. Injectia intraarteriala e. Efectuarea injectiei in inima
f. Efectuarea injectiei in vasele sanguine
arteriale

Marcati cu x raspunsul corect :

1. Solutiile hipertonice se administreaza pe cale:


a. intravenoasa
b. intramusculara
c. intradermica
d. intraarterial

2. Coaja de portocala este caracteristica pentru injectia:


a. intradermica
b. subcutanata
c. intravenoasa
d. intramusculara

44
3. Prin urmatoarea cale de administrare a medicamentelor, absorbtia se face lent:
a. orala
b. intravenoasa
c. intramusculara
d. intraarteriala

4. Solutiile injectabile uleioase se administreaza:


a. intravenos
b. intramuscular
c. intradermic
d. subcutanat

5. Dezinfectia locala in IDR se face cu:


a. ser fiziologic
b. solutie dezinfectanta
c. nu se dezinfecteaza
d. solutie de cloramina 1%

6. Introducerea de aer intr-un vas de sange produce:


a. hematom
b. paralizie
c. embolie gazoasa
d. embolie uleioasa

7. Medicamentele administrate pe cale orala pot avea efect:


a. general
b. local
c. local si general
d. anestezic

8. Unul din accidentele injectiei intramusculare poate fi:


a. flebalgia si tromboza
b. embolia gazoasa
c. lezarea nervului sciatic
d. embolie uleioasa

9. Calea percutanata presupune administrarea medicamentelor:


a. pe tegumente
b. intramuscular
c. intraarterial
d. intravenos

10. Inhalatia este indicata urmatoarei categorii de pacienti:


a. constienti, cooperanti
b. inconstienti
c. nou-nascuti, copii mici
d. cu afectiuni psihice grave

11. Utilizarea acelor si seringilor de unica folosinta impune:


a. anuntarea bolnavului si a apartinatorilor acestuia

45
b. verificarea integritatii ambalajului si a termenului de valabilitate a sterilizarii
c. anuntarea urgenta a medicului
d. incalzirea la temperatura camerei

12. Dupa dezinfectia locului unde se efectueaza punctia venoasa se recomanda:


a. sa se mai palpeaze odata locul punctiei si sa se introduca acul
b. sa se sufle puternic in locul punctiei pentru a diminua durerea
c. sa se stearga usor cu degetul surplusul de alcool
d. se interzice palparea venei (dupa dezinfectarea locului de electie)

13. Insulina se administreaza cu:


a. orice seringa
b. seringa de 2 ml
c. seringa marcata special pentru concentratia specifica a insulinei
d. seringa Guyon

14. Fraxiparine se administreaza:


a. subcutanat
b. strict intravenos
c. intramuscular
d. intradermic

15. Pacientul operat de 6 zile va avea o alimentatie:


a. hidro-zaharat-lactata
b. completa
c. sucuri carbogazoase
d. bogata in lipide

16. Dupa interventia chirurgicala, bolnavii vor fi asezati in saloane:


a. intens luminate
b. incalzite la 32C
c. cu lumina redusa si temperatura in jur de 20C
d. la o temperatura de aproximativ 15C

17. Pozitia pacientului pe masa de operatie, in interventiile pe abdomen, este:


a. decubit lateral cu membrul inferior de partea sanatoasa flectat
b. decubit dorsal cu sul introdus sub mijloc
c. pozitie semisezanda
d. decubit ventral

18. Mobilizarea pacientului impune verificarea unor parametrii:


a. pulsul si tensiunea arteriala
b. scaunul, diureza
c. nu este necesara nici o verificare
d. integritatea mucoaselor

19. Alegerea tipului de abord venos si a locului de electie depinde de:


a. starea clinica a pacientului
b. criteriul de urgenta in administrare sau nu
c. cantitatea de administrat

46
d. toate cele trei raspunsuri

20. In injectia intravenoasa se vor evita regiunile care prezinta:


a. procese supurative
b. piodermite
c. eczeme
d. toate cele trei raspunsuri

SURSA BIBLIOGRAFICA

Modulul 18 : Administrarea medicamentelor

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii

1. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag 295


2. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag 295
3. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-296
4. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-298
5. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-299
6. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-301
7. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-304
8. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-305
9. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-.306
10. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-308
11. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-308
12. A -Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-320
13. A -Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-324
14. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-329
15. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-297
16. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-331
17. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-331
18. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-331
19. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-329
20. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-329

Asociati termenii din cele 2 coloane


1. 1-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru- pag.297
2-D Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl Chiru pag. 299
3-A Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Fl. Chiru pag 301
4-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Fl. Chiru pag 305
5-F Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Fl. Chiru pag 302

2. 1-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 297

47
2-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 299
3-A Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 301
4-E Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 305
5- D Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 302

3. 1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 305


2-A Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 305
3-D Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 305
4-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 306
5-F Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 306

Marcati cu x raspunsul corect :

1. a Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru -331


2. a Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 329
3. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 298
4. b Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 316
5. b Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 330
6. c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 340
7. c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 297
8. c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 317
9. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 302
10 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 301
11 b Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 308
12 d Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 332
13 c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 320
14 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 324
15 b. - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 472
16 c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 470
17 b Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 468
18. a Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 473
19. d Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 331
20 d Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 331

48
Modulul 23: Pneumologie si nursing specific - CORECTAT
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. Hemoptizia constituie eliminarea sangelui, pe gura, provenit din caile aeriene


inferioare.
2. Hemoptizia este precedata de: senzatie de caldura retrosternala, gust sarat usor
metalic, jena laringiana, tuse.
3. Expectoratia este precedata de gust sarat usor metalic.
4. Hemoptizia este hemoragie digestiva superioara.
5. Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin tuse insotita de cresterea
secretiei bronsice.
6. Bacilul Koch este agentul etiologic al bronsitei cronice obstructive.
7. Termenul de BPOC se refera la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar.
8. Bolnavul cu BPOC are insuficienta respiratorie cronica.
9. In astmul bronsic, bronhospasmul se datoreaza edemului mucoasei bronsice si
hipersecretiei bronsice.
10. Bradipneea este respiratia cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste
40/min.
11. Astmul bronsic extrinsec debuteaza de obicei in copilarie sau la adultul tanar.
12. In starea de rau astmatic, tratamentul incepe cu miofilin si corticoterapie.
13. In criza de astm bronsic se administreaza eritromicina 2 g/24 ore.
14. Pneumonia pneumococica debuteaza printr-un stadiu de congestie alveolara
urmat de hepatizatie rosie.
15. Febra in pneumonia pneumococica atinge valori intre 38,5 - 39 grade C.
16. Complicatia pneumoniei pneumococice poate fi pleurezia sero-fibrinoasa.
17. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de pneumococ.
18. Bacilul Koch a fost descoperit in 1882 de Robert Koch.
19. Bacilul Koch se raspandeste in organism prin caile: limfatica si hematogena.
20. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina hepatizatie rosie.

Asociati termenii din cele 2 coloane:

I.

1. astmul bronsic a. bicarbonat de sodiu


2. pneumonia pneumococica b. rifampicina
3. ulcer gastro-duodenal c. miofilin
4. tuberculoza pulmonara d. penicilina G
5. angina pectorala e. nitroglicerina
f. ciprofloxacin

49
II.

1. astmul bronsic a. aerosoloterapie


2. pneumonia pneumococica b. virajul la tuberculina
3. bronsita cronica c. hepatizatie rosie
4. ftizia d. caverna
5. primo-infectia tuberculoasa e. dispnee paroxistica
f. hematemeza

III.

1. tuberculoza primara a. caverna


2. pneumonia pneumococica b. dispnee paroxistica expiratorie
3. pneumotorax c. febra in platou 40 C
4. ftizia d. sancru de inoculare
5. astmul bronsic e. aer in cavitatea pleurala
f. hiperpirexie

Marcati cu x raspunsul corect :

1. Dispneea este definita ca fiind:


a. oprirea respiratiei
b. patrunderea aerului in plamani
c. respiratie anevoioasa
d. eupnee

2. Dispnee cu scaderea ritmului respirator este:


a. tahipnee
b. bradipnee
c. polipnee
d. eupnee

3. Tahipneea reprezinta:
a. respiratie anevoioasa
b. patrunderea aerului in plamani
c. cresterea frecventei respiratorii peste 40 resp/min
d. scaderea frecventei respiratorii sub 20 resp/min

4. Eliminarea sangelui provenit din arborele bronsic reprezinta:


a. hematurie
b. hematemeza
c. vomica
d. hemoptizie

50
5. Disfagia reprezinta:
a. greutate la inghitire
b. dificultate in digestie
c. lipsa poftei de mancare
d. senzatie de foame exagerata

6. Respiratia Kussmaul se manifesta prin:


a. bradipnee
b. respiratie in patru timpi: inspiratie pauza expiratie pauza
c. respiratie deficitara permanenta
d. tahipnee

7. Eupneea reprezinta:
a. respiratie deficitara
b. respiratie normala
c. cicluri de respiratie inversate
d. cresterea frecventei respiratorii peste 40 resp/min

8. Hipoxia reprezinta:
a. cresterea oxigenului in sangele circulant
b. cresterea CO2 in sangele circulant
c. scaderea oxigenului in sangele circulant
d.oprirea respiratiilor

9. Bronsita cronica este o boala inflamatorie ce intereseaza:


a. bronhiile mari
b. pleura
c. ambele
d. bronhiile mici

10. Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii pacientul este sfatuit sa:


a. intrerupa fumatul si sa evite mediul poluat
b. pastreze greutatea corporala in raport cu varsta
c. evite practicarea sporturilor de iarna
d. sa respire pe gura in anotimpul rece

11. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizeaza:


a. combaterea obstructiei, inflamatiei, spasmului
b. administrarea penicilinei G
c. administrarea de lichide calde
d. administrarea de nitroglicerina sublingual

12. BPOC ul este complicatia:


a. pneumoniei pneumococice
b. astmului bronsic
c. bronsitei cronice
d. ftiziei

13. Termenul de BPOC reprezinta:


a. pneumotorax spontan

51
b. bronhopneumopatie obstructiva cronica
c. astm bronsic
d. bronsita cronica

14. Combaterea obstructiei in BPOC vizeaza:


a. administrarea de bronhodilatatoare
b. administrarea corticoizilor
c. tratament antibiotic
d. drenaj postural, aspiratie bronsica, spalatura bronsica

15. Astmul bronsic in criza se caracterizeaza prin dispnee:


a. paroxistica expiratorie
b. inspiratorie si expiratorie
c. paroxistica inspiratorie
d. Biot

16. Criza de astm bronsic are durata variabila:


a. 15 min. - 3 ore
b. 30 min.
c. 2 ore
d. 2-5 min.

17. Sputa din astmul bronsic este:


a. mucopurulenta
b. ruginie
c. alb-sidefie cu aspect perlat.
d. hemoptoica
18. Conduita de urgenta in astmul bronsic vizeaza:
a. administrarea de bronhodilatatoare, antispastice, simpaticomimetice
b. administrarea de antitusive
c. drenaj postural.
d. administrarea de cardiotonice

19. Inflamatia acuta a mucoasei bronsice corespunde:


a. astmului bronsic
b. tuberculozei pulmonare
c. bronsitei cronice
d. bronsitei acute

20. Etiologia bronsitei cronice cuprinde:


a. infectii rino-faringiene sau bronsite acute repetate, fibroze pulmonare
b. bacilul Koch
c. pneumococul
d. stafilococul

21. Complicatiile bronsitei cronice pot fi:


a. edemul pulmonar acut
b. emfizemul pulmonar, insuficienta respiratorie
c. pneumotoraxul
d. tuberculoza pulmonara

52
22. Tratamentul bronsitei cronice vizeaza:
a. reducerea iritatiei bronsice, tratamentul infectiilor rino-faringiene,
tratamentul bronhodilatator
b. chimioprofilaxia contactilor
c. administrarea miofilinului si corticoterapiei i.v.
d. administrarea nitroglicerinei sublingual

23. Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin:


a. dispnee paroxistica inspiratorie
b. febra si junghi toracic
c. dispnee paroxistica expiratorie si bradipnee
d. dilatarea bronhiilor mici si mijlocii

24. Aspectul sputei din astmul bronsic este:


a. mucopurulenta
b. rosie ruginie
c. albsidefie
d. Sanguinolenta

25. Disfunctia respiratorie din astmul bronsic este:


a. restrictiva
b. obstructiva
c. mixta
d. toate cele trei variante

26. Tratamentul crizei astmatice vizeaza:


a. administrarea de bronhodilatatoare si corticoterapie
b. administrarea de antibiotice
c. drenaj postural
d. Paracenteza

27. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome:


a. vomica, febra 37,5 38 C, greata
b. expectoratie mucopurulenta, febra in platou
c. hiperpirexie
d. frison unic, febra 39-40 C, junghi toracic

28. Antibioticul de electie utilizat in tratamentul pneumoniei pneumococice este:


a. Penicilina G
b. Tetraciclina
c. Biseptol
d. Miofilin

29. Complicatia pneumoniei pneumococica poate fi:


a. pleurezia sero-fibrinoasa
b. emfizemul pulmonar
c. edemul pulmonar acut
d. B.P.O.C.

53
30. In perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda:
a. repaus la pat, regim hidro-zaharat bogat in vitamine
b. regim alimentar desodat
c. consum excesiv de lichide
d. consum excesiv de lipide

31. Expectoratia in pneumonia pneumococica este:


a. rosieruginie, vascoasa, aderenta
b. sidefie-perlata
c. spumoasa, aerata
d. alb-perlata

32. Examenul fizic in pneumonia pneumococica pune in evidenta:


a. leziuni tegumentare
b. leziuni cazeoase
c. leziuni fibro-cavitare
d. sindrom de condensare pulmonara

33. Primoinfectia TBC se face pe cale:


a. cutanata
b. aeriana
c. sexuala
d. bucala

34. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele, cu exceptia:


a. sancrul de inoculare, adenopatiile traheo-bronsice
b. leziuni condensate
c. leziuni cavitare
d. adenopatiile traheobronsice

35. Leziunea primitiva in TBC se numeste:


a. adenopatie traheo-bronsica
b. tuberculoza miliara
c. leziune cavitara
d. sancru de inoculare

36. Diagnosticul de primoinfectie se pune pe:


a. virajul la tuberculina si aspectul radiologic
b. teste de sensibilizare
c. bronhografie
d. foliculul tuberculos

37. Metoda utilizata in depistarea tuberculozei primare este IDR la:


a. antimicotice
b. tuberculina
c. antibiotice
d. antivirale

38. Profilaxia tuberculozei vizeaza urmatoarele obiective, cu exceptia:

54
a. intarirea rezistentei nespecifice a organismului
b. vaccinare antituberculoasa
c. vaccinare antigripala
d. izolarea pacientului

39. Leziunea caracteristica ftiziei este:


a. sancrul de inoculare
b. caverna
c. adenopatia satelita
d. granulia

40. Formele clinice de ftizie sunt urmatoarele, cu exceptia:


a. primoinfectia oculta
b. tuberculoza fibro-cazeoasa cavitara
c. tuberculoza fibroasa
d. tuberculoza infiltrativa

41. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizeaza prin:


a. corticoterapie
b. antiinflamatoare
c. antibiotice
d. tuberculostatice

42. Hemoptizia reprezinta hemoragia:


a. otorinolaringiana
b. nazala
c. provenita din arborele bronsic
d. hemoragia gingivala

43. Dispneea cu cresterea frecventei ritmului respirator reprezinta:


a. tahicardie
b. tahipnee
c. bradipnee
d. eupnee

44. Dispneea, in bolile pulmonare, este datorata:


a. scaderii aportului de oxigen, cresterii cantitatii de CO2 si obstructiei cailor
respiratorii
b. contaminarii cu pneumococ
c. comprimarii organelor abdominale
d. cresterii aportului de oxigen

45.Declansarea hemoptiziei este precedata de:


a. senzatie de voma
b. caldura retrosternala si jena respiratorie
c. varsatura
d. epistaxis

46. Durerea toracica poate avea drept cauze:

55
a. afectiuni cardiovasculare
b. afectiuni pleuropulmonare
c. afectiuni cardiovasculare si pleuropulmonare
d. afectiuni gastrice

47. Definitia astmului bronsic include, cu exceptia:


a. reducere ireversibila a diametrului bronhiilor
b. dispnee expiratorie
c. reducerea reversibila a diametrului bronhiilor
d. raluri sibilante

48. O complicatie a pneumoniei este:


a. bronsita cronica
b. emfizemul pulmonar
c. insuficienta renala
d. pleurezia sero-fibrinoasa

49. Simptomul sugestiv pentru TBC este:


a. febra 40 41C
b.tuse seaca persistenta peste 3 saptamani
c.frison unic: 30 40 minute
d. hiperpirexie

50. Spirografia exploreaza:


a. volumele pulmonare dupa efort
b. arborele traheo-bronsic, folosind substanta de contrast
c. volumele si capacitatile pulmonare
d. volumele pulmonare in timpul efortului

51. Accidentele toracocentezei pot fi urmatoarele, cu exceptia:


a. lipotimie
b. pneumotorax
c. hematemeza
d. colaps

52. Depistarea precoce a contaminarii cu bacil Koch uman se face prin:


a. spirografia
b. IDR Cassoni
c. IDR Dick
d. IDR la tuberculina

53. Bronhoscopia foloseste pentru evidentierea arborelui bronsic:


a. sonda Metras
b. bronhoscop
c. aparat Roentgen
d. spirograful

54. In perioadele febrile se recomanda;


a) regim alimentar sarac in proteine si calorii
b) regim alimentar desodat

56
c) regim alimentar bogat in proteine si calorii
d) bogat in lipide

55. Ingrijirile acordate unui pacient cu hemoptizie sunt urmatoarele, cu exceptia:


a) repaus la pat
b) linistirea si calmarea pacientului
c) administrarea de lichide calde
d) asigurarea toaletei bucale

56. Expectoratia constituie:


a) actul reflex si voluntar de eliminare a secretiilor
b) eliminarea sangelui pe nas
c) eliminarea pe gura de masa sanguina
d) act reflex involuntar de eliminare a scretiilor

57. Tratamentul bronhodilatator din bronsita cronica consta in urmatoarele, cu o exceptie:


a) medicatie simpaticomimetica
b) tratamentul infectiei bacteriene
c) medicatie anticolinergica
d) administrare de alupent

58. Terapia astmului bronsic include:


a) ameliorarea manifestarilor acute
b) deranjul de postura
c) informarea, educarea pacientului, tratament farmacalogic, imunoterapia
d) sedarea exagerata a pacientului

59. Dispneea paroxistica in astmul bronsic este consecinta a trei factori, cu exceptia:
a) edemul mucoasei bronsice
b) hipersecretie bronsica
c) spasmul
d) hiposecretia

60. Cantitatea de sange eliminata de pacient dupa tuse, in hemoptiziile mijlocii, este de:
a) 50 100 ml
b) 100 300 ml
c) 500 1000 ml
d) 20 50 ml

57
SURSA BIBLIOGRAFICA

Modulul 23: Pneumologie si nursing specific

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii

1A Chiru F. si colab. IOBS pg. 123


2 A. Chiru F. si colab. IOBS pg. 123
3 F. Chiru F. si colab. IOBS pg. 123
4F Chiru F. si colab. IOBS pg. 123
5A C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii, Ed. All 2011 pg. 275
6F. C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pg. 145
7A. C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii, Ed. All, Pg. 275
8A L. Titirca Urgente medico- chirurgicale pg. 33
9A L. Titirca Urgente medico- chirurgicale pg. 25
10 F L. Titirca Ghid de nursing pg. 81
11 A C. Borundel Manual de medicina interna pentru cadre medii pg. 286
12 A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 287-288
13 F C. Borundel Manual de medicina interna pg. 286
14 A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 293
15 F C. Borundel Manual de medicina interna pg. 293
16 A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 294
17 F C. Borundel Manual de medicina interna pg. 306
18 A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 306
19 A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 306
20 F C. Borundel Manual de medicina interna pg. 306

Asociati termenii din cele 2 coloane:

I.
1C C. Borundel Manual de medicina interna - pg. 287
2D C. Borundel Manual de medicina interna pg. 295
3A C. Borundel Manual de medicina interna - pg. 464
4B C. Borundel Manual de medicina interna - pg. 318
5E C. Borundel Manual de medicina interna pg. 384

II.
1E C. Borundel Manual de medicina interna pg. 284
2C C. Borundel - Manual de medicina interna pg. 293
3A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 278
4D C. Borundel Manual de medicina interna pg. 311
5B C. Borundel Manual de medicina interna pg. 309

III.
1D C. Borundel Manual de medicina interna pg. 309
2C C. Borundel Manual de medicina interna pg. 293
3E C. Borundel Manual de medicina interna pg. 320
4A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 311
5B C. Borundel Manual de medicina interna - pg. 284

58
Marcati cu x raspunsul corect

1. c L. Titirca Ghid de Nursing pag. 81


2. b Chiru F. IOBS pag. 118
3. c Chiru F. IOBS - pag. 122
4. d Chiru F. IOBS pag. 123
5. a Chiru F. IOBS pag. 147
6. b Chiru F. IOBS pag. 118
7. b Chiru F. IOBS pag. 115
8. c Chiru F. IOBS pag. 136
9. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.275
10. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 36
11. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 34
12. c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33
13. b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33
14. d Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 34
15. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 25
16. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 26
17. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.285
18. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 26
19. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.274
20. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.275
21. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.276
22. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.278
23. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.284
24. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.285
25. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.284
26. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.287
27. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.293
28. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.295
29. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.294
30. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.295
31. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.293
32. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.293
33. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.308
34. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.309
35. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.307
36. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.308
37. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.308
38. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.315
39. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.311
40. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.314
41. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.318
42. c Chiru F. Urgente medicale pag. 33
43. b Chiru F. IOBOS pag. 118
44. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 37
45. b Chiru F. Urgente medicale pag. 34
46. c L. Titirca-Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag.37
47. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.284
48. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.312

59
49. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.309
50. c Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 271
51. c Chiru F. IOBOS pag. 390
52. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.306
53. b Chiru F. Urgente medicale pag. 23
54. a Chiru F. IOBOS pag. 94
55. c Chiru F. Urgente medicale pag. 35
56. a Chiru F. IOBOS pag. 123
57. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.278
58. c Chiru F. Urgente medicale pag. 30
59. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.284
60. b Chiru F. Urgente medicale pag. 34

60
Modulul 24: Cardiologie si nursing in cardiolologie- CORECTAT

Notati cu A (adevarat) au F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. Sediul durerii in angina pectorala este in regiunea retrosternala medie sau inferioara,
mai rar precordial sau epigastric.
2. Durerea anginoasa poate iradia in sus pana la nivelul mandibulei, maxilarului, iar in
jos pana la nivelul ombilicului.
3. Pacientul indica sediul durerii anginoase cu un singur deget.
4. Majoritatea pacientilor acuza accesul dureros anginos timp de 20-30 minute.
5. Repausul la pat este indicat pacientilor cu crize anginoase frecvente.
6. Cateterismul cardiac cu ventriculografie si coronarografie reprezinta examinari
paraclinice invazive.
7. Tratamentul anginei pectorale include utilizarea medicamentelor cu efect antianginos
si antiischemic.
8. Principalul factor cauzal al I.M.A. este obstructia coronariana, in peste 95% din cazuri.
9. Forme nedureroase de instalare a infarctului miocardic exista in 15% din cazuri.
10. In infarctul miocardic durerea dispare la administrarea de nitrati.
11. Modificarile biologice aparute in majoritatea cazurilor de infarct miocardic includ si
cresterea enzimelor serice (C.P.K., L.D.H., G.O.T., H.B.D., M.B.)
12. In infarctul miocardic, calmarea durerii se realizeaza prin administrarea de analgetice
opiacee, cu mentiunea ca efectul acestuia este limitat.
13. Radiologia, electrocardiografia, fundul de ochi si probele functionale renale apreciaza
gradul de evolutivitate al hipertensiunii arteriale.
14. In hipertensiunea arteriala dieta va fi bogata in colesterol si in grasimi saturate.
15. Diureticele sunt utilizate in majoritatea hipertensiunilor arteriale, indiferent de stadiul
si severitatea bolii.

II. Asociati termenii din cele 2 coloane:


1.
A B
1. sedativ a. Morfina
2. opiacee b. Heparina
3. antianginos c. Diazepam
4. anticoagulant d. Aspirina
5. antiagregant plachetar e. Nitroglicerina
f. Miofilin

2.
A B
1. Nifedipina a. actiune pe receptorii betaadrenergici
2. Nefrix b. inhibitor al enzimei de conversie
3. Clonidina c. actiune vasodilatatoare
4. Propranolol d. actiune asupra volumului sanguin
5. Captopril e. actiune asupra S.N.C.
f. actiune bronhodilatatoare

61
3.
A B
1. Dislipidemiile (cresterea lipidelor serice) a. principalul factor cauzal al I.M.A.
2. Infarctul silentios b. se manifesta chiar si 1 luna inainte de I.M.A.
3. Sindrom coronarian intermediar c. manifestare clinica importanta la debutul I.M.A
4. Obstructia coronariana d. factor influentabil pentru aparitia I.M.A.
5. Durerea toracica e. lipsit de manifestarile prodromale
f. se manifesta cu 2 luni inainte de IMA

Marcati cu X raspunsul corect

1. Medicatia de urgenta in HTA cu valori mari, consta in administrarea de:


a. anticoagulante
b. antiaritmice
c. diuretice
d. antiinflamatoare

2. Medicamentele urmatoare sunt betablocante, cu exceptia:


a. Propranolol
b. Metoprolol
c. Salbutamol
d.Labetolol

3. Complicatiile pacientului cu IMA, determinate de repausul absolut si prelungit, pot fi


evitate prin:
a. administrarea de morfina
b. mobilizarea precoce
c. reluarea plimbarilor in salon dupa 48 de ore.
d. reluarea activitatii dupa 24 ore

4. Principalul factor cauzal al I.M.A., in peste 95% din cazuri, este:


a. obstructia coronariana
b. fumatul
c. sedentarismul
d. alimentatia hiposodata

5. In I.M.A. conduita terapeutica, in spital, presupune efectuarea tratamentului:


a. antibiotic
b. anticoagulant
c. antiinflamator
d. bronhodilatator

6. In tratamentul anginei pectorale sunt utilizate medicamentele:


a. cu efect antianginos si antiischemic
b. antialgice cu actiune retard
c. opiacee si sedative
d. cu efect bronhodilatator

62
7. Accesul dureros, in angina pectorala la majoritatea pacientilor dureaza:
a. 20-30 minute
b. 3-5 minute
c. cel putin 2-3 ore
d. 30-60 minute

8. Complicatiile mai frecvente in hipertensiunea arteriala benigna sunt, cu exceptia:


a. trombozei cerebrale
b. glomerulonefritei hipertensive
c. infarctului miocardic
d. cardiopatie ischemica

9. Mobilizarea activa in IMA necomplicat, se recomanda reluarea plimbarilor in salon astfel:


a. la 48-72 ore de la debut
b. la 12-24 de ore de la debut
c. dupa 8-10 zile
d. 2-3 zile

10. Regimul dietetic al bolnavului cu infarct miocardic acut include:


a. preparatele greu digerabile
b. reducerea severa a grasimilor animale
c. condimentele
d. conserve

11. Dieta in angina pectorala va fi:


a. hipercalorica, hiperglucidica
b. hipocalorica, hipolipemianta
c. hipercalorica, hiperlipidica
d. hipercalorica, hiperlipemianta

12. Nitroglicerina administrata in angina pectorala poate provoca uneori efecte neplacute:
a. senzatie de frig in zona cefalica
b. cefalee
c. hipertensiune ortostatica
d. senzatie de somnolenta

13. Circumstantele de aparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia:


a. expunerea la frig
b. efectuarea de efort fizic
c. hiperglicemiile
d. efortul sexual

14. Circumstantele de disparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia:


a. stoparea efortului
b. administrarea de nitroglicerina
c. expunerea la frig
d. repaus la pat

15. Conduita de urgenta in angina pectorala presupune:


a. administrarea de Heparina

63
b. mobilizarea precoce pentru a preveni complicatiile
c. administrarea de Nitroglicerina sublingual
d. administrarea de insulina

16. Cei mai importanti factori de risc pentru I.M.A. sunt:


a. stresul, infectii ale tractului urinar
b. diabetul zaharat, HTA, fumatul
c. hipotensiunea arteriala, infectii ale tractului respirator
d. socul hipovolemic

17. Cateterismul cardiac este:


a. un examen scintigrafic
b. un examen radiologic
c. o metoda invaziva de diagnostic
d. metoda neinvaziva de diagnostic

18. Tratamentul anginei pectorale include medicatie cu efect:


a. antianginos si antiischemic
b. antiinflamator
c. antiviral
d. antiinfectios

19. Simptomul principal in angina pectorala este:


a. durerea
b. insuficienta respiratorie
c. edemul
d. febra

20. In angina pectorala durerea este:


a. brusca, violenta ca o lovitura de pumnal, in etajul abdominal superior
b. localizata in regiunea retrosternala medie sau inferioara
c. localizata in regiunea lombara, unilateral
d. localizata in hipocondrul drept

21. Cefaleea in HTA apare :


a. de obicei dimineata, la trezire
b. spre seara, accentuata de schimbari de pozitie
c. insotita de paloare a fetei
d. schimbarea brusca de pozitie

22. HTA simptomatica de cauza endocrina apare in:


a. feocromocitom
b. glomerulonefrita acuta
c. boli traumatice, tumorale sau inflamatorii ale creierului
d. glomerulonefrita cronica

23. Forma benigna a hipertensiunii arteriale are o evolutie:


a. rapida
b. progresiva
c. cu mortalitate ridicata

64
d. cu mortalitate scazuta

24. Cauzele hipertensiunii arteriale secundare sunt, cu exceptia:


a. renale
b.endocrine
c. cardiovasculare
d. pulmonare

25. Complicatiile HTA la nivelul aparatului cardiovascular sunt urmatoarele, cu exceptia:


a. insuficienta cardiaca globala
b. encefalopatie hipertensiva
c. infarct miocardic
d. anevrism de aorta

26. HTA esentiala se caracterizeaza prin:


a. aparitia, de obicei, dupa 30 de ani, cu maxim de frecventa intre 40-50 de ani
b. incidenta este mai mare la barbati
c. formele mai grave apar la femei
d. incidenta mai mare la adolescenti

27. Regimul alimentar in hipertensiunea arteriala trebuie sa fie:


a. hipersodat
b. normosodat
c. hipo sau desodat
d. hipercaloric

28. Regimul de viata in HTA consta in urmatoarele, cu exceptia:


a. limitarea eforturilor fizice
b. respectarea orelor de somn si de masa
c. implicarea in situatii conflictuale
d. respectarea programului de masa

29. Regimul hiposodat contine:


a. mai putin de 0,5 g sare/zi
b. 10-14 g sare/zi
c. 15-20 g sare/zi
d. 2-5 g sare/zi

30. Gradul de evolutivitate al HTA se apreciaza prin:


a. tubajul gastric si duodenal, ex. radiologic
b. EKG, fundul de ochi si probele functionale renale
c. EKG de efort, ex. Sputei
d. EKG si examen radiologic

31. Pulsul se masoara cel mai frecvent la nivelul, cu exceptia:


a. arterei radiale
b. carotidei
c. venei femurale
d. artera humerala

65
32. Tahicardia reprezinta:
a. frecventa normala a respiratiei
b. frecventa scazuta a respiratiei
c. accelerarea frecventei pulsatiilor peste 100/min
d. diminuarea frecventei pulsatiilor sub valorile normale

33. Bradicardia reprezinta:


a. accelerarea frecventei pulsatiilor
b. scaderea frecventei pulsatiilor sub 60/min
c. scaderea frecventei respiratiilor
d. cresterea frecventei respiratiei

34. Simptomul principal in angina pectorala este:


a. dispneea
b. insuficienta respiratorie
c. durerea
d. disuria

35. Perioada de deput in IMA dureaza:


a. 10 12 zile
b. 7 10 zile
c. 1- 2 zile
d. 3-5 zile

36. Durerea precordiala in angina pectorala este localizata:


a. 40-50% din cazuri in fosa iliaca dreapta
b. 10-20% din cazuri in hipocondrul drept
c. 80-90% din cazuri in flancul stang
d. 80 90% retrosternal

37. Durerea in IMA poate dura:


a. 15 30 de minute si cedeaza la administrarea de nitrati
b. 30 minute pana la cateva ore sau zile si nu cedeaza la administrarea de nitrati
c. 10 15 minute si cedeaza la administrarea de tonicardiace
d. 2 - 3 min

38. Infarctul miocardic este produs de:


a. scaderea contractiilor ventriculare
b. diabetul zaharat
c. obliterarea unei ramuri coronoriene, avand drept urmare necroza portiunii respective
a miocardului
d. hipotensiunea arteriala

39. Conduita de urgenta in IMA vizeaza:


a. oprirea hemoragiei
b. intreruperea efortului fizic
c. calmarea durerii si prevenirea mortii subite
d. accentuarea efortului fizic

40. Interventiile medicale cele mai indicate, in primele ore, la un bolnav cu IMA sunt:

66
a. ameliorarea durerii si reducerea anxietatii
b. supravegherea dietei si tranzitului intestinal
c. asigurarea confortului
d. crearea unui mediu psihologic favorabil

41. Tratamentul cu heparina impune sa se determine:


a. indicele de protrombina
b. creatina
c. colesterolul
d. indicele glicemic

42. Durerea in cardiopatia ischemica are urmatoarele caracteristici:


a. prezinta localizarea retrosternala
b. iradiaza in umarul drept si fata interna a bratului drept
c. apare la efort si cedeaza la administrarea de Mialgin
d. iradiaza in regiunea lombara

43. Febra in IMA apare:


a. 10-12 ore de la debut
b. 2-4 ore de la debut
c. 5-6 ore de la debut
d. 24-48 ore de la debut

44. Tratamentul igieno-dietetic in IMA consta in:


a. regim alimentar hiposodat
b. regim hipercaloric
c. regim hipoglucidic
d. regim hiperzaharat

45. Tratamentul HTA esentiale presupune administrarea:


a. diureticelor, vasodilatatoarelor, blocante ale canalelor de calciu
b. antibioticelor, vasodilatatoare, antispastice
c. tonicardiacelor, antispastice, diuretice
d. tonicardiace si diuretice

46. HTA apare mai frecvent la femei:


a. dupa varsta de 25 ani
b. dupa varsta de 40 ani
c. dupa varsta de 60 ani
d. dupa varsta de 20 ani

47. HTA esentiala se mai numeste:


a. boala hipertensiva
b. hipertensiune permanenta
c. feocromocitom
d. boala hipotensiva

48. Mobilizarea pacientului in IMA se poate face prin miscari active la:
a. 24 48 de ore de la debut
b. 12 24 de ore de la debut

67
c. 14 zile de la debut
d. 7 zile de la debut

49. Eficacitatea tratamentului anticoagulant se controleaza prin:


a. ionograma sanguina
b. hemoleucograma
c. probe hepatice
d. probe de coagulare

50. In HTA, factorii de risc sunt:


a. ereditatea, continutul crescut de sodiu din alimentatie, starile de incordare nervoasa,
obezitatea
b. ateroscleroza coronoriana
c. umiditatea
d. poluarea atmosferica

SURSA BIBLIOGRAFICA

Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie

I. Notati cu A (adevarat) au F (fals)

1 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94


2 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
3 F Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
4 F Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
5 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.95
6 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97
7 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97
8 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103
9 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.104
10 F Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.105
11 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.107
12 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109
13 A Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
14 F Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
15 A Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 411

II. Asociati termenii din cele 2 coloane

1. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109


1 c; 2 a; 3 e; 4 b; 5 d

2. Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408, 409


1 c; 2 d; 3 e; 4 a; 5 b

3. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103, 104

68
1 d; 2 e; 3 b; 4 a; 5 c

III. Marcati cu X raspunsul corect

1 c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408


2 c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
3 b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110
4 a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103
5 b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109
6 a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.99
7 b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
8 b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
9 c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110
10 b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.112
11 b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 384
12 b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 385
13 c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.95
14 c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.95
15 c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97
16 b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103
17 c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.69
18 a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.98
19 a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
20 b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
21 a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
22 a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 404
23 b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
24 d - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
25 b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
26 a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405
27 c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
28 c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
29 d - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
30 b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
31 - a Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.98
32 c Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99
33 b Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99
34 c Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 387
35 d Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 387
36 d Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 79
37 - b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 43
38 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42
39 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 44
40 a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 45
41 a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 46
42 - a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42
43 - d Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 387
44 a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 46

69
45 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
46 - b Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405
47 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405
48 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 390
49 - d Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 390
50 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405

70
Modulul 25: Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie -
CORECTAT

Notati cu A (adevarat) au F (fals):

1. Ulcerul duodenal apare cel mai frecvent la varsta de 20-40 ani.


2. Ulcerul gastric apare mai frecvent la varsta de 30-50 ani.
3. Localizarea durerii in ulcerul gastro-duodenal este in regiunea epigastrica.
4. Perioadele dureroase in ulcerul gastro-duodenal apar frecvent in cursul toamnei sau al
primaverii.
5. Hemoragia digestiva superioara este complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-
duodenal.
6. Hematemeza reprezinta expectoratia cu picaturi de sange.
7. Varsatura cu aspectul zatului de cafea poarta denumirea de hematemeza.
8. Melena reprezinta scaunul cu sange digerat, de culoare neagra, lucios ca pacura.
9. Varsatura este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastro-duodenal.
10. In ulcerul gastro-duodenal, pofta de mancare scade pana la anorexie.
11. Medicatia in ulcerul gastro-duodenal se bazeaza pe antihistaminice.
12. Complicatia colecistitei acute este perforatia colecistului, urmata de peritonita.
13. Tratamentul chirurgical in colecistita acuta consta in colecistectomie.
14. Una din complicatiile colecistitei acute este gastrita.
15. Colecistita acuta este inflamatia cu caracter acut a peretelui colecistic.

Marcati cu x raspunsul corect :


1. Ulcerul gastro-duodenal este:
a. pierderea de substanta a peretelui gastric sau duodenal
b. inflamatie a mucoasei duodenale
c. inflamatie a intestinului subtire
d. inflamatie a mucoasei gastrice

2. Durerea din ulcerul gastro-duodenal are localizare in:


a. hipocondrul drept
b. epigastru
c. fosa iliaca dreapta
d. hipocondrul stang

3. Durerea din ulcerul gastro-duodenal este calmata de:


a. antispastice
b. antialgice
c. ingestie de alimente alcaline
d. antiinflamatoare

4. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este:


a. hemoragia
b. stenoza
c. malignizarea
d. varsatura

71
5. Ulcerul gastro-duodenal impune tratament chirurgical in caz de:
a. hematemeza, stenoza
b. malignizare, hematemeza
c. dureri mari si repetate, varsaturi
d. stenoza, perforatie, hemoragii masive, cancer gastric

6. Colecistita acuta este:


a. inflamatia acuta a peretelui colecistic
b. pierderea de substanta a peretelui gastric
c. inflamatie a mucoasei duodenale.
d. inflamatie a mucoasei gastrice

7. Spalatura gastrica este contraindicata in:


a. intoxicatii alimentare
b. intoxicatii cu substante caustice
c. staza gastrica
d. intoxicatii medicamentoase

8. Stenoza esofagului este cel mai frecvent produsa de:


a. ingestia de substante caustice
b. volum gastric crescut
c. presiune gastrica crescuta
d. intoxicatii alimentare

9. HDS se exteriorizeaza prin:


a. hematemeza, hemoptizie
b. hematemeza, melena
c. hematemeza, hematurie
d.hemoptizie, vomica

10. Melena reprezinta hemoragia digestiva exteriorizata prin:


a. scaun acoperit cu sange rosu
b. scaun negru ca pacura
c. varsatura alimentara
d. varsatura sanguinolenta

11. Paracenteza este punctia:


a. exploratorie a cavitatii peritoneale
b. evacuatorie a cavitatii toracice
c. evacuatorie a cavitatii pericardice
d. exploratorie a cavitatii pleurale

12. Punctia este o manevra chirurgicala folosita in scop:


a. diagnostic, evacuator sau terapeutic
b. curativ, de drenaj sau hemostatic
c. diagnostic, drenaj sau hemostatic
d. scop curativ si terapeutic

13. Inflamatia acuta sau cronica a mucoasei duodenale se numeste:

72
a. duodenita
b. gastrita
c. peritonita
d. colecistita

14. Hemoragia gastroduodenala este complicatia cea mai frecventa a:


a. gastritei
b. stenozei
c. ulcerului gastroduodenal
d. colecistitei

15. Urmatoarele complicatii apartin ulcerului gastro-duodenal, cu exceptia:


a. perforatia
b. stenoza
c. hemoptizia
d. hematemeza

SURSA BIBLIOGRAFICA

Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie

Notati cu A (adevarat) au F (fals)

1. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 456


2. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 456
3. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 457
4. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 457
5. - A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
6. F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
7. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
8. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
9. - F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
10. F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 458
11. - F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 464
12. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 551
13. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 552
14. F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 551
15. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 550

73
Marcati cu X raspunsul corect

1. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 456


2. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 457
3. c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 457
4. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
5. d Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
6. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 550
7. b Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 126
8. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 450
9. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
10. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374
11. a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 53
12. a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 53
13. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 475
14. c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
15. c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 461

74
Modulul 26 : Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renale
CORECTAT

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. In colica renala durerea este atroce, permanenta, cu intensificari paroxistice.

2. Polakiuria este o tulburare a diurezei.

3. Retentia de urina este emisia involuntara de urina.

4. Hematuria totala este de origine uretrala.

5. Edemul renal este alb, nedureros, moale.

6. Proteinuria inseamna prezenta glucozei in urina.

7. Radiografia simpla ,pe gol, permite sa se studieze prezenta unor calculi radioopaci.

8. Hemodializa este o forma de circulatie extracorporeala.

9. IRA este o suferinta renala grava, caracterizata prin suprimarea brusca a functiilor
renale.

10. Oliguria / anuria constituie simptomul caracteristic al insuficientei renale acute.

11. In stadiul anuric din IRA, asistenta medicala instituie repaus la pat pe toata perioada
anuriei.

12. Dializa scade sansa de supravietuire a pacientului.

13. In colica renala durerea dispare progesiv sau brusc dupa eliminarea unui calcul.

14. Calculii renali pot fi de acid uric, de oxalati sau de fosfat de calciu.

75
Asociati termenii din cele 2 coloane.

1.

1. Radiografia abdominala pe gol a. necesita obligatoriu testarea sensibilitatii la


iod
2. Urografia b. apreciaza valoarea functionala a fiecarui
rinichi in parte
3. Cistoscopia c. se mai numeste rinichi artificial
4. Pielografia d. studiaza prezenta unor calculi radioopaci
5. Hemodializa e. tehnica instrumentala de explorare a vezicii
urinare
f. informatii asupra starii anatomice a cailor
excretoare

2.

1. Polakiurie a. cresterea cantitatii de urina peste 2 l/24 ore


2. Incontinenta de urina b. prezenta sangelui in urina
3. Poliurie c. cresterea frecventei mictiunilor
4. Hematuria d. prezenta puroiului in urina
5. Piuria e. emisia involuntara de urina

f. prezenta glucozei in urina

3.

1. Disurie a) scaderea cantitatii de urina in 24 ore


2 Retentie de urina b) suprimarea secretiei urinare
3 Anurie c) dificultatea sau durerea la mictiune
4 Nicturie d) imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica
5 Oligurie e) situatia in care bolnavul se scoala noaptea pentru
a urina
f) cresterea cantitatii de urina peste valoarea
normala

Marcati cu X raspunsul corect:

76
1. Recoltarea urinei pentru examene bacteriologice se face:
a. prin urinare intr-un recipient nesteril
b. din urina recoltata 24 de ore intr-un recipient steril
c. direct din mijlocul jetului urinar, dupa toaleta riguroasa a meatului urinar
d. dupa administrarea antibioticelor

2. Manifestarile urinare din cadrul sindromului de insuficienta renala sunt urmatoarele,


cu exceptia:
a. oligurie, pana la anurie
b. HTA
c. hipostenurie
d. izostenurie

3. Alimentarea bolnavului cu IRA, care prezinta varsaturi frecvente, se face:


a. prin sonda duodenala
b. numai pe cale parenterala
c. prin clisme alimentare
d. sonda intestinala

4. Conduita terapeutica pentru stadiul anuric consta in:


a. administrarea de lichide in cantitate crescuta
b. administrarea de diuretice care nu elimina potasiul
c. dializa in caz de hiperkaliemie care pune viata pacientului in pericol
d. administrare de lichide in cantitati scazute

5. Complicatiile IRA pot fi urmatoarele, cu exceptia:


a. supraincarcare sodica si hidrica
b. hipokaliemie si hipercalcemie
c. HTA, insuficienta cardiaca
d. hipotensiune arteriala cu colaps

6. Regimul alimentar va fi intotdeauna desodat in perioada de:


a. formare a edemelor
b. formare si mentinere a edemelor
c. mentinere a edemelor
d. absenta edemelor

7. Retentia de urina reprezinta:


a. suprimarea secretiei urinare
b. emisia involuntara de urina
c. imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica
d. emisia voluntara de urina

8. Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin:


a. suprimarea brusca a functiilor renale
b. leziuni degenerative renale
c. blocarea brusca a ureterului prin migrarea unui calcul
d. leziuni glomerulare

9. Dieta in faza compensata a IRA trebuie sa fie:

77
a. moderat hipoproteica, normolipidica, hiperglucidica
b. hipoproteica, hipolipidica, hiperglucidica
c. hiperproteica, normolipidica, hiperglucidica
d. normolipidica si hipoglucidica

10. Tratamentul profilactic al IRA vizeaza urmatoarele, cu exceptia:


a. evitarea infectiilor
b. depistarea si tratarea in faze incipiente a afectiunilor renale, in special a
celor bilaterale
c. evitarea consumului de sare
d. tratarea corecta a infectiilor

11. In faza de vindecare a IRA, volumul de urina:


a. creste progresiv
b. ramane neschimbat
c. scade progresiv
d. creste si apoi scade semnificativ

12. Cauzele prerenale ale IRA sunt:


a. neoplasmul de prostata
b. obstructia uretrala
c. hipovolemia
d. hipotensiunea arteriala

13. Oliguria in IRA dureaza:


a. 10-14 zile
b. 1-2 luni
c. 2-3 saptamani
d. 2-4 zile

14. Edemul renal este:


a. rosu, nedureros, moale
b. alb, dureros, tare
c. alb, nedureros, moale
d. rosu, dureros, tare

15. Oliguria apare in urmatoarele cazuri, cu exceptia:


a. colaps vascular
b. constipatie
c. insuficienta cardiaca
d. glomerulonefrita

16. Hipovolemia este determinata de:


a. hemoragii importante
b. insuficienta cardiovasculara
c. hipotensiune arterial
d. gingivoragii

17. Calculii mobili in bazinet sau angajati in ureter produc:


a. colica biliara

78
b. colica abdominala
c. colica renala
d. enterocolita

18. Simptome asociate, care pot aparea in colica renala sunt:


a. diaree
b. constipatie
c. anemie
d. polakiurie, tenesme vezicale

19. In colica renala, asistenta medicala instituie de urgenta:


a. administrarea de diuretice
b. administrare de laxative
c. punga cu gheata pe regiunea lombara
d. repaus la pat si aplicatii calde pe regiunea lombara

20. Calculii urici sunt:


a. duri, galben-bruni
b. albiciosi, moi si sfaramiciosi
c. neregulati si cenusii
d, rosii caramizii

21. Densitatea urinei in poliurie este:


a. 1001 - 1002
b. 1015 - 1020
c. 1030 - 1040
d. 1050 - 1060

22. Edemul renal are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:


a. este alb, nedureros, moale
b. este violaceu, dur, dureros
c. debuteaza la pleoape, fata, maleole
d. se pastreaza amprenta degetului la apasare

23. Prezenta puroiului in urina se numeste:


a. proteinurie
b. hematurie
c. piurie
d. albuminurie

24. Calculii renali pot fi formati din:


a. colesterol
b. acid uric
c. clorura de potasiu
d. clorura de sodiu

25. In litiaza urica se administreaza:


a. medicatie alcalinizanta
b. acid mandelic
c. acidifiante

79
d. colecistochinetice

26. Regimul recomandat in litiaza fosfo-calcica este:


a. sarac in acizi nucleici
b. sarac in oxalati
c. echilibrat, fara exces de lapte, legume si fructe
d. bogat in legume si fructe

27. Halena, in insuficienta renala acuta are miros:


a. amoniacal
b. de acetona
c. dulceag gretos
d. fetid

28. Conduita terapeutica in stadiul de reluare a diurezei, din IRA prevede:


a. repaus absolut la pat
b. reducerea ratiei calorice
c. introducerea proteinelor de mare valoare nutritiva in alimentatie
d. reducerea proteinelor

29. In administrarea orala de Furosemid diureza incepe dupa:


a. 20-60 min si se mentine 4-6 ore
b. 10 min si se mentine 2-3 ore
c. 3-15 min si se mentine 2-5 ore
d. 10-15 min si se mentine 24 ore

30. Polakiuria reprezinta:


a. imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica
b. cresterea frecventei mictiunilor
c. emisia involuntara de urina
d. scaderea frecventei mictiunilor

31. Colica renala poate sa fie determinata de urmatoarele cauze, cu exceptia:


a. migrarea unui calcul
b. abuzuri alimentare
c. zdruncinaturi
d. restrictii alimentare

32. Pentru examenul sumar de urina se recolteaza:


a. urina din 24 de ore
b. prima urina de dimineata
c. 5 ml urina din mijlocul jetului urinar
d. 5 ml urina de la inceputul jetului

33. Complicatiile litiazei renale cele mai obisnuite sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. poliuria
b. anuria
c. infectia urinara
d. hidronefroza

80
34. Tratamentul chirurgical in litiaza renala este indicat in urmatoarele situatii, cu exceptia:
a. cand apare infectia urinara
b. cand calculii ureterali nu se elimina timp indelungat
c. cand functia rinichiului nu este afectata
d. cand tratamentul renal nu da rezultate

35. Calculii renali au un diametru de:


a. 0.5 1 mm
b. 1 - 1.5 mm
c. peste 2 mm
d. sub 0,5 mm

36. Recuperarea functionala, anatomica, in formele medii de IRA, necesita:


a. 2-3 saptamani
b. 4-6 luni
c. 1-2 luni
d. 1-7 zile

37. Restabilirea diurezei in stadiul preanuric al IRA se face cu:


a. manitol si diuretice de ansa
b. antihistaminice
c. solutii perfuzabile
d. antibiotice

38. Cauzele organice ale colicii renale sunt urmatoarele, cu exceptia:


a. calculi mobili in bazinet sau angajati in ureter
b. obstructia unilaterala a cailor urinare
c. compresiunea ureterelor prin uterul gravid
d. stenoze ureterale

39. In stadiul compensat al IRA, cantitatea de apa permisa este:


a. 1500-2000 ml/zi
b. 600-700 ml/zi
c. 500-1000 ml/zi
d. 300-500 ml/zi

40. Cauzele postrenale ale IRA sunt:


a. hipovolemia
b. glomerulonefrite
c. obstructia cailor urinare
d. soc traumatic

41. Manifestarile digestive ale IRA sunt:


a. sughit, sete, anorexie
b. oboseala, somnolenta, astenie
c. facies teros, edeme declive
d. tahicardie

42. Avantajele dializei sunt urmatoarele, cu exceptia:


a. controleaza balanta lichidiana

81
b. pacientul dializat necesita mai putine calorii, lichide si electroliti fata de tratamentul
conservator
c. creste sansa de supravietuire a pacientului
d. controleaza tulburarile electrolitice

43. Manifestarile encefalopatiei uremice sunt:


a. dureri lombare, musculare
b. febra si scadere ponderala
c. somnolenta, stare confuzionala
d. dureri abdominale

44. Simptomele generale ale colicii renale sunt:


a. polakiurie
b. agitatie psiho-motorie, transpiratie
c. tenesme vezicale, senzatie de greutate in anus
d. disurie

45. Poliuria este o tulburare:


a. a emisiei urinare
b. a diurezei
c. calitativa a urinii
d. retentie de urina

46. In litiaza urica se recomanda:


a. alimente bogate in oxalati
b. lapte, legume
c. alimente sarace in acizi nucleici
d. fructe

47. Colica renala apare mai rar in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:


a. tuberculoza renala
b. litiaza renala
c. cancerul renal
d. hidronefroza

48. Proteinuria inseamna prezenta:


a. glucozei in urina
b. albuminei in urina
c. sangelui in urina
d. prezenta proteinelor in sange

49. Hematuria de natura renala apare in:


a. adenom de prostata
b. litiaza renala
c. uretrite
d. litiaza biliara

50. Sechelele IRA pot evolua spre:


a. cancer renal
b. litiaza renala

82
c. insuficienta renala cronica
d. colica renala

51. Asistenta medicala, pentru calmarea durerii in colica renala, instituie urmatoarele, cu
exceptia:
a. aplicatii calde pe regiunea lombara
b. Buscopan 20-40 mg i.v.
c. tratament antibiotic
d. repaus la pat

52. Substanta de contrast utilizata la efectuarea urografiei este:


a. Carbune animal
b. Odiston
c. Razebil
d. Pobilan

53. Explorarea rinichiului si a cailor urinare include:


a. bronhoscopia
b. urografia
c. ecografia
d. radiografia pulmonara

54. Urografia reprezinta examenul radiologic al:


a. aparatului renal, folosind substanta de contrast Odiston
b. aparatului renal, folosind substanta de contrast, iodura de sodiu 10%, injectata prin
cateterism uretral
c. vezicii urinare
d. veziculei biliare

55. Radiografia renala simpla poate evidentia:


a. conturul si pozitia rinichilor
b. calculii biliari
c. chistul ovarian
d. starea functionala a rinichilor.

SURSA BIBLIOGRAFICA

Modulul 26 : Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renale

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

1 A C. Borundel, Medicina interna - 2011 pag. 581

2 F C. Borundel, Medicina interna, pag. 581

3 F C. Borundel, Medicina interna, pag. 581

4 - F C. Borundel, Medicina interna, pag. 582

83
5 A C. Borundel, Medicina interna, pag. 583

6 F C. Borundel, Medicina interna, pag. 585

7 A C. Borundel, Medicina interna, pag. 589

8 A C. Borundel, Medicina interna, pag. 590

9 A C. Borundel, Medicina interna, pag. 605

10 A Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 205

11 A Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 209

12 F Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 209

13 A Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 213

14 A C. Borundel, Medicina interna, pag. 610

Asociati termenii din cele 2 coloane.

1. C. Borundel, Medicina interna, pag. 589, 590

1 d; 2 a; 3 e; 4 f; 5 c

2. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581-583

1 c; 2 e; 3 a; 4 b; 5 d

3. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581, 582

1 c; 2 d; 3 b; 4 e; 5 a

Marcati cu X raspunsul corect

1 c - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 334

2 b C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 888

3 b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 891

4 c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 209

5 b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 606

6 b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 876

7 c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581

8 a- C. Borundel, Medicina interna, pag. 605

84
9 a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609

10 - c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609

11 - a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 607

12 c- C. Borundel, Medicina interna, pag. 605

13 a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 606

14 c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583

15 b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 582

16 - a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 204

17 c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 212

18 b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 213

19 d - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 214

20 a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 279

21 - a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 282

22 b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583

23 c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583

24 b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610

25 a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611

26 c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611

27 a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 206

28 c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 210

29 a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 237

30 b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581

31 d - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581

32 b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 584

33 a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610

34 c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611

35 c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610

85
36 b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 207

37 a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 209

38 b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag. 212

39 a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609

40 c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.205

41 a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.206

42 b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209

43 c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.210

44 b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.213

45 b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 582

46 c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611

47 b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581

48 b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 585

49 b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583

50 b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.2206

51 c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.214

52 b - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219

53 b - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219

54 a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219

55 a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 217

86
Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala
CORECTAT

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. Determinarea grupului sanguin si a Rh-ului este facultativa pentru bolnavii internati in


serviciile de chirurgie.
2. Tranzitul baritat este absolut necesar in precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului
digestiv de la esofag pana la rect.
3. Tubajul duodenal permite studierea functiei cailor biliare,a secretiei biliare (bila A,B,C),
examenul macroscopic, chimic, bacteriologic si citologic al bilei.
4. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor digestivi cuprinde doua parti: reechilibrarea nutritiva
si hidroelectrolitica si dezinfectia tubului digestiv.
5. In preziua operatiei, bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate prea abundenta.
Va avea insa grija sa bea o cantitate normala de lichide.
6. Purgativele nu se administreaza preoperator decat in cazuri speciale, la indicatia expresa a
medicului.
7. Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila, insa cu toata dificultatea, este mai
usoara decat tratarea ulceratiei constituite.
8. Eventratia este complicatia frecventa care se produce prin ruperea sau dezlegarea unor fire
in urma unui efort sau supuratia plagilor.
9. Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate in seara operatiei si diminueaza
progresiv in 48h.
10. Pentru bolnavii operati pe tubul digestiv reluarea alimentatiei nu ridica probleme
deosebite.
11. O ascensiune a febrei in ziua a 3-a, a 4-a de la interventia chirurgicala, nu presupune
existenta unei complicatii.
12. Imbibarea pansamentului plagii operatorii cu sange nu presupune nici o interventie din
partea asistentei medicale.
13. Colica biliara apare cel mai frecvent in litiaza biliara.
14. Colica abdominala este provocata de o contractie peristaltica, violenta a unui fragment
tubular.
15. Colica biliara este forma cea mai des intalnita a durerii biliare determinata de cresterea
brusca a presiunii in caile biliare.

Asociati termenii din cele 2 coloane

1) Colica biliara A) Afectiuni inflamatorii ale cailor biliare extra si


intrahepatice
2) Litiaza biliara B) Inflamatii cu caracter acut ale peretelui colecistic, de
diferite grade (congestie, supuratie, gangrena)
3) Colecistita acuta C) Afectiunea provocata de dezvoltarea unor calculi biliari in
vezicule sau in caile biliare.
4) Angiocolita D) Durere violenta in epigastru sau hipocondrul drept cu
iradiere in umarul drept
5) Stenoza pilorica E) Afectiune trombolitica
F) Complicatia ulcerului gastro-duodenal

87
1) Ecografia A) Decelarea calculilor in caile biliare
2) Colangiografia B) Evidentierea prezentei calculilor
3) Gastroscopia C) Evidentierea permeabilitatii fluxului pe venele
hepatice
4) Angiografia D) Vizualizarea mucoasei stomacului
5) RMN E) Investigarea functiei renale
F) Detectarea tumorilor si a chisturilor

Marcati cu x raspunsul corect :

1. Pregatirea psihica a bolnavului in vederea interventiei chirurgicale are urmatorul obiectiv:


a. respectarea disciplinei spitalicesti
b. convingerea ca interventia chirurgicala este benefica
c. respectarea relatiilor cu personalul de ingrijire
d. respectarea pozitiilor impuse de medic

2. Preoperator unui bolnav cu stenoza pilorica i se va efectua:


a. urografie
b. esofagoscopie
c. evacuarea continutului gastric si spalaturi gastrice repetate
d. clisme repetate

3. Pregatirea preoperatorie a unui bolnav cu anemie include si administrarea de:


a. plasma
b. sange total conservat
c. administrarea de fier
d. masa eritrocitara

4. Complicatia postoperatorie mai frecventa la obezi este:


a) hiperhidratarea
b) insuficienta renala
c) hipertiroidism
d) boala tromboembolica

5. Regimul alimentar administrat bolnavului in preziua interventiei este:


a. dimineata si la pranz, regim obisnuit, iar seara regim hidric
b. nu mananca nimic cu 48 ore inaintea interventiei
c. regim hidric
d. regim obisnuit

6. Regiunile cu pilozitati se indeparteaza:


a. in seara dinaintea interventiei
b. cu 1 ora inaintea interventiei
c. cu 36 ore inaintea interventiei
d. cu 15 min inainte de interventie

88
7. Complicatia rahianesteziei este:
a. cefalee persistenta
b. tuse cu expectoratie sangvinolenta
c. greturi si varsaturi
d. tuse uscata

8. Mobilizarea pacientului dupa interventia chirurgicala se face:


a. dupa 48 ore
b. dupa 2 saptamani
c. dupa 1 saptamana
d. cat mai precoce

9. Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate:


a. la 3 zile dupa interventia chirurgicala
b. in prima ora dupa interventie
c. in seara interventiei
d. la 24 ore dupa interventie

10. Dupa rahianestezie, pacientul este transportat de la sala de operatie la salon in pozitie:
a. decubit ventral
b. decubit lateral
c. decubit dorsal cu capul intors lateral
d. decubit ventral cu capul intors lateral

11. Dupa interventia chirurgicala tranzitul intestinal se reia:


a. in prima zi
b. dupa 7 zile
c. dupa 48-72 ore
d. dupa 24 ore

12. Durerea care apare in hipocondrul drept ce iradiaza in umarul drept si subscapular drept
este prezenta in:
a. colica biliara
b. ulcer gastric
c. pancreatita acuta
d. colica renala

13. Colica biliara apare mai frecvent:


a. dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic
b. dimineata, dupa ce bolnavul se trezeste din somn
c. dupa o masa compusa din paine prajita si branza de vaci
d. dupa o masa saraca in grasimi

14. Colica biliara impune explorarea cailor biliare, pentru a depista cauza prin:
a. sondaj gastric
b. colecistografie orala sau colongiografie intravenoasa
c. efectuarea ionogramei sanguine
d. cistografie

89
15. In colica biliara, bolnavului i se administreaza:
a. antialgice, antispastice, antiemetice
b. antitermice, antispastice
c. antibiotice, antispastice
d. antiemetice

16. Colica renala se caracterizeaza prin:


a. durere paroxistica in hipocondrul drept
b. durere lombara cu iradiere abdominala
c. durere precordiala
d. durere paroxistica cu sediu lombar unilateral cu iradiere de-a lungul ureterului in
hipogastru si organele genitale externe

17. Tratamentul in colica renala se bazeaza pe administrarea de:


a. Antispastice, antialgice, bai calde
b. Bai reci si antiinflamatoare
c. Aplicatii locale calde
d. Antitusive, antitermice, antialgice

18.Pregatirea preoperatorie a bolnavului hepatic are in vedere:


a. Medicatie secretolotica si drenaj postural
b. Gimnastica respiratorie
c. Administrarea de antiagregate plachetare
d. Alimentatie bogata in proteine si perfuzii cu glucoza tamponata cu insulina

SURSA BIBLIOGRAFICA:

Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. F Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-537


2. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-543
3. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-545
4. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-550
5. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-556
6. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-557
7. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-598
8. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-599
9. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-615
10. F Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-616
11. F Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-618
12 F Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-618
13. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-659
14. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag 659
15. A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag 659

90
Asociati termenii din cele 2 coloane
1.
1-D Medicina interna-Corneliu Borundel-pag.546
2-C Medicina interna Corneliu Borundel pg. 545
3-B Medicina interna corneliu Borundel pg 550
4-A Medicina interna Corneliu Borundel pg. 552
5F Medicina interna Corneliu Borundel pg 547
2.
1-b Medicina interna-Corneliu Borundel-pag.551
2-a Medicina interna Corneliu Borundel pg. 547
3-d Medicina interna corneliu Borundel pg 544
4-c Medicina interna Corneliu Borundel pg. 544
5f Medicina interna Corneliu Borundel pg 544

Marcati cu x raspunsul corect

1. b Chirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 535


2. c Chirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 551
3 d Chirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 550
4 d Chirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 555
5 aChirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 556
6 b Chirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 558
7 a Chirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 615
8 dChirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 616
9 c Chirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 615
10 c Chirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 615
11 c Chirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 617
12 aChirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 660
13 aChirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 660
14 b Chirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 660
15 a Chirurgie Daschievici Mihailescu pg 660
16 d - Chirurgie Daschievici Mihailescu pg 660
17 a - Chirurgie Daschievici Mihailescu pg 661
18 d - Chirurgie Daschievici Mihailescu pg 554

91
Modulul 32: Ortopedie, traumatologie si nursing specific
CORECTAT

Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos:

1. Pacientii imobilizati la pat beneficiaza de schimbari pasive ale pozitiei corpului.


2. Schimbarea pozitiei unui pacient imobilizat se realizeaza de catre 2 asistente
medicale.
3. Actiunile asistentei medicale, in cazul unui pacient imobilizat, prevad prevenirea
ulceratiilor de decubit.
4. Afectiunile sistemului osteoarticular afecteaza mobilitatea pacientului.
5. Obiectivele potentiale pentru pacientul imobilizat vizeaza invatarea deplasarii
cu ajutorul carjelor, cadrului, bastonului.
6. Asistenta medicala, in timpul mobilizarii, va supraveghea doar mersul
pacientului.
7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit
ventral.
8. Mobilizarea depinde de starea generala a pacientului.
9. Evaluarea ingrijirii bolnavului imobilizat, se refera la prevenirea complicatiilor
de decubit.
10. Lezarea integritatii sistemului locomotor duce la deficit in a se alimenta si a se
hidrata.
11. Mobilizarea deficitara poate determina deplasarea cu dificultate la baie.
12. Afectiunile articulare limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si
dezbraca singur.
13. Reluarea deplasarii si a mobilizarii determina carente de igiena.
14. Mobilizarea reprezinta schimbarea de pozitie a pacientului.

Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB.

1.
A B
1 Aparat respirator a Pneumonie hipostatica
2 Pielea b Tromboze
3 Aparatul digestiv c Deformari articulare
4 Aparatul circulator d Incetinirea tranzitului
5 Aparatul locomotor e Escara de decubit
f Fracturi

2.
A B
1 Imobilizare prelungita a exercitii din pozitia decubit dorsal
2 Mobilizare progresiva b escare de decubit
3 Ortostatism c tromboze
4 Aparatul locomotor d pozitie bipeda
5 Aparatul circulator e dozarea si gradarea exercitiilor
f deformari articulare

92
Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos:

1. Imobilizarea prelungita la pat predispune pacientul la:


a. greturi
b. varsaturi
c. escare
d. litiaza biliara

2. In cazul bolnavilor imobilizati, salteaua patului trebuie sa fie:


a. antidecubit
b. relaxa
c. iarba de mare
d. de buret

3. Toaleta bolnavului imobilizat se face:


a) in cada
b) in pat
c) la dus
d) pe scaun

4. Pielea bolnavului imobilizat este:


a) fara tonicitate
b) elastica
c) grasoasa
d) rosie umeda

5. Bolnavii imobilizati vor fi scosi la aer cu:


a. fotoliul rulant
b. patul
c. cadrul
d. Scaunul

6. Satisfacerea preocuparilor intelectuale ale pacientului imobilizat se face la:


a. cinematograf
b. teatru
c. radio si T.V.
d. biblioteca

7. EKG-ul la un pacient imobilizat se face:


a. in salon
b. in cabinetul EKG
c. in cabinetul asistentelor
d. in laborator

8. Imobilizarea favorizeaza:
a. diareea
b. constipatia
c. varsaturile
d. accelerarea circulatiei

93
9. Regimul alimentar al unui bolnav imobilizat va fi bogat in:
a. lipide
b. glucide
c. proteine
d. celuloza si lichide

10. Trombozele venoase, la bolnavul imobilizat, se previn prin:


a. masaj usor al membrelor
b. tapotaj toracic
c. pudraj cu talc
d. masaj cervical

11. Pneumonia hipostatica se previne prin:


a. gimnastica respiratorie de mai multe ori pe zi
b. administrare de antibiotice
c. administrare de chimioterapice
d. administrare de antiemetice

12. Stimularea circulatiei cutanate, la bolnavul imobilizat, se face prin frictionarea:


a. zilnic cu alcool diluat
b. saptamanal cu alcool diluat
c. lunar cu alcool diluat
d. zilnic cu rivanol

13. Atitudinea asistentei medicale fata de pacientul imobilizat trebuie sa fie:


a. indiferenta
b. blanda
c. violenta
d. agresiva

SURSA BIBLIOGRAFICA:

Modulul 32 : Ortopedie, traumatologie si nursing specific

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

Nr. intrebare Raspuns Bibliografie Nr. pagina


1 A Ingrijirea omului bolnav si a omului 65
sanatos Chiru F.- pag.
2 A Ingrijirea omului bolnav si a omului 65
sanatos Chiru F.- pag.
3 A Ingrijirea omului bolnav si a omului 74
sanatos Chiru F.- pag.
4 A Ingrijirea omului bolnav si a omului 70
sanatos Chiru F.- pag.
5 A Ingrijirea omului bolnav si a omului 74
sanatos Chiru F.- pag.

94
6 F Ingrijirea omului bolnav si a omului 75
sanatos Chiru F.- pag.
7 F Ingrijirea omului bolnav si a omului 75
sanatos Chiru F.- pag.
8 A Ingrijirea omului bolnav si a omului 74
sanatos Chiru F.- pag.
9 A Ingrijirea omului bolnav si a omului 74
sanatos Chiru F.- pag.
10 A Ingrijirea omului bolnav si a omului 73
sanatos Chiru F.- pag.
11 A Ingrijirea omului bolnav si a omului 72
sanatos Chiru F.- pag.
12 A Ingrijirea omului bolnav si a omului 72
sanatos Chiru F.- pag.
13 F Ingrijirea omului bolnav si a omului 72
sanatos Chiru F.- pag.
14 A Ingrijirea omului bolnav si a omului 73
sanatos Chiru F.- pag.

Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB.

1.
Nr. Intrebare/raspuns Bibliografie Nr. pagina
1-a Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1106
2-e Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1106
3-d Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1106
4-b Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1106
5-c Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1106

Nr. Intrebare/raspuns Bibliografie Nr. pagina


1-b Ingrijirea omului bolnav si sanatos 75
Chiru F
2-a Ingrijirea omului bolnav si sanatos 74
Chiru F
3-d Ingrijirea omului bolnav si sanatos 76
Chiru F
4-f Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1106
5-c Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1106

Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos:

Nr. intrebare Raspuns Bibliografie Nr. pagina


1 C Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1106
2 A Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1107
3 B Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1107
4 A Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1106

95
5 B Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1106
6 C Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1107
7 A Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1108
8 B Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1108
9 D Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1108
10 A Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1108
11 A Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1108
12 A Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1108
13 B Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1109

96
Modulul 34: Dermato-venerologie si nursing specific
CORECTAT
Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos:

1. Consumatorii de droguri sunt feriti de infectia cu virusul HIV.


2. Persoanele care practica prostitutia sunt expuse infectarii cu virus HIV.
3. Asocierea virusului HIV cu germeni oportunisti, produce febra inalta.
4. Incapacitatea de a se alimenta si hidrata genereaza deshidratarea.
5. Dificultatea de a se misca este legata de atrofia musculaturii.
6. Asistenta medicala educa pacientul pentru a deveni o sursa de infectii
nosocomiale.
7. Hipertermia se combate prin impachetari reci, schimbate la 5.
8. Monitorizarea temperaturii pacientului seropozitiv se face numai dimineata.
9. Administrarea oxigenului se face numai la indicatia medicului.
10. Hidratarea parenterala cu perfuzii glucozate 10% si vitamine se face numai la
indicatia medicului.
11. Toaleta cavitatii bucale a pacientului seropozitiv se face doar cu ser fiziologic.
12. Prevenirea escarelor se face prin igiena, schimbarea pozitiei si a lenjeriei.
13. Asistenta medicala are nevoie de manusi in manevrele de ingrijire a pacientilor
seropozitivi.

II. Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB.

1.
A B
1 Tratamentul micozelor a Nistatin
2 Tratamentul sarcomului Kaposi b Interferon
3 Tratamentul limfomului malign c Eritromicina
4 Tratamentul infectiei streptococice d Ciprofloxacina
5 Tratamentul infectiei cu salmonella e Aciclovir
F Clexan

2.

A B
1 Pneumocystis carinii a Cotrimoxazol + Sulfadiazina
2 Toxoplasma gondii b Cotrimoxazol
3 Giardia intestinalis c Tiabendazol
4 Strongiloides stercoralis d Ampicilina
5 Hemophilus influenzae e Metronidazol + Furazolidon
f. Miofilin

97
Marcati cu x raspunsul corect :

1. SIDA este cauzata de:


a) retrovirus
b) treponema pallidum
c) enterovirus
d) virusul HIV

2. Perioada de latenta clinica la adultii infestati cu HIV este de:


a) 6 12 luni
b) 2 4 ani
c) 5 10 ani
d) 1 an

3. Rezistenta HIV in mediul extern este:


a) crescuta
b) slaba
c) foarte crescuta
d) inexistenta

4. Virusul HIV poate fi izolat din:


a) sange, sperma, secretie otica
b) sange, sperma, secretie vaginala
c) sange, secretie salivara, LCR
d) sperma

5. Tratamentul infectiei bacteriene in SIDA se face cu:


a) antivirotice
b) antihistaminice
c) antiemetice
d) antibiotice

6. Primul test efectuat in suspiciunea infestarii HIV este:


a) testul alergologic
b) IDR la tuberculina
c) testul ELISA
d) testul ADN

7. Protectia personalului medico-sanitar impotriva infectarii cu HIV se face prin:


a) vaccinare
b) masuri preventive ca in hepatita transmisa parenteral
c) protectie cu antibiotice
d) recoltarea marcarilor virali

8. Gravidelor seropozitive, medicul le recomanda:


a) intreruperea sarcinii
b) continuarea evolutiei sarcinii
c) cat mai multe nasteri
d) folosirea metodelor contraceptive

98
9. Masurile de protectie fata de caile de transmitere ale virusului HIV se refera la:
a) folosirea obiectelor personale
b) folosirea baii
c) indepartarea donatorilor infectati
d) izolarea suspectilor

10. Evolutia infectiei cu virusul HIV se desfasoara in cel mult:


a) 10 ani
b) 5 ani
c) 3 ani
d) 1 an

11. O problema majora la pacientii cu SIDA o reprezinta:


a) cresterea apetitului alimentar
b) febra
c) cresterea apetitului sexual
d) varsatura

12. Izolarea pacientului cu SIDA este cauzata de lipsa:


a) conditiilor de mediu
b) locuintei
c) sustinerii sociale
d) banilor

13. Primul obiectiv al asistentei medicale, in ingrijirea unui pacient cu SIDA, este:
a) ameliorarea confortului pacientului
b) orientarea in timp si spatiu
c) indepartarea depresiei
d) ameliorarea varsaturilor

SURSA BIBLIOGRAFICA:

Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific

Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos

Nr. intrebare Raspuns Bibliografie Nr. pagina


1 F Ingrijiri speciale acordate pacientilor 425
de catre asistentii medicali Titirca L.
2 A Ingrijiri speciale acordate pacientilor 425
de catre asistentii medicali Titirca L.
3 A Ingrijiri speciale acordate pacientilor 426
de catre asistentii medicali Titirca L.
4 A Ingrijiri speciale acordate pacientilor 426
de catre asistentii medicali Titirca L.

99
5 A Ingrijiri speciale acordate pacientilor 426
de catre asistentii medicali Titirca L.
6 F Ingrijiri speciale acordate pacientilor 426
de catre asistentii medicali Titirca L.
7 A Ingrijiri speciale acordate pacientilor 427
de catre asistentii medicali Titirca L.
8 F Ingrijiri speciale acordate pacientilor 427
de catre asistentii medicali Titirca L.
9 A Ingrijiri speciale acordate pacientilor 427
de catre asistentii medicali Titirca L.
10 A Ingrijiri speciale acordate pacientilor 427
de catre asistentii medicali Titirca L.
11 F Ingrijiri speciale acordate pacientilor 427
de catre asistentii medicali Titirca L.
12 A Ingrijiri speciale acordate pacientilor 428
de catre asistentii medicali Titirca L.
13 A Ingrijiri speciale acordate pacientilor 428
de catre asistentii medicali Titirca L.

Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB

1.

Nr. Intrebare/raspuns Bibliografie Nr. pagina


1-a Puericultura si pediatrie Marcean si 458
Mihailescu
2e Puericultura si pediatrie Marcean si 458
Mihailescu
3b Puericultura si pediatrie Marcean si 458
Mihailescu
4c Puericultura si pediatrie Marcean si 458
Mihailescu
5d Puericultura si pediatrie Marcean si 458
Mihailescu

2.

Nr. Intrebare/raspuns Bibliografie Nr. Pagina


1b Puericultura si pediatrie Marcean si 459
Mihailescu
2-a Puericultura si pediatrie Marcean si 459
Mihailescu
3-e Puericultura si pediatrie Marcean si 459
Mihailescu

10
4-c Puericultura si pediatrie Marcean si 459
Mihailescu
5-d Puericultura si pediatrie Marcean si 459
Mihailescu

Marcati cu x raspunsul corect :

Nr. Raspuns Bibliografie Nr.


intrebare pagina
1 D Ingrijiri speciale acordate pacientilor Lucretia Titirca 425
2 C Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu 455
3 B Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea 220
4 B Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea 219
5 D Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu 458
6 C Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea. 222
7 B Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea 224
8 A Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea 223
9 C Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea 223
10 A Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea 222
11 B Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 426
medicali Titirca L.
12 C Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 426
asistentii medicali Titirca L.
13 A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 426
asistentii medicali Titirca L.

10
MODUL 37: BOLI METABOLICE, DE NUTRITIE SI NURSING
SPECIFIC- CORECTAT

Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos:

1. Diabetul zaharat poate exista fara ca bolnavul sa acuze vreo tulburare.


2. Printre cauzele DZ tip I nu se numara ereditatea si infectiile virale.
3. DZ tip II apare dupa 40 ani, mai ales la persoanele obeze.
4. De obicei, hipoglicemia si coma hipoglicemica sunt complicatii secundare
tratamentului cu insulina.
5. Alimentele care vor fi consumate cu restrictie de un diabetic sunt: carnea, pestele,
ouale, branzeturile fermentate.
6. Prezenta corpilor cetonici in urina se intalneste in coma diabetica si la pacientii cu
varsaturi prelungite.
7. Administrarea de insulina i.v. se face numai in cazul comei hipoglicemice.
8. Una din manifestarile de dependenta in accesul gutos este durerea aparuta noaptea
brusc, violent, insuportabil, este monoarticulara.
9. Tratamentul cu antidiabetice orale se face in DZ tip I.
10. Antidiabeticele orale sunt contraindicate in sarcina la o diabetica.

II. Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB.

1.
A B
1. DZ tip II a. Antiinflamatoare
2. DZ tip I b. Solutie glucoza hipertona
3. Coma hiperglicemica c. Antidiabetice orale
4. Coma hipoglicemica d. Insulina administrata i.v.
5. Guta e. Insulina administrata s.c.
f. Antibiotice

10
2.

A B
1. coma diabetica a. actioneaza prompt in hipoglicemii
2. cortizolul b. complicatie vasculara
3. glucagonul c. o complicatie grava a diabetului zaharat
4. retinopatia diabetica d. este secretat de celulele A

5. hipoglicemie e. poate fi generat de arteriopatia diabetica


f. complicatie secundara

3.

A B
1. obezitatea a. pierderea in greutate cu 10-15%
2. denutritia b. semnul Babinski
3. diabetul zaharat c. depasirea greutatii ideale cu 15-20%
4. coma hipoglicemica d. hiperglicemie si glicozurie
5. retinopatia diabetica e. complicatie secundara
f. complicatie vasculara

Marcati cu x raspunsul corect :

1. Semnele de recunoastere a comei hiperglicemice sunt:


a) Tremuraturi, piele uscata
b) Piele uscata, tremuraturi, greturi, varsaturi
c) Greturi, varsaturi, piele uscata, instalare lenta
d) Pruit

2. Pacientul cu diabet zaharat este o persoana care necesita:


a) Intreruperea activitatii profesionale
b) Desfasurarea actiunilor respectand indicatiile de regim si tratament
c) Nu are restrictii privind efortul fizic
d) Intreruperea activitatii intelectuale

3. Comei hipoglicemice ii sunt caracteristice urmatoarele manifestari de dependenta:


a) Halena acetonica
b) Tremuraturi, transpiratii
c) Transpiratii, ameteli, astenie, foame exagerata

10
d) Halena amonicala

4. Din alimenatia pacientului cu obezitate se vor reduce urmatoarele alimente:


a) Produsele rafinate (ciocolata, frisca, maioneaza)
b) Legumele si frutele proaspete
c) Carnea slaba si laptele degresat
d) Vanat si peste

5. Din alimentatia pacientului cu guta, sunt excluse urmatoarele grupe de alimente:


a) Viscere, alimente excitante
b) Legume
c) Lactate
d) Fructe

6. Insulina este indispensabila in:


a) Diabetul de tip I
b) Hipoglicemii
c) Diabetul de tip II
d) Hipercolesterolemii

7. Antidiabeticele orale se folosesc in tratamentul:


a) diabetului zaharat tip I
b) hipoglicemiei
c) diabetului zaharat de tip II
d) obezitatii

8. O unitate internationala de insulina obisnuita echilibreaza:


a) circa 4 gr glucoza
b) 20 gr glucoza
c) 10 gr glucoza
d) circa 2 gr glucoza

9. Se contraindica tratamentul cu insulina lenta la:


a) copii si adolescenti
b) adulti
c) varstnici
d) nou-nascuti

10. La varstnicii care prezinta complicatii renale, tratamentul antidiabetic este condus dupa:
a) exclusiv valorile glicemiei
b) valorile glicemiei si glicozuriei
c) valorile glicozuriei
d) valorile ionogramei

11. Pacientul cu obezitate prezinta urmatoarele probleme de dependenta, cu exceptia:


a) tranzitului intestinal normal
b) alterarii mobilitatii
c) tulburarilor circulatorii si respiratorii
d) intolerantei la activitatea fizica

10
12. Insulina se va injecta de 3 ori pe zi:
a) la 15 minute dupa masa
b) cu 60 de minute inaintea meselor principale
c) la 30 de minute dupa mesele principale
d) cu 15 minute inaintea fiecarei mese principale
13. Diabetul zaharat prezinta urmatoarea triada simptomatica:
a) Polifagie,obezitate,hiperlipidemie
b) Polipnee,poliurie,tahicardie
c) Polifagie,polidipsie,poliurie
d) Polifagie,polakiurie, polidipsie

14. Diabetul zaharat se caracterizeaza prin:


a) anemie
b) hiperglicemie si glicozurie
c) cresterea lipidelor in sange
d) hipoglicemie si abuminurie

15.Diabetul zaharat evolueaza in:


a) 2 stadii
b) 5 stadii
c) 3 stadii
d) 4 stadii

16. Guta se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:


a) Manifestari articulare specifice
b) Leziuni viscerale (mai ales renale)
c) Manifestari respiratorii grave
d) Alterarea metabolisului proteic

17. Elementul clinic decisiv pentru diagnosticul gutei este:


a) costipatia
b) flebita
c) artrita
d) arteriopatia

18. Alimentatia bolnavului de guta poate fi:


a) Hipercalorica
b) Hipocalorica
c) Hiperproteica
d) Hiperlipid

19. Pacientul cu acidoza prezinta urmatoarele simptome:


a) Astenie, somnolenta-coma
b) Convulsii tonico-clonice
c) Pierderea monoculara sau binoculara a vederii
d) Transpiratii profuse si foame exagerata

20. Coma diabetica poate fi declansata de:


a) Efortul fizic prelunigit
b) Cresterea activitatii fizice

10
c) Consumul de alcool
d) Intreruperea insulinoterapiei

21. Semnele majore din coma diabetica sunt:


a) Respiratie Kussmaul, deshidratare globala, somnolenta
b) Agitatie psihomotorie
c) Cefalee, diplopie, anxietate
d) Tulburari neurologice si contracturi

22. Principiile nutritive ce se vor cantarii inainte de ingerare pentru pacientii cu diabet, sunt:
a) Hidratii de carbon
b) Lipide vegetale
c) Proteinele
d) Vitaminele

23. Gangrena uscata apare frecvent pe fondul unei:


a) Suprainfectari a unei leziuni declansatoare
b) Ischemii acute
c) Tumefieri locale
d) Ischemii cronice progresive

SURSA BIBLIOGRAFICA

Modulul 37 : Boli metabolice, de nutritie si nursing specific

I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals)

1-A C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag.683


2- F C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 683
3- A C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 693
4- A C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 696
5- F C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 702
6- A L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali pag413
7- F L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali pag415
8- A L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali pag 410
9- F C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 708
10- A C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 708

II.Asociati termenii din cele 2 coloane

1.
1-c L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali pag 414

10
2-e L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali pag415
3-d L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali pag416
4-b L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali pag416
5-a L.Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali pag410

2 1-c C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 695


2-a C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 687
3-d C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 687
4-b C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 699
5-f C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 696
3 C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, pag 696,713,721

1-c C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 713


2-a C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 721
3-d C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 721
4-b C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 712
5 f C. Borundel, Medicina interna pentru cadre medii 699

II. Marcati cu X raspunsulcorect:

1- c Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag695


2-b Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 709
3-c Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 696
4-a Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 720
5-a Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 732
6-a Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 705
7-c Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 708
8-d Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 706
9-a Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 707
10-a Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 706
11-a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicalipag 407
12-d Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 706
13-c Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 690
14-b Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 684
15-d Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 690
16-c Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 730
17-c Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 731
18-b Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 732
19-a Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 695
20-d Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 696
21-a Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 695
22-a Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 703
23-d Medicina interna, C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pag 700

10
Modulul 35: Boli infecto-contagioase si nursing specific CORECTAT

I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. Hepatitele virale sunt infectii cu manifestari hepatice (cu sau fara icter) produse de un grup
de virusuri hepatotrope (A,B,C,D si E) si prezinta doua modalitati distincte de transmitere:
una digestiva si alta parenterala.
2. Hepatita virala A (HVA) este cauzata de un enterovirus cu transmitere fecal-orala.
3. Perioada preicterica dureaza de obicei 3-7 zile si niciodata nu lipseste.
4. Pe langa sindromul icteric, in hepatita virala se evidentiaza hepatomegalia care depaseste
rebordul costal cu cativa cm.
5. Caile biliare, stomacul, duodenul, pancreasul sunt implicate in procesul infectios.
6. Hepatomul sau cancerul primar hepatic nu reprezinta ultimul stadiu evolutiv in infectia
persistenta cu virus hepatic B si C.
7. Corticoterapia in hepatita acuta virala este privita ca o medicatie adjuvanta, cu rol
patogenic si simptomatic.
8. Profilaxia specifica se face in hepatita A prin imunizare pasiva cu imunoglobuline standard.
9. Imunizarea activa se face cu vaccin continand Ag HBs obtinut din sangele purtatorilor,
supus unor complexe procedee de purificare si concentrare.
10. Vaccinarea antihepatita B este recomandata de OMS nu numai persoanelor cu risc mare de
imbolnavire, ci si tuturor sugarilor.
11. Vaccinarea antihepatita C se face cu vaccin antihepatita C.
12. Nu toate cazurile de hepatita cronica si de ciroza sunt urmare a infectiei cu virusul hepatic
B
13. Virusul hepatic B este prezent in saliva si in lichidul seminal.
14. Transmiterea hepatitei B prin insecte hematofage (tantari, plosnite etc) constituie o
eventualitate posibila.
15. Transmiterea transplacentara este posibila mai ales cand gravida face o hepatita virala
acuta de tip B in cursul sarcinii.

II. Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB.

A B
1. Izvorul de infectie a. Contactul nemijlocit intre persoana 1.
receptiva si eliminatorul de
germeni
2. Calea de transmitere directa b. Organismele vii in care patrund
agentii patogeni si se multiplica
3. Calea de transmitere indirecta c. Totalitatea persoanelor dintr-o
colectivitate care nu prezinta
imunitate fata de o anumita boala
infectioasa
4. Masa receptiva d. Transmitere unor elemente din
mediul extern
10
5. Agentii infectiosi e. Microorganisme patogene care
produc boala infectioasa
f. Factorii economico-sociali
2.

A B

1. epidemiologia a. aparitia unui numar redus de imbolnaviri in


randul populatiei
2. sporadicitatea b. studiaza bolile cu raspandire mare in randul
populatiei
3. epidemia c. boala se afla in mod permanent in anumite
teritorii
4. endemia d. izbucnirea aceleiasi boli la un numar mai mare
de persoane dintr-o regiune
5. pandemia e. microorganisme patogene care produc boala
infectioasa
f. boala infectioasa care se extinde pe un teritoriu
foarte mare

III. Marcati cu x raspunsul corect :

1. Incubatia in hepatita B este de:


a) 2 - 6 saptamani
b) 1 - 6 luni
c) 2 - 23 saptamani
d) 1 - 2 ani

2. Virusul hepatitei B este prezent:


a. in saliva, lichidul seminal si sange
b. pe tegumente
c. pe regiunile paroase
d. lichid seminal

3. Essentiale, Metaspar, Aspatofort, Silimarina sunt medicamente cu efect:


a. laxativ
b. hepatoprotector
c. antialgic
d. antidiareic

4. Scaderea amoniemiei, se realizeaza prin administrarea intravenos in perfuzie lenta, solutii


care contin:
a. arginina, sorbitol
b. insulina
c. aminoacizi

10
d. baze

5. Inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui flux biliar crescut, dupa diminuarea icterului, se
asigura prin administrarea de:
a. sedative
b. coleretice
c. antibiotice
d. cardiotonice

6. In perioada de ascensiune a icterului este indicat in toate cazurile:


a. consumul de glucide
b. consumul de lipide de origine animala
c. consumul de sucuri carbogazoase
d. repausul

7. Cunoastera profilului imun al bolnavului se realizeaza prin determinarea:


a. hemoleucogramei
b. ionogramei
c. proteina C rectiva
d. imunoglobulinelor

8. Hepatita cronica survine in proportie de:


a. 30% dupa hepatita de tip A
b. 40-50% dupa hepatita de tip C
c. 60% dupa hepatita de tip E
d. 10-20% dupa hepatita de tip C

9. Starea confuzionala, delirul si halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa caracterizeaza:


a. coma de gr I
b. coma de gr III
c. coma de gr IV
d. coma de gr II

110
SURSA BIBLIOGRAFICA:

Modulul 35: Boli infecto-contagioase si nursing specific

I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-166


2. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-166
3. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169
4. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-170
5. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-170
6. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-173
7. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-175
8. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176
9. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176
10. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176
11. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176
12. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-173
13. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169
14. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169
15. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169

II. Asociati termenii din cele 2 coloane


1.
Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicalipag 286-289

1-b
2-a
3-d
4-c
5-f

2.
Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicalipag 286-288
1- b
2- a
3- c
4- d
5- e

III. Marcati cu x raspunsul corect :

1. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-169


2. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-169
3. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-175
4. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-175
5. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-174

111
6. d- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-174
7. d.- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-173
8. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-173
9. d- Boli infectioase si epidemiologie C.Bocarnea-172

Modulul 45 : Ginecologie si nursing in ginecologie-CORECTAT

112
I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. Educaia pentru sntate a femeii ncepe de la varste foarte tinere si trebuie adaptata fiecarei
etape fiziologice din viata femeii.
2. Perioada de activitate genital nceteaz o dat cu instalarea menopauzei.
3. Mamografia reprezint principala metod de depistare a cancerului de sn.
4. Autoexaminarea snilor este obligatorie dup vrsta de ase ani.
5. Fibroamele uterine sunt mai frecventa la rasa neagra decat la femeile albe.
6. Histerometria masoara cavitatea pleurala si precizeaza directia acesteia.
7. Boala inflamatorie pelvina cuprinde infectii ale anexelor si peritoneului pelvin.
8. Torsiunea fibromului pediculat genereaza tabloul abdomenului acut chirurgical.
9. n vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregtit cu o spltur vaginal.
10. Cel mai frecvent simptom in fibromul uterin il constituie hemoragia.
11. Depistarea fibromului uterin se face in general inainte de 30 de ani.
12. Histerometria arata alungirea si deformarea cavitatii uterine.
13 Polimenoreea este o tulburare de ritm a ciclului menstrual.
14. Dispareunia poate fi intalnita in vaginita, inflamatii pelvine.
15. Toate fibroamele uterine necesita interventii chirurgicale.

Asociati termenii din cele 2 coloane


1.
A B

1. Menoragie prelungita a. tumora de ovar

2. Dismenoree b. cancer de col uterin

3. Sangerari reduse cantitativ c. vulvovaginita


4. Dispareunie d. fibrom uterin

5. Dureri in hipogastru e. chist hepatic

f. boala inflamatorie pelvina

2.

A B

1.Histerometrie a. examen histopatologic

2. Testul Lahm-Schiller b. masurarea cavitatii uterine

3. Colposcopie c. examenul radiologic al corpului, istmului uterin si al


trompelor

113
4.Biopsie de endometru d. explorarea orarului endocrin

5. Histerosalpingografia e. detectarea starilor precanceroase ale colului uterin

f. examenul endoscopic al colului uterin

III. Marcati cu X raspunsul corect :

1. Examenul abdomenului pentru stabilirea diagnosticului bolilor ginecologice se


foloseste:
a) Inspectia, palparea
b) Inspectia, percutia, palparea
c) Palparea
d) Auscultatia

2. Durerea in afectiunile ginecologice este localizata:


a) in hipogastru, fara iradiere
b) in hipogastru si fosele iliace, iradiaza catre vulva, vagin
c) generalizata in tot abdomenul
d) in epigastru

3. In fibroamele uterine, sangerarea se caracterizeaza prin:


a) Menoragie prelungita
b) Menstruatie obisnuita
c) Amenoree
d) Hipomenoreea

4. Examenul genital cu valve este contraindicat in urmatoarele cazuri cu exceptia:


a) In vaginism
b) In operatii cu suture recente de perineu
c) La virgine
d) In cazul prelevarii secretiei vaginale sau din canalul cervical

5. Tulburari de ciclu menstrual de flux sunt:


a) Dismenoree, amenoree
b) Hipermenoree, hipomenoree
c) Polimenoree, oligomenoree
d) Amenoree, oligomenoree

6. Pacienta cu boala inflamatorie pelvina poate prezenta urmatoarele manifestari de


dependenta, cu exceptia:
a) leucoree,
b) febra,
c) tulburari urinare

114
d) alterarea vietii sexuale

7. In afectiuni tumorale ale aparatului genital, durerea prezinta urmatoarele caracteristici:


a) este vie, chiar din faza incipienta
b) se manifesta de obicei ca o jena, tensiune in abdomenul inferior
c) nu este insotita de greturi, varsaturi, febra
d) se manifesta ca o senzatie de greutate si tractiune dureroasa

8. Reluarea alimentatiei ginecopatei post-operator se face:


a) imediat dupa operatie
b) dupa 7-10 zile de la operatie
c) cu prudenta, fara o dieta severa
d) a 3-a zi dupa operatie

9. Paloarea exagerata a pacientei, postoperator, este semnul unei:


a) anemii prin lipsa vitaminei B
b) anemii prin lipsa de fier
c) hemoragii interne sau a prabusirii circulatiei
d) asfixii

10. Alterarea eliminarilor urinare in bolile ginecologice consta in:


a) polakiurie, incontinenta
b) poliurie
c) anurie
d) izostenurie

11. Leucoreea reprezinta:


a) secretia nazala
b) pierderea de sange pe cale vaginala
c) leziuni de grataj
d) scurgere vaginala albicioasa sau galbuie, in cantitate redusa

12. Pregatirea locala, pentru o interventie chirurgicala pe cale abdominala, consta in:
a) indepartarea pilozitatii pubiene
b) clisma seara si dimineata
c) alimentatia usor digerabila
d) tratament cu cobalt

13. Supravegherea pansamentului incepe:


a) la 12 ore postoperator
b) la 6 ore postoperator, pentru depistarea deplasarii lui
c) imediat dupa interventie, pentru depistarea sangerarii
d) a 2-a zi dupa operatie

14. Interventiile chirurgicale conservatoare, in ginecologie, constau in:


a) extirparea anexelor

b) extirparea uterului
c) extirparea trompelor

115
d) rezectia partiala a ovarelor

15. La externare, asistenta medicala recomanda pacientei cu interventie chirurgicala pe


aparatul genital sa evite:
a) igiena locala si controlul medical
b) relatiile sexuale timp de 6-8 luni
c) ridicarea de greutati si efortul fizic
d) continuarea tratamentului

16. Mobilizarea post-operatorie se realizeaza:


a) cat mai tarziu
b) dupa 2-3 saptamani de la operatie
c) cat mai precoce
d) cat mai tarziu

17.Aspectul leucoreei in tricomoniaza este:


a) grunjoasa, de consistenta si culoarea iaurtului
b) cremoasa, verzuie, insotita de prurit
c) spumoasa, aerata cu miros de varza murata, insotita de prurit
d) rozata, fetida, cu aspect de spalatura de carne

18. La externarea pacientei, asistenta va reflecta asupra:


a) regimului igieno-dietetic
b) tratamenului administrat
c) obiectivelor propuse si rezultatelor obtinute
d) mobilizarii pacientei

19. Prima mictiune postoperator, apare de regula:


a) dupa 24 ore de la interventie
b) dupa 6 ore de la interventie
c) dupa 12 ore de la interventie
d) dupa 20 ore de la interventie

20. Principala cauza a prolapsului genital este:


a) ruptura de perineu in urma nasterilor
b) lipsa de igiena
c) tampoane vaginale neschimbate mai mult de 4 ore
d) agenti patogeni transmisi in timpul actului sexual

21. Colposcopia este:


a) o endoscopie a cavitatii pleurale
b) metoda de masurare a cavitatii uterine
c) o endoscopie a cavitatii pelviene
d) o endoscopie a colului uterin

22. Durerea in tumorile uterine este:


a) vie
b) nu este prezenta
c) puternica
d) ca o jena

116
SURSA BIBLIOGRAFICA:
Modulul 45:Ginecologie si nursing in ginecologie

I. Notati cu A(adevarat) sau F(fals) urmatoarele afirmatii:

1. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca-pag163


2. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca-pag 163
3. A Ingrijiri speciale acordat epacientilor de catre as. medicali - L. Titirca-pag 168
4. F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca-pag 165
5. A Ginecologie Nanu si Crisan pag149
6. F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca-pag 167
7. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 175
8. A Ginecologie Nanu si Crisanpag 156
9.F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 170
10. A Ginecologie-Nanu si Crisan pag 153
11. F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L.Titirca-pag 178
12. A Ginecologie- Nanu si Crisan pag 155
13. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali -L.Titirca- pag 172
14. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca-pag 172
15. F Ginecologie- Nanu si Crisan pag 158

II.Asociati termenii din cele 2 coloane


1.
1. d Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L. Titircapag 179
2. a Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 179
3. b Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 179
4. c Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 174
5. f Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L. Titirca- pag 175

2.
1. b Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. Medicali-L.Titirca pag 167
2. e Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L.Titirca pag 167
3. f Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. Medicali- L.Titirca pag 167
4. a Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. medicali - L.Titirca pag 167
5. c Ingrijirispecialeacordatepacientilor de catre as. Medicali- L.Titirca pag 168

III. Marcati cu X raspunsul corect :

1. b Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali L. Titirca pag 170
2.b Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 171
3.a Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 179
4.d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 170
5.b Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 172
6.d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 175

117
7.b Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 179
8.c Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali L. Titirca pag 187
9.c Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 185
10.a Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag 172
11.d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medical - L. Titirca pag 171
12.a Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medical - L. Titirca pag 184
13. c Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medical - L. Titirca pag 187
14.d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medical - L. Titirca pag 182
15.c Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag 180
16.c Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag 188
17. d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag 171
18.c Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag 188
19. b Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag186
20.a Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali - L. Titirca pag177
21. d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag167
22.d Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as. medicali- L. Titirca pag179

Modulul 47: Puericultura, pediatrie si nursing specific-CORECTAT

118
I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. Pneumonia lobulara este intalnita de regula numai la copii de peste 3 ani.

2. Pneumonia lobulara este determinata de: pneumococ, Haemophilus influenzae,


Klebsiella pneumoniae.

3. Tratamentul in pneumonia lobulara este cu 2-3 antibiotice in asociere.

4. Cauzele favorizante in astmul bronsic la copil sunt: sezon rece, infectii frecvente acute
ale cailor respiratorii superioare, fumul, praful sau labilitatea emotionala.

5. Insuficienta cardiaca stanga prezinta urmatoarele simptome: dispnee, tuse seaca apoi
productiva, cianoza, hipotensiune, oligurie, tahicardie, edem pulmonar acut cardiogen.

6. In bolile diareice acute la sugar nu este necesara efectuarea coproculturii si a


ionogramei sanguine.

7. Alimentatia sugarului cu boala diareica acuta (BDA) este cea recomandata varstei.

8. Infectiile tractului urinar (ITU) sunt mai frecvente la baieti decat la fete.

9. In glomerulonefrita acuta difuza factorul etiologic incriminat este streptococul B-he-


molitic.

10. Glomerulonefrita acuta difuza nu prezinta complicatii.

11. Cauzele favorizante ale convulsiilor la sugari si copil pot fi: varsta mica, predispozitie
familiala, rahitismul florid, accidentele cu implicarea craniului.

12. Ca tratament anticonvulsionant se administreaza pe cale injectabila Diazepam i.v. sau


Fenobarbital i.m.

13. Diabetul zaharat insulinodependent apare numai dupa varsta de 16 ani.

14. Diabetul zaharat infantil compensat se caracterizeaza prin debut insidios cu polifagie,
polidipsie si poliurie progresiva, stare de oboseala, slabirea copilului, uneori
piodermite.

15. Singura complicatie frecventa care poate sa apara in diabetul zaharat


insulinodependent este acidocetoza diabetica.

II. Asociati termenii din cele 2 coloane

119
1.

A B

1. Nou nascut a. 18 respiratii/min

2. Intre 1 si 2 ani b. 25 respiratii/min

3. 4 ani c. 44 respiratii/min
4. 10 ani d. 20 respiratii/min

5. Adolescent e. 30 respiratii/min

f. 11 respiratii pe minut

2.
A B

1. acidoza a. formarea excesiva si acumularea de corpi cetoici


care produc o stare de acidoza metabolica
2. cetoza b. perturbarea echilibrului acido-bazic in organism
cu predominanata componentelor acide
3. echilibru acido-bazic c. mirosul dezagreabil al respiratiei
4. halena d. starea de normalitate a mediului intern al
organismului
5. polidipsie e. sete exagerarta

f. foame exagerata

Marcati cu x raspunsul corect :

1. Astmul bronsic alergic se manifesta prin urmatoarele simptome:

a. Crize paroxistice cu debut brusc, de obicei in cursul noptii, dispnee expiratorie,


wheezing, tuse la inceput seaca care devine productiva eliminandu-se o secretie
vascoasa albicioasa

b. Tuse intensa, chinuitoare seara, in cursul zilei si al noptii, dispnee inspiratorie.

12
c. Tuse productiva cu sputa seroasa-spumoasa, copilul acuza jena retrosternala, stare
de oboseala

d. Dispnee inspiratorie cu tuse productiva

2. Tratamentul crizei de astm bronsic se face cu:

a. Antibiotic, siropuri expectorante si oxigenoterapie daca este necesar

b. Siropuri expectorante, desensibilizare specifica, antipiretice, polivitamine

c. Miofilin, corticosteroizi, bronhodilatatoare, simpaticomimetice

d. Antibiotic si oxigenoterapie

3. Bronhopneumonia este o boala caracteristica grupei de varsta:

a. 4-6 ani

b. 0-3 ani

c. 7-8 ani

d. 10-14 ani

4. Bronhopneumonia este o boala respiratorie caracterizata prin:

a. Debut brusc, febra si frison, dispnee marcata cu polipnee, geamat expirator, tiraj
inter- si subcostal, tuse obositoare

b. Debut brusc, febra moderata, tuse, anorexie, stare de agitatie

c. Debut insidios, febra moderata, stare alterata, dispnee cu polipnee

d. Debut lent, dispnee si stare de agitatie

5. In bronhopneumonie administrarea de oxigen se face cu debit de:

a. 6-8 l/min

b. 8-10 l/min

c. 4-6 l/min

d. 3-4 l/min

12
6. Regimul alimentar la copiii cu bronhopneumonie va fi:

a. Regim normocaloric, normosodat cu alimente solide

b. Regim hipocaloric (2/3 ratie), desodat, constand mai ales din lichide.

c. Alimente preferate de copil

d. Regim bogat in protein

7. Unele din cauzele insuficientei cardiace care tin de inima sunt:

a. Cord prea lenes, HTA, cardiopatii congenitale

b. Cardiopatii congenitale, endocardite, miocardite, pericardite

c. Anemii severe, hipertiroidism, aritmii grave

d. Aritmii grave si hipertensiune arterial

8. Cauzele pulmonare ale insuficientei cardiace sunt:

a. Tuse productive cu expectoratie abundenta mucopurulenta

b. Camera neaerisite, aer prea umed sau prea uscat

c. Pneumopatii grave, pleurezii, pneumotorax

d. Hipertensiune arterial si fistule arterio-venoase

9. Cauzele sanguine ale insuficientei cardiace pot fi:

a. Anemii severe, supraincarcare cu lichide perfuzate endovenos in exces

b. Hemoglobina si hematocrit normale, dar copilul bea lichide in exces

c. Nu are legatura cu masa sanguine

d. Hemoglobina si hematocritul sunt crescute

10. Insuficitenta cardiaca stanga se manifesta prin:

a. Astenie, greturi, varsaturi, cianoza

12
b. Dispnee, cianoza, durere care determina disconfort si anxietate

c. Dispnee care se agraveaza in timp cu crize nocturne, tuse cardiaca, tahicardie,


cianoza

d. Dispnee matinala si cresterea tensiunii arteriale

11. Edemul pulmonar acut este:

a. O afectiune strict pulmonara

b. O marire de volum a plamanilor

c. O forma supraacuta si grava a insuficientei cardiace stangi

d. O afectiune cardiaca care se agraveaza noaptea

12. Edemul pulmonar acut se manifesta prin:

a. Dispnee cu polipnee progresiva, tuse spastica, obositoare, cu sputa rozata, raluri


fine cu caracter ascendent

b. Dispnee, tuse productiva cu sputa seromucoasa raluri crepitante

c. Dispnee cu bradipnee, apare la efort, tuse seaca, raluri ronflante

d. Dispnee tahipneica si sputa alb-sidefie

13. Insuficienta cardiaca dreapta are urmatoarele simptome:

a. Hipertensiune arteriala, tahicardie, oligurie, edeme, greata, varsaturi

b. Jugulare turgescente, edeme declive, tahicardie, hepatomegalie dureroasa, scaderea


tensiunii arteriale

c. Edeme dimineata la sculare, tensiune arteriala normala, diureza crescuta,


bradicardie

d. Hipotensiune arteriala, dispnee si vertij

14. Investigatiile care se indica in insuficienta cardiaca sunt:

a. Cateterism cardiac, masurarea presiunii venoase, ecografie, masurarea tensiunii


arteriale E.C.G

12
b. Radiografie toracica, E.C.G, ecografie cardiaca, P.V.C, H.L.G

c. Rezonanta magnetica nucleara, scintigrafie, oscilometrie, P.V.C

d. Cistografie si colonoscopie

15. Una din indicatiile tratamentului in insuficienta cardiaca este:

a. Repaus absolut la pat in decubit dorsal

b. Alternarea repausului cu activitati uzuale usoare

c. Repaus absolut la pat in pozitie semisezand cu picioarele atarnate

d. Repaus la pat in decubit ventral

16. Tratamentul insuficientei cardiace cuprinde 3 categorii de medicamente:

a. Cardiotonice (digitalice) + diuretice + antibiotice de protectie

b. Diuretice + polivitamine + antitusive

c. Polivitamine, antitusive, antibiotice de protective

d. Simpticomimetice si antiemetice

17. Oxigenul, in cazul cianozei si a dispneei intense, se administreaza:

a. Pe masca, cateter nazal sau sub clopot semi-etans si umidifiat

b. Direct de la sursa pe cateter nazal

c. Nu este necesar decat in cazuri foarte grave

d. Direct de la sursa pe sonda gastrica

18. Regimul alimentar si hidric pentru copilul cu insuficienta cardiaca va fi:

a. Conform varstei si dorintelor copilului

b. Conform varstei in cantitati mici si repetate

c. Hidrozaharat si lacto-fainos, desodat, in cantitati mici si repetate

d. Complet, conform varstei

12
19. Cauzele infectioase, bacteriene ale gastroenteritei acute sunt reprezentate de:

a. Streptococ, stafilococ

b. Escherichia colii, shigella, salmonella

c. Anotimpul cald si igiena defectuasa

d. Pneumococ

20. Recoltarea coproculturii la copil se efectueaza:

a. Din scaunul eliminat pe scutec sau in olita

b. Cu ajutorul unei sonde Nelaton introdusa prin anus in rect

c. Se administreaza un purgativ salin si se recolteaza scaunul intr-un recipient curat si


uscat

d. Se efectueaza o clisma si se recolteaza scaunul

21. Semnele de deshidratare acuta sunt:

a. Pliu cutanat persistent, deprimarea fontanelei anterioare la sugar, pierderea in


greutate

b. Tegumente si mucoase roz, pliu cutanat de 4 centimetri, fontanela cutanata de


cm, oligurie

c. Tegumente cu eritem fesier, pliu cutanat elastic, sete accentuata, oligurie

d. Piele uscata, colici, frison

22. Tratamentul in gastorenterita acuta consta in:

a. Dietoterapie (in functie de varsta, alimentatia anterioara si tabloul clinic) si


tratament etiologic (antibiotic si chimioterapice)

b. Dietoterapie (alimentatia anterioara) si hidratare cu ceai administrat oral

c. Tratament injectabil in functie de antibiograma, dozat in functie de greutatea si


varsta copilului

d. Antiemetice si alimentatie completa

12
23. Glomerulonefrita acuta difuza este determinata la distanta prin antigene si toxine care
actioneaza asupra rinichiului in cazul infectiei cu:

a. Stafilococ

b. Streptococ B-hemolitic

c. Colibacil

d. Pneumococ

24. Cauzele favorizante in glomerulonefrita difuza sunt:

a. Varsta sub 3 ani, frigul, afectiuni pulmonare repetate

b. Varsta de 3 ani, frig, infectii repetate ale tractului urinar

c. Varsta peste 3 ani, frig, angine repetate, mai ales cele pultacee

d. Varsta sub un an, anotimpul rece, rinite

25. Semnele care caracterizeaza glomerulonefrita acuta difuza sunt:

a. Edeme palpebrale si ale gambelor dimineata la sculare, hematurie macroscopica,


oligurie, hipertensiune arteriala

b. Edeme declive care apar in cursul zilei oligurie uneori cefalee greturi, dureri
lombare

c. Edeme declive, dureri lombare, oligurie, dispnee

d. Edem generalizat si poliurie

26. Examenele de laborator ale urinii efectuate pentru stabilirea diagnosticului de


glomerulonefrita acuta difuza arata:

a. Urocultura sterila,

b. Glicozurie moderata, urocultura sterila, proba Addis-Hamburger normal

c. Sumar de urina-albumina, vor fi, in sediment hematii in masa, proba Addis-


Hamburger si Stansfeld-Webb modificate

d. sumar de urina in limite normale

12
27. Analizele de sange modificate in glomerulonefrita acuta difuza sunt:

a. VSH, glicemie, titrul de anticorpi, natremia

b. VSH, ASLO, retentia azotica (uree, acid uric)

c. VSH, calcemie, magneziemie

d. Glicemie, test de tolerant la glucoza

28. In glomerulonefrita acuta difuza tratamentul prevede in afara medicatiei:

a. Repaus la pat cat se mentin simptomele si ureea crescuta, apoi repaus mentinut
acasa

b. Limitarea activitatii fizice la domiciliu

c. Diminuarea activitatii psihice

d. Diminuarea activitatilor

29. Tratamentul dietetic in glomerulonefrita acuta difuza, faza acuta, este urmatorul:

a. Normocaloric, hipolipidic, de crutare a stomacului, hidro-lacto-zaharat

b. Normocaloric, hipoglucidic, hiposodat

c. Desodat, hidrozaharat, fructe si legume pana la normalizarea ureei si creatininei

d. Normocaloric

30. Tratamentul medicamentos al glomerulonefritei acute difuze cuprinde urmatoarele


categorii de medicamente:

a. Antibiotice, vitamine si diuretice

b. Antibiotice antistreptocotice, antihipertensive, diuretice

c. Antibiotice sub forma de siropuri anti piretice, ceaiuri indulcite

d. Ceaiuri diuretie, antiemetice

31. Convulsiile tonico-clonice se manifesta prin:

12
a. Contracturi musculare involuntare intense, pierderea starii de constienta

b. Contracturi musculare voluntare intense cu mentinerea starii de constienta

c. Atonie musculara cu pierderea starii de constienta

d. Contracture muscular voluntare urmate de varsaturi

32. Convulsiile febrile pot aparea la copii de varste:

a. 1-5 ani

b. 6 luni

c. 3 luni 5 ani

d. 0-1 an

33. Convulsiile febrile se manifesta prin:

a. Criza generalizata tonico-clonica cu o durata de maximum 15 minute

b. Contracturi musculare cu o durata de 2-3 minute

c. Contracturi musculare pe toata durata starii febrile

d. Contracturi musculare voluntare cu durata de 30 minute

34. In cadrul unor boli ale sistemului nervos central apar convulsii:

a. Meningite, encefalite, traumatisme cranio-cerebrale, hidrocefalie

b. Hipocalcemie, hipoxie, aneroxie

c. Hipoglicemie, alcaloza, hiponatremie

d. Hiponatremie, hipoxie

35. Tratamentul crizei de convulsii se face cu:

a. Vitamine, P.E.V cu solutie glucozata 5% 20 ml/ doza

b. Diazepam i.v. lent 0,3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital i.m. 10 mg/ kgcorp/ doza

12
c. Diazepam 0,3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital 10 mg/ kgcorp/ doza administrata
per os

d. Diazepam 1 g/kgcorp/ sau fenobarbital 5 mg/kgcorp

36. Pozitia copilului, in timpul crizei de epilepsie va fi:

a. decubit dorsal

b. decubit ventral

c. decubit lateral

d. Trendelenburg

37. Diabetul zaharat este boala:

a. Pancreasului endocrin

b. Intregii glande pancreatice

c. Ficatului

d. Tubului digestive

38. Principalele cauze ale diabetului zaharat sunt:

a. Unele infectii microbiene repetate sau mostenire genetica de la matusi si unchi

b. Meningite si angine repetate

c. Infectii microbiene netratate la timp

d. Unele viroze (cu virus urlian, virus gripal si Coxsackie) sau mostenirea genetica a
rudelor de gradul I

39. Semnele diabetului zaharat infantil compensat sunt:

a. Stare de oboseala, sete pe perioada sezonului cald, slabire

b. Pofta exagerata de mancare, crestere in greutate, sete exagerata

c. Pofta de mancare exagerata, sete exagerata, eliminari urinare abundente, pierdere


in greutate

12
d. Apetit scazut, scadere in greutate

40. Investigatiile de laborator care atesta diabetul zaharat sunt:

a. Glicemia, glicozuria, test de toleranta la glucoza, colesterolemia

b. Glicemia, colesterolemia, V.S.H

c. Glicozurie, V.S.H, H.L.G

d. VSH, ASLO, retentia azotica

41. Complicatiile posibile ale diabetului zaharat sunt:

a. Obezitatea, infectiile cutanate, glomerulonefrita acuta, tulburari de refractie ale


ochiului

b. Infectii cutanate, litiaza renala, H.T.A, arterita

c. Arterita, retinopatie, polinevrita

d. Anorexie

42. Alimentele recomandate la discretie in diabetul zaharat sunt:

a. Paine, gris, orez, morcovi

b. Stafide, caise, must, bere, urda

c. Sunca, peste, varza, conopida, ardei gras, loboda

d. Ciocolata, rahat, bomboane

43. Calea de administrare a insulinei este:

a. Intramusculara

b. Intradermica

c. Subcutanat

d. Intravenoasa

13
44. Acidocetoza diabetica apare in caz de:

a. Abuzuri alimentare, neglijarea tratamentului sau imbolnaviri intercurente

b. Abuzuri alimentare la care a fost adaptata cantitatea de insulina

c. Respectarea alimentatiei

d. Respectarea tratamentului

45. Acidocetoza diabetica (coma hiperglicemica) se manifesta prin:

a. Diminuarea diurezei, oboseala, greturi si varsaturi, dureri abdomninale, halena


acetonica, tensiune arteriala scazuta

b. Oboseala, manifestari digestive, tensiune normala

c. Stare de oboseala, cefalee, paloare marcata, tensiunea si diureza normale

d. Cresterea diurezei, cresterea poftei de mancare

46. Pe toata durata tratamentului se va supraveghea si nota:

a) Functiile vitale (R, P, T.A.), glicemia, glicozuria, corpi cetanici in urina

b) Functiile vitale (R, P, T.A.), coloratia tegumentelor, tranzitul intestinal,


comportamentul

c) Functiile vitale (R, P, T.A.), H.L.G., V.S.H.

d) Tranzitul intestinal, pierderi de apa prin transpiratie

47. Alimentatia orala in acidocetoza diabetica se va face:

a) Pe toata durata tratamentului

b) La 12 ore dupa initierea tratamentului

c) La 24-48 ore de la initierea tratamentului

d) La 6 ore de l initierea tratamentului

48. Simptomele in coma hipoglicemica sunt:

13
a) Cefalee, stare de neliniste, transpiratii, febra, glicemie-glicozurie crescute, apetit
normal

b) Stare generala buna, glicemie usor scazuta

c) Cefalee, oboseala, somnolenta, glicemie-glicozurie ridicate, tremuraturi, apetit


diminuat

d) Cefalee, tremuraturi, paloare, foame intensa, tahicardie, somnolenta, pierderea


starii de constienta, crize convulsivante

49. In starile de rau hipoglicemic copilului i se administreaza:

a) O masa adecvata bolii

b) Se instaureaza un regim mai drastic lipsit de glucide

c) 10-15 g glucoza sau zahar

d) Ceai neindulcit

50. In diabetul zaharat insulino-dependent repartitia pe mese si gustari a necesarului de


calorii este:

a) 30% mic dejun, cate 30% pranz si seara si cate 5% fiecare gustare
b) cate 20% mic dejun, pranz si seara, restul gustari
c) cate 20% mic dejun si seara, 30% la pranz, iar gustarile 15%
d) cate 30% mic dejun, 50% pranz, 20% seara

SURSA BIBLIOGRAFICA

Modulul 47 : Puericultura, pediatrie si nursing specific

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. F pag 237

13
2. A pag 238

3. A pag 239

4. A pag 233

5. A pag 266

6. F pag 280

7. F pag 281

8. F pag 314

9. A pag 316

10. F pag 319

11. A pag 341

12. A pag 342

13. F pag 409

14. A pag 409

15. F pag 412

Asociati termenii din cele 2 coloane


Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 249

I.

1. c

2. e

3. b

4. d

5. a

II.

1. b

2. a

13
3. d

4. c

5. e

Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- 407-408

Marcati cu x raspunsul corect :

1) a) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 233

2) c) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 234-235

3) b) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 237

4) a) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 238

5) c) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 240

6) b) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 240

7) b) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 265

8) c) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 266

9) a) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 266

10) c) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 266

11) c) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 267

12) a) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 267

13) b) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 267

14) b) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 267

15) c) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 268

13
16) a) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 268

17) a) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 268

18) c) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 269

19) b) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 289-290

20) b) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 279 - 280

21) a) pag 208 Proceduri partea I

22) a) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 280

23) b) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 281 - 286

24) c) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 316

25) a) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 316

26) c) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 318

27) b) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 318

28) a) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 319

29) c) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 319

30) b) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 319 - 320

31) a) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 320

32) c) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 339

33) a) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 340

34) a) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 340

35) b) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 340-341

36) c) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 342

13
37) a) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 342

38) d) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 408

39) c) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 409

40) a) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 409

41) c) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 409 - 410

42) c) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 410

43) c) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 411

44) a) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 411

45) a) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 411

46) a) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 411

47) c) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 412

48) d) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 412

49) c) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 412

50) c) Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie- pag 413

Modulul 53: Oncologie si nursing in oncologie

I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. Pentru a se stabili natura maligna a unei tumori ovariene, se efectueaza extemporaneu


examenul histopatologic al celulelor tumorale.
2. Prin autoexaminarea snului se pot depista modificrile citologice.
3. Tumora maligna este sinonim cu kariokineza, carcinom, neoplasm.
4. Sindromul carcinoid este insotit de hipercalcemie.
5. In depistarea cancerului de san prin screeningul de masa se foloseste scintigrafia si
ecografia.

13
6. Mamectomia simpla se mai practica si ca metoda paliativa.
7. Adenofibromul este tumora mamara maligna.
8. Lantul ganglionar cervical este prins cel mai frecvent in cancerul mamar.
9. Mastita acuta carcinomatoasa apare in perioada ciclului menstrual.
10. Ovarectomia bilaterala este indicata la femeile tinere cu cancer mamar.

II. Asociati termenii din cele 2 coloane:


1.
A B
1 Metroragie a Secretie alb transparenta
2 Leucoree b Sangerare uterina mai mult de 7 zile
3 Menoragie c Menstruatie dureroasa
4 Amenoree d Sangerare intre cicluri menstruale
5 Dismenoree e Absenta menstruatiei

f. Menoragie asociata cu metroragia

2.
A B
1. Sarcom mamar a. tumori benigne caracterizate prin
scurgere de sange prin mamelon;
2. Cancer encefaloid b. tumora de consistenta crescuta;
3. Boala Paget c. formatiune tumorala lichida a sanului
de origine inflamatorie;
4. Tumori phylode d. cancer areolar mamar si al
mamelonului;
5. Papiloame intracanaliculare e. tumori benigne ale glandei mamare,
voluminoase, neregulate;
f. tumora moale cu zone pseudochistice

III. Marcati cu x raspunsul corect :

1. Tumora este :
a. o bombare a unei regiuni, care depaseste relieful normal al corpului
b. o neoformatie tisulara dintr-un tesut organizat
c. o formatiune care are tendinta de regresiune
d. o formatiune celulara

2. Notiunea de tumora maligna se defineste ca:


a. denumirea tesutului din care provine, la care se adauga sufixul "om"
b. denumirea tesutului, la care se adauga sufixul "sarcom"
c. neoformatie a tesutului din care provine
d. o formatiune bine delimitata, incapsulata

3. Sunt denumiti factori cancerigeni:

13
a. metalele feroase
b. calciul, plumbul, sulful
c. razele gamma, razele Roentgen
d. aluminiul

4. Tumorile maligne:
a. contin celulele de neoformatie diferentiate
b. dau metastaze la distanta
c. au evolutie lenta, la extirpare nu recidiveaza
d. nu invadeaza tesuturile din jur

5. Metastazarea unei tumori maligne reprezinta:


a. invazia neoplazica radiara in tesuturile din jur
b. un focar secundar de crestere neoplazica, la distanta de tumora primitiva
c. strabaterea tuturor straturilor organului respectiv
d. insamantare prin manevre chirurgicale

6. Calea cea mai frecventa de metastazare a unui sarcom este:


a. diseminarea prin propagare in cavitatile seroase
b. calea sanguina
c. insamantare prin manevre chirurgicale
d. calea digestiva

7. Metastazarea unei tumori maligne se produce:


a. numai dupa invadarea ganglionara regionala
b. dupa o perioada de evolutie a tumorii
c. numai dupa patrunderea intr-un vas
d. inainte de evolutia tumorii

8. Metodele de tratament iradiant in tumorile maligne sunt urmatoarele, cu exceptia:


a. iradiere transcutanata cu raze Roentgen
b. telecobaltoterapia
c. iradierea cu neutroni
d. iradierea cu protoni

9. Sunt semne generale nespecifice intr-un cancer, cu exceptia:


a. pierdere ponderala importanta
b. astenie fizica si psihica, anorexie selectiva
c. paloare, anemie, scadere ponderala
d. modificari ale diurezei si ale pulsului

10. La o tumora a sanului, examenul local pune in evidenta:


a. coloratia pielii, existenta unor deformari sau ulceratii, circulatia venoasa
b. modificarea starii generale, scaderea in greutate
c. modificari ale diurezei si ale pulsului
d. modificari ale tensiunii arteriale

11. Depistarea prezentei metastazelor hepatice se face prin:


a. examen baritat al tubului digestiv
b. teste de laborator

13
c. examen endoscopic
d. ecografie abdominala (hepatica)

12. Metoda ce poate fi folosita in screeningul de masa pentru depistarea cancerului de san
este:
a. mamografia
b. rezonanta magnetica
c. scintigrafia
d. angiografia

13. Examinarile care stabilesc diagnosticul de certitudine al unui cancer sunt:


a. examenul sangelui si urinei
b. scintigrafia si ecografia
c. biopsia si examenul histopatologic
d. radiografia abdominala

14. Cancerul in situ" denumeste:


a. neoplazia care nu invadeaza tesuturile din jur;
b. metastaza la distanta;
c. extensia locoregionala a tumorii;
d. cancerul in stadiul zero.

15. Este tratament cu scop de radicalitate:


a. tratamentul chimioterapic
b. tratamentul chirurgical
c. tratamentul imunoterapic
d. tratamentul antibiotic

16. Care din metodele de tratament constituie tratament adjuvant:


a. tratamentul chimioterapic si hormonal
b. tratamentul iradiant
c. imunoterapia
d. tratamentul chirurgical

17. Tratamentul chirurgical cu intentie de radicalitate urmareste:


a. extirparea metastazelor
b. extirparea in bloc a tumorii si tesuturilor din jur impreuna cu ganglionii regionali
c. curatirea si rezolvarea unor complicatii
d. sterilizarea oncologica

18. Metodele tratamentului iradiant utilizeaza:


a. tratamentul paliativ
b. tratamentul hormonal
c. tratamentul chirurgical
d. cobaltoterapia si terapia cu neutroni

19. Radioterapia paleativa poate fi folosita pentru:


a. ameliorarea sindroamelor dureroase si unor complicatii
b. tratamentul oricarei forme de cancer
c. tratamentul cancerului in situ

13
d. extirparea metastazelor

20. Complicatiile tratamentului iradiant sunt:


a. scaderea tensiunii arteriale, insuficienta cardiaca
b. radionecroza si boala de iradiere
c. scaderea fluxului sanguin
d. scaderea diurezei

21. In tratamentul cancerului, citostaticele:


a. constituie tratament cu rol de radicalitate
b. constituie tratament adjuvant asociat tratamentului radio-chirurgical
c. pot inlocui prin efectul lor tratamentul iradiant
d. tratament profilactic

22. Complicatiile care se pot intalni in boala citostatica sunt:


a. anemia severa, leucopenia cu infectii grave
b. modificari importante ale aparatului respirator
c. afectarea tubilor uriniferi
d. modificari importante ale aparatului cardio-vascular

23. Tratamentul cancerului de san in stadiul II la o femeie de 25 ani consta in:


a. tratament chirurgical
b. tratament radio-chirurgical
c. tratament prin iradiere
d. chimioterapice

24. Sunt tumori mamare maligne:


a. adenofibromul
b. papiloame intracanaliculare
c. tumorile phylode
d. boala Paget

25. Castrarea bilaterala a femeilor tinere, diagnosticate cu cancer de san, are ca efect:
a. vindecarea cancerului
b. inlaturarea hormonilor estrogeni
c. disparitia adenopatiei regionale
d. ameliorarea sindromului dureros

26. Extensia tumorii mamare spre planurile profunde duce la invadarea:


a. pielii
b. tesutului grasos premamar
c. coloanei vertebrale
d. muschiului pectoral si grilajul costal

27. Lantul ganglionar prins cel mai frecvent in cancerul mamar este:
a. subclavicular
b. axilar
c. supraclavicular
d. inghinal

14
28. Boala Paget se caracterizeaza prin:
a. ulceratii crustoase, policiclice, reliefate, pruriginoase, situate la nivelul
mamelonului
b. prezenta unei tumori moi, cu zone pseudochistice, afectand intregul san
c. atrofierea glandei mamare
d. placarde rosii sau brune

29. Mastita acuta carcinomatoasa apare la:


a. batrane
b. femei care alapteaza
c. pubertate
d. femei tinere in timpul sarcinii

30. Sarcomul mamar se caracterizeaza prin:


a. prezenta unei tumori de consistenta crescuta, cu crestere rapida, mobilitate
pastrata
b. invadare precoce a ganglionilor regionali
c. aderenta rapida la planurile superficiale si profunde
d. adenopatie de tip inflamator

31. Se poate practica mamectomia simpla in cancerul de san:


a. la bolnavele varstnice, la care starea generala nu permite operatie Halstedt
b. la femeile tinere, pentru a evita mutilarea
c. in cancerele mamare ulcerate, ca metoda paleativa, de curatire
d. la femeile care alapteaza

32. Este indicata ovarectomia bilaterala:


a. in toate cancerele mamare la femei
b. in cancerele cu evolutia rapida sau hormonodependente
c. la femeile in varsta
d. la femeile tinere

33. Tumorile ovariene gigante pot determina prin compresiune venoasa, urmatoarele
complicatii, cu exceptia:
a. varice esofagiene
b. varice ale membrelor inferioare
c. circulatie colaterala abdominala
d. casexie

34. Sunt cunoscute sub denumirea de sindroame paraneoplazice:


a. modificarile tensiunii arteriale si ale pulsului
b. hiperpigmentarea, keratinizarea pielii, eritemul polimorf
c. dispneea, disuria si hematuria
d. hipocalcemia

Modulul 53 : Oncologie si nursing in oncologie Barem de corectura

14
I. Notati cu A sau F raspunsul corect.
1. A - pg. 430 - Daschievici. S.,Mihailescu,M. Chirurgie .
2. F - pg. 165 Titirca L. Manual de ingrijiri speciale
3. A - pg. 426 - Editura Medicala,Bucuresti,2007.
4. F - pg. 429 - Editura Medicala,Bucuresti,2007.
5. F - pg. 269 Nanu si Crisan Ginecologie Ed. Sociala de Stiinte
si Tehnica Bucuresti - 1996
6. A - pg. 851 Daschievici. S.,Mihailescu,M. Chirurgie .
7. F - pg. 847 - Daschievici. S.,Mihailescu,M. Chirurgie
8. F - pg. 847 - Daschievici. S.,Mihailescu,M. Chirurgie
9. F - pg. 844 - Daschievici. S.,Mihailescu,M. Chirurgie
10. A - pg. 851 - Daschievici. S.,Mihailescu,M. Chirurgie

II. Asociati termenii din cele 2 coloane


1.

Bibliografie Nr. pagina


1d Marcean C. Tratat de Nursing. Ingrijirea omului 281
sanatos si bolnav.Editura Medicala,Bucuresti, 2010
2a Marcean C. Tratat de Nursing. Ingrijirea omului 276
sanatos si bolnav.Editura Medicala,Bucuresti, 2010
3b Marcean C. Tratat de Nursing. Ingrijirea omului 282
sanatos si bolnav.Editura Medicala,Bucuresti, 2010
4e Marcean C. Tratat de Nursing. Ingrijirea omului 282
sanatos si bolnav.Editura Medicala,Bucuresti, 2010
5-c Marcean C. Tratat de Nursing. Ingrijirea omului 282
sanatos si bolnav.Editura Medicala,Bucuresti, 2010

2.
Bibliografie Nr. pagina
1-b Chirurgie-S. Daschievici si M. Mihailescu 850
2-f Chirurgie-S. Daschievici si M. Mihailescu 850
3-d Chirurgie-S. Daschievici si M. Mihailescu 850
4-e Chirurgie-S. Daschievici si M. Mihailescu 847
5-a Chirurgie-S. Daschievici si M. Mihailescu 847

14
III. Marcati cu x raspunsul corect :

Raspunsuri corecte Pagina Bibliografie

1. b 424 Daschievici S.,Mihailescu,


M.Chirurgie.
2. b 426 Editura Medicala,Bucuresti,2007.
3. c 427 Editura Medicala, Bucuresti, 2007
4. b 427 Editura Medicala, Bucuresti, 2007
5. b 428
6. b 428
7. b 428
8. d 434
9. d 429
10. a 848
11. d 430
12. a 849
13. c 849
14. d 431
15. b 433
16. a 434
17. b 433
18. d 434
19. a 434
20. b 434
21. b 434
22. a 434
23. b 435
24. d 850
25. b 434
26. d 848
27. b 848

14
28. a 850
29. b 844
30. a 850
31. a 851
32. b 851
33. a 258 N. Crisan, D. Nanu Ginecologie
34. b 429

14