Sunteți pe pagina 1din 466

ARTUR GOROVEI

Monograjia Oraplui

BOTOSANI

Editia Primäriei de Botwni

www.digibuc.ro

-

"

www.digibuc.ro

41_0

Institutul de Arts Orafice

M. MINH% FoltIcen1

www.digibuc.ro

D-1 Dimitrie D. Hangan, Prqedintele Comisiunei Interimare a

comunei Botopni, dilduzit de importanta ce o are acest orq al Mol-

dovei, din toate punctele de vedere,

i doritor ca sci se poatd aduna,

inteun meinunchiu, toate datele

pnilor, a propus,

sub auspiciile ei,

oraplui Botgani.

i cunoflinfile privitoare la viata Boto-

i Comisiunea interimard a admis, sd se injghebeze,

i mai mnainte de a fi prea tdrziu, o monografie a

i

obositoare,

0 asemenea lucrare cerdnd o mundi migdloasei

reclamdnd cercetdri amdnunflte prin arhivele publice

i rdsfoirea clocu-

mentelor uitate prin saltarele fi ldzile particularilor, nu se putea face

de un singur om, care scili ,fi

acest scop ;

consacrat o parte din viafd pentru

de aceia Comisiunea interimard s'a gdndit cd sarcina a-

ceasta trebue impdrtitei intre mai multi cerceteitori, # pentru ca sei se

poatel menfine o unitate In lucrifri, a visit de cuviinfti scl

Insiircineze

pe cineva care sd centralizeze rezultatul cercetdrilor,

i scl dea lucrdrei

o forma definitivd.

.

D-1 Hangan mi-a propus sei primesc aceastel Insdrcinare,

fi am

prlmit-o, de# mi-am dat samil, # mi-o dau # acuma, de rdspunderea

grea, pe care mi-o tau. Am ceilcat,insd, peste toate considerentele care

md indemnau scl nu md incumet cd voiu putea sdvdr# o ap de im-

portantd lucrare, pentrudi am vdzut cdt de

i am crezut cd este o da-

mare este

dorinta, acelui

care a conceput-o, de a o vedea infdptuitei,

torie sat dau tot concursul unui om preocupat de chestiuni sentimentale,

In aceste timpuri cand cel mai odios materialism s'a abeitut, ca o mo-

lima, peste sufletul fi peste mintea marei multimi, chiar a acelora me-

niti sd fie altfel.

Pentra descdlcirea dosarelor vechi, din arhiva comunel Boto)sani,

i Dentru adunarea materialulul ascuns in arhiva Statului din Iafl, Co-

misiunea interimard s'a gdndit la ornal muncitor care este d-I Traian

Ichim, funcfionar la acea arldvd, cdruia d. Sever Zotta, Directorul- ar-

hivei, i-a dat invoirea necesard pentru a ni pane la dispozifie materi-

alul ce va culege.

Socotind cd ar fi din cale afard de greu sd se ajungd la un re-

i concursul cetdtenilor botoNneni,

s'ar scoate multe informatii

pdstrcitorl de documente vechi, din care

folositoare, d. Hangan a adresat un apel cdlduros cdtrd toatd populafia

zultat satisfaccitor, dacd nu am avea

www.digibuc.ro

orasului, rugdnd sd-mi dea concursul, pe care-1 ceream si eu, tot prin-

tr'un apel cdtrcl publicul botosdnean.

La apelul d-lui Hangan au dispuns mai multe persoane, fard

concursul dirora lucrarea aceasta nu s'ar fi putut alcdtui, si cdrora li

aducem toate multdmirile.

In fruntea tuturora este d. Norbert $tefan Dombrowski, magistrat

si un flu al Botosanilor, care nu a erupt nicio mundi pentru a ni da

un ajutor foarte pretios. DI. Jean Mavrocordat nl-a pis In putintd de

a cerceta o serie Intreagd de documente, din

cist Semaca

colectitt

fi d. farina-

celei

mai

a pus la disp ozifia d-lui Ichim docurnentele

vechi farmacii din Botosani, astdzi proprietatea sa; DI. avocat Zverd-

ling

si d. I.

M. Wechsler,

cornerciant,

ni-au Incredintat documente,

din care am cules informatii interesante.

Un concurs pretios ni-au dal si preotii din Botosani. Cu pdrere

trilduntrul

din

pri-

cdrora urma sa fie

de rciu, tnsd, nu am putut sa dau la iveald trisemndrile lor,

cind cd, &led ar fi fost sd facem istoricul fiecdrei biserici, monografia

aceasta ar fi trecut peste margenile

scrisd. Bisericile din Botosani pot forma obiectul unei monografii spe- ciale, precum a si fcicut Iconomul Stavrofor Al. H. Simionescu, pentru

biserica Pdpduli, si care ni-a comunicat, pentru monografie, un rezumat

dat

D-ra Sofia Tdutu, o botosdneandi de bastind, si D-na Natalia Vdrnav,

din Folticeni.

al lucrdrei sale. Anidnunte, asupra genealogiel unOr familii botosdnene, ni-a

D-1 Const. Karadja, dela Grumeizestii Neamfului, ni- a dat o meind

de ajutor de mult folos. Din bogata sa bibliotecii, a scos tnsemndri de

prin cdrfile cdldtorilor strdini, cari s'au abdtut

ni-a dat o fotografie a hdrlii. cu lupta dela Botosani, din

si prin Botosani,

ui

19 Martie

1788.

Desenele monumentelor din Botosani, de pe care s'au fcicut

le din aceastd carte, sunt lucrate de D-na Maria G. lairnav, din Fol-

liceni, si unele sunt ale pictorului Bordenachi, pe care ni le-a Incredintat

Dl. profesor Dr. I. Simionescu.

Din motive lesne de triples, ne am oprrt, trz monografia

la data Unirii Principatelor.

aceasta,

ARTUR GCMG VEI

Folticeni, Februarie 1926

www.digibuc.ro

Monografia Oraralui Botoqani

Numirea Orasului

Batosanii! De unde sa vie numele ora§ului si al judetului acestuia,

unul dintre cele mai insemnate orase, §i unul dintre cele mai bogate

judete ale Moldovei ?

In unele carp, scrise cu cateva decenii in urma, pe cand studiile

filologice §i istorice erau, in tara noasträ, +Ica in fa0, du dat unii pa-

rerea ca numele de Botoani" s'ar trage dela Batus-chan, Hanul

Tatarilor, care in anul 1240, a prädat toata partea Europei dela Polonia

pana in Bulgaria, §i ale cärui hoarde s'au revarsat peste Transilvania

si Serbia, strabätand pang in Silezia §i Croatia.

Ca sa explice cum de a ajuns Batus-Chan sa-§i lege numele de

aceasta localitate, care, pe atunci, trebue sa fi fost un loc pustiu, sau

cer mult un sati§or sarac

i umilit, se spune ca Hanul fioros, neglijand

orasele intemeiate, in care s'ar fi mandril saii implante steagul, ei-ar

fi statornicit resedinta la Botosani.

Adevarul este ca Boto§anii i§i trage numele dela un Bot4, care

din timpurile cele mai vechi va fi avut vreun rost prin meleagurile

acestea.

Botas e un nume care trebue pus alaturi cu Bonta§, cu Mot4, cu

Crasna§, cu Hasna§. Finalaty se adaugea la unele name de oameni

pentru a face nume noua. Cele de mai sus vin dela Bontea, Motes,

Crasnea, Hasnea, sau dela forrnele si mai vechi : Bontul, Motul, etc.

Botelf vine deci dela Botea sau Botul. E un nume care se afla in

toate pärtile romane§ti : in tara Barsei, in Banatul Timi§ean" 1). Pärerea D-lui Iorga este hotdratoare.

1. N. Iorga : Inscriplii Boto§anene, p. 5. Bucurefti, 1905 ; Istoria RomInilor In chlpuri §I

Icoane, p. 168. Edltura Ramurl", Crakva.1921.

www.digibuc.ro

2

Monografla Oraplui Botoani

Numele familiei Bot4 sau Bot4an este pomenit in documente

foarte vechi.

La 1487 Octombrie 16, Stefan-Cel-Mare cumpärä cdteva mosii

pe care le därueste Mitropoliei Romanului,

i in

uricul de cumparà-

turä se zice asa :

.

.

.

i asijderea veni inaintea noastrd

i

inaintea

a nostri moldovenesti boeri,

Neagsa, fiica lui Walla dela Racova, ne-

silità, si

poath lui Bott;s, de a sa bunä voie, de nime nevoità

i nici

vându a sa dreaptä ocinä dela al säu drept uric, un sat pe Moldova

la Câmpul-Päräului, anurne partea lui Bot4, unde fu mosul ei Botd,

insusi Domniei Mele, pentru 60 zloti tätärästi, si au plätit Domnia Mear

tap cei mai sus scrisi bani, 60 AO, la mâna Neagsäi, fiicei lui BAila

dela Racova, inaintea noasträ si inaintea a nostri boeri".

Familia Botäs este mentionatä si in documente

posterioare,

ca

una din familiile alese ale Moldovei. Doamna lui

leremia Movilà era

fiica unui Botiffan,

Tomsa, 2) care a domnit in Moldova intre 1611-1615. Chiar

i un frate al ei a fost

pus In

tapä

de Stefan

in

zilele

noastre, un I. Botdf iscäleste, la 11 Iunie 1856, actul de adeziune a

judefului Dorohoi la programa Unirei. 3)

In altä parte a romänismului, in Maramures, de unde au desca- licat multe farnilii in Moldova, un Bot4 figureazä printre romänii de

samä, din partea locului. La 29 August 1566, s'a dat o lupta crancenä

la Sighet, capitala Maramuresului, asediat de armatele Sultanului Sule-

iman,

i intre vitejii cari au cazut, luptänd contra pägänilor, a fost

Petre Botq, cornandantul pedestrimei maramuresene.

De altfel, cea mai veche pecete, cunoscutä pänä acuma, a tärgului

Botosani, care avea drept marcä un päun cu coada

rasfiratá,

poartä

inscriptia : Pecetea teirga Botdr, dupä cum se vede din

o carte

a

targovetilor, eu data de 5 August 1670, in care se vorbeste despre o

judecata a vornicilor de Botosani, Gheorghitä Logofätu

Visternicul, asupra unei pricini dintre Cäldärusä

pentru un loc de casd din mijlocul tärgului. 5)

i Dumitrasco

i

Apostol Traista,

I. RielhIsedek : Cronica Romanului, I,

2. Tesaur de documente Istorice, II,

3. Acte

p. 138. Bucurestl, 1874.

P. 24, unde Papiu Ilarian reproduce

lucrarea

tut

Charles de Joppecourt : Histoire sommaire de choses plus mémorables advenues auz

derniers troubles de Alioldavie, Paris 1620

i documente relative la

Istoria Renasterei Roméniel, ptibliCate de Ghenadie

p. 547.

Petrescu, Dimitrle A. Sturdza si Dimitrie C. Sturdza, vol. III,

4. A. Papadopol-Callmach

5.

Notiié Istorica asupra orasului Botosani, p. 5, Extras din

Analele Academlei Romane, 1867.

Arhlva IstorIcii, I, partea 11, p. SI.

www.digibuc.ro

Monografia Orapilui Botofani

3

CA acest cuvAnt, Botãq, este romAnesc, nu mai incape nicio in-

i in limba moldoveneascA el insemneazA vita de vie sAditA

doialA,

de un ana 1), care trebue sA aibA inrudire §i cu vorba «buta§».

BotA§ a fost strAmosul. De la

el s'a inceput

viata

locuitorilor

inteun tdrg. El

cu ai lui a intemeiat acel sat. A§ezat inteun loc oarecare, departe *i

de apa cea mare a Prutului, inteun tinut care n'avea altA bogAtie de-

cAt a vitelor, ce gäsau pA§une inaltä si grasA pe povärni§urile dealu-

rilor de lut ce se introlocA aid,

satului care s'a prefAcut mai tärziu, destul de tArziu,

satul BotWnilor nu fAcea sA

se

prevadd prin nimic un viitor mare. Dar unul din drumurile

de negot ale Moldovei lui Bogdan intemeietorul,

cele mari

lui

Filexandru-cel-

Bun

i lui Stefan-cel-Mare, II atingea". 2)

I. A. Papadopol-Calimach, op. clt., p. 6.

2. N. lorga, op. cit., p. 168.

www.digibuc.ro

4

Monografla Oraplui Botopni

Nävälirile Dusmanilor asupra Botosanilor

Aceasta es te explicatia intemeerei

Boto§anilor inteun

loc

a§a

putin prielnic pentru un orq §i chiar pentru un sat: era in treacatul

unui mare drum de negot al Moldovei ;

erau atintiti, spre aceasta avezare, ochii acelora cari pandeau bogâtiile

§i tot din

aceasta

pricina

firesc ingramädite intr'o asemenea

localitate de

popas al carau§ilor,

cari transportau marfurile ce intrau in Moldova, §i acelea care ie§eau

din Ora.

Atra§i de mirajul prazilor, tatarii din Cr.am au pustiit Moldova,

i, dupa cum spund Cronica veche a ¡aril : In

anul 6947 (1439), au

venit tätarii §i au pradat pana in Boto§ani".

De prada §i de foc, din partea dumanilor, a mai avut de multe

ori parte a§ezarea lui Bota§, care dinteun sat mic, precum fusese

la

intemeere, se facuse mai mare §i capatase §i mai multa insemnatate.

In anul 1505, Bogdan-Von, din pricina ca sora Craiului le§esc

nu voise sä-1 eie de barbat, pentruca era chior de un ochiu, §i

Re-

gina mama se impotrivise, s'a suparat §i a intrat cu oastea

in

tara

le§asca, a lovit Pocutia,

i a pus oamenii sal In ea,

iar

el pradand,

s'a intors inapoi. *i atunci, spune cronicarul Grigore Neculcea : Va-

zand le§ii paguba ce li Muse Bogdan-Von, nu suferira, ci stranse-

ra oaste cu leaf& §i pre oamenii lui Bogdan-Von ce-i lasase in Po-

cutia, i-au impins inapoi. *i intr'acel razboiu au pierit doi frati, feciori

de boeri le§e§ti, feciorii lui Trus ; §i

de acii au intrat oastea le§asca

in tara Moldovei, de au facut multa paguba §i pieire,

§i

au

pradat

¡Ana la BotoNni, prinzand pe o sama de boeri de tark §i in mania

pentru cei doi frati ce au pierit

Camenita". 1)

in

razboiu,

pre toti i-au Mat in

Incursiunile du§manoase ale soldatilor poloni, in Moldova, con-

tinua, OM ce un detapment mai mare, in 1537,

1* CronIcIle Romanlel, edItia 1872, I, p. 180.

www.digibuc.ro

fu

distrus in lupta

Monografia Oraptui Botopni

5

dela Tgräsguti, si la 22 februar se ajunse la o pace pe 6 luni, prelun-

gild apoi pe un an. In 1538, mercenari

lgsati

de Regele polon

la

granita Moldovei, incepurg a face incursiuni, au atacat si prädat Cer-

ngutii, Botopnli, arzand sate si alit orase moldovtnesti, pang la Su-

ceava", I)

Tot din pricina lui Bogdan-Von mai indurg Botosanii, si tot din

partea lesilor, un alt prgpäd peste cativa ani, in 1509.

din dragostea pentru «Elisafta», sora Craiului lesesc, ori din mandria

anume, ori

i

ca sä-i fie cumnat, ngzuia mereu la

planurile, a voit sg-si razbune. A strans oastea, a trecut Nistrul, in ziva de vineri, iunie in 29, a intrat In Podolia, si sambatä a sosit la

sbra Craiului,

si

neizbutindu-i

Camenitä. Arzand si prgdand tara, s'a

tras la Liov, si zic cg singur

Bogdan-Von au lovit cu sulita in poarta Liovului, care semn se cu-

noaste si astäzi". Incärcat de prgzi, s'a intors Bogdan-Von la Suceava

lesii nu s'au Igsat

mai pre jos, ca a trimes Craiul pe Hatmanul sgu Kaminetki, Voevodul

si-a luat Doamng din fait si s'a linistit.

Dar nici

de Cracau, si a intrat färg de veste In Ora', si au

pradat Cernäutii,

Dorohoiul, Botqanii si Stefanestii, neavand cine li sta in potrivàTM. 2)

In 1529, Petru-Von, voind sä intoarcä Pocutia inapoi la tara

a

Moldovei, gandi cu sabib sä o ia", si a

intrat

in tara

lesasca,

prgdat Pocutia, si a ars satele si targurile imprejur : Colomeia, Snia-

tinul, Tismenita, pan la Halici, pretutindeni. Lesii,

la randul

lor,

au

trimis pe Hatmanui Tarnovski, cu o oaste mare, de au prgdat si au

ars la Cernguti, si alte sate, pang la Botosani".8)

2. 1. I. Cronicile Minea : Romaniei, 0 cronidi lowascii I, p. 182. a Moldova!, In revista Ion Neculce, din Ia0, 1923.

3. Cronicile Romiiniel, I, p. 199.

www.digibuc.ro

6

Monografla Oraplui Botopni

Botopnii Re§edinti Domneasci

Asezarea Botosanilor pe drumul care duce din Suceava la Iasi,

unde calatorii trebuiau sa poposasa

unde de multe ori trebue sa

Stefan-Cel-Mare, and Il indemna la drum dragostea lui

pentru Maria de la Bar läu, cu care a avut pe Petru Hares, impreju-

zideasca aici o

si in acelas timp sa

zidurile careia sa se

satului, expusi la furia

fie si o cetatue de aparare a Botosanilor, intre

i

fi poposit

rarea aceasta 1-a indemnat pe marele Voevod

biserica,

in care sa ridice laude lui Dumnezeu,

poata adäposti, la vreme de nevoe,

locuitorii

dusmanilor. Loc mai potrivit decat Päpäutii n'ar fi putut sa gäsasca, prin imprejurimi, si aid a ridicat el, in 1496, biserica frumoasa care

dainueste si in zilele noastre.

Daca a zidit Stefan-Voda o biseria domneasca, in locul unde

avea de fäcut popas, oare sä nu fi avut el, acolo, si o locuinta pentru

el si curtenii lui, un palat, cum am zice pe limba de astäzi?

Documentele ne incredinteaza cà un asemenea palat a existat

Oda ¡rite() vreme oarecare.

Traditia, pästrata din batrani, spune cä in ograda bisericei ar fi

niste pivniti mari, ale dror urme astazi nu se mai vad,

documente ar confirma aceasta traditie.

unele

La 1639, Vasile Lupu dä lui

Cristea Braileanul mosia Rusilor,

dela Botosani, pe care o hotäräsera mai multi targoveti, intre care si popa Ionascu dela biserica Domniei mele dela carte din Botopnr. 9

In 1661, pe langa popa Ionascu mai gäsim, la «curtea domneasca»

dela Päpauti,

i pe Mirauta.1

In un document din 1678, se vorbeste tot de scurtea domneascap

din Botosani, 4). Intr'un hrisov al lui Constantin Mavrocordat, din 1733,

se vädeste existenta acestei curti domnesti din targul Botosani,

cäreia biserica erau pe atunci

slujind

doi preuti,

un diacon

i

1. Icon. Stavrofor Al. H. SImIonescu

2. N. Iorga ; Studll

3. Idem p. 222.

4. Idem, p. 224.

hilinastirea Popoutli, p. /.Botopmi 1912.

I documente, V, p. 218.

www.digibuc.ro

la a

un

Monografia Oraplui Botopni

tircovnic 1), §i la 1751

Boto§ani 2).

Aceasta curte domneasa s'a ruinat, cu trecerea vremii, and §i

importanta Boto§anilor, din punct de vedere comercial, a Inceput sd

scald, dupä cum s'a ruinat §i biserica lui

din 1752, dela Matei Ghica, se spune : Luând aminte pentru o sfântd

biseria de piatrd ce au fost ziditd de luminatul räposat Domn Stefan

Voevod, cel Bun, la tdrgul Boto§anii, care dupd trecerea vremilor ra-

Stefan-Vodd. Inteun hrisov

se mai pomene§te

Incà despre curtenii din

mänând descoperitä

i surpatd de zidurile ei, au inoit-o

din iznoavd

räposata Maica Dornniei mele

fdceind

i chilli." 3)

Curtea domneasa n'a mai fost inoità, fiinda nu mai era sim-

titd trebuinta ei, pe chid chiliile erau necesare pentru

gärilor, de oarece ina din 1751, biserica

Boto§ani, fusese prehicutd in mdndstire de alugdri.

locuinta cdlu-

Sf.

Neculai domnesc din

Pe vremea and *tefan-Cel-mare a

zidit biserica dela

PapAuti,

Boto§anii trebue sä fi fost Incà un sat, care insd, tantei ce o dobândea mereu, din faptul cà prin

multämitd impor-

el trecea drumul pe

care se fäcea schimbul de mdrfuri dintre Polonia §i

des-

rândul ora§elor Moldovei, ora§ care, pe

Turcia, se

volta repede 4), §i ajunge in

vremea lui Petru Rare§ §i Alexandru Läpu§neanu, devenise o adevd-

ratä re§edintä domneasa.

Din Boto§ani, in 1527, Petru Rare§ scrie Bistritei

Maramure§)

la 8 maiu, reclamând pe un medic scos dela turci de dumnialui Lo-

gorátul, §i care acuma refuzd sd vie in Moldova, de§iI se oferd 5000

de aspri §i doi cai foarte buni. In 1528 scrie, tot din târgul Boto§anilor", In care

se intoarce

in 1529, dupd ce invinse pe sa§ii din Ardeal, la Feldioara 6), de unde

la 31 iulie indreaptd intäia

lui somatie Card

Bistrita,

anuntând cà

Regele loan i-a (larva ora§ul, impreund cu castelul Ungura§, reclamând

cedarea acestuia In mänele noului Pdrcalab de Ciceiu,Drac§in Simon,

ca sd nu mai fie vorbä §i daa vrea binele lor

Tot la Boto§ani se intoarse Petru Rare§, dupa asediul Bra§ovului

1

2.

3.

4.

5.

6.

7.

1dem, VI, p. 274.

Idem, V, p. 247.

Idem, 1, p. 218

N.

N. lorga

N.

lorga

Iorga

Istorla Romanilor In chipurl

Documente romttneati din arhivele Bistritei. I.

Istorla Rominllor In chipurl al icoane, p. 169.

I icoane, p, 189.

N. lorga; Documentele BistriÇel, 1,

p. XXIII.

www.digibuc.ro

p. XVII.

8

si

din Botosani

Monografia Oraplui Botopni

scrie

Brasovenilor

o

scrisoare de afaceri, la 25

ianuar 1530 1) si alta scrisoare de afaceri in anul 1531 2)

Ca dinteo adeväratä resedintä domneaScä, la 19 Iulie 1546, Petru

Rares, din Botosani scrie bistritenilor si recomandä pe noul Episcop

al vidicului bistritan, Tarasie, »mai mare pesie toti

tinutul vostru, precum au mai fost altii si inainte" 3).

popii români din

Petru Rare§ nu venia in mod intâmplAtor in Boto§ani, ci

aici

avea si afaceri personale.

Din cetatea noasträ Botosani", la 24 no-

embrie 1552, el expediazä spiv vânzare, la Bistrita, o sumä de porci

si scroafe, cerând bistritenilor sa-i repare un ceasornic si

teascd o datorie 1.

sa-i

pia-

Dar nu numai Petru Rams petrecea, in Botosani, o

parte din

timp, ci si alti domni faceau acte de domnie in acest oras. Fistfel, la

29 iulie 1557, Filexandru Läpusneanu scrie din Botosani explicand ca

el clädeste la Cämpulung numai un adäpost pentru

calatori,

vAzänd

in drurnul sdu, din anul trecut, locurile acelea in mijlocul muntilor si

stäncilor 9,si in veacul urmätor, la 27 maiu

1635, Vasile Lupu, din

Botosani scrie bistritenilor pentru unsprezece vaci si vase boi de po-

mad& luati in post dela chlugärii din Cosula 6].

Din vremea domniei lui Petra Rares, orasul Botosani ia o des-

voltare si mai mare. Ceea ce a contribuit la

faptul probabil ca' Petru Rams 1-a crania Doamnei sale,

lui Joan, Despotul sârbesc, constituindu-i ceea ce am numi noi asta-

inflorirea orasului, este

Elena,

fata

zi un apanaj".

»De acum inainte orasul fu cärmuit pe de o parte

ca toate celelalte, de un §oltuz si doisprezece pârgari, iar pe de alta

de Vornicii Doamnei" 7).

Doamna Elena, având tot interesul ca Botosanii, care se mai nu-

mea si <<Tärgul Doamnei», sä progreseze, din toate punctele de videre,

se gAndi sä-1 mAreasca.

Era femeie invätatä ; ea cunostea foarte bine limba slavonä, care

pe atunci era limba diplomatica in Orient, si scria, cu mäna ei, scri-

ei a fäcut-o

sorile domnesti, catrà Sultanul Suleiman 8). Intelepciunea

1. Ibid., p. XXVII.

2. Ibid., p. XLIII.

3. Ibid., p. XLIII.

4. Ibid., p. L.

5. Ibid., p. LIII.

5. Ibid., p. XCV.

7. N. Iorga: istoria Rontanilor In chipuri sI lcoane, p. 169.

8. Magazin istoric pentru Dacia, 1,

p. 173

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Botopni

9

sä däruiascä târgului Botosani douä biserici de piaträ, facute intocmai

dupä biserica lui Stefan-cel-Mare din Päpäuti. cu tm turnulet la mij-

loc si intrarea pe lature. Discuri de smart verde, galben,

brAuri, le impodobiau. Aveau si o clopotnitä de o parte, care s'a dä- rämat apoi si au fost inlocuite prin altele" 1).

D. Iorga crede cd Elena Doamna va mai fi zidit s1 o bisericA in

satul Mänästirea Doamnei, längä Botosani, de unde i-ar fi venind

numele.

si

in

asezate

fie socotità printre intemeetorii

târgului Botosani, si-a sfarsit viata inteun mod pe care nu I-a meritat

Elena Doamna, care poate sä

intru nimic. si,

pentrucd ei se datoresc

dottä monumente, cu care

orasul acesta se poate mândri, se cuvine sä avem mai multe

despre viata acestei femei.

stiinti

Dupä Petru Rares, more in 1547, au rämas doi

fii,

Stefänitä si

Ilias. Acest din urmä, dupä o domnie de mai putin de patru ani, päräsi

tronul, läsându-1 fratelui sdu Stefänitä, care se conducea mai mult de

sfaturile mamei sale, iar el se duse la Constantinopol si se turd lu-

and numele de Mehmet, si Sultanul Suleiman, drept multdmitO, if fA cu

Pasd de Dorostor. La 15 iunie 1551, Stefänitä fiul

se urca pe tron, dar nu avu multe zile, cäci in septembre 1553 a fost

asasinat si inlocuit cu unul dintre asasini, cu Joldea. Boerii moldoveni,

lui Petru Rares,

pribegi prin Polonia, luând stiintä

despre cele ce s'au petrecut cu

Stefänitä Vodä, au cäpätat ajutor dela Voevodul Galitiei, -si

Domn pe Alexandru Ldpusneanu. Acesta trimese pe vornicul Motoc

aleserä

cu

oaste lesascd spre Suceava, in urmärirea lui Joldea, care se du-

cea sa facä nuntä cu Domnita Ruxanda, fate lui Petru Rares. Oastea

lui Läpusneanu prinde pe Joldea, la Sipote, ii täie nasul si pe Joldea

il dädu la cAlugärie. Läpusneanu luä de sotie pe

Dotnnita Ruxanda,

iar pe Doamna Elena, fundatoarea bisericei Sf. Gheorghe $ i a biseri-

cei Ospenia, o ucise.

Elena Doamna este inmormäntatA, impreunä cu

sotul ei,

Petru

Rares, in mänOstirea Probota, din judetul Folticeni, numit mai inainte

judetul Suceava.

1. N. lorga, Istorla Rornanilor In chiparl si Icoane, p

www.digibuc.ro

170.

,10

Monografia Oravilui Botwn1

Targul Doamnei

Se crede ca Petru Rare§ a däruit sofiei sale,

Elena, veniturile

targului Botosani 1J

Nu se cunoa§te actul prin care Doamnä, danie pe care alti Dornni au

s'au pästrat.

s'a

fäcut

reinoit-o,

aceastä danie

caträ

prin hrisoave care

Astfel, In 1784, Alexandru Constantin Voevod Plavrocordatl,

darueste Doarnnei Ralu, venitul mortäsapiei targului Botosani si Foc-

sani, cu urmatorul hrisov : 2j

Cu mila lui Dumnezeu noi Alexandru Constantin Voevod

Domn al Tarii Moldova

Datorie nepregetata iaste, dupä toatä legea,

obläduitorii sa sa

ningrijasca,

cu

npämanteni, sau

cele spre odihna acelor ci sunt supt obläduire, sau

cat mai vartos

straini si ori di

ce stare vor fi, cu

fiind fiicili de Domn, de a nu-i läsa nepusi la

oränduialä, -cu

cele

Cate sä cuvin a le ave dupä dreptate, spre oaresi care agiutor, fiind

§tiut CA pre fiii

Domnilor, nid inaltime stärii, nici

precum

obiceiu nu-i lasä

stäri, fära

a sä Impärtäsi cu alte chiverniseli,

nurnai cu cuprinderea, prin

altii de alte

deosäbit agiutoriu, ce li sä dä di cätra

luminatii Domni, cu acele randuite

si nesträmutate mile, si and de

aceste mile sä vor lipsi cu strambätate si fait cuvant de dreptate va

fi ca sa rämäie neimpärtäsifi din domnestile oranduite mile. Care a-

n ceastä bine socotitä si de laudä urmare giudecandu-o cu dreptate

nsi cu cuviinfä, si

cei mai inainte de Noi fericiti si

luminati Domni

Deci socotit-am Domnie me

nsi pentru luminata pre iubita fiica noastra, Doamna Ralu, ca sä cadi

nsi cu dreptate este a fi impartäsitä cu oaresicare domnesc agiutoriu ;

s'au pus la cale cele spre folosul bor.

n nu numai ca dupa fagaduialä ce cuviincioasa a fiicilor de Domn iaste

1. N. iorga ; istorla Romilnilor in chipurl al icoane, p. 169.

2. Colectia Muzeului Municipal din iriai, documental XII, No. 176.

www.digibuc.ro

Monografia Oraquld Botorani

11

aparare ce au

avut tara aceasta, in multe vremi, dela fericitii intru pomenire mosii

si parintele Domniei Me le, cum si de cAträ Domnie Me, prin ate

ni-au fost cu putintä, dupa cum iaste stiut de toti. Pentru aceasta WA prin acest hrisov al Domniei Me le, hotArAm ca sa aiba a lua pre iu-

bita fiica noastrA,

cu cale a ave, dar si pentru multe faceri de bine si

luminata Downna Ralu,

venitul

mortäsipiei dela

Moll Botopni1or §i de la targul Focsani, care iaste obicinuit de sa

ia câte 24 bani noi de cal, iapA, bou, vack ci sä vänd in tArg, adeca

12 bani dela cumpArAtoriu si 12 bani dela vänzAtoriu. lar daca vre-

unii din sträini, ori vanzatori, ori cumpärätori de vite, vor fi din cei

ce trec vitele piste hotar in tara strain& aceia sä nu sa superi a plAti

mortasipia. ce pe vitele ce vor vinde ori vor cumpAra unii ca aceia sä sa ia banii mortäsipiei deplin, adeca 24 bani, de vita, dela partea

cari va face acest alisveris cu dânsii, si fiindcä Ora acum acest venit

mortäsipie sA lua de card Vames, hotAram Domnie Me ca ori in

vdnzare, de va fi vama, ori in credintä de se va da,

aiba a sä amesteca, ca sä strânga mortäsipie de pe vitele ci sä vor

vinde la aceste 2 tdrguri, ci oamenii ci vor fi

randuiti de cAtra pre

iubita fiica noastra, lurninata Doamna Ralu, la aceastä slujbA, sA aiba

a strange acest venit in toatä vreme, dupä hotArare Hrisovului Dom-

vamesii sa nu

niei Mele. Poftim si pe alti frati

luminati Domni pe carii

sfântul

Dumnezäu va rândui, in urma Noasträ, la Domnie acestii täri, sä nu

surpe acest putin

agiutoriu,

ce mai ales pentru a Domniilor sale

cinste sa-1 intäreasca si sa-1 adaogA, ca pe un obiceiu ci l-au urmat

dintru inceput precum si noi am päzit si am intarit toate milele ce

am gäsit dela cei mai de inainte Noasträ luminati Domni.

Noi Alexandru Voevod.

1784 Septembri 20

lanachi Canta

Vel Visternic. Procitoh

Mai tArziu, o parte din venitul Doamnei a inceput sä

fie

intre-

buintat pentru scopuri culturale, in special pentru intretinerea scoalei

domnesti din Botosani.

Astfel, Alexandru Moruzi,

prin hrisovul

hotAräste ca 620 lei sä se deie pe fiecare

an,

www.digibuc.ro

din

17 august 1806,

dascalilor

elinesti

si

12

Monografia Oraplui Botopni

moldovenesti ce s'au asezat spre invätatura copiilor, afara de venitul

bisericei domnesti a Ospeniei,

i in acelas tirnp dispune

sä se mai

deie, pe tot anul, «din iratul Luminatei prea iubitei noastre Doamne.

cite trei sute lei.

Iatä hrisovul :

Cu mila lui Dumnezeu noi Alexandru Constantin Moruz Voevod

Domn al Tara Moldova

«Imbracati-va cu invatätura,

zice inteleptul ca sa tràiì impreu-

«nandu-va cu cunostinta adevarului. Netagaduitä darä

icunoscutä find aceasta, mai luminat de cat

soarele

i

prin lucrare

i caträ noi se

waratä caci, ori unde infloreste invätatura, intru acea Ora locueste in-

«telepciunea, acolo se aflä

«si de acolo se departeaza nesimtirea dobitociei. Drept aceia din ceasul

«care s'au incredintat nouä de la cereasca Pronie obladuirea acestii de

.Dumnnzeu päzite täri, nu am crutat nici osteneala, nid adäogire de

i cunostinta tuturor bunätätilor invatäturei

cindestulate venituri,

spre a deschide cele incuete

usi a invatäturei,

«prin fcoli obstesti; nu numai in capitala orasului Domniei, darä si prin

«celelalte

targuri a tarei Domniei mele.

Si intru acest chip, prin al

«nostru domnesc hrisov ce s'au dat pentru asezarea scolilor altor tar-

iguri, s'au randuit si la targul Botosanii §esä sute douazaci lei pe an,

«ca sä se deie dascdlilor Elinesti

Moldovenesti ce s'au asazat spre

bisericei domnesti a Ospeniei,

«Invatätura copiilor, afara din venitul

«care este legat la scale aceste, dandu-se acestie ate sesa sute doua

«zaci lei din venitul scolilor

obstesti care s'au

i urmat panä acum.

«Insa inmultandu-se adunarea ucenicilor, ca sä se inmultascä

i ro-

sdul invätäturei copiilor säraci, atat in limba Elineascit

i

Greceascd

«cat si Moldovineascd, fäcand rugäciune acei ce locuesc acolo, CUM

epitropii acestii scoli ca sä se adaugä

i

venitul,

dupä care sä se

«poata aseza dascali cu indestulare de procopsalä, iata milostivindu-ne aprin acest hrisov a Domniei Mele hotaram : intai, din veniturile scoa-

«lelor obstesti sä se mai deie incä pe tot anul la

aBotosanilor cate douä sute

scoala din

targul

douäzeci

cincizeci lei, peste sesä sute

«lei ce sä da panä acum, dupa osebit hrisov a domniei mele, ca sä

gse facd cdte opt sute septezeci

lei pe an din acest venit a scoalilor

«obstesti. Al doilea sä se mai deie pe tot anul din iratul Luminatel,

aprea iubilei noastre Doamne a tinutului Botosanii, din ciferturile rdn-

www.digibuc.ro

Monografia Oraplul Botopni

13

i cinci lei pe tot ci-

g duite, cate trei sute lei, adecd Cate saptezeci

ofertul, scAzdndu-se in sama ce vor. trimite

«dându-se nestrdmutat la epitropii acestii

dregdtorii

tinutului

coli. Al

treilea, sa aibä a

ascuti aceastä scoald pe tot anul cdte cloud sute boi de negot de va-

«mä i corndrit, find si aceastä mild statornicd spre ajutorul acestii scoli

eintocmai dupä ordnduiala ce se urmeazd si la altii, care au miluire

«de boi prin hrisoavele domnesti; fiind datori vamesii a-i scuti de la

' sine, afard de suma cumpArdturei. Si poftim Domnia me si pe alti

gfrati luminati Domni pe care Sfântul Dumnezeu ii va orândui in urma

snoasträ stapdnitori

spre a Domniilor sale vecinica pomenire ; cceascd rodul invdtáturei copiilor sdraci a multor

i sä intäreascd ace.ste

tdrei

acestia, sá adaugd

ca sa

sä

statorni-

i osebite trepte din

pläti dascalilor pentru in-

apamânteni, ce nu au putintä a tinea, si a

xvätAtura copiilor,

i prin aceasta. Scri-

csu-s 'a hrisovul acesta la scaunul Domniei mele, in orasul Eii, intru

i sd se intindd lauda Patriei

doua Domnie a noastrd la Moldaviea, in anul al patrulea.

La Let 1806, Avgust 17.

Alexandru Constantin Moruz Vvd

De altfel, Botosanii furnizau Curtea Domneascd din Iasi cu multe

lucruri.

Din tinutul Botosani, In 1742, se duceau 350 card de lemne de foc

la Curte

si in 1739 se duceau 200 stoguri de fan. 2) Tot pe vremurile

acelea se trimeteau caii de la Curte, la iernat in Botosani 1, si la ne-

voi mari se fdcea

imprumuta tara.

apel la punga tdrgovetilor de Botosani, pentru a

In 1742, ispravnicul de Botosani, ca si ceilati ispravnici ai tinu-

turilor Moldovei, primeste dela Domnie porunca aceasta: cOrdnduindu-

ne puternica impdrätie cu o suma de bani ca sd ddm in lefile ienice-

rilor de ,Bender, si neputându-se plini cu

a acestui ce a trecut, cheltuindu-se banii

am ordnduit pe toti boerii

rdmdsita sfertului al doilea

la alte trebuinti

i poronci,

ispravnici

de pe la tinuturi, ca sd ni gd-

i pe

sasca

imprumut de pe la negutitori, de pe la prietenl, precum

dumneta te am orânduit sd ni gäsesti 100 lei, inteo hind, cu dobândä

1. N. lorga : Studii

2. Id. p. 438'

8. Id. p. 315, 323, 338.

I documente, VI, p. 312

www.digibuc.ro

14

Monografia Oraplui Botopni

ate 10 lei de punga. Se cere ispravnicului sa puie grabä in efectua-

este sä

rea acestui imprumut, de vreme ce havalagiii

stau

aici, §i

li däm banii §i

sa-i pornim cat mai In graba

i fär de zalavä. *i a-

cqti bani cu dobända lor ti-i vei lua dumneata din §fertul al treilea,

ce este sa iasä acum, la maiu. Cáci

gäsi cu atata dobandd ce dam; nu poti sä zici.

sä nu aräti dumneta cä nu pop

Caci acolo

sunt

§i

negutitori turci, cari cu dobanda aceasta poti gdsi dumneata. Si. de ni-i

face sminteald, sa §tii Ca vom avea pärere de räu asupra dumitale". 1]

pentru incasarea venitu-

rilor Doamnei, erau randuiti, in Boto§ani, doi functionari speciali, doi

vornici despre Doamna". Dacä vornicii despre Doamna au fost

Pentru conducerea targului domnesc, §i

numiti

chiar din timpul

cind targul Boto§ani a fost daruit Doamnei, nu se stie, dar primul Vornic

este

de Boto§ani, pomenit de documentele cunoscute pana astäzi,

Ciirstea, in 1592.

1. N. lorga : Studli al Documente, VI, p. 351.

www.digibuc.ro

Monografia Oravilui Boto$ani

Evenimente Istorice

15

Botosanii au fost marturii mai multor evenimente insemnate din

trecutul Moldovei.

In anul 1498, aici a zdrobit Stefan-Cel-Mare pe turcii cari, fácând

rdzboiu contra rusilor, dupä ce au prädat Podolia si Galitia, i-a apucat

un ger cumplit, §1 din 70000, cäti

fuseserd

la inceput, mai mull de

40000 au murit de frig, iar restul armatei a fost nimicit, de oastea lui

Stefan, la

Botosani, rämdnand

10000,

din toatä

armata Sultanului.

In luna lui Martie din anul 1500, Albrecht Craiul Lehiei intrd In

Moldova §i pustieste toatä tam pänd la Botosani. Stefan Vodä II in- tâmpind cu oastea lui, si la 14 Martie, in lupta de la Botosani, invin-

altii i-a luat robi. Croni-

carul Ion Niculce scrie cd robii acestia au fost pusi in plug de Stefan

Vodä, si a arat cu ei o cdmpie, in care a sämdnat ghindä §i a iesit

ge pe lesi, ucigând o ma.re parte din ei, iar

Dumbrava Rosie de la Botosani.

Stefan Tomsa, ales Domn de cdträ boerii räsculati contra lui

Despot Voda, täbärise cu oastea la

deie piept cu oastea

Botosani, in

1560, asteptänd sd

Dimitrie Visno-

lesascd, pusd sub comanda lui

vietki, sau Dumitrasco, precum ii zic cronicarii. 0 parte din boerimea

Moldovei incercau sä puie Domn pe Visnovietki,

si acesta trimete o

armatd la Botosani, sä prindd pe Tomsa, iar Tomsa infrânge

dusmanä.

armata

care nu-si putea inchipui cä oastea

lui nu va face ispravä, venia in urmd, in träsurd, visdndu-se pe ironul

Moldovei, si a's:1u lui Piasovskl, cdrula ii mal zicea si Pisacenski, co-

manda acestei armate. Tomsa astepta

lui bat

In vremea asta Visnovietki,

in

Botosani, si ostenii

räu pe dusman, la Vercicani, prind pe Piasovski, a cdruia armatd se

imprästie. Visnovietki, uitandu-si trufia cu care pornise contra lui Tomsa,

vAzdnd ce-1 asteaptd, se ascunse inteo capita' cu ;ran, la marginea Bo-

tosanilor, unde fu gäsit §i dus in Botosani, la curtea lui Tomsa, care-1

trimise pesclzq Sultanului, la Constantinopol.

www.digibuc.ro

16

Monografia Oraplui Botcqani

Se mai pomeneste despre o intämplare din Botosani, in anul

1663, despre care cronicarul Neculai Mustea scrie 6 in anul

1662,

in timpul fázboiului pornit de turd contra nemtilor, Domnitorii Moldovei

si

al

Valahiei au

prirnit

porunca,

de

la

Sultan, sä porneascä si

ei, cu armatele lor, in contra nemtilor. Cu tot ajutorul ce aveau, turcii

au fost bâtuti, si Domnii români erau hotdrâti sä pär5sascd tronurile

si sa fugä in Polonia. Grigori Ghica Domnul Munteniei, trece in Mol-

dova, se duce la Suceava si, prin Botosani, fuge in

Polonia. Grigori

Ghica era insotit de Cämärasul Mu, Istoc,

banii stapanului sari, doi desagi cu galbeni. Plecarea

care avea asupra lui toti

li-a fost in zori

de zitiä, pe o vreme neguroasä, si Istoc a rätäcit drumul si a fost gä-

sit de slujitorii Vornicului Jora

din Botosani. Vornicul a mai luat din

galbenii ingrâmAditi in desagii lui Istoc, pe cari i-a trimis lui

Dabija

Vodä, Domnul Moldovei, impreunä cu

rätäcitul lui

Camaras, scriind

ins6 lui Duca Vodä cä desagii cu galbeni i-a gAsit asa, despecetluiti.

Domnitorul Moldovei, Dabija Voda, sfatuit si imbärbatat de so- tia sa, Doamna Dafina, si de marele Postelnic Stamate, nu a fugit din

tart si a nimerit-o mai bine de cât Domnul Munteniei.

Peste câtiva ani, la 1683, Botosanii erau ocupati de armata lui

Kunitki, Hatmanul Cazacilor,

iar in luna

lui decembre 1684,

stefan

Petriceicu Vodä, venind din Polonia ca sä ocupe, pentru a doua oara,

tronul Moldovei, a trecut prin Botosani spre Iasi,

scaunul Domniei.

Despre aceasta, pomeneste Neniolava Formanti In cartea sa :

cRaccolta

delle Historie delle

Vite degl' lmperatori Ottomani sino a Mehemet

IV Regnante

Venetia, 1684, p. 335, spunând : dcll Palatino di Valac-

chia Stefano Pietro spedito da Sua Maesta a ricuperare il suo Prin-

cipato e arrivato della Moldauia nella Citta di Botuszany done a lui

come a legitimo Prencipe vengono tutti i piu grandi di quel lo stab:). 1)

0 vizitä

neplacutä a mai avut acest oras in anul 1691,

când

Sobieski, Regele Poloniei, mânat de vesnicul dor al cucerirei, a trecut

in Moldova, a fäcut popas in Botosani, de unde s'a indreptat spre

Iasi ;

dar vremea s'a intors in potriva lui,

cä a pornit un viscol care

a tinut patru zile, cum se intämplà, pe la noi, in luna

lui Noembre,

este foarte 1. D-1 rare. Const. D-1 lorqa Karalga a cunoscut a, binevolt un exemplar sit ni comunice din care acest lipsesc extras tocmal din cartea paginile aceasta cele care mai

importante pcntru noi. Cf Studil §1 documente, XI, p. 146.

www.digibuc.ro

Monografia Oravdui Botofani

si pana la Targul-Frurnos, jumatate din armata lesasca s'a

17

topit de

frig si de foame, si mändrul Rege al Poloniei s'a gräbit inapoi spre

casa lui, läsandu-si gandul cucerirei.

era in dusmanie cu Regele Suediei,

Carol XII; Mihai Racovita, Domnul Moldovei, ca sa faca pe placul

Imparatului, se pune la cale cu acesta, CA dacA Regele Suediei ar a-

Imparatul Rusiei,

Petru I,

junge la Iasi, Imparatul sa trimeatä o oaste care sa-1 prindä.

Ca sä-si puie planul

in lucrare, Mihai Racovita a inceput pre-

gätirile necesare, si pentruca in Iasi s'ar fi putut prinde de veste despre

gandurile Domnitorului, acesta a pus mesterii din Botosani sa lucreze

caruti si sa MCA potcoave pentru cai.

Mihai Racovita a platit scump dragostea lui

pentru imparatul,

rusesc, pentrucA protivnicii lui dand de veste Sultanului, acesta a po-

roncit de 1-au pus pe Domn in fiare si 1-au dus la Tarigrad, unde

Sultanul 1-a aruncat in inchisoare.

Letopisitele pomenesc despre sederea, in Botosani, timp de zece

zile, la 1728, a Domnitorului Moldovei, Grigori Ghica, cu armata sa

de peste 7000 de oarneni, unde astepta pe Mustafa Pasa dela Hotin

cu care trebuia sa plece asupra

lui Adal-Gherei,

Hanului Crimeei. Schimbandu-se planurile

iurcilor,

rasculat inpotriva

Grigori Ghica a

plecat din Botosani la Ismail, de unde apoi a trecut asupra tatarilor.

0-mare luptä, dusa dupa regulele strategice ale timpului, s'a dat

in jurul Botosanilor, in anul 1788, intre trupele austriace, conduse de

lui Ibrahim Nazir Pasa,

cand acesta a fost invitis, si urmárit de trupele lui Fabry, a fost din

nou infrant in lupta dela Larga, in judetul Iasi.

comandantul Fabry, si trupele turcilor,

ale

In acel an izbucni un nou räzboiu intre turci si rusi,

cari aveau

de partea lor pe austriaci,

si cari, in afara de o mare armata la

Dunare, mai trimesera si in Bucovina, sub comanda Principelui de

Coburg, 20000 de oameni. La 10 Mart, Principe le de Coburg primeste

vestea, la Cernauti, CA Ibrahim Nazir Pasa, cu o armata compusa din

500 spahii, 400 ieniceri si 3 tunuri, inainteaza spre Botosani. Hotärit

&A impedice pe turd de a-si atinge planul, ceea ce li-ar fi deschis

drumul

care se

spre Hotin, Principe le

de Coburg ordona colonelului Fabry,

afla in Dorohoiu, sa ocupe Botosanii. Acesta inainteaza, in

fruntea unei armate compusa din 4 escadroane de husari Erdödg, 4

2

www.digibuc.ro

18

Monografia Oraplul Boto$ani

companii din regimentul românesc de gräniceri, 50 de mgchetari si

2 tunuri, si bate pe turci. La 21 Mart, notabilii orgului Botosani roagA

pe Fabrg sä eie orgul sub protectia lui.

In vremea asta turcii

au

ocupat Botosanii, dar Fabrg dä o nouà luptä, pune pe turd pe fugA, si

in ziva de 22 Mart, trupele austriece infra in Botosani, cu muzicä

cu steagurile desfgurate.

Lupta din Botosani este pomenitä in insemnärile unui boer mol-

dovan, care a scris, inteo condick despre evenimentele petrecute in

timpul lui, printre alte insemnAri, cu privire la averea si la gospodA-

ria lui.1)

Astfel, cu data de 18 Mart 1788, Ion Lupascu 2) scrie: Au mers

netntii in Botosani si s'au bätut cu turd% si mi-au luat toate oile turcii".

Cu data de 6 Mart 1788, insemneazä: Au mers obärsterul Fa-

britian cu nontil asupra Igului, si au iesit turcii

in

Larga inaintea

nemtilor si s'au lovit, si au infrânt catanele cu volintirii pe turci, si

au petit 154 turd, si din catane patru molt si

râniti. SâmbAtA pe

chindie 18 mart) au fost aceasta, si au purces nemtii spre Ia§i, §i turcii

au f ugit la Larga. 1788 mart 9,

duminicA, au intrat nemfii

in Iasi si

Vodä au vrut sä scape de pägani, si au venit 600 arnAuti a lui, si au

zis turcilor sA nu NO. Si au fäcut tropos si au venit nemtii

si l-au

prins cu voia lui, cu toti arndutii si cu toti oamenii

lui, anume pe

Alexandru Ipsilante; si 18 I-au gAtit si l-au purces la Botosani, si 20

au venit la Suceava si au sezut patru zile In

laugh' Pasti".

sAptAmAna cea mare,

Panica fAcutà in Iasi a indrumat pe boerii de acolo in pribegie

spre Botosani: «1788 iunie 29. S'au tras nemtii inapoi dela Iasi

si au

fost mare fricA si au fugit toti boerii si negustorii din Iasi cat s'au

calcat omul pe orn, si

au venit toti din Iasi

In Botosani, si au fost

mare frica si s'au fAcut multä pagubA in crestini".

cArti, si D. N. Docan a

publicat un studiu de mare valoare, intitulat: «Lucrärile cartografice

Despre acest rAzboiu

s'au scris multe

despre rAzboiul din 1787-1791» 31, in care

la

pagina 1317,

citeazA

1. N. forga ;

Insernnfiri de cronicil moldoveneascil, 1788-1806, In Stun si

Documente

XXII, p. 53-60.

2. In Insemnarile scrlse de el, Ion Lupascu zice: 0770 ghenarie I. Cu vrerea Sf. Trcitä,

tot pe rand, fAr de gres, dr cand am venit In

Moldova si In

numitul tArg

Iml insemnez Intru aceasta condidi toate cele ce am avut si ce am cumparat anume, dupii cum

arata mai tnainte

Botosani". In aceleasl insemnari se arata cil la 18 Octombre 1770 m'am Insurat si m'am asezat cu soacrA-mea sit-mi deie zestre mosia dela Prut iar eu sa fac cloud rAnduri de strata miresei,

si am cheltuit cu totul, pitnA m'am Insurat, 750

3

Rnalele Rcademiei Romane, tom. XXXIV, p. 3250-1360. Memoriile Sectlunei istorice,

www.digibuc.ro

Monografia Oraplut Botopni

19

urmätoarele, cu privire la Botosani:

1. Plan der am 22-ten Marty 1788 zwischen dem K. K. Er-

dödischen Hussaren Regiments Commandanten Herrn Obrist von Fabri und dem tiirkischen Bassa Ibrahim Nasir bey Botuschan in der Moldau

vorgefallenen Affaire.Plan in parte colorat, impärtit vertical in douA,

la sMnga planul, la dreapta legendä foarte

detaliatä; cuprinde regiu-

nea dintre Botosani

i iazul Sulitei, numit Uriskager Miihl Teich".

2. «Plan der am 22-ten Marty 1788 zwischen dem K. K. Er-

dödischen Hussaren Regiments Commandanten Herrn Obricht von Fabri

und dem tiirkischen Bassa Ibrachim Nasir beg Botuschan an der Sikna

in der Moldau vorgefallenen Affairex

Semnat: Emeric v.

Csanady,

cadet in der Ingenieur Academie zu Wien.Pare a fi o copie a pla-

nului precedent.

3,

«Plan des Vorfalles in der Moldau beg Botuschan zwischen

dem K. K. Hus. Reg. Com. Hrn. Obr. v. Fabri und dem tiirk

brah. Nasir den 22-ten März 1788x

Plan negru, curirinzând

Bassa

pozi-

tiunile trupelor indicate in colori, anexat la vol. II al lucrärei Voll-

ständige Geschichte des itzigen Krieges zwischen Oesterreich, Russland

und der Ottomanischen Pforte, von 1788. Wien, Seb. Hartl, 2 vol.

Kupferstichen zwi-

schen den dreg Kaiserhofen, nämlich den Römisch-Kaiserlichen, den

Russischen und Türkischen, denn dem nordischen Krieg in den Jahren

4. »Vorstellung der Kriegs Geshichte in

1788 bis 1791

." 0 colectie de planse formänd un aibum cu tit-

lul arAtat mai sus, färA nume de autor sau editor si färA datä si loc.

Plansa No: 9 e intitulatä: Karte des Scharmiitzel bey Botusch- ani am 19-ten März 1788", cu legendä in 6 linii, semnat: Wien, im

Jahr 1788. Ponheimer sc.

5. Cu prilejul räzboiului, tipograful vienez Trattner a dat la

luminA o serie de mici planun i. colorate, a

cäror

publicare

trebueste

fi

inceput din 1788, chi in 1789 iesiserä deja 22. Aceste planuri

n'au fost stränse in colectii, astfel incät sunt greu de gäsit. Planele

sunt colorate si au de regulä 3005 cm. ; fiecare e imprimatä pe här- tie groasA si cuprinde unul sau mai multe planuri colorate si de luptA ; ele sunt numerotate cu cifre romane, au o explicatie tipA-

scene

ritA in douA coloane. in limba germanä

tiunea : »Wien, beg Thomas Edlen vonTrattnern K.K. Hofbuchdrucker",

i frantuzeascä

i poartä men-

Plansa VII cuprinde 2 planuri

i o vedere, Primul plan e inti-

www.digibuc.ro

20

Monografia Omaha Boto$ani

tul at : Carte der Attaque bei Botuschani zwischen den K. K. Truppen

unter Cotn-do des Oberst Fabry und dem Ibrahim Nasir Pascha, den

18 März 1788".

6. Planul Hotin, No. 27. Foaie de planuri originate, colorate,

nesemnate, arätänd pozitiunile luate de trupele lui Coburg in marsul

dela Hotin la Roman". In planul 3 se aratä pozitia trupelor la Boto-

sani (beg Bottusan) la 15 octombre ; pl. 4 la Flâmänzi (Flamunsen) la

17 Oct.; pl. 5 la Härläu (Herleu) la 18 oct.

7. Al. Papadopol-Calimach, in lucrarea mentionata, mai citeaza

Ansicht der stadt Botuschan. Die K. K. Trupen unter co-

mando des Oberst Fabry rüchten mit klingenden Spiele den 22-ten

März 1788 in diese Stadt ein, woraus die Türken nach Jassy flohere"

Dintre aceste multe planuri reproducem pe acel din colectia Tratt-

un plan:

ner, datorit amabilitätii d-lui Coast, I. Karadja, dela Grumäzesti, care

ni-a dat o copie fotogranatä de pe el, si vederea orasului Botosani,

citatä de Papadopol Calimach, datorit amabilitatii d-lui loan C. Bacilä,

Bibliotecar-Ajutor la Academia Romänä.

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Botopni

Eteria din 1821

21

Evenimentele din 1821 au avut oarecare rAsunet §i in Boto§ani.

lea ce spune Postelnicul Manolachi Dräghici, in Istoria Moldo -

vei" : In zilele anarhiei ce izvorise in Moldova din intdmplärile Eteriei

grece§ti din 1821, §i din pAräsirea tärii de Domnul Moldovei Mihail,

Silty, boerii, nevrand a se asocia §i a face cauzä comuna cu eteri§tii au pribegit parte in Rusia §i in Bucovina, iar parte s'au tras in Boto-

§ani, unde nu se prea grAmädeau eteri§tii,

vorbea sa vie ca sd respingä pe eteri§ti

dela hotarele Moldovei, in

pentru frica nemtilor ce se

unire cu turcii ; iar altii s'au tras la Bârlad §i din Bärlad in

nandu-se pe la Foc§ani in preajma sdrhaturilor [etape ocupate de turd]

jos,

adu-

a§teptând sa vie o§tile turce0i, dupà jalba ce boerii

trimiserä

cairn'

Sultanul Mahmud §i cAtrà Seraskierul de Silistra, spre a imprà§tia pe

greci.

Cfirmuirea Moldovei ramase in mâna lui Pendedeka, locotenentul

jui Ipsilante, iar la Boto§ani se gäsea ispravnic numit de Pendedeka,

Cápitan Bala§u

Stolnicul Grigori Rizu, cu doi comandiri ai eteri§tilor,

§i Capitan Pantazi Spiru, avand sub dän§ii ca una sutà de mavrofori

cu arnäuti, pentru paza oraplui.

Boerii Moldovei nevoind a face cauzä comuna cu eteri§tii

i ce-

rand dela turci

ajutor,

§i

reintoarcerea

vechilor

drepturi ale tarii,

tineau in tinutul Dorohoiului, tainice intâlniri, inteun calun al Zvori§tei

de pe hotar, §i puneau la cale sa ridice satele §i. sd porneascä asupra

eteri§tilor. In acele intälniri filcea parte Vornicul Teodor Bal, Vornicul

lonitä Sturza, Spatarul

ceilalti boeri Cuze§ti, Caminarul Iordachi Râ§canu, Hatmanul Costachi

Cerchez, Särdarul Iancu Staviir, Arhimandritul Ghenadie Roset, Hatmanul

Räducanu Roset, Vistiernicul Alecu Bal§, Vornicul loan Täutul, §i altii,

Petrachi Sturza, Vornicul

Gheorghe Cuza

i

CAminarul Stefanachi Gherghel . §i Paharnicul

se dela Zvori§te, au inceput a ridica pu§ca§ii

Gavril Istrati, pornindu-

§i

locuitorii

cu arme,

prop4ind tot pe malul Siretului in jos, pänä s'au sträns ca la trei mii

www.digibuc.ro

22

Monografia Omit lui Botopni

de oameni sub steagurile.lor, ce fluturau pe

lAnci, fkute din bucäti

de materie rosie, semn de räsboiu si de moarte. Instiintându-se Bo-

atäta popor,

tosänenii de apropierea lui Gherghel §i a lui Istrati,

cu

s'au inarmat si ei, negutitorii cu oamenii boeresti de prin ogräzi si

mergänd la IsprAvnicie, au luat administratia din mâna Rizului, izgo-

nindu-1 din tärg, si rânduind Ispravnic pe Petru Varnav, apoi au pus orasul in aparare despre eteristi, intärindu-1 cu strâji la toate drumu-

rile ; iar eteristil, väzând tara ridicata,

apucAnd drumurile päräsite, in jos, si nu s'au oprit pang

au perit cu

fuga din oras

la

Tutora,

inconjurând punctul Sculenii, pe unde nu putea trece in ceea parte

din pricina sträjerilor lui Pendedeca, ce pedepseau aspru pe

din greci ce vrea sä fugä in Basarabia, vrând ca sä stee cu totii fatä

la rAzboiul ce era sä urmeze intre dânsii cu turcii, cari veneau asupra

eteristilor.

Stefanachi Gherghel si Paharnicul Gavril Istrati, cu urdia lor de

säteni, ajungänd cAtrA mosia Stäncesti, au täbärât in pâlcuri pre cAm-

oricare

piile predomnitoare sesurilor

Siretului, si

acolo au ramas trei

zile

asteptând hranä si povAturi de mers inainte, din Botosani, unde erau

strânsi boerii din toate satele. Dar neprimind nido inlesnire dela dânsii

OM in sfirsit, pentrucä in nedumerirea lor au schirnbat planul de a

nu ataca, spre a nu veni in conflicte necunoscute, oamenii s'au inprä-

stiat la casele lor, färä sA facä vre-un progres altul decAt slobozirea

Botosomilor, si alungarea eteristilor din tam de sus. 11

Despre cele petrecute, in Botosani, pe vremea Eteriei, avem o

märturisire in o scrisoare adresatä

de Procopescu, lui Iordachi

Bal§

biv Vel Spatar, in care se descriu isprAvile ce fac volintirii in Botosani:

Ducându-se Monsieu Diubsché la Botusani m'au luat pre mine

dinpreunä, deci indrAznesc a face stire dumitale cele ce am vAzut.

Turcii la Botosani erau in numAr ca de

150, si se mai astepta sA

vie incä vro 500. Eu am umblat printre dânsii,

au vorbit cu cel mai mare dintre dânsii si

ca satele Joldestii si Dolhasca sA nu fie

Monsieu Diubsché

au cerut 'Inca §i un bilet

supärate la

nimica.

Bilet

n'au dat, ci au scris intr'o condicä satele acestea. Lucrurile grecilor

se vând la mezat cu cel mai gios pref.

Bisericile

s'au

pecetluit

si

dughenile grecilor. Nid un räu nu fac

la Moldoveni. Armenii

si

1. Reprodus de Papadopol-Calitnach,

n lucrarea menhionata.

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Botwni

23

,Jidovii sunt cei mai de aproape a !or. Comandantul sede in casele

Loiz. Eteristii au prädat led

Fântänelele. Alaltäeri sase

volintiri

,trecâncl prin

sat,

s'au

sculat oamenii cu unul vatavul Ionicd

,gonindu-i au luat doi cal,

räsi a lor, cari au venit in numär de 50, au cautat pe vatavul Ionia

si negäsindu-1, au infricosat satul, cá dacA nu-1 vor da pe mdna lor,

pe toti oamenii ii vor pune sub sabie. Pe Buium, jidovul orândariu

î scäpând au dat de stire la reilalti. tova-

din Fântänele 1-au

Banesti, iaräs 1-au bätut,

bätut de moarte, pe Gheorghitä Furculitä,

ì mi-au spus

i

dela

i pe un popti, pentrucä 1-au scäpat pe sub

oamenii de

cum* ; aceste sunt cele ce am väzut

,credintd vrednici.

Si sunt al

durnitale, milostive stäpâne, .pre

plecatä si pre su-

«pusä slugd.

Procopescu 1)

D. Norbert Stefan Dombrowski, magistrat din Botosani, ii amin-

leste cà bunica sa, Emelina Haynal, istorisea

copiilor cä mama ei,

väzute de ea, in

Ana Binder, povestea, cu groazd incä, despre cele

Botosani, in timpul Eteriei.

Casa lor parinteascd (astázi farmacia Semaca), ziditä pe la 1796,

era cea mai mare clädire, ca un fel de cetate, In mijlocul thrgului. In

una din subteranele acestei case, subterane care existä

ba-

trânul Binder ascunsese un turc pripäsit in Botosani; grecii lui Ipsilanti au descoperit pe turc in ascunzätoarea lull, 1- au scos afara, 1-au tar&

i astäzi,

pänä in fata

pitäriei,

ce era chiar peste drum de spitäria

Binder,

i grecii s-au repezit cu toth in pitärie, au

luat de acolo päne proaspätä, au muiat-o in sängele proaspät a fur-

cului, si au mâncat-o, ca o impärtäsenie.

i-au täiat capul In stradä,

1. C. Erbiceanu; Istorla Mitropollei de 1141, p.

1

www.digibuc.ro

24

Ocupatia RusascA

Monografia Ora fulal Botopni

Tari le romane au trecut prin multe incercari, si ocupatia tor de

carg armatele rusesti si austriace, poate fi socotitä ca una dintre cele

mai mari calamitati.

.

Despre cele ce va fi indurat Botosanii, in timpul unor asemenea

ocupatii, multe lucruri nu se stiu, dar din anul 1832 s'au pästrat cateva

documente, care ni dau o slaba idee de cele ce s'au petrecut pe a:

cele vremuri.

La 12 iunie 1832, Vornicia tinutului Botosani scrie catra «Cinstit

Sfat munitipal al acestui tarp, sä facä un inventar de toate

casele

rechizitionate pentru trebuintile armatei rusesti, si pentru care nu s'a

prirnit nicio platd.

Adresa aceasta e interesantä prin forma ei, si meritä sa fie re-

produsa in intregime :

Vornicia finut. Botqatti cdtrd cinstit Sfat:munitipal

al acestui kirg.

Ca sa se poatä aduce intru indeplinire poruncitoarea

carte a cinstitului Departament Ministeriei pricinilor din la-

untru supt No. 5617, intru cea ce

ce cere trebuinta a avea pentru casele fetelor acelora dela

cari s'au luat cu tot pentru spitalurile si alte trebuinte ob-

stesti, pe vremea dela intrarea ostilor rosienesti

se

atinge de stiintele

in

acest

printipat si OM acum, Vornicia pofteste pe acest sfat ca

fara pregetare sä facA o prescriere de toate casele luate cu

heiuri in trebuinte ostienesti si spitaluri cu pre-

v reme cat anume,

din ce bani, care vidomostie sa se trimeatä acestei Vomi-

cii spre cea mai departe si cuviincioasä din

partea sa lu-

chirii, si pe catä

taluire cuviincioasei

totul i alte

crare, si spre asemine Sfatul se va putea lärnuri din acturile

desfiintatei comisii de cvartarurf gásindu-se trecute la dansul.

P. Asaclzi, Cdminar

No. 1642 1832 Inni 12

www.digibuc.ro

SameF A. Onicescu Stolonactalnic, Buzdugan

Monografia Oraplui Boto$ani

25

insarcinarea, Sfatul municipal trimite Vorniciel ta-

bloul urmalor ;

Botqanii

Vidomostie pentra anume cdte case s'au luat In tdrgul Boto$ani

care nicio

pentru spitaluri $1 alte magazii pentru o$tirile ruse$ti

platei nu s'au primit. 1832.

o ,

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

Numele boerilor si a ne-

gutitorilor a cdrora au

fost casele si dughenile

D-lui Medelnicer Grigori

Stefan Trancu

Grigori sin Cristea Mani

lonitd Babic

Bogdan Trancu

Andries Marcovici

Racli§

Neculai Trancu

Cristea Popovici

Garabet Bolfosu

Andrei Bolboacil

/Aron Croitoriu

12 Solomon Cepregariu

13 Avram Croitoriu

14 Marcu Croitoriu

15 Gheorghe Cizmariu

16 lani Cizmariu

17 lonicn Plopeanu

18 Altilr Blanariu jidov

19 lancu sin Dascalu ford.

20 Petrea Contescu

21 Vasile Bozgan

22

23

24 I

Dobrita Cilvil§oaia

Mdrioara Vadana

Marin Cra§mariu

25 $arban Blanariu

26 Chiriac lutuleasa

27 Neculai Bacanu

28 Paval a Diaconitii

29 Leiba Cepregariu

30 livram Starostele

31 Itic Croltoriu

32 Crdsma Mantis. Papdutilor

33 Avrämicil Geambasu

34 Crdsma lui Itic Sfeclariu

35

36

37

38

Avram Precupe tu

Hanul lui Moscu Cohos

Nusärn Cra§mariu

Nichita Popovici si Tanasd

39 Un han cu grajdul lor

40 Dughenile Sf. Mitropolii

41 Hanul Reizdl Vadana

42 Maria Branzilloaia

o ,

6 ,3;

4 c"

51

2

1

1

;CO'

"0 0

r

w

9

7

7

3

2

3

I

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

4

6

4

4

2

2

12

6

4

8

2

2

2

4

2

2

4

3

3

c =

= ,

el,

o -4 ("1"

10

8

8

2

8

8

8

8

8

12

3

3

3

3

2

3

2

3

12

12

12

12

6

i 2

12

12

12

12

3

2

3

5

3

2

5

2

2

12

020 Barth ce co-

17,',

g.,3,.

-4

a,- °

:60

prind peste

tot pentru o

Casa Lei

1600

50

50

30

20

30

10

20

400

400

60

160

240

80

160

160

12 144

10 30

30

30

30

25

25

25

30

80

20 90

10

10

I 53

20 60

10 30

25 200

I 72

.

220

110

120

180

10 30

10 25

10 30

10 35

10 35

20 20

8

1'0

15

30

30

100

60

10 120

S'au plant

loghie dela

negutitori.

tit din banli

cu ana-

boeri si

S'au pla-

natiel

jidoveati.

I

s'nu

nlittit din

In ce s'au intrebu-

intat acele oddi

Pentru General

Voinov

pentru spital

pentru spital

le

spitd rie

, spital

bucatarii

chittirii

pentru spital

a

p. spital

p. spitaI

a

1

1

1

1

1

1

1

1

1

2

3

3

2

2

1

6

3

2

4

1

1

1

2

1

1

2

1

1

1

10

10

a 10

10

a 10

a 10

10

20

p, caraol

p. spital

a

a

a

a

,,

p.

p. spital

a

»

a

p. chitärii

p. spital

,,

a

a 10

dagazie

cu tinere de

cai

p. spital

spital

23 6

1

6

12 p.

6 p. zbarnea

I. Dosaral Prlmar lei Botosani, No. 43 din 1832.

banil cazacilor tre-

catorl.

www.digibuc.ro

26

Monografia Oraplui Botclani

Un alt document interesant, in care se descrie suferintile boto-

sänenilor, in anul 1832, este jalba Medelnicerului Grigori Racii, cäträ

Ministerul de Interne, jalbd

pe care

s'a

pus

rezolutia: S'a scris

IsprAvnicieis,

dar

despre

al cdrei rezultat nu avem nicio stiintä.

Jalba este aceasta :

Cdtrd cinstitul Departament Ministeriei Pricinilor din Lduntru

Medelnicerul Gtigori Rac1i

falobei

Luni spre Marti la 23 Maiu, pe la 6 ceasuri de noapte,

au trimes dumnealui Cdminarul Petrachi Asachi, Ispravnicul

i cu un

de Botosani, la casele mele, pe doi slujitori ai säi

ofiter rusdsc, anume Alexi Ivanovici,

i cu

doi cazaci,

sdrind peste

zaplaz in ograda mea, s'a suit in

cerdac

au inceput slujitorii a izbi in usd foarte cumpliesi asa spe- riindu-ne noi din casä, socotind cd sunt tAlharii s'au trezit

slugile din oddile de jos si incepând a-i intreba pe slu-

jitori, cunoscdndu-i cà sint de la Isprävnicie, de ce fac asa

huet, ei au zis cà asa au poroncd, sd md scoale din somn

ca sd merg eu singur sä dau cfartir ofiterului rus,

pricina, si indatd che-

mându-md de a deschide usa flindcd s'au fost spdriet sotul

meu, apucänd-o estericalele de fricd, cum i o nepoatd a mea

i suindu-

se o slugd la fereastrd, mi-au spus

de un an, räcnea, am zis, pe fereastrd,

cd de

li

trebue

cfartire sA-i dud' oamenii mei sd li deie, sau sä rAmde in

oddile de jos pänd dimineatd ;

i

nimicA n'au vrut sà inte-

leagd si tot strigau slujitorii izbind in usd sà deschid, dà au

poroncd de la Ispravnicu sd strice usa, dacd nu voiu. des-

chide, lard ofiterul

i cu cazacii stäteau de o parte numai

priveau, nici au pus manta, si in sfdrsit s'au dus ofiterul

singur, auzind mai ales plänsete in casd, si au rAmas numai

soldatii de au mas in oddile de jos,

datii sdi, s'au

s'au amestecat la nimica.

care ofiter, cu sol-

l pornit dimineatä, ziandu-mi atata, c'd ei nu

asa neincuviintatä

faptd a D-sale Comisului Asachi, ce hi tot ceasul imi cautd

prilejuri de supdrdri, ca sd mi se facd cuviincioasa Indes-

Pentru care plecat mA rog de o

www.digibuc.ro

Monografia Oraplul Botwni

27

tulare, cki D-lui mi se pare cA nu este ertat a rindui cfar-

tire care se atinge de casa munitipalitatii, §i mai ales la mine,

care jertfesc ostenealä 'Mtn' aceastä slujbä, §i acuma a treia

oard imi face supärare aceasta, cu trecátori

musafiri, §i nu

am WWI, dar cu aceasta fäcând värv, unde din spaimä mi s'au

inbolnavit sotia

§i

o caut cu doftor, alerg cu rugAminte,

prin aceastä a mea jalobä, cäträ

insu§i nacialstfa mea, ca

sd iau indestulare satisfactiei mele, ne mai putänd nid slujba

a o purta cu acest fel de tiränie, de cätrà Dregatorul por-

nitä asupra mea.

1832 Maiu 24 I)

Grigore Racli

Medelnicer

Medelnicerul Grigori Racli§ este cel intäi Efor al Boto§anilor, a-

les dupa dispozitiunile Regulamentului Organic, pus in aplicare in acel

an, §i jalba Medelnicerului aratä cA §i pe acele vremuri oamenii erau

tot a§a de pätima§i, ca §i In

timpurile

närile lor personale, chiar ispravnicii tinuturilor fäceau fapte uricioase.

de a stäzi,

§i

pentru fázbu-

1. Document din Arhiva Statului din MO.

www.digibuc.ro

28

Monografia Oraplui Botowi

Anul 1848

Botosani, in anul 1848, se gdsesc, in

in care se vor-

Arhiva Statului din Iasi, documentele de mai la vale,

beste de expulzarea fratilor

li s'au dat si 225 galbeni, bani de drum ; se vorbeste despre niste mä-

suri ce trebuiau luate contra boerilor,

la Ruginoasa si Iorgu Ghica, de la Deleni, si despre alte rnäsuri po-

runcite de Stäpanire.

Despre cele petrecute, in

Casimiresti,

prin vama Mihäileni, cdrora

Logorátul Costache Sturza, de

No. 94

1925 April 3

Raportul No 2206 al Isprdvniciei

tinutului Botopni

cdtrei Departamentul Trebilor din lduntru al Moldova

RAPORT

La urmarea

poruncii

respectivului Departament No.

5687, Secsia 4, cu insdsi ducerea de catra supt iscälitul a

fratilor Casimiresti de aice pand la prigavorul zastavei Mi-

hdileni, s'au si expeduit peste hotar, dandu-li-se 225 galbeni,

dupd adeverinta ce se insoteste, fiindcd ataa s'au prima de

nu 235 galbeni,

la convoirisitoriul Capitan de slujitori, iar

precum prin poroncd se insamnd.

Despre care plecat se supune in cunostintä.

Gherghel

Pe acest raport s'a pus rezolutia urmdtoare : «Sectia 4, Mai 30,

sä se puie la delld, iar acei 10 galbeni opriti de Cdpitan, i-am primit

eu, din leafa sa, prin d-1

ef Sectiei a 4-a, Dimitrie Gane».

IscAleste, prin prescurtare,: Mih.

No. 102

1848 April 4

www.digibuc.ro

Monografia Oraqului Botoqani

Raportul No. 2218 al Isprdvniciei

29

finutului Botqani

cdtrd Departamentul treburilor clin lduntru al Moldovel.

RAPORT

Inaltele ofisuri sub No. 36 si 371 poroncitoare de ma-

surile ce se cuvin a se lua in privirea ingradirei d-lor bo-

erilor

Logofeti Costache Sturza, cu fii sai,

i Iorgu Ghica,

aflatori cel dintaiu la mosia Ruginoasa, din tinutul Sucevei,

iar cel al doilea la Deleni,

tinutul

acesta, primindu-se cu

CA cat pentru D-lui Logo,

toata supunerea se raspunde,

i comenderuit un inadins cinovnic si cu doi

fatul Ghica, s'a

slujitori, spre a indeplini poruncita masura, fora ce se atinge

de aceia ce priveste expeditia pentru Ruginoasa, se va urma.

Tot odata insä se insarnna CA, dupa"

cum

cinstit. Departa,

dislocatie a slujitorilor va vedea,

mijloacele acestei Ispravnicii sant prea putine pentru ceia

ce priveste puterea slujitorilor, de vreme ce desi acum s'a

regularisit a se mai stirbi de la privighetori, sant prea pu,

ment din

alaturata

aici

fini, hick abia ajung pentru paza

hasnelii si a orasului,

dupa imprejurari. De aceia

ridica aceasta din sarcina acestei Ispravnicii».

plecat se face rugaminte a se

Gherghel

Urmeaza rezolutia: cSa se puie la dellä, cad pentru slujitorii ce

propune, urmeaza alt raport al acelei Ispravnicii din 4 April cu No 2219»

No. 103

1848 April 4

RAPORT

Inaltul domnesc ofis cu No. 39, infatisat suptiscalitului

de catra D. Postelnic Petrachi Asachi, cu toata supunerea

s'a vazut,

i pentru urmare, cu tot respectul se

raspunde

ea se va pazi intocmai, atat in ceia ce priveste regulele de

privighere

masuri), precum

(pentru

care

s'a

i intins

indestule ingrijitoare

i pentru ceia ce priveste inadusirea a or

ce rail, and ar veni a se NI undeva.

www.digibuc.ro

30

Monografia Oraphd Botopni

Plecat numai se roagä pe

cinstitul Departament, CA

dupä cum insusi D. Postelnicul va incredinta, fiindcd este

de neaparat a se inlesni mijloacele acestei

un numär de 20 slujitori, macar dela tinuturile megiesite, cinstitul Departament sä porunceasca aceasta, si cat se va

putea mai curand.

Ispeavnicii cu

Linistea Wand astäzi este neturburata, si dupä cum se

aflä, la oarescare incercäri din partea fetelor De care D

Postelnicul le va numi, norodul este cu totul neinduplecat de a lua la orice incercdri ale unor asemenea fete, rostind

cd apäsdrile li vin dela boeri, iar nu dela Inältimea Sa".

Glzerghel

Sub iscalitura lui Catargiu", este aceastd rezolutie: ,La vreme

dad va urma trebuinta, se va regularisi si aceasta".

No 1(14

1848 April 8

RAPORT

Potrivit cuprinselor prin Inaltul domnesc ofis No. 60,

in cuprinsul

de indatä s'au intins toate mäsurile poroncite

acestui tinut, atilt pentru neingaduirea inträrii in tard a fe-

telor ce anume se insemneazd, si care sat peste hotar, cu

pasuri, cat si pentru prinderea acelor ce au scdpat din d es-

tärarea de peste Dunäre. Iar mai cu samä pe granita Bu-

covinei s'a randuit inadins pe stegarul cu

un numär de

slujitori, ca intru intelegere cu privighitorul de ocol,

sä fie

cu cea mai strictä privighere a se phi urmare intocmai

celor poruncite.

Despre care supus se aduce la cunostinta chist. De-

partament, cu addogire cä asa precum prin

ofis nu se face exceptie pentru jidovi, apoi sä binpoiasca

a da cuvenita deslegare, dud si acesti urmeazd a fi opriti,

panä and li se vor revizui pasaporturile de Card ocarrau-

ire si pand cand cinst. Departament ar porunci ce sd se

päzascä in asemine."

numerarisitul

Gherghel

Rezolutia: Se räspunde Departamentului asupra ofisului cu No. 60

cä s'au si pus in lucrare mäsurile prin el rostite, Sames Teodoru".

www.digibuc.ro

- Monografta Oraplui Botoant

Unirea principatelor : 185701859

Despre activitatea si chipul

participärei botosAnenilor la

31

actul

Unirei tärilor române, vorbesc o serie de documente, pe care se cu-

vine sA le cunoascA urmasii acelora cari au contribuit la

prosperitatea tArii.

rnärirea

si

Documentele ce urmeazA sunt publicate in colectiunea de .Acte

si documente relative la Istoria Renascerei RomAniei", de Dimitrie FL

Sturdza, In unire si cu alti cercetätori ai trecutului nostru.

IatA aceste documente interesante:

1. Adresa Comitetului

Unirel din Botopni cdtrd Comitetul

central al Unirei din lafl, din 20 Martie (I Aprilie 1857.)

Onorabili Domni

Ca in toate celelalte tinuturi, si ca chiar in

capitala d-voasträ,

a urmat si la noi oarecare desbinare de opinii, am fost insA totdea- una mai mult decdt o partidä, si chiar astäzi, in apropierea zilei de

intrebare, tinutasii de Botosmi se pronuntA in unanimitate

unirea Principatelor si pentru reorganizarea lor,

tate de societatea d-voasträ de acolo. SperAm incA a ne pregAti

mai bine dupä simpatiile ce ne tovärAsesc, si dupä inlesnirea modu-

pe principiile adop-

si

lui ce ni 1-ati comunicat, prin adresa dela 1 Martie, pe care imbrä-

tisändu-1 cu osebitä interesare, comunitatea fratilor de aici a si numit

pentru

de indatä Comitetul electoral, compus din subscrisii:

Vornicul Alecu Ventura,

Buzdugan, Colonel Costin

Vornicul Sebastian Canano, Post.

Teodor

Vdrnav, Aga Costache Ciolacu, Spatarul

Neculai Canano, Spatarul George

Vasiliu,

Banul George Hasnaf,

Comisul Costache Bobeicd, Sardarul Petrachi Cristea, Sardarul Alecu

Belcic, Caminarul Vasile Neculescu

t

D-nul

Vasile Climescu. Acest

Comitet este autorizat a lucra, cu credintA si devotament, totul ce va

fi de trebuintä iri conformitatea

regulei

ce

www.digibuc.ro

ni-ati

prescris ;

si

mai

32

Monografia Orapilui Botopni

avem ind indatorire de a vä comunica recunostinta tuturor tinutasi-

lor, pentru zelul cu care vä indeletniciti in sprijinirea

ca adevärati patrioti.

sfintei

cauze,

Primiti stima

i respectuoasele cugetäri ale membrilor Comitetu-

lui electoral al Unirei pentru tinutul Botosani.

(Subscrisi) Vornicul A. Ventura, Buziugan, N. Canano, Hasnab S. Canano, C. Varnav, G. Vasiliu, C. Bobeica.

2)

(Volumul IV, p. 193).

Scrisoarea D-lui Buzdugan

ceftrei Comitetul central a

Unirei din lapi, din 24 maiu (5 iunie) 1857.

Cu supunere mà inchin D-voasträ.

Iertati-mä, pretuitul meu domn, dad in mijlocul inteleptelor ocu-

patii indräznesc a v6 cere perderea a trei minute intru

citirea

scri-

soarei de fatä.

Eu sunt mai mult cleat convins câ Comitetul din

Iai a lucrat si lucreazä tot ce se cuvine in

cauze,

i iarAs sunt tot asa dei convins cä si

privinta sfintei

noastre

celelalte cornitete tinu-

tale ii fac datoriile lor in cea mai deplinä mäsurd. Cu toate acestea

cutez a va ruga sä binevoiti a primi incredintare, cà

i

chiar atunci

and n'ar mai rAmOnea in tara

niciun

singur individ

pentru Unire,

totusi, dacd sistemul rdmâne neschimbat, nu este niciun chip sä poa-

te esi la lumind adeväratele dorinti ale tarii intregi.

din amicii nostri po-

Sunt acurn clod säptárnani, de and unul

litici a intâlnit pe vorniceii satelor a acestui tinut mergând la isprävnicie

cu pecetile. Sunt acum dod zile de cand un alt amic mä instiintead

dela tinutul Dorohoiu, cä privighitorii avand lurnaluri

pregândite, pentru acei câte doi oameni de acolo cari sä se infätiseze

la isprävnicie intru alegerea deputatului, vorniceii duc pecetile din

poruncd, spuindu-li privighitorii fiecäruia cà ocolul a ales pe cutare si

i vorniceii pe dascalii

cutare, va se zicd privighetorii fac pe preuti, de zic

Pe langä acestea, dv. cunoasteti mult mai bine decal mine, cà

iaräs asemenea

cunoasteti cä aceste clase atârnate, niciodatä n'au

pregAtite, sau

räzäsii

i negutätorii nu sunt departe de tärani,

i

curajul

convictiei

lor, cand guvernul se amestecä in trebile

ce-i

privesc. Cârmuirea

tine in mânile sale interesele fiedruia,

imbrOcatä cu putere izbeste

sau loveste in toate ¡Artie.

i apoi ce va se zicä dacd toatà tam

www.digibuc.ro

Monografia Oraplut Botqani

33

cere astazi unirea Principatelor, cand guvernul, avand majoritatea cla-

selor in dispozifia sa, a venit la aceia sä se lupte impotriva noastra ? Ce este partida neunirei decat o manä de oameni, §i aceia cum

i-au dat Dumnezeu, va sä zica räul nu ni poate veni dela dansa, ap

dar boala este infaleasa matematice§te.

Pentru scrisorile ce am trimes boerului Cogälniceanu, §i in care

sunt mai multe persoane compromitate, dupä ins4i conduita lor, fiindca

unii din aceia se imbuneazä la Comitetul din Ia§i ca sA poatä pune

.mana pe dansele, VA rog, §i iarä§ vä rog cu cel mai adanc respect,

sa mi se inapoiasca. Ele sunt numai doua, din care una este intová- *it'd cu o foaie ce cuprinde in sine observafiile mele.

Intru qteptarea cinstitului raspuns, §i recomandandu-mA bunelor

plecari ce avefi,

sunt si ramän pe totdeauna

Al vostru, scumpule domn, umilita sluga

(subscris) Buzdugan

Cu toata supunerea, respectabilul meu domn, iau indräzneala a

vä incredinfa cä toate cele ce vä lämure§te

mai mult cleat sigure, cäci in multe m'am convins §i eu §i nädajduesc

a culege neintarziat dovezi spre a putea merita a d-v. plecatä slugä,

d.

Post Buzdugan sunt

(subscris) Vasiliu.

(Vol. 1, p. 735).

3. Adresa Comitetului unionist din Botopni direr Comitetul

central al Unirei din lafl, din 5117 iunie 1857.

Domnilor,

Cu cea mai deplinä prefuire primind scrisoarea instructivA, acea

din 2 a curentei, care afi bine-voit a ne trimite in aläturarea cu lis-

tele ate au e§it pant" acum, avem onoare spre raspuns a vä comunica, in interesul cauzei, §i ideia urmatoare, pe care nu cutezäm a o pune in

lucrare mai inainte de a se incuviinfa de cätra Domnia-voasträ. Spre

exemplu, la finutul Boto§anii, dupa insä§i lista publicatä sunt 35 pro-

prietari mari, ale§i chiar dupä voinfa

am putea izbuti ca sä treacä in partida noasträ macar No. de 20, atunci

acea majoritate necontestatä, sa-vi alcatuiascä singurà

guvernului. Prin urmare,

protestul

dacii

sau,

in cuprindere a de0 s'au trecut in lista persoane neindrituite,

totu§i

iscalifii in protest alatuiesc majoritatea clasei proprietarilor mail, cari

5

www.digibuc.ro

34

Monografia Oraplui Botopnl

doresc unirea Principatelor cu print strAin

ì cari insä nu pot merge

la alegere pAnd and sistemul nu va fi conform tratatului din Paris.

Niste aseinenea protestäri ar trebui sà se fad de toate tinuturi-

compune de cat% Domnia-Voasträ, ce-

rdndu-se, In cazul de fatä, o mare bägare de sank` din partea dv, ca

le, dupA brulionul ce s'ar

nu cumva, prin exprimarea dorintelor alAturea cu drumul legal al

de-

putatiei,

prin rAstAlmAciri, ca nesupusi rostirei inaltului firman.

sau prin nemergerea noasträ la alegere, sA fim considerati,

BineintelegAndu-se c

dacA sistemul rAmâne neschimbat, atunci

locuitorii, rAdsii si patentarii ce alcAtuesc majoritatea

claselor,

nea.

vänd curajul opiniei lor, vor merge cu ochii mnchii pe calea ce li va

Inseinna guvernul,

i apoi Indsi proprietarii marl, neavând Intre däniì

din acele persoane ce

li-ar putea da o deplinA incredere,

dela sine

glasurile au a se ImpArti, In paguba cauzei noastre.

Intru asteptarea pretuitului rAspuns, suntem ai

plecati servi

(subscrisi) I. Canano, Buzdugan, G. Vasiliu, Cristea, Pisotchi.

Dad aceastä idee se va adopta de catrA dv, noi socotim sfi se

dv.

aplice

i pentru proprietarii mici, nu mai putin

i pentru oräseni.

(Subscrisi) S. Canano, Buzdugan.

i celorlalti proprietari

din districtul Botoani adresatd ditrd Comisiunea europeand pentru re-

organizarea Principatelor dundrene, in 13125 lunie 1857.

4. Protestatia d-lui Teodor Buzdugan

A leurs Excellences Messieurs les Membres de

la

Haute Co-

mmission, à Bucarest.

Aux nombreux

actes d'opression du guvernement actuei,

à l'a-

pproche des elections des deputes pour le Divan ad-hoc,

vient

se

joindre un fait d'une importante gravité que nous, soussignes, proprié-

taires du district de Botoschani, croyons de notre devoir de porter A

la connaissance de la haute Commision.

Le 20 du mois courant, le nouveau préfët de district, M. le co-

lonel Jacob Ranetti, dans son zéle éxagéré pour le systéme actuel, a

non seulement opéré plusieurs arrestations parmi les négociants et menace.

A haute voix, d'infliger les peines

les plus

infamantes à ceux qui

signeraient une opinion favorable A l'union des Principautes ou qui

signeraient la protestation collective

du pays contre

www.digibuc.ro

l'illegalité des

Monografia Omit lui Botogini

35

élections, mais il a poussé l'audace jusqu'à se porter A des voles de

fait sur la personne du négociant Georges Sergiu, ex-membre de la

municipalité de Botoschani.

Cet acte de barbarie, commis A une heure avancée de la

nuit,

dans la maison du préfét, par le préfét lui-méme

qui y avait

attiré

le négociant Sergiu, a été motivé par le refus de celui-ci de se sou-

mettre aux ordres que le préfét lui intima de ne point signer la pro-

testation collective du district. Le negociant Sergiu fut maltraité pour

avoir osé répondre qu'il ne croyait pas commettre une action

crimi-

nelle en usant de la liberté d'exprimer son opinion,

du firman de Sa Majesté le Sultan. A cete réponse, le préfét,

péré de trouver de la

en vertu méme

exas-

négociant, oublia

toute retenue. Il accabla celui-ci d'invectives grossières, le menavi de

le faire condamner aux salines par le gouvernement et finalement, se

porta A des actes de violence qui laissèrent des traces évidentes sur le corps et sur le visage de la victime.

résistance dans ce

simple

Son Excellence le cäimacam a pu constater de ses propres yeu x

les preuves de violence de son préfét, car le négociant Sergiu, acorn-

porter plainte

en personne contre les mauvais traitements qu'il a subis. Nous ferons

connaitre ultérieurement A la haute Commission la satisfaction que le

gouvernement aura accordé au plaignant dont la présence A Iassy

mis les consuls A méme de pouvoir attester l'exactitude de ces faits, pour avoir vy et entendu le négociant Sergiu.

a

pagné de plusieurs notables de Botoschani, est venu

Telles sont les mesures employées par le gouvernement, dans lebut

de dénaturer la libre

chicane, aucune menace, aucun acte arbitraire, aucun genre de

ssion illégale ne sont épargnés par lui, pour arriver A ces fins.

expréssion des voeux de la population. Aucune

pre-

Forts de notre droit et confiants dans la

Puissances qui ont pris notre pays sous leur

des grandes

garantie, nous avons

justice

jusqu'à présent supporté avec un calme absolu les atteintes faites jour-

nellement par le gouvernement, A notre dignité et A nos droits ; mais

il est temps de mettre un terme A un pareil état de choses et c'est

haute Commission

dans cet espoir que nous nous adressons A la

siégeant A Bucarest.

Le postelnik

Theodore Bouzdougan

Le vornik