Nevoia de filozofie

Traim intr-o epoca in care filozofia este mai pronuntata ca oricand . Pentru ca
problemele globale ale omenirii , implicatiile umane ale noilor pagini de istorie , cresterea
complexitatii situatiilor de decizie , mutatiile survenite in structura interna a stiintei si in
modalitatile de expresie artistica accentueaza nevoia de explica lumea in integralitatea si
dinamismul ei , de a intelege cum e cu putinta cutezanta aventura a cunosterii .
Cea mai raspandita prejudecata contra filozofiei o intalnim la cei care o considera o
disciplina abstracta , straina de viata , cu o terminologie ciudata si greu de priceput , un joc
gratuit al mintii omenesti . Unii robi ai acestei prejudecati ar putea spune ca nu poti rezolva
nici una din problemele cu care se confrunta omenirea : nici problema surselor de energie ,
nici problema ecologica , nici problema cancerului etc.
Filozofia spunea un participant la Congresul mondial de la Brighton (1988) nu te
ajuta s fierbi macar o varz . La ce bun , atunci s bai la porile ei ?
Devine , de aceea , necesar inainte de a contura problematica i specificul filozofiei
sa examinam critic amintita prejudecat , cu att mai mult cu ct ridiculizarea filozofiei
pentru presupusa ei inutilitate apare n opera unor gnditori de renume . ntr-un dialog scris
de Platon l ntlnim pe Callicles spunnd : Mi se pare un lucru ridicol , Socrate , ca un om
ajuns la maturitate s mai filozofeze nc , astfel ca cei care filozofeaza mi fac o impresie
foarte asemntoare cu alintarea i joaca unor oameni maturi.
Aa cum a argumentat nsa , Aristotel , n Etica nicomahica , omul nu poate fi cu
adevarat uman fara a se interoga aspupra propriei sale condiii . El nu poate ndjdui s
neleag lumea si s ierarhizeze formele de existena pentu a interoga asupra condiiei
umane , fra apel la filozofie . Exist dou posibiliti remarca Aristotel s ai o poziie
filozofic , sau s nu ai o poziie filozofica . Oricare dintre premise ai acceptat-o , concluzia
logic este inevitabil , aceeai : faci filozofie . Pentru ca insai afirmaia nu am o poziie
filozofica exprim intr-o forma tacit , deghizat sau rusinat tot o filozofie , care a
fost de altfel promovat de variante ale pozitivismului . Abandonarea filozofiei este iluzorie;
avem de-a face doar cu o reacie (tot filozofica !) faa de cei care cred c filozofarea este
ca o trezire din starea de dependen fa de nevoile vieii. De altfel , renunarea la
filozofie ar fi echivalent cu renunarea la contiina , n perpetu evoluie , pe care omul o
dobndeste despre el nsui , in raporturile sale polimorfe cu lumea in care traiete i asupra
cruia acioneaz.
Nu este posibil s alegi ntre a avea sau a nu avea filozofie .
Filozofia formeaza , prin intermediul unui sistem coerent de cunotine , o viziune de
ansamblu asupra lumii , care implica o anumit nelegere a conditiei umane , putem sesiza
faptul c ea ne ajuta sa delimitm ce depinde si ce nu depinde de noi , conferind repere si
stimulente libertaii noastre de alegere si aciune .
Admiand ca cele mai multe puteri omeneti sunt amplificate de alte forme ale
culturii (i , ndeosebi . de tiina ) , singurele puteri omeneti la a cror cretere poate
ajuta filozofia , prin rosturile i felul ei de a fi , sunt dou : cunotinta clar i voina de a fi
liber . De unde decurge si statornica nevoie de filozofie .

Obiectul i problematica filozofiei

 ncercnd s surprindem obiectul specific al filozofiei , constatm ca el nu a fost
totdeauna acelai. Cu alte cuvinte , obiectul filozofiei are o evoluie n decursul istoriei
culturii .
La nceputurile ei , filozofia cuprindea ansamblul elaborarilor teoretice . Faptul c ,
spre exemplu , Thales din Milet (in secolele VII-VI .e.n) aborda , n lucrari care se declarau
filozofice , att probleme referitoare la determinaiile cele mai generale ale existenei ,ct
si probleme care si vor gasi ulterior locul in cmpul stiinelor exprima o atare viziune asupra
obiectului filozofiei .
De abia dupa ce Socrate a centrat filozofia pe om si pe baza diversificarii
cunotinelor specializate , are loc prin opera lui Platon i , ndeosebi , a lui Aristotel o
delimitare a demersului tiinific de cel caracteristic filozofiei . n epoca clasica a filozofiei
din Grecia antica problematica ontologiei , aprut nc n perioada presocratica ,
dobndeste o relativ autonomie . Totodata , ncepnd cu Socrate , se cristalizeaza
problematica gnoseologiei , prin care se deplaseaza accentul de la gndirea despre lucruri
la gndirea despre gndire , cunoterea devenind obiect distinct al reflexivitaii filozofice.
Dupa o perioada n care au intervenit factori contradictorii , procesul desprinderii
succesive a tiinelor de filozofie continua n epoca Renaterii i , cu deosebit amploare , n
secolele XVII-XIX. n noile mprejurari , filozofia tinde sa se situeze deasupra tiinelor ,
devenind un instrument de armonizare a cunotinelor disparate oferite de tiinele
particulare , propunandu-i sa mblnzeasca asperitaile , s sincronizeze eforturile , s
arunce ntr-un fel puni peste abisuri.

Stiluri de filozofare

Din perspectiv metafilzofic adoptat apare explicabil extrema libertate

stilistic a demersului filosofic . Nici un domeniu cultural nu nfatiaza o varietate
metodologic i stilistic similar .
Scrierile filosofice pot utiliza proceduri stilistice care le situeaz mai aproape de
eseul literar sau dimpotriva , in vecintatea tratatului tiinific .
Asupra stilurilor de filosofare i pune pecetea si metoda utilizata n exploatarea
presupoziiilor care , n ultim instan , legitimeaz actul raional .
Stilul sintetic de filosofare manifesta , att varianta constructiva ct si in cea
critica .
Stilul analitic de filosofare recepteaza critica metafizicii traditionale printr-o alt
optic , sitund ntr-un con de umbr ntrebrile care vizeaz raportul omului cu lumea i cu
civilizaia furit de el n favoarea unui nou tip de interogri privind modul cum noi gndim i
vorbim despre lume .
Stilul filosofic abordat implica si o pecete personala . Daca n tiin rezultatele
cerecetrilor lui Newton sau Einstein pot fi redate , far a afecta mesajul lor , prin diverse
manuale si tratate , filosofia se apropie de arta prin faptul c operele ei sunt menite a fi
receptate n forma lor originar , prin lectura textelor al cror mesaj nu poate fi extras
sau parafrazat fr a fi alterat sau ruinat . Stilul scriituri este relevant n filosofie ca i n
literatur , chiar dac frumuseea stilului filosofic cum o dovedesc textele lui Platon , Kant
, Blaga nu este de ordinul sensibilitaii , ci al abstraciunii .