Sunteți pe pagina 1din 406
ACADEMIA REIPUBLICAE SOCIALISTICAE ROMANIA FLORA REIPUBLICAE SOCIALISTICAE ROMANIA pis Aca. E. POP Acap E. 1 RADY AL. BELDIE, I. MORARIU, A. NYARADY XII CoLEAnORATORES TOMI X12 (Gea NEARADY | om Nomex, ar. mexD: AL BUI], $f. es0ROs, © BOBRESCU, 1. GERGELY, F 1 MORARIU, & N¥ARADY, C. PAP (GoPAWEN], o. RAvARUy, 1 SERBANESCU, TR. STEFUREAC, 1. TODOR. E,|POPA, V EDITIO ACADEMIAE REIPUBLICAE SOCIALISTICAE ROMANTA ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA FLORA REPUBLICH SOCIALISTE ROMANIA INCEPUTA SUB CONDUCEREA REDACTORULUE PRINCIPAL coonpoNatoR SruNpiete por Acap. E, 1 NYARADY |, AL. BELDIE, I. MORARIU, A. NYARADY XII © DORRESGU, 1 GERGELY, (A PAN], o« mAVARUT, 1 F. TOPA, V. VACZY EDITURA ACADEMIE! REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA a a FLORA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA EDACTORI VOLUMULTI. SARADY J, AL BELDIE, 1, MORARIU, a. N¥ARADY commrerur pp REDACTIE Nembrii: I ALEXANDEESCU, AL. BEEDIE, E GHIGA, I. MORAIIU, 4. NYARKDY, M. RAVARUG, TK. STEFUXEAG, c. VACzY PREFATA Yolumal de fata inchele tratarea clase! moncestiledonatelor spon: tane gi cultivate de pe teritoriul Republicii Socialiste Rominia. El euprinde S12 pagini si 158 ilustrati. int prezentate in acest volum 4 familli (Gramincae, Orchidaceae, jentate Ia noi exeluciv Araceae si Lemmaccas), precusm si 3 femilii_ repr prin speci cultivate (Cannaceae, Palmaz, Musaceac): 102 genuri, impre- ink en alte 12 genuri cultivate: 308 specii spontane, la care se adangi 9 specii dubioase pentra flora noasted ; 16 specif hibride ; 18 epecii alimentare, industriale gi furajere; 14 specii, cultivate ca plante ornamentale. Tn ,Enumerarea sistematici”” au fost mumerotafi, ca si in volumele precedente, numai taxonii care fae parte din flora spontand a {8rii noastre. Dupa cum se stie, bogeta familie a gramincelor cuprinde fn majori= tatea ei plante farajere (Agrostis, Bromus, Dactylis, Festuca, Pileum, Poa, Selaria otc.), procum si plante cnltivate alimentare (Anena, Hordeum. Oryza. Panicum, Secaie, Triticum, Zea ete) sau utilizate tn industrie (Arundo, Piragnites, Sorgiwns cte.), cracterizate tn goneral printr-o particular’ varia- bilitate gi in consecinf& printr-o Iare& diversificare in inirataxoni spontani sau in cultivarari. Orchideele cuprind la sindul lor numeroase specii bine canoscute de poper, care utilizes unele dintre ele ca plante decorative, medicinale Din toate aceste motive considerdm ch volumul de fata va interesa un cere larg de specialisti atit in botanica teoretict si aplicatl, elt gi in etno- * Cu acest volum se fncheie prezentacca critiel a plantelor vaseulare spontane si cultivate de pe teritorial Romaniei Este programata insi editarea in viitoral apropiat a volumului al ‘XlTMea, care va cuprinde : indexul alfabetic al famililor, genurilor gi spe « ciilor tratate in cele 12 volume ; prezentarea taxonilor descoperiti si publicatt ulterior ; confirmarea sai infirmares speciilor apreciate pind acum drept dubioase ; probleme de nomenclattrd ivit ich sf fErk echivoc a intregil opere. In incheierea cuvintului introductiv amintim cu adine regret pierde- rea, dupd depunerea 1a tipar a vob Erasmus I. Nyéridy, fost propedinte al C cipalul colabarator si neobasitul revizor al tuturor volumelor apiirute pind acum. Dupa incetarea Iui din viaj2 Intreaga opera de revizle $i de control a fost prelaati in mod solidar de membrii Comitetului de rodactie, a edrui cond cere a fost incredintaté subsemnatuln Mai fin si teley cu acest prile} importanta si devotata contribu ‘tlinfific8, orgenizatoricd qi redactionalA a colegului nostru Coloman Vaczy i pentru tipar a volumulul ‘afirmata pas de pas in tot timpal pres In numele Comitetului de redactie, RB D. ENUMERAREA SISTEMATICA A SPECILOR Cextl, 687, Cirpeopogen Ton arpremes (IL) Je faveanae (L,) F. Heavv ‘aati (Retz). Kee 7 dasca (LP. Beaay sa (L) PL Beas decpiens © isin (L) P. Bena ” OOOO LL 6 roma neustie sociatssre romania ‘proneranes SF RBM bs 2)+ “jel anseieeraies ais) an .) | 2. 54 Pani bogat cu, ramuri patent, Sind mumeroate spiculeje vara), de 2 —4 mm hingime, cu 0 singurd floare feria (PI 97, fig 12). ve es ee 7A, MN Pavnlsoroc fades stent cerszest S osae aie Jaun nod, portiod tie 1 ling! de 37 mm, royiatic Iliac In Spicwetdeasupra fom tere, se mai afli.o floare teri educi tao palee (Pl 47, fg 720. Melien Axa spiculetalui Ia bara floriicaun inel de peri mai langi decit Ligimea Paleit inferioare, uneort Iungi eit paleed san mai lungi 709. Calumagrostis ului glabra sau cu pesi mai scurji decit 1/2 din latimea nerioare . . . ~ 5S verticilate cite 5 (4—7), pur- 3,5 (4) mm. Paleed glabri, Glame mai lungi decit floarea (PL 90, fig. 1— 3; PL SI, fig. 4; PL 92, fig. 1) 70). Agrost Spicalete longi de cea 4 mm. Paleca piroasd. Glume mai scurt deett floarea or 739. Poa Ramurile panicalulai ca spiculetefoart ee eS Indesuite, scurt _pedune: ie Ramurile paniculului cu spiculeje lax agezate, evide Echinochloa pedunculate, 57 : vs = A oe Saad — POO = t ~ aristiformi san crenulati. Arista cel mult de 2 ori mai Tangs dectt palecs, inserat’ spre baza 4 1a (PL. 80, fig. 4 PL SI, fg 13; PL 82 fig. 2)". 707. Agrost Cel putin tina dintre glame mai scnrta dectt floarea.’ Paleea inferibara acutd, Arista dreapts, de 3—4 (@) ori mai lunga dectt paleea, inserata Sub virful acestela (PL. 33, fig. 1 08, Apera Axa spievletulai sub Mlorile superioare fung par se peri ka de — 10 mm, numai sub flearea inferioaré (mascula) glabra. Plante Tobiste, en franze plane, late, rigide 716. Phragmites Axe spiculetulai glabré sau peri mai scurfi (numal paleile por fi lung paroase) 64 Paleea inferioari lung piroass, eu peri jungi de 8 — 10 mm. Plante robuste, cu frunze planc, adesca mai late de 3 cm Arundo Paleca inferioara glabra sau mai scurt paroasi, uneori ev pert Hanafi Sincileti : 6s Cel putin una dintre glume ajunge cu viclul ei I nivelul victul paaleli florit imediat tnvecinate sau depaseste sicest. nivel: neo slamele sint de lungimea intregulai epicule} si invelese complet florile ; : 66 Giumele cu virful ‘situat stb’ nivelul virfulni paleit Mori? imediat Inivecinate, de reguld evident mai scurte decit spieuletul 79 Axa spiculetulni la baza Mlorilor parcasi (cel puta Ja baza florit infericare) Axa spiculetialai da ‘be florilie glabra, cel mule foarte scurt Seal (paleca poate ff Janat paroasa 7 Paleea inferioard aristatd, cu arista exserti san ascunsd in spiculet 68 Paleea inferioar’ nearistata é : 76 Poleea infericara la virf cu 2 dinti si inire dint cu o arista tn, geniculati Inflorescenta racemoass, ci 3-8 spiculete lungi pad Ia 1,5 (2) em, Ligula fruncelor redusd la un smoe de peti (PL 3, fig, 9, 9a PL 17, fig. 1 729! Danthonia Paleea inforioard eu arista inderat® dorsal, Inflorescenta paniculal’. Spiculeje mai miei. Ligula frunzelor membcanoast, tncort + la miata. 69 Arista citea de lungimes spiculetului (cel pufin la florile infetioas Spiculcte longi de 7 — 90 mm 0 Arista mai scuria, exserti sau aneori complet ascunsd dh ‘spiculet Spiculete fungi de 26mm... a Dinise Morsle spiculejutal (de obicel 2) numai tuna are arist& geni- alata (mat rar Ine 6 floare scurt aristatf), Paniculal contras, lung de 10 — 20 cm, Spiculete lungs de 7 — 10 mm. Plante perene (PL. 3 ig. 4; PL 49, tg, 3 ee 724. Arrhenatherum, In spiculete se fli 2S fori; de obicsi ficcore en ar (Gack numai floarea inferigara este aristata, atuncs plan spiculete de 20 — 30 mm) Tha 78 S02 80 b FLORA REPUBLICIE SOCIALISTE ROMANIA Tung! de cel pagia 10 um 4 -+2 Spicalets ai de 5 — 8 mm 2B Spieulete Plante _perens anuale, Glam: nutéate (Pl. 31 Glume ca 13 (8) norwuri, Spientete ereete: (PL : Helictotrichon es &) 7 Jivuri. Spieuleye dap infl PL 52, fig. 1; PL. 53) 723. Ave Servuri (Pl. 58; Pl. 37, fig. 1,2). - 727. Triset cu 6—9 nevus, Adista, de obieel geniculith of, rasucita, niculului capilare. Ligula frunzelor lung pina fa 1 em 728. Ventenata a la virf claviform ingrosata, ceasupra bazei articulatt i eu tin inel de perk slet. Panieul h fnflocire contra faceu convoh PL 17, fis. 3 ss Arista ‘ni este clagiform ingrogat la vérf, nearticulat si far ined piculete: lungi de P Aira Plante perene hiata i de obicet 4cintata. Spr eulefe lang’ de 4 — 7 ram (PI. 50, fig. 1 Desehamp-ia -Lenen Ave Aner Wa ling 4, Glume lungide 1,5 —3 Plante perene, spontane, Glame lungi cel mull de 1 em, vate. Ligula frunzelor redusi la un smoe de peri (PL 3, fig. PL 17, fig. 2) 730 campanulate, cu $ fori, cea din_mijioe herma. scale (Pl, 18, fig, 1, 2) fg penal inline Spiculete aproai frodita, cele Jaterale Splcicje cis 2 Cots, uci Spicalete en o floare inferioard hermafrodita Superioar® masculé, cw paleca aristatd., Glum: sali mal lungi, Tulpina cel putin la noduri pao: Spiceleje cu'2 flor hermnafrodl, eotat sterli, tdnsa la palee Iota. Glame mat seurte deci pina glabet saa seabra (PL 8, fig. 19 Spieuleye coréat lat ovate sa cordat submotunde, pendule, pe pedan- Hi scbfin. Palos infevonra ovata, is bara| nbrcunt eeniate” vom fticoasiy nearistaté (PLS, fig. 21, 21a; Pl, 80, fg. 3) 741, Driza oblongi san lanceolate, mm sint pendente, at cordate ORLA EM 6a Spicnlore ovate, eliptice Paleile la bard nu sint uri Spiculefe lateral comprimate. Palei pe dos carenate .. ... . 81 picalefe necomprimate, Palei pe dos rotunjite, cemicilindrice necarenate sau numai spre virl carenate = 83 st Panieal ew ral_glomer evident 4 rupe de spiculete scurt pedunculate, fe pe ramun, Frunze glabte, caren: fi, Bimechiati (PL. 68, fig. 1 stuins $i wnilate- fe Listarh tineri 3: PL 60, fig. 1) 737, Daetylis ramurile Panicul dens, ingust, uneort Paleea inf curt aristatd sim nearistath (PL intrerup! 15, 16) Panicul «+ lax $f rastirat. Paleea inferioara near Spiculofa eu @) $—20 (40) flori. Axa spiculetului tenace, dupi ieuetificajie persistent pe ramurile panieululul, tmprevna cu pale Plante anuale s 734. Eragrosti fori, Axa’ spiculeransi ip Inflorire eadaca st niet impreunx ct paleea. guia meribranoast sau i oase. Pedunculll spiculee a bazi. Ghime obrae cea soperart 78 nervats (Pl. Biever a + 740. Selerochloa Pale lab Pediunculii spienletelor cubic, Vagina anaci a baz. Glume acute, cea superioara. Seactvata 71. 68, 7 — 79; Pl 8, fg 1: PL SI — 8) 739, Poa Palei la virf obtaze, rotuafite sau trunehiate, totdeauma nearistate 86 Palei acnte sam acuminate, ttheori aristate ss Spiele foare umeronse, mic Ig de 2-9 mm, gu 2 Paleea inferioari + 3nervatd (PI. 4, fig, 3; Pl. 80, fig. 2) 742. Catal a inte 42 adesea mal mari, eu 4 — numerease flor Tj-nervata eu 4—6 fori foarte seuct_pedhnculate. Palei nedistine Stilul Epseste. Glume 1 —Snervate, Lodicnle neconcres- Cariopst eu hil punctiform (PI. 00, 81)... 745, Pueci wleje cu @) 5—"11 fot = pedunculat Sistinet, seurt_ Glume uninervate. L hil liniar (PL. 87, 88) Ligula frunzelor representata printe-un inel de peri roars K ujer ventricos dilatata . 4 Ligula membrano x die Laeiaiatd) ‘sin "toa scurta, Paleea la ifimea maximi de reguli etre mijloe Be aS ghee hg alpina aprospe in intregime nodurile ingeimidite bulbitorm la ba Tulpina cu noduri si th partes supericara, foliata pind sub panicui. Panicul racemiferm, et ranmiri pofine, neramificate 736, Cleistogenes a FLORA REPUBLICIE SOCTALISTE ROMANTA 90. Axa spiculctului si baza paleii inferioare cu peri rigiei, scurpi. Palei gabre ws. sve Sas ~ 788. Pow 90 b Axa spiculefuiai glabex cau seabed (daca este totusi evideat paroasd tune’ 3 paleile sint paroase) tee OOS 91 4 Stigmat inserat evident. sub virful ovaruisi. Ramurile paniculului inserate pe 2 dintre learile opuse ale ancl 4-muchiate, cele inferioare site 1 —5 (), Spicalee lung! de 1 —4em, rureon putin mat scurte fe obioet arstate (in B. inermis nearistnte. (PL SS 6) 731. Bromus 91 b Stigmat inserat 1a visiwl ovarutul, Ramurile panicululai inser De 2 dintre cele 3 laturt ale axel A-muchiate, cle inferiare’ cite 12 Spiculete longi de #12 mm ss es 2 92a Plante anuale. Spiculete la wrt dilatate, Paleea infericard ingusta liniar lanceolat8, cn o arists de &— 13 mum, Panicul do obicet race miform, cu ramuti seurte, eu cite 1—2 (3) spieulefe. Stamine de regula "1 (PL 89, fg. 1 —3) 7A Vip 92 b Plante perene. Spictlose dupa Inilorite ‘nédilata‘e la’ viel, aristate sau meaisiate. Stamine 8 (PL 97— III}... . 746, Festuca ubfam. Panicoideae (R. Br) A, Br in Aschers. Fl. Prov. Brand. I (1864) 32,799, — Panicear R, Br. Flind, Voy. Il, App. 8 (1814) 582, pro tb, Glume mat mult decit 2, uneori slab deevoltate. Tribul 1. May deas Mathiew Fl Belg. 1 (1 Plante monoice. Flori maseule 3i femele foarte Genul ZEA) L**) Sp. pl. ed. 1 (1999) 971, Gen. ph ed. V (1754) 418, Gen monotipic. cu caracterele cuprinse in deserieres

S-ar putea să vă placă și