Sunteți pe pagina 1din 5

INFIINTAREA PAJISTILOR

AMESTECURI DE GRAMINEE SI LEGUMINOASE


PERENE PENTRU PAJISTI

Cultura pajistilor temporare, formate din diferite tipuri de amestecuri de graminee si leguminoase
perene are o serie de avantaje in comparatie cu monoculturile furajere :
Productivitate mai ridicata, datoruita sistemului radicular al celor doua grupe de plante din
amestec ce exploreaza un volum mai mare de sol ;
Esalonarea productiei pe parcursul perioadei de vegetatie este mai buna ;
Furajul obtinut are un raport energo-proteic mult mai ecchilibrat si poate fi valorificat sub
diverse forme : ca masa verde consumata proaspata, pentru producerea fanului, sub forma de
siloz, semisiloz sau semifan ;
Se evita aparitia meteorizatiei, datorita procentului mai redus de participare in amestec al
leguminoaselor perene ;
Se mareste durata de folosinta a pajistei ;
Creste stabilitatea productiei ca urmare a rezistentei diferite a speciilor componenete din
amestec fata de agentii

Principalele caracteristici:
Vegetatia pajistilor este o asociere de mai multe specii de plante, din familii botanice diferite,
ntre care se exercita relatii complexe dintre care cele de competitivitate fata de factorii ecologici
(apa, temperatura, lumina) si cei tehnologici (fertilizare, mod de folosinta) au un rol foarte important.
Valoarea nutritiva a furajului rezultat de pe pajistea temporara este data de marimea raportului energo
- proteic, ca o consecinta directa a procentului de participare n amestec a speciilor de graminee si
leguminoase perene.
Producia furajelor este foarte important pentru toi cresctorii de vaci cu lapte. Recoltarea
unor furaje fibroase de calitate superioar va determina o producie ridicat de lapte i un cost redus
cu furajele pe kg de lapte obinut. Programele de ameliorare derulate de Barenbrug urmresc n
principal urmtoarele caracteristici:
producia ridicat de substan uscat;
perenitate mare;
rezisten ridicat la ger;
rezisten la secet i stres termic;
digestibilitate i palatabilitate ridicat;
rezisten la boli;
excelent densitate a pajitei.
Prin alegerea celor mai bune specii Barenbrug promoveaz amestecuri care s combine
caracteristicile menite s satisfac cerinele utilizatorilor finali.
Zonarea amestecurilor
Datorit variabilitii climatice de pe teritoriul Romniei n brour vei gsi amestecuri recomandate
pentru diferite regiuni.
Cele mai bune soiuri au fost alese cu sprijinul Staiunii private Barenbrug Romnia din Braov.
Valorificnd aceste informaii, fermierilor le sunt oferite amestecuri cu performane productive
excelente, adaptate diferitelor condiii climatice.
Pe hart sunt identificate 10 regiuni diferite. Pentru fiecare regiune s-au conceput cele mai bune
amestecuri Milkway care vor fi descrise n continuare.
Regiunile: 1 Iai Botoani; 2 Tulcea Galai; 3 Prahova- Clrai; 4 Constana; 5
Bucureti; 6 Arge; 7 Cluj Mure Braov; 8 Bihor- Satu Mare; 9 Timi; 10 Dolj.

Lucrrile solului
Artura, cu plugul n agregat cu grapa stelat, se execut imediat dup eliberarea resturilor
vegetale ale plantei premergtoare, la adncimea de 20-22 cm, sau prin discuiri repetate (2-3), cu
grapa cu discuri n agregat cu grapa cu coli, pentru lucerna semnat la nceputul toamnei.
Pregtirea patului germinativ se execut cu combinatorul, la adncimea de semnat, realizat n
preajma semnatului, n tehnologia intensiv se lucreaz cu grapa cu discuri n agregat cu tvlugul.

Epoca de semnat
Amestecurile de graminee i leguminoase perene pot fi semnate ncepnd din a doua decad a lunii
martie pentru sezonul de primvar, iar toamna se pot semna ncepnd din 20 august pn n 10
septembrie aceast perioad fiind corelat cu zona n care ne situm. O atenie deosebit trebuie
acordat secetei care poate cauza uscarea tinerelor plntue germinate i n final slbirea culturii s-au
chiar compromiterea ei. Seminele germinate o dat nu vor germina din nou. De aceea, alegerea
corect a epocii de semnat este foarte important, respectiv n primvar devreme, sau n august
septembrie, dup ploile de var. Acestea creaz condiii bune pentru instalarea gramineelor.

Norma de semnat
Norma de semnat la amestecurile de graminee variaz ntre 30-35 kg/ha. Doza minim se
recomand cnd sunt asigurate condiiile optime de germinare a acestora. Daca se utilizeaza trifoiul
alb in amestec cu gramineele, norma este de 2-3 kg/ha trifoi alb si 30 35 kg/ ha graminee.

Adncimea de semnat
Seminele de graminee perene nu sunt mari i datorit acestui fapt adncimea de semnat
variaz ntre 1-2 cm primvara i 1,5-3 cm vara n funcie de textura solului.

Pregtirea seminelor pentru semnat


Seminele din amestecuri sunt diferite ca greutate. Seminele mai grele au tendina de a se
aeza la fundul sacului cauznd stratificarea acestora. Pentru acest motiv se recomand amestecarea
lor nainte de semnat i n semntoare.

Controlul buruienilor
Calea cea mai uoar de control al buruienilor este cosirea periodic, astfel nct buruienile s
nu fie mai mari de 15 cm. Utilizarea erbicidelor la amestecuri cu leguminoase nu este recomandat
deoarece are loc distrugerea acestora din urm, n plus nu este eficient din punct de vedere
economic.

Utilizarea mixt a amestecurilor


Folosirea aceleiai suprafee de pajiti, att ca pue ct i ca fnea, este o cale recomandat
att din punct de vedere economic ct i organizatoric. Pajitile folosite ca pune ar trebui
organizate n aa fel nct s se reduc la minim efectele negative ale staionrii animalelor pe
aceeai suprafa. Meninerea animalelor pe aceeai suprafa mai multe zile dect optimul afecteaz
regenerarea speciilor i n consecin are loc un dezechilibru ntre specii, n final aprnd creterea
numrului de buruieni.
CARACTERISTICI
ale amestecurilor comercializate de
GREEN MASTER
MILKWAY CONTINENTAL, prin amestecul intre Lolium si cele doua soiuri de Festuca
asigura un echilibru dorit intre zaharurile usor solubile, datatoare de energie si continutul furajului
in fibre. Aceasta compozitie chimica permite utilizarea amestecului ca si pasune ( cand se
recolteaza in faza foarte tanara) dar si pentru producerea fanului (care se produce intr-un stadium de
dezvoltare mai avansat).
Conservarea se poate face si sub forma de semifan sau siloz deoarece are zaharuri
fermentescibile suficiente dar si proteina ( in faza optima de recoltare 15-17 %).
Intarzierea recoltatului este neindicata dar mai bine tolerate decat la alte amestecuri, in
special in privinta pierderii proteinei totale care datorita soiurilor de Lolium este mai putin drastica.
Intarzierea dupa aparitia semintelor este paguboasa datorita cresterii accentuate a continutului in
celuloza la speciile de Festuca.
Phleumul din amestec are darul de a acoperi bine terenurile acide si deoarece suporta
umbrirea si are un ritm de dezvoltare mai lent aduce zaharuri solubile si proteina cu
digestibilitate ridicata cand celelalta specii sunt in fenofaze in care aceste componente scad in
favoarea celulozei, a ligninei si a proteinelor mai putin digestibile.
Completat cu trifoi alb, pe terenurile mai umede sau cu ghizdei pe soluri in panta si/sau cu
expozitie sudica , SV, NV , creste continutul in proteina, creste palatabilitatea furajului, se
prelungeste durata de exploatare cu 1-2 ani, scade necesarul de ingrasaminte de la 150 kg substanta
activa/an la 110-120 kg. Acest amestec determina o mai buna repartizare a productiei pe perioada de
vegetatie.
Siourile de festuca au inradacinare mai profunda si consuma nutrientii din alt strat decit
loliumul si timoftica.
Productia anuala poate ajunge la 35-50 t masa verde, adica 7-10 t fan sau 10-15 tone semifan
si 3-5 t fan.
Compozitie:
Lolium perenne tetraploid (reingras peren) 15%
Lolium perenne diploid (Reingras peren) 15%
Phleum pratense (Timoftica) 10 %
Festuca arundinacea (Paius inalt) 30%
Festuca pratensis (Paius de livada) 30%

Norma de semanat : 35- 40 kg/ ha

MILKWAY DRY PLUS, este special conceput pentru solurile si zone aride avand in
componenta doua specii rezistente la seceta. Festuca arundinacea rezista datorita sistemului radicular
profound iar Dactylis glomerata prin sistemul radicular foarte bogat si prin coeficientul de
transpiratie mai redus decat al altor specii.
Sunt specii cu talie inalta ( indicate pentru pasunat cu vacile si pentru conservare ca fan sau
insilozate).
Daca se recolteaza cand golomatul este in faza de inspicare continutul in proteina este foarte
bun (15-17%) dar intarzierea este mai daunatoare decat in cazul amestecului Milkway
continental din cauza scaderii continutului in proteina foarte drastic la golomat (de la 18% la 9-
11%).
Se poate creste productia de proteina la ha prin recoltarea la fenofaza optima, prin fertilizarea
corecta cu N si prin adaugarea in amestec a 1-2 kg ghizdei sau (daca solul permite) 2-4 kg lucerna
sau 6-8 kg sparceta.
Este foarte importanta stimularea productiei, in special prin fertilizare, la prima coasa ( fiind
cultivat pe soluri din zone secetoase) pentru a obtine 20-25 t masa verde/ha, productia la coasele
urmatoare fiind strans legata de nivelul precipitatiilor.
Daca se iriga cultura se pot obtine, in conditii bune de fertilizare (150-250 kg N sa/ha), 50-70
t masa verde/ha.

Compozitie:
Festuca arundinacea (Paius inalt) 50%;
Dactylis glomerata (Golomat) 30%
Lolium perenne (Reingras peren) 20%

Norma de semanat: 45 50 kg/ha

LUCERNA CU GOLOMAT se cultiva pentru echilibrarea energo-proteica a furajului


produs dar si pentru alte avantaje :
- acoperirea mai buna a terenului;
- reducerea necesarului de ingrasaminte;
- cresterea palatabilitatii furajelor;
- usurarea conservarii prin insilozare (semifan sau siloz);
- explorarea unui strat de sol mai profound;
- prelungirea perioadei de exploatare cu 1-2 ani;
- reducerea cheltuielilor/ kg de furaj produs prin cresterea productiei;
- reducerea perioadei de uscare a fanului,
- reduce imburuienarea terenului, etc.
Norma de samanta la ha determina compozitia floristica in anii 3-6 de exploatare. Cele mai
des aplicate cantitati sunt 20 kg lucerna si 5 kg golomat. Mai mult golomat va determina o pondere
mai mare a gramineei in anii 3-6, cu o modificare drastica in favoarea golomatului care la prima
coasa tinde sa domine lucerna.
FERTILIZAREA PAJITILOR
Plantelor furajere perene

Fertilizarea plantelor furajere (graminee i leguminoase perene) este o etap foarte important i
complex care trebuie decis de specialist. Aceast verig tehnologic impune cunoaterea
urmtoarelor aspecte :
Fertilitatea natural a solului;
Amestecul pe care l avei cu speciile i soiurile componente ;
Tehnologia aplicat (irigat, neirigat, exploatare prin cosit, punat sau mixt);
Produciile medii preconizate a se obine.

DE CE este necesar fertilizarea plantelor furajere perene?

Numr mare de plante/mp, export mare de elemente nutritive;


Perenitate mare;
Sistem radicular superficial;
Fertilitatea natural a solului sczut;
Creterea valorii nutritive a furajelor ;
Echilibrarea compoziiei floristice a pajitei;
Corectarea nutriiei minerale a plantelor pe solurile acide.

CND se face fertilizarea plantelor furajere?

La nfiinarea culturilor pentru a stimula i susine plantele tinere;


La nceputul perioadei de vegetaie pentru a rspunde cerinelor fiziologice ale
plantelor;
Dup coasele a l-a i a ll-a;
Dup evenimente climatice deosebite (ploi abundente, grindin).

CE DOZE I CE TIP DE NGRMINTE FOLOSIM pentru plantele furajere ?

La nfiinare, ngrminte complexe cu NPK, 60:60:60 kg sa/ha primvara sau


30:30:30 kg sa/ha vara;
La desprimvrare, ngrminte cu N, cte 50-60 kg sa/ha;
Gunoiul de grajd bine fermentat se folosete n doz de 40-50 t/ha la
cultura premergtoare;
La pajistile vechi se utilizeaz 15- 20 t/ ha gunoi de grajd bine fermentat odat
la 2-3 ani;
Mustul de blegar se utilizeaz iarna prin inundarea pajitei sau prin ncorporare;
Lucerna i trifoiul se fertilizeaz primvara devreme cu 40-50 kg sa/ha,
din ngrmnt complex sau nitrocalcar;
Aplicarea amendamentelor pe terenurile acide nainte de semnat sau iarna dup
anul II de vegetaie, aduce sporuri nsemnate de producie. Dozele sunt corelate cu
nivelul pH-ului.