SANATATE PUBLICA SI MANAGEMENT

1. Sanatatea publica - exemple, definitie, modelul de tip casa.

* sanatatea = stare completa de bine dpdv fizic, psihic si social si nu doar absenta bolii sau infirmitatii.
(OMS); un proces de adaptare continua la cerintele in schimbare ale vietii si la sensul variabil pe care il
dam vietii.
Sanatatea publica = ramura medicinii care se ocupa de supravegherea sanatatii populatiei, identificarea
nevoilor sanitare ale acesteia, cultivarea strategiilor care promoveaza sanatatea si evaluarea serviciilor
de sanatate. Esenta sanatatii publice este starea de sanatate a populatiei, de aceea include organizarea
personalului si a unitatilor medicale in vederea furnizarii serviciilor de sanatate necesare promovarii
sanatatii, prevenirii bolilor, diagnosticarea si tratamentul bolilor, reabilitaterea fizica, sociala,
profesionala.
Dupa OMS, SP este stiinta care studiaza problemele de sanatate ale unei populatii, starea de sanatate a
colectivitatii, serviciile de igiena mediului, servicii generale sanitare si administrarea serviciilor de
ingrijiri. Este strans legata de conceptele medicinei preventive, medicinei sociale, abordand in egala
masura sanatatea comunitara si sanatatea publica veterinara.
Discipline fundamentale ale SP: biostatistica, epidemiologie, promovarea sanatatii si educatia pentru
sanatate, medicina ambientala (sanatatea mediului), managementul serviciilor de sanatate, sanatatea
globala.
Modelul de tip CASA
I. Fundatia = sanatatea mamei si copilului.
II. Peretii = stilul de viata, reducerea stresului, integrarea sociala, siguranta mediului ambiant.
III. Acoperisul (protectia impotriva bolilor) = sistemul de ingrijiri de sanatate.
2. Dimensiunile sanatatii.
Sanatatea este multidimensionala; dupa OMS exista 3 perspective: fizica, mentala, sociala; alte
dimensiuni: spirituala, emotionala, profesionala, politica, culturala, socio-economica, filosofica, de
mediu, de invatamant, nutritionala, curativa si preventiva.
Dimensiunea fizica conceptualizeaza sanatatea ca fiind biologica, o stare in care ficare organ si chiar
o celula functioneaza la capacitatea optima si in perfecta armonie cu restul corpului. Sanatatea fizica
poate fi evaluata la nivel comunitar prin masurarea ratelor de morbiditate si mortalitate.
Dimensiunea mintala abilitatea de a gandi clar si coerent. Este o stare de echilibru intre individ si
lumea inconjuratoare, de armonie intre sine si altii, coexistenta dintre oameni si natura. Sanatatea
mintala nu este doar absenta unei boli psihice. Caracteristicile unei persoane sanatoase mintal: nu are
conflicte interne, bine adaptata la mediul extern, respect de sine puternic, cauta identitatea proprie, se
cunoaste pe sine, are un bun auto-control/echilibru psihic, se confrunta cu probleme si incearca sa le
rezolve intelectual.
Dimensiunea sociala capacitatea de a crea si mentine relatii cu alte persoane sau comunitati; include
nivelul de competente sociale pe care o persoana il poseda, functionarea sociala si capacitatea de a se
vedea ca membru al unei societati mai mari; prevede armonia si integrarea in interiorul persoanei si
intre fiecare individ si alti membri ai societatii.
3. Conceptul de boala si cel de stare de bine.
Conceptul de boala
- Webster: o stare in care sanatatea organismului este afectata, o abatere de la starea de sanatate, o
modificare a corpului uman ce intrerupe exercitarea functiilor vitale.
- Oxford: o conditie a corpului sau a unei parti sau organ al corpului in care functiile sale sunt
perturbate sau deranjate.
- Dpdv ecologic boala este o neadaptare a organismului uman la mediu.
 -
Boala este opusul sanatatii orice abatere de la functionarea normala sau stare de bine fizica sau
mentala.
Conceptul de stare de bine
- Reprezinta pastrarea echilibrului intre factorii fizici, psihologici, sociali, de mediu si economici
care ne afecteaza pe toti; daca in una din aceste zone apar probleme ce modifica echilibrul,
starea globala de bine este afectata.
- Starea de bine e diferita de sanatate (absenta bolii).
- Starea de bine a unui individ sau grup de indivizi are componente obiective (standar de viata sau
nivel de trai) si subiective (calitatea vietii).
4. Nivelul de trai componente; calitatea vietii definitie si importanta acesteia in
ingrijirile de sanatate.
Nivelul de trai are 9 componente: sanatate, consum de produse alimentare, educatie, ocupatie si conditii
de munca, locuinta, securitate sociala, imbracaminte, odihna si petrecerea timpului liber.
Calitatea vietii conditia de viata care rezulta din combinarea efectelor unei game complete de factori,
cum sunt cei de evaluare ptr sanatate, fericire, educatie, realizari sociale si intelectuale, libertate de
actiune, dreptatea si libertatea de exprimare (OMS 1976). Se refera la evaluarea starii de bine a unei
persoane. In ingrijirile de sanatate, calitatea vietii legata de sanatate se refera la o evaluare a modului in
care starea de bine a individului poate fi afectata in timp de o boala, invaliditate sau tulburare
functionala. Calitatea vietii poate fi cuantificata prin evaluarea sentimentelor de fericire/nefericire
despre diverse preocupari din viata.
5. Responsabilitatile sanatatii publice.
1. Monitorizarea starii de sanatate in scopul identificarii problemelor de sanatate ale comunitatii.
2. Diagnosticarea si investigarea problemelor si pericolelor pentru sanatate existente in comunitate.
3. Informarea, educarea cetatenilor despre aspecte de sanatate individuala si populationala.
4. Mobilizarea partenerilor comunitatii pentru identificarea si rezolvarea problemelor de sanatate.
5. Dezvoltarea de politici, strategii si programe de sanatate care sa sustina eforturile individuale si
comunitare.
6. Implementarea de legi si regulamente care sa protejeze sanatatea si sa asigure securitatea/siguranta
cetatenilor.
7. Realizarea unor punti de legatura intre serviciile de sanatate publica si cetateni.
8. Asigurarea unui personal competent atat in serviciile de sanatate publica cat si in serviciile de
sanatate individuale.
9. Evaluarea eficientei, accesibilitatii, calitatii serviciilor de sanatate individuale si comunitare
(populationale).
10. Cautarea unor solutii inovatoare la problemele de sanatate actuale si viitoare.
6. Domenii si scopuri cheie ale sanatatii publice.
Domenii de interventie
1. Prevenirea, supravegherea si controlul bolilor transmisibile si netransmisibile prin: programe de
vaccinare, controlul epidemiilor, supravegherea bolilor, supravegherea FR comportamentali,
prevenirea accidentelor.
2. Monitorizarea starii de sanatate prin: monitorizarea indicatorilor starii de sanatate, determinantilor
starii de sanatate, eficacitatii si eficientei activitatilor SP, evaluarea nevoilor populatiei privind
serviciile de SP.
3. Promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate prin: campanii de informare, educare, comunicare,
programe de educatie ptr sanatate, promovarea sanatatii in comunitati, dezvoltarea si implicarea
comunitatilor locale.
4. Sanatate ocupationala prin: definirea standardelor de SO, controlul aplicarii reglementarilor
sanatatii in munca.
 5. Sanatatea in relatie cu mediul prin: monitorizarea factorilor de mediu in relatie cu sanatatea,
stabilirea normelor de igiena, SP comunitare.
6. Reglementarea primara si secundara in domeniul SP prin: elaborarea, revizuirea, adaptarea si
implementarea legislatiei SP.
7. Managementul SP: planificarea si dezvoltarea sistemului de SP, formularea si implementarea
politicilor de SP pe baze stiintifice, cercetarea in domeniul SP, colaborarea si cooperarea
internationala in domeniul SP.
8. Servicii specifice de SP: sanatate scolara, urgenta in caz de dezastre si calamitati, servicii de
laborator in domeniul SP, planificare familiala, screening ptr depistarea precoce a bolilor, servicii
prenatale si postnatale, consiliere in domeniul SP, servicii de SP in transporturi.
Scopuri: promovarea sanatatii, protejarea sanatatii, controlul morbiditatii, redobandirea sanatatii.
7. Principii de asistenta in sanatatea publica.
1. Responsabilizarea societatii pentru SP
2. Focalizarea pe grupuri populationale si preventie primara
3. Preocuparea ptr determinantii starii de sanatate
4. Abordarea multidisciplinara si intersectoriala
5. Parteneriat activ cu populatia si cu autoritatile publice centrale si locale
6. Decizii bazate pe cele mai bune dovezi stiintifice existente la momentul respectiv (SP bazata pe
dovezi)
7. In situatii speciale, decizii fundamentale pe principiul precautiei
8. Descentralizarea sistemului de SP
9. Existenta unui sistem informational si informatic integrat ptr managementul SP
8. Progrese inregistrate de Romania pentru atingerea ODM
- Reducerea saraciei severe
- Accesul universal la educatie
- Promovarea egalitatii intre sexe si afirmarea femeilor
- Reducerea mortalitatii la copii
- Imbunatatirea sanatatii materne
- Combaterea HIV/SIDA si a altor maladii
- Asigurarea durabilitatii mediului
- Crearea unui parteneriat global pentru dezvoltare
9. Strategia de sanatate.
Viziune: o natiune cu oameni sanatosi, productivi, prin accesul la servicii preventive, de urgenta,
curative, reabilitare de calitate, in conditiile utilizarii eficace si eficiente a resurselor disponibile si a
promovarii unor standarde cat mai inalte si a bunelor practici.
Misiune: ministerul sanatatii stabileste directiile strategice si lucreaza in colaborare cu actorii relevanti
ptr asigurarea accesului echitabil la servicii de sanatate de calitate, cost-eficace, cat mai apropiate de
nevoile individului si comunitatii.
Scop global imbunatatirea starii de sanatate a populatiei Romaniei
Principii: acces echitabil la servicii esentiale, cost-eficacitate, fundamentare pe dovezi, optimizarea
serviciilor de sanatate, cu accent pe serviciile si interventiile cu caracter preventiv, descentralizare,
parteneriat cu toti actorii ce pot contribui la imbunatatirea starii de sanatate.
Valori: comunicare si transparenta, echitate, valoarea ptr banii investiti, angajamentul privind directiile
strategice nationale, imbunatatirea continua a calitatii, descentralizarea in sanatate, responsabilizarea si
implicarea comunitatii, imputernicirea personalului din sanatate, etica profesionala, constientizarea
populatiei si responsabilizarea individului.
10.Declaratia de lege "Carta de la Ottawa".
Dezvoltarea unor politici publice sanatoase
Crearea de medii sanatoase in care oamenii sa-si poata atinge potentialul maxim ca indivizi sanatosi
Intarirea actiunilor comunitare
Dezvoltarea de abilitati/capacitati personale care sa le permita oamenilor sa faca alegeri sanatoase
Reorientarea serviciilor de sanatate catre sisteme comunitare mai prietenoase si mai bine
controlate.
11.Realizari pana in sec 21.
1. Vaccinarea eradicarea variolei, eliminarea poliomielitei, controlul rujeolei, rubeolei, tetanus,
difteriei si infectiei cu Haemophilius Influenze tip B.
2. Siguranta rutiera reducerea deceselor rutiere prin implementarea de tehnologii inalte de constructie
ptr vehicule, imbunatatirea soselelor, schimbari in comportamentul soferilor si pietonilor.
3. Reducerea nr accidentelor si riscului de boli profesionale la locul de munca.
4. Controlul bolilor infectioase (f. Tifoida, holera, TBC, BTS)
5. Reducerea numarului deceselor datorate bolilor coronariene si AVC prin modificarea factorilor de
risc (fumat, HTA) si acces imbunatatit la diagnostic si tratament precoce.
6. Alimente mai sanatoase reducerea contaminarii microbiene; controlul bolilor nutritionale carentiale
(rahitism, scorbut, anemii).
7. Mame si copii mai sanatosi igiena si nutritie mai buna, utilizarea antibioticelor, acces la servicii
specializate si tehnologii de monitorizare a gravidelor, mamelor, nou-nascutilor.
8. Planning familial reducerea dimensiunii familiei, utilizarea de contraceptive.
9. Fluorizarea apei potabile reduce numarul cariilor dentare si dintilor pierduti.
10. Declararea fumatului ca pericol ptr sanatatea populatiei si masuri de stopare/reducere a fumatului, cu
scaderea morbiditatii si mortalitatii datorate fumatului.
12.Amenintari pt sanatatea publica in sec 21.
1. Efectele globalizarii asupra sanatatii populatiei
2. Terorism medical
3. Rezistenta antimicrobiana
4. Bioterorismul si nanotehnologia
5. Poluarea electromagnetica (ELF, dirty electricity, retele GSM si Wi-Fi, satelit etc)
6. Schimbari ale modelului global de morbiditate
7. Cresterea costurilor ptr medicamente si servicii de sanatate
8. Codex Alimentarius (codul universal al alimentelor)
9. Crize globale: financiare, economice, sociale; alimente, energie, apa
10. Guvernare mondiala ptr sanatate (OMS, ONU, FMI, OMC etc)
13.Boli cronice - determinanti si factori de risc. Atitudini.
Principalii factori de risc pentru bolile cronice sunt fumatul, hipercolesterolemia, hipertensiunea
arterial, consumul de alcool; schimbarea obiceiurilor alimentare, creterea activitii fizice i renunarea la
fumat pot avea un impact major n scderea incidenei bolilor cronice pe termen scurt, prevenind 80% din
bolile coronariene, 90% din cazurile de diabet zaharat tip 2 i o treime din cancere.
Bolile cardio i cerebrovasculare: hipertensiune arterial, cardiopatia ischemic, bolile
cerebrovasculare.
Tumorile: primul factor incriminat n apariia cancerelor este tutunul, iar al doilea este dieta.
Principalele cauze de morbiditate i mortalitate prin tumori sunt cancerul de sn, cancerul de col uterin,
cancerul bronhopulmonar, cancerul de colon i rect.
Bolile cronice ale aparatului respirator: BPOC i astmul bronic, principalii factori de risc incriminai
fiind fumatul pe termen lung, fumatul pasiv, poluare atmosferic,expunerea profesional la diveri
iritani bronici i istoricul de infecii respiratorii repetate n copilrie.
 Bolile aparatului digestiv: hepatitele cronice i cirozele,principalii factori de risc fiind hepatitele de
etiologe viral, etilismul cronic.
Boli de metabolism i nutriie: DZ, obezitatea.
Boli psihice
14.Opinii si mentalitati in bolile cronice.
15.Saracia - impact asupra sanatatii.
Saracia este principala bariera in calea imbunatatirii si mentinerii sanatatii. Cel mai important factor
care influenteaza sanatatea este diferenta de venituri dintre bogati si saraci. Reducerea diferentei socio-
economice dintre bogati si saraci reprezinta cea mai eficienta si eficace solutie ptr imbunatatirea starii
de sanatate a populatiei.
Efectele inegalitatii social-economice asupra sanatatii: dezavantajul socio-economic afecteaza
dezvoltarea fizica si cognitiva a copiilor; inegalitati intre grupurile populationale cei ce traiesc in zone
defavorizate au o stare de sanatate mai putin buna si traiesc mai putin; comportamentele individuale
legate de sanatate sunt determinate de dezvoltarea socioeconomica; inegalitatile in repartitia resurselor
materiale, venit, educatie, ocupatie si locuinta genereaza inegalitati in sanatatea individuala cu afectarea
starii de sanatate a populatiei.
16.Indicatorii UE (grupe).
1) Indicatori demografici si socio-economici
2) Indicatori ai starii de sanatate
3) Indicatori ai determinantilor sanatatii
4) Indicatori de activitate ai serviciilor de sanatate
5) Indicatori de activitate ai promovarii sanatatii
17.Sisteme de santate (SUA, privat, sistemul german, englez).
Un sistem de sanatate este format din toate organizatiile, persoanele si actiunile al caror scop principal
este de a promova, restabili sau de a mentine sanatatea. Sistemul de sanatate cuprinde: sistemul
economic, social, cultural, politic, juridic etc.
Obiective OMS ptr sistemele de sanatate: imbunatatirea starii de sanatate a populatiei si imbunatatirea
echitatii in starea de sanatate in cadrul populatiei; protejarea populatiei de riscul financiar datorat
costurilor crescute ale serviciilor de sanatate prin distribuirea corecta a poverii financiare; imbunatatirea
capacitatii de raspuns a sistemului de sanatate la nevoile populatiei, exprimata prin ceea ce se intampla
atunci cand o persoana interactioneaza cu sistemul de sanatate (respectul ptr individ, orientare catre
client).
Componente: producerea si dezvoltarea de resurse; elaborarea de programe; finantarea; managementul;
acordarea de servicii.
Germania, Franta, Elvetia sistem de asigurare sociala obligatorie de sanatate (tip Bismarck).
Avantajele sistemului german: cresterea descentralizarii sistemului prin casele de asigurari, marimea
fondurilor destinate sectorului sanatatii e independenta de schimbarile politice, acoperirea generala a
populatiei, transparenta fluxului banilor, separarea stricta a bugetelor astfel incat contributiile nu pot fi
folosite decat ptr asigurari medicale, calitatea asistentei medicale poate creste prin impunerea de catre
organismele platitoare de standarde de calitate ce trebuie respectate de medicii cu care se afla in relatii
contractuale.
Sistemul privat (SUA) responsabilitatea formularii si implementarii politicii sanitare e impartita intre
autoritatile federale, statale si locale; cheltuielile ptr sanatate reprezinta 11% din PIB. Avantaje:
stimularea competitiei intre furnizorii si finantatorii serviciilor medicale rezultand cresterea ofertei
cantitative si calitative oferite ptr pacienti; oferirea unei game largi de servicii de calitate inalta;
asiguratul are libertate de a alege medicul. Dezavantaje: slaba acoperire a populatiei, continuitate
scazuta a ingrijirilor, sistem puternic inflationist, cresterea accentuata a costurilor sanitare, aparitia
selectiei adverse.
18.Globalizare- beneficii si riscuri.
Beneficii pentru sanatate economice, sociale, politice.
- raspandirea de tehnologii medicale noi
- programe de sanatate internationale fonduri ptr dezvoltarea sistemului sanitar
- schimburi de experienta ptr studenti, cadre universitare si personal medical
- acces la medicamente, tehnici si aparatura medicala performante
- informarea in timp real a pacientilor si medicilor despre ultimele noutati in domeniu
Riscuri: cresterea inegalitatii si insecuritatii economice, noi forme de excluzie si polarizare sociala,
accelerarea raspandirii stilurilor de viata nesanatoase, scaderea capacitatii guvernelor de a proteja si
imbunatati starea de sanatate a cetatenilor, creste migratia personalului medial din tarile in curs de
dezvoltare.
19.Definitiile si caracteristicile globalizarii.
= fluxul liber de informatii, bunuri de consum, capital si oameni, fara bariere politice si economice;
= sistem mondial in care corporatiile transnationale, interconectate si puternice, elimina granitele
nationale si transforma societatile in unitati eficiente de productie.
Caracteristici:
Fenomen mondial de tip capitalist
Bazat pe principiile neoliberalismului
Inceput odata cu invazia europeana a Americii (1492)
Promovat prin comert international
Proiectat si sustinut de elita mondiala
Serveste interesele corporatiilor multinationale
Determinant major al politicilor sociale si economice nationale
Pilonii globalizarii: FMI, Banca Mondiala, OMC (org mondiala ptr comert)
20.Metode de plata pt spital.
n funcie de modul de colectare a fondurilor, asigurarea de sntate poate fi de mai multe tipuri:
asigurare voluntar (privat) i asigurare obligatorie (asigurare social i asigurare public prin
intermediul guvernului).
La aceste forme de asigurare se adaug metode mai noi de finanare, de tipul competiiei
dirijate (managed competition), ngrijirilor integrate (managed care), conturile de sntate etc.
Finanarea sistemul sanitar din Romnia a trecut n ultimii 15 ani, din punct de vedere conceptual,
prin trei mari etape: (1) schem de asigurri obligatorii prin impozitare general, (2) schem de
asigurri obligatorii prin impozitare general i taxe dedicate sntii i (3) schem de asigurri
sociale de sntate i asigurri obligatorii prin impozitare generali dedicat sntii.
21.Evolutia natalitatii.
= fenomenul demografic al frecventei nascutilor vii intr-o populatie.
In perioada 1947-1955, natalitatea a nregistrat valori ridicate, n mare parte datorit fenomenelor de
recuperare a cstoriilor i a naterilor amnate. Incepnd cu 1956, natalitatea a nregistrat o tendin de
scdere rapid, de la 24,2 (1956) la 14,3 (1966), influenat att de liberalizarea avorturilor ct i
de cauze de ordin social, economic i educaional al femeii cum ar fi: accesul larg la
nvmnt, participarea ei la activitatea economic, mobilitatea profesional i social generat de
industrializare i urbanizare. Msurile de politic demografic privind interzicerea avorturilor
adoptate la sfritul anului 1966, au avut ca efect redresarea puternic a natalitii. Dup 1980 s-
a nregistrat o diminuare a numrului nscuilor vii. Prin scderea natalitii, Romnia s-a aliniat
tendinei generale europene.
22.Factorii ce influenteaza natalitatea.
Factorii principali care influeneaz natalitatea sunt:
- Gradul dezvoltrii economice care determin condiiile de via ale populaiei;
 - Locul femeii n societate, nivelul ei de instruire, de implicare n activitai socio-economice;
- Practica religioas;
- Cadrul legislativ care poate cuprinde msuri menite s ncurajeze sau s descurajeze natalitatea;
- Structura pe grupe de vrst i sexe.
23.Mortalitatea infantila: cauze, perioade, dinamica.
Mortalitatea infantila = fen. demografic al deceselor nascutilor vii in varsta de sub un an.
RM0-1 = (decese0-1/nr nascuti vii) x 1000.
Perioada neonatala precoce (0-6 zile), neonatala tardiva (7-27 zile), postnatala (28-364 zile).
Cauze externe: infectii, accidente, alimentatie necoresp., insuficienta supravegherii medicale etc.
Neonatal: malformatii congenitale, deformatii, anomalii cromozomiale.
Postneonatal: boli ale aparatului respirator (pneumonii), malformatii congenitale, boli ale aparatului
digestiv.
Decesele sub 1 an sunt favorizate de prematuritate, malnutritie protein-calorica, factori socio-economici
si culturali.
Alte cauze: perinatale (placenta praevia), boli ale sistemului nervos, boli infectioase si parazitare.
24.Mortalitatea materna: factori de risc, cauze.
In statistica din tara noastra si cea internationala se iau in considerare numai decesele prin cauze
obstetricale directe cuprinzand mortalitatea prin complicatii ale sarcinii, nasterii, lehuziei si nu prin
diferite boli (cardiace, renale, etc) care au existat inainte ca femeia sa fie gravida si care ar fi putut fi
agravate de evolutia fiziopatologica a sarcinii sau nasterii.
Cauze: risc obstetrical direct (edem, proteinurie, HTA, distocii, complicatiile travaliului si nasterii), risc
obstetrical indirect (boli infectioase, cardiomiopatie, infarct cerebral, afectiuni pulmonare, tumori
maligne etc), avort (retentie de fat mort in uter, sarcina tubulara etc).
Factori de risc: varsta inaintata ( >30 ani), nivelul de educatie, mediul de provenienta (rural/urban),
sarcini anterioare (multiparitatea), asistenta medicala a gravidei (luarea in evidenta, control la medic
specialist).
25.Actorii cheie ai SP.
Pe plan national, actorii cheie sunt:
Guvernul prin toate ministerele si departamentele cu impact asupra sanatatii populatiei;
Consiliile municipale si judetene, DJSP, CNAS, CJAS;
ONG-uri, organizatii profesionale si comunitare;
Furnizorii de ingrijiri primare (cabinete medicale);
Universitati si institute de cercetare.
26.Declaratia de la Jakarta.
Promovarea responsabilitatii sociale ptr sanatate;
Cresterea investitiilor ptr imbunatatirea sanatatii in toate sectoarele;
Consolidarea si extinderea parteneriatelor ptr sanatate;
Cresterea capacitatii comunitare si imputernicirea indivizilor;
Asigurarea unei infrastructuri ptr promovarea sanatatii.
27.Strategia de sanatate pt toti pana in anul 2000.
Scop: atingerea potentialului maxim de sanatate ptr toti europenii.
Strategii principale:
1. Strategii multisectoriale ptr abordarea factorilor determinanti ai sanatatii, luand in considerare
aspectele fizice, economice, sociale, culturare si de gen, precum si asigurarea utilizarii evaluarii
impactului asupra sanatatii.
2. Programe si investitii ptr dezvoltarea sanatatii si ingrijirilor clinice, bazate pe rezultate.
 3. Ingrijiri de sanatate primare integrate orientate catre familie si comunitate, sustinute de un sistem
spitalicesc flexibil si receptiv.
4. Un proces participativ de dezvoltare a sanatatii ce implica parteneri relevanti ptr sanatatea la
domiciliu, scoala, loc de munca si la nivel de comunitate locala si de tara, care sa promoveze
luarea deciziilor in comun, punerea in aplicare si responsabilitatea.
Obiective: promovarea si protejarea sanatatii oamenilor de-a lungul vietii; reducerea incidentei
principalelor boli si accidente, precum si limitarea suferintei pe care acestea o cauzeaza.