VftSILE 1 H.

Cf\NCICOV
FOST DEPUTAT IN veCHIUL REGAT
--

IMP ESIUNI ,

I
\oi

I PAR ERI PER S O N ALE'

DIN TIMPlHj RHZBOlULlII ROMJ1NIEI

JURNJ\L ZILflIlC
1:5 A U G U S T 1916 - ::>.1 DE C E f'\ B R lE 1918

\
I
-

VOLUMUL II

BocunETI
. f\TELlERELE SOCIETATEI "UNIVERSUL" . I
I
1-
1921
'.
___ 1

www.dacoromanica.ro
Fiecare velum va purta semnatura au oruldi.

www.dacoromanica.ro
 PREF n fA

Prefafa ce figureazei in fruntea volumului 1 lcimurea atmos-,

fera opinii publice din regal, in montentul inceperei razboinlui
nostru, deci anterioard celor ce aveam sd scriu ci fcirci sci ma ocup
Mint nimic de ce urma sa citeasca publicul in lucraiea mea.
A fost poate o lacund. .
Azi cdnd incep public area volumului II sunt datoil a da cdteva
explicatiuni j rivitoare la cuprinsul ambelor volume, fora de can
s'ar putea da interprettiri gresite scopului urauiril de mine.
tetopisitiul acesta ca sdl numrsc asa este o anzeste-
ceiturd intro viafa mea zilnica si intre evenimentele ce am strd-
Ulu& Amestecul acesta e datorat faptului ca alunci cdnd llam
scris nu credeam ca it voi da publitittigit.
Prietenzi ce mi -ate citit manuscri.sul m'au convins ca trebue
publicat.
Trebuia sal riuntesc in cc privea viafa mea intimd? N'al fi
avut explicafie multe din cele scrise ci can se explica numai prin
starea sufletului meu din acelc montente. Omni public are as-
cunse imprejurdri can it fac de invite on de neinteles in actele
ciefii lui publice. Aceste secrete nam vrvt sci le pastrez numai
pentru mine, tocmai pentru ca cetitorul sit ma inteleagd si sei nu
vadd contradirfiuni acolo uncle numai sdrunciniiri morale pro-
funde, le poate jostifica.
Dacci razboiul $i consecinfele lui nu near fi atins alai de du-
reros per(onal, citztorml ar Ii avut: Impresiunile $i parerile mele
personale" cu totul sub altd infeitisare si care poate ar fi intere-
sat mai initin, avdndu-se in vedere neinsemnata mea personali
late. Asa insci cum le-am scris, intpresiunile inele an o altd im-
portantd. In cele scrise de mine ailed nu se va gasi istorie nepier
linitoare, fie care cellitean, ce a suferit, ce a azistat ca si mine la
tragedia rtizboiului, se va revedea pe el insusi si isi va reaminti
viata lui proprie. Aces! twist cred ca 'pa interesa pe boatel' lunzea ;
revederea celor pefrecute si transmiterea for penlizt indine, nea zi
terminal sd public jurnalul men de zi.

www.dacoromanica.ro
IV

Am lost nevoit, in primal volum nun pufin, in cel al doilea

mai molt, sa inregzstrez eveninteutele tazboizelui $i ale catastro-
fei universale $i in afard de razboivl nostril. Am facut'o pentru ca
intre aceste eoemmente fi noi, era o stransa legatura, mai ales la
sftirsit, luptele $i politica din Apus craze consulei ate de cei zdrobili
$i dea7iintati, ca proptiele for lupte $i mopricle for victotii. Cu alit
mat rantasesem in umilinta, cu spelanla in Alms, dupa cum $i ne-
norocirea ne venise d'n cventmentele din Basai it.
Puteam sa nu ma occp zilnic de ele ?
Dacd insa in inregistiarea acestot evenimente $i in apreciarea
mea personald asupra lor, pneblic el tea gasi 7 eexactitati sau apre-
cieri gre$ite, e rugat sa nu vile nn I urn, ca mai ales in limpid
ocupatiunii noi n'am fost I laniti de eat Cu otrava $tirilor fa4e $i
interesate, pornite de la inanuc. A de tint7 Jai le am Pail, a$a
cum s'au des! cut at. Asta e $i cauza ra n'an intitulat hut area mea
istorie" ci impresiuni si. Oren rersonale".
In voluntul al II-lea $i mai ales in pa tea finala am alunecat
?mate Area ?null pe panla politi $2 a eenit toile or g olitice, clay,
era inadmisibil sa fi pui pe hat tie impresiunile zilei, luta sa atingi
aceastit duteroasa untie a viclei de S at a (aril noastre, a politicei
dusa de cativo in$i in timpul canal ei, inainte, pe limpid $i dui a
ru$inoasa Pace dela Bucuregi. Si dacd am un regret e c t fats
voia mea, ca $i operatorul de cinematograf care pe cdnd indegis
treazd scene, prince in obiectivnl lui chiar pe cei ce n'ar ft dorit
sae copy nda, a$a am pafit $i en, am prim in angrenajul eveni
mentelor ce imi farusem o datorie de a le int egtsha a$a cum sel
petreceau, personagii dintre acelea, ce pentru autunite considetente
asi fi dorit sa nu am ocazia sa ma ocup de ele.
A fi gers aceste figuri $i aeltunea lot, ar fi fost, ntr sa falpfic
istaria, cum s'ar exminta cliseul locutilor comune, dar aci fi fal-
sificat viola de Coate zilele a concetatcnilor mei, cu co i am trait
cele mai amare zile ale viTtii mele de roman.
V. T. C.

www.dacoromanica.ro
 1917
14 August-31 Decembrie

www.dacoromanica.ro
 1917
UN AN DE LA MOBILIZAREA ROMANIEI
LUNI 14 AUGUST.
Daca ar fi sa se serbeze *i zilele de amintire ale marilor ne-
norociri, ziva de azi ar fi mare sarbatoare in Romania.
Azi e anul dela intrarea noastra in razboi.
Ce distaata am strabatut intr'un singur an!
Nu mai departe decat acum un an eram o tars. cu un mare
nu zic *i meritat prestigiu, bogata, mai bogata de cum ne-am
cunoscut not vre-odata, gra.narul Europei Si una din cele mai mart
exploatatoare de petrol; acum un an aveam o armata de 600.000
oameni GU care ne mandrea,m, pentru ca pretutindeni avea o re-
putatie de o*tire eroicd; acum un an eram o tara. libera *i indepen-
denta, jar populatia se bucura de cele mai largi libertati constitu-
tionale; acum un an bogatia circulatiunii era imensa, aurul cur-
gea in visteria Statului, piata gemea de cumparatori *i de concu-
renta. in viata de toate zilele stralucea vigoarea *i sanatatea.
A*a. era acum un an.
lar dupa un an suntem o ruina. Ca un vant ce sufla paste un
c,astel de earti de joc, asa a prabu*it rrtzboiul, Romania; din tail
libera *1 independentd, trei sfetturi e invadata de du*mani, stri-
'ita *i stoarsa in vlaga *i bogatia ei; tar din popor neatarnat, am
ajuns sclavi nemtilor, ungurilor Si bulgarilor; restul de un Sfert
din Cara e Si el sclav ru*ilor, inebuniti in anarhie.
Din cei 600.000 soldati au pierit jumatate frtra eroism, gratie
incapacitatii c,onducatorilor *i jertfa boalelor infectioase.
Acum un an aveam un ideal mdret *i posibil de indeplinit
prin victoria, incurajati *i sprijiniti de aliati puternici; dupa un
an suntem abandonati propriilor noastre puteri istovite. de pretu-
tindeni, iar de idealul nostru nu mai vorbe*te nimeni. Daca din
cand in cand simpatia unui aliat se mai manifests, este ca ss ne
doreasca refacerea". Brttuti de inamici *i abandonati de aliati i-
dealul tdrii a ajuns de a ne putea reface ce am fost acum un an".

www.dacoromanica.ro
8 IMPRESIUNT t PARERI PERSONALE

Dupg. un an intreg de infrangeri si uffilire, a vrut D-zeu sit ne

deo, o singurit mangaiere, licdrirea dit nou. a veclthi vitejii a sol-
datului rornAn.,Noi, natural 0, stim putin, mai mull simtim din
instinct dedtt ,stun, ed vitelia a reinviat pp frohtul Siretului. CA-
teva gazete striiine ce ne-au parveuit pe aseuns, aduc stiri foarte
incurajatoare. Ziarele engleza scriu ca pe , Siret soldatul roman a
salvat intreg frontul, oriental". Cand ofensiva germano-austriaa
din Galitia si Bucovina ajunsese la dezastul rus s'a stiut de pre-
tutindeni cti din cauza anarhiei rusesti mr mai exista sperant6, ca
germanii sa. fie opriti in planul lor, care era de a pune mama. pe
Moldova si Basarabia, douti. noui grimare importante pentru a-
provizionare, de a ocupa Odessa si a deschide libera comunicare
pe Dunare, comunicatie imposi13116, prin rlimanerea, Galatului In
mainile romanilor.
Presa franceza 'si engleza recunosteau pericolul ce contra in
faptul, c6. Puterile Centrale clipAtaul noui forte de rezistentit. S'a
pus chiar chediunea dad), nu cumva acest succes ar anihila efec-
tul blocusului maritim. Ofensiva nemtilor era in asa plin, mers la
un moment dat, In cat Basarabia a fost considerate ca pierduta.
Basarabia f&r5. Moldova Insa constituia uri mare pericol strategic,
de aceia in prim lot trebuia cuceritg Moldova. Cum? Oprindu-se
ofensiva asupra Basarabiei si'trecerea lui Mackensen pests Siret.
Acest plan al lui Hindenburg, spune ziarul,englez, a lost aflat
in Moldova. Eui cred c6. a fost cunoscut si In teritoriul ocupat. A-
tunci, cei de ad s'au" pus De lucru sa ajute pe nemti in realiza-
rea planului tor. Atunci a Inceput actiunea d-lui Carp pentru de-
tronarea Regelui, formarea unui guvern dupit cucerirea Moldovei,
care sa ajute actiunea;Puterilor Centrale si, skprimeasa In schimb
Basarabia din ma,na Puterilor ce ar fi ocupat-o. Si ca sa. nu Amilie
tara si farg, tezaur, atunci a intervenit telegrama lui Lupu Cos-
tache catrer Rego *).
In Moldova din contra, luinea increzittoare. In ostirea ref&
cut5,, a avut incredere In generalii' ei si In Vitejia sol'datului ce
s'au pus strajo, In Carpati site Siret. Tradat6, de armata rus/t, ar-
mata romans, a rezistat si a flictit fat6, atacurilor formidabile ale
lui Mackensen si arhiducelui Iosef. Se zice in aceasta gazetd. a-
mid ca de piepturile soldatilor romdni s'au sdrobit planurile lui
Flinclemburg". Nereusind actiunea dela Sud, cea de la Nord nu se
mai putea desfasura.
E singura noastra mangAlere dud indheiem un an intreg de
nonorociri.
Anarhia de pe frontul rus pare a se mai fi domolit. Trupele
contaminate de revolt& au fost inlocuite cu trupe disciplinate si
*) Atunci s'a faurit manifestul Mitr000litului Primat ce s'a aruncat
soldatilor pe frontul dela MarAvei i despre care not ain luat cuno0inta
mai thrziu.

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL R.SZBOIULUI ROMAKIEI 9

cralincioase. Azi ofensivi germlmi, e oprilli pe frontul rus, iar

armata rusa ataca ea la Nord de ZDOT OW Brody, Dunaburg,
Riga, etc.
Si aceasta minune creel ca se datoreste tot rezistentei noastre
pe Siret.
Si pe tend in Orient lucrutile stau asa in Apus se mentin
hartuielile pe tot frontul.
La Isonzo lupta e in curs italienii au cucerit forturile dela
monte Santo si lupta acum sere a ()ulna San Gabriele.
Pentru prima oara Gazeta Bucuregilor a suprimat rubrica
permanenta Noui infrtingcri itatiene".
In schimb, publica o *tire din Viena ca generalul Cadorna a
adus pe Isonzo un milion de trupe pe cari le-a aruncat in luptrt
*i ca ar mai avea la spate un milion. Presa germand comentand
aceasta telegrams,, o grtse*te 'exageratri *i mai plaseazti o intriga
fats, de Rusia. Pentru ce Cadorna care avea aceste trupe nu le-a
varit in foc cand Rusia era atacata, iar azi child e in pericol fron-
tul anglo-francez (? , azi le arunca ?
La Viena ingrijorarea pare sit fie mare. Impilratul s'a reintors
in Capita la de pe front.
Dad. aparentele nu insalrt, Triestul se apropie de destinul sau.
MARTI 15 AUGUST
Putinii patrioti ce se mai gasesc in Capital& si-au .schimbat
radical moralul. Am intalnit in drumul meu la spital cativa, sunt
cu mare incredere intr'un rezultat favorabil al razboiului in ce
priveste pe Aliatii no*tri *i care se va repercuta si asupra noastrri.
Sunt entuziasmati de esuarea planurilor d-lui Carp; in schimb,
ni se spune ca au dispilrut din circulatie de doua zile toti filo-ger-
manii cu pariurile. Au intrat ca *obolanii in grmri. Romania n'a
\ rut sa fie zugrumata.
Nemtii din Bucuresti rrispandesc svonul ca nota Papei a fost
lansath. cu asentimentul prealabil al Angliei, Anglia ar fi gata sa
subscrie la propunerea arbitrajului obligator, care dacg, e acceptat
ale Puterile Centrale, dispar toate celelalte chestiuni *i certuri din-
ire popoare. Chestiile Alsaciei-LoPena, a Poloniei, a Italiei, a Ro-
maniei, a Serbiei etc. vor veni sg, fie transate de Tribunalul ar-
bitral.
Acest tribunal dupg, mine e o himera. Chestia s'a discutat
Inuit *i am luat parte personal la trei conferinte interparlamen-
tare undo s'a tratat despre pacea bazatiill pe arbitraj, la Viena in
1903, la Londra In 1906 *i la Berlin in 1908 si am asistat la diseu-
tiunile oamenilor cei mai competenti, am citit rapoartele *i luca-
rile speciali*tilor alesi de birourile Conferintei si am apritat de
atunci convingerea cs Intro popoarele Europei ideia ranaine o hi-
'nerd. Principiul arbitrajului a prins si a putut da rezultate ad-

www.dacoromanica.ro
10 IMPRE'SIUNI SI PIRERI PERSONALE

mirabile intro State le Americei de Sud, intro micilc iepublici

inuncitoare si democrate cari nici una n'a sigat Glotia ataptinzzez,
intr'un fel sau altul, a omenirei, pe apes sau pe uscat. Dar in Eu
ropes, unde atatea natiuni trdesc din aserneni agpiratiuni, ce poate
face un tribunal arbitral? Cu o Germanie ce sfideaza prin pute
rea ei militara lumea intreaga, ce prestigiu pot aNea hotararele
u'iui asemenea tribunal sand ele nu ar cons eni?
Si ca Germania se vor ridica si aljii cu atilt mai mult, dark
puterea rilitara a acestei tari a fi distrusa.
Puterea de imaginatie a populati i buGurestene n'a suferit ni
niic din cauza ultimelor evenimente prin cari trecem. Un coleg de
barou, om serios, mi-a strecurat azi la ureche un secret, asta noap
to niste aeroplane franceze au bombardat depozitele de munitiuni
lin jurul Capitalii. Sunt persoane cart au gait cu ochii tor. In a-
devar, din zorii zilei toll am auzit un puternic bombardament de
artilerie; publicul insa in loc de a credo ce i se spune pe fates, ca
sunt thuri de at tilerie ce se fac pentru experiente in jurul orasu
tut, credL mat bine in ceva prapastios si iniposihil, caci imposibi-
lul acesta n atlta nervii. 0 asemenea tare de spirit a lost incura-
iata de alt-fel si de ultimle stiri de pe fronturi.
Pentru azi comunicatul e slab. Niel un susses englez, afar6. de
regiunea Le Chatelet uncle au obtirrut ant-Oil locale Tanga ferme-
le Malacof si Cologne.
Francezii la Verdun au atacat la rasarit de Meusa cucerind
satul Beaumont, dar pe care l'ar fi perdut. Ataeurile au reinceput
in jurul catvlui si sunt in curs.
Pe frontul rus, atacuri fares rezultat.
0 pozitie romaneasca la Nord Vest de Soveja ar fi cazut in
Juana germanilor, iar contra aiacurile romanesti s'ar fi prabusit
ne spune comunicatul.
Pe Isonzo nici un rezultat pozitiv nu se 0, pentru azi. Mari
lupte la Auza si pe San Gabriele undo Trupele austriace s'au ina-
potrivit cu succ s". Atat pentru azi; daca o fi fost mai mult o s i.
constatam mane.
Ti Asia bartueli ridicole, cari deNin yi mai ridicole prin mo-
dul cum le exprine comunicatul turce c. Inamicul enql zit a
()Meat Bir-es-Saba cu 69 escadroane de eavale ?ie, 2 batalloane in-
fanttrie si </t 6 bates ;i. 7'urcii tu ra.Thins cu cafe -vac ca lroane de
tavalcrie $i as raspins inamicul cute a lsat to campul de blitae 8
morli. Ant tapturat 4 cai ,ca edit va arme`.
A\ iatorii turci au luat si el parte la lupte arun and asupra
inamicului 45 Icor. de bombe .
Daca nu e o farsa din r dactia ga7et i, atunci e o b trie de joc
de la Statul Major otoman.

www.dacoromanica.ro
 DIN -TIMPUL RAZBOIU4UI ROMANIEI 11

MERCUI21 16 AUGUST.
Esiml din casa doud zile in sir uf-am obosit cumpfit, ceia ce
tni-a dat azi si Indispozitie Si febrd, asa ca mi-e greu sa pun azi
ceva pe hartie. De alt-fel Mei o bucurie de pe calnpurile de res-
bel. Un singur sUcc,es pentrli armata noastra ds comunica,Lul ger-
man in termenii urmdtori:
La Nord de Soveja, in vcdea Sueilei, trupele noastre de sign-
multi, de pelnalliniele de eurtind luate au fosP respinse de atacut
inainicului superior nilmericeste".
Pentru asa constatare, cu toga. febra, tot am luat creionul in
man& Si am pus-o pe hartie.
Lloyd George a trimis Primului Ministrn la Iasi; Cu ocazia
implinirei unul an de rdzboi a Romaniei, o telegrams d,e felicitare.
Sunt consecintele ultimelor noastre suocese pe Siret.
Te pomenesti ed Europa iar incepe sa. se .ocupe de soarta, bie-
tei Romanii.
JOI 17 AUGUST
Azi s'a redat publicului Capitalei o mare Inlesnire in ce prive-
ste eirculatiunea; s'a reluat circularea liniei tramvaiului electric
No. 15, 16 si 17. Ele fusese supriinate Inch de la Inc,dputul oeupa,-
tiei. Populatia a; suferit grozav prin suprimarea totald a tramvaiu-
lui. Orasul nostru are o suprafata prea mare pentru ca on ce cursa,
six poata. fi Mouth pe jos. Multd luine s'a stabilit pe la perifeni nu-
mai bazati ea au linia, de tramvai care it poate educe la centrul
orasului; la un moment dat lumea aceasta .s'a vazut In neputintd
de a'si mai putea cliuta de treburi. Sunt curse ce tree de doud ore.
De la mine Si pang la Bela trebtte sa fac doua ore jumatate pe jos.
De la mine la Hala Centrald parcursul se face intro ors; acelas lu-
cru pima la Palatul de Justitde. Un out pentru o singurd afacere
isi pierde ziva Intreagd. Grind vremea e burs mai merge, dar and
e ploae, cAlduri man sau zdpada., to lipsesti sd-ti mai vezi de trea-
bd. Dar biltrAnii? Dar cei bolnavi? De la *osea pan& la Coltea fac
la ducere ne fiind obosit, 45 minute; dupd'interventia doctorului,
la reintoarcere fac o ors si doua zeci de minute, iar cand ajung
seas& nu mai cunt bun de nimic, doud zile. Pe timpul cand circa-
latia cu birjele se facea numai cu aussveisui'i se gdseau trdsuri;
de cand s'a dat libertate tuturors' circula, nu mai e posibil sd ga
sesti trdsurd liber.5 ele fiind extrem de putine si cererea extrem
de mare. Tata de ce salutrun cu bucurie evenimentul punerei in
circulatie a tramvaiuiui electric chiar asa redus cum se anunta. E
lume In Capitald care nu s'a vdzut de un an din cauza lipsei mij-
loacelor de transport, ca. si cum n'ar iocui in unul si acela,s oral.
Ca rdspuns la manifestul prin care d. P. Carp cu permisiu-
nea Komandaturei cere populatiei mandatul de a trata o cola-

www.dacoromanica.ro
12 1MPRESIUNI SI PARERI PERSONALE

borare cu Puterile Centrals, s'a raspandit zilele acestea un conga

manifest" anonim si poligrafiat, prin care cetatenii sunt facuti
atenti asupra necesitatii de a ramane buni romdni".
Li se aminteste ca armata romana compusa din fratii si copii
nostri, lupta Lroic in acest moment chiar, contra germanilor cu cari
d. Carp pretinde sa ne infratim, asa ca ar fi sa luptam not in con
tra copiilor si fratilor nostri. Se mai aminteste poporului roman
faphil ca Regele Ferdinand pe care nor suntem rugati sal alun-
gam, este german, este un hohenzolern ruda cu Kaizerul, dar ca
n'a vrut sa tie nici o seamy clo rudenia si neamul lui cand a Post
vorba de interesele poporului pests care domne$te si in loc sa
mearga cu germanii si ungurii cum i ar fi fost usor sa faca, de
oare ce aveam $i o con\ entie pc) care n'o incheiase el, a preferat
sa mearga cu armata romana in contra intereselor germane si ale
lui proprii, de familia.
Acest contra manifest" a facut o mare imi resie in popor si a
produs o mare alarma, in adrninistratia si polita militara germana.
Iata si cum s'a raspandit manifestul. Zilele trecute era aduna
to multa lume la soc. Crucei rosii; in curte erau mil de femei $i
copii din familia lupt ttorilo; la un moment dat pe ascuns, s'a la-
sat printre picioarele publicului teanc rri intregi de manifests. Na-
tural ca, lumea a luat fie care; acolo ne fiind nici un neamt toate
foils au intrat in sanul sau buzunaiele asistentilor ?i pana geara
toate mahalalele si straz le, a\ eau exemplarul lor.
Politia cauta pe capete sa descopeie pe autori. Am prom' u-
nea sa capa si eu un exemplar original.
Comunicatul de azi ce mentine cu impiesia de epuisare a for-
telor aliatilor nostri; nici un succes nicaeri. Sacrificii imense, suc-
cess fara nici un rezultat.
In Flandra iar ploua, iar s'a oprit on ce activitate. Un contra
atac german ar fi luat englezilor pozitiile cucerits la Nord Est d
Franzenberg.
La Verdun actiN date mare de aitilerie intre Beininont Dan-
loup.
In Rusia liniste.
In Carpati romanii au atacat la. Nord de Grozasti precum si
intro Putna si Valea Casinului fara succes spuno neamtul. Pe
Siret armata Mackensen ar fi luat satul Muncelul si *usita. facand
100 de prizonieri.
Pe Isonzo marl lupte fara rezultat pe platoul Baniza, pe Kal,
Podlesce, Monte San Marco, Monte San Gabriel. Cand luptele au
ajuns iar la puncte moarte, speranta de lovituri maxi iar dispare.
Raspunsul puterilor beligerante la nota Papei e a$teptat do lu-
mea intreaga cu mare incordare.

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL ILIZBOILTLUI ROMANIEI 13

VINERI 18 AUGUST.
Din Consiliul comunal al Capita lei au demisionat cc era mai
-anatos in el, Dem. D. Bragadiru, Scarlat Varnay. *i Sigmund Pra-
gher. Se *opt *te ca relele moravuri ce domneau la comunil inain-
te, domnesc *i asta zi cu tot controlul nemtilor. In locul celor de-
misionati au fost numiti: ca Presedinte d 1 Dobrovici, iar in cele
trei locuri Nacante au fost numiti: un inginer Stroescu, Max To-
nolo, *i doctorul Burnea.
Au fost numiti Vice presedii ti; Dr. Bardescu, C. Dristorian *i
inginerul Stroescu.
A murit in Anglia Sir Grey, fostul Ministru de externe. Inca
unul pe spinarea caruia au sa fie date raspunderile razboiului
data pi na to sfarsit a e.si rau. E un adeA arat siStem ca atunci
cftnd motile unul dintre luptitori, colegii ramasi sa-1 Ilcarce de
rrispundei', cand nu e Nic tor i e. De acest sistein nu va scisipa nici
defunctul, D zeu sal ierte.
Pe tronturi so mentine pretutindeni lupte Para succese.
Romanii ar fi atacat din nou la Sud de Targu-Ocna faro.
succes. La Nord de Foc.sani germanii au ocui at satul Ire ti pe Su-
respingand desile contra atacuri romanesti.
PRIMUL NUMAR DIN LUMINA
SAMBATA 19 AUGUST.
D-1 C. Stere a scos azi primal numar d'n ziarul sau Lununa.
In afara de un program foaite frumos data ar fi sinter *i
dezinteresat ziarul nu tontine Mime de seama; e mai prejos de
toate asteptarile. Spuneam ca de ar fi sin er *i dezint resat, ceia ce
n'ar fi cazul cu d. Stere; in adeN ar, an bitios peste nittsura, abia
c*.t din pirtidul 1 beral, care dupa prof ria-i marturis're a fost
cloaca din care au 1 orn't toate nenorocirile tar.i acesteia, mai are
si dezavantajul ca a pdrasit paitidul intr'un moment in care *eful
este peste front, *i dupa unii, chiar Pint putinta de a se mai in-
toarce. Trait in !recut d n cascaNalul Bancii Nationale, a intrat a
doua zi dupa ocupatie in cascaNalul Bancii Generale. WI pentru
ce mie nu-mi inspira incredere prog-ramul prea frumos liii frun-
tea primului numar al Luminei.
La vremuri noi oameni noi, merge. Dar la vremuri noi,
aceiasi oameni vechi nu miroase a bine. Nu e vorba, se poate ca
in fapt multi din cei vechi sa. devina oameni noi ; d Stere ins6 nu
se poate schimba, awl e omul pornit. E venit din Rusia
poporanist, duph ce a suferit spune el v ani de deportare in
Siberia, ceea ce nu l'a impiedecat in 1913 sIi, rasa inaintea Tarului
la Constanta, ca ureze bun venit in numele Universitatii din
Iasi, uncle era Rector.
El nu vede in toate de cat mina Rusiei; acest lucru e evan-

www.dacoromanica.ro
 14 IMPRESIU$I 4I PARERI.PlatSOKALE

ghelie pentru el de 25 dela,ni. Chiar dad). in.unele lucruri ar aver

dreptate, lumea nu-1 uralcaztt, de oare ce 11 tie pornit, Acum mai
mult ea on sand -si-a reluat eantecul si apa e la moara lui. Ger-
manii, ce ne 81.11panese,, aunt dusmanii Rusiei; ce camp vast si Ti-
ber pentru propaganda sa; asta, ins& nu-i d& .dreptul s& pretindg.
CI e om nou, la vrermui noi.
D-sa promite,s& ne spun& in ziar tot adevarul si Ida, a face
personalitati, dar ;nu ,cred c se va tine de cuvant, de oare ce it
stiu p6tima0. Ori cum, 11 asteptrun sa, ne vorbeasca adevarul".
Lutnina anuntk colaborarea d-lui B. Branisteanu. AceastA in
stiinttare a produs o penihil& iinpresie. Brtinisteanu a fost pan& la
plecarea d-lui Mille Si suprimarea zi'arului s&u colaboralorul eel
mai devotat al Adevdrului, deli cu legaturi stranse pelangg, Mi-
nigtrul de pe atunci al Austriei, contele Czernin. Ce incredere s&-ti
inspire azi aceaStg. colaborare?
De o cam dat& d. Brgnisteanu ne arat& in,- primal numttr al
Luminei leacul suveran pentru salvarea, Romantei. N'o sa, credeti
cand voi spune, ce simplu e leacul lui. B adevarul' Nu ziarul de
la care a plecat Pci, adevdrul" ca o virtute.
Ascultati-l:
Adevdrul, adevarul in toate, adevarul pretutindeni, adevdrul
rani menajamente, adevarul spas in gura mare, in fata tuturor, ca
so fie duzit de to fi; adevdrul fatd,de noi insi-ne in primal Mud, a-
devdrul..."
i bate acestea scrise ce. coineident& de B. Branisteanu,
redactorul fostului ziar Adevdrul.
Ce-o fi zicand naivii cari au dat 70 bani pe proza d-lui B. BrU-
nisteanu?
S& nu fi invaat oare poporul acesta nimic din catastrofe, prin
care a trecut?
Primi-va el si rgbda-va el, ca famasitele 'acestea ale unor nil -
ravuri vechi sg, se pun& in fruntea principiului la vrernuri noi,
oameni noi"?
Nenorocit popor!
Tin ziar din Olanda anunt& el State le Unite ale Americei de
Nord au iilbpuns la nota Papei. Raspunsul se va publica peste ea-
teva zile.
Il asteaptarn, de oare ce trebue s& fie extrem de interesant.
DUMINICA 20 AUGUST.
Jaful continua. Se car& din tarn, in afar& si se rechizitioneaz&
de inamici tot ce ne-ar putea servi la alimentare. Se transport& nu
numai granele, fara s& se fi achitat un ban proprietarilor pand a-
cum, dar se transport& vitele: vaci, oi, porci, tot felul de paseri,
oug,, branz6, grasimile, fructele si zarzavaturile, in natura. sau
transformate in conserve.

www.dacoromanica.ro
 DIA TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 15

Acura a esit svonul ca vor sa, oonfiste averile color aflati In

Moldova. De o cairn (lath. s'a fixat custodii2care s& strangl venitu-
rile acestor refugiati I,n, comptul administratiei de ocupatie. Cus-
tozii sunk In _mare parte germani.
Am obtinut azi ate-va numere din Gazette des Ardenes, ziar
scos de nen* in Franta ocupata. E un fel de Gazeta Bucurestilor.
Avem insg avantajul citind aceastg gazet& de a cunoaste comuni-
catelebficiale franceze si engleze. In numerile capatate sunt comu-
nicatele de la 2-24 August s. n.
Din ele se confirmg succesele de pe frontul Flandrei cat si tale
de- la Verdun Aceste atacuri intreprinse dei aliatii nostri nu sunt
ofensive cum le denumeau nemtii ca sg le califice ca quate" sunt
atacuri zilnice de pozitiurri, reciproce, cu deosebiree ca. ,cele franco-
engleze 1111 ca rezultat castiguri de noi pozitiunj, pe and tale ger-_
mane,sunt pur si sirnplu respinse. Vgd din ele cg cu ocazia atacu-
rilor franceze la Verdun, acestia au reocupat pozitia Mort- homme,
cotele 304, 644 si Sarlogneux_ Nemjii au pierdut In acest atac 180
ofiteri si 9000 sole ati numai ca prizonieri.
Au mai pierdut 26 tunursi 200 mitraliere.
Tot din aceste oomunicate vedem cg, nemtii au imense pier-
deri de avioane, Jucru ce n'au flat nici den, in comunicatele for ;
numai In ziva de 20, 21 si 22 August, in Flandra, si la Verdun, ger-
manii au pierdut 43 aeroplane doborate, In afarg dp tole avariate
si can on putut ateriza pe, terenul lor.
LUNI 21 AUGUST,
Sub impresiunea, prevederilor financiare viitoare ale Statului,
a cgrui subriditate e zugravitg. zilnic de gazeta de aci, mg gandesc
la falimentul nostru viitor. Statul va esi din acest rgzboi cu o da-
torie public& imensg, ne imaginabilg Ina, asa cg, nu vgd atm se va
plati din veniturile tgrii mgcar cuponul detoriei publice. Tara rui-
natti, Liii de comunicatie distruse si populatia stirdzitti sunt cei
chemati A. (lea veniturile necesare. Cum sg le dea? 5i atunci,mg
gtmdesc la noi contribuabilii ce mai avem inch. brume ceva si mg
intreb, nu cum-va ne vom egala in sgrgcie?
Si Ong la sgracia viitoare, ne pttndeste lips& putintei de a ne-
alimenta la iarng,. Pace,a ce un, moment se strevgzuse nu se mai
zgreste de hicgeri, Zdrobirea 'rusilor nu a. zdruncinat si nu va
zdruncina frontul din Apus, dar ne distruge pe noi. Anarhia a cu-
Prins Intregul imperiu rusesc, si armata toatg e infestatg de revo-
lutie. Dacl pang azi mai luptg, unele unitati e gra.tie energiei
curajului lui Kornilow, dar nimic nu vgd sg masa. prgbusirea
Rusiei; or, de Rusia e leg-a,tg soarta tgrii noastre.
La note Papei n'a mai rgspuns nimeni afar& de America. A-
cest rgspuns nici Pang azi nu s'a publicat de ziarul Capitalei. Se
zice c.11, nemtii se tern prin publicarea lui, ca sg nu product o fa-

www.dacoromanica.ro
16 IMPRESTUNI $1 PARERI PERSONALE

vorabilt impresie democratiei, de oare ce W ilson pretinde sa tra-

teze cu poporul $i nu cu Kaizerul.
In Macedonia farm Sarail" si-a reluat activitatea de clout
zile,
Romanii ar fi atacand mereu, fart, succes, pe frontul Moldo-
vei, ne spune Ludendorf in comunicatul stu.
MARTI 22 AUGUST.
Pe cand not tremuram de nertbdarea de a afla din moment
intr'altul un succes deciziv al aliatilor nostri, succes care sa ne re-
invieze sperantele pierdute, ne-am trezit din contra azi, cu titluri
mari in gazete: Noi mari succese germane"!
Uncle? In Apus? Nu. In Italia? Nu. Tot in Rusia, in pu-
tregaiul pe mama crtruia ne-au dat mbitii nostri aliati. 0 noun mare
ofensivt, germant a pornit la nordul frontului rusesc. Dintr'un
prim elan germanii au trecut Dvina, malul carui rau stateau
pe pe

in trawe de doi ani de zile, $i au ocupat Riga. Ca $i in Galitia si

aci, armata rust a refuzat sa lupte $i a fugit. Rusii sunt in plait
retragere $i debandada. Dea.stA datt trebuie st se aleaga la un fel,
sau dictatura infringe anarhia socialists, sau triumfa anarhia $i
Rusia va incheia pacea separate in on ce conditiuni.
Nici o tart din lume n'a avut in acest razboi situatia noastrt
nenorocitt. Invecinati numai cu un singur aliat si acela eel mai
ticalos; de celelalte trei laturi ne invecinam cu dusmanul.
Tonul presei germane fata de acest nou succes e un delir, nu
altceva.
Soarta, Romaniei e din ce in ce mai rea. Se anuntase de cat-va
timp hotararea guvernului de la Iasi de a se strtmute. el $i regale
la Kerson sau Rostow. Acum se anunta ca oaspetii ce incepusera
a sosi au fost primiti rau de populatiunea indigent. De ce s'o fi
varancl benevol guvernul roman in cazanul clocotind ce se chiama
Rusia? Poate fi vre-o perspectiN t pentru siguranta lui?
Ce nebunie!
In Lumina de azi d. Stere e in plina reNoltt. Guvernului din
Iasi nu i-a ajuns sangele varsat de soldati ca st ruineze tara a-
cum s'a apucat st Impute pe cei po cari Tribunalele martial i-au
condamnat ca tildatori. Halt! striga vechiul siberian. Pant,
cand atata singe neN inovat?
Ajunge!
D-1 Stere e, pur $i simplu ridic,ol. Tocmai pentru ca, s a prtpt-
dit atata singe romrtnesc al celor ce s'au jeitfit pentru tart, meri-
t& st fie impu$cati tradatorii. Mila sibciianului prea miroase a
Pro dorno". Dact trricllitorii ar fi Post impuscati mai de mult, poa-
te ca alt-fel ar fi decurs soarta razboiului. Sunt tradttori nu nu-
mai cei ce conduc cu informatiile for armata du$mant, dar $1 cei
ce au otrtvit sufletul o$tirei, in scopul de a-i reduce moralul. Toti

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RSZBOIULUI ROMANIEf 17

au fost cunoscuti guvernului, care nu si a facut de la inceput da-

toria; de aceia alt-fel a luptat ostirea pe Arges si alt fel pe Siret.
Pe fronturi lupte fare, rezultat.
MERCURI 23 AUGUST.
Nimic pe ziva de azi. Starea mea s'a mai imbungtlitit intru
cat -va, ma rinse cu mai multa. inlesnire. Ma pot 'Irani putin, dorm
si ma sinipt mult mai putin obosit. De o saptamana fac si puting
gimnastica de camera, ceia ce pare a opri atrofia muscularg ce mg
ingrijora foarte mult.
Azi n'am putut citi ziarul d-lui Stere caci cum eu nu ies in
ora$ sg-1 cumpar, aci la mahala el nu so ghseste, de oare ce inert
n'a patruns in poporul de la periferie.
Nemtdi au pavoazat orasul cu drapelele for ca sa stirbiltoreascg
marea ictorie din Rusia, luarea orasului Riga. Armata rust"). e in
piing retragere pe frontul Nord asa ca.trupele germane nestinghe-
rite, inainteaza pe malul marii Baltice. 0 telegiamrt primitli. de
COlnische Zettung din Rusia, ii anunta ca rusii evacueaza Peter-
sburgul.
Comunicatul de azi, dupti ce confirma evacuarea orasului Ri-
ga, spune cg diviziile germane se gtisesc in fata portului Duna-
mtinde. Numgrul prizonierilor facuti n'ar fi mare, insa materialul
de razboi capturat ar fi enorm, ceia ce denotg ca rusii fug pur Si
simplu, nu se retrag.
La Nord de Focsani romhnii ar fi alacand iar farg succes.
In Flandra a inceput din nou o formidabild actiune de arti-
terie. Atacuri de infanterie nu s'ar fi dat decilt la Vest de Lens, cu-
cerind transeele germane, fiind respinsi prin contra atac.
La Verdun activitate de artilerie pe malul rgsdritean al
Meusei.
Pe Isonzo; italienii atacg Kal si Madoni. Pe povarnisul nordic
al muntelui San Gabriel, italienii au adus noi forte si s'a inceput
o luptg ce e in curs.
Sturmei, fostul Prim ministru rus cu care a tratat d. Brgtianu
intrarea noastra in razboi si de care se spune Cg am fost trgdati, a
rnurit. Nici acestuia nu-i pot zice Dumnezeu sag ierte!
STIRI FANTASTICE DIN MOLDOVA
101 24 AUGUST.
In tot timpul ce a trecut dela ocupatiunea germang si pang
azi, noi n'am mai avut nici o cunostinta de ce este in Moldova, in
a,farg de unele cancanuri si cilteva coniunicate ale Marelui Stat
Major.
In ce privesc insa chestiile de familie $i relatiunile priete-
nesti n'am putut nimeni sa aflam nimic, dela cei plecati acolo. Mai
2

www.dacoromanica.ro
 18 IMPRESIUNt QI PIRERT PERSONALE

traesc sau nu? Un mare semn de intrebare, mai ales ca m.ereu nj

se ppune cy s'a pierdut jumatate din o*tire si multa populatie a
toSt secerata. de boll molipsitoare. Gine sunt victimele?
Cativa privilegiati au primit se zits prin intermedful
Crucei ro*ii telegrams cu continuturi suntem bine". Nimic,
dar nisi acest nimic eu nu l'am avut dela AI mei,
Lipsa aceasta de putinta comuniarii, a dat-na.stere la fel de fel
de legende transmise de iniventaiori ca fiind capatate prin Stockholm
sau Amsterdam si difp5, cari, nenorociri fantastice s'ar fi petrecut
in Moldova, nenorociri cari ating multe familii de aci, Si multe
interese. Asa de exemplu svonul ca, au murit intro catastrofa. de
drum de fier Emil Costinescu, Take Ionescu, Misu. Cantacuzino; C.
,Disescu ar fi murit la Paris; Dr. Danielopol, Dr. Botesqu si Dr.
Gerota or fi murit la Iasi de boli infectioase. Prapastiile acestea
ce circula, dela om la om si -au gasit locul si in presa neinteasca
Clint Capitals, care .le complecteaza cu istoripiri privitoare la starea
*anitara a Moldovei, la revolte do &Ueda, la devastari rusesti, la ras-
turnttiva dinastiei, la comploturi politice, la asasinate de strada,
la arestarea Regelui de catre trupele rusesti revoltate si in fine la
foametea ge,nerala c ar clomni acolo In populatie din cauza lipsei
de aprovizionare;-legende descrise cu tendinta de a ne Ingrozi si.
demoralize, ca sy tonchidem a tot mai bine e cu nemtii.
Nimeni pu da ins& crezilmant la aceste povesti, chiar and ele
ar tontine un sambure de adevar cum ar fi chestia sanitary mize--
rabila in care suntem convinsi ca trebue sa se scalde Moldova.
Lumina public& azi un articol semnat Neculai Bazilescu, tradus
din ziarul rusesd Nowoie Vremea din care Teese chi Bazilescu a-
firma. a Romania a pierdut pan5, azi 450.000 oameni In razboi, iar
pierderile totale provenite si In populatia civila din cauza bolilor
infectioase s'ar urea la 1. milion de suflete. Asta ar fi In adevar o
*tire de mare imnortanta dad, n'am eunoaste seriogitatee, ziaristica
si statistics a distinsului profesor universitar Nae Bazilescu.
De sigur ca situatia in Moldova. e critics, foarte critics chiar
in vederea situatiei din Rusia, dar ceva pozitiv nu stim ; un
lucru pare sigur e5: armata romAneasca s'a refO.cut, s'a reorganizat
si ca si-a recastigaA reputatia pierduta.
Din ce cauza, nu se *tie, dar e cert ca presa Capitealei n'are
voe A publics raspunsul Americei la note Papei. A trecut o sap-
tamana de and s'a dat acest raspuns, au sosit ziare strain, dar
presa de aci Lace, ca acest raspuns sa ramae pentru not un mister.
Pe frontill Occidental nimic de seams,
Rusii continua retragerea la Nord, 15.sand In manele gonna-
nilor *i pottul Dtinamtinde,
Pe Isonzo italienii par a fi reusit sa se instaleze pe varful
muntelui San Gabriel. Luptele continua.

www.dacoromanica.ro
 D1r TIMPU L RAZBOIULUI COM ANIEI 19'

In Franfa guvernul e in crizg. Clcniencea.0 a rasturnat pe

Ministrul de interne *i sper& sa formeze el un nou minister.
Cu toot& revolta ruvilor din MoldoN a. generalul Kornilow in-
tr'un interviev dat presei, afirma cg, frontul rim-roman de pe
Siret va deveni frontul cel mai important.
Ziarele engleze recunosc ca situatia Romaniei e din, cele mai
critics,
VINERI 36 AUGUST.
Azi am primit de la Central Politei Stelle un bilet prin care
sunt autorizat in urma cererei facuta de custozii Soc. Romano-
American& s& m& duo la Palatul de Justitie, ca sa dau oarecayi
informatii la Tribunalul german inteun proceS. E probabil rezul
tatul demersului facut acum cateva zile. Cum se vede sgarda mi-o
tine, numai sfirma pe care alunecil lantul mi-a lungit-o.
De altfel nu le-am fost de nici un fobs. Permisul l'am primit
la ora 2 jum. p. in. iar procesul se judecase de Tribunalul militar
inc& dela ora 8 jum. dirruneata. In schimb am pit pentru prima
oar& pragul Palatului de Justitie cu sentimentul di am libertatea
de a patrunde in el.
Presa se obstineaza in refuzill de a publica r&spunsul lui 'V\ il-
son, in schjmb iii da mare osteneala a dovedi ca agentia Havas
a falsificat textul original.
Pe teatrul ra,zboiului nimic decat lupte lard rezultat.
Pe frontul rus, retragere intre Riga vi Friediricstadt. Un co-
municat rusesc recunoavte ca *i aci retragerea o fac din cauza c&
trupa refuza a mai lupta.
Pe Isonzo lupta mare continua fara un succes definitiv pen-
tru italieni. Pe Monte San Gabriel luptele Inc& sunt in curs, varful
e cueerit *i pierdut de repetate ori.
0 telegram& din Stockholm anuntg. ca. Regina Romaniei cu
copii au plecat din Iasi la Chersorp, Regele *i guvernul au ramas
la Iasi.
SAMBATA 26 AUGUST.
Am facut azi un act de curaj; cu tot consemnul, am exit din
Bucure*ti, m'am dus la movie la Pipera uncle am stat toat& ziva.
Am profitat de iluzia unei complecte libertati. Cum ievi din Capi-
tala, uiti de ocupatiunea gerniana ce nu-ti mai sare in ochi la orice
pas. In afar& de o santinela ce m inthlnit la podul dela Herastrau,
drumul Si campia e Tiber d rezenta Tor. Pretutindeni munca
cgmpului se executa fara sa ai impresia catastrofei prin care tre-
cem. La mosie am gasit la mune& prizonieri ru*i, oameni foarte
voinici dar extrem de lenevi. De altfel prizonierul e plata numai
cu 0,30 bani pe zi plus hrana, lucru foarte nedrept. Inteleg sa in-

www.dacoromanica.ro
20 IMPRESIUNI SI pARERI PERSONALE

trebuintezi prizoniern1 chiar si fall plata pentru treburile obstepti,

dar nu inteleg sa-1 duci la munca, pe rnosia particularilor cu 30
bani ziva.
Seara m'am reintors cu grija omului ce a facut o lapta ce ji
era oprita, Nimeni nu m'a cautat in lipsa, ass, ca escapada a fost
reusita; sunt putin obopit, prea mult aer si am umblat prea Inuit
in soare, lucru de care ma desobisnuisem.
Guvernul Ribot a demisionat.
Noui minciuni se raspandese din Moldova. National Zt,t lung
din Berlin scrie ca guvernul a abandonat Iasul si s'a instalat la
Bar lad. In Iasi populatta s'ar fi reyoltat in contra evreilor, a tu.-
mat un progrom in care s'ar fi ucis 200 do insi. Tot is Iasi holera
e in plink secere.
Nu sunt profet, dar sunt .igur, rate vorbe, atatea minciuni.
CINE E PROVOCATORUL RAZ$OIULTJI
EUROPEAN?
ilDUMINICA 27 AUGUST.
De mai bme de -Lei ani, de File Germania se sileste sa dos e-
deasca. tine a provocat razboiul mondial. Pentru incalculabilele
consecinte ce a provocat aceasta catastrofa /mica. in omenire, pen-
tru imensa raspundere fall de lumea intreaga, do sigur cii, e in-
teresant a se stabili tine este autorul.
Pentru un om simplu si de bun simt, chestia ar fi dintre cele
mai lamurite. In adeyar, cand Austro-Ungar,i8, a declarat razboi
Serbiel sub pretext de a pedepsi asasinarea a doi oameni de
seama, ea a stiut ca dezlantueste un razboi european, prin urmare
a primit, intreaga raspundere. Diplomajia Austro-Ungariei stia ca.
Serbia nu poate fi atacata fara ca Rusia is apararea, de oarece
Rusia afirmase prin guvernul sau sus pi tare, in auzul tuturor, ina-
into de a interveni declaratia formals de razboi, ca considers once
atac indreptat in contra Serbiei, ca un atac in contra ei. Austro-
Ungaria mai stia a ea singura nu va putea lupta contra colosului
dela Nord si ca in baza tratatului triplei aliante, urma sa fie spri-
jinn& de imperiul german, data nu chiar si de Italia si Romania.
Mai tarziu s'a dovedit ca Austria s'a bizuit realmente cand a de-
clarat razboiul, pe sprijinul real al acestor doua regate cu care
avea conventiuni scrise.
Mai stia diplomatia austro-ungara cu in contra acestei triple
aliante treat a de Bismark, avea sa raspunda Rusia cu sprijmul
Frantei si al Angliei. Atat e de adevarat acest lucru, in cat, inainte
de 1914, o suma, de conflicte intro Franta si Germania au fost a-
planate, tocmai spre a se evita grozavia unui razboi care ar fi atras
inevitabil in lupta Europa intreaga.
*i cand toate acestea erau luoruri cunoscute, omul de bun

www.dacoromanica.ro
 C

DIN TIMPUL RIZI301T)LUI ROMANIEI 21

simt ramane mirat de ce se mai stradanuesc popogele sg, afle pe

provocatorul .raspunzator al rgzboiului, cad pentru el e clar
A.ustro-Ungaria.
Ca Austro-Ungaria s'a inselat in calculele ei, este altg ches-
tiun& A stiut ca, des15.ntueste razboiul european si totusi a facuVo
pentru ca avea credinta ca aliatii ei constituesc o forty formidabila.
Planul ei a fost dejuckt, mai intai pentru ea nu a stiut pang
unde va merge intelegerea" nu aliania" dintre Franta si nigh-
tera si mai ales ca ei n'au contat deal, pe fortele acelor 100.000
soldati pe cari Anglia urma sg-i trimitg pe continent, -In ajutorul
Frantei Si cari nici ei nu existau in flip% la August 1914. Diplo-
matia Austriei n'a contat nici pe iesirea din aliantg a Italiei si a
Romaniei, cu atat mai mult n'a contat ca aceste doua taxi vor lupta
contra ei, dupa cum n'au prevgzut ca America va veni in Emopa
sg, lupte contra Germaniei. In asa Imprejurgri, din provocateDi si
ofe,nsiva, s'au transformat in defensh g, ca sa-si apere propria lor
piele si sa lupte pentru existenta lor.
S'a schimbat oars cu aceasta actiunea provocarii ?
De sigur ca. Puterilor Centrale in situatia in care se gasesc
nu be convine azi co raspunderea catastrofei sg apese in contra lor,
de aceea s'au aznit sg inventeze fel de fel de tapi ispasitori.
Mai Intai, ani de zile au sustinut si cercat sa dovedeasca, cg
autorul rgzboiului este Anglia care avea si un motiv, sa scape de
singurul ei concurent serios pe mare. Volume intregi au lost scrise
pe tema aceasta, in cari au fost adunate documents si fapte cari
sfidau bunul simt al omului simplu co vedea in Austria pe marele
vinovat. Tot omul simplu se intreabg, cum sa fi provocat Anglia.
un razboi european, cAnd pe ea a surprms-o declaratia Austriei in
contra Serbiei, farg drmata, pe dind pe Germania si Austro-Unga-
ria le-au gasit inarmate pang in dinti, cu stocuri imense ce au pu-
tut fi imediat puss la indemana tuturor aliatilor lor, cu un arma-
ment fabricat pentru prima oars $i tinut secret, cu tunurije ce an
clgramat cetatile Belgiei in 24 de ore.
Altii s'au muncit sg dovedeascg apoi cis, provocatorii rgzboiului
an fosttarul Nectilai al II-lea si Poincar6, ce itocmai se intalnise
in, lzjunul notei pe care contele Bertchlod o trimisese Serbiei. Se
incercase thiar sg se facg dovada ca nista trupe franceze ar fi tre-
cut frontiers germb.na inainte de a fi vre-o declaratie de rtizboi.
Deci Franta e provocatoarea, iar Germania si -Austria au intrat in
rb.zboi pentru ca n'meau incotro s'o ei fiind provocati.
Diplomatii fini, ca si avocatii cu experientg, au stint in tot-
deauna sg apere orice teorie si orice pricing; tot asa In cazul de
fat& S'a lgcut dp asemenea o mare discutie pe baza unor telegrame
schimbate intre Suveranii tarilor ce aveau a se razboi, telegrame
ce (Mean impresia ca fiecare in felul sau vroia sg evite razboiul

www.dacoromanica.ro
 XMPRESIUNI QI PARER. PERSOXALR

de5i /n fapt'si gand, ftecare clorea, altceva. pe urmit s'a zisr cel ce
a mobilizat mai Inttli, acela a provocat rlzboiul prin gestul stIu.
Ast6.4 an Celt mare in gazetti, ne vesteste o noutate: oSerbig
provocalohrea Tcixboiultzi",
Nici n'am curiozitatea a, citi continutui nnei asemeni bali-
verne mai ales a de citteva ztle presa lurhii Intregi, in special cea
a Puterildr Central% put:Ma dest6inuiri senzationale dunk earl a'ar
fi gait in fine -dint aunt autorii ca,tastrafei mondiale: doi generali
ru*i Suchomlindf Ministru de rtizboi si IanuskOvici lost Sef de.
Stat Major,
Cum I.Ce fel 2
rata,. c 11: La Petersburg se iudeca acum un proces intentat
ac,estor doi generali acuzati, de' prevaricatiuhi, ,dela,pidari de bani
publiti si chlorite alts fapta necinstite cart ar ft pregatit i grabit,
dezastrul armatei ruse. In fata judectitii, s.ce*ti acuzati In loc de &
se comports ca mice alli a. euzati, sat sa recunoascit vina, saw s o
tlEgAtima,ett, ca 5a. obtma, *treangul..8a4 slt scape de el, iau o pozi-
tie sfidatoarp si aruscti. omemrel, ,divulgarea unui mare secret si
anume, acela a autorii dezastrului universal si provocatorii ma-
relui razbot, sunt d'an*iisamandoi; ca tarul Neculai al II-lea lusese
pentru Rusia omul providential, bin *i bl&nd, h4bitor de popor *i
de pace si ca. imediat ce a primit telegram& Imparatului tierTa-
niei prin can Ii-propunea a el Kaizerul poate obtiner paces dela
'Austria dee& tarul revoca, decretul de mobiliza.re, a ehemat lad palat
pe Ministrut de razboi.*i pe Seful Marelui Stat Major, adicg. pe
dAnaii, generalli Suchornlinof i Ianu*kevicl *i le-a ordonat revo-
carea mobilizarii generate.
Un ucaz a fest imediat semnat si innittnat Ministrului de
razboi. Or, acest ucaz a Tames In buzuharul.ministrului .5i n'a lost
executat, far& ca tarul sa. alba cuno*tinta ca demobilfzarea nu s'a
u-L cut.
Prin nerevecarea mobilizaril ruse, propunerea Imparatului
german a cazut *i ratboiul, 8'a des16.ntuit 1

Tea !
E admisibil pentru o mints santiloasa sli conceap6, ca cecace
spun ace*ti doi earneni pe pragul spanzurtitorii.Erexact ? Sung ei
nebuni, ca tam-ne-sam, sa se declare benevol autorii clezabtrultli
tusesc stiind cli. acest lucru nu poate deal sa le agraveze situutia?L
Atunci pentru ce au facut-o ?
SA. fi fort conrupti ? Cine ar fi avut interes aia o fad/ 1 ger-
mania? Dar pentru Germania eater este deja Englitera, 'clot si In
rugaciunile for publice striga Dumnezeu sa pedepseasa En-.
glitera".
Pentru ce ar schimba Anglia, cu doi rusi In ajunul de 0. fi
spanzurati ?
Eu inclin a credo ca la ,rnijloc este o Inscenare a imperiali5tilor.

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RSZBOIULUI ROMANIEI 23

Doi oameni din vechiul regim,.deja pierduti, au primit sa se sa-

crifice ea sa salveze pe Tar Si regimul lui; vor fi ei sranzurati ca
mari vinovati, dar lumea intreaga $i mai ales poporul rus, armata,
a afla ca Ttiticul" detronat h'a a,vut nici o ving in catastrofa in
care, s'a prilbusit Rusia, ba din contra, el a fost pe punctul sa sql-
v'eze omenirea, data nu se giiseau cei doi ticalosi de generali, cari
q6, nu-i asculte ordinele.
Nu e asa ca. e frumos ?
Ce elect va avea in Rusia desvgluirea acestui secret, nu stiu,
dar pentru moment nemtii si presa for s au apacit, ca'ci tinand in
mana ca mari responsabili ai rgzboiului pe 'cei doi candidati la
spanzur6loare, ii scap5, Englitera cu toate volumele GO s'au scris
c6, ea este provocatoarea...
De pe fronturi nimic de searml; pretutindeni atacuri 16,rg.
succes.
In Bucuresti, nemtii public& o Ordonantg, prin care se ofera
n Ora dela populatie cadavrele tuturor animalelor moarte,
pl tind entru un cal sau bou mort 30 de lei, pentru un pore 20
el, pentru o oaie moartd 5 lei, pentru un caine 2 lei; pisicile le
primesc Mr% plata. Probabil cg. be cumpara pentru piele $i g-rasime
din care fat sapun, dad populatia e convina tie spuraciunea
neamtului $i ca. le cumpara ca s'a facg. conserve pentru poporul tor.'
De altfel ne-au spurcat $i abatorul de oarece toate aceste cadavre
se string $i se macelaKese la abatorul nostru comunal.
RA.SPUNSUL LUI WILSON LA NOTA DE PACE
A PAPEI
LUNI 28' AUGUST.
Avui azi ()oath. s6 ma cantaresc; n'am Meat aceasta. operatie
de mai bine de un an, mai mull de frica s nu ma. Ingrozesc de
Ithiciunea mea. Azi curiozitatea a intins frica; in tint') normal
om debil cantgream 61-62 Icilograme; bolnav ma. scoboram la 58;
azi canttlresc 46, am pierdut d.eci inca, 14-16 kilograme dela de-
bilitata.incoace. E enorm.
La spital am aflat de dimineata ca se opereaa, not arestari de
ostatici Si ca. a ridicat pe ziaristul Ghita Radulescu fost prim re-
da t r la Ordinea.
Foarte multe perchezitii au fost operate in oras pentru a des-
p ri pe autorii contra-manifestului raspandit la Crucea rosie a-
wn cateva zile. Banuiala a fost indreptata in prim rand, asupra.
celor dela Spitalul Ferneilor ortodoxe ro7ndne" Si in special asu-
pra Pr 5edintei d-na Alexandrina Gr. Cantacuzino, femeie de
mult curaj Si de multa inima romaneasa. Far. nici un rezultat,
perchezitiile continua.
G6.sind de 1, anzare Gazette des Ardenes am pus in fine man&

www.dacoromanica.ro
2A IMPRESIUNI tjI PIRERI PERSONALE

pe Mbpunsul Pre*eclintelul Non la nota Papei; a*tt cu ceeace

nemtii n'au vrut sa ne traducg, ca q6. citim Si noi, ne Vtnd tot el
in frantuze*te. Nola e lungii dar pr n importanta ei ca document
In viitorul ce nu cunoa4em care va ft, o dau in Intregime:
Stmpatizeind cu apelul pe care Papa l'a adresat nopuoilor be-
hgetante, imi permit totuci de a spune ca or fi o neburie de, a ne
angajo pe drumul pacii, cum, ne invita ddnsul, dacd ecest drum
, nu ne-ar conduce drept la scopul pe care it cautdro. Raspunsul
aostru trebue sd aiba ca bazd fapte palpabile $i nimic altce"a. E
vddit nici o parte din programul pontifical nu poate sd fie in
mod fericit realizat lard ca mai intdi $i mai in,tdi sa aibei to c rrs-
stabifirea absoluta a statului quo ante $i inainte cainamicii no$-
tri sa ne fi dat puternice $i suficiente Uarantii pentru viztor.
Scopul acestui relzboi -- a spun ad pentru ca e adevarul a-
devarat este de a desrobi popoarele $i de a le libera de erne-
nintarea militarismului formidobil pus in serviciul Guvernamein-
tutui responsabil care, dupd re a proectat in secret sa sttipdneascd
lumea, nu s'a dat indardt pentru a-$i realiza planul, inaintea res-
pectului datorat tractatelor, nici dinaintea textelor de atdta limp
respectate de natiunile civilizate, ale dreptului internatzono2 $i
ale onoarei.
Acest Guverniimant, animal numai de vointa de a indeplini
scopul sou sinistru, a ales ora $i s'a pus sa lovea,scd sellbatec $i
lard mild. El nu s'a lasat sa fie impiedecat de nici o consideratie
de dreptate sau de mild. El a trecut Coate barierele moralei ce au
putut sa i se ridice inainte, opundnd stavilire barbariez sale. A
viirsat valuri de singe pe tot Vechiul continent, nu numai sdngele
soldatilor, dar inca sdngele femeilor $z copiilor, sarmane Nate
fard apcirare.
Astazi, inamicul a patru cincimi a genului uman este deza-
mdgit $i imobilizat, dar nu inca incises. Odiosul militarism, Pon-
tra cciruia noi combatem, este inca in picioare. De sigur el n'aA
reprezenta in adevor aspiratiunile ppporului german, dar este
stcipdnul sau brutal.
A trata cu el conform inspiratiunilor planului de pace fon-
tifical, ar fi dam o reinoire de putcri, un fel de consfintlre,
ar fi sa punem pe Aliati in nevoia de a constitui o ligd perma-
newel a natiunilor, in contra ppporului german. Ar fi sa abando-
ndm pentru totdeauna poporul german influentelor nefa3te $i
tendintelor groaznice pentru omertire, despre cari guvernul ger-
man ne-a dat probe atilt de des.
Paces, poate ea sci fie bazatci pe restaurarea puterii unui Ou-
vernamant militarist german, say pe cuvtintul- de onoare pc care
l'ar putea da intr'un tractat de invoire $i de impticare?
u0amenii de Stat ce au raspunderea de a dirige politica tari-

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 25

lor, trebuesc sa -si dea soCoteald arum, ca nici o pace n'ar putea
sa se sprijine cu siguranta pc relatiunile politice si economice
bazate pe privilegiile acordate oare edror natiuni in detrzmentul
celorlalte. Poporul american a suferit daunele cele mai con6ide-
rabile din -faptul Guvernanidntylui german., Cu Nate acc'tea,
State le Unite nu se gdndesc sa exercite represalii as-upra poporu-
lui german insusi, etici nu-1 calduzeste o joasnicli doringi de niz-
bunare. Americanii socotesc ca pacea viitoare va trebui RI se ba-
zeze pe dreptul popoarelor midi si man cari trebuesc sa se bucure
de o potrivii de libertatea si de szguranta cea mai absolutcl $z cli-
rora nimeni nu poatc sa contesteze puterea de a se guverna ele
insnsi. Trebue ca de asemenea sa fie recunoscut popoarelor drep-
tul de a incheia acorduri economice comune. Acest flrept, nimeni
nu se- gdndeste sd-I conteste poporului german, insusi, dacd el se
decide sa accepte un regim de egalitate si nu amid a stapani cum
incearcti de a o face astazi.
Astfel este baza primordiald a oricdrui proect de pare. Ea ire-
bue sa se sprijine pe o credinici addnell si arzatoare a tuturor po-
poarelor interesate si nu pe cuvdntill unui guvern ambitios si in-
trigant care se opune unui grzip de popoare libere.
Acest proect noi I-am studzat en chibzuire irapreunii cu aliatii
nostri. Suntem decisi sd -i urnzarirn panci la cap& aplicapunea.
Noi nu cdutanz nici un avantaj material de nici un fel fin sa o
afirm odatet mai mull. Noi socotim ca rdul adevdrat de nesupor-
tat, ce ne-a cauzat brutalul spirit de donzinatiune a guvernului
german, trebue sa fie reparat, dor nu intelegem ca el sa fie in,
paguba suveranitcitii nici unui popor. Cum am putea noi sa
vroim aceasta, cdnd noi tocmai am intrat in rlizboi pentru rd
asigura apdrarea celor slabi contra celor puternici.
Dezmembrarea natiunilor sau erearea de ligi economice e-
goiste cu excluderea actor popoare noi le respingem deopotrivd,
cu energie; dar, respingem in acelac limp orice boa de pare in-
consistentd..
Paces durabild pe care noi o voim, trebue sa fie barata tie
justifie, lealitate si respe"tul categoric at drepturilor umanitopi.
Noi nu putem privi vorba ardor re guverneazd in Germania ca
o oferta de garantii inclestuldloare a unei stari de lucruri trainicr.
Va trebui pentru ca sa credem, ca ea sa fie sprijinita Kin o ma-
nifestatiune atilt de evidentd a vointei si a scojiurilor popnralui
german, in cdt ea sa poatli legitima acceptarea lard rezervd a celor
alte popoare. Fcird asemenea garanfii, in starea actuald a lucruri-
lor, nici un on si nici o natiune nu poste sd acorde incredeted
sa unui tractat incheiat cu gvvernul german, chiar dacd el sta-
bileste baza unui acord pentru dezarmare dacd el inlocueste prin-
tr'un sistem de arbitraj increderea in Iola milliard' si chiar datii
el confine angajamente formate in vearrea impararii natiunilor

www.dacoromanica.ro
26 DiPRESIUNI II PSRERL PERSQNALE

Not va tzebui sa asteptanz deci, oa ?icari noi $i vadite demons-

tratiurni a adevdratelor intentiani ce linsufletesc popoarcle ce eon-
stituesc putergle lmperiilor Centrate. Nirnic n'ar (1 posibil mai.
inainte.
Sci dea Duranezeu ca accasta mtirturie sa se producci cdt de
curdnd $i cu modul acesta sd redea tuturor popoarelor iricredcrea
ce de aveau altd data in angajamentele ce uneau natiunile bare
de $i in acest mod sd grdbeascci posibilitatea incheerii pitczz.
Din acest raspuns. presa germana degajeazh o intriga pe care
Statele Unite ale Americei ar voi sh. o vare intre guvernul german
si poporul german, ceeace nu va reusi, de oarece Germania asa
cum este spun ziaristii nemti e mai democratA decal America
lui Wilson, si mai ales, nu va putea cons inge poporul sh renunte
la arma militarizmului in momentul in care le e mai necesara ca
on and.
Comunicatul Statului Major e si azi acelas na-a nici o variatie
in ce privesc acele oare cari succese ale Aliatilor nostri. Ao., la
Verdun francezii au ocupat poziti in phdurea Chaurne si spre sa-
tul Ornes.
Duph, ce au ocupat Riga, gertnanii par a se departa de Dwina.
Critici militari germani cred ch ar fi o mare gresalh ina.intarea
spre Petersburg-, 600 k. m. departare de frontul actual. Desi tele
grame anunth evacuarea Petersburgului, se crede ch miscarea s'a
facut nu in vederea situatirei militare ci a celei
Noi evenimente par a se preghti in Rusia.
In Macedonia un succes francez. Comunicatul german anunth
ch. la Vest de lacul Melik francezii au ocupat cale-va localitati in
sectorul Devoli la Nord.
Pe Isonzo lupte de artilerie.
In Franta Ribot a lost din nou insarcinat sh formeze un gu-
vern.

CATE CEVA DIN NEPREGATIRA NOASTRA.

MILITARA.
MARTI 29 AUGUST.
Bietul chpitan Cristidi tovarhsul de la Coltea a fost trimis in-
tr'un lagar de prizonieri in Germania.
In drumul spre cash intAlnind pe prizonierul Major Castano,
unul dintre rhnitii lasati in libertate, m'a intrebat intro altele cum
explic eu, ch un om de inteligenta si cunostintele lui Take lonescu
s'a putut insela asupra oportunitatii intrarii noastre in rhzboi, nu
asupra alegerii momentului, ci asupra pregatirii noastre militare.
El afirrna ca data ar fi fost intrebat on ce ofiter superior de la.
Corp, ar fi rhspuns ca lath. cu noua tecnica de rhzboi, noi nu avem
nici o pregatire.

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RIZBOIULUI ROMANIEI 27

I-am raspuns ca. Take lonescu n'a putut cunoaste nepregatirea

ostirei in halul in care mai tarziu s'a putut vedea, dar ca rolul a-
cestui om politic In dezlantuire,a razboiului nostru a fost de alts
natura; indiferent de ce rol eroic va juca armata Romaniei ,in con-
flictul mondial, el a avut intima convingere ca trebuiam sr, ne ga-
sim la terminarea lui, alaturi de Antanta si sa ne justificam pre-
tentiunile cu sa,crificii reale. El a avut o sinters convingere ca. En-
glitera va Invinge.
Ca pentru Romania a esit Au din punct de vedere militar,
este a nenorocire; resultatul politic nu'l putem Inca prevedea, Ger-
mania inc' a n'a inipus omenirei pacea. Take Ionescu in convinge-
rile lui nu e insa un invins. Numai viitorul ne va spune dad. a
fost un om nefast tarii sau un om prevazator si cuminte.
Un fapt Insa pare cert, ca nimeni n'a stiut starea de neprega-
tire in care se afla ostirea la 14 August 1916. Un exemplu. Maiorul
imi istoriseste c& putii timp inainte de rezbel a avut o misiune
de a verifica la corpul sau de armata starea materials, a pustei in-
fanteriei. Din totalul armelor, aproape 40 la suta erau neutilizabile
pentru razboi si e stiut ca am avut mai putine arme de cat a tre-
bud armatei, de prima lime.
Alt exemplu. Maiorul irni istoriseste ca in timpul campaniei,
la un moment dat a avut sarcina sa apere o pozitiune intro Azuga
si riusteni. El comanda unul din cele 3 batalioane ale regimentu-
lui sau. Fie care batalion a\ ea cate douil mitralier'e. Transeele ce
trebuia sa apere batalionul situ aveau o mare intindere. In flancul
sau stang av ea cele alto doua batalioane ce erhu atacate din spre1
Clabucet. Ca sit apere flancul stang i s'a luat si mitralierele lui,
asa ca nu-i mai ramanea ca aparare de cat pusca si baioneta, ab-
solut insuficiente. Gasise Ins& la sosirea pe pozitie Intr'un bordei
vre-o 400 granate de mam& abandonate de trupa ce II precedase.
De mare folos ii puteau fi granatele dad. n'ar fi avut si ele un
viciu. Trupa si ofiterii nu cunosteau aceste granate numite Sa-
vopol" nici manuirea lor. Cum?
Inainte de mobilizare trupa de 'infanterie experimentase si se
instruise cu un alt-fel de granatil, numite &c& nu ma insel ,,Aser ",
asa, cit numai pe acestea le cunoste,a, soldatul si ofiterii. OclatA cu
intrarea In razboi s'a Impartit trupelor granatele Savopol" pe
cari nimeni nu le manuise.
Maiorul nu stie daca, la alte regiments s'a trimis odatii cu ma-
terialul si instructiile uecesare, lui si regimentului lui nu i s'a dat.
Deci pe pozitie, singura Jul salvare, cele 400 granate, nu puteau fi
intrebuintate. S'a cerut imediat instructiuni, de oare ce inamicul
poate ataca in tot momentul, dar sectorul la care s'a adresat n'a
putut nici el s & -i dea nici o lamurire. S'au cerut instructiuni pe
calea erarhica, dar trei zile n'a sosit nici un raspuns. Dupg. trei
zile nemtii au atacat cu forte numeroase pozitia pe care batalionul

www.dacoromanica.ro
28 IMPRESIUNI SI PSRERI PERSONALE

a trebuit sa o abandoneze ne avand mijloace de aparare. Asa s'o

fi Sierdut Carpatii? E ceia ce-mi spune maiorul, o poveste? El tra-
este Si imi spune ca are Si davadd.
Cuposteam incuria din ostire Inc h, mai de mult. Era, dad. nu ma
insel prin 1900 tend cat pe ce a fost sa avem un conflict cu Bul-
garia. Pe acea vreme capul do pod de la Cerna-Voda n'avea nici o
inthrire. Statul Major a luat grabnice masuri pentru apararea Cer-
na-Vodei si intr'o noapte 4isenalul a expediat tunurile necesaie;
ele au fost asezate pe poziiii si Piroticnia a primit ordinul sa ex-
pedieze obuzele necesare. Piroticnia lush. a raspuns ca tunul de ca-
libru cutare (eel instalat urgent la Cerna-Voda prin exceptie nu
numai ca n'are obuze incarcate dar e singurul, tun a carui incar-
catura nu e Inca determinata. Fenomenal! Toate tunurile aveau
incarcatura determinate Sl numai eel trimis de urgenta sa apere
podul dach bulgarii atacau, nu o avea. Ca sa determine incarca-
tura un tun a fost imediat expediat Pulberarii Dudesti ea sa dea
reteta. Inchrcaturii. Zi si noapte Dudestii au lucrat trageri sa sta-
bileasca incarcatura, trageri la cari intamplarea a facut sa azist
In persoana. Duph, stabilirPa incarcaturii a inceput rolul Pirotecniei.
Norocul Cerna-Vodei a fost ca bulgarii s'au cumint it Si nu ne -au ata-
cat, a istoria ar fi Inregistrat inch de la 1900 prima Turtucae. lath,
de CO nu ma mira ceia ce tini istoriseste maiorul Castano.
Ca sa apreciem cat de departs suntem Inca de incheierea unei
paci e suficient sa aflam ca in Franta se lucreaza la not linii de
drum de fier intre Bordeaux Si front, de catre companii americans
pentru inleznirea transportului de trupe si material ce au sa vine
de acum Ina.inte de pests ocean.
Ribot n'a putut inch forma un minister.
In Anglia, Lloyd George inteun discurs ce a, pronuntat ar fi
recunoscut pericolul razboiului submarin spun nemtii in zia-
rele for si ca, nu s'a gasit pans, azi mijlocul efic,ace de aparare;
spera insa ca in curand americanul Edison va ajunge la un re-
zultat, de oare ce e In studiul a o multime de inventiuni. Numai
sa nu villa inventia prea tarziu.
In Rusia situatia se turbura din nou. 0 lupta fa.tish s'a decla-
rat intre Kerenski, seful guvernului provizoriu, si generalul Kor-
nilow generalismul armatei. Situatia acestor doi conducatori s'ar
fi rezumand asa: Kerenski seful socialistilor revolutionari, Korni-
low, seful burgheziei, dar comandantul armatei. Socialistii sub pre-
textul severittitii generalului pe front, cer sacrificarea lui si des-
fiintarea pedepsei cu moarte in ostire, ceia ce in imprejurarile ac-
tuale de pe front, pare a fi o aberatiune. Pand acum Kerenski a re-
zistat acestor cereri avand credinta ca, Kornilow e singurul general
ce ar putea mentine cu disciplina, frontul contra inamicului,; azi
o telegrams, ne anunta ca, socialistii au triumfat si Kerenski a ri-
dicat lui Komi low comanda.

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIE1 29

Pe fronturi mid succese ale amicilor nostri. In Flandra comu-

nicatul german recunoaste cg trupele engleze la Nord de St. Quin-
tin au dat indargt, linia germana la Hargicourt si Villeret.
La Riga, nemtii s'au oprit,
Intre Targu-Ocria si Oituz, romanii i-ar fi atacat gird succes.
In Macedonia se confirma succesul de ieri al francezilor. Co-
municatul german zice;
La Nord-Vest de lacul Ma lick avangardele noastre s'au retras
MO de presiunea superioard a trupelor franceze, den inalpmile de
la Sud-Est a lacului Ohrida".
Pe Isonzo, pauza.
CEVA DIN FIZIONOMIA NOU'A. Q CAPITALEI
MERCURI 30 AUGUST.
In urma cererii sequestrilor pusi la Soc. Romano-Americana,
am primit iar de la Central Po litei Stella un permis de a mg duce
azi la o consfatuire a sequestrilor, iar in ziva de 20 Septembrie s.
n., sa. ma due la Tribunalul german sg, is dau nista lgmuriri. '
Aceasta imitatie mi-a procurat azi libertatea de a esi din casli.
in oral, fa,ra. nici o teamg.
Am fost la consfatuire si apoi am ramas in oral asa ca pentru
prima oarg, am avut ocazia sg, gad fizionomia Capita lei intro orele
6-8 seara.
0 imensa multime face trotuarul, ca si mai Inainte, pe calea
Victoriei intro .teneu sl B-dul Carol, rar ihsg poti ggsi in multi-
mea asta, o figurg, cunoseuta. Peste 30 la sutg dintre cei co se plim-
ba, sunt tineri in varsta de a purta arma .,si cari de sigur cg n'au
venit In Capital& odatg cu armatele strgine: Multe dame straine,
de la Crucea rosie; nici o damg, romancg, de bung conditie nu am
intalnit in multrmea aceasta; in sehimb, sute de fete si femei, de
toate varstele, mai mult sau mai putin elegant imbracate, fac pro -
menada into gra.site de grupuri de ofiteri strgini, cei mai multi
turd, cari se disting prim caciulile ce port, In Mijlocul verii. Strg-
zile si localurile publice sunt pline de militari ai puterilor ocu-
pante, Sunt localuri expres rezervate militarilor dupe nationalitati,
Fosta cafenea Bristol e pentru militari turd; bergria Jubileu
de langg bodega Mircea, e cafenea ppntru austriaci; cafeneaua de
la Hotel de France, e pentru militari germani ca si cea de la Lu-
vru; Capsa e cafenea bulggreascg; la Imperial e cafenea germang.
Nici unui civil nu-i este permis a intra in qafenelele acestea mili-
tare; de alt-fel ele sunt numai pentru soldati si ca,drele for inferi-
oare. Pentru ofiteri, iaraSi po nationalitati, si chiar nationalitgtile
pe servicii, li s'au treat localuri de cazinouri si restaurants. Undo
s'a ggsit o casg mai luxoasg si mai inapgtoare, a fost transformata
in cazinou. Sunt nu mai putin de a sad de cazinouri. Citez pe u-

www.dacoromanica.ro
30 IMPRESIUNI *1 PARERI PERSONALE

nob -din ele: pe. B-dul Coltei, casa doctorului Dinu Bratianu e ea,
zinou german; easa d-nei general Arion, e restaurant pentru ofi-
terii germani de la serviciul de prizonieri; casa arhitectului Cer-
chez de pe cafea Victoriei e cazinou german; case Monteoru de pe
calea. Victorisi e cazinou german; palatul Printului Barbu *tirbei
e cazinou german; case. doctorului Anghelescu din Clementei e ca-
zinou german; cluhul agricol, fosta casa Boerescu din Clementei
6 cazinoul Statului Major a lui Mackensen. 0 sums de case din
cartierul Clementa, strada Gogu Cantacuzino, Rotari etc., sunt ca-
zinouri turcesti.
Pe langa, acestea, o sumg de restaurante an fost retinute pen-
tru militari, asa: Enescu, Andrei Dumitrescu, Capsa, Athene Pa-
lacd, Palace hotel etc.
Cu toga acea.sta selectiune de localuri special militare, cele
alte localuri lasate populatiei chile, sunt si ele infestate de mili-
tari de toate gradele, asa e la Bulevard, Riegler, Continental, si e
normal, de oare ce militarii iubesc compania damelor, or in loca-
lurile for damele nu pot intra.
Intalnind prieteni am intrat si eu intr'un local public pentru
intaia oars, sa beau o bere.
Consumatia berei este riguros reglementata. Putinele localuri
cand deschid butoiul singurul ce are dreptul de a deschide in
24 ore asa ca, la fie care local, e o aglomerare de nedescris la
ora fixate... E un mare noroc pentru Gel ce a obtinut un pahar; in
jumatate de ora butoiul s'a consumat, iar publicul paraseste loca-
lul. Sunt consumatori cari yin la un anumit local cu ore inainte
ca se. obtie un loc la o mash., nu se servaste de cat color de la
mese. Sunt altii insa cari cunosc programul tuturor localurilor,
caci nu toate Clebiteaza. berea la aceiasi ora; unii deschid la 4, altii
la 4 si jumatate, altii la 5, altii la 6. E un talent a cnnoaste orele si
a da raita pe la fie care la timp si cu profit. Eu, fara experienta,
am avut sansa cg in halul cinematografului Regal sa, obtin un pa-
liar de bere. In cafenele nu se consurna de cat sprituri cu za.ma
de more si o fierturd de orz prajit numita: riolina, moc,aina, La.-
feing etc., dar care se vinde drept cafea, fara zahar, pentru 70 bani
cascuta. Rigler vinde si inghetata, dar localul e asa de plin de mi-
litari si damele lor, ca to lipsesti se.. totes.
La Capsa in cofetarie sunt rafturile goale si pustiu inauntru.
In cafenea sunt militari bulgari si tin transparentele lasate in jos
sa nu-i vada nimeni. Bulgarii s'au pacalit cu Capsa, nu is place
de loc localul, mai ales rau intretinut si mizerabil servit. Intr'o
revista a lui Hertz ce se joaca la o grading. de varg, se spune un
spirit, cu autorizarea cenzurei germane, care face mult sange rau
bulgarilor. Doi cetateni se indeamnd se. intro intr'un local se., con-
sume ceva. Unul zice:
Hai sa mergem sa ham ceva.

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RA.ZROTULUI ROMANIEI 31

Un de?
Hai la Capsa.
Nu nierg drags, a eu nu beau Braga.
Bulgarii sunt furiosi, publicul aplauda, cenzura neinteasca
zambeste. .

In oras am intalnit azi si colegi de puscarie; pe generalul Stoi-

ca care e liberat, pe pictorul Bran in congediu de la Saveni, pe
Victor Duculescu liberat si pe Husar in permisie la dantist.
Pe ostaticii de la Saveni s'au decis sa i stramute de iarna, din
lAragan, in Bulgaria. Deja ea inceput a face preg,atiri de trans-
portare. Data si localitatea se tine insa secret.
Ormul a lost azi urnplut de zvonul ca Kerenski a fost asasi-
nat. In Petersburg s'ar fi deslantuit un groaznic razboi civil. Kor-
nilow demis din comanda armatei, refuza sa, paraseasca postul, iar
in fruntea trupelor ar fr plecat asupra Capitalei. La Kiev guver-
nul provizoriu ar fi lust arestat. Daca, stirile acestea se vor con-
firma, un groaznic razboi civil incepe in Rusia. Armata, si card-
tenii se vor pune in doua, tabere: revolutionarii si burghezia. Re-
rolutionarii au pe Kerenski, burgliezia pe Kornilow, o mans ener-
gica, care poate conduce a contra revoNtie. Ce va mai fi pe front
cand armata se va diviza IA cloth& tabere? Va avea Germania inte-
res sa ocupe in Rusia atata teritoriu cat va putea cuceri in dcban-
dada razboiului civil? Si noi Romania, ce vom deveni? Ce va de-
veni guvernul si armata ce spera un refugiu in Rusia?
In Franta Ribot ne putand forma guvernul, Painleve a lost
insarcinat sa compue un minister.
Pe toate fronturile afara de cel rusesc, lupte Tara resultat.
Pe frontul rus liniste, numai In Bucovina la Solka, rusii au
dat indarht linia germana. Cat?
Comunicatul nu a spune.
Pe Isonzo noi concentrari de forte. Din harta saptamanala a
frontului italian ce ne-a sosit azi se vede o importantti inaintare a
italienilor, deli presa a strigat zilnic grave infrangeri italiene!
JOI 31 AUGUST.
Nu OW caror imprejurari datorez azi vizita ce mi s'a fa-cut pe
la orate 5 de catre un, Oberartz german.
El ne stiind de cat nemteste, iar eu ne intelegand nimic din
vorba lui, nu ne-am inteles de cat din semne.
Am priceput ca e doctor, ca, a fost trimis sa. ma, examineze.
M a dezbracat, m'a, examinat, a salutat si s'a dus. Rar am vazut o
bruta care sa nu *tie ce sa fad. cu picioarele. Purta n i*te cizme
lungi, grosolane si cu pinteni, s'a aca tat cu pintenii in covorul
odaii, a tras sa se degajeze, covorul na cedat, s'a deranjat de la
loc, a lovit cu piciorul nervos intr'o parte cu asa violent& ca, scau-
nul de langa el s'a rasturnat. A dat din picioare pana, s'a degajat,

www.dacoromanica.ro
32 IMPRESIUNI SI PARERI PERSONALE

a lasat lucrurile asa i a plecat. Brutal (mi. Norocul meu ca m'a

gasit acasa; obisnuit cu ideia ca ei nu se mai intereseaza, de mine
puteam sa lipsesc si s& patese tine stie ce.
Fel de fel de griji imi da vizita, aceasta care retrezaste in mine
ideia ca, sunt Inca in manila tor.
Se poate ca un bine-voitor i-a instiintat ca, m'au vazut teafar
in oral, poate chiar la berea de ieri, si au vrut sa. constate dacit
nu-i Inset cu boala. Poate ca in vederea transportarii .ostaticilor
In Bulgaria au vrut sa-mi clarifice situatia. $i iarasi se mai poste
ca cererile sequestrilor de la Romano-Americana i-au sganclarit
In contra mea mirandu-i ca, pe de o parte sat fiu lasat acasa ca
bolnav, iar pe cle alta s& fiu autorizat ss ma ocup de afacerile pro
fesiunii.
In tot cazul, ceva bun nu gel asteapta de la bruta cu covorul,
mai ales ca n'am putut scoate o vorba de explicatie cu el.
Asasinarea lui Kerenski nu se confirms, se confirms, inset ca
generalul Kornilow refuza sit se deceits din comanda ostirii. Pre-
sa germana trage de aci consecinte favorabile tor. Precis, nu stie
nimeni ce se petrece in Rusia.
La Euxinograd a murit Regina Eleonora a Bulgariei.
In Macedonia activitate pe frontul francez in legaturit cu ata-
curile italiene din Albania.
V1NERI t SEPTEMBRIE
Pe tend telegramele agentiilor germane descriu situatia din
Rusia ca fiind o inrautittire a situatiei lui Kornilow, agentiile sue-
deze si engleze descriu situatia ca Iiind o inrautatire a pozitiei
lui, Kerenski.
Majotitatea trupelor, chiar cele de pe frontul Nord s'ar'fi de-
claret pentru Kornilow alaturi de generalii cei mai de seams,. Noul
generalisim numit de Kerenski, generalul Klembovski s'ar fi de,
clarat si el de partea lui Kornilow. In rastimp razboiul civil sta sit
isbucne,asca cu furie.
Armitta lui Kornilow be apropie de Petrograd. Presa Infelegerii
a devenit fatis amenintatoare pentru Rusia pe care o acuza de
fi incurcat popoarele. Guvernele infelegerii ar fi inmtinat Rusiei
o no% prin care ii cere in mod formal sa limpezeasca situatiunea
si sa continue rilzboiul.
Sub presiunea gravitatii imprejurarilor Painleve In Franta a
reu$it sa formeze un minister ins& fsrs socialisti.
Uniunea sacra a partidelor, care sprijinise pana azi puterea
Infelegerii, a devenit de domeniul istoriei; dezbinarile interne in
Franta, sunt pentru mine indiciul unei grave infrangeri politice a
aliatilor nostri.
Cu toate acestea guvernele Intelegerii nici nu vor s& audit cle
pace. Pe ce s'or fi bizuind?

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI $3

Pe frontul occidental si italian, nimic nou. Pe cel ruses co-

munieatul spune; La. sudul $oselei Riga-Venden, deta$amcntele
noastre de, cavalerie s'au Tetras in tap presiunii puternice a ru$i-
lor, dincolo de nurntele Moritz $i dc Neukaipen".
In Macedonia, la sudul lacului Ohrida, francezii continua, a
piitrtmde In munti.
SAMI3ATA 2 SEPTEMBRIE.
Inca nu s'a produs nici o zonsecinta a vizitei medicului ger-
man, mci in bine, nici In ritu. Eu insa, din prudenta, continu de
a nu ma mai urni din cash, caci atat mi-ar mai trebui, dupd ce
m'am mai restabilit putin sit ma duo sit fac iarna in lagarele bul-
gitresti.
Sperantele de pace stau la zero. La nota Papei n'a mai ras-
puns nimeni; Franta n'are guvern, Rusia e in anarhie, eine sa.
raspunda?
Telegramele sosite azi din Rusia sunt asa de contrazicatoare
in cat nici nu merita a fi relevate.
Pupa unele, 1ornilow s'a predat si a cerut sit fie judecat de
tribunalul revolutionar; dupr. alto telegrame trupele lui Kerenski
au fost battle de Kornilow care a ajuns in preajina Petersburgului.
Dui)/ unele, Kornilow s'a predat si a cerut sit fie judecat de
lisimul armatel ruse. Iar hartia rabda tot ce se asterne pe ea.
Pe fronturi absolut nimic.
Toamna isi face aparitia, termometrul aratit ziva numai + 14
grade. Ploi reel au inceput sr, cads, iar Guvernamantul a reintro-
dus din nou ora- de iamb., adea ne -a dat ceasurile inclarat to a
ora,
Operatia-c nesimtitit de un popor ce a dat Indlirat nu au a-
role, ci cu cinci zeci, de ani.
DUMINIECA 3 SEPTEMBRIE.
Azi pe tend dejunam a venit un domn Rismond Iunctionar
to soc. de asigurari Generale' uncle stint advocat. El e trimis din
partea directiunii sa-mi comunice ca Societatea a fault la Politia
Centralit un demers ca sit mi se permits, sr, ma ocup de afacerile
societatii; cs. Politia a acordat acea.sta permisiune, aclaugand cfi zi-
tele acestea voi fi verificat de un medic militar si dacii va gasi ca
pot suporta deportarea, voi fi trimis in Bulgaria, iar de voi fi gasit
bolnav, mi se va reda libertatea putand sa, ma ocup de afacerile
mele. In consecinta sunt rugat a Neni la Societate.
Alli riispuns cr nu pot primi declaratii verbale si prin terte
persoane pentru a esi din cask *i ca sr, rpi se Ilea un permis scris.
A /limas decis ca mane sit ms. prczint impreuna cu aeest domn le
Politia Centrala si sa mi se comunice personal cele auzite azi.
A

www.dacoromanica.ro
34 IMPRESIUNI $I PARERI PERSONALE

Cum se vecle stau inteun equilibru periculos, sau soap de tot,

sau Alec in Bulgaria. Vizita de deunazi a medicului german tre-
bue sg fi fest focmai Nizita pe care mi-o anunta prin Rismond Po-:
litia Central& ca provenind din ordinul ei. Nu mi-e frieg de ce va
spune medicul, mg tern de mentalitatea politistilor.
Pentru on ce eventualitate am scris imediat o scrisoare d-lui
Marghiloman, avizandu-1 de pericolul ce mg, amenintg, din nou
$i cum gratie lui mi s'a salvat viata acum 3 luni, s& desavarsasea
actul de umanitate, intervenind numai in seniul de a se tine sea-
ma de avizele medicate.
Spre searg, aflu cg un prim convoi de ostatici destinat depor-
tgrii In Bulgaria pleacti mane.
Dacg, pang, la ora aceasta n'am fost avizat si ridicat, e semn
di de o cam datg am setipat.
In cazul eel mai rgu, mane se decide situatia mea.
Din multiplele tiri ce vin din Rusia se pare a reesi ca. tot
Kerenski iese triumfgtor. Teroarea faCe ravagii la Petersburg, pang,
si fostul Prim ministru al revolutiei Lwow, a fost arestat.
Lumea trebue sti se convingt. ca. Rusia nu mai este o fortg a
lnjelegerii. Pentru a mai stimula pe optimisti se vorbe$te de o in-
terventie a Japoniei la Vladivostok.
Pe fronturi nimic.
LUNI 4 SEPTEMBRIE.
Inc41 de dimineatg intovarasit de supusul austriac Rismond,
m'am prezentat la Central Politai Stelle, in localul ,Creditului Ur-
ban. 'Te-a primit eapita.nul Elckman. Mi-a. comunicat in persoang,
cg, Inca reman considerat ostatic", dar, voi fi liber sti mg in* In
limitele orasului Bucuresti, cautandu-mi de treburi farg, nici un
permis special. Mi-a adiiogat, ca clacg dupg, ultima vizita inedic,a1g.
voi fi gasit inca bolnav, voi fi seas dintre ostatici" lucru pentru
care voi primi o incunostiintare scrisg.
Am multiunit si a plecat.
Ajuns in stradg, mg simpt pentru prima ova liber. Ce feri-
cire! In primul rand recapg.t dreptul de a munci si a'mi castiga
traiul, ridicandu-mi-se de pe suflet cea mai mare grijg in care mg,
shat. Asa ma simpt de fericit strabatand liber strazile, in cat pare
a total lumea mg, priveste si nig admire cg, sunt liber".
Un pnieten cu e,di e m6. Intaanesc imi comunica ca. d-na Ridu-
lescu Motru sotia tovarasului meu de camera. dela Imperial ar fi
inebunit. Sarmana femeie, mutt a suferit de pe urma arestarii so-
tului ei. Cand venea la inchisoare ne spunea mereu uite, simpt
ca inebunescl" In ziva cand sotul ei a fost deportat la Sgveni, mi-a
saris doua scrisori, asa de desperate in cat am crezut line& de a-
tlinci ca biata femeie s'a nenorocit.

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 35

Vanzatorii de ziare striga in gura mare pe strazi Procla-

marea republicei in Rusin!
In urma infrAngcrei lui Kornilow, Kerenski a profitat de oca-
zie si a proclamat republics.
Nici o alta lamurire nu se da.
De pe frohturi, nimic.
PRIMA MEA ZI LIBERA
MARTI 5 SEPTEMBRIE.
Dupit 96 zile de arest celular la Imperial, dupa. cele 96 zile de
prizonier la spitalul Coltea si dupe, alte 96 zile de prizonier la
domiciliu, adica, dupti 26f zile pie ridicare a libertdtii, iata prima
mea zi liberii". Am fost unde m's tras ata la Palatul Justitiei.
Palatul e aproape pustiu. Tribunalele judeca putin, mai mutt di-
ferende de chub si reduceri de arenzi. Baroul este ram reprezentat,
afar& de rani exceptii, avocatii ramasi sunt cei de categoria a pa-
tra. Am azistat la dezbateri asa de scazute ca nivel, in cat mi s'a'
parut ca, ma aflu in eel, mai inapoiat oral de provincie. Cunos-
cutii Imi lac o primire ca si cum m'ain reintors din vre-o expe-
ditie la Pol.
In tramvaiul electric cand m'am reintors acasa, am stat de
verb& pe platforma, cu tin grup de vre-o G soldati bulgari. Mur-
dari si sdrentarosi, orbeau bine romaneste. Discutia s'a inteput
dela refuzul conductorului de a priori bani bulgaresti. Unul din
ei se adreseaza mie :
Uite bre, asa Olin] cu banii nostri aid la voi, nicaeri nu
se prime* ceva bulgaresc; soldatii germani sunt bine primiti si
banii for sunt buni; noi suntem rau primiti si banii nostri nu-i
vrea nimeni si dear suntem vecini si cunoastem limba voastra.
De team& sa: nu par chive. suspect, exit sa intru in vorba cu ei,
dar tot intreb:
Cum se face de vorbiti romaneste?
Apoi eu am.stat la Urziceni zece ani la gradinarie la dom-
i.ul Tone. C unoasteti re d. me din Urziceni?
".1

Nu. nu-i euposc.

lac/ si el a stat opt ani la Oltenita aratand_ pe un cama-
rad. Cei alti n'au mai fost in Romania, dar stiu bine vorbi roma
Este ca In sat la noi se vorbeste numai romaneste.
Te AA cam batran zisei eu -- cum se face ca esti soldat?
Apui eu am lost bn In America cu doi feciori ce am, si a-
colo and lucrat la fabric!; scum vre-o patru ani m'am Intors in tar&
s desfac ni*te rmant ce am in sat si sa ma reIntorc langa fe-
ciori, dar in tirnpu isla in'o Lins riaboiu cu Turcii si nu m'am
mai putut intoarce, ea inlet, 7.1 o venit priniaru si mi-o zis: unde
Its sunt bactii? Sit meargri,18. ,.rtzboi; si eu i-am spus sunt in
www.dacoromanica.ro
36 ISIPRESIUNI S1 PARERI PERSONALE

America la munch. Primaru o zis, atunci sh mergi to la rilzboi pen-

ei si m'o luat
Si de mutt to -o luat la razboi?
De doi am si opt luni bre.
Si acu ce catati Ia Bucurcsti?
Acu avem conced o lunr; la tr,ti oamenii se dr, conced o
lung.
Atunci de ce nu vb. duceti in tarh la voi &ca aveti concediu?
Ce sg facem bre la noi?....C.e sit narnanci bre la noi? Aici e
pane bung si solda ne-o da in banii vostri, de aceia ne mai urn-
brain si noi.
Si acuma de uncle veniti?
Dela Jerilofka, langh Beni, noi przim ca sg nu treaca rusii
garla.
Si de batut vh mai bateti pe acolo?
Ei, de batut bre nu ne mai batem ca ne disparte garla, dar
bat tunurile din cand in cand, si ale noastre si ale lor, asa de po-
manr ca sg nu tacit si sit ne fur de lucru, dar asta nu e bine ca,
ne costa, mor pe fiecare zi cate zece, duuilzeci, de oameni pe cari
fi ajung ghiulelele. Data ar them rusii am tacea si noi, dar asa,
toatr, ziulica poc si poc in vazduh, ca de vazut nu vede nimeni ni-
mica, parer ne-a luat sfantul Dumnezeu mintile tati. Ia spune
bre, se aude pe aici ceva de pace ?
Zicand asta, toti si-au ciulit urechile si au intins capetele sit
audit raspunsul meu.
Nu se aude oameni buni nimic de pace, toti cei mail tin
cozile in sus ca capra.
0 fi cum zici duumeata.
Tramvaiul s'a oprit pentru transbordare, linia e stricath, si in
reparatie, lumea s'a dat jos si am pierdut din ochi pe bulgari.
Ieri a plecat pentru Bulgaria primul transport de prizonieri
civili.
Apropiindu-mg obosit de cash nig Intamping un cersetor, zio
cersetor, de oarece nu pot ghsi o calificare individului ce mi-a esib
inainte. In cap are o palarie de pae filra fund, luath probabil din
gunoi, imbracat in sdrente murdare, fru% ghete in picioare si cu
mainile ca prmantul. Totusi figura lui imi este cunoscutit.
'Pe rog domnule, d-ta nu esti domnul Cancicov ?
Ba da. Ce poftesti ?
Se vede ca nu mg mai cunosti In lialul In care sunt.
Nu to cunosc. Ce poftesti ?
Eu sunt advocatul Deoghenide din Iasi.
Acum 1 -am recunoscut, dar ma fac ca nu-mi reamintese, tine
she din ce puscrrie a exit.
Nu-mi amintesc nici numele, nici figura d-tale.
Eu va cunosc din liceul din Iasi, eram cu 2 ani inaintea

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANTEI 37

d-tale, dar nelam mai cunoscut in niste cong'ese studente5ti.

Se prea,poate, dar.eu nu-mi reamintesc. Dar dad, esti advo-
cat in Iasi de ce to afli aci In halul acesta rusinos, desculf $i In
sdrente ?
Domnule ascultti-ms.. Eu am fost mobilizat plutonier in re-
gimentul de Tecuci, am cazut prizonier, am fost in lagare intr'o
mare mizerie, am evadat. Acum dorm pe ascuns ca un vagabond
$i cutreer Capitala cersind pentru o Paine, de ma prinde tine tie
ce imi face. Te rog sa-mi dai nista ghete.
Am impresia ca minte, nu lag, cineva chiar lagarul de prizo-
nier pentru halul acesta si apoi a fost advocat. Cine stie din ce
ocnh a fost liberat. Totusi asi voi sa-i fat pomana, dar n'am nici
o pereche de ghete de dat.
Macar o caputsa.
La diversele rechizitii $i romanesti $i nemtesti am dat Lot ce
s'a putut da, asa ca am ramas cu strictul necesar, totusi dacii, o fi
adevarat ce spune omul acesta merits sa fie ajutat. Cersetoriz in
haine negre putem ajunge chiar noi. I-am dat 5 lei sa manance si
i-am spus sa \Tina mane la barou, uncle voi putea aranja un ajutor
mai real. Cersetor din advocat, chiar pentru Romania Mare e prea
mult.
Imparatii Germaniei $i Austriei prin rescripte imperiale au
proclamat reinfiintarea regatului Polon la baza partii poloneze o-
cupata din R-usia. Au numit deja o regents $i probabil ca acest
nou Stat va fi pus sub suzeranitatea Puterilor Centrale, nu de
geaba au ca program pacea fart anexiuni. data reinfiintat re-
gatul Poloniei se naste chestia ce devin polonezii din Germania si
Austria?
Eu cred cif, cei doi Impairati s'au jucat cu focul.
Proclamarea republicei ruse$ti, se confirmg.
MERCURI 6 SEPTEMBRIE.
Se pare ca bulgarii au revendicat $i ei dreptul de a lua osta-
tici; asa se explica transportul in Cara for a primei serii ce a fost ex-
pediata zilele trecute. Printre ei figureaza si singurul consilier co-
munal liberal ce scapase pant azi, arhitectul Burcus.
Acum di am putinta de a esi on $i and $i a intra chiar prin
localuri publice, imi pot da socoteald ca lumea ce se framanta In
centrul Capitalei, lumea aceia ce petrece, ce consuma, umple tea-
truffle $i concerturile, cafenelele $i cofetariile, nu se cam sinchi-
se$te de situatiunea Orli, deli am fost o generatiune sub ochii ca-
reia s'au desfasurat evenimente cari ar fi trebuit sa sgudue opiniu-
nea public5,. 0 tart libera, independents $i bogata ca a noastra s'a
prabusit fara. sa Intrezarim o raza de scapare $i totusi publicul a
ramas acklas, rece $i nepasator. Sub ochii nostri renaste un regat
mort de DAUB, vreme, cu care strabunii nostri au avut stranse le-

www.dacoromanica.ro
38 IMPRESTUNI $I PIRERT PERSONALE

g6turi, i cu toate acfstea. care e rornanul care sit manifesto maw

o curiozitate la renasterea. Poloniei. A dispItrut vechiul imperiu a
Trtri lor si s'a nascut republica rush la granita Orli noastre iar in
sufletele noastre nici un ra&unet mai deosebit decht acel produs de
schimbarea noilor filme de cinematograf. Privim zilnic la multi-
mea de soldati strami ce s'au instalat in "mijlocul nostru, in caiele
Si avutul nostru, cu o indiferenth uimitoare. Data n'ar fi grija ili-
menthrii, care nici ea nu inseamn& niinic pentru cei avuti, ar fi
ca $i cum am tr&i timpurile cele mai normale.
Presa noastra, daca se pot.numi asa cele dourtziare ce apar in
Bucuresti, face de doll& zile un mare caz de o pace apropiat& E-
venimentele noi din Rusia se interpret& in senzul ca Kerenski e
prizonier al Sfaturilor muncitoresti $i soldatesti cari ter republica
cu o pace imediata f &rii despagubiri sau anexiuni. Se crede c& Ke-
renski nu va putea rezista. $i va face pace.
Nemtii pretind ca in lta.lia sunt maxi rascoale. In Franta noul
guvern nu se sprijin& pe socialisti Si pe radicalii socialisti, cari si
ei cer pacea cu inzistentg. Din Anglia de asemeni ni se afirm& ca
yin stiri Impaciuitoare ; care va fi adevarul, noi nu putem sti ;
neamtul ne d a singura directive.
Infelegerea afar& de America n'a r&spuns la Nota Papei;
Puterile Centrale vor ritspunde pe cat se spune zilele a-
cestea.
Pe fronturi au incetat luptele mari Si se reduc la hartUeli ine-
vitabile, numai romanil attic& putcrnic Inca pe Oituz $i pe Siret,
Mr& rezultat asa eel putin ne spune generalul Ludendorf in co-
municatul lui.

NEMT1I NE VORBESC DEJA DE FOSTUL REGAT

AL ROMANIEI
101 7 SEPTEMBRIE.
M'am dus azi la Tribunalul german A' vad ce lamuriri vrea
sh-mi cear& in procesul Soc. Romano-American6. Tribunalul e in-
stalat In Palatul Justitiei in sala Tribunalului Comercial Sec. II,
fosta sal& a Curtei cu Jurati. lmpresiunea ce o ai and intri, e du-
reroasa pentru un roman ce se simpte. Noi care nu permitearn
vorbesc de nationalistii Puri ca damele romane so, joace o pies&
de teatru in limba francez6 in cladirea Teatrului National, noi
care am fgcut revolte de stradli $i aproape s& cads un guvern cO. at
permis s& siejeze in Bucuresti un tribunal arbitral (afacerea, Ha-
ller) inaintea cgruia a trebuit ca Poincar6 s& pledeze in frantu-
zeste, azistAm azi nu numai la impunerea limbei germane In co-
respondenta noastra oficia16, nu numai la jocul trupelor germane
in Teatrul nostru National, clar in Palatul de Justitie A, se Impart&

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RIZBOIULUI ROMANIEI 39

dreptatea chiar supusilor roniani, de un tribunal permanent

german.
Judecatorii siejeaza imbracati militareste in loc de robs,. Toti
sunt militari. Grefierul si el e ofiter ca si cei trei judecatori co in-
deed. Advocatul ce vad a pledeaza azi e si el militar german, iar
fa culme reclam.antul e si el militar neamt, proprietar de mult al
unui imobil din Capita la.
Azist dar nu pricep nimic.
Pang. sa se fad, apel la mine ma retrag intr'un colt al salii si
imi pierd timpul citind ultimui buretin al Ordonantelor. Cites o
Ordonanta prin care sa, reglementeaza intratul si esitul eetatenilor
din tarn. In principiu, mci un cetatean roman nu poate parasi te-
ritoriul ocupat. Cum insa ar putea sti. fie si exceptiuni, Ordonanta
prevede o autorjzare specials si cu termen, cu pasaport, vize, aus-
veisuri si mai presus de toate depunerea unei importante cautiuni
care sa. garanteze ca, ai sa to intorci inapoi, precurn si ca al. sa ai o
bung, purtare in tara unde to vei duce.
Toate acestea sunt jigniri cari nu ne privesc, de oarece stim ca
nici un bun roman nu va fi autorizat sa iasd din tara; mane Ina
ma infioara din coprinsul acestei Ordonante oficiala, este o fraza
aruncata. asa In vent:
Esirea sau intrarea in FOSTUL BEGAT AL ROMANIEI".
Fostul regat at Romdriieil E pentru prima ()lard a In mod offi-
cial se pronunta vorba asta.
Cei cinci giranti de Ministere sunt dar slujbasi in fostul regat.
Nici domnul Carp cand punea la tale cunoscuta lovitura de Stat
pentru rasturnarea dinastiei nu ne-a vorbit de fostul regal al Ro-
mdniei". Nici presa asa zisti romaneasca, in laudele ei desantate
fats de binefacerile ocupatiunei militare, nici Slavici, nici chiar.
Mangra in articolele for ca.nibalice, nu ne-au vorbit de asa ceva,
Asa dar. Von Tiilff ne imintete ca a lost odata un regat al
. Romanian *i e cu atat mai dureros cu cat nu vad pe nimeni care
sa simpta vorba asta. Un damn, ce mi-a lost tovaras de parted Ina-
inte de razboi imi marturisea azi a e' ambetat de vista mizerabila,
ce e nevoit sa duce din cauza razboiului In care ne-a \Taal seful.
A stat aseara cam tarziu la bridge, s'a sculat indispus, intra sa, is
o cafe glace la Bigler, se duce sa se culce putin ca diseard a luat
bilet la opereta la Oteteleseanu si i-e grija ea nu va putea rezista.
Si eu, care imi, fac singe ran si Imi framant creerul de grija
nevoilor de tot momentul si a ideiei ce va deveni tara aceasta, ce a
lost odata regatul Romanian Trebue sa fiu nebun sau maniac.
Lumina publics textul unei telegrame ce i-a cazut in mans si
din care trage arguments batjocoritoare la adresa d-lni Take Io-
nescu. Sunt deed oameni ce se mai ocupa cu lucruri asa de mici.
In ajunul intrarij nemtilor In Bucuresti, d. Wopica Ivlinistrul
State lor Unite ale Americei, ar fi primit dela Iasi dela d. Take Io-
nescu o telegrams In coprinderea urrnatore:

www.dacoromanica.ro
40 IMPRESIUNI F,I PARERI PERSONALE

Acasa la mine in str. Ca' tunului am Itisat in pivnild ni$te yin

de Rhin. Te rog forteazd laccitul is -le d-ta $i sci le bei in sane tatea
mea".
Probabil ca telegrania mai spunea ,,sii nu le beet nemiii". Ei
bine de aci o avalanstt de injurii, de act de nepatriottsin al acestui
orn cu care vor sit ne invenineze sufletul. E si momentul bine
gasit.

BRATIANU VORBESTE PRESEI RUSESTI

.VINERI 8 SEPTEMBRIE.
Ziarul Nowoje Tryntya din Petrograd publics un interview
Cisd. Ionel Brktianu la Iasi, inteniew pe care it reproduce azi ga-
zetele- din Bucuresti. Interesul acestui interview pentru not ro-
manii ramasi in teritoriul ocupat este de mare importanta; din el
aflam pentrp prima data ceva din Moldova bazat pe stiri necon-
testate. Conversatia, cu ziaristul rus a avut loc in urma retragerei
frontului rus din Bucovina si denoted o stare de spirit foarte descu-
rajatit la Primul nostru Ministru si un enorm regret ca a intrat
in razboi alaturi de Rusia. Raporturile guvernului roman cu rusii
ce se gases in Moldova sunt din cele mai rele, confirmandu-se a-
mestecul trupelor rusesti in politica interns a tarii noastre. Bra-
tianu se plunge in contra Presei din Rusia $i de amestecul In
politica noastrs a organizatiilor democrats ruse.
In general ma mired darinta organizatiilor democrats ruse
de a se amestcca in afacerilc ro7ndnegi. Rorndnia este o lard- indc-
pendentd, azi e distrusci de ulagan $i trecutti grin incerceiri grele,
de cari ar fi putut ramdne crulata dacti nu $i-ar fi legal soarta de
a Rusiei; dar on cum, e independents ".
Bratianu mai istoriseste di se descoperise pe frontul nostru o
layga organizatie de spionaj german, ca au fost arestati peste 100 de
persoane, majoritatea romani, cativo, bulgari si 14 evrei. Consiliul
de razboi i-a condamnat pe toti la moarte: Presa rusa a deschis o
campanie pe tema ca se face antisemitism, ca totul a fost Inscenat
numai ca sk fie ucisi cei 14 evrei, uitand cs marea majoritate ce
urmau aceiasi soartit erau roniani. Rita de aceasta campanie ne-
dreapta, M. S. Regele a vrut sa fie placut rusilor si a gratiat pe 30
de condamnati intre cari a yarn pe toticei 11 evrei. Mai mull nu
ni se putea cere".
Bratianu se mai plunge de soldatul rus care nu urea sit lupte.
Din toate acestea rezulta un lucru, ca guvernul dela Iasi Tegreta
intrarea. Romaniei in razboi.
Doctorul Cealac mi-a spus azi ca a auzit dela Marghiloman ca
Felmaresalul Mackensen a felicitat Tata, de cativo, corifec romani
din jurul lui, atitudinea si vitejia soldatului roman de azi, inche-
ind ca e un inamic de terout.

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 4t

Cam tarziu
Bratianu mai spune in intervievul lui ca imense sacrificii au
costat pe Romania reorganizarea armatei din Moldova. 0 fi recu-
noscand ()are, ne intrebam noi de aci, macar acum d. Bratianu ca
armata de pe Siret nu mai e armatkgeneralului Iliescu si ca sub
conducerea altora a ajuns acolo undo este?
Sfertarile din Moldova, sunt ins& zadarnice. Pe Rusia nu mai
conteaza azi nici unul din aliatii ei. Kerenski tinde la Presidentia
republicei; pentru moment urmareste reorganizarea ostirei si res-.
tabilirea disciplinei. Un ordin de zi al sau Opreste politica in ar-
mata.; arestarea sefilor trebue sa inceteze; comandantii sa nu mai
fie la discretia comitetelOr de soldati.
Undo ajunsese politica in ostire reese dintr'o istorioara spusa
de, d. Bratianu ziaristului rus.
In Ga un regiment rus luptase eroic in ultima retragere
si alungase pe austriaci dintr'o pozitie formidabil intarita, dandu-i
1110.1.51 cu 12 chilometri adancime in teritoriul galitian. Pe cand
rusii se intareau pe pozitia cucerita, se prezinta o delegatie din
armata austriaci care doreste sa vorbeasca. cu Sfatul soldatilor a-
celui regiment. Sfatul s'a adunat si i-k primit, iar intre ei s'a des-
fasurat urmatorul dialog:
D-voastra rusii stiti ca noi acceptam'fara discutie propune-
rea ce ati Mut pentru o pace fora anexiuni?
Stim, le-a raspuns rusii.
Iar d-voastra vroiti anexiuni?
Noi nu voim anexiuni.
Atunci de ce ne-ati cucerit iar 12 kilometri de teritoriu
al nostru ?
?
Dadi vreti ca faptele s& va, fie cum va sunt vorbele, atunc
trebue sa ne redati ce ati cucerit. Asa este o politica cinstita.
Sfatul a Minas perplex de argumentul austriacilor si s'au re-
eras sa delibereze. Adevarul spus de austriaci a fost proclamat;
vorba fara anexiuni inseamna s& dea indarat pozitia cucerita cu
tupta. Austriacii far. sacrificii si-au luat pozitia indarat.
Aci a ajuns armata rug.
Guvernul Painleve a obtinut votul de incredere a Camerei.
Pe front linistea pare a fi intrerupta de o pregatire de atac in
Flandra intre Langhemarck si Iloelbeke.
Societatea de studii a consecintelor razboiului ce lucreaza la
Copenhaga, da urmatoarele cifre ca pierderi in oameni cu ocazia
actualului razboi.
Molt 7.000.000.
Mutilati 5.000.000.
Raniti 12.000.000.
0 diferentA in minus la nasteri a fost de 9.000.000 suflete.

www.dacoromanica.ro
42 IMPHESIUNI SI PARERI PERSONALE

F,Ii razboiul inch, n'are de gand a se sfgrsi.

telativ la diminuarea nasterilor ma interesez mereu la ru-
brics din gazeta privitoare la ofciul Stroll Civile, Si urmgresc si-
tuatia in Capita lg.. Pe ziva de azi sunt inregistrati: nasteri 3, morti
25. Din mesh 25 morti 8 sunt copii sub 2 ani, Si suntem abii la a
zecea lung dela evacuarea Capita lei..Cred c& lipsa nasterilor, Vg, fi
si mai pronuntatg in viitor.
PUTERILE CEiINTRALE RASPUND NOTEI PAPALE
SAMBATA g SEPTEMBRIE.
Cartier de hoti. Astg' noapte mi-au furat pe Pick, canele rneu
de vgnatoare si tovarasul meu de card am esit din spital. Din cauza
supgrgrii ce mi-a pricinuit pierderea ctinelui si mai stiu eu din ce
altg consideratiune mi-a fost azi foarte r5.u.
In modul eel mai ascuns, Impgratul Wilhelm al II-lea a venit
In Romania. Ziarul Bukarester Tageblatt anuntg ca Kaizerul a
lost la Curtea de Arges unde a vizitat mormantul regelui Carol I,
de acolo s'a dus pe front, probabil la Focsani. Press n'are voe a
scrie nimic despre aceasta vizitg, totul se tine In eel mai strict
secret.
Azi s'a publicat textul de rgspuns al Austro-Ungariei si Ger
maniei la Nota Papei. Ambele au acelas ton si constitue a corn-
plectg deziluzie pentru naivii ce credeau ca nota papal& ne poate
apropia de Pace. Cu haze largi si intortochiate, nota de rgspuns,
nu raspunde nimic marelui Pontif. Ambii Suverani sunt imam-
tati si fericiti de interventiunea Sfantului Scaun pentru ca sa Nina
()deg Paces pe pgmant, dar, pentru ea aceasta sa se intample ei
nu sunt gata, de a face nici un sacrificiu. Principiul dezarmiirilor
11 cred excelent pentru viitor, dui% ce ina,micul va fi ingenun-
chiat. Ce asigurare fericitg contra reva.nsei! Si pentru moment?
Pentru carnagiul actual ei nu spun nimic in rgspunsul lor si acest
lucru e caracteristic. Contele Czernin si chiar Impgratul Carol se
exprimaserg, nu. e mult de atunci, cl catastrofa aceasta, groaznicg
in care se sbate omenirea intreagg trebue sg inceteze, si ca pacea
trebueste obtinutg cu mice chip" iar acum rgspungind propu-
nerei Papii nu mai vor sg stie cleat de dezarmarea viitoare.
Cauza? Cauza e insusi Intarzierea acestui raspuns, ea e in
noile evenimente, e dezastrul frontului rusese. Upgtand acum
convingerea ca Rusia e pierdutg', cg pot inainta in ea pang, unde
vor voi, ca pot anexa din Rusia cat ar dori, ea nu mai conteaza
Ca o putere a Intelegerii.
In asa imprejurari, cred ei, fortele Intelegerii vor slgbi. Deja
ofensivele din Italia si din Flandra nu au reusit italienilor si en-
glezilor, deci frontul for farg, rezerva din Rusia e de nestrapuns.
Ei mai conteaza pe faptul cg crizele politico din Italia si Franta

www.dacoromanica.ro
 DI1( TIMPUL RIZROIULUI ROMANIEI 43

vor obosi rezistenta popoarelor acestea, Inainte de a obosi poporul

german. Mai au credinta ca razboiul submarin ingreuneaza sim-
titor aprovizionarea intelegerii, asa ca stand chiar in defensive
an Inca de castigat.aata de ce azi nu mai zoresc pacea $i din ras-
punsul ce dau Papei par a privi o pace pe care nu o mai cred o-
portun a.
Mai poate ft acum dubiu de ce va aspunde Intelegerea?
Si cu asta, omenirea Intel In a patra iarna, de razboi.
Pe frontul englez s'au reluat atacurile; un mare asalt s'a dat
Intro Langhemark $i Hoelbeke. Din comunicat, atacul pare a fi
reusit numai in spre Paschendaele si Gheluvelt. In schimb, In
Rusia s'a reluat ofensiva pe Duna; germanii ataca capul de pod de
la Iacobstadt. Comunicatul de seara, anunta vag, frontul rus a fost
iarasi sport. E at&t de natural, ca, stirea nu ne mai face nici o imr
presie, rusii nu mai lupta, Rusia e ca un cascasal, on undo vor
voi ss treaca nemtii vor trace. De ce mi-e frica. e de Siret. Pe acest
front sunt pe cat se pare Inca trupe rusesti mai Ales spre Galati,
duli si aceste trupe intra, in anarhie, atunci si Siretul va fi trecut.
In Rusia anarhia e in urcare spre apogeu.
DUMINICA 10 SEPTEMBRIE.
Komandatura pare decislt la o primenire de ostatici, libereaza
din cei vechi si cauta altii noi. Au liberat pe fratii Vasile si Iancu
Oroveanu, pe fratii Paraschiv si Andrei Noica, pe Patna Hagio-
pol, pe advocatii Malcoci si Victor Duculescu $i pe Badea Mangarn
Dace masura ar fi asta, ar fi din cele mai drepte.
In Capitals mare curiozitate de a se afla ce e cu KaizeruP
E In Bucuresti sau nu? San macar a fost? Mai este in tars, Eau a
plecat? Presa nu scoate o vorba, iar militarii germani. sunt in pri-
vinta asta muti.
Teribila disciplina.
Toata presa strains nu e multumita de raspunsul Puterilor
Centrale la nota Papei.
Pe frontul apusan un nou $i puternic atac englez ar fi esuat
In Flandra.
Rusii au fost din nou atacati la Sud de Riga. Capul de pod
dela Iacobstadt puternic Intarit si de care se izbise forkle ger-
mane, a fost cucerit dintr'un prim asalt. Rusii fug ca $i la Riga.
Situatia for e desperate. Toti generalii ce Incearca a-i opri *i
mentine disciplina. sunt asasinati.
LUNI 11 SEPTEMBRIE.
Raspunsul Germaniei la nota Papei ce ni s'a dat alaltaeri
numai in rezumat, s'a publicat azi in Intregimea lui; dupe ce Il
arata pe Imparat ca omul eel mai pasnic din omenire, ce nici o-
data n'a dorit decAt paces. $i n'a visat decal armonia lumii intregi,

www.dacoromanica.ro
44 IMPRESIIJN1 PIRERT PERSONALE

reamintind discursul lui dela incoronare, conchide ca si Austro-

Ungaria ca aproba pe marele Pontif In ideia ca dupa ce se va ter-
mina acest razboi sa se studieze chestia dezarmarilor si mai ales
dupa ce se va da Germaniei Coate garantiileposibile pentru a se
desvolta pe apa si pe uscat si intru cat mai ales, interesele Germa-
niei ar cere asemenea dezarniare.
Cu asta, sarlatanii $i-au spus cuvantul. Rolul revins acum
presei for sa se entuziazmeze si sa imbele poporul de dorinta !Axil
5i sa se mire cum Anglia si Frantz. nu depun imediat armele si
sa ceara armistitiu acestor mielusei.
Situatia din Moldova se mai confirms printr'un document ce
merits crezare; e un interviev dat de Regina Maria unui ziarist
dela Figaro si reprodus azi de Lumina.
Majestatea Sa confirms, ingratitudinea..Rusiei feta, de noi. Ea
spune Intre altele:
Romdnia ciaeapiti ea bravii pe care i-a trimis Frania (mi-
siunea military) sa spunti intro zi reeace noi nu putem spune, (a
dreptate sd ni se facd".
Aluzie stravezie la modul cum ne-a tratat Rusia si armata ei
venita si adapostita In Moldova.
Pe fronturi nimic de seams,.
0 telegrams din Stockholm anunta ca refugiatii romani ce
se gasesc in Sudul Rusiei parasesc in graba aceasta taxa, Co panics
trebue sa fie si acolol
Situatia lui Kerenski nu pare a fi tocmai de invidiat. &iron- a
stangs comunista, mmHs bolsevica sau maximalista Intretine a-
narhia $i cearcs a ridica in contra lui Kerenski pe un anume
Cernow.

KAIZERUL IN ROMANIA
MARTI 12 SEPTEMBRIE.
De catva timp d. C. Stere .prin ziarul ssu, lsi permit(' luxul
de a ne mai informa de cele ce se petrec in Moldova. Lui Ii par-
vin chiar ziare din Iasi cum si ziare rusesti din care reproduce
zilnic ce este mai interesant. Nu e mult de cand nemtii imprasti-
ase aci svonul pe care bunii romani n'au vrut sa,-1 treads. ra. In
Moldova, guvernul se afla prizonierul trupelor rusesti ce sunt
contaminate de aceiasi anarhie ca si trupele ce au fugit din Gali-
tia la Riga. Marturisesc ca am fost din cei ce n'am crezut. Azi Lu-
mina reproduce urmatoarele dupa ziarul rus Nowoe Wremia.
Trupele noastre au fost trzmise in Romdnia ca sd lupte ald-
turi de aliatul nostru $i ca sd apere frontiers de Sud. Dar soida ;ii
no$tri pretend sit' se ocupe mai bine de treburi mar u$oare $i fac
politicd de dimineatli $i wind seara. Mai intdi au vrut set aresteze
pe Regele Ferdinand $i sd-1 facd Fizonierul tor, dar aliatul nostru

www.dacoromanica.ro
 DIW TIMPUL RAZBOIULUI ROMINIEI 45

a evitat aceasta soarld gralie iftterventiei arniatei rovidne. Desi a

primit o asemenea insult/i din parlor aliatzlor sae, Regele nu $i-a
pierdut totusi increderea in poporul rus si a reimas credinclos trac-
tatului de aliang..."
Acest articol al unui ziar oficios rus, explica si intervievul dat.
de Regina Maria ziarului Figaro.
Fats de asemeni dovezi inclin si eu a crede cu toga sim-
patia ce am pentru Franta, si cu toata dorinta de a-i vedea victo-
TiOSi, ca rolul Romania]. alaturi de Inielegere s'a sfarsit. Situatia
noastra geografica ne impiedica ca far& Rusia sa mai fim cu Fran-
ta. in contra Puterflor Centrale. Cu Ausia suntem in plin dezastru,
fark ea, suntem izolati in mijlocul inamicilor. Di lema e clara.
Guvernul din Iasi a facut, pe cat se spune aci, o remaniere
in diplomatie : doctorul Anglielescu ar fi fost numit Ministru
plenipotentiar la Washington, Toma Stelian la Roma, si Dem.
Coma la Berna.
Daca lucrul e adevarat, gasesc numirea lui Toma Stelian o fe-
ricita achizitie pentru diplomatia romaneasca; pe cele alto doua
le ga.sesc exterem de slabe. In svarcolirile actuate, in lipsa de co-
municatie, in pericolul ce ne astaapta in viitor, ar fi trebuit sa in-
credintarn diplomatia in mana oamenilor de mana intai.
In sfarsit, clupa ce Cenzura s'a convins ca Kaizerul-a ajuns la
Berlin, a dat voe sa se scree ce a Maul el in. Romania. Popular si
simpatic personagiu; i-a lost fried ca in Cara In care populatia n'a
calcat pe batatura pe un simplu unterofiter sa n'aiba el vre-o 'a-
ventura. Inutila prevenire, venire in taxa cea mai linistita.
La 20 Septembiie s. n. adeca acum 6 zile, Imparatul venind
din Budapesta a fost la Curtea de Arges, unde a tinut sa aduca
personal omagiu de recunostinta memoriei Rcgelui Carol, pe care
cat a trait nu l'a putut suferi. Kaizerul a fost la aces!. mormant
ca sa fats In Romania un gest politic, nu din dragoste pentru Su-
veranul mort. El ar dori sa readuca Romania la politica. Regelui
Carol, adeca alaturi de Puterile Centrale si pentru a face sa reiasa
un sensibil contrast in ochii poporului roman, intro fericirea. Ro-
maniei de ieri si nenorocirea Romaniei de azi, s'a dus el tiranul
sa se ingenunche pe mormantul Regelui nostru de ieri, ca poporul
ce sta sub calcaiul oastei lui, sa simta ca. In viitor va fi xnai
bine, dad. ar relua politica din trecut.
La 21 Septembrie s. n. Imparatul a ',recut de la Curtea de
Arges la Giurgiu fara a se spune data s'a oprit in Bucuresti,
probabil ca. nu iar do la Giurgiu, cu un, vapor s'a dus la Cerna-
Voda unde s'a intalnit cu Regale Ferdinand al Bulgariei. Dupti ce
au trecut pe jos podul de la Fetesti ceia ce ar denota ca podul
e in refacere s'a reintors cu trenul in tar& ca in dimineata de 22
Septembrie sa fie la Focsani, unde a vizitat frontul, tinand trupe-
lor sale un discurs, care in politica ce urmareste, sa fie compli-

www.dacoromanica.ro
4B IMPRESIUNI g PARERI PERSONALE

mentul celui tinut cu gestul la mormantul de la Curtea de Ar-

ges. In acest discurs a insultat pellohenzolernul Rege Ferdinand
al Romaniei, numindu-1 apostat *i. trdclator. Poporul roman a fost
invitat indirect sr, is bine aminte, ca fericirea, ca si in trecut, nu-i
poate veni decat de la Germania, cotorosindu-se de Regele Ferdi-
nand.
Do la Focsani Imparatul a mess la Sinaia de a wizitat Caste lul
Pe les si de acolo s'a dus la Berlin.
Tata dupa Bukarester Tagblat programul ce a urmat Impa-
ratul.
Pe fronturi nici o schimbare in situatia cunoscuta.
In Rusia situatia lui Kerenski s'a sdruncinat cu totul. Comu-
nistii cer paces imediata, or, Kerenski cel pe care s'a sprijinit
pima azi revolutia, urea continuarea razboiului. Acest lucre it va
d ara ma.

MERCURI 13 SEPTEMBRIE.
Am avut azi o placuta surpriza, am intalnit pe strada pe Pe-
trie& Hagiopol, vesel, gras si fericit, a venit ieri de la Saveni libe-
rat definitiv. and imi amintesc in ce stare,de depriinare morals
eram amandoi la Imperial, nu-mi vine sa cred ca ne vedem cu
ochii. liberi pe strada. Ne-ani imbratisat in piing. Ca lea Victoriei.
Guvernul domnului Bratianu pare a-si fi pierdut ca,pul; un
ziar englez anunta, cr. Tribunalul din Iasi urmeazs sa judece pe
cleputatir si senatorii precum si pe functionarii superiori cari n'au
urmat guvernul in retragere, ramanand in teritoriul ocupat. Intre
cei dati judecatii ar fi d. P. P. Carp, C. Store, General Iarca, Gheor-
ghe Stirbei, etc. Eu cred ca ce publics gazeta engleza e numai o
farsa, de oarece pe cat imi amintesc nu exists nici o lege care sa
oblige parlamentul sa mearga dupa guvern, mai mult chiar, gu-
vernul pentru a astampara panica in lung, lui Noembrie, cateva
zile numai, inainte de plecarea lui, a amenintat cu destituirea pe
acei ce vor abandona postul si vor fugi in Moldova, dandn-se un
termen de 7 zile celor fugiti, sa se reintoarca.
Generalul Presan de asemeni, a cerut Comanduirei Pietii Bu-
curesti de a impusca pe cei ce fug si produc panica, chiar data
ar fi functionari publici. Dar probabil ca, aitceva este adevarat,
se poate ca unele personagii politice ce au ramas aci, sa fi facut
parte si din cadrele armatei, sa fi fost mobilizati, ei bine acestia
se poate sa fie dati judecatii. Asa de exemplu, imi amintesc ea la
Inceputul campaniei d. Store purta o uniforms de Colonel ca Pre-
tor al ostirei, impreuna cu I. Peretz, Paul si Dem. Negulescu, Pro-
fesori Universitari toti. De asemeni imi reamintese er, Dem. Neni-
tescu inainte de a fi mare om de Stat, fusese capitan in infanterie
in rezerva fusese filcut maior, iar in campania din Bulgaria din
1913 a fost chiar inrolat. E posibil si acum sr, fi fost mobilizat. De

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 47

asemeni se poate ca. Gh. Stirbei, cm tanar $i sanatos, sa fi avut

$i el un grad in ostirea de rezerva; in acest caz s'ar explica darea
lor in judecata ca mari vinovati, pentru ca au ramas sa lucreze
aci cu inamicul in contra, propriei neastre armate, dupa cum vi-
novati criminali sunt $i militarii cei mai mici ca Fortunescu, Mi-
sir, Ioanid, Maltezeanu, cari au desbracat uniforma $i au inti at
in slujba inamicului ca sa. le usureze aprovizionarea.
In tot cavil, gestul guvernului de la Iasi are $i caracterul u-
nei vadite razbunari politico.
Tot din Moldova se mai spune ca, Regele refuza a merge sa
is re,sedinta la Cherson, fata de modul putin ospitalier, in care
s'a manifestat populatia de acolo cu ocazia pregatirii re$edint.ei
regale, Regina. care ar fi deja la Cherson a anuntat ca, se reintoarce.
Cu aceasta, ocazie presa engleza, nu uita. origina Reginei noas-
tre $i e sca.ndalizata de putinul sprijin ce da Anglia celor doi Su-
verani ce i-au fost aliati, Tarului Neculai $i Regelui Ferdinand al
Romaniei. Marea revista The Saturday Review cu data dese3 Au-
gust scrie :
Ni s'a asurzit urechile cu vechea $i fal$a tdnguire a gazete-
lor $i a minigrilor in ce privege democratia. Dar n'auzzm vor-
bindu-se nintic despz e datoria noastra evidenta fatli de Outfit 110P
tri incoronati, perechea regald romdred $i fostul tar cu famzlia sa.
Regale $i Regina Ronzdniei se bucurau de libertate $i de szguran-
fd $i (lath' ar fi fost prudenfi ar fi imitat' pilda Olandei sz s'ar fi
tinut deparle de rezbel. Acum dupd pierderea regatuluz lor, ei.
sunt gonifi fard rost in dreapta $i in stdnga $i se pare ca se gdn-
desc sd caute addpost in Rusia. Dacd s'ar da in paza revolufionari-
lor apoi D-zeu sd aibd mild de ei, cdci acestia ii vor deporla proba-
bit cdt mai repede in Sibcria. Regele Si Regina Romdnzei au fost
trcidati, de minigrii tor, de armata lor, $Z de aliatii lor (It). Singu-
rul lucru pe care Marea Britanie a putut sii-1 facet pentru dcin$ii a
Post sd be of ere un azil in Anglia. Suntem deci cu adevdrat cc$a de
neputincio$i ell nu putem ocroti pe acei pe can i-am convms sd
za parte la nizboi?"
In intervievul dat de d. Bratianu $i de care am vorbit acum
cateva zile, se spune ca. indignat la un moment dat, a spus zia-
ristului :
Ce`i asta domnule, razboi sau nebunie ?
Inselati de prortusiuni nesincere, ne-am aruncat in razboi pen-
tru ideal. Nu fac \ring celor ce au fost sinceri in nebunia aceasta ;
s'au putut bizui pe taria $i sprijinul real al Rusiei, s'au bizuit pe
semnatura Frantei $i Angliei ca Rusia i$i va tine cuvantul $1 ne
va fi un aliat adevarat, ca. avand sprijinul marilor aliati vom ob-
tine Banatul, Ardealul si Bucovina, am fost indrituiti a face cluar
nebunii. Asta inteleg. A urmat inst. ca am pierdut jumatate mi-
lion de suflete, am prabusit regatul si am pierdut independenta ca

www.dacoromanica.ro
48 IMPRESIUNI sI PARERI PERSONALE

consecinta a infrangerei, am distrus bogatia imensa, a Orli. Nici

acest lucru nu regret cand ma gandesc ca sacrificiul s'a facut pen-
fru idealul national, Dar din ce vad azi, acest ideal devine o hi-
mera, Rusia aliata a disparut, in locul fortei marelui imperiu e
un pustiu de anarhie, fare sef de Stat, fare guvern si cu o armata
care i i asasineaza ofiterii, si nu mai vrea sa lupte. Anarhia de azi
nu mai vrea razboiul, nu mai are nici o pretentie si de se poate
e gata sit renunte la propriile ei teritorii, Din aliati am devenit azi
dusmani, iar armata ruse care nu mai vrea sa lupte cu Puterile
Centrale e gata sa se lupte cu noi. Moldova se sgudue de devasta-
rile si cruzimile fostului aliat. Semnatura garantilor e si ea in
deconfitura. Nici Anglia, nici Franta nu mai pot impune Rusiei
sa-si respecte iscaltura. Pe langa acestea mai vine si guvernul en-
glez sa declare ca nu mai urmareste desmembrarea, Austro-Unga-
riei, ca fiind un ideal reclamat de fostul aliat rus. In asa impreju-
rari ni se rapeste de insusi aliatii nostri singura ratiune ce am
avut de a intra in razboi : idealul natonal.
Sfatunci pentru ce mai luptam not ? Si intorcand vorba d-lui
Bratianu, intreb si eu :
E razboi sau nebunie ceia ce facem not azi?
D-I C. Stere fostul intim prieten al d-lui Ionel Bratianu ne face
azi in Lumina o destainuire mu tocmai banala. Guvernul liberal
hotarise In momentul cand s'a retras la Iasi, ca d, General Anghe-
lescu, Comandantul Pietei Bucuresti, sa aresteze si sa trunita. cu
forta. la Iasi pe toti adversarii de seamy ai razboiului; In contra a-
Cestei masuri d. Stere s'a plans in scris Regelui fare, a capita
un raspuns, iar dug. Generalul Anghelescu n'a reusit sa execute
ordinul ce primise-, faptul s'ar datora nujnai impnejurarii cr. ina-
micul a inaintat prea repede si abia au avut ei vreme sa. se
evacueze.
Nowoie Vremea din t Septembrie ne da o veste rea in lega-
tura cu teama ce avem de consecintele anarhiei ruse. Dupil ares-
tarea memlnilor legatiunii ronidne din Petrograd, dupd bataia
data Consului American din Odesa, a lost ucis aviatorul francez
Voiseau, instructor la Ismail".
Pentru ce ne-am mira ? Si not si Franta n'am Post si nu sun-
tern aliatii revolutiei, ci ai fostului imperiu rus. Ce putem dar cere
revolutiei ?
Pe front nimic de seams.
Ziarul oficios al Vaticanului Osservatore Romano cunoscand
raspunsul dat de Puterile Centrale, declara ca, acest rlispuns e
multumitor, de oare ce el corespunde scopurilor papale si ca are
credinta ca acum drumul spre tratative e deschis.
Doi din celebrii aviatori Asi", cum cunt numiti in limbajul
popular, din tabere adverse si cari in actualul razboi au doborit
peste 100 de aeroplane, unul francez, altul german, au cazut in

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RU130E111,111 ROMANIEI 49

lupta si an murit aproape concomitent. Cel francez Guynemelt, de-

tinatorul recordului In Franta cu peste 50 de aeroplane doborite
de el in lupta, decorat si de noi in ultimul timp cu crucea Mihai
Viteazu"; cel german este sub-loc,oterientul Voos, doboritorul a 48
aparate. Ei cad aproape in acelas timp pentru a nu se desminti
proverbul ca, ulciorul nu merge de roulte on la apt.%
In sfanta Rusie aliata noa.stra, acolo uncle guvernul roman e
gala sa. se refugieze cu Rege, tezaur si ostire, iata unde a ajuns a-
narhia : La Viborg au omorit o Sumedenie de ofiteri, intre cari si
pe generalii Ornovski si Vasiliew, iar in postul for de comandanti
de corp de armata au pus doi capitani pe cari generalisimul Ke-
renski i-a confirmat.
Fata de inzistentele ministrilor plenipotentiari ai inte/egerei,
cari reclama guvernului provizoriu O. cinsteasca semnatura Ru-
siei, marele scriitori Gorki spune in ziarul sau :
Bandifii internationalz martirizeath Busia sleitd, Cu o neru-
finare ne mai pomenitd".
E de dorit ca sa se limpezeasca odata chestia data Rusia asa
cum t. ajuns mai este un aliat Intelegerei sau ii este inamia.
Pentru a termina cu notele mete de azi cari au fost pur poli-
tice, sa spun si doua vorbe asupra micilor mizerii ale gospodaril
noastre. Ni s'a liberat cartele de lemne si zarzavat, dar Inca nu
s'au pus in aplicare ca sit stim la cat avem dreptul sa cumparam.
De forma s'au fixat iarasi preturi maximale cu amenzi de
10,000 lei atat pentru vanzator cat si pentru cumparatorul contra
venient. Pentru tine o fi fixand ei aceste preturi maximale ? Eram
azi Intro pravalie peste drum de Atheneu voind sa cumpar unt de
masa. Un ofiter german a venit inaintea mea si cere 250 gr.. unt;
I se da un pachetel.
Cat costa ?
6 lei.
Pe placarda atarnata in fata contuarului sta. scris sub sernna-
tura politaiului german : Untul proaspat presat 12 lei kilo". Ne-
gustorul far. nici o jena de ofiterul german cere dublu. Atunci
pentru tine sunt fixate preturile maximale ? Trebue sa no un
mister. Zilnic citesc liste ca. femeia X a fost amendata cu 100 lei
pentru depasirea pretului maximal la pastarnac; Y la piper; Z la
sireturi de ghete si W la lamele de ras. Iar in Calea Victoriei ban-
ditii scot 300 lei dintr'un curcan fript si 1500 lei chnteun port, In
ochii politiei si ai militarilor germani. Nu e decal o explicatie, ne-
gustorul cel mare intereseaza la vanzarile lui pe oamenii politiei,
altfel nu e nici o justificare.
Nu sunt marfuri de alimentd, totusi s'au infiintat o puzderie
de pravalii noi. Ceia ce valid e de o infatisare oribila, untul, bran-
za, magiunul, carnea afumata do pe tejghelele lor, ce \rand cu pre-
turi ne mai auzite, au o infatisare dubioasa. E ceva ceia ce cum-

www.dacoromanica.ro
50 IMPRESIUNI $I PARERI PERSONALE

peril dar de sigur nu este ceia ce raspunde la numele sedris pe ele.

Branza e de o compozitie Intre ceara, sapun si ghips.
Si populatia cumpara de se speteste.
JOI IA SEPTEMBRIE.
Toamna incepe sa se simpta. Termometrul scoboara diminea-
ta la +10 grade si cade o ploae rece si marunta. Nici stirs noi,
nisi evenimente noi. Convoiuri intregi de prizonieri romani sunt
readusi din Germania si kiberati pentru munca campulut.
Pe fronturi nimic nou. In Flandra nurnai, o noun, si zadarnica.
lupta, a reinceput, laza succes remarcabil. Asa neam deprins cu
aceste formidabile atacuri care nu. inainteaza. cu nimic frontul, In
cat nu ne mai atrage atentiunea.
Puterile aliate Inca, n'au raspuns la note, Papei. Din Rusia se
anunta ca Sovieturile vor sa. raspunda ele singure Para a mai as-
tepta pe aliati, manife6tandu-si dorinta unei paci onorabile. Se
credo ca conduita Rusiei a impiedecat pawl azi In /elegerea sa
raspunda.
VINER1 15 SEPTEMBRIE.
Romanul are un pros erb . fereste-ma Doamne de prieteni, ea,
de citismani nia feresc singur. Taman asa ar putea spune azi d,
lonel Bratianu. Nimeni nu-1 ataca mai rau astazi in Romania ocu-
path., ca proprii lui prieteni, Toata actiunea filo-germane sr anti-
bratienista nu o conduce azi adversarii liberalilor, ci d. C. Store,
intimul ainic al Primului Ministru: iar intre fruntasii politici ce
urmeaza actiunea d-lui Store, cari au semnat articole si intervie-
vuri prin ziare si prin can s'a descris Crinzinala purtare a $cfu-
lui" sunt toti partizanii sai ca : cleputatii Patrascanu, Simionescu-
Ramniceanu, C. Iarea rle la Buzau, $i altii. Toti colaboreaza, la
Lumina, iar Simionescu-Ramniceanu publica chiar azi un inter-
viev din care reese ca inainte de retragerea armatei noastre, par -
lameptarii liberali guvernamentali, art fost amenintati ca data nu
urmeaza, guvernul la Iasi, vor fi ridicati cu forta.
Diferite svonuri au circulat in ultimul Limp relativ la rema-
niarea guvernului din Iasi, dar nisi data. ceva precis nu s'a con-
firmat. Azi pentru intaia data, avem o informatie siguia. Ea ne
Nine dintr'un ziar rus foarte vechiu, ce a parvenit aci. E din 12 fz.'")
Iulie si e Nowoie Wremia; el publica lista guvernului ren aniat.
Ionel Bratianu Presedintele Consiliului si Externele, Take Ionescu
Vice-Presedinte al Consiliului tetra portofoliu; Alecu Goristanti-
nescu, Internele si Aprovizionarea, ce noroc porcese! , I. G.
Duca, Cultele si Instructia Publica; Mihai Cantacuzino, Justitia;
Georgel Marzescu, Domeniile; Dem. Greceanu, Lucrarile Publice;
Barbu Delavrancea, Industria si Comertul; Neculai Titulescu, Fi-

www.dacoromanica.ro
I.

DIN TIMPUL RIZBOIULUI ROMANIEI 51

nantele; Vintilg Brgtianu, Itrzboiul, in mod provizor pang la so-

sirea titularului care ar fi Genera lul Iancovescu; in fine ministri
fgrg portofolii mai figureazg . Emil Costinescu si Mih. Ferich*de.
Fostul Ministru de rtizboi rus Schucolminow a lost condam-
nat la Inchisoare pe viata,. E unul din cei doi germani ce si-au luat
asupra -$i raspunderea deslantuirii rilzbotului europer.n, prin ne-
darea ordinului de demobilizare a Tarului Neculai.
In Flandra atacul englez e in a treia zi, si dupa celounicatul
german, au ajuns la Geluvelt, ceia ce ar fi o frumoasll inaintare.
SAMBATA 16 SEPTEMBRIE.
Plictisit de viata uniformr, si lenesg ce due, azi m'am hotarit
sr ias dire cask deli n'arn nici o tintg. Cum in localuri publice
cafenele nu) voi sg intru, m'am dus In Cismigiu. J pentru prima
oars, cr. revgd parcul nostru comunal. Auzisem intro vreme de la
un rgu voitor, ca. iarna trecutg s'au Mat arborii pentru combusti-
bil; ne adevgr. Grgdina are aspectul ei obisnuit si 6 destul de mr-
turatr, de un grup de femei, rechizitionate pentru serviciu. Sin
gura dosebire In aspectul ei de mai inainte, e cg in loc de stratu-
rile de flori si trandafiri, anul acesta predoming zarzavatul. Pe
marea alee din mijloc, transformatg in peluzg de ultimul primer,
se resfatg un imens camp de varzr rosie si creatg. Ace las lueru in
partea grgdinei din dosul pavilionului de muzia si pe malul in-
treg al lacului.
De altfel nu e de mirat, in mai toate grgdmile particulare, lo-
curie virane si gradinile publice, s'a plantat din ordin, zarzava-
turi. Pe Bulevardul' Coltei se rgsfatg o mtltime de asemeni.grg-
dini. eapa si patlagelele rosii abundg spre marea satisfactie este-
tick a militarilor bulgari ce se grsesc in Capita
In Cismigiu mai vgzui un fapt de deosebitg atentie pentru
populatia Capita lei. Toate brncile poartg o tgblitg cu inscriptia
Nur fur militer personen". Bgncile sunt destinate a odihni numai
pe militarii inamici. Noroc ca, militarii se indeletnicesc aiurea mai
cu profit si bancile stau goale, asa ca, trecatorii se aseazg pe ele in
sfidarea inscriptiunii pe care de altfel nici nu o pricepe. Nu e mai
putin adevgrat, cr. cel Intad soldat ce ti-ar ordona sa. to scoli, tre-
bue sr. to supui.
Am Intalnit in oral si cativa din ofiterii prizonieri lgsati
libertate; de la ei aflu cr. nemtii le cer sa semneze o declaratte in
care ar fi si obligatia de a nu mai lupta in contra Puterilor Con-
trale. Cei ce refuzg sunt expusi a fi readusi In laggr si trimisi in
afarg din targ. Pricep ce vor nemtii, dar nu. pricep pe ofiterii ro-
mani ce semneazg asemeni declaratiuni. Un maior de infanterie
activ, liberat ca invalid, imi spunea azi ca, de sigur e bunk liber-
tatea, insg pentru ea nu poate da o asemenea declaratiune, pe care
nu ar da-o nic un ofiter german.

www.dacoromanica.ro
5 IMPRESTUNI SI PARER! PERSONALE

Sunt militar de cariera, am jurat credinta. Regelu,i, nu mai

dispun eu de mine, ci Regele $i guvernul roman, care poate A. ma
trimita sa lupt contra cui vor vrea ei. Un militar nu poate lua
angajamente contra cui sa lupte Si contra cui sa nu lupte. Chiar
legile noastre militare ne opresc sa dam asemeni declaratiuni ina-
micului In mama caruia am cazut prizonier. De vor sa, ma reia
la lagar n'au decat sa o lack declaratie nu dau.
Foarte frumos a vorbit maiorul, dar eu am auzit ca: multi au
fost de alta parere. De sigur ca armata a avut $i oameni *i. lichele.
Pe fronturi nimic nou.
UN IMPOZIT COMUNAL PE PAINE
uU %INICA 17 bEr. rEM13.<1E.
Comuna Bucuresti sub pretextul ca n'are venituri suficiente
in buget ca sa-si acopere cheltuelile pentru cumparare de registre
$i pentru plata unor sinecure, a dispus infiintarea unui impozit
indirect pe care a*i putea sa-1 calific fara sa, fiu nedrept, de cri-
Minal. Las la o parte justificarea ridico1a ce da pentru obtinerea
a 300,000 lei de care are nevoe, s'ar fi gasit eel putin o sursji ono-
rabila. E fara exagerare in populatia Capitalei azi 100,000 suflete
care cu scumpetea si lipsa de alimente isi reduce hrana la cele
440 gr. de pane pe zi. pe care o plate*te cu 20 bani. Ei bine, Co-
muna a pus un impozit de 5 parade pe fiecare paine, impozit .14or
de incasat, deoarece painea nu se vinde fara cartela, jar cartela nu
ti se libereaza pang. n'ai platit cu anticipatie impozitul. Asa di, in
vreme ce o imensa categoric de indivizi s'au Imbogb,lit de pe
urma razboiului, luand Si pielea de pe noi, Comuna a gasit ca pri-
mul impozit de care a avut nevoe, sa-1 puns In sarcina omului fla-
mand. D-na Ecaterina Cantacuzino plateste acelas 5 parade pentru
painea ce consuma ea, ca *i cersitorul fart]: picere din coltul stra-
zei. Iata de ce am numit acest impozit criminal, cip; atat mai
mult, ca. Primaria *tie ca azi nimeni nu poate protesta.
Cu ocazia redeschiderei Reichstagului natural ca Cancelarul
a vorbit din nou. Din tonul acestui discurs s'ar parea ca germanii
se bizue acum mai mult pe propria for rezistenta $i putere, de cat
pe necesitatea path pe care o doreau in trecut. Nu numai ras-
punsul dat la nota. Papei denota aceasta noun mentalitate, ci o con-
firma *i discursul Cancelarului. In adevar, pana azi am auzit a-
peluri desperate la o pace onorabila, fara invins, fara invingator,
CA statu quo ante, fara anexiuni $i faro. despagubiri. Sunt multi-
ple actele si discursurile oficiale in cari s'a expus aceasta tema.
Infelegerea nu a primit-o. Conduita Intelegerii a fost calificat
de criminals fata de popoarele ce sangereaza. In asa attnosfera a
intervenit nota Papei care propaga *i el o pace fail anexiuni, cu.
despagubiri drepte pentru unii si cu tendinta dezarmarilor viitoa-

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 53

re prin crearea Tribunalelor arbitrale. Puterile Centrale au primit

nota cu semnificatiVe manifestatiuni de aprobare, iar acum de
odata tonul se schimba. In mod oficial nu mai raspund Papei la
chestia statu quo ante, nu mai confirms dorinta de pace onorabila
fara anexiuni si fart+, despagubiri, ci se ocupa numai de chestia
impiedecaiii razbaaelor viitoare prin garantii ce s'ar da tot lor.
Dar de asta data Cancelarul 1$i ia masca si spune verde ca trebue
sa fi fost nebun eel ce a crezut ca Germania va divulga azi cari ii
sunt telurile ei de razboi. Asa da, Acum e sincer si in ade-va'r; tot
ce s'a vorbit pang. azi a lost nesinceritate, asa cum a calificat-o de
la inceput presedintele Wilson.
lath, in adevar, propriile cuvinte ale Cancelarului german :
E greu de inteles cum ar fz putut vre-odatii un cunoscator al
situatiunii internationale sci creadd ca noi am fi in stare sd stabi-
lim in defavoarea noastrii, intr`o declaratie oficiala, rezolvarea u-
nor cheshuni aldt de importante can stau intr`o legit' tura indiso-
lubild cu intregul complex de chestiuni cari se vor discula la e-
ventualele tsatative de pace. Trebue set refuz acum de a preciza
telurile noastre de rdzboi".
Astea relative la nota Papei. Deci Papa este naivul ce a cre-
zut Ca ei ar fi in stare sa. faca, o asa prostie. Si pe cand presa
germane, Una de luni de zile cerand ca dusmanii for sa-si declare
telurile de ra'zboi, de oare ce ale for suixt cunoscute : pace lard
anexiuni si fdrei despligubiri", Cancelarul vine si le rastoarnii tot
ce au cladit pe hipocrizie.
Pentru noi, importante acestui fel de limbaj sta in perspectiva
non& ce se redeschide pentru prelungirea razboiului.
In Rusia, situatia lui Kerenski continua de a se inreutati prin
cresterea puterii Sovietelor in hotaririle ouvernulut provizoriu.
De altfel In guvern n'au mai ramas decal, socialistii, cei alti nu vor
sa-si mai ia nici o raspundere.
LUNI 18 SEPTEMBRIE.
Literalmente nimic, nici pe fronturi, nici in politica, nici in
Capita la. Profitam de vremea ce se mentine destul de bung ca sa
ne pregatim de iarna, caci o ducem greu. Cum caloriferele nu vor
putea fi incalzite in lipsa de combustibil, am facut o lucrare care
sa-mi permits sa instalez o sobs de fier pe sada si de la care indi-
rect sa Incalzesa cele doua odai de culcare si baia. Va fi greu,
foarte greu, sale lungs, mare, Inalta cu ventilatii si mozaic pe jos.
Nu vom avea dad incalzite, ci un frig amortit, ca sa nu Inghetam.
Mai bine, e exclus pentru iarna aceasta.
0 alts chestie ae ne preoctipa- sunt alimentele si aprovizionarea
cu ele. Conserve nu exists in lipsa de tinichea pentru cutii, iar sin-
gurul aliment cu care am trecut vara zarzavaturile ne vor
lipsi. Deja acum s'a oprit aprovizionarea particularilor cu zarza-

www.dacoromanica.ro
54 IMPRESIUNI SI PSRERI PERSONALE

vat; negustorul Ware voe sa, vanda de cat maximul trebuintei unei
zile. Cartofii au fost sco$i din comert in mod formal. Nadejdea ne
e sa aducem ceva de la tart;, $i cu putina fain& $i malai sa o du-
cern pan& la.vara.
Sanatatea a inceput a se resimti in, mai bine. Mersul nu ma.
mai 'oboseste a$a tare, noptile pot dormi, iar pofta de malicare
a revenit. Doctorul chiar mi-a atras azi atentie, ca iha gaseste mult
mai bine. Cel putin Mind mai sanatos voi rezista mai cu curaj la
nevoile iernei.
MARTI 19 SEPTEMBRIE.
S'a observat de catva timp ci trupele turcesti din Capita la sunt
imbricate in uniform& german'a. Sing-ura, deosebire intro ei $i sol-
datii nemti este casca $i capela. In be de case& de fier cu tb.pu$a
$i acoperita cu postav gri, turcii au o caricature de case& de pos-
tav ca o broboada. In colo, pan& $i nasturii cu coroana imperiala,
pang $i paftalele cu Gott mit uns" sunt germane. De cite -va zile
se observa acelas lucru $i la trupele bulgare. Erau asa de inizera-
bil imbracati soldatii bulgari, in cat probabil pentru estetica Ca-
pitalei, Komandatura germani le-a damn ceva imbracaminto de-a
for.
Desi au ajuns aci, lumea for vorbe$te c& razboiul va inai dura
ani de zile.
Aliatii anunta tinerea unei conferinte la Paris a carei stop
va fi in primul rand discutarea frontului oriental. Presa Intele-
gerii merge pang acolo, de cere, inlocuirea armatei ruse$ti cu o
armata in Orient, americano-japoneza. Desi asemeni planuri par
imposibile, totu$i ceva trebue sa fat . cam frontul rus nu mai e un
front al Intedegerii.
Marina rusa din Marea Neagra $i Marea Ba ltica, a cerut pace
imediata cu Germania. Finlanda s'a proclamat independent& $i
core ajutorul Germaniei pentru definitiva ei liberare. Ucraina c'a
declarat independenta si vrea sa fie nucleul unei Rusii federative;
acum se svoneste ca si Siberia $i-a declarat independenta.
Sociali$tii ru$i guverneaza dar Mr& cap $i fara autoritate; au
distrus far& putinta de a recladi ceva. Rusia e pierdutil. State le
amiice ce au ajutat-o isi vad imense capitaluri pierdute. Pentru
salvarea imprumuturlor unii vad o ocupatie franco-anglo-anieri-
ca.no-japonez .
In acest timp Moldova e ocupata de armata rusa far& si $tii
cum se o consideri, prietenit sau du$manit.
Pe fronturi tunul bubue mereu firs caracter de lupte seri-
oase. S. fie taetica? S. fie oboseal.? S. fie pregatire? Cine roate
sti?

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RIZBOIULDI ROMANIEI 55

MERCURI 20 -SEPTEMBRIE.
Viata aniortita continua. De frontul roman nu s'a mai pome-
nit de vre-o 2 saptamani. Omenirea s'a deprins asa de bine. cu
greutatile si cu grozaviile, In cat nu e de mirare ca, nimeni nu se
mai gandeste la pace. Presa franceza. pe cat mai poate parveni
oeva pang. la not e foarte ingrijata de situatia din Rusia si de
situatiunea Romaniei; de alt-fel, drept vorbind, ei nu-si mai vad
bine nici situatia lor.
Linistea ce domneste pretutindenj pe fronturi sa nu fie ()are
un armistitiu tacit? E de neconceput ca in ajunul iernii si a in-
temperiilor ce urme,aza, sit ving, behgerantii sa, nu profit de tim-
pul favorabil a unei vremi uscate si calde, dad, au de gand sa, se
mai rasboiasc a .
In Bucuresti a amortit si actiunea d-lui Carp. Cel ce se mai
agitii Inca e d-1 Const. Stere. El lupta ca sa, indreptam raul ce am
Mout, indepartandu-ne de puterile aliate si striga in fiecare zi:
a venit timpull Si nimeni nu se misca, nimeni nu face nimic,
Ce e asta? Daa, a venit timpul sa indrepte raul, sa-1 indrepte;
data d-1 Stere stie cum sa Inc,eapa, mai putine vorbe, mai multe
fapte. Mai ieri spunea cit Inca n'am pierdut independents si ea, ar
mai fi timpul sa o salvam prin actiune si cu toate aceste,a nimeni
nu indica, nimic, nu face nimic. Sa fie oare ca nu vor nemtii. In
acest caz svarcolirea d-lui Stere e si degeaba si imprudenta, prea
ne descopere slabiciunile In fata dusmanului.
In privinta asta imi place mai bine vorba pe care se zice ch
ar fi spus-o d-1 Marghitoman: .
Daca, e vorba sit obtinem avantaje pentru tarn, e o crima
sit ne dam Indarat de la o actiune pentru a colaborare cu Puterile
Centrale; dar dad, e vorba sa ni se impue num,ai umiliri, mai bine
ramanem In nenorocirea care ne a lovit si o lasam sa-si mearga.
cursul.

PUTEM INVATA GEVA DE LA NEMTI?

JO! 21 SEPTEMBRIE.
Iatit-ma, si la Tribunalul militar german. Romano-Americana
e chemata in judecata la acest tribunal de un supus austriac. Cum
eu nu stiu nemteste si nici nu voi sa pledez, am angajat un advo-
cat evreu, pe care trebue ins& sag asist pentru a-i da lamuririle
necesare, ca sit fie la curent. Asa ma, gasesc azi la Tribunalul ger-
main.
Fara dusmanie, MI6 o institutie de la care am putea invata
ceva. Desi to doare inima a-i vedea siejand in localul Palatului no-
tru de Justitie, totusi vecinatatea cu institutia justitiei noastre ar
putea fi ocazia ca magistratura noastra s& poata, profita ceva.
Mai intai o constatare: magistratii germani ce siejeaza aci,
www.dacoromanica.ro
56 IMPRXSIUNI CI PARER' PERSONALE

muncesc, Si pentru asta merit& toat& simpatia mea; dar bunii ro-
mani imi vor obiecta: ce, la noi magistratura nu munceste? Ba
bine cg. nut Munceste, dar zilnic avem ocazia de a vedea de bxern.
plu a la ora 3 judecatorii nu au intrat Inc& in judecata priinului
proces de pe .condia. A. putea 'spune ca azi cu desorganizarea
justitiei, din cauza razboiului, lucrul s'a generalizat. Mai intai,
de*i soarele r5.sare la ac,eiasi vreme, prin introducerea calendaru-
Iui *i a orei germane, ora i romaneasca a devenit ora 12. De acest
fapt a profitat magistratura s& mgreasca cu Q or odihna de di-
mineatg, iar la treab5, sa vine, la ora 2, devenita ora 1 regle-
mentar5.. Care este judecgtorul care la ora fix& s5. intre in sedint5.?
Drumul la Palat se face greu pe jos, in lips& de on ce mijloc
de locomotie, distantele se calculeaza greu, asa ca la 2 jum. jude-
ct,torii intra sa face apelul nominal. Nu stiu prin ce uz sau necesi-
tate, dup5, apelul nominal, judechtorii suspend& edinta. La ora 3
magistratii romani n'au Inceput Inc& munca lor. In curand ye.
veni iarna yi cum Palatului de Justitie nu i se dit lumina in lips&
de combustibiI, eI avand uzina proprie, la ora 4 se vor ridica $e-
dintele. Nu asa ca e scandalos?
Mum s& vedem ce poate Invata magistratul roman, de la nem-
tii ce lucreaz5. In sala Curti cu Jurati. Fix la ora 8 (ora 9 roma-
neasca) Tribunalul compus din trei oliteri In uniforma, intl.& in
sedinta. La ora 8 $i 5 minute, prirnul proces e in piing judecare;
pentru un proces se fixeaz& o jumatate de ora.
X. e citat pentru ora 8, Y. pentru 8 jum., Z. e citat pentru ora
9. Ultima citatie a pentru ora 11 jum. Dacti procesul fixat pentru
ora 9, de exemplu, se amana, Tribunalul striga pArtile din pro -
cesul fixat pentru ora 9 jum.; data Coate ptirtile raspuns si primesc
judecata, Tribunalul continua *edinta; dad, tine -va lipseste, a-
tunci Tribunalul suspend& sedinta dupe ce avertizeaz5, partile c.
daca inainte de ora, cel ce lipseste va veni $i va fi gate a se Jude-
ca, s5. avizeze Tribunalul, care le st5. In acest interval la dispozitie.
Putem noi imaging magistratii nostri la dispozitia partilor, care
s&-i scoat& din camera de consiliu cand vor voi ele?
Tribunalul german judecg maximum pang la ora I. Cand
Tribunalul german a terminat munca. zilei, Tribunalelc roma-
ne*ti Inc& n'au inceput-o.
Nu *tin cum judeca judeditorii acestia militarizati, nisi nu
m5, ocup de asta; se spune ca ar fi impartiali, se poate. Nu stiu
iarasi dace aplica bine legile; se spune c& judeca mai mult cu lo-
gica *i spiritul de dreptate, *i cred, de oare ce judeca in vremuri
exceptionale, el Insusi un Tribunal exceptional, pe rang& c& tre-
bue s& judece dupa legile romanesti pe cari nu le cunoa*te.
Ce este ins& de admirat in lucrarile for este procedure.
Cand se incep desbaterile unui proces la noi, magistratii n'au
nici o idee despre ce este vorba. Ce torture pentru unii de a le tine

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RA.ZBOIULUI ROMANLEI 57

atentia incordat& la tot ce se vorbe4te, ca s& *tie ce are sl facd si

ce vor impricinatii. De aci pentru unii somnolenta ce se va tra-
duce sau, intr'un dispositiv nedrept, sau in .obligarea partilor de a
mai pleda Inca odd& procesul Iri concluzii scrise. Nu tare uri s'a
luat timpul intreg de o zi, cloud, trei si mai multe, unei instance
judecatoresti ca la urmb, a se ceara concluziuni scrise. Cat& vre-
me pierduttil La tribunalul german timpul are pret; in momentul
cand incepe desbaterea unei .cauze, cel putin unul din c
cunoaste procesul. Cand se intent, o actiune, reclamantul trebue
sa o motiveze si sa o dovedeasch prin insusi petitiunea seri* a-
ceasta reclamatiune motivata, se comunica paratului care, intr'un
termen fix, trebue sit raspunda. Rdspunsul paratului se comunic&
reclamantului care are .dreptul a-ai erns, obiectiunile co ar mai
acelas lucru cu paratul. Cand partite au spus in scris tot ce au a-
vut de spus, Presedintele fixeaz& termen de infdtisare, delegand
pe un judec&tor s& studieze chestiunea.
Cand partite se infdtiseaza, Tribunalul prin judecaurul de-
kgat cunoaste procesul. Desbaterile ce -urmeazd sunt ast-fel sim-
plificate; partite nu au cuvantul pentru a repeta ce au spus In
scris, ci judecatorul are cuvankil pentru a intreba tot ce lui i se
pare inch. neldmurit. Advocatii sunt limitati sa dea aceste larnuriri.
Oratorio *i discursuri nu 'lump .in procese civile si comerciale.
Sistemul e excelent. Prin intrebarile ce face, judecatorul se di-
vulg.& dacd. a priceput sau nu chestiunea, iar partea interesath 11
poate Idmuri si convinge, iar solutiunea nu e o surpriza pentru
part.i; de alt-fel hotarArile acestor domni sunt definitive si nu pot
fi ata.cate, La noi s'au vazut cazuri in care cineva a pierdut cauza
din .cauza ca judecatorul n'a sesizat bine chestiunea, din fericire
avem apelul si recursul; dar dacd am fi judecati in prim& *i ulti-
mti. instants?
Procesul terminat repede, judecdtorii intra in deliberate, eel
ce a studiat chestia, o expune celorlalti juclecillori. Studierea pro-
ceselor se repartizeaz& de ei in mod egal; eel delegat face si ho-
tararea.
Se pricepe usor ce mulled trebue sa pue oamenii ace5tia pen-
tru restul zilei acasa la ei. Si acum intreb, se concepe asta la noi?
Ar fi o aberatiune s1 le ceri a4s munca; nu zic a in tineretul idea-
list si studios nu s'ar gasi destui cari destinandu-se carierii si fi-
ind bine retribuiti, nu ar deveni 5i buni *i muncitori magistrati:
dar cu cei rau deprinsi, ar fi imposibil. La noi nu numai c& jude-
catorul nu trebue sa studieze de inainte procesele ce are de judo-
cat, dar prin o slab& apdvare a partilor el poate rrtmane in igno-
ranta adevarului. In vorbele cunoscute in Palatul de Justitie *i cari
au devenit axiome, e si aceasta pusii in gura magistratului roman.
VI rog fiti $curt, actele nu le cititi ea le va citi Tribunalul
cand yeti depune concluziuni. Concluziile sit fie cat de scurte, cd

www.dacoromanica.ro
58 ISIPRESIUNI yI PARER' PERSONALE

tot nu le cite*te Tribunalul". E o exagerare de sigur, dar asta, e

reputatiunea in Pa lat.
0 alta remard, am facut la rolul grefierului. Grefierul ce sta
inaintea mea azi, e un. unterofitet, o figura distinsa, Si e rezervist,
e doctor in drept *i agregat la a facultate de drept. Prin exceptie,
ca sa nu fie trimes in lupta, este grefier la Tribunal in Bucures,ti.
Rolul unui a*a om cult ar putea fi chiar intre judecatori, functia
ins. ce ocupa, nu-i impune alta munca. AViz bietilor nostri gre-
In timpul sedintei el dare rolul de a redacta depbaterile. F41
noteazii incidentele si scrie sub dictatul presedintelui minute dis-
positivului pe care judecatorit o semneaza imediat. El nu redac-
teaza hotarari. s'ar putea concepe asta la noi? .

Fara a. jigni corpul grefierilor pentru care am o adevarata. sim-

patie, trebue sa spun ca cu rani exceptii, ei nu sunt recrutati din
oamenii cu studii de drept. Grefierul, care it facut in timpul slaj-
bei asemenea studii, se duce *i el magistrat sau profeseaza advo-
catura. In genere, grefierul a un om muncitor, vechi slujbas in
Tribunal, intrat ca copist, ajuns registrator, inaintat arhivar, e
distins ca ajutor de grefa, iar prin.vechime ajunge *i grefier, A-
cesti oameni in sedinta sunt singurii obligati s6, asculte ce spun
partile; judecatorul asculta dad% vrea, el asculta pentru ca trebue.
Judecatoruliodupti. ce se consulter cu grefierul ce an vorbiL st ce
au cerut partite, isi da hotararea, adica clicteaza, dispozitivul. Ore-
fierul are rolul de a redacta sentinta si a o motive:, el trebue sa o
justifice nu duper, ceia ce a trecut prin capul judecatorului, de oare
ce asta nu poste sti, ci duper, ceia ce a trecut prin capul lui.
Concluzia, o munca excesiva pentru ace*ti oameni; al doilea
un mare pericol pentru drepturile impricinatilor. E excesiv sa, ex-
pui partea sa se tread. in hotarare ca a spus ceea ce grefierul a
auzit sau priceput el. In cariera mea am avut ocazia sit vad, pu-
nandu-mi-se in gura adevarate blastarnatii. Asta a fost cauza ca
d-1 Disescu, cu ocazia modific.rii procedurei civile, a previtzut
oficial note pentru grefier". Pentru advocatii prudenti *i harnici,
aceste note sunt o adevgrata scapare.
Pe fronturi nici o schimbare; mica activitate in Flandra, la
Verdun Si pe Isonzo.

VINERI 22 SEPTEMBRIE.
Azi am constat ca mai sunt oameni optimisti in Capital.. Cu
unul din ace*tia m'am intalnit e Emil Frunzescu! M'a intam-
pinat cu vorbele:
Se and vesti admirabile!
Cum? Uncle? Cine ti-a spus? Nu vad de unde ar veni vesti
bune.

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 59

Cu Coate acestea amicul meu le area bune, tocmai de unde nu

ti-ar putea talece prin minte.
Din Rusia!
El erode, are informatii (?) ca acolo guvernul este ferm hota-
rat sa continue razboiul, ca cu sprijinul aliatilor, Rusia se va re-
face 5i va pune capat anarhiei. Rusia va deveni o puternics repu-
blic& democrats, federative, $i toti vor sustine lupta. America si-ar
fi luat asupra-si caile ferate, Anglia finantele, Franta organizarea
ostirei Si vor reusi.
Fericit om Emil Fru.nzescu; pentru ca sunt convins ca erode
sinter ceia ce vorbeste.
De o cam data, telegraful ne vesteste ca flota Marii Baltice
sere imediata dimisie a Ministrului marinei, $i propunerea cake
Germania a unui armistitiu pentru ca pacea sa poata fi incheiata.
Lumina are azi ceva stiri din Moldova sub titlul sugestiv:
Persoane ce se gdsesc In vialii" . de sigur, pe langa multi altii.
Cel intai e notat amicul meu generalul Eremia Grigorescu, eroul
de pe Oituz; vine apoi dr. Danielopol, despre care s'a scris de eta -
tea on prin ziare ea a murit; lista se Incheie cu Petrie& Durma.
Cum se vede, Lumina a.inceput se, ne face servicii reale. Tot
din ea aflam di la Iasi au reposat ziarele: Universul, Adevdrul *i
c& din cele vechi nu mai apar de cat Neamul Romdnesc si L'inde-
pendance Roumaine. Cotidian apare un ziar Romdnia care a ajuns
si pe aci prin prizonieri.
Un fost coleg de la Imperial imi comunica ca toti ostaticii
din Sa."%erii vor fr trimisi in Bulgaria. E hotarat; de alt-fel Const.
Antoniade $i Ione]. Pache Protopopescu, ce se aflau in congediu,
au primit in scris instiintarea a in ziva de 4 Octombrie vor pleca
in Bulgaria. Primul transport n'a fost propriu-zis de ostatici si a,
fost dus la monastirea Tarnova, lang. Rusciuk.
In Flandra lupta a reinceput cu furie. Comunicatul german
spune: Cu inceperea urlor puternice atacuri engleze s'a incins din
nou lupta din Flandra. Pe cdmpul de luptd din. Flandra, englezii
nici in marele for atac de azz, n'au patruns de cdt la vre-un chilo-
metro adoncilne intro Poelkape lle $i Gheluvelt in zona noastra de
aparare, cu deosebild Inddrjire continua lupta la Est de Zonebeke
$i la Vest de Becelers". Cel putin de asta data nu mai veclem CA
atacurile au fost respinse cu mari pierderi. lau harts ultimului
front, cea de la 17 Septembrie, si constata -ca e o inaintare impor-.
Uinta avandu-se in vedere formidabila aparare a fie-carui metru
de pamant. Inaintarile desi permanente sunt insa mici; cat va
trebui ca cu aceasta tactics sa-i stoats din subteranele intarite
de pia teritoriul ocupat? Se equivaleaza pierderea in oameni 5i ma-
terial cu castigul in teren? .

Onoarea armelor engleze e de sigur salvata, dar ce ne tine de

cald noun a caror soarth. depinde numai de victoria finale,?
www.dacoromanica.ro
60 IMPRESIUNI $I PARERI PERSONALE

0 veste, care poate sa alba sub aparenta ei modesty, un mare

efect. 0 telegramg, din Berlin spune laconic: MINI cum anuntli
ziarul Germania", stirea lui Giornale (Melia" cum ca Papa a su-
p= Puterilor Intelegerii o propunere directti de mediatiune, fiind
destul de bine informal despre intentiile Puterilor Centre le, pare
di coincide cu admiral". Ceia ce inseamnd ca Berlinul cu cenzura
lui, confirmd informatia data de ziarul italian ca Papa ar fi facut
o noun propunere precisd, de pace, coprinzand propunerile Pute-
rilor Centrale pe cari Papa le cunoaste".
0 fi care de astd data primul pas facut spre pace?
D. -CARP /NDEAMNA. SLUJBASII SA-SI STRAMP-
TEZE STOMACURILE
SAMBATA 23 SEPTEMBRIE.
Plictiseala inactiunii ma face din rand in tend sa ies se. hoi-
naresc fare nici un stop. A$ vrea sa intalnesc un prieten, un cu-
noscut macar, cu care sa stau de vorba, dar e imposibil. Nimeni on
unde to duci. In Bucure,stiul acesta ce se framitnta si clocoteste,
pe strdzile aceste,a, pline de lume, in localurile tixite, nici o figurd
cunoscutd, nici un prieten. Pare ca am diparut $i ma reintorc
dupe zeci de ani de zile; sunt singur intre necunoscuti.
Putinii prieteni ce mai am aci, probabil cd nici ei nu mai ies;
dar cei alti, cunoscutii, $i care sunt destui? Imi spune cineva, tre-
bus O. le cunosti retragerile, cuiburile; dar cum sa le cuno$ti? U-
nii se adund in familii uncle au format adevarate cercuri, altii stau
stransi in jurul unei mese prin localuri publics. La caf Hig Life
s'a mentinut Nadul romitnilor, am intrat $i acolo, dar afard de ca-
te-va figuri de pensionari cunoscuti $i de Oati-va agricultori, nu-
mai samsari $i evrei. La noua bodekr, Ciobanu mi s'a spus ca sunt
vechii vizitatori de la Capsa, am fost $i aci, aci am gdsit insd cer-
cul mAncatorilor de.takisti, aci peroreazd Inc. zilnic Gr. Golescu,
Costica lorgulescu, Papamihalopol, Paul Teodoru, Teodor Men-
del *i altii; $i ca prudentd *i ca higiend morald am trebuit s mt
Indepdrtez repede. Am colindat azi; dupg, aprinderea luminilor,
de curiozitate, $i pentru a da de urma cunoscutilor, Inca cateva lo-
caluri, dar nici aci nevazand pe nimeni, am intrat $i am iesit. Pe
B-dul Elisabeta s'au instalat cu mult lux cloud cafenele; la hotelul
Princiar *i la Clubul austriac. Pe child not populatiunea trebue sa
facem cea mai mare economie de lumina, sub amenintare de pe-
deapsd, am gdsit aceste localuri scaldandu-se in lumina, e ceva fe-
ericl Salile arhipline de o populatie civilo- militara absolut straind,
de la nici o masd nu se aude o vorbd romaneasca. Dad, cum-va
ar fi adus cineva aci cu ochii legati $i fdrd a *ti ca e in Bucuresti ar
jura ca. nu este in Cara romanescd ci intr'o cafenea din Viena sau
Berlin. In clddirea clubului austro-ungar s'a deschis un local de

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL FL/ZBOIULUI ROMANIE1 61.

concert, foarte frecventat de femei si militari, si frumos aranjat, dar

nici o figura de cunoscut. 0 lume imensa umple trotuarele Bule-
vardului si Caii Victoria; nici aci n'am intalnit pe nimeni. Ambe-
tat ma Indreptez spre casa; la Caps, lumina, inguntru nimeni; in
usa, pe trotuar, tremura in niste bluze de dril trei soldati buleari,
probabil ca, germanii nu le-au dat Inca haine de iarna.
In dreptul Palatului Regal intalnesc in fine un cunoscut, pe
Negreanu, casier la Camera deputatilor, pe care it opresc si intram
la Cinema Regal sa luam o bere. In preajma paharului de bere
ne spovedim grijile si necazurile. De la el tin o istorioara.
In luna Ianuarie, functionarii cei mici de la drumul de fier,
In frunte cu un functionar mai de seams., un inginer, s'au presen-
tat d-lui P. Carp pentru a-i cere sa intervina sa li se dea de lucru
si sa li se dea ceva din leafs, ca mor de foame. D-1 Carp le-a ras-
puns ,sa aiba putina rabdare caci in cate-va saptamani vor cuceri
germanii Moldova $i ca, atunci credo ca se va putea face ceva si
pentru ei. Cum insa delegatii insistau sa dovedeasca ca pans a-
tunci le mor copii de foame, d-1 Carp, cu aerul lui de zeflemist,
i-a indemnat sa-si mai stramteze stomahurile. Cu acest raspuns
delegatia a plecat. Mergeam adauga Negreanu intr'o zi pe
strada Luminei, iar aci in colt cu strada Romana vad pe d-1 Carp
ca intra in casele d-lui Cotescu, fostul director la C. F. R.
Stiam ca casa e ocupata de un german. De curiozitate m'am
oprit sa. vad ce face d-1 Carp acolo? A sunat dar n'a iesit nimeni;
a batut cu bastonul in geamul de la subsol si a exit un servitor,
feciorul d-lui Cotescu. D-1 Carp a vorbit ceva, a scos o carte de vi-
sita si a dat-o servitorului si a plecat. Mi-am zis in mine, aci tre-
bue sa stea vre-un general mare, hai sa vad lncalea tine sta., de
ii da vizita pana si d-1 Carp. Servitorul imi spuse ca nu sta nici un
general, nici un print, nici un baron, ci domnul capitan Amelung
sau Hamelung, seful aprovizionarii germae. Acest capitan face
spune servitorul la multi boeri servicii, fi face si d-lui CarP,
trimitandu-le totul de care au nevoe, asa ca n'au grija, de nimic,
pentru d -Ior nimic nu lipseste; de aceia yin din and in cand de
ii dau vizita.
Auzi dumneata, domnule, bietii functionari sa astepte si
sa-si strampteze stomahurile, sit is nemtii Moldova, ca, de dumnea-
lor au nemtii grija sa nu le lipseasca nimic; rusine sa le fie ! Am
tacut, sa nu ne auda tine -va. Am retinut insa numele pe care il
mai auzisem; cand s'a descoperit prin Mai marea afacere cu Mina
-- care s'a facut musama acest capitan a Post primul arestat si
trimis pe front. Asta nu impiedeca insa pe d-1 Carp .s fi tras Si
el cate-va mici foloase de pe urma lui simple servicii dezin-
teresate.
Un frumos succes pe ziva de azi in Flandra pentru englezi.
Ca succesul e frumos, reese nu. numai din comunicat urmarind

www.dacoromanica.ro
62 IMPRESIUNI II PARER' PERSOXALE

localitatile unde se dau luptele, dar chiar din tonul presei germa-
ne. Pentru a micsora succesul ei striga: Englezii au vrut azi sit
spargd frontul $i sa cucereascii baza submarinelor noastre, dar n'au
rewit. Cand de 3 ant de zile, 1n luptele ce dau englezii n'au ina-
intat de cat pas cu pas, e inadmisibil de admis ca in 12 ore au. vrut
printr'un atac sa sparga frontul german. Ei lupta de front, atacand
una dupa alto, formidabilele positii germane; azi ins& din un sin-
gur asalt le-a 1uat o intinsa, positiune de teren. Prada ce trebue sa
le fi cazut in Tana trebue sa fie formidabila, avand in vedere re-
peziciunea atacului si marimea terenului tucerit, fatg de intaririle
si aprovizionarile intensive de pe acest front. Abia, peste 10 Mile
vom avea comunicatul englez.
0 telegrams olandeza anunta ca Argentina a rupt relatiile cu
Germania.
,In Rusia anarhia continua. Le Temps publics din Iasi stirea
ca Parlamentul, Guvernul si Curtea de Casatie erau Bata de a ple-
ca in Rusia, dar ca mgsura s'a contramandat de o cam data.
DUMINICA 24 SEPTEMBRIE.
De cateva zile suntem amenintati cu gazduirea unor ofiteri
germani. Vin mereu, viziteaza casa, vor sa se instaleze, dar nu le
convine imparteala. Excelenta imparteala pentru noi, e proasta,
imposibila pentru inoartierarea lor, asta inseamna pentru neamt
ca casa e raw impartita. Dear da D-zeu sa nu le convina nici a-
cestora ca din mare bucluc ne-ar scapa. Daca pans acum suntem
dintre putinii bucuresteni ce au scapat de incartierare de ofiteri
caci soldati am avut in-repetite on e gratie a o multime de im-
prejurari. Mai Intai ca pentru ofiteri suntem foarte departe de
oral. Ei cari au avut la dispozitie frumoasele cartiere, nu-i in-
cleamns nimic sa ulna in soseaua Bonaparte. In al doilea rand,
nu suntem expusi vZizului permanent al celor ce se plimba, casa
noastra pe alts strada le-ar sta in ochi in tot momentul, asa insa
unde se gascste OrLulatia ofiterilor e mica. Al treilea, seful co-
n4sar al circumscriptiei este un fost client al meu, *i fara a-I fi
rugat, caci abia acum aflu tine e seful circumscriptiel de
sigur ca dela el m'a menajat putin. In fine, cumnatul meu fiind
agricultor, casa noastra a obtinut un bilet, ca pe tot timpul nece-
sar prezentei agricultorului la mosie, casele vor fi scutite de
rechizitie si incartierare. Un asemenea bilet sta pe poarta, casei.
Desi multe case cu tot biletul n'au scapat de incartierare, noi am
scapat pang azi ; dovada a nu vor sa tie seam& de scutire, este
inzistenta ofiterilor de acum, can data le-ar placea impartirea
s'ar instala. Biletul Msa expirg la 1 Noembrie; ce va fi pe urma?
Dumnezeu stie. Modul insa cum se fac incartierarile este scan-
dalos. Mai toate casele marl in cari s'ar fi putut adiipostt 10-15
ofiteri avand fiecare odaie, s'au prefacut in cazinouri. Multe edi-

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 63

ficii somptuoase servesc Incartierarii unui singur ofiter. Fiecare

vrea un palat pentru el singur ;.rar se va vedea 2 ofteri intrb clg-
dire cu 8 si f0 dal. In schimb, familiei, careia ii is casa ii sere
sa se restranga inteo odaie sau dotal.
Englezii par a fi adoptat o tactica, noua. Pregatire de artilerie
lunga si atac formidabil de o zi. Ca,t cucereste in aceasta, zi, luta-
rests ; urmeaza, apoi nou atac formidabil de artilqie, urmat de
un scurt atac de infanterie pentru a Intari din nou pozitiikt cuce-
rite. Gratie acestei tactice, englezii au format un mare cot la ra-
sarit de Ypres varit in frontul german, ceeace va atrage de sigur
o retragere a frontului german fie la nord, fie la sud, pentru a
lua o linie dreapta, mai usor de aparat. Aceasta trebue sa fie pro-
habil si scopul englezilor. La Verdun nemtii trebue s. fi dat un
formidabil atac care Ins& n'a, reusit. In adevar, comunicatul for
zice : Pe ambele maluri ale Meusei, deta$amentele noastre de
atac au patrons la Malancourt, Bethincourt, Forges, Samogneux
$i Besonvaux in pozifiile dusmane $i s'au intors de pretutindeni
cu prizonieri". Va sa zica dela Malancourt la Besonvaux, care e
tot frontul Verdunului la nord, a fost atacat, Si cand esti nevoit sa
to Intorci cu atacul de unde ai plecat, pe tot frontul insemneaza
cel putin ca lovitura nu ti-a reusit. Dar ce pierderi atrag un asa
atac nereusit ? De altfel not pang azi nu stiam c. Malancourt,
Bethincourt, Forges, Besonvaux erau in mainile francezilor. De
cand ? Iata consecinta ca, not n'avem decal informatii unilaterale.
In Rusia Kerenski Inca, conduee. El nu mai vrea s. guverneze
numai cu socialistii, vrea, guvern de coalitie, pe care nu a putut
pang, acuma sa-I obtina. Aci sta pa,na, acuma situatiunea. Inteun
congres socialist el a declarat ca, fara guvern de coalitie lupta
Rusiei de a se salva, e pierdutA.
LUNI 25 SEPTEMBRIE
Starea de enervare ce-mi produce nevoile casnice de aprovi
zionare, alergatura, drumurile lungi, oboseala, mi-a trezit o teri
bila stare de febra... Am vrut sa inving cu volute, tare, si am con-
tinuat sa-mi vad de treburi ; spre seara Ins. febra m'a doborit
literalmente. Scuturaturile sunt la fel cu cele ce am avut la
Imperial dupe prima examinare la Sanatoriul Gerota.
Noaptea foarte rea ; insomnia a Intovarasit febra pang, la
ziul, dud temperatura a scazut.
MI SE DA DOMICILIU FOR'M'AT LA. ROSIORII DE
VEDE
MARTI 26 SEPTEMBRIE.
Dupa, puternice doze de chinina si urotropina voi sa. fac azi
o sfortare, sa merg pang, la Curtea cu juri, sa, amen procesul unui
om ce mi-a f.cut oarecari servicii, cand eram Inchis. La ora 10,

www.dacoromanica.ro
84 IbIPRESIUNI $1. PAR! RI PERSONALE

Ina nu plecasem, and servitoarea ma vesteote ca un domn ar

voi sa-mi vorbeasa oi ca e in curie. Mg scobor, si in adevar un
domn necunoscut mg salutli oi se apropie de mine. Aerul lui mis-
terios, primele lui gesturi cabalistice, mg face sa blinuesc a am
de a face cu un nebun ; imbrgamintea chiar lass de dont.
Ce pofteoti d-ta cu mine ?
Ati primit 'Artie ?
Care 'Artie ?
Hartia dela politia nernteasa ?
De astg data banuiala ca nu e in toate mintile se intgreote fi
voi sa mg retrag.
Omul se uita mirat la mine Si mg intreaba :
Ascultg n rog, nu eoti d-ta d, Cancicov, lost depute', 7
Ba da, eu sunt.
Uite doinnule ce s'a intamplat : Azi dimineatg, e un teas
de atunci, a venit la mine un soldat neamt cu hartia aceasta si
mai avea una pentru d-voastrg. In ea spune ca in ziva de 11. Oc-
tombrie st. n., adia poimaine, sa plecam impreung la, Bechet,
unde o sa stgm pang la sfaroitul razboiului.
Iau hartia din mama omului ; e in adevar dela Militaerpolizei
oi adresatg lui Ardeleanu, fost slujbao la C. F. R.
Si de aceia venisem sa va intreb, ce facem ? Mergem 7 Cg
trebue sa mergem impreung.
Nu otiu cum in'am debarasat de el, nu otiu cum of and am
urcat scarile pang sus, unde mi s'au taiat picioarele; atilt am
putut spune sotiei melo :
Mi-au dat domiciliul fortat la Bechet.
Toti ai casei cred cg e o farsg, o minciung. Eu care inii cunosc
norocul cred ca e purul adevar.
Azi, dupg stilul lor, e 9 Octombrie, deci poimaine trebue sa
of plec. Soldatul cu hartia trebue sa soseasca dintr'un moment
in altul. Ce sg. fez ? Ce sa cred ? De unde sa p iau oi de uncle sa
incep ? Imi pun palmele in tamplele incg ferbinti de febta de est&
noapte oi reincep plansul meu nervos, de care nu pot sa mg mai
debarasez. Ai mei insists sa nu-mi pierd curajul ca nu va Ti
nimic, cg poate nu e adevgrat, c d. Marghiloman at izat, ma \ a
servi of de data aceasta.
In descurajarea momentang nu voi sa ascult nici un slat nici
o incurajare, nu voi nici o interventie. Sa faca cu mine ce vor voi,
FA se termine oclata Si sg, nu mg mai umilesc la nimeni. GAndul
nevoilor iernii in care intram $i in care 11 las frtra nici un sprijin
ma consumg.
Voi sa-mi inotiintez prietenii; din fericire gasii o trasurg. La
Generale, gasii pe Valodi Iacobson, el mg sfgtueote sa. mg due la
Marghiloman Inainte de a primi ordinul. La Eforie, Stoonescu
mg sttitueote sa, mg duc la Marghiloman. Le promit. Ma reintorc

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RIZPOIULUI ROMANIEI 65

acasa sa vad de a venit ordinul. A venit, dar nu l'a lasat soldatul;

va reven,i la ora 3. Plec la Marghiloman, de asta data pe jos, nu
mai gases trasura. Febra a revenit Si ma seutura grozay. Mar-
ghiloman nu e acasa ; feciorul spune ea e la Crucea Rosie. Ma
due, aproape ma," tarasc, la Crucea Rosie. Nu e nici acolo, $i dad,
On& la, ora aceasta n'a venit, nu va mai veni. Ma due la Curtea
cu juri sa anunt clientul ca. nu pot sag apar $i ma reintore ac,a,sa
sa scriu scrisoarea catre d. Marghiloman pe care nu-1 mai pot
vedea pan. mains dimineata, de oarece nu mai primeste $i ar fi
prea tttrziu. In graba ii scriu serisoarea. aceasta
9 Octombrie st. n. 1917
Stinzate domn Marghiloman,
Lucru de care ma temeam s'a implinit. Primii acum ordinal
ca in ma de 11 Octombrie sei ma duc la Becket. Toata bunavoinfa
d-voastra nu mi-a servit de cat provizoriu. In plin tratament, cu
speranfe butte de a ma mai indrepta, arum trebue sa pOrasesc
orice ingrijire $i sa ma duc la Becket. Ce vrea bunul Dumnezeu
cu mine se va implini.
N'a .5i vrea insa sa ma cufund fare sa dau din nulini, de aceea
nu voi sa plec cu consstiinla neimpacata ca n'am facut ullimul
demers la oinul de bine, singurul ce am intdlnit de un an de zile
$i care a aunt atdta inima, -di a vrut, a incercat sa-mi salveze
viala. Va implor pentru ultima ()aril sa interveniti cg sa DU
lase aci, arestat acasa, ca sa continui ingrijirea medical(), ce acolo,
cu toata bunavointa nu pot sa o am. Acum 3 saptaindni fusesem
chemat la polifie de catre un domn capitan Elckman $t mi s'a spus
di pot sa-ini taut de treburi, ca pot e$i din case, $i acum de odata
sunt lovit din twit Cum v'am mai spus, $i cum va poate confirma
d-rul Cealdc, boala urea e incurhbzlk, binele ce-mi fareli e nurnai ca
sa mai prelungesc o viala destul de amara. Arts Mutat sa va vad ;
acasa n'am Post primit, de sigur ca nu erati acasa. V'am antra la
Crucea Ro$ie, nu v'am gasit. Stint nevoit a va scrie, de oarece
timpul e scarf $i n'am decal 36 ore inaintea mea. Voi cerca .sa va
vad mdine dimineata, de voi fi mai nororos ; data nu, atunci voi
pleat, poate ca sa nu ma mai intorc. Profit de ocazie ca sa va mul-
tumesr inra data pentru ceiace afi [dent pentru mine pdria arum.
Al d-voastra recunoscator,
V. T. CANCICOV
I-am lasat scrisoarea acasa.
La ora 3 soldatul a revenit $i mi-a lasat doug, httrtii
M. V. i. R. Z. st. N. 17.700.
Bucure$ti, 2 Octombrie 1917
Ridicdndu-se calitatea de Ostatic, in baza Ordonantci mele
din 9 Mai 1917 cu Nr. 6953 data in Romania ocupata, lui
5

www.dacoromanica.ro
66 IMPRESIUNI SI VARERI PERSONALE

VASILE T. CANCICOV
Avocat $i lost membru al parlamentului, locu/ind in Bucurevi,
$oseava Bonaparte 10, Ordon:
Ca pe tot timpul cat va dura rdzboiut, sd locuiasca la Ro$iorii
de Vede, uncle li dau domiciliu forfat.
Guvernator militar:
(ienerJ Tillft von ischepe,
General de tnfanterte
Contrasemnat: Hauptman,
lndescifrabil.
kr a doua hartie pe care mi-a 16sat-o probabil din gresalii,
continea :
Cdtre militar politai al Cetalii Bucure$ti"
6 Octombrie /917
In urma dispoziliunilor Imate de, M. V. i. R. din 9 Mat 1917
cu Nr. 6963, se recomanda urmatoarelor persoane ca dozniciliu
forfeit:
1) Ro$iorii de Vede: Avotatului $i fostuluz mentbu at Camerei
deputatilor Vasile T. Cancicov, din Bucure$ti, $os. Bonaparte 10;
2) Becket (Etapa corn. Saucircea) lui Stefan Ardeleanu, lost
inainte functionar la C. F. IL, domiciliat in Bucure$ti, calea Gri-
vitei 107".
Aceste disporttii sunt a se inainta numitilor cari la 11 Octont-
brie /917 sunt a se porni acompaniafi de sentineld calm Ro$iorii
de Vede $i rcspectiv Scigdrcea $i a fi predati comandanfilor de
Etape respective, cari sunt deja informafi despre sosirea for ,i cari
von lua dispozitii mai departs.
Se vor ernite bilete de ccilatorie.
Persoanele numite, voiajeazd nu ca prizonieri, iar intovard-
sirea de sentineld are de stop ca sci numeascii cu siguranfti locali-
tatea de destinatie.
Instrucfiuni trebuesc date in acest senz sentinelei.
(ss) Hauptman VolKman
Gravitatea milsurei sts in faptul a insusi von Tillff.imi face
cinstea sa. semneze decretul de exilare, deci orice interventie la.
altii decal personal la el, e de prisos.
Din actul acesta va.d insg. M. nu mai am calitatea de ostatic,
ceeace nu mi se comunicase. Ducandu-ma la Generala sti rni se
traduca, hartiile acestea, pun la cale o interventie directk si ;me-
diates pentru arnanarea plearei, destinatil a da putinta, interventiei
d-lui Marghiloman $i iat6., de ce. Nu mai am decal znia de maine,
on maine Guvernatorul va lipsi din Capitalti de oarece este un
parastas la Curtea de Arges la mormantul Regelui Carol.
Un functionar al societatii ca interpret ma acompaniazg. la d.

www.dacoromanica.ro
 DIN 7IMPL7T. RAZIMIULUI ROMANIST 67

Hauptman Volkman, eel al II-lea Comandant al Cetatii. APestaa

ne trimite la un militer politai, singurul competent. E ora tarzie
si publicul nu mai e primit ; cu mare greutate reusim sa patrun-
dem la ober-leutenentul, ce ocupa slujba asta. El imi care sa -i fac
o petitie explicativg si sa i-o dau maine.
Doborgt de obosealg ma reintorc acasa sa fac petitia. S'a
inoptat. Ai mei ma asteapta cu neliniste. Rezultatul ? 0 zi de fra-
mantare de prisos. N'am facut nimic hotaritor si am pierdut si
12 ceasuri din putinul Limp ce am inaintea mea, pentru pregatirea
plecgrei in exil.
Sunt asa de sdrobit de oboseala si de friguri in cat nu Lac nici
o preggtire. M'am lasat pe o canapea de unde nu m'am mai scul,at
pang a doua zi.
C. STERE REGELE CAROL
MERCURI 27 SEPTEMBRIE.
Dup6, o noapte de insomnie si agitatie nervoas6., m'am cilia
de dimineata de tot sa fac petitiunea, la 8 ore plec deja obosit, a
ma duce la Generala sa traduc si s. transcriu in nemteste recla-
matia ce urmeaza sa dau la Militer Politei Maister. Aceasta ope-
ratie a durat pang la ora 10, iar la 10 intovarasit de functionarul
austriac Rischrnond ma duo la Komandatura.
Locotenentul ne primeste ceva mai prietenos ca aseard, citeste
petitia, si o gaseste bine indreptata si voeste a-i da curs. A-1 da
curs inseamna insa, sa obting semnatura sefului sau Volknian ;
Volkman farg sg. fax& vre-o obiectiune a acceptat, ca sa mai raman
in Capitalg pans la nouI ordine, mi se da chiar un ausweis do-
veditor ca am voe de a mai ramane in Bucuresti pang. la 15 Oc-
tombrie, cand urmeaza sa ma prezint la Komandatura ca. sa-mi
dea rezultatul demersului fticut prin petitiune.
Cu asta am obtinut ceeace doream, timpul material ca s. fac
toate demersurile; acum am 5 zile inaintea mea. Nu mai am timpul
de a vedea azi pe d-1 Marghiloman, e ora 12 si el nu primeste decat
pane la ora 10. Desi nu-mi simt capul de grijil, am un presenti-
ment a nu voi pleca, de aceia nici nu voi sa ma ocup serios de
aranjarea afacerilor male. In cazul eel mai ruu, voi pleca, sunt
resemnat, ma voi aranja sa sufer cat mai putin, Iii -e gandul me-
reu la cei ce sufer si au suferit mai kreu.
Spre sea.ra, m'am linistit de-a binelea, am luat ziarele, pe can
nu le-am citit de doug zile.
Cu ocazia parastasului pentru flege s'au ordonat azi slujbe
religioase in toate bisericile din teritoriul ocupat. ServIcii oficiale
se vor sluji insa la Mitropolia din Bucuresti si la Curtea de Arges.
La, Curtea de Arges s'au dus nemtii cu autoritatile romanesti,
girantii de ministere, etc., la Mitropolie s'au dus politicianii ne-
oficiali romani.

www.dacoromanica.ro
68 IMPRESIUNI SI PARERI PERSONALE

C. Stere a scos un numar comemorativ din Lumina, memoriei

regelui Carol. Importanta ac.estui numar sta in oarecari deslainuiri
inedite. Dupa prunul Consiliu de Coroana tinut la Sinaia in Au-
gust 1914 s'a pastrat pang azi eel mai strict secret publicului, a-
supra desbaterilor ce au avut be cu acea ocazie. Nici odata, vre-
unul din oamenii politici ce au lust parte la el, n'a venit cu autori-
tatea lui sa afirme ca acolo s'a spus cutare sau cutare lucru, sau ce
a sustinut Regele. Au fost unele conjecturi, s'a vorbit la ureche, s'a
afirmat uncle lucruri, dar nimeni n'a putut pune baza pe asa ceva.
Acum vine d. Stere sa afirme el, unele lucrur, t etrecute la acel
Consiliu. Faptul acesta n'ar mea nici o valoare fleosebila si fain
trata la fel cum publicul trateaza destainutrile unui Patrascanu,
care cu autoritatea lui spune azi ce pareri avea Take Ionescu sau
Sir Grey sau Wilson la anumita epock pareri pe cari acesti ourneni
le-a divulgat in conversatii cu X, Y sau Z. D. Stere insa afirma
ca define faptele din insusi gura regelui Carol. In asemene,a im-
prejurare, pima la o dezmintire formala din partea celor interesati
care trae,sc, d. Stere are sansa de a fi crezut, si chiar sunt convins
ca n'a putut inventa asemenea lucruri.
Stere afirme ca. Regele l'a prima in audienta catex a zile nu-
mai dupe faimosul Consiliu, chiar in ziva sosirei lui in (am 5i ca
atat avea regele dorinta sa-i se destainuiasca lui, in cat] a aNertizat
prin aghiotant ca* it primeste la castel chiar in hlinele de voiaj.
Regele in aceasta audienta i-a afirmat ca a convocat Cons;liul de
Coroana, rittmai in urma asigurarii ce i-a dat d. Bratianu, Prese-
dintele Consiliului de ministri, a se poate sprijini pe concursul
sau, dupe ce a comunic,at primului sau consilier ca el, Regele, nu
vede alta solutie in fata razboiului european, decat ca Romania
trebue sa-si tie cuva'ntul dat prin conventia ce avea cu Statele
Puterilor Centrale. Aceiasi asigurare de sprijin, Regele spline ca
a avut-o din partea d-lui Alex. Marghiloman ; inainte de Consiliu,
adia de convocarea lui, d. Marghiloman a fost chemat la Pele5,
cu care ocazie a asigurat pe Suveran, ca.partidul conservator 11
va sprijini in tendinta ca Romania sa faca falta Conventiunii. In
fine, ca domnul Take Ionescu 1) sosit in tara chiar in ziva con-
siliului, a fost chemat de dimineata la palat, si a dat SUN enthulai
aceiasi asigurare. Numai pe baza acestor asigur1ri. Suveranul a
8.cceptat tinerea, Consiliului de Coroana sau mai comet zis, con-
vocarea lui. Abia in dimineata zilei in care consiliul trebuia sa
se adune, d. Ionel Bratianu a prevenit pe Majestatea Sa, ca cabi-
netul, adica ceilalti ministri. nu-1 sustine, fiind de parere ca Ro-
mania sa nu intre in razboi.
Era prea tarziu ca sa mai contramandez Consiliul de Co-

1) Cand s'a putut relua raporturi cu Moldova, d. Take Ionescu a det-

n.in/it formal pe d. Stere.

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RSZBOIULUI ROMANIEI 69

roans, ar fi zis Regale d-lui Stere. Cu alte vorbe, Regele s'a plans
cl -sale ca a lost tras intr'o cursa, de Primul sau ministru $1 de
oamenii politici.
In ce prive$Le discutia ce-a urmat in acel consiliu, tot Regele
i-ar fi declarat :
Ca dansul a citit un memoriu, aratand conventiunile iiiche-
iate do Romania, cum $i conventia military ce aveam cu Austro-
Lngaria $i a conchis ca. datoria Romaniei este de a-si tine cuvantul
(land sprijinul de care ne-am obligat, triplei aliante in contra
Rusiei. Nu avem, ar fi spus regale, de cat cloud diz posibite de
urmat, sau sd ?nevem cu tripla aliantd in contra Ruszei, sau sit
Jnergem cu Rusia in contra aliafilor nostri, ceeace ar fz un act de
felonie, pe care eu, Carol 1, ce-am semnat tractatul de aliantd, nu -1
voi putea face. Neutralitate nu existd pentru Romanza, o cycmenea
siteatie este alisolut exclusd.
Consiliul a hotarat insa ca Romania sci rdmand in espectativd"
iar dupa ce d. Carp s'a sculat $i a zis: Ma dar Regele c pdrdsit
de sfetnirii sax", d. Costinescu s'a ridicat $i a explicat Fspectativa
clecisa cu aceste Norbe :
Un lucru este unanini, recunoscut, cd ar fi o impuszbili-
tate morale ea sa mergem altituri cu Rusia".
Regele, ar fi incheiat conversatia cu d. Stere zicand : A,,a dar,
nu e o neutralitate ceeace s'a hoteirit, ci espectativd ; in acest Limp
ne vont pregliti si'nu vom pdrdsi espectativa deceit mergdnd contra
Rusiei, dupd declaratia unanimind admisii; a d-lui Emil Costi-
nescu".
Ce-a urmat se stie, intelesul espectativei admiso s'a pus in
discutie chiar de a doua zi. Regele Carol a murit, iar Cara s'a im-
partit in doua tabere, unii partizani ai espectativei cerand ca sa
stam gata $i ss scrim in spinarea celui ce va fi invins, iar altii
ca sa mergem imediat cu Rusia $i Quadrupla in contra Austro-
Ungariei.
0 telegrarna din Zurich anunta ca Le Temps Orilla ca o
mare parte din armata romans e destinata a fi trimisa sa inta-
reasca frontul dela Salonic a lui Saraille. Cu asta s'ar complecta
prezicerea ca am ajuns in halul Serbiei. Armata romaneasca la
Salonic 1 E ne mai pomenit de trist.
Pe fronturi nimic. Se pare ca. in Flandra englezii dupa nona
for tactics au dat un nou asalt de o zi ; comunicatul german de
aseara anunta numai inceputul acestui nou atac.
In pe.rlamentul din Berlin, au lost scene, cari ma mir cs sunt
relate, chiar vag, de insusi presa germana de aci ; socialistai au
interpelat guvernul cum de ingadue ca noul partid pangermamst
condus de Von Tirpitz $i sprijinit de Hindenburg, sa du(.6 o
$i ss facs o propaganda in favoarea ideiei ca tot ce s'a ocupat
de armatele Puterilor Centrals sa fie anexat, csci Reichstagul a

www.dacoromanica.ro
70 IMPRFSIUNI Sl i'AREHE PERSONALE

votat o motiune de pace care implica lipsa oricarei anclitmi sau

despagubiri ? De aci a,tacuri violente can au provocat o declaratie
a Secretarului de Stat Von Capella a mai multi deputati sociali*ti
au fost descoperiti in conjuratie cu militari ai marinei germane,
cu scopul de a provoca desordini revolutionare ameiti dP vdr-
tejul revolufiunei ruse$6". Declaratia aceasta a deslantuit o fur-
tuna pe bancile majoritatii camerei, cari ceru interventiunea pro-
eurorilor.
Cancelarul a cercat sa linisteasca lucrurile cu o diversiune.
El afirma ca pacea lumii data nu poate fi atinsa, e din cauza
Frantei $i a Angliei can cer Alsacia-Lorena. Ori, Germania nu
admite asta, once s'ar intampla. Daca. Franta renunta la Alsacia-
Lorena nu ar mai sta in pioioare nimic care sa intarzie pacea ;
toate celelalte chestiuni putand fi trata.te cu o bunt]: intelegcre.
Camera unanima aproba declaratia Cancelarului, iar telegrama
din Berlin ce da aceste slid. incheie asa. : Aplawele furtunoase
can au aroperit asigurarea di Germania nu va putea face nici-
odatii concesiuni in ce prive$te Alsacia-Lorena, szmbolul unitalii
germane, au dovPdit ca Reichstagul s'a ridicat deasupra tuf1.r9r
neinfelegerdor ci ratacirilor, lard' .9'4 se sinchiseasca data guvenul
intrebuinfeazd laid de el, o tactics potrivird.
Asa dar, si in Germania s'au ivit incercarf anarhice intre
soldatii marinari si sociali*ti, la fel ca in Rusia, ceeare e clestul
de gray, mai ales cand lucrurile au a'juns in desbateri publice; in
al doilea rand, se denota ca sunt lupte interne grave pe chestia
anexiunilor.
CM priyesta rerspectiva pacii, ea se departeaza mat mull ca
on cand, fats c,1 aeclaratia c5. carnagiul continua pen; rd ra cu
mai un chip nu i-or sa auda de Alsacia-Lorena.
Cancelarul a mai comunicat ca republicele americans Peru
si Uruguai au rupt raporturile diplomatice cu Germania.
0 A NECDOTA (U ROST
JOT 28 SEPTEMBRIE.
Nerabdator sa pot ebtine o intrevedere cu d. Marshiloman,
la ora 10 eram deja la el. Desi avea multi" lume ce astepta, am
lost primit. M'a intampinat cu surasul sau obi$nuit, dar cu -null&
c,ompatimire pentru suferintele mele.
Ce-ai facut pang. acum in chestiunea d-tale ?
I-am istorisit, inmanarea cererii de revenire si amauarea ple
arid pe 5 zile. Imi promite ca va interveni imediat laClipitanul
Volckman, pe care-1 cunoaste foarte bine si in care are incrcdere
ca ma va servi. Cu incurajarea ca spera sa obtina *i do data asta
o masura mai omenoasei" pentru mine, mi-a promis ca J.ni \a
comunica acasa rezultatul ce va obtine. Natural, i-am multumit,
cu multa afectiune.

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 71

Si acum nu mai am decat sa astept rezultatul, nu pot sa adaog,

in liniste.
estul zilei mi l'am trecut facand fel de fel de drumuri ne-
cesare pregatirei.
Pe Gaud ma aflam in salonul de a$teptare dela Marghilorrian,
urr om politic, istorisea unui prefect de judet urmatoarea oiler don..
Cand Kaizerul a lost. in Romania, vernse din Bulgaria, uncle
azistase la inmormantarea reginei Eleonora. Regele bulgar si-a
manifestat dorinta de a avea o intrevedere publica cu el $i a-1
primi oficial. Jn realitate Ferdinand avea planul de a face pentru
poporul lui o manifestatre politica, care sa ineolteasca speranta
ca Dobrogea intreaga se cuvine Bulgariei. Planul ar reu$i daca.
Imparatul ar primi sa-i fac . vizita in Dobrogea romineaseci, con-
siderandu-se cu aceasta oc,azie pe teritoriu bulgarese. Ideia i-a Post
insa suspectata $i dejucata do Imparat. Kaizerul i-a comunicat ca
it va vizita la Rusciuk ; Regele a raspuns ca se gasestel la Cerna-
Voda $i ca n'are timpul necesar de a fi la Rusciuk, de aceia roaga
pe Imparat sa vie la Cerna-Voda. Imparatul a acceptat $i Cerna-
Voda, insa a dat ordin Comandantului sau de acolo, ca onorurile
sa fie date de o companie germana, iar imnul ce se va canta la
sosirea lui va fi imnul bulgaresc.
Dupa protocol, cand doi Suverani se intalnesc, ccl ce pri-
meste, da onoruri militare cu trupele lui $i se canta annul rational ,

al musafirului. Or la Cerna-Voda garda de onoare a Post germana

$i s'a cantat imnul bulgarese. Ferdinand in Cerna-Voda era dar
oaspele Imparatului german. Si non e vero, e bene trovato.
Noul atac englez In Flandra nu le-a adus mare ca$tig de
teren spune comunicatul german de azi : numai intre Draai-
banck, Magaelere, Veldhoek $i gara din Poelkapelle, englezii au
castig-at in adancime vre-un kilometru jumatate.
Chiar asa luat, rezultatul e fericit, avand in vedere ca in acesti
ingusti kilometri, germanii pierd formidabile pozitiuni intarite.
In al doilea rand, englezii anunta ca dupa aceasta tactica, prega-
tire puternica de artilerie $i atac de infanterie de o zi, pierderile
for in oameni sunt foarte reduse.
Pe celelalte fronturi nimic.
In urma ultimului discurs al Cancelarului, prin care a afir-
mat ca Alsacia-Lorena sent singura piedica la incheierea Wadi, pa
cand celelalte revendicari ale Intelegerii s'ar putea transa prin
bung voie, presa austro-ungara sare ca muscata de sgrpe, $i pre-
tinde ca dupa cum pentru Germania nu poate fi pace exclusan-
du-se chestia Alsaciei din discutie, tot a$a $i pentru Austria. nu
se poate concepe pace decat cu excluderea pretentiei italienilor.
Bulgaria $i Turcia vor pretinde la fel, asa ca declaratia Cancela-
rului ramane un bluf.
Nu e vrob6., sa vrea Germania, $i Lode se vor face asa cum
va vrea ea.

www.dacoromanica.ro
72 IMPRESIUNI BSI PARERI PERSONAL)

VINERI 29 SEPTEMBRIE.
Cam ingrijat am plecal azi de dimineata de acasg, do oatece
Inc a pang la ora 10 n'am primit nici un raspuns dela d. Marghi-
loman. Am umblat toatg dimineata dupg. bancherul Eh Berco-
vici care imi faggduise la nevoie un Imprumut, iar acum nevoia
s'a ivit, dacg plee. Nu pot lasa acas& pe sotia mea cu nimic. Ber-
covi^i e de ne ggsit. Mg reintorc acasg cu grabg si nerabdare.
Raspunsul d-lui Marghiloman mg asteptg. Scrisoarea e scurtg dar
promitgtoare.
Stimatedomn Cancicov,
Capitanul Volckman foarte bine dispus. Povillucte set sta-
ruifi asupra constattirilor medicate.
Strdng mdna,
(ss) Alex Maiphiloman
E acum o sperantg. serioasg. Nu mai e loc la nici o interventie
pang Luni cancl trebue sg mi se dea rgspunsul petitiunei deja
inaintate.
Ziva mi-o tree alergand in toate partile ca s& aranjez pretu-
tindeni diferitele mele afaceri, cad voiajul pentru care mil trimete
nemtii la Rosiori va fi destul de lung.
Nimic pe fronturi ; in Flandra englezii Preggtesc un nou atac.
De pace nu mai vorbeste nimeni.
In Rusia Kerenski a reusit s& formeze un minister socialisto-
burghez, confirmat de conferinta democratic& care si-a luat rolul
de Parlament provizoriu.
SAMBATA 30 SEPTEMBR1E.
Cu mare greutate am putut In fine aranja chestia imprumu-
tului dela Bercovici.
Cu cat se apropie ziva de Luni, ar trebui sg am neliniste,
curios insg, de,astg dal& nu am nici o neliniste, ceva par'cb. imi
spune cg nu voi pleca din Bucuresti. Am fost la spital sh anunt
pe dr. Cealac; el a fost ad'anc afectat si nu crede c& mgsura se va
mentine.
In ziar nimic nou. In Flandra atacul eel nou se confirma, dar
nu se precizeaza. Probabil alti 1500 m. Inaintare, din nou uprire.
din nou preggtire de artilerie.
Pe Siret germanii par a face not preggtiri ; trenurile spre
Buzgu au fost iar intrerupte.
Din Moldova yin stiri fa'rg, insemngtate, si acolo ar fi lipsg
si viata grea, iar dovadg de starea financiarg rea duph ziatele de
aci ar fi faptul ca au introdus moneda maruntg de 5, 10 si 25 de
bani in 'Artie. Constatared aceasta e falsg; aci moneda mgruntd
a disprtrut cu totul si hartia monedg mica ar fi o muroimire Ori

www.dacoromanica.ro
 DINTIMPUL ILIZBOILTLUI ROMANIEI 73

ce lucru costa din cauza asta dela 25 bani in sus. Cursa de tramvai
e 15 bani, dar to costa 25, ca conductorul n'are rest; o gazeta costa
10 bani, dar data vrei s o citesti dai 25, n'are rest yanzatoral.
Pretutindeni acelas lucru. Masura din Moldova ar fi exceienta si
la noi. Moneda marunta de hartie nu e semn de saraeie ; saracie
e hartia de 1000 lei lansata de Banca Generals Romania, in i3ucu-
resti, ca nu se sprijina pe nimic.

UN OM NASCUT IN ZODIA PORCULUI

DUMINICA I OCTOMBRIE.
Azi am primit vizita lui Costica Radulescu-Motru. Inainte de
a piece. deportat in Bulgaria a. venit sa revada pe fostul tovaras de
la Imperial. $i eu m'asi fi dus de mult sa-1 vad dar tiam de
boala de nervi a sotiei lui si ma temeam sa nu-i inoportunez. A-
tentiunea lui m'a miscat foarte mult.
El pled. Vinri in Bulgaria de oarece Guvernatorul militar a
liotarit ca toti ostaticii s fie transportati in Bulgaria, alai cei din
Tismana cat si cei din Saveni, inclusiv cei aflati in concediu; in
concediu era Motru. C. Baiocoianu, I. Pake Protopopescu, Const.
Antoniade. Motru e resemnat, deli se vede bine ca indurh si el
mari dureri morale lasandu-si sotia foarte greu bolnava de nervi,
in urma efectului produs de deportarea lui la Saveni. Mi-a po-
N estit ca a vazut si dansul pe Marghiloman dela care tine destai-
nuirea ca noi asa cum am fost deSemnati si culesi de politia ina-
mica, am fost victimele propriei noastre administratiuni. De altfel
Motru imi istoriseste o discutie ce a avut cu capitanul Elckman
seful dela Central Politei Stelle. Neamtul i-ar fi spus:
De prisos va plangeti de nedreptatea si de neajunsurile ce pre-
tindeti ca ati suferit, caci o datorati propriei d-voastre adminis-
tratii, care la cererea noastra de a ne desemna persoane ce pot fi
luate ostatici v'a desemnat pe d-voastra. Asa ca ceiace spune si d.
NIarghiloman coincide perfect cu ce spune seful politiei germane.
Dar care e acea administratie romaneasca ce ne-a deseninat?
Trei pot fi: Prefectul Politiei, Primarul Capitalei si girantul
Ministerului de interne, de oarece Guvernamantul nu urea sa alba
direct legatura cu alte institutiuni.
Elckman a recunoscut, spune Motru, situatia grea a ostatici-
lor de razboi romani, dar el o pure pe seama unei lipse de soli-
flaritate nationals romaneasca. Elckman inainte de a fi militar
ncamt e un magistrat, consilier de Curte, intro tar% civihzata, si
si a dat socoteala ca vorbeste cu un profesor Universitar roman,
le aceia in conversatia for a lansat aceste vorbe:
In care tarn din lume, crezi d-ta, c,a, am fi putut aresta un
Episcop, iar cei ramasi sa continue sa slujeasca in bisuica? Am
arestat inalti magistrati, cei alti au continuat sa siejeze pe scaunele

www.dacoromanica.ro
74 IMPRESTUNI PARER! PERSON*LE

lor; am arestat profesori univeisitari, protestat-a colegii col alti?

Din contra, ne cer redeschiderea cursurilor; am arestat avocati, a
protestat macar baroul d-voastra? Cand ni se da o a$a mans, li-
bera, cand chiar ai d-voastre va desemneaza, cand nu intampinam
nici o opunere, nici o protestare de nicaeri, pentru ce va plangeti
de ce facem noi? Uitati ce suntem inamicul?
Si nu ma mir de ce spune Elckman; e om cult, e magistrab
superior in tara lui *i nu e singurul ce am simtit ca e scarbit de
mi*elia *i la*itatea caracterului romanesc ce a intalnit in Capitals
Regatului roman.
Ziarul Le Temps desminte numirea d-lui Toma Ste lian ca
Ministru plenipotentiar la Roma; la Roma in locul d-lui Lanka a
fost trecut d. Al. Lahovari dela Paris, iar la Paris a fost nuinit Mi-
nistru al Romaniei d. Victor Antonescu.
Nu *tii ce sa crezi; e admisibil ca in vremurile grele ce se
deschid Romaniei, vremuri in tari numai diplomatia ye mat a-
yea un rol, Romania sit trimita in cea mai importanta tara ce va.
dispune in viitor de soarta popoarelor, pe Victor Antonescu?
Colegi do baron. cu mica diferenta de varsta, deci 4i de facul-
tate, am avut putinta sa no cunoa*tem mai bine decat s'ar cu-
noa*te doi straini. Victor Antonescu a fost un om cu noroc asta
e nettigiiduit. In zicatoarea noastra populara se spune despre ase-
meni oameni ca sunt nascuti in zodia,.porcu/ui". Totu*i asta inca
nu e destul. In lume in toate timpurile, s'au ridicat oameni din
nimic, la situatii extra ordinare; simpli calugari s'au vazut ur-
cand trepte de Cancelari de Imperii sau Regale, dar toti ace*ti oa-
meni au avut o calitate ce le-a servit de trampoline. La Victor An-
tonescu nu e nici una vizibile si in tot cazul nicl una mg.rturisi-
bin:. Din advocat mediocru a ajuns deputat; nici o mirare, eu am
vtizut arhivari de tribunal de varsta mea, adeca pe timpuri noi,'
membri ai parlamentului; a putut pentru asta sa fie numai Mat
bun si credincios partizan politic al sefului de guvern. In parla-
ment nu s'a manifestat la inceput cu nimic care sa-1 distinga, tohisi
seful guvernului l'a distins cu demnitatea de raportor al bligetu-
lui. Am fost *i eu in viata mea deputat in trei Camere $i din uzan-
tele parlamentare constatasem ce demnitatea de raportor la buget,
ca si cea de raportor la Mesaj, se dadea celor mai de seams si mai
cu greutate politica dintre membrii majoritatii, in tot cazul unni
Personal considerabil ". Victor Antonescu a obtinut demnitatea
trecand peste uzantele parlamentare. Din Raportor la buget a trecut
Director la Banca Nationale.
Din Director la Banca Nationale a ajuns Ministru in cabinetul
eel mai nul *i mai nenorocit ce a avut tara romaneasca, cel co a
prezidat neutralitatea. Si cand Romania s'a prabu*it, din ruinile
si molozul dziramaturilor tine se ridica *i mai sus dead so gasea.

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUT, RAviortiLufRomANin. 75

Inainte de prabusire? Victor Antonescu. El trece reprczentantul

Romaniei la Paris.
Si data soarta it va inlatura de acolo, ce credeti ca pentru el
va fi scoborire? Nu, el va urea fotoliul de Guvernator al Bancii
Nationale, arbitrul situatiei financiare a tarei, caci nu e ur; secret
pentru nimeni ca postul de guvernator la, aceasta insnutic eble
rezervat pentru el.
Sa fie suficient oars pentru toate acestea ca un oii7 sa se fi
nkscut in zodia porcului"?
Omul, trebue sa fie $i el ceva. Imi reamintesc ca, in 191.4 wind
dela Consiliul de Coroana dela Castelul Pe les, un gazetar i1 in-
tainpink $i 11 Intreaba:
Cum stain Excelenta ?
E lata rau, domnule !
E lata riiu" e o poems ce a facut pe vremuri delicrul lui Nieu
Filipescu $i al revistelor de prin gradinile publice ale Capitalei.
E Tata ran", e omul!
Pregatindu-i-se de sigur din vreme rolul de reprezentant al
Romaniei in Franta, el a lost trimis in timpul neutrahtiltil cu o
m-siune politica la Paris. In acest rol, a cautat sa se prezinte si
difcritelor personagii politice de acolo, pentru a fi cunoscut la
timpul oportun. Impresia ce a facut-o asupra oamernlor politici de
acolo a fost penibila. Neculai Filipescu, la o intrunire publiLa In
Capitala, a citit dintr'un ziar francez, descrierea pe cal e insusi
Clemenceau o face despre impresia ce i-a lasat-o acest doinn.
Un nam, mid. A intrat in biroul meu de primire cu paleirta in
mdn'd in loc s'o lase la vestier; ne stiind ce sa fac cu ea, o invdr
to to mereu In mdni. Nu $tie sa stea pe un scaun, stii numai tu o
parte a pulpei pe marginea scaunului, de am impresia di din
moment in moment o sd alunece scaunul sub el..."
In tot cazul e rusinos. Daca ca o manifestatie de democratism
am fi trimis in Capitala Frantei sa. reprezinte Romania un mun-
citor plapomar, ironia d-lui Clemenceau nu ne-ar fi durut. Am
trimis acolo pe un reprezentant al burgheziei capitalist desi
nu cam vad de unde ar avea capital -- $i pentru asta, impresia
simtita la Paris ne este dureroasa.
In Flandra, englezii au dat un nou atac seurtoi iara,,i cu suc;
ces limitat. Comunicatul german ne vorbeste de alti 1500 metri
pierduti de ei in adancime. In trei atacuri s'au facut deci 4500 me-
tri adancime 1naintare, in cele mai teribile pozitiuni intarite. En-
g]ezii se gasesc acum intre gara Poelcapele si orasul cu aced nuine
si de aci frontul merge Ora in marginea localitatii Paschandaele,
continutind pang. la Gheluvelt. E deja foarte frumos.
Acest rezultat pe care presa engleza natural ca ii lauds, e di-
rninuat de presa inamica. Nemtii zic Cd$tigul englez nu repre-
zinta decdt 115-me din cd$ligul of ensivei de pe Somme".

www.dacoromanica.ro
76 IMPRESIUNI $1 PIRERI PERSONALE

Asa comparatie noi profanii nu pricepem; se poate ca.. aceasta

llb me sa fie militareste mai importanta ca castig decal c_le 515 de
pe Somme. Fapt cert este ca pe acest front englezii inainteaza me-
reu; ce va fi mai tarziu, asta este alts socoteala.
LUNI 2 OCTOMBRIE.
Pe cand ma pregateam sa plec la komandatura, la ora 9 tie-
buind sa ma prezint pentru rezultat, iata o santinelg germana ca
vine sa ma ridice. Ce o fi vrand oamenii acestia? Miau spus:
Dote de loci ege la Roporii.de Vede", mi s'a fixat ziva, foarte
bine; sa ma lase in pace acum, de nu mg voiu supune ma vor
pedepsi; dar ce sunt aceste santinele ce yin mereu sa ma ridice
Mai am sau nu mai am libertatea? I-am aratat ausveisul ca 'pot
ramane in Capita la pang la noi online. Soldatul a citit actul si a
plecat. Natural ca buns impresie nu 'mi pot face asemeni dese
vizite, ma discrediteaza nu numai in ochii 5 ecinilor dar chiar si
a servitorilor mei.
La komandatura, Politai Maister, m'a primit numai &cat, mi a
luat ausweisul si a scris pe dosul lui ca mi se prelungeste permi-
siunea de a sta in Capitala pang dupg rezolvarea petitiumi date, si
ca in ziva de 20 Octombrie st. n. sa mg prezint din nou la el. Am
vrut sa vad pe capitanul Volckman dar nu venise azi la birou, asa
ca lucrurile raman iar suspendate pe 5 zile. Cumnatul ineu mi-a
comunicat azi ca a aflat ca. Volckman a telegrafiat d iului Volf
ca are dorinta de a putea sa raman in Capitala.. In asteptare con-
tinui sa-mi vad de treaba, adica de putinele procese vechi ce mai
aveam pendinte, si de a continua aprovizionarea pentru hrana
celor ce las aca.sa.
Kaizerul a fost primit oficial la Sofia, ca raspuns la vizita dela.
Cernavoda; in discursul tinut la un banchet oficial (..1 a afir
mat ca Bulgaria va obtine pe urma acestui razbofu unitatea sa
nationals. Imparatul era intovarasit de Ministrul de externe at
Germaniei, acelas care acum 3 luni de zile a afirmat in ,Reichstag
ca Germania mentine ideia pacii fart anexiuni. Xtunei cum o
Bulgaria cu unitate nationals? Unirea tuturor bulgarilor implicit
anexa'ri din Serbia, Grecia si Romania. Sau a fost numai o mice-
tiune pentru a intari moralul poporului bulgar ca st accepte lupta
mai departe? Ce sarlatani pretutindeni!
Pe fronturi nimic.
0 operatic germang de debarcare in golful Riga s'a efectuat ctm
succes. Ei au ocupat insulele rusesti Oesel si Da o, de o importanta.
considerabila pentru politica Intelegerei. Rusii s'au aparat mize-
rabil; de altfel flota ruseasca din Baltica se ocupa acum cu altceva
decat de razboi, se WO. cu demisia guvcrnului si incheierea ime-
diata a unui armistitiu. Multi generali si ofiteri superiori eari au
cercat de a-i mentine luptatori au fost macelariti de soldati.

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZ130IULUI ROMANIEI 77

Si pe cand aliatii nostri sa framanta sa Una. coeziunea dintre

ei, germanii dau lovituri sguduitoare in cadavrul rusesc,cce e
dreptul dar nu e mai putin adevarat a e corpul Intelegerei. Cu
atat mai rau pentru ei ca, o parte e putred.
Intelegerea nici pang azi n'a raspuns la nota Papa la, se crede
ca nici nu va raspunde. Coriere dela Sera, blain,?aza sever aceasta
conduita de desconsiderare a Papei.
LA ART7T KOMANDATUR
MARTI 3 OCTOMBRIE.
La ora 9 un soldat prusac, imi educe un plic cu antetul ko-
manclaturei. Ce o mai fi si asta? Der 7comandaturartzt de asta data,
ma invita ca azi la ora 11 sa ma gasesc in odaia cu No. 17 dela,
etajul I al Ministerului lucrarilor publice komandatura, ac-
tualmehte.
Natural ca fix la ora 11 am fost acolo. De de pe usti v.d ca eel
ce ma chiama e d-rul Volf, caci o placa pusa pe usa indica ca e
biroul lui. Volf este vechea cunostinta dela spitalul Coltea. Sunt
indata primit. Vorbeste putin frantuzeste, imi core sa-i istorisesc
ce am. Pe biurou sta petitiunea mea adresata -zilele trecute Guyer-
natorului. Ea poarta o rezolutie pe care nu o pot citi. Sunt cies-
bracat si examinat.
D-rul Volf este vadit informat de cazul meu, si dispus a-mi
fi favorabil dovada, Vorba blancla si cuviincioas. ce intrebuinteaza
cu mine, 'contrar de cum vorbea cu herr Petreano: de altfel in toate
actele for ofjcioase sunt trecut ca fost membru al Parlamentului.
Dupa ce ii istorisesc tratamentul ce urmez cu d-rul Cealaz pe
care it consider. ca un excelent specialist ma intreaba dad. la
Rosiorii de Vede nu as putea urme, acest tratament. Apoi a cerut
telefonul cu un birou sanitar al lor, informandu-se de ce este Ro-
siorii de Vede. daca are medic militar german, data are medic ci-
vil, daca are lazaret. Eu inzist sa-1 lamuresc ca Rosiorii de Vede
este un targusor, cu un spital lipsit de toate celea, cu medrci de
gigur de mana cincea, cari in imprejurarile de fata nu pot avea
nici instrumente, nici pansamente, nici medicarnente. Ii explic ce
sunt la not medicii de spitale in targusoare si el zambeste, apro-
bandu-ma din cap: Hotarit la Roszorii de Vele nu poti avea in-
orijirea neresare. E insa ceva, Volf tine sa-mi explice ca cazul
meu e cornplicat; boala cce am nu se poate lecui in ani do zile;
ceeace ar face ca masura luata in contra mea sa nu se poata e-
xecuta, ceeace iar nu se poate. Mirat, 11 intreb:
Sunt atunci un om pedepsit? Am fost ostatir. Asta a putut
fi o pedeapsa; am suferit-o, 'Ana, ce mi-au riclicat-o; azi nu mai
sunt ostatic. De undo vecleti pedeapsa?
Da, dar ridicarea stiirii de static s'a facut nunuzz in ye-
clerea domiciliului fortat

www.dacoromanica.ro
78 1MPRESIUNI $I PARER' PERSONALE

Dati-mi N oe sa nu. cred ca d. general Guvernator ridican-

du-nt pedeapsa de ()static pe consideratia umanitard ca sunt gray
bolnav, a clecis cu acelas condei ca bolnavul acesta sa fie dus in-
tr'o localitate unde sit moark" prin lipsil de autare, cki altfel ma
liAsa la Imperial, la Saveni sau in Bulpriy..
In definitiv, eu nu am calitatea de a decide nimic, imi in-
chipui numai ceeace a vroit Guvernatorul, rolul meu este sa mg,
pronunt asupra boalei d-tale, iar concluzia mea este. Boala d-tale
este foarte graver. Ea nu poate fi lecuita decdt cu mari ingrijiri
speciale de care ai nevoe". 1,16, salut5, milit4reste $i ina concediazK.
Concluzia aceasta, e tot ce ei-a mai nemerit dacti cei ce vor re-
zolvi hartia mea vor fi oameni $i nu cami. Pentru Volkman care
a promis atata sprijin, acest document este pretios.
Ma gandesc insd cu grija la ce mi-a spus Volf, scopul princi-
pal al Guvernatorului este ca eu sa fiu pederisit; in urma,rirea a-
cestui. sc'op so isbesc de boala mea, ei stau chiar la indoiala dacti,
aster poate fi o piedia pentru ajungerea scopului.
Boala d-tale va fi lungd, $i d-ta sa nu poll puleps;t 'Rind la
plecarea noastr?" Pedeapsa? Dar de ce pedeapsa? Am document
dela ei c6. Guverndmiintul imperial nu are a va reprosa nimic
personal". Pedeapsa ca cu ea sa presezi asupra guvernului roman?
Foarte bine, dar atunci in cei patru milioane de romAni ramasi
in teritoriul ocupat, alege eel putin oameni sanatosi. Ce naiv sunt;
eu judec cu logica, cu ratiunea; mofturi. Port pe fruntea mea o
inscriptiune pusa de miseii anonimi: Omul lui 7'al-e lonescu".
Ast5, inscriptie nu tine seams, nici de boala, nice de umanitate.
In urma acestei examinari sper ca Sambbita s6.. nu mai fiu a-
manat, $i ca se va decide definitiv intr'un fel. Am ajuns sit prefer
plecarea la Ro$iori. decat continuarea framantarii pe loc in nesi-
guranta aceasta.
Din Moldova se anunta precis moartea lui Alexandru Iliescu
dela Olt, fost de veselit memorie Vice Presedinte al Camerei de
putatilor.
Guvernamantul imperial a acordat o extiaordinara favoare
unor Banci din Bucuresti. ceeace,ne da speranta ca in curand sit
ni se dea $i putinta de a comunica,si in scris cu cei din Moldova,
bine inteles cu toata stricteta cenzurei. lata despre ce este vorba,
tine vrea si. trimita bani in Moldova sau cei din Moldova can
vor sit trimita bani in Bucuiesti pot uza de bancile cgrora ge-
manii le-a acordat acest drept. Fata de ce a lost, e enorm !
Spuneam mai zilele trecute c6. aci in Romania ocupata, cam-
pania mai inversunata in contra d-lui Bratianu o due fostii lui par-
tizani. Dup6, d. Stere a venit d. Patrascanu, dupa d. Patrascanu a
venit d. Simionescu-Ramniceanu, dupg. d. Simionescu-Ramniceanu
a venit d. Costiai larca dela Buzeu si dupa d-sa va 'eni maine,
Lumina deja anunta, d. Pompiliu Toanitescu.

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 79

Toti acesti domni sunt nu numai activi membri ai partidului

liberal, ei sunt chiar in Parlament membri ai majoritatii guverna-
mentale. Toti acesti domni ne povestesc azi cal au fost contra raz-
boiului alaturi de Rusia $i pentru razboiul alaturi de Germania.
Cum azi nimeni nu-i poate contrazice, de Erica ca capita eel pu-
tin exilul, ac,e$ti domni pretind ca au tinut pe timpuri d-lui Bra-
tianu un limbaj din cele mai drastice. Noi nu stim asta, dar ceeace
pozitiv stim e ca tara aceasta n'a avut Parlament mai umil, mai
mut, mai supus, mai f4ra, demnitate ca ultimul $i actualul Parla-
ment liberal. In afara de d. Stere, $i acesta nu cu indrazneala $i
curajul de azi, nu s'a auzit un glas, nu s'a ridicat un um care sa,'
spung sefului guvernului o vorba, care sa-1 provoace sa vorbeasca
tarii sau sa le comunice for politica pe care o urmeaza, Romania.
Nici pomeneala railcar de vreunul care sa-i pretinda razboi alatu-
rea de Austria.
Sfinxul statea neurnit, iar parlamentul sta mut; $i de odata.
acum se ivesc atatia membri ai majoritatii sari sa ateste ca ei au
fost pentru Germania dar ca seful a lost un ticalos, Lasi! Atunci
taceau pe increderea ca ce face seful impenetrabil va iesi bine $i
va profita partidul.
Imi amintesc chiar ca atunci cand un deputat, liberal, daca nu
ma insel Iulian Vrabiescu, printr'un discurs cerea Primului mi-
riistru sa meargri cu Intelegerea, pentru realizarea idealului na-
tional $i sa se hotarasca cat e timpul, s'a sculat chiar d. Costica
larca $i dupa ce a tamaiat sfinxul, dupa cum cere religia fiecarui
liberal habotnic, a protestat in contra neincrederei ce vor sa sa-
deasca unii in politica $efului, $i di el are incredere in $ef $i 11 va
urma on uncle o decide, fie la dreapta, fie la stanga (fie cu Rusia,
fie cu Germania).
Iar azi? D. Costica Iarca a devenit un Cicei o. Cauza? Or 'Ii
came pe cari be cunoaste seful sau, ce este paste front, dar ne in-
chipuim $i noi o explicatie.
Gine era atunci in primavara anului 1916, lonel Bratianu?
Marele Bratianu, Marele Pontif, singurul guvernator prezent si
viitor al Romaniei, detinatorul apetisantului sac cu graunte, fa-
voruri $i concesiuni, icoanele sfinte, a on cui s'a rugat cu ere-
dinta in bisericuta liberalg,.
Iar azi in 1917? In conceptia $i in convingerea multora Bra-
tianu este sters pentru totdeauna din fruntea treburilor publice.
Azi omul viitorului apare d. Alexandru Marghiloman, in mama lui
trace sacul $i icoanele. Pricepeti de ce viitorul Romaniei, dupa a-
cesti domni, sta. in mana d-lui Marghiloman?
Ce pepiniera de mameluci incercati, pentru xiitorul Parlament
a d-lui Marghiloman I
Si ne mai minim noi, de ce facem noi pe ostaticii, raspunza-
tori de faptele d-lui Bratianu, iar partizanii lui din parlament stain

www.dacoromanica.ro
80 IMPRESIUNI $1 PSEER1 PERSONALE

si beau aperitive la Bodega*,de pe Ca lea Victoriei, ciocnind In sana-

tatea lui Mackensen ?
Ifni vine in minte o iclee, ma miram de ce d. Marghiloman.,
deli adversar, mi-a dat o asa conideratie si sprijinul sau sincer,
(WO. ce i-am scris ca nu pot fi un las, ca in asa imprejurari sa-mi
reneg trecutul, sau sa-mi abandonez seful pe care l'am iubit si
respectat ca nimeni altul. Acura nu ma mai mir.
MERCURI 4 OCTOMBRIE.
Azi komandatura m'a lasat in pace, totusi cu dat ani reflectat
mai mult asupra celor ce mi-a spus d-rul Volf, cu atat capat cre-
dinta ca nu e posibil sa ma. lase linistit.
Vor inventa zilele acestea ceva, vor cauta aiurea un lazaret,
vor cerceta un oras, daca nu. orasel, in care sa mi se dea putinta
de a continua tratamentul, numai in BuGuresti, la caminul meu sa
nu stau. Vor inventa o Craiova, Campu-Lung, Targoviste, Calarasi,
etc. numai aci nu. Incep a crede si eu ca sunt convinsi ca sunt un
personaj periculos.
Da,ca, n'ar fi prea tragica situatia mea, as rade. In notitele a
cestea zilnice ale mete n'am spus de cat ceia ce gandesc si ce fac,
ei bine sa, judece on tine, ce pericol constitui eu?
Zilele acestea am intalnit fel de fel de cunoscuti, multi se mi-
rau de sanatatea mea excelenta, de oare ce auzisera ca sunt pe dric
si acum ma vacl pe picioare. Vasile Dumitropol imi spunea ieri:
Ai o mina excelenta! Si doar toata dimineata ma privisem in
oglinda inspaimantat de figura ce o am; gulerele lasa sa tread, doi
pumni intre ele si gat, iar pentru Vasile Dumitropol mina mea era
excelenta. Altii dupa ce ma congratuleaza cu fel de fel de com-
pliments ma cearca cu intrebari dubioase:
Cand crezi ca, vor veni ai nostrii inapoi? sau
D-1 Take Ionescu. bine a zis cutare lucru? sau
Crezi ca, nemtii ne vor mai teroriza multa, vreme?
Ce sa le raspund? Sunt sigur ca sunt incercat si spionat. Ras
pund si eu, ca starea noastra nenorocita va dura ani de zile; ca
mi-e indiferent ce a spus si ce n'a spus d-1 Take Ionescu; ca, ger-
manii N or continua sa ne guverneze de oare ce asa am meritat.
Sunt desolati eh' nu pot sa-mi impute ceva. Cineva ma intreba ieri:
Crezi sincer, ca, d-1 Take Ionescu a avut conduita, care a
avut-o sustinand sa mergern cu Anglia, in mod dezinteresat?
*tin pozith ca, Gel ce ma intreba este un mizerabil agent pro
vocator, indignat insa i-am raspuns:
Da dornnule, cred in intima mea, convingere ca a Post Tut
eel mai dezinteresat materialiceste si ca, e o infamie ceia ce i se a
tribue, ca pentru bani a dus Cara la nenorocire. A dus-o in prapas-
tie, asta se poate. dar a this o cu credinta sincera ca serveste inte-

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL R.A.ZBOIULUi ROMANIEI 81

resele neamului. Ca au fost miserabili cari au profitat pe langa, el,

asta o cred, sunt mai sigur de cat d-ta.
E natural ca nemtilor sa se exagereze cele ce iese din gura
mea, dar cu oamenri de rea credinta chia.1( de n'ar esi nimic, Inca
as putea fi calomniat, de aceia prefer sa fiu cavaler.
Sunt provocat, simt ca stint provocat, nu pot fi insa un las,
nici miserabil, cad in intima convingere cred ca Take Ionescu s'a
inselat in aprecierea puterii Angliei, nu ca a fost o canalie.
Din Moldova incep a parveni stiri mai precize, ziarele de aci
public& zilnic asemenea stiri, probabil ca for le parvin ziare din
Iasi. Asa azi se descrie inmormantarea lui Alex. Iliescu, si numele
celor ce au luat parte. Din aceasta lista aflam ca sunt sanatosi in
Iasi o suma de cunoseuti si prieteni. Ieri mi-am permis o gluma
rautacioasa la adresa defunctului,;azi o regret cand ii cunosc tes-
tamentul. Prin testamentul ce a lasat, *barge toate defectele ce a
avut. Lasa multe mosii in scoptiri de binefaceri, Comunei, Statu-
lui, Casei *coalelor, Casei Bisericilor, Ministerului de Razboi. Lash.
mult taranilor de pe rnosiile lui, lash. soldatilor raniti, lash, fami-
Iiilor soldatilor morti de pe aceste mosii, lasa copiilor de tarani
multe burse, lash, carti si haine anuale copiilor saraci din toate
scolile din judetul Olt, si mai lash. pe 1anga mosii si un milion nu-
merar la diferite institutiuni. Nu nedreptateste nici rudele chiar
c le mai indepartate. Alexandru Iliescu s'a aratat cu aceasta oca-
zie un adevarat om de inima.
Gazeta Bucurestilor nu pierde ocazia de a imprastia svonul
ca viata in Iasi st Mo IdoN a e imposibila din cauza preturilor exa-
gerate. In Moldova avem un proverb cam trivial pentru aceasta
situatie, acolo se ziee: Rade mucea de cacacea ". Chiar asa face si
gazeta nem t ilor.
In insulele ocupate in golful Riga, germanii se intaresc. Rusii
ii lases sh, se intareasca, mai mult de cat atilt, o telegrams din Pe-
trograd anunta ca in Capitala revolutionarii au sarbatorit succesul
german. Kerenski intr'o proclamatie 'catre marina rush. din Bal-
tica le cere patriotizm si un succes. Probabil di marina din Bal-
tica s'a culcat pe urechea cealalta.
In Macedonia pare a se fi dat o lovitura. Comunicatul bulgar
orbeste de lupte pe Struma comunicatul german din aceiasi zi
spune alt-fel:
Pe .Strunta, bulgarii au abandonat mai multe localitaii, cart
an lost ocupate de englezi". De ce nu vorbeste si comunicatul bul-
gar? E natural ca optimistii au cadru de exagerare acum. Asa, act
m Bucuresti, vizita Kaizerului la Sofia se interprets in absoluta
nevoe de a ridica moralul bulgar, despre care se spune ca imitttnd
pe rusi n'ar mai voi sa lupte.
Sa fie retragerea de pe Struma o asemanare cu ce fac rusii?
r.

www.dacoromanica.ro
32 IMPRESIUNI ST PARUI PERSONALE

KOMANDATU RA VREA SA NUMEASCA PROFESORI

UNIVERSITARI
JOI 5 OCTOMBRIE
Toamn abia azi isi aratk primele sale siinptome, un \rant
rece poarta, pe aleele bulevardului Coltea frunzele inglilbenite ca-
zute de pe pomi. Alta data un asa tablou inspira firele poetise,
acum cred ce inghiata vinele ori cui la gdndul ca e prevestirea so-
sirei iernei grele.
In asteptarea rezultatului de la Komandatura stau in cask cu-
prins de nelinstie, ceia ce face ca ziva sk-mi para destul de lunge.
De grija pleckrei am suspendat scrisul, am suspendat cititul, a$a
ca n'am nici o ocupatie. Numai cititul celor doue ziare ce ne otra-
veste zilnic sufletele, nu-1 pot suprima.
0 informatie din ziar: Zzlele acestea, adnzinistralia military
va decide noile numiri la catedrele vacante de la f acultatea de me-
dicine. Iata cauza: Universitatea noastra de la ocupatia german&
a Minas inchisa, in lipsa de profesori cari sunt in majoritate ple-
cati. Serviciul medical sufere $i va suferi atat de pe urma pier-
derilor de medici eat $i prin suspendarea invtitamantului. Guyer-
namantul imperial proecteaza redeschiderea facultktii de medici-
ne; in lipsa de profesori vrea sa-i creeze. In on ce caz e curios:
profesori universitari romani, numiri de administratia military,
germane! Si cum la ordinea, zilei $i in gratiile acestei administra-
tii sunt dezertorii si tradatorii, e de a$teptat ca $i Universitatea sa
fie data pe myna unor asemeni elemente.
In chestiunea acestor numiri la catedrele universitare, my, into-
reseaza si pe mine catedra de urologie, vacanta prin moartea doc-
torului Hertiscu. Senatul universitar desemnase la aceasta catedra
pe medicul meu Dr. Cealac. Clinica catedrei, adeca serviciul de la
spitalul Coltea, este tinut de mai multi ani de el in acest stop. 0-
mul a muncit ca nimeni altul pentru aceasta catedra, $i de odata
se vede in pericol sa-i smulga altul locul. Pentru asta alearga de
cater -va vreme de null mai tauter de serviciu side bolnavi, ca sit
paralizeze si el, cu contra influente, interventiunile amatorilor. Se
zice ca are adversar primejdios intr'un protejat al d-lui Virgil A-
rlon. E curios modul cum $i in trectit si acum se pot obtine cate-
dre universitare la medicing. Dad. un ministru influent sufere de
ceva, $i slava Domnului ca nu lipsesc, este sigur ca medicul sau
curant va obtine o catedra.
Aster sub toate partidele. Virgil Arlon e bolnav de rinichi, are
medic curant $i el un doctor. Ei bine tocmai azi, sand catedra boa-
lelor acestea e vacantii, e posibil ca acest doctor sa nu profite de
sansa?
Presa de la noi, reproduce duper L'independance roumaine
stirea ca golurile de pe fronturile de la Nord de Foc$ani ocaziona-

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZ130fULUI ROMANIEI 83

to de dezertarile trupelor rusesti au fost astupate cu tupe roma-

ne*ti. Chiar dacg ni s'ar fi spus ca trupele ruse de pe Siret sunt
ae alt calibru de cat cele ce fug la Riga, n'am fi crezut. E cert ca
aceste trupe in lot de a fi un ajutor sunt un adevitrat pericol, *i
Statul nostru Major ar trebui Sa, ocupe tot frontul pang, la Galati
cu trupe romane*ti. Cum armata noastrg este azi bine organized',
ar fi sigurantd noastrg depling,.
Pe fronturi nimic nou. La Paris se adung, la 29 Octombrie o
conferinta, a aliatilor de o mare importanta. Se zice cg, Rusia va
veni sa-si clarifice situatia.
VINER1 6 OCTOMBRiE.
Cand main intors la ainiaza acasg, am ggsit o atmosfera de
Ingrijorare, ca Si cum s'ar fi intamplat ceva rau. Cu. inenajamente
mi se comunica di a venit de la Komandatura o hartie prin care
mi se spune ca, cererea mea a fost respinsa *i ca trebue sa, plec
irevocabil la Ro*iorii de Vede la 28 Octombrie. Desi nu mg, astep-*
tam la aceasta solutiune, mai ales In urma examinarii doctorului
Volf, totu*i inima mea Impietrita, nu mai sang, la on ce cruzime
nemteasca, ca pang' acum. Numai dupg ce am verificat hiartia ve-
rata mi-am dat socoteala ca inca nu e pierdutg on ce speranta. Mi
se spune prin aceastg adresa ca in urma cererii facute, mi se pre-
lunge*te *ederea in Bucure*ti pang, la 28 Octombrie.
N am mai avut Inca, dour), prelungiri independente de rezol-
N area cererii? De ce din aceasta sit deduc ca, de asta, data petitia
mi-a fost respinsg.?"E deci Inca, de sperat, doar d-rul Volf a, spus:
La. Roporii de V eo'e boala d-tale nu se poate ingriji". Ma voiu
duce mama la ,Komandatura $i cu on ce chip voiu sa, ma presint
capitanului Volhman.
Toti ostatecii au fost porniti azi in Bulgaria. Cei din Bucu-
re*ti *1 din Sgveni au fost adunati azi la hotel Bratu din calea Gri-
vitel la ora i2 *i apoi Imbarcati pentru Giurgiu la gara de Nord,
cei din I ismana au trecuti Dungrea pe la Turnu-Severin. Cu chi
pul acest9 s'a gobt tam de ostatici. Politia a scipat de inters en-
tiuni, a*a ca, acum are timpul liber sa se ocupe cad ni-
meni nu. ne inchipuim ca, vor sta neactivi.
PRIN BIROURILE KOMANDATURII ALERG DE
PR1SOS
SAMBATA 7 OCTOMBRIE
La ora 9 conform ordinului ce mi s'a dat la 13 Oct. st. n.
m'am prezentat Politai Maistrului de la Komandatura. El Imi co-
munica, ca, a primit ordinul de a executa negresit deciziunea, Gu-
vernatorului relativ la plecarea mea la Ro*iorii de Vede. In con -
secinta, ma anunta, sa fiu gata la 26 Oct. Asta e dovada ca, recla-
matiunea mea a fost respinsg. Prezint ofiterului In*tiintarea de la

www.dacoromanica.ro
84 IMPRESIUNI 81 PARERI PERSONALE

Central Politei Ste lle ce am primit ieri prin care termenul de ple-
care e 28 Octombrie, nu 26. Mi s'a retinut o copie dupa acest or-
din si mi-a zis ca la- 26 Oct. sa yin la dansul spre a mi se libera o
foae de calatorie. Toate acestea mi se spune prin interpret, nu pot
scoate o vorba, nu pot sere o lainurire; nu plec din Komandatura
pang. nu voiu vedea pe Volkman. D-1 Marghiloman imi scrisese
ca omul acesta e dispus a ma servi; cumnatul meu mi-a comu-
nicat ca, el s'ar fi exprimat ca chiar de mi se va respinge de Gu-
vernator cererea, va face el ca sa nu plec. Mereu am fost incantat
de promisiunile lui farg. macar odat sa dau personal ochi cu el.
In anticamera lui, un soldat de birou ne intampina cu ce voim
sa vorbim cu d-1 Comandant?
Austriacul cu care sunt, ii dg. o carte a mea de vizitg, sg. i-o
prezinte, de nu ma va primi voiu pleca. La citirea cartii de vizita
soldatul mapriveste si-mi spune ca tie ce 'oiu, dar d-1 Coman-
dant nu poate sa faca nimic, de care ce petitia ce am dat a fost
respinsa, iar la 28 Oct. trebue sg. plec. Ma uimeste cum acest om
cunoaste chestia mea. Totu$i inzist sg, presinte Comandantului
cartea mea de vizita.
Comandantul m'a primit. Bazat ca $tie frantuzeste am intrat
singur. Intr'un salon spatios, la un birou sta instalat un munte
de om, sever in Infatisare dar elegant imbracat in uniforma lui
gri. E un invalid in felul lui, a perdut ochiul sting si acum are
unul de sticla, destul de prost montat asa ca se vede de la prima
ochire. Langa el ma priveste cu interes un enorm St. Bernard ne-
gru, ce sta. culcat. Volkman ina primeste destu1 de cuviincios, Insa
din frantuzeasca ce indruga nu se Intelege nimic, de cat prin ghi-
cite. Regreta cal chestia n'a depins intru nimic de dansul; el este
executarul ordinelor politiei secrete.
Nu vad nici In vorbele, nici in conduita lui pe omul dispus,
cum mi-a scris d-1 Marghiloman, nici pe omul ce va face total"
cum ma asigurase cumnatul meu.
Vorbind cu el. fara sa vreau mi-a dat o lacrima in ochi. Ca-
pitanul a vazut-o, ar vroi sa nu ies de la el descurajat si nemul-
tumit.
Spune-mi mie drept, ce ai facut, de sunt asa de inver$unati
si nemilosi cu d-ta? Vei fi poate unul din oamenii politici ce au
t<u at Cara in acest razboiu?
I-am aratat tine sunt, tine am lost, ce rol am jucat si docu-
mentul prin care la arestare am fost asigurat ca n'au a-mi reprosa
n imica.
Mi-a spus apoi ca cei ce ar putea Inca face ceva este Central
Politei Stelle.
Du-te acolo, intreaba de d-1 capitan Cadenbach, spune-i ceia
ce mi-ai spus mie, spune-i chiar ca eu to -am trimsi la el, el mai
poate Inca face ceva.

www.dacoromanica.ro
 DIET TIMPUI4 RIZBOIULUI ROMANIEI 85

Am niultumit omului in care imi pusesem toata naclejdea $i

am plecat la Central Politei Ste lle.
Central Po litei Stelle este instalat in Str. Doamnei in localul
Creditului Urban. Este aceeasi autoritate unde fusesem chemat de
cdpitanul Elckman ca sg-mi comunice ca sunt liber.
La capitanu1 Cadenbach pgtrundem cu anevoe si numai dupg
ce i-am trimis vorbg cg vin din partea capitanului Volkman. El
are pe birou chiar dosarul meu. In josul petitiei mele sunt vre-o 8
referate. Cats, lume 5i-a dat avisul ca cererea sg fie respinsg!
Nici aci nu e nici o sperantg. Toate argumentele mele n'au
nici o valoare, el invoacg raportul d-rului Volf. Uimit, cAci $tiam
favorabil acest raport, it rog sg mi-1 citeascg, sg, slim si not ce a
spus acest doctor. Din cetirea lui reiese cele trei concluzii ce mi
le-a anuntat in ziva examingrii: 1) Boa 16 foarte gravg; 2) `MIA-
duire lungs; 3) Rosiorii de Vede impropriu pentru a mg cguta;
dar in acest raport mai e a 11-a concluzie pe care el nu mi -a comu-
nicat-o. A fost intrebat:
Dacg cu toate acestea, va. trebui sa locuiascg. Rosiorii, care
\ a fi rezultatul, va muri acolo? lar d-rul Volf rgspunde:
Nu va muri. Koala fiind veche, va ramane stationarg.
Mg intreb, acest individ e medic sau dine? Cum? Dus de la
Imperial, aproape pierdut, in spital, gratie neingrijirei din inchi-
soare; ma, repun pe picioare, gratie unui tratament special; am
speranta unei,indreptdri, cum va ramane boala si sgngtatea mea
stationarIt sand va inceta tratamentul 5i ingrijirea? Nu trebue sg
fie tine -va doctor ca sg prevadg cg, mg, voi reintoarce la starea de
la Imperial. N'am cuvinte sa-mi argt indignarea fats, de ofiterul
Berman, nu contra ofiterilor de politie, dar contra medicului care
a flout un asemenea referat.
Cadenbach imi spune cg, Rosiorii de Vede a fost ales tocmai
pentru cg, are medici si spital, $i cg, dan$ii sunt 5i ei oameni, $i
dacg, se va dovedi cg acolo nu-mi va fi bine, sg fac de acolo o ce-
rare si vor lua rngsuri in consecinta. Vorbg. sg fie! (Matti dus, a-
dio!
Am plecat cu ideia de a renunta la on ce altg intervenire. Am
scris indatg d-lui Marghiloman rezultatul interventiei lui, $i oh
voiu face sacrificiul de a pleca, in halul in rare mg, gasesc.
Abia spre searg, cu toata, incordarea $i vointa de a mg supune,
descurajarea ms cuprinde din nou. Voiu pleca de sigur pentru
totdeauna. Ultima le turburgri mi-au redat iar febra. Sguduit de
friguri si inundat de lacrimi ms, gAndese la greutgtile $i nesigu-
ranta ce las acasg., si probabil la mizeria in care ma due eu. Sunt
momenta in cari ms, gandesc cg. numai D-zeu m'ar u$ura, sour-
tandu-mi zilele.

www.dacoromanica.ro
86 IMPRESIUNI $I PARERI PERSONALE

PENTRU CE OSTATICII SUNT DUI IN BULGARIA

1 EU LA ROIORII DE VEDE
DUMINICA 8 OCTOVtBRIE.
Fiind s4rbatoare, autoritati $i magazine Inchise, n'am parasit
casa de cat spre seara, pentru a face o vizita amicului Dr. Chitii
Andrei Ionescu. De altfel e $i prima zi de frig in toamna aceasta.
D-1 Alexandru Marghiloman a avut gentiletea de a-mi raspunde
la scrisoarea mea de ieri cu urmatoarea scrisoare ce mi-a tri-
mis-o azi:
14, Str. Mercur. 21 Oct. 9917
cSCUMPE DO WN CANC. CO V,
dmi pare foarte rau ca n'anz fort informal cd expertiza era
incredinfatii d-rzelui Volf. red cd a$ fi avut mijloace de acliune
,.pe icing& ddnsul. It cunosc bine personal.
In momentul de laid, act in Bucuresti nu este nimic de Iiicut,
Prefectul ins& de Teleorman, d-1 Polimeride, este un prielen al
meu, p voiu avea grijii set-I vestesc. El are credit pc ltingli auto-
rittifile germane din judeful lui. Nu este imposibil ca dupd cdt-va
timp sa obfinefi ca de acolo sa vind o propunere pentru inapoie-
rea d-tale la Bucuresti. La cea intdi ocasiune vorbe$te $i d-ta cu
Polimeride in senzul scrisorii mete, caci se poate sa nu am ocazia
foarte apropiatd de a-i scrie.
La Ro$iori cautii sit vezi pe amicii mei Petre Protopope$cu
sau Minica Belitoreanu, pe care poate i-ai cunoscut in Parlament
$i cart iii vor pittea usura traitd.
Noroc bun!
Primege to rog inczedinfarea scntimentelor cele mai bune.
(ss) Alex. Marghiloman
MA simt a$a de umilit $i de jenat de bunatatea, ce-mi arata o-
mul acesta, de care ma desparte politica, in cat nu $tiu ce sa cred.
A$a dar, nici o nadejde de nicaeri.
Pe Dr. Cealac Inca nu 1-am putut vedea, dar it voiu vedea ne-
gTe$it.
Plecarea ostaticilor de Vineri se confirma. Azi a mai pleca.t
un transport cu arestatii de la Cercul Militar, Intre caci $i batranul
Carabatescu. Guvernamantul pentru prima oar% a tinut sa spunk
lumei cauza care a determinat inasprirea situatiei internatilor os-
tatici romani, dand un comunicat prin ziarele de azi.
latti acest comunicat in Intregimea lui:
Administrafia milztara a dispus, ra ostiticii ramtinz internafi
la Sciveni $i la Tismanct sit fie du$i $i instalafi in afarli de hotarele
Romdniei.
Aceasta hotiirdre s'a Nat ca o mdsurd de represalzi, intru cdt
guvernul roman din Iasi, a pus piedici f &rd nici un motiv, trata-

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RSZBOIULUI ROMANIEI 87

tivelor pentiu liberarea supuoilor Puterilor Centrale duycz cu sila

in Moldova.
Mii de germani, austriaci, unguri, bulgari $i turci, nevinovati,
au fost hied de la inceputul rtizboiului internati de ciitre guvernul
romdn, $i in chinuri nespuse tarati apoi in Moldova. Acolo ei matt
$i azi linuti inchi$i in lagdre, in condiliuni rele igienice, fdrd hra-
nd $i fdra imbraciiminte indestultitoare.
Rude le acestor nenorociti nu $tiu macar care din ei a merit
$i care mai este in vial&
Guvernele aliate, prin intermediul legatiunilor neutrale, au
cerut de mai multe luni, ca cei tardti in Moldova sii fie pu$i in li-
bertate, amenintand pe guvernul romdn cu masuri de represalii
prin luare de ostatici romdni.
Cdnd amenintarea a devenit realitate, guvernul romdn a con-
simtit set' pund in libertate pe cei. internati, convenind chiar ca ei
sd fie inapoiali in Muntenia printre liniile frontului.
Dar acum de curdnd guvernul roman, $i-a retras fdrii nici un
motiv angajamentul luat, $i azi, amati mereze tratativele in curs
pentru eliberarea internatilor prin Suedia.
Aceasta este cauza care silege pe guvernul .imperial german
.ca kola-rased ca ostaticii romani sti fie transportafi in afard de teri-
toriul patriei lor.
Puterile Centrale, cari in totd canna an lost conduse de prin-
cipii umanitare, nu vor ritsplciti cu aceia$i monedd gru:11- isle o+
rdnduite sau tolerate de guvernul romdn. Ostaticiz tor fi numai
transportati in afar de teritoriul patriei lor. Localitatea uncle ei
vor fi internati are o climii stincitoasti $i ostaticii von area cleplind
libertate de mi$care in oral. Ei se pot intretin. e cum. von vr'i dupii
mijloacele lor proprii.
,.Ei nor pntea corecTunde fiber en familiile Ion $1 vor putea
priini bani.
Conduecitoiii celor 5 minister,', d nii Taunt Costacke, Dumitrit
Nenitescu, Vii gil 4rion, Grigore Antipa $i Alexandru Hina, au
intervenit in mod colectiv rugdndu-se ca ostaticii sa fie cel putin
Mali in lard. Aceasta rngtiininte nu a putut fi satisfticutti de oarece
frista soartli a celor internati in Moldova, Mt poste fi ze$uratoi de
cdt sub presiunea unei mcisuri de represalii.
Arum nu mai sla de cut in punerea qurernului romdn dela
Iasi ca prin punerea in libertate a supu$ilor Puterilor Centrale
Mrdti in Moldy,' a, sci redea Romdnilor, cari sunt disci acum in
lard strains, patria $i libertatea Ion".
Masura luata deci Si contra mea face parte din lantul repre-
saliilor fnrautatite Nici n'ar fi avut altrt explicatie.
Conduita guvernului roman n'are nici o scuza, eel putin not
nu vedem ce profits, guvernului Si intereselor Romaniei, incapa-
lanarea de a tine Inca. acolo pe nenorocitii ce i-a tarat dupe, ei, caci

www.dacoromanica.ro
RR IMPRESIUNI 51 PARER! PERSONALE

o spun sinter, ca data as vedea un profit pentru Romania din Coate

aceste masuri, n'as cracni de represaliile ce se resfrang .asupra
persoanei si libertatii mele, dar inch. odata, nu vad de cat aceiasi
desconsiderare si ura a celor cle la Iasi In contra celor ce am ra-
mas aci.
Localitatea din Bulgaria uncle au fost dusi ostaticii se numeste
Troian, e in Balcani, un fel cle statiune climaterica, un fel de Si-
naia, bulgareasca insa.

ROM.A.NII JUSTIFICA GUVERNAMANTUL GERMAN

PhNTRU DEPORTA REA OSTATICILOR
LUNI 9 OCTOMdtdE.
Coniunicatul de Teti al Guvernamantului imperial in chestia
internatilor a cleslegat limbile unora cari pana azi nu indraznise
a deschide gura in aceasta privinta. Vai si ce nevoie era ca unele
guri sa continue a tacea! Ostatici se iau de un an de zile si su-
ferinte au avut si mai marl de cat a fi lasati liberi inteun oras
din Bulgaria, dar incumentatu-s'a cineva sa se ocupe de ei ? Amin
d. C. Stere se incumenteaza sa deschida gura, si cu o jale prefa-
curd, arata ca i se rupe inima dupg compatriotil nevinovati exilati,
dar nu poate i s'ar permite oare ?sa critice masura guverna-
mantului. Si data nu poate sa o critice, n'ar fi lost mai bine sa
tad.? Pentru ce nevoia de a vorbi azi ? Pentru ca e Inca o ocazie
de a se da curs urilor si criticilor in contra guvernului din Mol
dova. Pentru asta, d. Stere n'are nici o pteciica, nici o ingradire
din partea Guvernamantului imperial, din contra, acest guverna-
mant e incantat ca miseliile lui sent explicate si justificate de in-
stisi proprii fii ai tarn romanesti. Si ce avantaj Inca ? Ca eel in-
sultat si acuzat, nu poate si n'are dreptul sa se apere. Nu era deci
mai bine ca d. Stere sa tad'. ? Caci de ce este vorba ? De jalea ce
i-o inspira situatia compatriotilor nevinovati. Natural ar fi fost ca
pentru ei sa auzim un cuvant de Imbarbatare, pentru familiile for
abandonate o Norbri de incurajare, nu cuvinte de aparare a due-
manului pentru actul sau neumanitar, act care Ii sangereaza chiar
lui inima. Dusmanul sa se apere singur, era destul Bukarester
7'ageblatt si Gazeta Bucurestilor, nu mai era nevoie sa fie aparat
si de d. Stere.
.
De altfel Gazeta Bucurestilor isi face suficient datoria ei. In-
tr'un articol de fond intitulat O nuisurd fortate apara gestul
nemtilor. Ce e curios, e ca toata lumea. aceasta, justifica masura
namicului pa refuzul recent al guvernului roman de a da curs tra-
tativelor, pe cand chestia ostaticilor si a suferintelor for dateaza
din inceputul lui Decembrie 1916. Or, in acest limp, insusi comu-
nicatul recunoaste ca guvernul roman s'a aratat dispus sa satis-
faca cererea germanilor si ca ruperea tratativelor e de data recenta.

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZPOIULUI ROMANIEI 89

Dac . e asa, atunci pentru ce in tot acel interval au continuat ares-

tarn, ducerea. for la Saveni, mentinerea arestririi bolnavilor ?
Dar, culmea neobrazarii ziarului ce in batjocura se intituleaza
redactat de romani, e atunci and pentru a justifica masura bar-
bart si refuzul de a da curs interventiei celor 5 giranti de minis-
fere, scrie :
Autoritatra militard a trebuit insa sa asculte de ratiunea su-
,.perioard, dictatei tot de un sentiment de uinanitate, st s'a viirut
nevoiiii cu parere de ran, sa vu accedeze to cererea :;irantilor de
ministcre".
Asa ca suntem clarificati, eu plec acum gray bolnav intr'o lo-
calitate unde medicii germani spun ca nu ma pot ingriji, satis-
Wand cu aceasta o masura dictata de un inalt sentiment de una-
nimitate german.
Nu stiu carui fapt se datoreste, dar toti cei ce ma cuni.);_c in
Bucuresti, sunt la ,u.-ent cu noua mea situatie. Aristide Aiexa.n-
drescu, consilier la Casatie, rn'a oprit azi pe strada sa is infor-
matii. Ei se tern ea masura aplicata mie sa nu se generalizeze si la
ceilalti ostatici liberati.
Ziva mi-o tree cautand sa-mi procur cele necesare exilului, un
lucru nu gasesc de loc, pansarnente si vata. \Tata de tare am o im-
perioasa nevoie este afara din comert. Am facut o petitie Eforiei
spita.lelor Civile ca in imprejurarile in Bari sunt nevoit st plec,
sa-mi vanda 2 kilo de vata. Toti de aci fiindu-mi mai mult sou
mai putin prieteni, mi s'a admisi cererea asa ca mi-am luat de pe
suflet, una din cele mai presante griji.
Din Moldova vine azi o veste trista, amicul si colegul meu de
barou Grigore Gernescu, a murit la Moscova. Era capitan de re-
zervt si plecase in Moldova cu partea sedentary,. Cum si ce fel s'a
prapadit in Rusia nu se stie. De asemeni din Iasi se anunta moar-
tea profesorului universitar dr. Stanculeanu, ce s'ar fi prapadit
in America.
Fiul lui Emil Costinescu si unicul fiu al lui Ionel Bratianu
ar fi fost SL ei 141110 in razboi.
E o inbunatatire a starii morale din toamna anului f916. Era
atunci stiut ca totii fii oamenilor politici, evitase frontul. 0 ase-
menea indreptare in loc st multumeasca pe canibalii ce au fugit
de pe front ca sa fact gazetarie nemteasca la Bucuresti, i-a intar-
tat si isi bat joc de sacrificiul acestor tineIi, ei sunt numiti "rdniti
de gloanete ratacite ".
E atata lasitate si miselie in vorbele astea, in cat mi-a fost
scarba si am aruncat gazeta, in care scrie Garnabatu, soldat mo-
bilizat, ramas in Bucuresti, fart sa fi vazut frontul, pentru a face
pe marele Catone la ziarul nemtilor si pe ilustrul patriot roman
in cabinetul de din dos de la Central Politei Stelle.

www.dacoromanica.ro
93 IMPRESIUNI *I P'RERI PERSONALE

SOVIETELE RUSESTI PROPUN INTELEGEREI UN

PROGRAM DE PACE
MARTI 10 OCTOMBRIE
Poate pentru ultima oar& am pledat azi un proces. Am pus
multa inima in sustinerea unei cauze care poate nu merits, dar
am pus'o gratie celor ce se petrec in sufletul meu. Cativo. prieteni
$tiindu-ma bolnav m'au facut atent ca nu merits cauza atata
zdruncin, n'am zis nimic; ce stiu ci ce se petrece in mine? Sunt
convins a, e ultimul act al profesiunei mele.
Chestia internatilor sta. mereu deschisa. D. Lupu Costache, gi-
rantul Ministerului de interne, se crede si el dator sa justifice ma-
sura Guvernamantului german;"oamenii acestia de i-ar lega ceva
de neamul romanesc ar gasi in Conventiunile internationale de la
Haga destule argumente in sprijinul apararii noastre; ei bine nu,
ei prefer& spre a lovi in Bratianu sau in politistul Panaitescu sa,
sustina actul inamicului. D. Costache pretinde ca, a facut un de-
mers la guvernul roman Inca, de pe cand internatii staini nu fu-
sesera dusi in Moldova, dar ca nu a fost ascultat ; data acest de-
mers la facut tot asa de necuviincios cum la facut si pe eel in
chestia tezaurului, nu e de mirare ca n'a fost ascultat. Ceiace e
insa un fapt preciz, e acela ca, atat d-sa at Si celelalte autoritati.
atunci cand familiile noastre i se aclresau ca M. ne usureze soarta,
toata ardoarea si-o punea ca sa-i convinga. ca ce ne fac nemtii e
putin fata de purtarea d-lui Bratianu fata de internatii straini. S'i
data familiilor noastre li se Norbea asa, ne dam seama ce limbaj
putea tine lui Mackensen sau politailor nemti, $i ce curaj prindeau
acesiia in severitatea lor, cand represaliile groaznice erau in fata
for justificate insu$i de autoritatile romanesti si de romanii de
seama.
Din MolioN a siirile de azi sunrfara, important&
Pe front, in Flandra a venit timpul unui nou atac al englem-
lor. Comunicatul it anunta pur si simplu. Bulgarii s'au hotarit sa
explice in fine succesul englez de pe valea Strumei. Satele pe care
ei le-au abandonat acum sunt aceleasi pe cart in primavara le
abandonase englezil. Cauza e ca nu pot fi aparate. Deocamdata en-
glezii le-au ocupat.
In Rusia comitetul Sovietelor a trimis un delegat la con-
ferinta aliatilor din Paris, in persoana lui Skobelew pe care l'a in-
sarcinat sa prezinte in numele Rusiei, urmatorul program de pace:
1) Evacuarea Rusiei de &Are trupele inamice; autonomia Po-
loniei, Lituamei si a provinciilor Letone.
2) Autonomia Armeniei turcesti.
3) Rezolvarea chestiei Alsacia-Lorena prin plebiscit.
4) Restaurarea Belgiei dintr'un foncl international.
5) Restaurarea Serbiei si a Muntenegrului. Serbia sa primeas-

www.dacoromanica.ro
 DM TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEL 91

ca o esire la Marea Adriatica. Bosnia $i Hertegovina sa devina au-

tonome.
6) Teritoriile balcanice in litigiu sa devin5. autonome 'Ana la
un plebiscit.
7) Romania sa fie restabilita in granitele ei anterioare, dar
Dobrogea sa devina autonoma, iar Romania sa dea drepturi e-
vreilor.
8) Autonomia provinciilor italiene din Austria, pang la un
plebiscit.
9) Inapoerea coloniilor germane.
10) Restabilirea Greciei.
11) Neutralizarea tuturor stramtorilor $i a canalurilor de Suez
*i Panama. .

12) Renuntarea generala la despagubiri de razboi,

13) Independenta tuturor *nor in ce priveste politica co-
merciala $i renuntarea la o blocada comercia1a dupa razboi.
14) Conditiunile de pace sa fie stabilite la conferinta pacii de
catre reprezentantii ale,si de reprezentante nationale. Aceste condi-
tiuni vor trebui sa fie confirmate de parlamente. Diplomatii sa se
oblige a nu incheia, tractate coritrarii dreptului international.
15) Dezarmarea treptata pe uscat Si pe mare $i introducerea
sistemului militiilor.
Natural ca sunt numai instructiuni, toate aceste dorinte ruseti.

D. MARGHILOMAN BSI OSTATICII ROMANI

MERCUR1 11 OCTOMBRIE.
Ziarul Lumina publica urmatoarea scrisoare pe care d. Mar-
ghiloman ar fi trimis-o Inca de asta iarna Regelui Ferdinand in
chestia internarei noastre.
70/23 lanuarie 1917
Sire,
Rog pe Majestatea Voastra cu o foarte respectuoasii stdruintd,
sd bine voiasca sa examineze rugamintea pe care am onoarea sit
1-o supun.
De a doua zi dupd instalarea lor, autoritatile imperiale au
procedat la arestarea de notabilitdti, ca represalii pentru interna-
rea, de catre autoritatile noastre, a supu$2lor germani $i austro-
ungari aflati in Romdnia sau adu$i din Transilvania. Ni s'a spas
in chip liimurit cd dacd un singur din ace$ti detinuti ar pardsi
plimantul romdaesc $i ar fi expediat In Rusia, proprii no$tri de-
Iinuti ar fi trime$i indata in Asia Mica.
Aceste aresniri, cari se aplica la inalti magistrati, oameni de
banal, comercianti, personalitati politice, nu vor inceta decal a-

www.dacoromanica.ro
92 IMPRESIUNI $1 PARERI PERSONALE

tztnci cdnd autoritatile rointine$ti vor fi 2,us in libertate pe deli-

nutii asupra carom nu opus& o conaamnare de drept comun.
Stares ingrozitoare in care au soszt aici detinutiz care se aflau
la lalomita $z pe cari de sigur M. V., n'o cunouge, n'a lost de na-
turd sa indulceasca rigorile acestor masuri de reprcsiune.
De o pane $i de alta sunt suferin(i zadarnice.
Majestatea Voastrci va. binevoi, ca $ef suprern al az matei, sa
fie de pcirere cli nu e nici un interes strategic ca ostaticii luafi in
Transilvania si cart in ultimul tzmp se aflau la Reiductineni, pre-
cum $i acei din internatii la lalomita, cari an fost.trancportafi in
Moldova, sa nu fie pusi in libertate.
Li sunt de prea mull ttrnp izolati, ca sd poatii da vre-o infor-
matic milliard de vre-o valoare oarecaze. Studiind procedure de
urmat pentru cazul cdnd M. V. ar infra in aceste vederi, pot sa
swim M. V. urmcitoarea cornbinatie.
Prizonieril civili ar fi adtqi la un punct at frontiezii pe care
ar desemna-o -M. F. $z care presupun ea an fi pe frontul Carpatz-
lor, care e mai accesibil decdt frontul dela Sud. 0 aelegatie ofi-
cialti ar certifica cam ca nisi vnul din civilii cari intra in catego-
ria mai sus specificalci, n'a fost retinut. Indata re acevi prizonieri
,.vor fi predati autoritlitilor nzilitare austro-germane, avem asigu-
rarea ca represaliile exercitate la Bucurevi $i lh celelalte ora$e
ocupate, ar inceta indata.
Nzt $tiu dace M. V. a putut sa primeasta telegrams pe care d.
LuTru Costache I-a adresat-o in aceastii privinta in numele admi-
nistratiunii. Dar am crezut ca e de datoria mea cea mai stricta
sti fac tot ce imi sta in putintti ca sa pun in cunostintd pe M. V.
cu ceeace se petrece si ca sa sugerez o solutiune care poate fi
materialmente executard.
Suferintele writ prea nzari ca sic n'am ferma speranta ca M.
,.V. va voi sa usureze pe acelea cari sunt in puterea Sa sa le in-
dulceascd.
Sant at M. V. foarte supus $i foarte devotat servitor.
(ss) Alex. Marghiloman
Nu pentru ca. ultimele rnele raporturi cu acest om sunt pline
de recunostintd, $i am aratat in trecut pentru ce, dar este drept ca
interventia lui a lost Inca, dela inceput oferita tuturor ostaticilor,
bincer in dorinta de a ne usura suferintele, contrar domnului P. P.
Carp care raspundea celor ce i se adresau lui Bine va face,
l'afi vrut pe Brcitianu sa va guverneze, duceli consecinfele ".
Presa germana. de aci are insa nerusinarea de a afirma cu a-
ceasta ocazie ca masura Guvernamantului imperial a fost executata
fad, a se face vre-o selectiune. N'am cuvinte sa. ma, ridic cu toata.
indignarea contra acestei minpinoase afirma.ri. Am spus-o totdea-
una, o tars, un popor, poate cadea in nenorocire, iar fiilor ei sit ii
se tears rice sacrificiu, dar, acest sacrificiu sa, alba caracterul

www.dacoromanica.ro
 DIN TI IPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 93

demn al datoriei 5i nu al unei pedepse. lnteleg sti ma jertfesc

pentru copilul si numele meu, sg. fiu luat ostatfc si chiar impus-
cat pentru ca sunt roman; inteleg. Dar n'a fost asa. Unii prote-
jati, inlesniti, pusi in slujbe $i demnittiti, primiti la masa cu Gu-
Nernatorul si cu Feldmaresalul, de$i si ei sunt tot romani din Ro-
mania zdrobitg si ocupatti, iar altii trimisi in puscarie tot pentru
ca sunt romani dar desemnati inamicului ca periculo*i pentru a
satislace razbungri politice. A le spune cg suferg pentruca sunt
romani, e o batjocura. E si infam, e si las; sa spung verde:
Ai facut parte dintr'un partid politic care a rut marirea
Romanies; ai fost invins si eu sunt invingatorul; viata to imi apar-
tine si to tratez Elsa cum voi vroi.
Bine; in acest caz primesc pedeapsa, nu pentru ca sunt roman,
ci pentru ca am fost din acei ce au crezut in nebunia maririi tarii
lor, cand fortele nu ne ajutau; pentru asta sunt gata sa fac mice
sacrificiu I tra sa cracnesc. Miseii n'au vrut insg aceasta; ar fi
creiat din not martini $i nu aveau interesul sa o facg. In rautatea
sufletului lor, dupa ce au spurcat si devastat ci, lui Take Ionescu
dupa ce au arborat pe acoperis drape ul german ca a batjocura a
politicei lui, ina gasesc pe mine care intram in casa aceia, mun-
ceam alaturi de el, mg bucuram de consideratia lui, in lipsa pu-
tintei de a to\ i in el, mg to\ esc pe mine cu inconsed'enta celor ce
bat valurile 'Darn pentru cg au inghitit corabia.
Acest lucru neamtul nu vrea sa 1 marturisea.scg, ca ii e rusine
si lui. Acesta este acleydrul. Au facut selectiune in strangerea osta-
ticilor. Pe dr. Cantacuzino si pe Ionica Pilat nu ca romani, ci ca
cumnati ai lui lonel Bratianu i-au ales; pe C. Bgicoianu, pe Sa-
o escu, pe Pilicle nu ca romani ci ca oameni de band, liberali, i-au

ales; pe Radulescu-Motru, pe Virgil PQpescu, pe mine nu ca ro-

mani ci ca pa:rtizani ai lui Take Ionescu ne-au ales; pe Derusi la
luat pentru cg intr'o zi la Jokey Glub l'a injurat pe Von den
Busche etc. etc. Nici unul n'a fost luat pentru ca era roman. Nici
un junimist n'au luat, deli si ei sunt romani, nici un conservator
n'au ridicat, din contra, toate prefecturile si demnittitile, for li. s'au
dat. Cand e o serbare, toti fac gloatai in jurul victoriosului Ma-
kensen. Acesta e adeN rout cc trebue spus sus si tare, ca sa nu se
uite $i ca Romania de maine sa ne poata judeca.
Am umblat azi ca omul ce nu mar are decat doug zile libere
inaintea lui. Mi-am facut o datorie de recunostinta de a, ma duce
la spital sa-mi iau rhmas bun dela dr. Cealac. El e foarte miscat de
1%111 ce mi se pricinueste, prin punerea, in imposibilitate de a ma
cauta, ceeace nimeni ca el nu poate aprecia. S'a oferit sa-mi dea
orice atestare, am refuzat primesc soarta.
Mi-am luat ramas bun dela, prieteni ca pentru o plecare
definitive.
Abia seara am deschis gazeta. Din Moldova instiintari de

www.dacoromanica.ro
91 IMPRESIUNI *41 PARER! PERSONALE

moarte. Intre altii vad ca, a murit Jean Niculescn, Most capitan de
cavalerie, demisionat cu ocazia pronunciamentului din 1894. In
timpul din urma era un temut agent electoral liberal. In timpul
detronarii Mitropolitului Ghenadie a avut o aventura. eroica. Doam-
nele ortodoxe conservatoare, facuse un protest in contra actului de
detronare a capului bisericii de catre guvernul liberal. Un ziar li-
beral Gazeta Poporului" a insultat pe semnatarele manifestului.
Acest lucru a determinat pe defunctul general Iacob Lahovari,
fost ministru de razboi conservator, sa ceara socoteala directiunii
gazetei. Directiunea lase ca totdeauna, in loc de autor a dat ca res-
ponsabil pe agentul lor, capitanul demisionat Jean Nicu "lescu, ce
ocupa de asta data, postul de inspector comunal. Generalul s'a ba-
t& cu el in duel si a fost gray ranit.
Guvernul din Iasi ar fi luat o masura, din cele mai laudabile,
sa nu ekiste nici un ofiter care sa nu-si fi facut datoria real pe
front. Vre-o 500 de ofiteri ce pang, azi statuse numai prin birouri,
au fost trimisi pe front.
Glumetul om politic Jean Th. Florescu, a gasit ocazia a a-
nunte prin L'Independance Roumaine un fapt generos si anume
ca a luat initiativa sa creasea pe seama lui 4 copii orfani. Nu se
poate mai frumos, mai ales data din acest fapt nu si-ar face o re-
clama la gazete. Asa, Lumina de aci, probabil adaposte$te 'Inca pe
vre-unul din adeptii de culoare ai binefacatorului, caci scrie un
articol ditirambic in care fraza D-1 Jean Th. Florescu cunoscutul
adversar al razboiului..." a scos din pepini pe nemtofilii de aci.
Cum? Jean Th. Florescu adversar al razboiului? Dar nu era in
capul masalalelor in seara de 14 August 1916 strigand vrem
Ardealul ?
Asa il judeca aci, de aceia Papamihalopol a publicat o scri-
soare tot in Lumina, prin care tag-adueste domnului Florescu ca-
litatea asta:-.i, de a fi fost candva adversar al razboiului. Papami-
halopol dupa. ce arata ce vagoane a traficat in timpul neutralitatii,
mai istoriseste ca, in timpul acela spre a insela aparentele, fats de
clientela sa politica $i economica, pusese pe biroul sail. in vazul
tuturor fotografia lui Bismark $i ca prezenta acestei fotografii, a
putut determina pe redactorul dela Lumina sa-i aduca azi omagii
pentru politica lui filogermana.
Cum azi lumea nu prea are ocazie de a mai rade, Lumina ne a
procurat o ocazie.
In Flandra englezii au cucerit partea de slid a localitatii Hu-
lust. Un atac francez pare a se dezlantui pe Chemin des dames.
Tot in ziar mai citesc faptul divers: Servitoarea X din servi
ciul domnului Vasile M. Drutnaru a furat..."
Numele acesta, de Vasile M. Drumaru imi retreze$te o amin-
tire. In timpul celor doi ani de neutralitate a Romaniei, cand vorba
ne era in loc de bunk dimineafa": intram sau nu introm",

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RIZBOIULUI ROMANIEI 9i

grupul refugiatilor ardeleni si bucovineni 'a ducat un mare rol de

agitatie. Ei aveau in fruntea for trei oameni mai de seams, desti-
nati onorurilor ce urmau sr. vine, pe popa Vasile Lucaci, pe poetul
Octavian Goga si pe profesorul Simion Mandrescu. Restul refugi-
atilor erau sub comanda unui om extrem de indraznet, un aven-
turier ce, dupe ce a cutreerat America sa-si gaseasca un locusor pe
care se -si castige painea, si negasindu-1, s'a reintors in Romania
unde, cand in politia secreta, cand controlor la tramvae, astepta
vrenuri mai bune. Acest domn, pe cat memoria ma ajuta, se nu-
mea tocmai: Vasile Moldoveanu Drumaru. Era de o violenta in
condei, remarcabila; colabora la gazetele antantiste si in special
la Adevdrul, sfidand si provocand sub semnatura lui, pe oameni ca
Alex. Marghiloman, ca. Von den Busche Ministrul plenipotentiar
al Germaniei, ca Contele Czernin, reprezentantul Austriei. Violenta
de limbaj ajunsese atat de mare, in cat prin Adevdrul, Drumaru
promitea reprezentantilor Puterilor Central& chiar gloante de re-
volver. Domnul Ionel Bratianu care la acea epocr, se gasea. Inca
In dour. luntri, era foarte plictisit de conduita acestor refugiati si a
conducatorilor tor. Orice masura administrative si de pOlitie ar fi
luat contra tor, se expunea la o extreme, atatare a spiritelor contra
guvernului, fiind de neconceput sa. to atingi de un ardelean in
momentul cand se plamadea Romania Mare. Oamenii din politia
secreta, au aranjat chestia de i-a tras lui Drumaru o batae sore
cu moartea intr.() noapte, ca sr.-1 mai domoleasca in nationalism.
Esit din spital vindecat, Drumaru nu se dr. invins. Incurajat de
oamenii de bunk credinta din jurul Ligei Actiunei Nationale" el
se pune in fruntea unei asociatiuni de propaganda tot oameni
entuazisti, de bung credinta ce is numele de Garda demnitatzt
nationale.. Membrii acestei asociatiuni se intitulau G. D. N. (ghe-
denisti sau gardigi ai dernnitalii nationale si purtau la butoniera
o insigna tricolors pe care erau gravate literile G. D. N. Sediul for
era in fundul cafenelei Imperial. De aci zilnic porneau scandaluri
de strada. Ghedenistii cautau pe fate un conflict intre guvernul
roman si Puterile Centrale, de unde sr, porneasca in fine razboiul
cu consecin(ele lui Romania Mare".
Tinta zilnica a ghedenistilor era impiedic,area de a se vinde pe
strada gazetele nemtofile. Cum apiirea un vanzator cu asemenea
jurnale, iesea dela Imperial" garda demnitatii nationale si bataia
era gata. Politia si publicul formau indata dour tabere, cei intai
lua parte vanzatorului de gazete, cei de-al doilea luau parte dem-
nitdtii nationale" iar scandalul lua zilnic proportii asa cle mail., in
cat parchetul a trebuit intr'o zi sr. intervie si sr. aresteze garda".
Eroul eroilor era Vasile M. Drumaru. S'a deschis atunci o serie
de procese penale cu caracter politic, contra eroilor dela G. D. N.
si recunosc a in entuziasmul vremurilor acelora, multi oameni,
sinceri si patrioti, ii simpatizau. Imi reamintesc ca intr'o sear ma

www.dacoromanica.ro
91; 1MPRESIUNI PXRERI PERSONALE

cheama la. telefon Nicu Xenopol rugandu-ma in numele d-lui

Take Ionescu, ca impreuna cu Aural Iliescu, C. Xeni $i alti prieteni,
sa ma clue sa apar garda" inaintea justitiei, de acuzatia de batae
si distrugere. Intamplarea a facut sa fiu retinut in alt proces, altfel
cu toata dragostea 1-asi fi aparat.
Concluzia: D-1 Bratianu a trebuit sa Gear& multe scuze repre-
zentantilor Puterilor Centrale, dar G. D. N. n'a reu$it sa provoace
conflictul diplomatic care sa ne duck la razboi. In urma acestui
irsucces Drumaru a. disparut din circulatie, iar intre refugiati
s'a raspandit svonul, ba ca l'au cumparat nemtii, ba ca 1-a platit
politia sa se astampere, ba ca, 1 -a razbit foamea $i bataia. Intr'o
buns, zi insa, ne-am trezit cu totii pe la casele noastre cu o brosu-
rica semnata. V. M. Tfrumaru, prin care se denunta tarii reale, nu
Tarii dela Imperial care ar fi un molt" ca Popa Lucaci, Oc-
tavian Goga $i altii, sunt niste ticalosi $i pungasi, pusi la tale de
eatre Nict Filipescu sa turbure Tara. Publicul nu s'a emotionat de
descoperirea acestui domn, fie care a zis un mizerabil mai mult;
on cum insa, gkedenismul a lost inmormantat. De aceia cand am
citit azi in ziar ca. V. M. Drumaru e in capitala, om cu servitori,
dela care hotii au ce fura, desi Capita la e sub dominatiunea aus-
triacilor $i a ungurilor cari ii stiu tine este $i ce a lost, ca este cel
ce ameninta pe Conte le Czernin cu gloanetele revolverului, mi-a
trecut prin minte o ideie; toata actiunea lui din timpul neutralita-
tii, Garda demnitatei nafionale cu scanclalurile dela Imperial, era
opera unui agent provocator pus in solda Puterilor Centrale, pe
de o parte de a spiona actiunea refugiatilor, pe.de alta de a pro-
voca conflictul intre Romania $i Austria *)
Pentru ce conflict ?
Mai zilele trecute, cand Kaizerul strabatea cu trenul campiile
roditOare ale ta'rii noastre, se zice, cal ]a un moment dat privind pe
Beam, si-a scos chipiul $i adresandu-se anturajului sau militar.
le-a spus :
Salutati impreuna, cu mine campiile acestea, gratie bogatii
carora am putut rezista pana azi si gratie carora vom invinge pe
clusmani.
Ce a spus Imparatul e mare adevar; bogatia Romaniei in ali-
mente $i petrol, o cunosteau ei mai bine de cum am cunoscut'o not
si la marea for stramtoare nu ne-ar fi tolerat sa le-o refuzam.
Conduita Angliei in 1916 de a cumpara graul romanesc si a
impiedica petrolul sa iasa din tara prin masurile luate de Minis-
terul de finante, nu mai puteau fi ing.aduite. 0 singura, chestie se
punea. vor proN oca ei Romania sau Romania le va usura situatia
fiind ea provocatoarea. Deja intrase in spiritul conducatorilor griia
raspunderei provocatorilor. Rezultatul militar nu ingrija pe Ger-
*) In regiz.trele lui Gunter, acest individ a fost gAsit trecut cu in-
:emnale sume de bani.

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 57

mania, avea credinta cii, vor zdrobi Romania; conduita in cloua

ipostase a d-lui Bratianu le facea lor, de aceia au creat rolul lui V.
M. Drumaru; .conflictul va fi inevitabil; dar d. Bratianu o ducea
mereu in scuze; presa Puterilor Centrale era nu numai tolerata in
propaganda ei, ci redactiile ca. sa poata lucra erau pazite cu armata.
Sansa Puterilor Centrale a fost ca, Bratianu, pentru motivele ce
va fixa istoria, s'a decis sa provoace el conflictul, altfel it provo-
cau ele; armata lui Mackensen pests Dunare era deja concentrate,
asa ca dupe. 4 zile a putut sa atace, iar a lui Falckenhean aproape
gata, cum s'a aflat mai tarziu.
Numai asa se expliclet Drumaru este azi tolerat sa stea liber
si nesuparat in Capita la, si sti, ma ierte Dumnezeu data pacatuesc,
dar cati ca Drumaru vor fi avut dusmanii in mijlocul nostru 1
Imi reamintesc de un alt patriot remarcabil, de origin si ei
ardeleana, data nu ma insel, care intre 1914 si 1916 a fost umbra
parintelui Vasile Lucaci, zilnic nedespartiti. Gine ar fi intrat in
restaurantul Enescu, intre 3.4 ore p. m., i-ar fi zarit infr'un colt
zilnic la aceiasi inasa, digerand copioase dejunuri. Doi ani de zile,
sub semnatura proprie acest domn a scris cele mai insultatoare ar-
ticole in irdeviirul, la adresa ungurilor. Au mai scris si altii, au fa-
cut teorii si istorie in revendicarea Ardealului; acest domn n'a
scris decal insulte provocatoare. Care mi-a fost mirarea la intrarea
inamicului cand am constatat ca acest domn nu s'a refugiat, ci a
ramas in Bucuresti ? Mai mult chiar, toata ziva, dupe ocupatie,
se plimba ostentativ pe strada, radios in promenade. Nici neamtul
nici ungurul nu l'a jenat cu nimic, desi toti cei ce au scris contra
for si n'au fugit in Moldova sunt azi sau in lagare, sau in Bulga-
ria, sau la Cercul Militar. Sa fie o simply intamplare, o simple o-
misiune a politiei austro-ungare ? Eu cred di nu. El e si azi pro-
vocator; cand intalneste un cunoscut cu sentiments vechi anti-
germane, it intampina, cu glas tare si cu injuraturi la adresa ocu-
pantilor, doar, doar, se vor descoperi si vor fi aranjati cum trebue.
Si sa to miri cum Central Polizei Stella te-a inhatat a doua zi ?
Alta explicatie nu exists.
0 simple coincidenta in ce ma priveste.
Eu am lost arestat intro Duminica. Cu trei zile inainte, intr o
Joi s6artt, mergeam pe Calea Victoriei spre casa, intovarasit de un
prieten, cand iata ca ne intalnim cu domnul de mai sus, pe care
amandoi fl cunoste,am personal.
El ne-a intampinat cu o gluing. nestirata.
Ce, nu mai sunteti la Crucea Rosie ?
and au intrat nemtii in Bucuresti, functionarii Eforiei Spita
lelor (eu eram advocat, iar cel CO ma intovarasea, functionar la
Eforie) au fost autorizati de Crucea Rosie romaneasca de a purta
o banderole alba, cu Crucea rosie la mama., ca o garantie pentru si-
guranta persoanei pe strada, nestiind cum se vor purta nemtii.

www.dacoromanica.ro
98 IMPRESIUNI $1 PARERI PERSONALE

Nemtii au dat ordin sa se scoata banderol* Crucei ro*ii *i sa le

poarte numai cci pe cari ei vor autoriza, din personalul sanitar.
Ca batjocura deci, eram intre6ati, vazandu-ne fare ele. VA-
sand ca nu ra'spundem la rautate, ma, intreba:
Ce, pe tine te-a lasat tot liber?
Vezi mai bine de d-ta, i-am raspuns eu, sa nu citeaseti un-
gurii colectia Adeviirului.
De mine nu to ingriji vezi de tine.
Ne-am despartit fare nici un gand rau. Duminica am fost a-
restat, el e *i azi in toata libertatea.
Nu m'am gandit nici odata la intamplarea aceasta, azi insa
cand citesc in Lumina ca V. M. Drumaru se plimbk *i el pe Ca lea
Victoriei, ma intreb:
Sa fie numai coincidente?
JOl 12 OCTOMBRIE.
E ziva in care trebue sa termin cu targuelile, pentru mine
*i pentru cask.. Tot timpul am umblat pe jos. Cand soarele a apus
am cazut literalmente de oboseala; dar sunt multumit ca am a-
ranjat toate cele necesare pentru cei ce raman aci.
Maine trebue sa ma presint la Komantlatura, de*i permisul
de la Central Politei Stella imi este dat pana Duminica 15 (28) Oc-
tombrie: ma tem Inca de surprize.
Sentinela, a venit azi sa ma anunte ca va veni sa ma is Dumi-
nica seara la ora 11.
Eu sunt Bata.
Viata anevoioasa din Capita la se resimte din nou in mortali-
tate. In datele Starii Civile de ieri se gase*te: na*teri 2 morti 40.
In a.$a conditiuni neamul se va curati repede. Autoritatile nu fac
absolut nimic de cats vorbe sau Ordonante, de cari I i bat jot toti
negustorii. Moare lumea de foame, ca n'are cu ce plati preturile
exagerate. Amenzile nu-i sperie pe negustori, au ei leac pentru
amenzi. Masura cea mai sigura ar fi alta, bataia in piata publicit
a contravenientului *i nu clientul jupuit sa faca denuntarea, el
nu o face, el e multumit ca negustorul ii vinde chiar stump; sa se
creeze comisiuni compuse din oameni cinstiti, de vaza, cari sk. lu-
creze gratuit $i cari sa inspecteze ei singuri pravaliile *i preturile.
Atunci s'ar vedea in adevar o eftinire a traiului.
Comunicatele Statului Major sunt azi importante *i variate.
In Flandra atacul a scazut pentru a Incepe noun pregktire do
artilerie.
Francezii au atacat formidabil pe Chemin des dames cu mult
succes; iata cum descriu nemtii aceasta lovitura:
Francezii au inceput ieri, In cloud parti, un puternic atac pe
Chemin des dames de la valea Ailette la Nord de Vauxaillon,
pdnii la platoul de la Nord de Paissy (25 km.) Luptele cari s'au

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 99

desfa$urat inainte de antiaza la sudul canalului Oise-Aisne, au a-

vut un succes alternativ ci au lost cu deosebire crdncene intre Ail-
tette $i inallimile de la Ostel. Dusmanul cai e a pornit la asalt azz
de dimineala impotriva liniilor noastre distruse printr'un foc ex-
trem de violent de case zile, a intdmpinat o puternica rezistenta $i
n'a putut Inainta din cauza grelelor sale pierderi. Abia mai tdrziu,
atacul nou intreprins de trupe proaspete franceze, dupli o puterni-
cd pregatire de artilerie ci sprijinit de numeroase automobile blin-
date, pornind din spre Vest impotriva localitalii Allemant $i din
spre Sud impotriva satului Chavignon, a permis du$manului so
patrunda in pozifiunile noastre ci sa inainteze Nina la aceste (lona
sate. Prin acestea, poziliunile situate intre punctele ocupate de
francezi au devenit imposibile de mentinut. In timpul retragerii,
trupelor au trebuit sa fie aruncate in aer st lasate in mann ducma-
nului bateriile inaintate. Francezii ne-au urmarit cu energie, dar
atacul du$man a fost oprit de rezervele noastre la Sud de Pinon la
Vandesson ci la azult disputatul Chavignon-.
Un alt atac dat mai jos ar fi esuat.
In Asia turcii anuntd: Pe frontul Diala; in fata inaint6rii en-
gleze impotriva localitatii Kizil-Robat, trupele turcesti inaintate,
s'au retras conform. ordinului, pe malul de Nord a raului Diala.
In fine pe frontul italian se pregfiteste o mare ofensiva austro-
germang. Pentru prima oar& se anuntti de pe acest front cg. ger-
manii iau parte la lupte. In prima zi austro-germanii trebue s6, fi
aNut succese, ei anunta cucerirea pozitiilor itahene de la Flitsch,
Tolmain $i in partea de nord a platoului Banitia.
Deci lupte mari pretutindeni.
Avioanele germane au avut si ele un succes negativ. Zepeli-
nurile au reapgrut deasupra Londrei. 0 telegramg din Roterdam
publicata aci cu autorisarea cenzurei spune c. la 23 Octombrie, 6
-au '7 zepeline au atacat Anglia, din care 3 au atacat Londra, pro-
ducand un incendiu Si cauzeind 27 morti Si 53 raniti. In schimb
zepelinurile intorcandu-se prin teritoriul francez, 3 din ele au fost
doborate, unul la St. Clement. unul intre Missou $i Chateau Neuf
si unul la Bourt-Boune les Bains, care a fost capturat fg,r6, avarii
grave.
Putem zice un succes colosal al zepelinurilor!
VINERI 13 OCTOMBRIE.
Chemarea mea azi la Komandatura a fost ca J. ma poarte
prin 4 birouri ca s5, se pregReasca o foaie de drum pe calea feratil
fosta romance. Un adevarat Stat Major de unterofiteri $i soMati
din birouri, cauza pe hartA $i mersul trenurilor, pe uncle trebue
sa. fad, biletul ca sg, ajung la Rosiorii de Vede. Ei iu vor sa, se ser-
veasca in treburile acestea de romani, asa lucreaz5, ei singuri; un
soldat barbos, caul. urmarind cu clegetul pe hart6 Rosiorii. prin

www.dacoromanica.ro
100 IMPRESIUNI SI PARER! PERSONALE

Ialomita; eu 11 las sa caute, tine tot lungul Dungrii, and a ajuns

prin Do lj m'a plictisit: Uite sg-ti argt eu Ade e, si ii art cu
degetul. Pang sa gaseascg in mersul trenurilor legatura Costesti
Rosiori a fost alts halima, a giisit-o. Sunt doug trenuri pe zi, unul
de zi, acceleratul pentru militarii Puterilor Centrale $i prin rari
exceptii pentru civili de seams sau evrei, cu trecere; al dollea, e un
tren personal de noapte, pentru uzul tutuTor.
Eu trebue se plec eu eel de noapte ce pleacg din gara de Nord
la ora 12 jum. (1 jum. ora romaneascg) si mi se emite un bilet cl.
III-a. Consideratia cine sunt Si sangtatea mea nu cantgreste nimic.
0 exceptie s'ar putea face, dar pentru aster trebte sg intervin la al
II-lea Comandant al Cettitii. Un moment m'am gandit sg solicit
favoarea de a merge cu acceleratul, dar in cancelaria Comandan-
tului mi s'a spus ca chestia depinde de biroul din Etajul II No. 27.
M'am lipsit. Biletul va fi incredintat sentinelei.
Pentru atata lucru nu era nevoe sa mg mai deranjeze pe mine.
Pe fronturi, comunicate palide azi.
Din Flandra nimic; de pe Chemin des dames nimic, ceia ce
este inadmisibil duper comunicatul de ieri, abia in comunicatul de
sears se sRune:. Ldngd Pinon $i Chavignon, ne-am retras peste
noapte avantposturile in valea Ailette, iar dimineata ceddnd pre-
siunii franceze ne-am retras duper canalul Oise-Aisne". N'o fi o
spargere de front leri se zicea ca francezii au fost opriti desi ur-
mgrirea for era energica, iar acum cedeazg Inca presiunii lor.
Pe frontul italian lovitura data pe Isonzo de Sus, pare a se fi
terminat prin cucerirea a doug localitgti din prima linie italiana,
luate prin surprindere pe un viscol teribil, de oare ce azi nu se
mai vorbeste de o inaintare. Nu e mai putin adevarat ca italienii
surprinsi au avut maxi pierderi in prizonieri.
In Franta, Ribot s'a retras de la Ministerul de Externe pentru
a satisface cerintele socialistilor; in locul lui pare a fi desemnat
Bartou.
In Rusia, Sovietul s'a certat cu Kerenski Si acum vrea sa -1
inlature, telegramele spun c5, a fost dat judeatii. Ce nu se poate
azi in Rusia?
SAMBATA 14 OCTOMBRIE.
Azi n'a mai intervenit nici o surprizg; tot mai trageam spe-
rante intr'o minune, cl de undeva sg vina salvarea. Prietenii au
venit sg ma vazg $i se -$i is ramas bun. Accept cu cea mai mare
retemnare exilul; nu stiu de nu voiu regreta, dar ne ptitand duce
bagaj mult, mi-am luat foarte putin de citit, 5 volume de Eh. Di-
kens. Cum englezii sunt azi la. modg, voiu cerca la Rosiori s.11 fac
hteraturg englezeascg. MI -am mai luat o colectie de legi Si node
legi exceptionale, cine stie, poate cg voiu face acolo advocaturg.
Advocat la judecgtoria de ocol din Rosiorii de Vede, la. sfarsi-

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 101

tul carierii pe care atatia mi-au invidiat-o, e ceva. Sunt decis ss

muncesc ceva acolo, stau in cea mai complectg lips6, de activitate
de un an de zile, dupa ce am trecut prin tortura izola'rii de la Im-
perial; cel putin in ultimul timp in Bucuresti, chiar in casa mea
tot Mceam ceva:, aveam biblioteca, puteam lucra, dar la Rosiorii
de Vede ce ma poate astepta acum in preajma iernii? Sg-nli incru-
cisez bratele si sa privesc de pe ferestre cum bate crivatul sau cum
se scuturg si se aseazd zkpada? Ce perspectives?
Deci voiu munci. De nu se va putea, face advocaturk voiu cd-
uta un serviciu, la o fabrics, la un negustor, la o banca care va
profita de serviciile mele, nu se ppate scl, nu ggsesc, dar in defini-
tiv voiu face ceva si voiu omori uratul. Probabil ce jurnale vor
sosi in oraselul acesta, asa cg, si acolo ne vom tine in curent cu
eN enimentele.
Plec intr'un moment in care pe teatrul de rezbel se desf6,sur0
evenimente mart. In Flandra au reinceput not lupte; comunicatul
german fares a preciza ceva, zice: Luptele din Flandra au limit azi
proporfiile un,ei maxi MOP.
Pe Chemin des dames ei recunose: N'am reusit cu aceastd o-
cazie sa salvarn complect nzaterialul de tunuri zidit in timpul ulti-
melon zile de lupta in podurea distrusd de la Pinon. In cele lalte
puncte ale cdmpului de luptd, dvpd o victorioasd respingere a ata-
cului dusman, liniile noastre au fost retrase conform planului,
inapoia canalului Chavignon si la Sud-Est de aceastd localitate".
Nu sunt strateg, dar asta nu miroase a bine. In tot cazul mai
bine s6, asteptg.m a, nu ne fie bucuria iar de prisos. Fapt e ca for-
midabile lupte sunt in curs. In timp ce in occident sansele Pute-
rilor Centrale [tau rgu, in Italia, ei atacb, cu succes pe italieni. Deo-
camdath, se \Id numai laudele, multi prizonieri, promisii de spar-
gore a frontului, pe hartg, ins5, e putin. Tolmain pe care spun el
l'au ocupat in prima zi, nici Ma nu l'au dat ca ocupat de ita-
lieni. Inaindirea la Auza nu se confirmk iar trecerea Isonzului la
Nord pe teritor italian este o masinarie; acolo Isonzo era chiar in
granita Italiei asa ca la primul atac, teritoriul italian a fost in-
alcat. Pericolul e in viitor in planul ce pale a fi conceput inami-
cul ; 0 scoborire de acolo de sus unde au trecut granita, direct pe
valea raului, pune in pericol toatit regiunea dintre Piave si ac-
tualul front. Adio atunci Isonzo, o mare catastrof6, asteapt& pe ita-
lieni. Speram ca Italia va sti s5, se apere la Nord de acest penicoL
In tot cazul, plec in ajunul unor evenimente senzationale.
DUMINICA 15 OCTOMBRIE.
Colosala influentti are asupra starii sanatatii mele, supararea.
Medicul meu curant de multi ani imi spunea mereu, ferestete de
emotiuni si de supArari, iar eu radeam, ce influentg, poate avea ?
Desi acum nu mai stint obosit, n'am p6r4sit casa de dou'd zile, to-

www.dacoromanica.ro
102 IMPRESIUNI SI PARER' PERSONALE

tu$i cum a inserat si se apropie plecarea, simt febra cum mk cu-

prinde in tot organizmul. Fac toate sforthrile sk nu par indispus
si demoralizat fats de ai mei, ckci le-ar mari de prison durerea.
Sofia mea pare a suporta cu resemnare noua noastra incercare.
Peste zi, am primit vizita d-nei general Grigorescu ; a ramas mult
afectatk la vestea ca sunt exilat Si plec. Ea are vesti, de la genera-
lul care acum conduce o armata., de la o fad ce se Oseste in Stock-
holm, fugita cu bkrbatul Si cu copilul ei, de la ctipita,nul fiul ei
mai mare, prizonier in Bulgaria si de la doi copii de pe front. Pu-
tine mame $i sotii au avut de suferit moraliceste atilt, cat femeia
aceasta, totusi e de un optimizm si un curaj rar. Ea e sigur de
-uccesul aliatilor nostrii. Ce temperamente fericite !
Santinela mea n'a mai venit, asa ca sunt ingrijat de bagaj,
ckci nu still nici la cat am dreptul, nici cum it voi transporta la
gash'. El a lasat vorba ca va veni sa ma is la ora 11 germank si S.
am trasura pentru bagaj. Si dack nu grisesc trAsura ?
Inca de la ora 10 am iesit in oral sk tocmesc o trksura care sa
astepte la poarta pana la ora 11 jumktate. Spre norocul meu ant
gasit un birjar care pentru 12 lei a primit s ma astepte la poarta.
La ore. 11 santinela a venit. Se numeste Max, si l'am primit nu ca
pa un dusman. L'am tratat cu o bautura $i pare -a fi un om de
treaba. Cum nu cunosc limbs, aranjam de acask, tot serviciul ce
ii cer pan& acolo. Cum trenul as,teapt& in gara Costesti 12 ore, am
convenit, c& ne oprim la 4 in ziuk la Pitesti, vom merge la un ho
tel s& ne odihnim, si vom sta acolo cele 12 ore. El mai convine sa
aduca sotiei mele scrisoare de la mine cum am ajuns, deli pur-
tatul de scrisori chiar intre particulari e riguros si sub grea pe-
deapsk oprit. De altfel ne prornite s& facer poster on de on va veni
la Rosiori, de oare ce dese on face acest drum.
La ora 12 jurnatate, dupk o duioasa clespkrtire de toti ai mei
am plecat.
PLEC SPRE DOMICILIUL FORTAT
LUNI 16 OCTOMBRIE.
Gara de Nord pe care o revrid pentru prima oara de la cu.
'patiune, imi face o impresie penibilk. De sigur, ca cu toate cele trei
incendii ce a avut, zidkria e aceiasi, nu mai este insk gara ora
sului civilizat Bucuresti, de gag. data. Murdara Si neingrijitk,
nurnai scandurkrie provizorie pretutindeni, e lasata pur $i simplu
fkra nici o intretinere. Aproape neluminata, noroiul de pe sari
intinde cat vezi cu ochii pe s &lile spatioase de la intrare. Clo
zetele publice ce dau pe sala de langa restaurant, exal& un miros
groaznic si raspilndeste necuriltenia din ele, pe o mz& de trei metri
in jurul usilor.. Desi a miezul noptii si mai sunt douk ore pank
la plecarea singurului tren, salile de la intrare sunt pline de lume :
dar ce lume! Trei sferturi sunt soldati, probabil ce yin sau pleaca.

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMINIET 103

in concediu de pe front. Nu sunt soldatii chipe$i ce li vedem pe

strazi. Imbracamintea le e zdrentuita, $i due in spinare sau taraie
dupa ei fel de fel de desagi $i boarfe de o culoare dubioasa. Unii
circula, altii stau rezemati de pereti, altii culcati pe jos, altii urcati
pe baloturi, pe lazi, pe cufere. Unii dorm, altii stau $i privesc la
lumea ce se framanta in fata for $i trag mereu din trabucuri sau
din luIele ce raspandesc un fum $i mai ales un miros asfixiant, de
abia iti poti trage sufletul.
Printre ei sunt raspanditi grupuri de tarani, femei $i munci-
tori de ai nostri. Nici un surtucar nicaeri. Pe pereti sumedema de
firme $i inscriptii, orcline $i ordonante nemtesti. Sunt instructii ne-
cesare, dar pe care populatia nu le intelege. Nu e un hamal, sau
functionar roman ca sa-ti dea o informatiune. Bufetul e inchis,
probabil din cauza orii inaintate. Mile de asteptare cl. I $i a II-a
sunt desfiintate $i servesc de depozite. Exista o singura sala de as-
teptare, cea de cl. III-a cu cateva banci de lemn langa pereti. Mai
sunt 2 ore pans la plecare. Sala aceasta geme de lume, majoritatea
culcata pe jos doarme $i storage. Eu cred ca nu sunt drumeti, sunt
nenorociti ce n'au domiciliu $i vin de dorm intr'un adapost public
ferit de ploaie $i vant. In tot cazul nici unul nu are aerul de ca-
lator grabit. Sunt $i oameni de prin judete, tarani earl stau zile
intregi in gara ca sa poata obtine biletul de plecare.
Calatoria e foarte dificiliL E un singur tren pe zi pentru popu-
latie, pentru o directiune, iar la acest tren e unul sau maximum
doua vagoane pentru populatiunea romaneasca, si acesta de clasa
III. Ca sa to tirci in vagon nu se mai cere azi un ausveis special ci
numai bilet de calatorie. Biletul acesta se obtine Insa foarte greu.
Ne avand ce face $i unde sa ma odihnesc, am stat sa. privesc la see-
nele cu obtinerea biletelor. In marea sala uncle erau inainte ghi$e-
urile $i anume in partea uncle se vindeau cele de clasa I, se \rand
acum biletele publicului de clasa III. Publicul e tinut la distanta
de sale, aceasta printr'un cordon de soldati nemti, cu armele..0r-
dinea e tinuta cu strigate $i cu patul pu$tai. Am azistat la batai se-
rioase. Publicul Inghesuit a fost lovit cu pu$ca, cu ciomege sicu
scaune, taxa a alege unde dadeau $i in eine dadeau, numai s
opreasca inghesuiala. Si zbiarit soldatii ce lovesc, de ra.suna salile
vaste, de duleea limba, a lui Kant. In fata acestui cordon indepar-
tat de ghiseu se plimba un gradat cu un biciu in mama. El alege
din multime dupa placul lui, pe doua zeci de persoane, carora le
permits 0, Inainteze $i sa faca coada la ghi$eul de bilete. Fac ta-
ranii coada de frica biciului. Cand cei 20 au obtinut bilete, grada-
tul reapare $i desemneaza pe alti 20. E un concert de strigate $i ('
rugaciuni ; fiecare implora dreptul lui.
Eu domnule, eu, stau de 3, altul de 1 zile $i nu-mi vine
ran dul.
Fiecare cere, fiecare explica in romaneste neamtului care ha-

www.dacoromanica.ro
104 IMPRESIUNI $1 PARER! PERSONALE

bar n'are de ce i se spune. Atat stie, cg ce `or oamenii acestia. 0

female de prin Muscel, in costum national, intinde mainele si se
roagg:
Am domnule finf kinderi" mor de foame acasa, da-mi
drumul sa ma due.
Gradatul n'o simpatizeazg, ii carpeste un biciu peste mainele
intinse .si goals Nein ! *i drept raspuns face semn unei femei
din fundul salii, sg, ving ea, ca nu se ingliesueste. E numai bunul
plat. Dupe ce s'a emis vre-o GO de bilete, publicul a fost evacuat
de cordon, sg. ving. Maine seark.
Max, sentinela mea sta langg, mine, intelege nelinistea mea si
imi face semn ca eu sa nu am nice o grijd, el are bilet *i o sa fie
si loc in tren. S'a ocupat de bagajul meu, I'a predat, mi-a dat rp-
cipisa *i imi poartg. geamantanul. S'a asezat pe un balot si mi-a
facut semn ca ma pot plimba pe salg.. Ora si jumgtate ce am stet
in atmosfera aceasta in picioare, mi s'a pgrut o zi. Febra, apgrand
n'am putinta sa iau un praf de chining, un pic de apg. nicgeri.
La ora 1 si un sfert publicul a fost invitat a trece pe peron.
Trecerea pe peron so face printr'o vasta salg unde s'au instalat in
lemngrie, adevgratele labirinte, ca sa nu se poata inghesui publi-
cul la controlarea biletelor. Cu toate acestea si aci mare inghesu-
iala, asa cg plesniturile peste cap si peste spinarea celor ce se in-
ghesuiesc. nu au lipsit. Max m'a luat de mane *i imi face snin
4a asteptam, sa nu ne inghesuim. Sangele lui rece si rgbdarea ce o
are ma face sa cred eg. o sa raman'em fgra loc in vagon. and am
ajuns insg la vagon, am avut explicatia rabclarii lui. Noi avem va-
gon rezervat, de oarece noi calgtorim cu vagon special". Ce cinste!
Am ajuns si eu ca Alecu Constantinescu sa voiajez cu vagon spe-
cial": Vagonul meu are insa o denumire curioasg. Vagonul de
transport al arestatilor". Asa calatoriau si inainte de a veni nemtii,
pensionarii de la Ocnele Mari sau Doftana tend veneau la BucuL
resti. La noi se chiamg insg dubd".
. Ei bine, astg searg algtoresc gratuit pe tu 1 Germaniei,
cu duba. Adevarul este insg cg nu e N agon c tii. E 'un vagon
solid, mare de el. III-a cu compartimente, w.. destinat numai
transportului de arestati $i prizonieri.
Ne-am urcat. Pe peron e puting luming,_in vagon e intuneric
totusi din patina lumina a peronului, putem vedea unde am intrat.
Cabina are 2 banci pe cari pot sta cite 3 persoane. Eu ma asez in
fund la geam. Sanlinela se aseazii in fats mea. Imediat dupg noi
se urea un soldat neamt cu arma, ce intovargseste un sergent ro-
man de infanterie. Figura nu i-o pot distinge, dar intru in vorba
cu el. E plutonier din regimentul 6, evadat din laggrul de prizo-
hien de la Slatina si readus la laggr pentru a fi dus in Germania.
Inainte de plecarea trenului se mai urea cloud santinele austriace,
ce trag dupa ele, patru rusi prizonieri evadati si prinsi in niste

www.dacoromanica.ro
 DINT TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 105

bordee din marginea Bucurestiului. Solclatii au ocupat cele doua

locuri Mere pe hand, rush nu mai au loc, ei isi pun niste boarfe
rnizerabile in filea, iar ei se trantesc la pamant, cloi se vary sub
banci si sub picioarele noastre. Cand trenul plecand a esit de sub
,Icoperisul garii, cabina s'a luminat, afar% e o lung splendida.. A-
cum am putut privi rusii. Sunt ca niste fiare, animale, nu mai
sunt oameni. I-a desfigurat mizeria si vai ce zdrente si murdarie
pe ei. Paduchii trebuie sa colcaie. Frica de tifos exantematic ne-a
cuprins pe toti. Nu e insa nici o scapare. Ideia ne face mancarime,
asa ca toata lumea cat a tinut drumul s'a scarpinat. Pe Tanga toate,
rusii exala si un miros ce ne-a silit sit deschidem ferestrele cu tot
frigul ce vine de afara.
Grozav voiaj. Cu boala mea n'am voe a sta pe o banca tare de
lemn Dar ce sa Sac ? Toata musculatura mi-a intepenit, asa ca
lupa doua ore de mers nu m'am mai putut ridica in picioare. Du-
rerea statului pe banca de scandura s'ar mai usura data asi putea
sa ma razem pe spate si sa intind picioarele. Max Imi face loc sa
le intind sub el, dar nu pot s sprijin spnarea de scandura. Oasele
mete in spete sunt asa de goale si elite, in cat nu pot suferi atinge-
rea spetezei. Am impresia ca ma razim pe schelet. Ma gandesc la,
idealul de a fi in patul tau si la fericirea celor ce dorm intr'un as-
ternut. Cati isi dau seama de ce putin trebue unui'om sa fie fericit?
La Pitesti am ajuns la ora 6 dimineata. Conform intelegerit
le acasa cu Max, ne-am dat jos sa ramanem cele 12 ore in oras
pentru a ne odihni si .a. nu astepta In gara Costesti legatura. Asa
am scapat de vagonul special. Rush trebue sa ma fi binecuvantat.
Gara Pitesti e si mai degradata ca gara Bucuresti. Aci pe lan-
ga murdarie, lipsesc si geamurile de pe la alai. In locul geamu-
rilor sunt batute scanduri. Intram Inteo odae uncle e un pit de
lumina. E fostul restaurant. Odaia e Impartita in doua comparti-
mente printr'un zid de scanduri nedate la randea. Pe o usa im-
provizata sta. scris pe nemteste numai pentra ofiteri". Asa ca not
ramanem dincoace undo este tejgheaua. Aci un individ vinde
paine, yin si cafea. Cafeaua e ceruta de toti. E o zeama neagra de
orz prajit, fara zahar si se vinde 25 bani jumatate de pahar de
apa. Toti soldatii ce infra, o cer si o beau cu multa placere.
Sunt si doua mese maxi de brad nevopsite si imbibate de yin,
cafea, grasime si apa, iar in jurul for cateva scaune. Spre marea
mea mirare Max se descinge, isi scoate ranita din spinare si isi
face be de odihna pe scaun. Are aerul ca nisi vorba nu e sa mer-
gem la hotel asa cum fixasem la Bucuresti. Ocup si eu un scaun
si astept. De la o vreme fac seron lui Max data nu mergem sa dor-
mim la hotel? El Imi raspunde ceva ce nu pricep Voia sa-mi spue
ca nu putem intra in ora$ pang nu se lumineaza. La ora 7 am por-
nit-o spre oras, incet si pe jos.
Am intrebat de un hotel bun pe un cetacean si mi-a recoman-

www.dacoromanica.ro
106 EMPRESIUNI sI PARER' PERSONALE

dat hotelul Bristol. Cetateanul trebue sa fi fort vre-o ruda cu ho-

telieru de 1-a protejat asa. In loc de hotel am dat peste un fel cle
han. Am cerut 2 odgi. Am caltitorit mult in tarn, cunosc Coate ora-
sele, n'am dat nici data de hotel mai murdar si mai ruinat de cat
acest pretentios Hotel Bristol" ba sg fiu drept, la Turnu-Mggu-
rele am vazut unul si mai rau. Odaia ce mi s'a, dat a avut insg o
calitate, a avut pat cu saltea si asta m'a facut sg iert murdaria.
M'am aruncat asa imbracat pe pat si cu toata, iritatia drumului,
am adormit si am dormit pans, la ora 10 jum.
Pe urma." de--urat, am scris notele de drum si profitand ca, ala-
luri Max sforge Inca, am sters-o in oras. Timpul s'a Mout frumos,
a soare si destul de cald. Si orasuI acesta e ocupat militgreste de
g-ermani. Toate cladirile importante sunt ocupate de militari. Fru-
moasa cladire a tribunalului e transformatg intr'un spital militar.
In tot orasul afarg de Gr. Coanda n'am intalnit nici un cunoscut,
toti sunt refugiati.
Dupg, ce am dat bani santinelii sa se duoa sg, is masa si sae
mar scuteascg de tovarasia lui cat voi sta in oras, m'am dus la un
birt pe strada mare de am luat dejunul. Inca s'a putut mama bine
la Pitesti si chiar ieftin, in schimb n'am vgzut de rand sunt mus-
atria stransg intr'un local, atat cat era in birtul acesta. Zeci si sute
de mii. Geamurile erau o negrealg.. Tablouri, mese, lampi, faceau
struguri. Nu-mi aduc aminte bine din geografie marca judetului,
nu se poate sa nu fie o muscg.
Un vanzator imi-ofera Gazeta Bucurectitor; mai am 5 ore pang
la tren, am limp sa citesc insanitatile aduse din Capitala. Birta.sul
imi serveste un yin de Florica" rosu, excelent. Meat cg nu stiu
de unde sg mai iau pe Max, as face o betie cu el, in calea sg in-
tram veseli in Rosiori.
In ziar citesc dezastrul italian pe Isonzo Tot ce an dobandit
aliatii nostri doi ani si jumgtate, pas cu pas, sacrificiu cu sacri
ficiu, zi cu zi, pierd intr'o singura zi. E fenomenal. Tot frontul, de
la isvoarele Isonzului si pang. In Adriatica e in plina retragere for
tatg. La Sud au pierdut Monfalcone, la mijloc Goritia, gar la Nord
austriaeii ce scoboara in vaile italiene au curerit Cidevale. Lovi.
tura ce se da italienilor e asa de mare, in cat in primul moment
to teraseazg.
Tot in ziar gasesc descriptia d-lui Vugil Argon a ultimei sale
audiente la regele Carol in ziva mortii, audienta din care trage
concluzia cg un Hohenzollern ca el, n'ar fi intrat nici data. in raz-
boi contra Austriei, cum a facut-o regele Ferdinand. Aceastg afir-
mare cat si locul uncle ma gasesc, imi reaminteste cum am cunos
cut intaiasi data Pitestii. Desi lucrul s'ar parea tot asa de fara rost
in comparatie ca si legatura dintre scripcg si iepure, totusi yeti ve-
dea, cg are unul.
Era prin anul 1894 vara, mai precis, era in anul procesului

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 107

Memorandumului de la Cluj si dupti condamnarea frunta.silor din

Comitetul National ardelean. Studentimea universitarg, impreun6,
cu Liga Cultural,, condusti atunci de Vasile Ureche, agita teribil
in Romania iridenta" in contra Ungariei. Regele Carol in vara
aceia fusese in strgintitate la b5i, iar la reintoarcere proiectase sa
-,e opreasca o zi la Curtea Imperia15. din Viena.
Presa din tars, Liga si studentii, se opuneau acestei vizite ca o
protestare in contra verdictului de Ia Cluj. Studentimea mai ales,
rgsturnasem Rucurestiul pe dos cu agitatiile noastre, spre marea
disperare a guvernului de atunci a lui Lascgr Catargiu si a Minis -
trului de externe Alexandru Lahovari. Mg, gttheam pe acea vreme
in fruntea miscgrii studentesti. Se anunt5. de (ADM. in Capitalg, O.
Regele soseste in tar& si cg. nu se mai opreste Ia Viena.'
Acest gest, not studentii 1-am revendimt ca un succes al nos-
tru. Regele trebuia so. soseasca in Bucuresti a doua zi de dimi-
neatit prin Varciorova. In secret ne-am adunat si am decis ca la
ora 5 seara, cati se vor putea, sa venim la garg, sit luam trenul de
Varciorova si sit esim inaintea Regelui la Pitesti. La ora 5, fart s6,
banuiasca. nimeni, doua sute de shidenti au ocupat trenul pe gra-
tis. Politia prinzand de veste a anuntat guvernul. Primul ministru
Lalscar Catargiu In persoank azistat de Prefectul de politie Colo-
nelul Rasty, au venit la gark Amenintarile au fost de prisos. Par-
lamentarile au reusit. Noi pretindeam ca facem act de dinasticism
;,i de patriotism, nu de anarhie, cum striga Colonelul Rasty. Bil-
tranul Catargiu, om cu minte, s'a dat convins si ne-a %sat si ne
clucem chiar fart plata, ca anarhistii cu o conditie, ca nu
vom turbura ordinea In Pitesti si mai ales linistea Regelui care la
sosirea trenului va dormi. Asa am cunoscut pentru prima oars
Pitestii. Am hointirit toata noaptea orasul, iar in zorii zilei am
fost in gark Trenul regal a sosit pe la 6 dimineata. Spre marea
deziluzie a autoritatilor ce veniserti nepregatite si spre marea noas-
lrti bucurie Regele Carol nu dormea. El fusese instiintat de cu
sear, de isprava studentilor si a tinut sa fie treaz. Ii era asa de
usor sit doarm6,, mai ales a gestul era politic si politic irident".
Cand trenul a intrat in gark M. S era la geam, cu fereastra
deschisk Uralele noastre l'au impresionat, s'a coborat din vagon
in mijlocul nostru si ne-a vorbit. Un student a tinut o euvantare.
Land a terminat, intr'un glas am strigat toti
Trdiased Carol I, impdratul tutztroyomenitor!
Pare c6, it revgd, zambind, strigand si el destul de tare, cu ac-
centul lui stricat si reschirat:
Triliasca studentimea universitara romana!
A fost un delir.
Nu stiu dacli Alexandru Lahovari a fticut sau nu, cu aceastit
ocazie, scuze la Viena si Pesta, de un lucru poate fi sigur d. Virgil

www.dacoromanica.ro
108 IMPRESIUNI SI PARER' PERSONALE

Arlon, ca Regele Carol .a zambit ca un om fericit la urarea noastra

de Imp drat al Tuturor Romdnilor". A fost momente in care si
Regele Carol,a fost *i bun roman ". Iata, pentru ce gestul regelui
)Ferdinand nu trebue luat in zeflemea.
Acum se vede ce legatura era intro intervievul de azi al d-lui
Virgil Anion si faptul cum am cunoscut pentru prima oara Pitestii.
Drumul Pitesti-Costesti-Rosiori, 1-am Mout in conditiuni mai
bune. Vagonul nu mai era special", ci un simplu wagon militar
de cl. III-a, fara cabine. Am ocupat o bane& intreaga. Max si-a
tra,nsformat mantaua In perna *i rni-a oferit-o sa ma cult. Pe cele-
lalte locuri s'au instalat cinci soldati bavarezi, de a veselie mare.
Au cantat ore intregi in cor, acoinpaniati de armonica, fel de f61
le cantece nemtesti dintre cari n'au lipsit nici Wacht am Rhein"
nici Deutschland, Deutschland caber alles".
La ora 10 am ajuns la Rosiori. Ne fiind trasuri, am luat-o pe
jos. Max supra incarcat cu munitia lui si bagajele mele. Orasul e
in complet intuneric, iar lung nu a aparut Inca, asa ca abia.putem
inainta, pe strazile pe cari nu le cunoastem. Nici o licarire de lu-
mina, in'casa cuiva, ca sa ai impresia ca esti intr'un mediu locuit.
Am mers direct la Komandatura Etapei locale. Ea e instalata in-
tr'un impunator palat, e fobta Primarie a orasului, o cladire ce
contrasteaza grozav cu restul targului, de o modestie remarcabila,
ca sa nu spun altfel. Palatul Komandaturei straluceste de lumina
si Inca de lumina electrica, ceea ce e un contrast isbitor cu Intune-
cimea, targului. Desi ora e asa de inaintata, functionarii militari
germani inca lucreaza. Max a dat etplicatiile necesare unui birou
si a cerut bilete de quartir pentru amandoi. Toate casele particu-
care sunt lnscrise la Incartierare cu capacitatea lor; se tin tablouri
zilnice de locurile vacante; on tine vine in interesul ocupantilor
sau din ordinul lor, trebue sa fie incastierat. Cum nu voesc sa de-
ranjez pe vre-un cetatean In mijlocul noptii, am cercat a explic
printr'un interpret, a eu n'am nevoe de incartierare si ca. sunt
dispus a merge la hotel. Nemtii din birou s'au uitat la mine, au
zambit, iar eel ce scrisese biletul de quartir, l'a rupt.
Am plecat la hotel. Din Bucuresti cunoscutii mi-au recoman
lat hotelul Belitoreanu. La hotel acelas intuneric bezna ca si pre-
tutindeni. Un om pe care-I gasesc in gang Imi explica ca nu mai
exista hoteluri, au fost desfiintate prin rechizitionarea lor. Acum
pricep de ce a zambit neamtul cand i-am refuzat quartirul. Ce e
de facut? E ora 11, nu cunosc nici orasul, nici pe oraseni. Cativa
indivizi se strang in jurul nostru; un batran se recomanda, comi-
sar de politie si se ofera sa-mi gaseasca o odae provizorie. Cu un
sergent de strada descult si in ismene, sculat nu stiu de unde, ma
trimite in str Elena Doamna No. 1. 0 pornim imediat. Max abia
isi tine munitia *i geamandanul. La gazda unde ajungem repede,
e intuneric complet. Gardistul bate intr'un geam, iar o femeie ba-

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RIZBOIULUI ROMANIEI 109

traria, desbracata, aproape in piele, despletita, cu parul alb si cu

fata oribil., apare la un geam cu un opaet in mama,.
E liber quartirul?
Liber, a raspuns batrana.
Urcam pe o scara laterals de scanduri putiede si demontate
ce joaca sub picioarele noastre, cu r'iscul s. ne frangem gatul. In-
trati pe o salita in care mizeria striga de la prima ochire, suntem.
introdusi intr'o odaita mica, Ingusta si care are in loc de fereas-
tra un mic ochiu de lumina,. In camera este un pat de fier, o me-
sat si un scaun de pae. Pe un alt scaun de lemn e un lighean ce
o data, a fost smaltuit cu alb si o cans pentru apa. E tot mobilie-
rul. N'am nici o alegere de facut, raman noaptea aceasta aci. Con-
cediez pe Max, case are un quartir probabil mai agreabil, iar
maine dimineata inainte de a pleca la Bucuresti va veni sa-mi dea
instructruni ce mai am de facut si sa-i dau, o scrisoare pentru so
tia mea.
Batrana a pus'opaetul pe masa si se apuca sa facit a$ternutul.
Acura o vad bine; e o femeie intre 60 70 ani,ce probabil a dus
multi, mizerie. Impresia ce imi face capul ti nepieptanat si sbar-
cit, cu ochii omului trezit din somn pe neasteptate, $i mai ales
camasa cu care e imbracata asa de sumar, facut. din niste carpe
le diferite culori, sfasiata la piept si la poale, pe undo se vede o
piele vanata $i sincretita, ca de friptura de vital la tava, este a unei
rajitoare ce vedem in filmurile de cinematograf.
0 rog, sa ma lase singur.
Vai ce mizerie e in jurul meu! Trebue sa uit tine sunt, sa uit
ca sunt om, sa ma consider un simplu animal ca sa pot ramane
sa ma odihnesc pana la ziva. Inviata mea am dornut si in pa-
lure $i in bordee si sub rnasina de treerat. Imi amintesc ca intr'o
escursie pe Ceahlau eram pe varf, cand n-a apucat o ploae toren-
liala ce ne-a impeclecat sa coborarn, si pe ploaia ce a durat vre-o
8 ore am ramas noaptea. Nici un adapost, nici coliba, nici o scor-
bura. Muschiul de afine pe care calcam era ca un burete imbibat
de apa, iar pe picioare nu mai puteam sta. Ei bine, atunci ca si a-
cum mi-am zis ca sunt un simplu animal, ca boul. ca biVolul, ca
porcul si m'am lasat in piing apa si am rabdat ca si animalele
ploaia si apa, pana la ziva. Ace las lucru am sa fac acum, am sa
ma las in patul acesta oribil de murdar, Para sa ma mai desbrae,
cu ideia ca. sunt un simplu animal.
Am vrut sa incui usa, dar nu numai ca n'are cnee si ZaN or,
n'are nici clanta sau broasca. Si chiar de ar avea ar fi de pri-
sos, usa a aN ut ()data. geamuri, acum ele sunt inlocuite cu niste
franturr de tabla ruginita luata de pe vre-un maidan, iar alto cer-
'evele sunt lipite cu hartie. Cine stie in ce casa m. gasesc? Nu pot
dormi asa, 0 ideie, iau cele doua scaune si le pun plecate in usa:
data cineva cearcii s. intre, la va rasturna, se va face sgomot si

www.dacoromanica.ro
110 IMPRESTUNI PARERT PERSONALE

mg voi trezi. La marginea patului zgres un topor ce ma impre-

sioneazg *i mai urat. Dacii omul ce am intalnit in stradg. la mie-
zul noptii nu era un subcomisar, ci un borfa$ de ocazie?
Inainte de a mg culca scriu caleva randuri pentru acasg ca sa
le expediez prin soldatul Max, de dimineatg. N'am terminat scri-
su1 and obsery pe mash, pe maini, pe haine, peste tot, zeci, sute
de gandaci ro*ii *i-scitrbo*i ce misung cu repeziciune. Caut s6. ma
scutur *i sag ucid, sunt mai bine de cinci-zeci. Hotgrat lucru cg
aci e cuibul unei vrgjitoare.
Inainte sa sting opaetul, m'am uitat sub pat sa nu fie tine
*tie tine. Numai vre-o doi spre, zece dovleci ro*ii, inofensivi. Am
pus toporul langg capgtitiul meu, pentru mice eventualitate *i am
stins parodia de lumina.
Inainte de a putea, inchide ochii, mi-am amintit eh astgzi este
aniversarea na*terei mele.
IN ORALIL DE EXIL
MAkTI 17 OCTOMBRIE.
Frigul din odae, unit cu oboseala, m'au ajutat sa n'am o noap-
te alba. Gand s'a luminat de ziun. am putut examina odaia; e o
simply maghernitg alipitg de corpul principal al cladirei $i fostg.
bucgtarie. Zidul e de valgtuci, crapati a*a de tare, cg. din odaia
Intunecoasti \rad prin crapgturile ,zidului ca afarg e
Max a venit la 6 dimineata, cgci se reintoarce la Bucure*ti cu tre-
nul de 8. Ma ajuta sa merg la garg sa-mi scot cufarul $i sg mi-1
aduc la faimoasa gazdg. I-am dat scrisoarea $i dupg" ce am prima
instructiile lui intr'o limbg pitsgreascg*i prin gesturi, a plecat.
La ora 9 am trebuit sa mg prezint la Etapg, Colonelului. 5ef
este Colonelul Zimerman care m'a primit in azistenta unui inter-
pret, un evreu din localitate. Mi-a spus a e dator sa -mi dea in-
structiunile conduitei ce am de urmat In localitate. Mi le-a prezen-
tat scrise pe a hartie in nemteste, iar interpretul mi le a tradus.
Ele sunt:
1) M. Noi prezenta aghiotantului sgu in biroul Komandaturei
de doug on pe zi, la ora 8 jum. dimineata $i la ora 5 seara.
2) Nu voi pgrasi locuinta ce mi-am ales o, de la ora 8 seara.
rang la ora 6 dimineata.
3) Nu voi trece bariera ora*ului in afar..
4) Nu voi expedia nimgrui scrisori, farg a fi depuse pe biroul
komandaturei spre cenzurare.
Dupg ce am semnat eh am luat notg de instructiuni m'a con-
gediat.
Mi-am facut apoi aparitia in targ. Centrul targului e la in-
cruci*area celor doug strade mai principale. In acest punct, pe o
razg de maximum 100 de metri in toate directiile, se reduce oraul

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL ItA.ZBOIULUI ROMA.NIE1 111

propriu zis. Aci e statuia lui Manciulescu, un fost Primar al ora-

sului, aci e Primgria, Politia, Band le, Cafeneaua, Farmacia, Gine-
matograful, marele comert si ruinele unui mare incendiu.
Nemtii ocupand Palatul Comunal, Primgria si Politia, s'au mu-
tat in cite o odae din hotelul Belitoreanu. Ca sa incapg in doug
odgite, nemtii 1-au cotorosit de arhive. Toate dosarele autoritatilor,
primgriilor rurale, subprefectUrilor, bgncilor etc., exceptandu-se
numai actele de stare civild, au fost ridicate de nemti si trimise in
Germania si;. le retopeascg si sa faeg hartie, saci sau stofe. Pana si
arhiva Bgncii Nationale din Turnu Magurele, imi spunea tine -va
azi, a fost ridicatg. In tot judetul masura a fost executata cu stria-
tetk, si probabil ca, nu numai Teleormanul a primit asemenea or-
din. Pe un niaidan al orasului stationa azi zece carute cu dosare,
aduse de prin comunele rurale, asteptand predarea.
In fata politiei am intalnit prima figural cunoscutg, pe Gogu
Cristodorescu fost coleg in parlament. E mosier in judet si a venit
din intamplare la oral. Dupg ce a aflat Mania mea mi-a prezentat
pe nista domni din anturajul lui: pe politaiul targului C. Jalova,
pe directorul politiei C. Axentie si pe un director de bancg. Toti
erau preveniti de sosirea mea, de un inspector al societatii de asi-
gurgri Genera la". Prima mea grijii, a fost sa ma interesez de d-nii
Petro Protopopescu si Minica Belitoreanu despre cari imi vorbise
d. Marghiloman. Nici unul nu e in Rosiori, unul este la tara, altul
la Bucuresti. Vestea nu mit incantg, de be de oarece chiar azi tre-
bueste sa ma aranjez intr'un fel. In bucgtgria din str. Elena
Doamna nu pot ramane. Administratorul de plasg Ion Jinga, o
veche cunostintg, sa oferg a-mi fi de ajutor, cu multg bungvointi.
In ce priveste o ggzduire din partea fruntasilor targului,, Protopo-
pescu sau Belitoreanu, nu-mi dg mare nadejde. Mi-i descrie ca
oameni ce nu pot face asemeni gentilete, deli sunt foarto bogati.
Si pe langa toate nu sunt nici oameni de curaj sa gazduiasca, pe
cineva vilzut ran de nemti, mai ales cg unul are in quartir pe co-
lonelul Zimerman, iar celalt pe un locotenent Manel. Am o reco-
mandatie din Bucuresti pentru o doamng: ma interesez si aflu ca
ar fi foarte nevoiasa si are deja casa rechizitionata pentru quartir
de soldati. In tot cazul Jinga va umbla azi.
Peste zi a venit sg, mi se prezinte un tanar B. Stambler, ereu,
advocat din Bucuresti, doctor in drept din Paris, trimis si el In
Rosiori cu domiciliul fortat. in tovargs fortat prin urmare. Nu
am auzit de el in baroul bucurestean si din ce it and povestin-
du-mi, fl iau sub beneficiu de inventar. Asa, imi spune in taina
cll. este secretarul lui Clemenceau $i gazetar. la L'hornme enchene.
Cineva din localnici mi-a strecurat si o \Torn. uratg, dupg, ce m'a,
g.zut conversand cu el.
Fereste-te, e un spion !

www.dacoromanica.ro
112 IMPRESIUNI $I PARER' PERSONALE

Se poate sa fie o calomnie, In tot cazul e o tendinta la mocha

ferege-te $i de umbra to ".
In oral nu exista un restaurant. In localul unui lost birt, un
chelner a angajat o femeie co gateste cite ceva pentru ti clienti ce
are, 5 soldati germani slujbasi la komandatura si un azistent de
farmacie. In acest pseudo-birt am intrat si eu sa, clejunez. Sex.-
viciul este cat se poate de primitiv, cat se poate, este singura con-
cesie ce pot face patronului. Mancarea simply, n'a lost rea, de alt-fel
Imperialul si Spitalul mi-a dat dezluzii mai mari, in schimt pre-
tul e din cele mai modeste. Aci facui cunostinta cu azistentul de
farmacie, se numeste Cricoveanu, e student in stiinto la Iasi si re-
chizitionat de nemti pentru farmacia locala, pe care au gasit-o
abandonata de proprietar. Dela prima vedere imi face impresia
unui am cuminte, inteligent care nu-si poate ascunde bucuria ca
(le azi inainte sa avea si el ocazia sa stea de vorbil cu un om".
Dupa dejun facui cunostinta cu cafeneaua, localul principal
de intalnire a celor mari si celor mici. Ctel mai important personaj
aci este d-1 Leon. El e patronul, director-a clubului, chelnerul,
talul si Ingrijitorul saloanelor. Intr'o sala asemanatoare cu cafe-
nelele din calea Dudestilor, sau de prin dosul Sfantului Gheorghe
din Capita la, se adapostesc stand In jurul unor mese, jucand
table si drti, MIA a consuma ceva. toata protipendada targului.
Natural. prezenta mea a starnit curiozitatea tuturor, asa a in
cateva minute toata cafeneau mi-a fost recomandata, ins& firs a
jigni amorul propriu al nimilrui, dupa jumatate de ora, cand am
parasit sala, n'am mai stiut pe nici unul cum II cheamb.. Curios,
n'am notiunea de a distinge lumea aceasta de cafenea, unul de
altul; toti party, seamana unul cu altul. Imi amintesc cii Intr'o
discutie cu Radulescu-Motru la Imperial, imi istorisea ca cu cat o
speta de animal e mai inapoiata, cu atat nu poti distinge pe indi-
vid de individ. Toti c,aii seamiina unii cu altii, dar tot se pot,
distinge unii de altii mai mult decat s'ar distinge doi boi; de
asemeni doi boi sunt mai usor de dinstins ca 2 gaste albe. Asa
si cu rasa omeneasca. Doi sau 10 negri, seamana mai mult unul
cu altul decat doi sau 10 englezi. Nu stiu de ce 10 lucuresteni
seamana mai putin unul cu altul, decat 10 cetateni din targul in
care am sosit. Aceleasi figuri nerase si obosite, aceiasi imbraca-
minte nevoiasa, aceleasi glume $i gesturi, to face sa, nu distingi
pe Ianculcscu de Gheorgescu si pe Constantinescu de Petrescu. Cu
timpul insa sper sa ma obisnuesc si sa nu fac tine stie ce gafa.
Prefectul Polimeride a trecut azi prin oral. Am cautiat sag
\Id in chestiunea despre care Imi scrisese d. Marghiloman. Desi
cunosteam ca coleg de barou pe acest domn, mi-a facut o impresie
rea, asa ca imi iau Inca de azi nadejdea de a-i cere vre-un serviciu.
Seara am luat in tovarasia farmacistului masa, in acelas local.

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 113

Aceiasi cinci soldati de la dejun, singura diferenta, este ca, acum

mancam in complect Intuneria. Intr'o said spatioasd, e o singurd
lampg de petrol push pe un perete. Lumina ce da a suficientg atat,
ca sa, nu duci furculita In ochi in be de gurd, alt-fel nu to ajutri
sg, vezi ce ti-a adus in farfurie Nae lucru ce it determing sa-ti
anunte el insusi cu glas tare. Chestia iluminatului e o mare pro-
blemd in targul Rosiorilor, cum trebue sa, fie de alt-fel pretutindeni
in targurile $i satele din teritoriul ocupat.
Inainte de razboi orasul instalase lumnd electricd, dar nu o
terminase. Nemtii din ce au gdsit, au pus in functiune un fir ce
lumine,aza Gara, Komandatura, Cazinoul militar, Cafeneaua lui
Leon, casa colonelului si. Inca, cate-va locuite de ofiteri germani.
Strdzile sunt luminate literlamente numai de lung si de stele. Ca-
sele particulare ar putea sg fie luminate cu lumandri sau petrol.
LumAndrile sunt excluse, nu existd. Petrolul? 11 distribue
nemtii. Fie ca, nu au suficient, fie ca" vor sg se razbune pa popu-
latie pentru faptul ca, guvernul roman la evacuare a distrus son-
dele si rafindriile, nu dg populatiei dela,. eras $i taxa. decal ate jum.
litru gaz pe lung. E imens de putin, lumea insa, se bate ca st1-1 ob-
tie. Populatia sta. zile Intregi $i face coada sa -i viva randul ca sg-$i
is bonul dela Komandaturd. Azi erau cate-va sute de femei ce a$-
teptau in u$a autoritrttii militare.
Intrebate de mine ce cautrt atolo, mi-au ra'spuns:
Stdm domnule de 4 zile $i 'Ina nu ne-a venit randul la
gaz. Cum facem gdlagie, ne loveste cu un biciu, sau toarnd galeti
le apd peste noi, nu i-ar mai Inghiti pamantul.
Concluzia e, ca, nici o casd, cu rani exceptii, nu aprinde seara
lumina. Populatia mgnanca, pe intuneric, se cults pe Intuneric si
cloar vine lama $i noaptea se face dela 6.
In opaetul meu e un pit de gaz, dar nu-1 aprind, nu numai
de mila gazului, ci $i din cauzd ca sg-mi mai menajez privirea, de
mizeria ce ma Inconjoard,
Nevoit a trece noaptea tot In odaia aceasta, nu m'am desbrdcat
nici astd-searg $i asi fi trecut-o fa'ra, incident, dacg n'asi fi pus
mina In pdtul capului pe un soricel. Gaud am simtit ce este, am
tipat. Batrana a en it In odae crezand cii m'a gatuit cine-va. Nu
stiu de ce. spre rusinea mea, am mai mare fried de $oareci deck
de oameni.
Cum era si de asteptat, pang la ziug n'am mai inchis ochii
de fricg.
GRAV CONFLICT CU UN UNTEROFITER
MERCURI 18 OCTOMBRIE.
Azi m'am prezentat pentru prima oarg la Komandatura la 8 Fl
limineata, conform instructiunilor ce am semnat. La intrare am
avut un incident penibil. In fata user de intrare sunt niste scdri,

www.dacoromanica.ro
114 IMPRESIUNI P.X.RERI PERSONALE

in fata cgrora steteau ingramadite vre-o suta de femei ce a*teptau

sal le villa randul la bonul de gaz. Pe pragul uaii $i ocupand osten-
tativ intrarea, statea intepenit un unterofiter german, excesiv de
gras, invartind in mang o cravasa, groasg de vans de bou. El con-
troleazg ti-nerea ordinei in publicul inghesuit.
Cand am ajuns in dreptul intrarii mi-am facut be printre
femei *i am urcat scara. Usa este complect baratg de corpolenta
unterofitorului care nici gand n'are sa se mite sa-mi facg be a
intra. Ii fac un semn ca voiu sa intru, el cu un gest degajat, farg a
se urni din lot, intinde mana, ma is de piept $i in impinge In-
dgrat pe scara in jos, intovarg$ind gestul brutal, de un sbiergt in
limbo lui pe care nu ram priceput. Dacg inghesuiala femeilor n'ar
fi lost a*a de mare ca sa impiedice prabu*irea mea, a* fi venit
jos peste cap, a*a brutalg a lost impingerea. Publicul a izbucnik
intr un hohot de ras, II distra situatia mea. Oricum, eram un 'sur-
tucar si data eram tratat la fel cu el, ii facea placere. Ro$u de
ru*ine, cere sa revin pe scara sa lamuresc bruta ca eu nu yin de
bunul meu plac acolo, ca yin din ordinul colonelului, sub ame-
nintare de pedeapsg. N am putinta de a ma exprirna in limbo lui,
iar gesturile mole nu -1 lamuresc de loc. Incercarea de a ma, rein-
toarce la intrare, o interpreWazg probabil rau si cat ai clipi, ma
love$te peste obraz cu palma, iar cu vana de bou imi arunca jos
palaria de pe cap. Gesturile brutale le into arase$te de un sberat
inecat door de ilaritatea generals, a multimei ,spectatoare. 0 e-
vreica imi explica ce spune, imi cere socoteala de ce nu mi-am
scos palaria de pe cap in fata lui, cand am vrut sa tree. Rog pe
evreicg sa -i explice ca vin din ordinul colonelului $i ca sa ma
lase sa intru; ii expliea, iar el raspunde ca de nu plec din fata
lui, ma varg la subsol.
Tremurg dintii in gura mea de unit Si de razbunare. N'am
avut bastonul la mine, ca if loveam .$i mg nenoroceam. Umilit,
ma retrag $i revin in centru sa Old ce am de fgcut.
Intalnese pe politai, ii istorisesc $i it rog de $tie nemteste s.
vina cu mine sa reclam comandantului Etapei. Politaiul s'a eschi-
vat. E rau ce a facut neamtul, dar Si mai rau de voi reclama. Caut
pe tovargsul Stambler ce *tie nemteste *i it rog sa rna intovara-
*easca. Stambler e fricos din fire $i se degajeaza ca sa nu i se
intainple $i lui vre-un ram. Toti la cari mg plang mg sfatuesc
sa rabd $i sa nu reclam caci ar facea rea impresie, ca din prima
zi sa am conflict cu autoritatea. Catil la*itate $i umilintg in sfa-
turile tuturor. Intovarasit de politai, revin la Komandatura. Bestia.
nu mai e in usa $i am intrat ne jenat de nimeni. In birou intal-
nese pe interpretul oficial, un tana'r Segal, ce mi se paruse un om
foarte indatoritor. I-am istorisit incidentul $i i-am cerut sa -mi
serveasca. de interpret la reclamatia ce voi sa fac colonelului.

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPLJL RAZBOIULIJI ROMANIEI 115

Dupa semnalmentele ce i-am dat, agresorul este un unterofiter

ce a$teapta decretul de inaintare la sublocotenent, pentru marele
servicii ce aduce ocupatiunii, se numeste Keller, e un nebun cu-
noscut *i. spaima populatiunii. Daca ras reclama ar fi in stare
sin -nii fact. viata imposibila, in oral. Argumentul acesta m'a deter-
minat .sk renunt la reclamatia cake colonel, nu insa si la, aghio-
tantul Loc. Neuman, care a promis ck va lua masuri, dandu,mi
si un aussweis de a intra in Komandantura. Neuman imi comu-
nica insa ca in Gras este data b Ordonanta prin care populatia
e obligata sa salute pe ofiteri pe strada and tree, sub grea Pedeapsa
de inchisoare si amenda. Cum &least lucru nu l'am stint, puteam
Sit o patcsc si mai rau, caci ieri n'am salutat nici un ofiter. Nu
priccp insa pentru ce pretentia de salut o are si unterofiterii ?
La cafunea am gasit pe Petra Protopopescu, lost coleg in Ca-
niera. I-am aratat scrisoarea d-lui Marghiloman, dar drept ras-
puns i,n'a trimis la politai sa-mi gaseasca el o gazda. Am priceput.
Ce sh mai raut la Belitoreanu care nici nui ma cunoaste ? Ng-
deiclea este la doamna catre care am o recomandatie din Bucu-
resti, Jinga mi-a gasit o odae si am Post sa a vedem. E acceptabila
dar are doua inconvemente. Gazda este o bulgaroaica, a carui
sot este internat de guvernal roman si dus in Moldova. Eu asi fi
reversul medaliei, iar situatia mea ar fi ca a soarecelui cu pisica,
in casa bulz,varoaicei. Al doilea incovenient e ck nu se obliga cu
incalzitul si luminatul, ceeace nu-mi convine'de 1.0e mie, ca strain
de oras. Nada klia e la doamna cu recomandatia. Abia am gasit stra-
da Zanelor, dar n'am gasit acasa gazda. Am revenit la ora 3 $i
din dour), lorbe mi,a dat odae. Camera este bunk si foarte curata,
c chiar imreabila de a sta ln, ea. Nu se obliga cu lumniatul, totusi
n'am ce face. pe Intuneric n'am sa stau, asta, e sigur. Masa insa.
nu mi-o poate procura neavand servitoare. Ma mi-a fost de
graba. de a scapa din cotineata din str, Elena Doamna, incat in
jumatate de or?i. eram si instalat in noua locuintg.
Seara la Komandatura, prin intermediul interpretului Segal,
am obtinut un bon de 2 kilogram de petrol. Cum? M'a dus la
lot Manel, i-a explicat tine sunt si data n'asi avea, un pit de lu-
mina., asi muri de urat. Neamtul a dat gazul. Faptul m'a uimit si
desi mie imi profita, m'a scandalizat. Nedreptatea e aceiasi
pretutindeni. Afara sta populatia zile intregi sd -i vina randul la o
jum. kgr. de gaz si nu se alege decat cu bicele unterofiterului,
iar mie un strain de targ, un Om pedepsit ca dusman, cum am
cerut am si obtinut 2 kilograme, totul in cinci minute, fiindca a
intervenit erne a. Traiasca in veacul veacurilor favoarea.
La S jurn. am reintrat acasa conform ordinului. Proprietarea,sa
nil -a facut un foc strasnic, si un asternut moale si curat. Ma cult
si eu dupa. 3 nopt: de svarcolire, inteun culcus omenesc, $i
pal ea numai pentru atat. uit necazurile si relele zilei.

www.dacoromanica.ro
116 IMPRESIUNI 5I PARERI PERSONALE

CUM A FOST OCUPAT DE NEMT1 ROSIORII

DE VEDE
JOI 19 OCTOMBRIE.
Masura stupida de a ma prezenta de doua on pe zi la lio-
mandaturd, pe langa ca e ridicola, imi cauzeaza dezagramente.
Mai intai, ea inti strica odihna diminetii. Cum sunt bolnav si fara
nici o ocupatie, asi putea sa ma scol mai tarziu, sa-mi fac desin-
fectiile, baffle, bandajele necesare, toata linistea. Ei bine tocmai
asta nu se poste. Servitoare nu este, trebue sa ma scol de dimineatd
sa-mi fac ghetele, hainele, sa rna doftoricesc, Coate pe repezeala, ca
fix la ora 8 Y.,' O. fiu la prezentare. Si in, ce conga formalitatea
asta? E un caraghiozlac umilitor. Stan} toti trei caci trei suntem
in picloaro sinirna Tanga usa, in cancelaria scriitorilor, pang
ce ni se face sen,n ca putem sa ne apropiem de usa aghiotantului.
Ad. fie-care pe rand facem acelas gest: batem in usa, deschidem
Meet usa $i vilram nurnai capul in5.untru. La un birou 111 fata
usei ,std Loc. Neuman, care ridica capul si fara a spune o vorba,
ridica mana in sernn ca a vazut si poti pleca. Todd formalitatel,
nu tine 15 secunde. Nu e Neat de linistea noastra ? Ce se mat
faci acum ? Sa te reintorci sa. te cujci ? Lmistea ti-a stricat -o.
Acelas bicru la ora r. , pot fi ()cunt, trebue sa lasi totul sa morel
sa dai din cap la usa aghiotantului. Si la ce profits. asta ? Sa n'o
faci? Vai de capul tau, imediat pedeapsa, arestul. Ali s'a spus ca
nici la Saveni si nicaeri aiurea n'a fost comedia asta.
Starnbler a lost si la Corabia, ei bine, acolo era un registr'r
la Komandantura pe care trebuia sa-1 semneze fie-care, in fie-ce
zi, dar la orice Gra an fi vrut. Scopul e ca sa nu dispari din oras,
,5i e indeplimt prin semnatura in registru, care fiind tinut de un
militar ce cunoaste internatii, nu poate fi mistificat.
Ca sa -mi mai on-.or azi vremea, dela Komanclanturtt aro, lu xt o
inset pe jos in directia in care am auzit ca ar fi gradina public&
parcul comunal In adevar, la margina targului ani gasit o gra-
dind abandonat5., ingradita, dar azi gardurile parte sunt rupte, iar
parte spar zura aplecate .95. mai. In gradina se vad urme de un
fost bufet, un chiosc de muzica, felinare si chiar urme ca au lost
si band, din cari au camas numai picioarele Odata trebue sa fi
lost croite si alei In parcul acesta, caci asa se vad aranjati ponui
Si ce pomi grandiosi ! Departe de orasele mari, si pomii crest
mai falnici sr wai superbi, desigur pentru ca nu sunt maltrata.ti
de mana gradinarilor. Asa dar gradina parasites se mentine
Inca admirabila prin pomii ei frumosi. Vremea e splendida, soa-
rele arde deli atmosfera e rece la umbr5..
M'am asezat jos pe covorul gros de frunzele scuturate in voia
i antului.Ce amestecatura de culori in tesutul lor! Galbene, verzi,

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 117

road, aurii. `Linde e Verona cu penelul lui ? Ce splendoare de ta-

blou ar face numai din ce raspandeste natura. *i cu cat admir
mai rnult peisajul, ma intreb de ce o fi oare aci singuratatea a-
ceasta Y Nici urma de fiinta omeneasca. Privesc toata ziva la
luntea ce sta. aglomerata pe trotuarele din centru, aspirand in-
fectia din ruinele tgrgului incendiat si nu pricep de ce nimeni
nu vine sa respire maca.r Intr'o promenada, aerul parfumat al
parculm" a ban (lariat.
In linistea ce ma Inconjoara, trantit pe mantana mea, mi-am
citit gazetele. Cr rmerlii si o alta pasaric% galbena se joaca langiti urn
tuft*, la etti-va metre de mine. Una e numai aur, cealalta numai
carbune si cat le-am privit, nu si-au scos ochii. Hotarat ca sunt
mai cuminti pasOile decat oarnenii.
An sii mai revin ,st am s le aduc sr de mancare.
Din part m'arn oprit la Judecatorie. Sa zic ca e un local infect
a-5i spune prea putin 0 sing-ura sala intr'o cladire darapanata.
tine loc de arhiva, de camera de chibzuire si de sala de sedinta
pnblic6. Inauntru nu sunt primiti decat justitiabilii din procesul
ce s'a strigat la rand, restul publicului si imprieinatilor stau afara.
and zic alma, sa nu se creada ca stau pe vre-o salt): ingkesuiti,
dar ort-cum la adapost, ci afara literalmente sub cerul liber. Ce-o
ft faand justrtiabilii arci dud afard ploua Judecatorul, un om
de zahar, cunoscut verbi e un edec al judecatoriei. E in- varsta ii
aci *i a facut cariera Parch natura 1'a treat expres pentru Jude-
catoria din Rosiorii de Vede e bland, bine voitor c-u impricinatii
e 0.Hr:tele for, rro'nothl de aceia nu vad nici urma de advocat la
bars. Iluzia ce-mi facearn ca am sa pledez la judecatorie, sa fac o
treaba, se spulbera de la rrima vedere. Nadejdea e tot la cafeneaul
lu Leon
Pests zi am luat pe p litai la promenada si l'am pus sa-mi
povesteasca reripetiile ocupatiunii orasului. Dona ceasuri rni-a
istorisit o poveste adevarata, In care nu stiu ce sa admit- mai. In-
tkt, nepricerea color ce conduceau la acea epoca razboitil ? Incuria
si incapacitatea admiinstrattei ? Sau la$itatea populatiunii 7
Betio in jurnalul men o schita numai din povestirea iui
Jalova.
Rosii de Vede au Post atacati de trupele inamice ce venean
din doug directiuni, cele de pe Jiu si cele din spre Zimnicea, in
drumul for spre Bucuresti. In primul moment al panicei, autoi-
tattle au 'limas in localitate ba incurajeze populatia si sa tina
ordinea. Armata roman'," duna ce a rechizitiona si ridicat tot ce
se putea idica, s'a retras spre Costesti si spre Alexandria.
0 patrula germana de cavalerie compusa din trei oameni,
dintre can un ofiter, a intrat in oral. Primarul s'a ascuns. Poli-
taiul deli bolnav de mima, a esit inaintea patrulei si ca sa n'aiba
bocauc, a declart patrulei ca orasul se preda. Dupa ce seful de

www.dacoromanica.ro
118 IMPRESIUNI SI PARERI PERSONALE

patrula a luat tqate informatiile ce i-au fast necesare, precum,

localitatile unde se gasesc trupele noastre, efectivul lor, la cari
bietul politai lun declara ca le-a spus tot, ca sa n'aiba boclw',
seful patrulei a scos din huzunar ciasoinicul si varandu-I sub a-
chii omului co\ representa autoritatea, i-a spus ca in 40 de minute
sa, alba. la dispozitie o trasura cu patru cai, in caz contrar, i-a a-
ratat revolverul. Cum in oral, nu mai era nici un cal, nici o tra-
surd, fiind rechizitionate la retragere iar ce mai ramasese servise
celor ce, fugisera. a raspuns ofi[erului ca, cu toga bunavointa, ce
u are, n'are sa -1 poata servi, a nu sunt cai. Neamtul n'a vrut sa
asculte nisi o scuza, i-a aratat gura revolverului si cu ceasornicul
in mamy i-a spus ca, asteapta sa treaca cele 40 de minute.
-- Cc sd-t spun domnule, a fast sa, cad jos, and cino -va
de laugh' mine mi-a. soptit: nu pierde vremea nene Costache ca
to ucide neamtul. Numai. de cat mi-am adus aminte ca Printarul
isi salase caii $i ii ascunsese. Am luat cati-va oarneni si and s'a
implimt 40 de minute eram si eu gata cu tra'sura Inhamata.
I s'a mai cerut ca intr'un teas sa fie gata mancare $i serviciu
de masa pentru 49 de insi. Lucrul s'a executat. Peste putin a venit
o mane patrula, a mancat, a devastat ate-va pravalii din centru
si a plecat spre Costesti, pe urmele armatei noastre.
Ca cine -va, sa-si dea seama de.debandada celor ce de la Statul
Major informa guvernul dela Bucurest de mersul operatunilor In
acele momenta, povestesc cu aceasta. ocazie o scent pe care mi-a
istorisit-o administratorul plasii. Cum a plecat din ora$ prima pa
tru germana, a cerut telefonul cu Bucuresti, caci Iegatura nu
fusese rota taiata si i s'a dat Ministerul de Interne. Intre Secre-
tarul general Costica Dumitriu si administrator, a urmat dialogul
acesta
Alo ! Domnul Secretar general?
Alo ! Aci Secretarul general cu tine vorbesc ?
-- Cu orasul Rosiori. Aci e administratorul de plasa.
Si ca poftesti ?
-- Am or oarea a va raporta ca chiar in acest moment ora-
sul nostru a fost predat unei patrule gertmane, care a gasit orasul
evaeuat de trupe. De la not patrula a luat directia Costesti.
Ss vede a esti nebun domnule. Cine spui ca e la aparat ?
Ion Jingo, adminsitratorul plasii.
Dad, nu esti nebun atunci trebue sa fii beat.
Secretarul general creandu-se mistificat a trantit telefonul.
Peste zece minute, linia telefonica cu Bucurestii era deja supri-
mata. Ministerul de interne nrin functionarul sau cel mai superior,
se credea mistificat ca nemtii au ocupat Rosiorii, de oare-ce in
acel moment Statul Major le comunica :
Armata rezista la est de Craiova.
Dupa, plecarea dire Rosiori a primei patrule germane, ora-

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RIZBOIULUI ROMANIEI 119

senii s'au trezit cu o patrula de cavalerie romaneasca care habar

n'avea de trecerea patrulei germane spre Costesti, sau de vre-o tru-
pa german& prin apropriere. Patrula aceasta era condus& de Loco-
tenentul de rezerva Costache Glimescu, consilier la Curtea de Apel
din Constant4. El a anuntat autoritatile si populatia sa n'aiba nici
o frica de nemtii ce au trecut, de oare ce aproape de oral, sunt 4
regiment& romanesti pentru care patruleaztt. Natural a populatia
a prins curaj; n'a trecut ins& mult dupa plecarea patrulei roma-
nesti ca si sose*te un automobil in care o sentinel& intovarasea pe
d-1 Stefan Be lu, prefectul judetului, ce fusese facut prizonier. Pri-
zonierul fusese adus in Rosiori pe nadejdea c& (trawl se predase.
AutorAtitile din Rosiori, pe nadejdea co le-o insuflase patrula Cli-
mescu, ca in apropiere sunt 4 regimente romanesti, s'a sfatuit sti
pun& mina pe sentinela germana *i sa libereze pe Prefect. Asa
s'a si facut. Politaiul imi spune ca n'a lipsit mult sa impuste chiar
el cu olverul sentinela, numai sfatul st rugamintea Prefectului
sa nu-1 uida pe neamt, de oare ce cu el se purtase bine, ra scapat
numai cu arestarea. Mai spre sears, in locul regimentelor romane,
cetatenii s'au pomenit ins& cu not patrule germane. In centru, de
la o fereastra s'au tras trei focuri de army doborandu-se trei ulani
din patrula. Unul a murit pe loc, unul s'a putut taxi si a disparut,
iar altul a fost dus la spital. Nemtii au aflat de atacarea patrulei
si au deschis imediaLun foc de artilerie Si mitraliere asupra ora-
sului. In geamurile cladirii unde e instalata, acum Politia, se vad
gaurile gloantelor ce s'au tras. 0 panic& a cuprins populatia si pe
auteritati si au inceput s& fugg, si s& se ascunda. Autoritatile mai
ales, aveau o grea. situatie. Dupti ce predasera orasul, liberasera
pe prefect, iar populatia a tras asupra celor 3 ulani. Prefectul Be lu,
politaiul Jalova si inaiorul de jandarmi rurali, dung ce s'au tTaves-
tit, s'au urcat in automobil 5i au plecat spre Alexandria-Bucuresti.
Pe aceasta *osea au intalnit o patrula german& din armata ce
trecuse Dunarea la Zamnicea. Automobilul a fost oprit iar pasa-
gerii arc stati 5i perchezitionati. La intrebarea tine sunt, au dat
nume si indicii false, ceia ce nu a corespuns cu h&rtiile gasite la
ei si cari orbeau: Domnule Prefect, domnule Politai, domnule
*el de jandarmi. Din aceasta cauza, seful patrulei a hotarat sa fie
impuscati pe loc. D-1 Belu si maiorul au fost dusi in marginea
santului, fn timp ce 2 soldati se cazneau sa ridice din automobil
pe politaiul Jalova caruia ii venise rau. Cu aceasta operatie pa-
trula a cant intarziat 5i spre norocul calor prin*i, o mare patrul6
de cavaler:o romaneasca si -a facut aparitia po muchea unui deal
din apropierea $oselei. Ca sa se poata salva repede, patrula ger-
man& ce era descalecatd, a lasat arestatii 5i au alergat la caii lor,
facandu-s3 nevazuti.
Convoiuri de tren cu furage $i munitiuni romanesti ce veneau
dinspre Alexandria si se refugiau din cauza trupelor dusmane ce

www.dacoromanica.ro
120 IMPRESIUNI ki I PARERI PERSONALE

ocupasera si acel oras, trecand pe sosea, au luat pe d-1 Belu si ma-

iorul de jandarmi, caci ajitomobilul printr'o miscare fortata dadu-
se intr'un an si se defectase; pe bolnavul Jaldva l'au Mat in sta-
rea in care se gasea, pe loc. Politaiul imi istoriseste ca. debandada
convoiurilor de trupe si munitii ce se retrageau din nosiori si Ale-
xandria a fost mare, ei fiind prinsi intre tole dou5, armate ce le
lnchidea calea la Costesti. Patrule de cite -va zeci de oameni au
facut prizonieri batalioane intregi. Etoua, baterii de artilerie s'au
predat langa Alexandria unei companii de 80 de oameni lava a
trage uii foc.
Dupa trecerea convoiurilor romane$tl, Jalova s'a putut tari
spre un sat, noaptea, a intrat i'ntr'o curie si s'a varat intr'o capita
do coceni, de uncle a cloua zi s'a putut reIntoarce in Rosiorii de
Vede. Numeroase trupe dusmane au introit in oral. Pentru uciderea
patrulei, Canuna a fost condanmata, la o amenda de 500.000 lei;
un cetatean industrial a depus numaidecat suma ca sa scape tar-
gul de luare de ostateci. Dupa cite ' a zile nemtii au dat foc tar-
gului.
Un ordin, prin care politaiul e chernat la Komandatura, a pus
capat povestei si ne-a intrerupt distractia. Spre sears, ne mai adu-
nam cati-va in odaia de din dos a farmaciei uncle este foe si cald
$i punem la tale evenimentele. Numai cu masa o due Inca tot rau,
cub sopronul lui Juvelca continua manta in compania soldati
for nemti. Domnul Nae nu poate fi digerat de loc. Are prin nu
stiu tine, came de vaca suficienta., dar in colo nu mai are nimic.
Nici oua, nici unt, nici branza, nici zarzavat, nici fructe. Carnea
n'e gatestc, de cat intr'un singur fel, o fierbe, si ii adauga un sos
negru de Mina cu untura. Pe un petec de hartie aceasta mancare
poarta, la fie care masa alt nume: cand e muschi cu sos, and e
vitel de la rinichi, cand e snitel cu sos negru picant, cand antricot'
le campanie; de fapt, el e vesnic un rasol de vaca cu sos.
Bine Domnule Nae, n'ai dumneata un gratar ca intr'o zi
sg, o frigi carnea si in alta sa, o fierbi?
Sa ma iertati, dar nu se poate, Lisa, am ordin de la d-lor
(soldatiP, ei nu miinanca, came fripta, ei vor sos si iar sos.
St le fie de bine, dar pe mine m'ai perdut..., eu to las.
Sa-1 Iasi, usor de zis, dar uncle sa. mananci?
Am auzit ca la o carciuma, la unul Sotir, dupa, comanda Re
mananca bine, la el mananca Prefectul and vine, sau alto proti
penclilti. Ask. este, dar la Sotir baza sta asa: mancarea e fudulie,
bilutura este ce este. Or, de la asta sunt oprit, si cu bolnavii Sotir
nu se incurat Am lost in viata mea in fel de fel de orase si tar-
guri, cunosc toata Cara, si desi se gaseau pretutindeni birturi, se
mai gaseau si oameni cari sa to pofteasca sa stai la masa lor. Aci,
lesi toti stiu c6, n'am uncle sa mananc, n'am grisit plind azi cel
putin 1111 om care sa mil theme la masa lui. Ce-o fi asta? Sgracie

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 121

nu poate fi, cad aci viata e foarte eftina. Trebue 01 fie ceva mai,
urat.
Guvernul din Iasi publica in ziarele elvetiene un raspuns co-
municatului guvernamantului imperial din Bucnresti in chestia os-
taticilor: Guvernul roman s'a declarat gata sa libereze pe supusii
Puterilor ecntrale internali in Moldova, indata ce mijloacele de
comunicatie o vor permite". 0 intelegere deci e posibila in curand.
In _ce privesc stirile de pe front, ele sunt covar$ite de expli-
catiile dezastrului italian.
Tot frontul e in plina retragere. Tot teritorul austriac, pe care-1
cucerise in doi ani $i jumatate, a fost abandonat. Sesul de ndrd al
Italiei e invadat in mijlocul unei debandade Ia fel cu cea din Ga-
litia, la fel cu cea din Romania. Austro-germanii inainteaza. spre
Tagliamento, Udine a cazut. Toate sperantele par a se fixa pe Ta-
gliamento. Guvernul italian a cazut $i el.
vINERI 20 OCTOMBRIE.
Toga dimineata mi-am petrecut-o la juclecatorie asculkind
certurile taranesti, in compania judecatorului Calinescu. Curioase
moravurile de pe aci. Cand a venit ceasul ca judecatorul sa -$i trans -
forme biroul lui in sedinta publica, tocmai aprinsesem o tigard.
Pentru respectul justitiei nu stiam unde s'o arunc. Jude le m'a
vazut ambarasat $i m'a rugat sa fumez mai departs, aprinzand $i
el o tigara. Asa da; judecam $i fumam, ne mai lipse$te o cafeluta.
Pe singura banal din sale stem vre-o 4 oraseni svrtucari cari
ne-am scos din buzunar gazetele $i facem lecture, fumand, pe cand
o femeie explica judecatorului epota la care i-a taiat vecina sal-
camul din poarta.
Era, domnule judeca'tor, pe and treceau nemtii puzderie.
Confratele Stambler mi-a spus azi ea a gasit inteo mahala o
femeie bulga'roaica., care gateste foarte bine $i ieftin, sa incerc $i
data mi-o plaea sa luam masa impreuna. Am fost deci invitatul
lui Ia dejun. In fundul unei curti pe strada garii, intr'o odaita
joasa, fare urma de mobile in ea, cu ciment pe jos, probabil o spa-
latorie, cu peretii umezi $i plini de mucegai, cu un singur ochiu
de lumina drept fereastra, este sufrageria in care mananca Slam-
bler. 0 mesuta mica, de lemn nevopsit acoperita cu un stergar row,
are pe ea doua tactimuri deja aranjate $i MO; fie care tacam cate
un scaun de lemn de brad. In odae e un frig umed .5i un miros
de pivnita inucegaitit ce to asfixiaza. Un moment am slat la indo-
iala data sa raman; aparitiunea insa a bulgaroaicei cu un castron
de supa de gaina, galbena $i limpede, din care ie$eau nori da
aburi, m'a decis sa raman. ,Cu palariile pe cap, cu paltoanele pe
not ne-am asezat la ospatat. 'Nu data in viata mea am facut pe la
vanatori haz de asemenea ospaturi, cu o conditie, sa fie mancarea
bung. Or, supa bulgaroaicei a fost delicioasa $i mai ales fierbinte.

www.dacoromanica.ro
122 IMPRESIUNI II PARER! PERSONALE

Ea ne-a dezmortit complet si aproape ne-a facut sa uitam iniro-

sul dc mucegai A urmat o pasere fripta admirabil, apoi Dranza
si unt proaspat Am dejunat excelent spre marea paguba a clom-
nului Nae. Ceara sin luat masa tot acolo, dar am spus feineii cane
suntem, to suntem multumiti dar ea nu putem manta in incape-
rea aceia, si dual ne da masa in odaia ei, ra.,manem mosafiri per-
manenti. Femeia a convenit asa ca de maine suntem abonati la
Cutitoaia, asa o cheama. 0 curiozitate este pretzel. Masa si de-
junul la un loc, nu costa de persoana mai molt de 4 lei 50. Platim
Imaterialul din care gateste o gain& 1. leu 50 Si ii mai platim
ate 0,50 bath de masa, $i de persoana munca ei, casa, serviciul.
etc. E pe degeaba.
Restul zilei am stat in casa, vremea fiind foarte race. Proprie-
tareasa mea ingTijeste.sa, am foc din belsug, singurul neajuns
e clt mi-e groaznic de urat. Ca sa nu ma simt singur mi-am insi-
rat pe masa fotografiile a for mei. Am inceput a citi aventurile lui
Pikwik de Ch. Dikens; sunt in cartea asta atatea glume si lucruri
de spirit, in cat imi procura o adevarata distractie.
In gazet3 vad stiri din Moldova. D-1 Take Ionescu intr:un in-
terviev dat unui ziarist elvetian, declara intro altele :
Romania va urma soarta Rusiei de care este legata vi in a
direi lard se Old arhiva vi tezaurul Iarii romanegi. Dacd Rusia va
,semna o pace separatd, atunci ROmania, abandonatil, fora ajutor.
Para speranfd, nu va mai putea de cdt suferi legea Invinglitortgui
$i ar fi starving'.
Triste vorbe, cu atat mai triste cu cat contin adevarul adet
v arat.
Comunicatul anunta un atac englez in Flandra, in urma ca
ruia englezii au eucerit Paschandaele, dar 1 au pierdut prin contra
atac.
Italienii fug Inca spre Tagliamento. Pierderile for in prizoni-
eri si material de razboi sunt groaznice.
Singurul Meru ce ne mai O. oare care speranta e situatia in-
terna in Germania, ce pare a fi foarte grava. Cancelarul Mihaelis
a demisionat. I.upta intro parlament si imparat se inaspreste. Po-
porul si parlamentul cer pacea. Noul cancelar a lost numit In per-
soana primului ministru 1 avarez, contele Hertling
TARANIT SUB OCUPATIE $t ZAIFETUL DE LA
LUPU COSTACHE
SAMBATA 21 OCTOMBRIE.
Viata de ad se precizeaza zilnic aceiasi, ca dupa un. calapod.
Dupa ce la ora 8 jum. dimineata dau din cap in usa locotenentu-
lui aghiotant, rriman in Gras Uncle? Duna ce iau ziarele ce au sosit
cu trenul de noante, intru la cafenea la Leon sa iau o cafea si sa
citesc ziarele. Vizitatorii cafenelii sunt zilnic aceiasi, cati-va sol-

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMI'UL RAZBOIULUI ROMANIEI 123

dati germani, cati-va Samsari ramasi fart lucru si vre-o opt sau
zeta cetateni, intre cari cel mai de seamy e Petrache Protopopescu.
Edecurile nelipsite sunt: politaiul, perceptorul, un functionar de
la garg, directorul politiei, un medic evreu, un batran veterinar
*i un director de banca locald: Toti imperecluati doi eke doi, joa-
et de cum s'a lummat de ziva ecarte, piket sau 66, pe cite o cafea.
Discutiunile intre ei sunt glume nesarate $i mai ales cu caracter
local, pe care nu-ti dai macat osteneala st le pricepi. De la cafenea
tree la juclecatorie, uncle iar nu fac purici si ma retrag la farmacie,
unde un cerc de brteti de treaba se aduna zilnic st discute intr'un
cerc mai fiber, eventmentele zilnice. Surd cati-va medici excelenti,
mobilizati si crtzuti prizonieri, pe cati i-au aclus nemtii ca st con-
ttucti spitalele de axantemateci ce au instalat in judet. and pot
st se abatg $i ei, vin la targ *i descind la farmacie undo sal pun la
curent cu ce e mai nou.
13ulgrtrooica s a tinut de vorba $i ne-a pus la dispozitie odaia
ei curate $i inzorzonatg cu fel d2 fel de flori de hartie, de sfinti,
de edit po,tale ilustrate, agitate prin toate colturile, ca st platy
ochiului. Po*ta de scrisori cu Bucurestii circuit, scrisorile inst nu
se impart la domiciliu. Pe peretele de afard a oficiului, e o tablt ma-
re neagrt pe care se scrie in fie care zi numele fericitilor carom is
au sosit scrisori. Aci publicul defileazt toata ziva si eite,ascg. lista.
Ora po$tei am fixat-o dupt dejun. Desi regulat mt due de and
am venit, numele meu n'a figurat nici odatg pe tabelt $i nu mt
mir de asta, ma, mir de ce mg due in fie care zi.
De la poste reintrgm la cafenea unde m'am inscris si eu re-
gulat la o partida, de table cu batranul veterinar Catescu sau la un
66 cu Stambler, ca st se aleaga tine plgteste cafeaua. Am devenit
cleci un stalp do cafenea, dar nu stau mutt de oare ce la ora 2 tre-
bue sa, fiu acasg, e ora cand mg. doftoricesc. Pang. la 5 stau acasg,
scriu notele zilnice, citese ceva sau dorm. La ora 5 trebue st fiu la
Komandaturt st dau din cap. Intre 5 jum. $i 7 reintru la farma-
cie la cerc. La 7 masa si. la 8 culcare. In vederea insuficientii ga-
zului, seara e exclus on ce citit.
De cite -va zile desi nu simt un ram deosebit, fata iar mi s'a
inverzit, ceia ce denott cg. nu e a bine. Dumnezeu cu mine *i cu
ai mei.
and veneam azi spre cast am intrat in vorba cu un ttran ce
mergea $i el a gale in directia mea. E din satul Beuca $i a venit la
targ cu carul de porumb ea st i se dea mdlai. Din gura omului
acestuia avui ocazia sa and cuvintele de bine cuvantare pe cart
Gazettz Bucurqtiulut pretinde et le au taranii pentru administra-
tia militant germani.
Dar de ce blestemi a$a, mo*ule? Eu am auzit ct de cand e lu-
mea n'ati dus-o mai bine ca acum. Ca de cand sunteti n'ati avut

www.dacoromanica.ro
124 IMPRESIUNI fI PARERI PERSONALE

pamanturi mai intinse de muncit, si ca munca vi se plateste in

bani si pesin.
Dar pentru eine sa muncim domnisorule? Noi muncim ca
sa putem avea o bucatica de mamaliga in cash, nu pentru bani si
acum n'avem nici paine, nici malai de ne mor copiii si cainii de
foame in batatura.
Dar de ce vorbesta aga, eu am auzit adinioarea ca spuneai
ca ai venit cu un car cu porumb.
Apoi sa vezi dumneata. Porumb am facut, e la mine in
cotet, dar nu-i al meu, e al neamtului si morarul nu vrea sa ne
macine ca si el are ordin; ca sa capat malai trebtie sa adub aci
porumbul, ni-1 plateste si iinr da dreptul sa cumptir ate o jum.
kilogram de malai de om pe zi, pentru o luna. Ce sa fat boerule
cu o mina de malai pe zi? Si dad, porunibul e al meu, ca eu 1-am
muncit, eu 1-am rules, de ce sa-mi fie malaiul cu portia? Cat ne da
nu ni se ajunge ca noi asta mancam, mamaliga cu sare si cu cea-
pa, si acum n avem de nici una. Dar cainii nostri ce sa manance?
Er nu sunt suflete? Copiii plang toata ziulica c, asa e copilul, ina-
into le mai cliideai un codru de mamaliga rece si cat manta el,
cat mancau cainii, cat se framanta cu parnantul, le tacea gura, a-
cum ce sit le darn? Ca nu vine un prapad domnisorule odata sa
oe mantue s; cu noi si cu ei nu i-ar mai ierta Dumnezeu cel
slant
,-- Dar bard aveti mosule?
Ce sit facem si cu banii daca-i avem ? Becn si noi rand ye-
nim la targ tura cu 8 lei litrul, ca yin nu se mai pomericste, si
incolo? Ca de avem nevoe de opincii, nu e; de o camase, nu e;
nici doftorii nu sunt. Ca. de avem nevoe sa ingropam un mort, nu
e nici lumanare nici sieriu. V eneam inainte colea la targ si luam
cherestea ca era berechet sr o lucra mesterul in sat si ingropam
omul ca omul, dar acum nu e nici cherestea. Este ea, dar nu ne-o
mai da neamtul ca e pentru el. Negustorul to intreaba: pirmis ai?
De unde sa ai? Tot din ciuza pirmisului n'avem nici gaz in lamba,
si ca sa iei hartia iti trece saptamana.
Si data nu gasiti scanduri pentru sicrie, cum ingropati
mortii?
Pana acurn am mai rupt si noi zaplazurile, am mai stricat
cotetele *i tot le-am facut, cand s'or termina om vedea si noi ce-om
face.
Si pare ca a Post un facut, ajuns acasa cu o dureroasa impre-
sie de halul in care se sbate taranimea, deschid gazetele si vad ca
in timp ce populatiunii i s'a luat si, mamaliga si putinta de a-si
ingropa mortii, cei mari din Bucuresti, boerii nostri, beau si che-
fuesc de gat cu asupritorii. Ce scarba!
Pe cancl d-1 Carp indeamna muncitorimea ce i-a solicitat spri-
jinul, sa-si stramteze stomacul, el sta in capul mesei celor ce ne-au

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEt 125

sacgtuit. E o lipsa de rusine si o lipsa de demnitate nationals, care

n'are nici o explicatia de cat doar inconstienta.
Toate canaliile, toti dezertorii si spionii au facut cerc in jurul
Guvernamantului imperial si praznuese. si ce praznuesc ei oare?
Ce i-a putut strange la un loc in asa afinitatg, caci on cum, nemtii
sunt Inca, dusmanii declarati ai Regatului rnian?
Mie imi fac impresia cg s'au strans la praznicut sau la pa-
rastasul Romaniei libere si independente, care a murit.
Ca model de inconstienta si de, lasitate, redau aici in intregi-
Me 0 dare de seam pe care o citese acum in Gaze la Bucuregiului
de azi, despre un chef monstru pe care batranul boer moldovean"
Lupu Costache, la oferit invingatorilor armatei romaine ".
. . . . . . . . . . . . . . .
Sartzbata seara a avut loc un dineu dat de d-1 Lupu Costache,
girantul Ministerului de Interne, urmat de o receptiune la care au
luat parte numerosi invitati dintre fruntasii administrafiei superi-
oare, militare si cicile din teritoriul ocupat. In casa batraneasra a
lui lancu Marghiloman, cedata d-lui Lupu Costache, invitafii au
Post primifi cu o calduroasa amabilitate de bcitrcinul boer moldo-
van, in lipsa d-nei Lupu Costache care se afla acum la mosia Deala
Mare de llinga Bdrlad, leaganul vechei familii a Costachegilor.
Figura patriarhald a d-lui Lupu Costache in cadrul plin de amin-
tirea viefii de odinioara, cu ospitalitatea $i amabilitatea cciracteris-
Heti boerului roman de cifci veche, an facet de la inceput impresie
asupra invitafilor. Vechea locuinfa, luminatci cu gaz $i lumanciri,
n'are nimic modern. Ea pastreazci in total infiitiozrea atat de plci-
mid a caselor boere$ti in care buna stare si belsugul si mai cu sea-
ms spiritul primitor nu au nevoe de straluciri feerice ca sa placci
$i sa farmece. La masa a domnit t atmosfera de deosebita cordia-
litate, at& de propice cunoginfelor mai stranse $i prieteniilor mai
trainice armata romans. Inca lupta pe front cari se leaga de ase-
menea placute festivitati.
Au luat parte la masa: Ex. Sa Generalul Talff von Tschepe
and Weidenbach, Generalul Dr. von Goetz $eful serviciului sanitar
al administrafiei militare, Colonelul Heutsch $eful Statului Major
at administrafiei militare, Maiorul von Behr $eful Statului Major
economic al administrafiei militare, maiorul von Vendt, maiorul
Heitz, Capitavul Decker, Capitanul de cavalerie Horstmann repre-
sentantul departamentului politic, Cdpitanul Hartenstein, locote-
nentul Boltze, Ex. Sa D-1 P. P. Carp, domnii Lupo Costache mai
.si fiul, Dent. Nenifescu, Virgil Arion, Alex. Hina, C. C.'Arion, C.
Balaceanu Stolnici, Oscar Niculescu Primul Pre$edinte at Curiii
de Apel, I. Dobrovici Pre$edintele Coinisiei administrative a Ca-
pitalei, Paul Teodoru, Profesorul Tigara Scprzurca$ Prefectul Po-
liftez, Victor Beldiman $ef de cabinet.
Au mai participat la recepfiune domnii:

www.dacoromanica.ro
126 IMPRESIUNI SI PARERI PERSONALE

Cdpitanul von Goss ler, Cdpitanul Volk man, Cdpitanul von

Vin,terfeldt, Ctip2tanul von Meyer, Cdpitanul Baron von Gebsattel,
Cdp. Roster, Cdp. von Wapenheusch, Locotenenlii: Neuman, Mill-
ler, Marx, D.zialas, von Oerfzen, Itersandt, Posse. Sublocotenentiz:
Conte Matuschka, Damert, Heerdt, Dietz, Schmidt; Profesor Schna-
bel, profesor Dr. Rar.stedt, D-nii Dr. Ant?pa girantul Minister?' ha
de Domenii, N. Ghica, prinopele Griguld Cantacuzino, Rticeanit
prefect& judefului Ilfov, Pierre Cfordneano prefectul de Prahova,
Alex: Darvari, dr. Manliu, Dristorianu, Radu Roseti efor al Spita-
lelor Civile, Henri R. Roseti, baronul Vander Maesen de Sombref
secretarul legatiei Olandei, Eligen, Viting (ofiter prizonier roman
secretar at d-lui A. Marghiloman, Dr. C Maltezeanu (ofiter prize-
nier roman), Luca Caragiale, Antoniu, N. Kercea (ofiter prizonier
roman) ssef de cabinet rare a contribuit cu deosebita amabilitate
la primirea oaspefilor, Ion Beirlyitescu, Dem. Dobrescu, Henri Bog-
dan, Costicii lorgulescu senator, Basile Dumitropol senator (fost
ostatic la Imperial), D. Pisoschi, Stelian Constantinescu procuror,
Pop Serbilnescu Prim Procuror, Simionescu Rdmniceanu deputat,
Ath. Simu, N. Mitescu avocet, Mihail Rahtivan, Seceleanu, Teodor
Mendel, M. Galifa, M. Cioctbdia Prestdinte la Curtea de Apel
ostatic liberat de la Imperial), Nec. Barbuleseu director la Banta
National& Profesor I. Bianu, Profesor D7. Bogdan Prorectorul Uni-
versitdei, D-rul Bu$ild et., etc.
Recepliunea a avut loc dupd dineu in saloanele de sus ale lo-
cuinfei d-lui Lupu Costache unde era pregtitit tin bogat bufet. Se
facu cerc in jurul distin$ilor oaspeti. Excelenfa Sa Generalul Tiilif
vonS-Tschepe precum $i Colonelul Hent',ch in convorbirile pe earl,
le-au avut cu fie can din invitati au inzistat asupra nevoilor pu
blice $i asupra masurilor ce trebuesc luate pentru satisfacerea tor.
Cu deosebit znte? es a fost ascu'ltat bdtrdnul nostru om de Stat
D-1 P. P. Carp,care povestea din trecutul sau de student la Bonn,
trecand apoi la chestiuni de inaltd actualitate pe cari le-a expos cu
timpezirnea $i competenta-i cunoscutd.
La orele 12 noaptea a luat sfdr$it neuittna $i atilt de pleicuta
reuniune de la D-1 Lupu Costache".
Si acum sa ne odihnim putin ca sa ne venim in fire Si std ne
intrebbim in ce sentimente lumea aceasta s'a privit ochi in win
si si-a simtit atingerea, tend ciocnea paharele cu sampanie?
Germanii Sl aliatii stii au venit in Romania ca dusmani, cu
armele for au infrant ostirea tarii noastre, a varsat sangele nevi
novat a sute de mii de roman', fratii, copii, parintii nostri. Au
devastat satele Si orasele noastre, au tOlat padurile, au curatat la
nurile $i subsolul tarii de toata productiunea lui. Ne-au impus
grele contribptii de razboi, ne-a ridicat libertatea $i inviolabili-
tatea domciliului, ne-a rechizitionat tot, neplatind nimic, clandu-ne

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 127

in seama Comunei Bucuresti saracitti. Ne-au adus in sapa de lemn,

ne va desfiinta independenta cand va cuceri Moldova sau cand
constransi vom conveni la Pace, ne va lua din teritoriu, dad, nu
ne va anexa cu totul, si totusi toata lumea aceasta, insirata mai
sus, a benchetuit, a petrecut si a toastat cu ei. Primarul orasului
care a fost silit sa plateasca zeci si sute de milioane in numele
catatenilor, a stat alaturi de ei, a mancat, a baut, nu ca sil, se hra-
neasca, cgci si eu mananc ad cot la cot cu soldatii germani, de
nevoie, ci ca sa sarbatoreasca ceva alaturl. de Von Tiilff la stAnga
si aldturi de Von Hentsah la dreapta, oameni a cgror Ordonante
inghiata sangele in vinele fiecarui cetacean. Oamenii acestia ce isi
zic romani, cand au -stat grup sub candelambrele lui Iancu Mar-
ghiloman, mice politic ar fi dus inainte, n'au putut s n'aiba, con-
*Uinta ca in acel moment tara Inca n'a incheiat o pace, ca ostirea-
Inca lupta. pe Oituz, Trotus si Siret undo multi isi au Inca copii
for si ca acei copii isi fac datoria, jertfindu-si viata pentru a sc,apa
tara de acei cu cari ei erau adunati si ciocneau paharele.
Excelenta Sa d. P. P. Carp, asa de dispus si vesel in acea
seal* s'a gandit oare un moment ca ofiterimea aceia, straina, si
dusmana pe care o distra cu giubuslicurile sale, ca sa poata veni
sa benchetuiasca. In casa ospitaliera a lui Iancu Marghiloman, a
trecut peste cadavrul fiului sau, ce a apgrat pamantul tarii la
Oituz ?
Ce rusine si ce uitare do sine!
Lumea aceasta trebuia sa simta, chiar dad, germanul va ra-
mane victorios, ca ceiace face este o rusine, sa simta ce a simtit
de sigur Seful for domnul Al. Marghileman care si-a trimis pe se-
ful sau de cabinet ; am credinta ca, omul acesta a avut o licarire de
judec,ata cand s'a gandit, ca in casa in care s'a nascut si copilarit
ca roman, nu se poate sa benchetuiasca cu dusmanii tarii.
Mai stiu ca unii au fost indusi in eroare, iar unii siliti sa vina
din ordin superior. In calitatea functiunii lor, cu atat mai rau pen-
tru cei ce le-a impus.
Dar macar dupt, co au taut bine si s'au imprietenit, si au
facut cam romanimea aceasta profitata macar ca sunt la chef si
ca limba e mai dezle,gata, de cat are dreptul, sa mai ceara ocupan-
tului o indul'ire a situatiei populatiunii ? Ce intrebare ?
Cititi ce spune darea de seama, ca pe cand Guvernatorul vor-
bea de nevoile populatiei, d. Carp be istorisea aventurile vietii stu-
clentesti de la Bonn. N'ar fi fost normal contrarul ? Eu mai vad
insa in petrecerea asta Inca ceva interesant.
Nemtii intrand in Capitala a pus maim pe toate casele color
plecati si au facut din ele ce au vrut. Cativa din cei plecati au fost
mai smecheri, au lasat casele sa fie locuite pe de geaba de filo-
germani cunoscuti. Acesti domni co si-au pretat numele si per -
soana ca sa salveze averea altora n'au facut propriu zis un act co-

www.dacoromanica.ro
128 IMPRESIUNI SI PARERI PERSONALE

rect, ear komandatura asa a interpretat cazul, de oarece acolo unde

a descopprit asa ceva, n'au respectat camuflarea si i-a dat afara
rechizitionand casa.
Lupu Costache e until din cei ce s'a pretat sa salveze casa
d-lui Misu Marghiloman mare Franco -fil, si a salvaio. Von Tillff
ins& a., stint asta. 2iarul Lumina descriind si el petrecerea, vorbeste
de vinurile din pivnita proprie, can au Mout cinste casei. Von Tiilff
iar'asi mai stia ca. conform Ordonantelor lui, in intreaga Romanic)
ocupata nu mai existau pivnite proprii, toate fiind rechizitionate
de armata, si cu toate acestea, in sfidarea intregii populatii care a
suferit rechizitia, Von TUlff vine sa benchetuiasca in casa salvata
a until anfantist, cu vinurile pivnitei proprii, puse la adapost.
Mat zilele trecute ear citeam lauda cg. nemtii ne-au egalat pe
toti desfiintand in Romania privilegiile. Se si vede.
Pe searii, politaiul imi comunica ca un sub-comisar al sau
plead, la Bucuresti la noapte. I-am incredintat o scrisoare pentru
a cash. la mine.
DUM1NICA 22 OCTOMBRIE.
Toata noaptea n'arn inchis ochii la gandul ca am comis o
infractiune, care de va fi descuperita, imi ai atrage o grea pedeapsa.
Am semnat declaratia ca nu voi scrie nimic si nimanui din Ro-
siorii de Vede fara cenzura komandaturei ; pe langa aceasta, on
ce cetacean ce ar purta scrisori sau ar scrie scrisori si le-ar trimite
pe all& cale de cat cea a postei supusa cenzurei, a foarte aspru pe-
depsit. In trenuri, la esirile din gari, la bariere, se fac severe per-
chezitiuni corporale pentru a face imposibila circulatia scrisorilor
necenzurate. Tentatia de a scrie celor de acasa m'a invins aseara
rand Politaiul mi-a spus ca sub-comisarul sau pleaca, la Bucu-
resti. Fi-va el un om destul de inteligent pentru a aseunde bine
scrisoarea mea ? Ce nadejde sa am intr'un om pe care nu l'am
mai vazut nici ()data, ? Simpt ca nu voi avea liniste Oita nu-I of
vedea reintors. Probabil ca mai tarziu ma voi mai obisnui cu ac-
tiunile rele, de o cam data sunt novice si imi tremura inima in
mine.
Starea mea generala ne fiMd prea rea, n'am mai filcut nici un
demers oficial ; in tot cazul n'am nici o naciejde in demersuri ce
ar porni de aei.
Targul are azi o infatisare deosebita de alte zile. Toata popu-
latia de la periferie, toti muncitorii agricoli, au venit la centru si
stau grupuri compacte in usa Primariei, Politiei si cafenelei. E
zi de Dumineca si au venit si ei sa mai afle noutati de la boeri.
Trotuarele sunt pline de sute de fete si femei cu capetele goale,
cu rochii scurte ca la oral si cu ghete jumatate de postav si cu ca-
rambul de dotal palme, taman ca la Bucuresti. Sunt fete de Omni
bivolari sau agricultori. N'am vazut in nici o regiune din tarn, tip

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RIZBOIULUI NOMANIEI 129

de femei si fete mai urate ca in targul acesta. Trebue sa fie o rasa,

bulgareasca degenerate..
Ofiterii din etapa, au fost azi la al vanatoare de iepuri si vulpi.
Spre sears, cinci, ease trasuri, in jurul carora spanzura atarnat
vanatul, au defilat prin centrul targului. Cu cats, melancolie pri-
vesc convoiul acesta and ma gandese la vanatorile noastre, tot aci
In Teleorman la Cervenia. Acest sport ne este noua azi interzis.
Comunicatul de azi nu vorbeste de inaintari paste Taglia-
mento ; din contra, din telegrame se vede ca forte franco-engleze
au si sosit deja pe frontul italian.
Francezii au incercat zadarnic un nou atac pe Chemin des
dames.
Noul Cancelar german a format un minister din membri ai
Reischtagului., E primin guvern parlamentar in Germania. ,Eu
cred ca e um simplu moft, gerrnania va sfarsi cu un guvern mi-
litarist.
LUNI 23 OCTOMBRIE.
Azi dimineata, pe cand ma, aflam pe strada, d. Axenti, direc-
torul politiei ma anunta di, are sa-mi vorbeasca, ceva. Am prins o
groaza de aviztrile misterioase ale agentildr de politie.
Si3, va feriti de d. Stambler cu care stati mereu impreuna de
oare ce este spion german si are orclin sa. \ a supravegheze si sa,
va, provoace la discutii periculoase.
Cam enervat, am multumit politistului de avizare.
Am convingerea ca ge face lui Stambler o nedreplate, inst.
itana in foc nu pun pentru nimeni. Am mai spus'o, pe acest ta-
nar avocat rxu l'am cunoscut in baroul din Bucuresti, a fost dat
cu domiciliul fortat la Corabia si pe urine, adus aci. Din conver-
sa.tia ce am cu el nu ma provoaca, la discutii politice, ceiace ar tre-
bui sa fad, data. ceiace crede politia ar fi adevarat. Ca se laucla,
asta, e alts, Ceva ; ca era mawy dreapta a lui Clemenceau e o poema,
dar e un balat de treaba, cu care pot sib, -mi tree aci uritul.
Nu place orasenilor compania ce mi-am facut ? A cui e vina ?
Care e cetateariul de aci care m'a primit cu simpatie afar& de ad-
.ministra,torul de plasa ? Societatea fie din egoism, fie din tembe-
lism, fie din zgarcenie, fie din lasitate, m'a lasat sa, raman un stra-
in caul de ea. Ce trebuia sa fat 1 Si. primesc compania ce mi-a im-
pus'o soarta, a tovarasului de lant. Cine ne-a legat cu acela.$ lant
nu ne-a intrebat nici pe unul nici pe altul dad, ne convine corn-
pania sau data, net uneste ceva, si nici nu ne intreaba, de aceia ne
supunem. Si pe cand in targul acesta de romani nu stiu uncle
mi hranesc trupul, acest Stambler m'a dus cu el la masa lui,
la gazda lui si de binede rau am ce manta. De aceia sfatul poli-
tiei nu m'a multumit

www.dacoromanica.ro
130 IMPRESIUNI sI PARERI PERSONALE

De altfel sa, n'aibg grijg politia, nu de Stambler ma pgzese

numai, et de toti politistii romani si de toti cei ce mg InGonjoarg,
*i e trist sa o spun. chiar de unii ce i-am, considerat prieteni, Mei
am ajuns Umpuri in cart nu mai stii tine Iti vrea binele si tine
rgul,
Am sa povestesc un caz ce s'a petrecut aci, in judetul acesta..
Un domn Tiberiu Bureg, (rate cu influentul em politic din
Turnu Magurele Ovidiu Burcg, la un chef intro mai multi prie-
teni, ar fi spus fiind cu chef, o prostie, care aci a fost o vorbil de
spirit ce a fost retinutg $i notata, cg dac,11. ar fi el tare si mare; ar
pune pe Kaizer vizitiu la el. Nu e asa ? 0 prostie la betie, $i is Ro-
siori de Vede intro prieteni.
Ei bine, a lost denuntat nemtilor de unul din cei cu care a
petrecut. Nu voi sg-i spun numele, de oarece e ardeTean, mi -a fost
coleg de Universitate si prieten, a fost unul din cei cu cari am
luptat in comitetele nationals studentesti si desi lumea de aici Ii
spune pe fats numele, eu nu-i fac aceasta rusine. Burcg a lost a-
restat si condamnat la inchisoare $i deportare in Bulgaria, cu toata
interventia d-lui Marghiloman seful politic al d-lui Ovidiu Burea.
Ce retin din povestea aceasta ? SA, to feresti sau nu de Stambler
sau de prieteni ? De aceea consecvent, mg Teresc de toatg, lumea.
Nu fac politica, nici critics de razboi cu nimeni, e $i prudent $i cu-
minte. Numai la farmacie in dos tot ne mai darn in petit judele,
farmacistul lS doctorii nostri milttari, prea sunt oameni de treaba,
ca sa.'-ti mai cie fries $i de ei.
D. C. Stere simtindu-se ptovocat de o aluzie a ziarului L'Ind " -
pendance roumaine, ce apare Inca la Iasi, face azi in Lumina oare
cari destainuiri politice de o importantg. colosala.
In toamna anului 1914, d. C. Store a fost acuzat prin press. $i
in Parlament a. ar fi fost trimis de d. Ionel Brgtianu in Transii-
Nania cu stirea contelui Czernin, pentru a sfalui romanii de acolo
sa mearga la razboi contra Rusiei, sa, ramang credinciosi impartt-
tului, de oarece, in curand si Romania va intra in razboi algturi
de unguri ; atat ziarele d -Iui Bratianu,.cat si insusi d. Stere in piing
Camera, au dat o forrnalg desmintire. Or, astazi d. Stere pretinde
ca are o datorie de a se spovedi si de a vorbi in aceasta chestie,
Si de a erne tine a fost d. Ionel Brgtianu.
Inainte de tinerea ConsilmIui de Coroang din 1914, imediat
dupa.' declararea razboiului european, d. BrAtianu s'a Inteles cu d.
Stere, ca acesta din urma sa. inceapa o campanie de pres5, prin
Universul, ziar popular $i independent, pentru a preggti opinia
publicg pentru solutia ea Romania sa intre in razboi algturi de
Puterile Centrale. S'a mai decis ca d. Store sa piece imediat in
Transilvania si la Viena, uncle sg convoace pe fruntasii romani
din Arcleal $i Banat ca sa-i sfatuiascg, la o politica, leala fatg, de

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RA.ZBOIULUI ROMANIEI 131

Imparat, de oare ce $i Romania va merge cu ei in acest razboi.

Pentru acest rol d. Bratianu personal, a recomandat contelui Czer-
nin pe d. Stere si ca i-a dat si o scrisoare de recomandatie, pentru
ca contele Czernin sa ia masuri urgente ca d. Stere sa aiba peste
granita sprijinul ofieialitatii Austro-Ungare, atat in Ardeal cat $i
la Viena. Un detaliu, in grabh d. Bratianu a pus la dispozitia d-lui
Stere insusi autornobilul sau personal.
Tot d. Bratianu l'a insarcinat sa sondeze parerile d-lui Emil
Costinescu. D. Costinescu s'ar fi declarat fats de d. Stere gata. sa
mearga cu Austria, data Germania isi insuseste programul lui
Bismarck.
Destainuirile acestea, cari vor continua, promit sa. fie din cele
mai interesante pentru judecata raspunderilor. Un lucru eu retina
falsitatea politicei lui Ionel Bratianu, Primul ministru al Ro-
maniei.
Comunicatul de azi e interesant. Italienii par a se fi oprit pe
malul drept al raului Tagliamento. Forte franco-engleze au sosit
deja pe frontul italian. Guvernul ar fi declarat Venetia ora$ liber,
pentru a-i pune la adapost comorile artistice. Dupe comunicatul
austriac pierderile italienilor ar ft de 200,000 de prizonieri si 1800
tunuri capturate.
In Franta comunicatul de ieri zicea Francezii au atacat pu-
ternic la Chcmirt des dames, dar atacul lor, care a durst pan&
spre ziuti in noaptea de I spre 2 Noembrie, c'a prdbusit". lar azi
comunicatul spune : Ca in noaptea de I spre 2 Noembrie, ger-
rnanii $i -au retras trupele de pe Chemin des dames, conform pla-
nului, farce stirea francezilor".
Cum asa ? Spusese deja ea in acea noapte francezii au atacat
puternic dar au fost batuti, si in be sa fuga francezii au fugit
nemtii ? Sunt extra ordinari. N'au avut destule victorii ca sa-si
permita luxu] de a spune si ei data, ea au fost batuti ?
In Rusia, Ministrul de externe Tereschenko a tinut o cuvan-
tare in parlamentul provizoriu aratand interesul Rusiei de a lupta
mai departe pentru a libera Rusia de invazia dusmana. D'ansul a
mai propus ca Sovietul sa retraga lui Scobelew instructiile date
pentru a fi prezentate Conferintei de la Paris. De altfel Franta si
Anglia au comunicat deja la Petersburg ca nu admit la Confe-
rinta delegati ai Sovietului, pe care nu'l reeunosc ca reprezentand
Rusia.
Pe cat sunt aparentele, 'Kerenski a infrant anarhia.
MARTI 24 OCTOMBRIE.
Gazda mea mi-a dat azi o veste bung, ea spera a de sapta-
mana viitoare sa ma ia in pensiune si cu masa. Colonelul Zimer-
man seful Etapei locale a chernat azi la komandatura pe Politaiul
Orasului si i-a observat ea prea mulia lume silt de geaba prin ca-

www.dacoromanica.ro
132 IMPRESIUNI SI PARER' PERSONALE

fenea, deci sa ia masuri ca toti cei ce nu au nici o treaba sg. fie tri-
mi$i la lucru. parte la padure la taiat lemne, parte la moara de
macinat fain& Te trezesti a. li da in mints Politaiului sa execute
ordinul aidoma. Acest colonel inn Meuse o bung. impresie; om
sobru, bland, econom, Linea sa fie un exemplu viu subalternilor
lui. In ores nu merge nicaen de cat la cancelaria lui $i la yang.-
toare. Nu sta. in compania nimanui si n'a legal cuno*tinta cu ni-
meni, de cat cu batranul veterinar Catescu partenerul meu de
I

table, cu care se duce la vanat dese ori. Locueste cea mai bung. lo-
cuinta, e in quartir la Minica. Belitoreanu. Pentru ca cei alti of i-
ten sa nu abuzeze de lumina, in locuinta sa n'a lasat in caxnera.
de cat un singur bee de 16 kilovati ca cei alti sa nu pretinza a
arde mai mull. Cu toate acestea se zice ca nu glumeste cu ordi-
nele ce dg..
In Bucuresti s'a dat gospodariilor o noun spaima. 0 Ordo-
nanta ne impune s declaram *i sg. predam orice obiect avem. in
casa., de metal ca: aroma, bronz. alama, zinc sau table smaltuita.
M'am gandit ca casa mea are lampi, clante, port tablouri $i dra-
perii, cuere, statuete, vase de bucatarie, vergele de sari toate in
metaluri prohibits azi. Ar fi o adevarata devastare. Dui:4 o ex-
plicatie ce dg., presa lor, n'ar intra metalurile incorporate zidului ;
ar fi ceva, totusi iti ia lampi, mobile, statuete, vase de bucatarie
etc. Pentru operele de arta, o comisiune le va examina si declare
ca dare ca sa. fie scutite. Vasele de bueatarie se vor declara, se
va retine strictul necesar, pang. ce vor sosi vasele de un metal en-
mandat de ei *i atunci se vor inlocui. Bisericele vor preda sfes-
nitele de arama $i alama.
D. Stere continua, in Lumina de azi cu destainuirile lui. Ele
sunt din ce in ce mai stupefiante.
D. lonel Bratianu i-ar fi afirmat ca colegii sal de minister
in timpul neutralitatei ar fi luat parale dela rusi, a pe alti co-
legi de minister ii $tia a se ocupa cu afaceri $i ghesefturi, dar
nu-i $tia sa se ocupe cu chestiuni economice. Si la intrebarea d-lui
Store de ce nu se c,otoroseste de ei sau sa se retraga, dela gu-
vern, d. Bratianu i-ar fi raspuns ca. nu vrea sit lase pe Rege in
mama unor asemeni banditi.
Totusi cu ace$ti banditi a declarat razboiul alaturi de Rusia.
E adevamt caa. in momentul tend d. Store face asemeni destai-
nuiri nimeni nu -1 poate contrazice sau controla, cred insa. ca nu
e in stare sa mints.. E in stare alt ceva, sa destanuiasca inamicu-
lui micimea si ticalo*ia sufletului nostru al tuturor, ca sa profite
si mai mull dusmanului ; asta se vede.
Porniti pe panta aceasta de a ne ridica poalele in fata duma
nului, oamenii nostri politici rameri In teritoriu ocupat cari i$i
Inchipuesc ca, s'a sfarsit cu preponderenta celor dela Ia$i si chiar
cu domnia regelui Ferdinand, nu se mai pot opri. In Gazeta

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMINIEI 133

Bucvirestitor de azi d. Dem. Nenitescu fost ministru, divulgg, *i el

irn secret, a regele Ferdinand a in*elat pe d. Titu Maiorescu In
ajunul Consiliului de Coroan5. dim-August 1916. Dui:4 ce In 9 Au-
gust prin d. Von den Busche 11 anuntase sa, yin& s6, formeze un
guvern pentru mentinerea neutralitcitii, la 14 August decide in-
trarett in rAzboi. contra Austriei.
Si ale nu o s6, sic audg inert urechile? Putredri tar6, am fost
*i suntem *i spun drept, nu vgd cum va fi cand cei mai mediocri
(Unite cei putrezi ne vor guverna.
D. Take lonescu continua cu interviewurile sale. El a decla-
rat unui redactor al ziarului francez I:Intransigent ca.: Cu Coate
ororile pe cari le indurdm, cu Coate ca tifosul exantematic ce a
&intuit in Moldova ne-a costat mai multi oameni deceit ne-ar ti
putut costa 10 batalii maxi, nu vont trada nici data pe aliatii
nostri. Am examinat Coate ipottzele, Coate perspectivele posibile sz
ne-am hotdrit sa nu facem nici ()data pace separatd cu Germania.'
Vora importa0, soarta alfafilor nostri chiar dacd junultate din rasa
noastra ar trebui sa piard".
Foarte frumoase si marete sentimente dug Romania mai
lupta pentri idealul pentru care a intrat in rgzboi. Dar mai avem
acest ideal ? Aliatii nostri ni-1 mai garanteazg. ? Rusia ne mai 'A
Ardealul ? Anglia mai vrea dezmembrarea Austro-Ungarici ?
Acest lucru sa-1 spun& d. Take Ionescii sti-1 audg, si aliatii, sa.-1
confirme si sa. ne mai mangA.em, sperantele; altfel vorbele sunt
Area slabe in fata realitAtii.
In comunicatul de azi nu e nimic deli prin diverse telegrame
ale agentiilor se explicA retragerea nemtilor dela Chemin des da-
mes, ca fiind o pozitie fria insemnatate. Pentru noi Insemndtatea
acestor pozitii ne-o explicA Inver*unarea cu care germanii le-au
aparat case luni de zile.
Pentru intaiasi datri neii tii anuntli c an fkut prizonieri a-
mericani, pe frontul Lorenei.
MERCURI 25 OCTOMBRIF.
Inospitalitatea targului acestuia e rusinoasit *i pand azi nu-i
plisisem nici o explicatie. Acum pare ca, i-am dat de rust. Politaiul
.ialova mi-a marturisit azi di tare ar dori sa. ma theme In masa
lui, dar n'o face ca li este fricti.
Fria, de ce ?
Apoi vedeti, d-voastra cari sunteti trimtsi aci sunteti riiu
vazuti de nemti, sunteti considerati de oraseni ca. pedepsiti tinuti
sub strict5, supraveghere; ce s6, facem noi slujbasii 1 S6, nu ne r a-
nuiasa ca complotam ceva cu d-voastrrt.
Administratorul de pima, un prieten si om de treab6., care nu
numai m5, serveste dar ma, si respecta, nu-a spus acela4 lucru,
mi-ar da, pensiune la el, dar 1i este frier, de ce von zice nemtii de el
slujba al Statului.

www.dacoromanica.ro
 134 1MPRESIUNI $1 PARER' PERSONALE

Mum imi explic de ce oameni ca Protopopescu si Belitoreanu:

cu toata scrisoarea d-lui Marghiloman nu m'au primit in casa lor,
eel intai ggzdueste pe Loc. Manel, col al doilea pe insusi Colo-
nelul Zimerman.
In asa conditii cei ce stau sa. schimbe doua vorbe en mine fac
un sacrificiu, sacrificiu ce incep a fi jenat de a-1 mai ocaziona.
rand vgd un cunoscut trebue sa-1 exit sa nut cauzez un rgu.
Imi amintesc din vechime lucruri numai citite, de siimatia ce
o.aveau escomunicatii bisericii, scosi de sub protectiunea legilor. 0
sa ajungem ca maine sa ne alunge oamenii cu parul de sub aco-
perisurile lor. cum alunge cainii raiosi ce se opresc in dreptul
portei tale.
Duto de aci omule, de ce imi vrei raul ?
De ce nu ? Daca exemplul vine dela autoritati si de la fruntasii
Targului.
Prefectul d venit azi in oras, dar n'am deschis nici o vorba,
cum nici el n'a deschis si s'a eschivat sg piece la Turnu Magurele,
tni-am luat ()rice nadejde dela sprijinul lui.
Ma framant cat e ziva de mare Rica nici un rost; noroc ca
vremea e Inca buna si pot sg umblu sa ma. plimb spre grading:
publica unde due paserilor paine si spre barierile orasului undo
simpt scurtimea lantului de care sunt legat. In directiile acestea
nu rise sa fan rau nimarui prin prezenta mea, de oarece nici un
targovet nu face asemeni promenade.
As voi sa stau numai in casa, sg citesc, sg scriu, sa. fan ceva,
dar nu pot, mi-e urgt. simpt singuratatea, simpt ca, am sa inebu-
nese, ies la aer sa nu mg ingbus, si doar numai de 10 zile mi-am
pargsit caminul.
Recitesc clecretul de exilare: Ptinii la terminarea rezbolului I
Visez ? Sfarsitul razboiului ? Dar va mai avea el sfar$it ? Iar
pang atunci eu sg-mi pierd mintele pe aici ?
Italienii au fost nevoiti sa pargseasca si Tagliamento i sg fugii.
si mai departe. Pang uncle ?
Numai turcii in Asia Mica manancg mereu batae; dar nine
sg mai ocupg de ei ?
JOI 26 OCTOMBRIE.
Dacg simpt mai mult uralul In Thrgul acesta indepiirtat, e
ca de copil n'am mai trait viata de provincie. Cand in vacantii
mg duceam in familie la Bacgu, deli in alto conditii, si in casa
parinteasca Inca nu concepeam sg stau mai multe zile. Dar Inca
aci ? N'ai un om cu care sa scoti doult vorbe mai deosebite decal,
evenimentele zilei. Dacg, primesti compania cuiva, o accept' in
cafeneaua lui Lean undo trebue sa to asezi in fata postavului cu
perechea de carti sleioase situ, a cutiei do table. Ai intrat in horg
trebue s joci; trebue sa accepti glumele stupide si nesarate ce se

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI HOMANIEI 135

fac intre parteneri si s to pretezi spiritelor locale; altfel nici is

Leon n'ai fi primit.
Am credinta ca dad. ar fi alCooluri, cu toata popreala, m'as
deda la bautura, sa, uit. Spre norocul meu ele lipsesc cu de,savar-
sire. Ma simpt asa de singur in cat fac dimineata drumul la post&
de citesc tabela persoanelor ce au de ridicat scrisori, deli stiu ca
nu voi figura si citesc tabela de doua si trei ori, doar, voi desco-
peri ca si la mine s'a mai gandit cineva. Dar de prisos.
La farmacie am atistat azi la o scena ce m'a impresionat. Doi
soldati romani, invalizi, unul din Reg. 51 infanterie Galati, aproa-
pe un copil n'are de cat 19 ani, cu piciorul amputat venire s& ceara
azistentului un mic ajutor si istorisea cum a fost ra'nit in Dobrogea,
cand deodata intra pe use un ta'ran, amputat si el de piciorul slang
ceva mai jos de genunchiu. A fost si el soldat in 13 infanterie Iasi.
Acesti doi soldati, in timpul razboiului se cunoscusera teferi in Do-
brogea si acum prin o curioasa intamplare se revad in Rosiori,
si in ce hal I

Dupe ce s'au privit putin unul, pe altul cu impresia ca nu

sunt straini necunoscuti, eel din Galati intreaba:
Camarade, nu esti cumva d-ta cutare ?
Ba da, eu sunt, ma mai recunosti ? Eu to recunose, esti Li,-
narul cu care am pet recut in Cernavoda, iti aduci aminte, in
noaptea aceia ?
Si cum o lume intreaga ii desparte de atunci, deli timpul e asa
de scurt, amandoi si-aduc aminte si se Imbratisea,za.
Iata in ce hal ne intalnimt
Numai nenorocirile celor ce ma inconjor imi dau curajul sa
ad ce minima si neinsemnata e nenorocirea mea,
Din rubrics stirilor din Moldova publicate azi de Gazeta Bu-
(ureStilor, retin doll& rele. A murit la Paris un bun prieten si
concetatean bacauan, Arhimandritul Cesarie Stefano, superiorul
Capelei romane din Paris. In grup intim 51 familiar ii ziceam
Popa dracu. Era un preot foarte inteligent, preot de Cara, s'a dus
tarziu la Atena de a facut teologia. Dacia, n'a fost ales episcop e
ca se temeau ca urea la Mitropolie, in politica* liberal fanatic. Prin
1915 imi scrisese o scrisoare sa-I sprijin intr'un proces de pensie
la Casatie undo se judeca cu Statul si sfarsea:
Dragd V asilicd, descurcii-met mai repede de buclucul cu pen-
sia, de oarece sper intrdm $i not in rdzboi $i sa-mi las $i eu
ciolanele pe cdmpia Ardealului". Nu stiu de ce n'a murit pe front,
dar tot a avut putin noroc, c& n'a supravietuit dezastrului.
0 a doua stire rea e ca a murit un prieten bun, Benone Miri-
nescu, fost magistrat, fost Secretar General la industrie, fost ta-
kist si excelent amic. Ofiter de rezerva a lost pe front' si moare,
probabil Ana, dad. nu, cu tifos exantematic in spitalul din l3arlad.
Pe frontul italian, retragerea continua. Pe frontul englez s'a
desf5.surat un nou atac.

www.dacoromanica.ro
136 IMPRESIIETNI 6I PSRERI PERSONALE

VINER1 27 OCTOMBRIE.
Inca o zi de viata tembela. De waia nici o *tire. Am stria st
expediat pang acum de aci patru scrisori; si in buzunar am Inca
doug gata a*teptand ocazia sg le pot strecura spre Bucure*ti. N'am
nici mangaierea de a ma, simti in legAturg chiar indepartatg cu
ai mei. Subcomisarul prin care am triniis o scrisoare, in nu s'a
reintors, ii duo Inca grija sg nu i-o fi gasit la perch ezitie.
MAcelul omenirei continua. Ita.lienii parasind Tagliamento
s'au retras pe Piave unde sperg sg le soseasca ajutoarele necesare
ale aliatilor. Nu putem *ti daa austriacii exagereaza, dar prada.
pe care ei o anunta pe frontul italian pang acum in ultima ofen-
siva ar fi de 250.000 prizonieri si 2800 tunuri.
0 nebunie ce nu s'a inregistrat nici pe frontul usesc in a*a
putin interval de Limp.
Pe frontul englez in noul for atac au cucerit Paschandaele.
Ca dupti. program *tim ce va fi in viitor; englezii reiau maine
bombardamentul de artilerie, iar peste *ase zile nou atac *i is 0
noug localitate, ca sA reinceapg ca pe ceasornic.
Pe frontul francez! foc de artilerie. Germanii nici pang. azi
n'au anuntat pang uncle *i-au retras trupele de pe Chemin deg
dames.
Un roman, ce s'a putut reintoarce dela Stockholm descrie azi
in Lumina viata refugiatilor nostri de acolo.
De sigur cg nu bunt de plans. Curiozitatea stg Ins& in ce cred
compatriotii nostri cari au fugit pang acolo, de tara noastrA. Ada
calgtorul revenit poveste*te ca d. Costicg Disescu si Nolicg Anto-
nescu fo*ti maxi agitatori ai Actiunei Nationale intro 1914-1916
se gasesc acolo bine sAnatosi $i se dilecteazg criticand politica. lui
Ionel Bratianu, Take Ionescu *i liege, cari tustrei au nenorocit tara
varand-o in rAzboi. Eu Inteleg pe cei ce au avut o credintg *i au
lost Infranti, sa se cgiascg *i se explice buna for credintg. E onoro-
bil. Dar sa ceri doi ani de zile: rgzboi ! rgzboi 1 SA ridici lumen, sa
atati opinia publicg, se Impingi guvernul la rgzboi 5i dupg ce gu-
vernul te-a ascultat, a intrat 5i a e*it rau sA. strigi Cine te-a
pus sg to uiti la gura mea ? E o ticglo*ie.
SAMBATA 28 OCTOMBRIE,
Se Implinesc 13 nopti de insomnie. Am luat Coate calmantele,
dar de prisos. Nevoit sit mg cult la ora 9, dorm pang la 12, la ore
12 incepe canonul 5i tine pang la zing. Cate ganduri role pot strg-
bate creerul unui individ cu judecatg, cAzut in neurastenie, se
sbat in capul meu in intervalul celor 5apte ore de in Ire vis si
viata ". Planuri peste planuri, iluzii *i deziluzii, nenorociri trecute
*i altele in perspectivg, imbinate cu regretul timpurilor fericite,
timpuri pe cari la epoca for le credeam banale. In nimicuri vgd
catastrofe, in catastrofe staved Inca sperante. E un film cinema-

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 137

tografic ce ruleaza far& Intrerupere; cate data a. rabour". Iar In

framantarea aceasta vesnica mea grija, voi mai till vreodata In
cercul intimilor mei a$8, cum 'am trait ? Voi avea zile sa infrunt
nemiloasa boala ce ma roade ca sa mai revad tara mea libera., in
care gandul si tuvantal sa fie iar Tiber, cu facultatea de a iubi
si uri in libertatq)? La eel din urma vacmistru, ce trece pe langa
mine, trebtie sa-mi ridic palaria ca sa. nu mai fiu lovit, obligat sa
fiu umil si respectuos la toate mojiciile Tor. In fiecare din nenoro-
citil acestia, adusi de cine tie undo, trileste pentru not un Gesler.
Cel din urma soldat dispune de viata, de libertatea si de gandi-
rea mea. ,
Spre zing, pe cand gandul mi se ducea la un vis urat.ce I'am
avut si care privea copilul meu, o galtigie 1n burtea caselor ma
dezmeticeste; o batae in geam; e un soldat german co ma, cauta si
care vine dela Bucuresti. E Max, fosta mea santinela. El vine din
Capitala in Mteres de serviciu, a fost pela mine pe acasa, si imi
aduce In eel mai mare secret, o scrisoare dela sotia rhea. Peste un
ceas plead, Inapoi, va veni peste jumatate de ore sa. is scrisoarea
ce asi voi sa scriu aca.sa.
Bietul Max t E posibil ca si bike nemti sa se gaseasca, inimi
bune si miloase ?
In misiunea lui de santinela, s'a purtat asa de delicat cu mine
iar scum imi race un serviciu ce pentru el constitue un mare
pericol. Nimeni nu poate fi purtato'r de scrisori, fare sa risce inchi-
soarea; asta pentru civili; pentru militari, pedeapsa e Consiliul de
razboi. Max a facut insa pe purtatorul de scrisori in ascuns, 5i In
folosul cui ? Ca sa dud, o mangaiere unui strain de el, unui ina-
mic al patriei lui, In tara in care ai lui dicteaza si ne umilesc, cid
un strain stint pentru Max, un strain pe care nu l'a vazut decal
odata, si nu-1 va mai vedea niciodata, si de la care el nu asteapta,
nici un avantaj. Max Insa a avut inima de om, a vazut tine sunt,
a simtit ca nu port nici o vine pentru nenorocirea in care am
cazut, m'a priceput si m'a compatimit
Rara avis!
Sotia mea imi scrie pentru prima oars de cand sunt aici, dar
vestile ce imi da imi manse amaraciunea in loc sa ma bucure.
Sonia, pe care o visasem ram asta noapte, a fost bolnava, Int& s'a
crezut sa fie scarlatina, din fericire n'a fost nimic gray. 0 alts,
veste rea, ca inainte de a primi instructiile mete relative la bron-.
zurile si la aramurile din case,, de Erica s'a dus si le-a declarat pe
toate. Necazuri mica, dar pe cari de aci le vad printr'o prizing ma-
rita. Am ccris cu increderea desavarsita ca de asta data scrisoa-
rea a ajunge la destinatie.
Max a adus azi aci pe un alt deportat, caruia I s'a fixat domi-
ciliul fortat la Rosiori, un domn Polihroniade, functionar la Casa
.Asigurarilor muncitoresti,

www.dacoromanica.ro
138 IMPRESIUNI SI PARER' PERSONALE

Administratorul de plasa mi-a spus azi la cafenea ca toti ad-

ministratorii, invatatorii si preotii au fost convocati de autori-
tatea german& la o consfatuire la Turnu Magurele; li este frica
nemtilor de o revolts taraneasca. Taranii au inceput sa sbarnie.
Li s'au luat vitele, li s'au luat carutele, ii s'a luat graul, porcir,
pasarile, si arum li se is porumbul ca in schinib sit li se dea ma-
]ai cu portia.
Soldatii $i in special unterofitern se poarta brutal cu ei ; in-
tr'o comuna, saptamana trecuta, in fata primariei piing de oa-
meni, un jandarm bavarez suparat ca un taran protesta revoltat
(le o nedreptate. a scos revolverul si l'a ucis pe loc. Dad. vor sa
aduca la oral o &nit, un oil sau lapte, soldatii le Gonfiscit la ba-
riera sau be iau pe nimic. E natural ca. tara.nul din Teleorman sa
sbarnie: s'au luat mrisuri preventive severe.
Din Rusia se anunta ea in Petrograd a isbucnit razboiul civil,
guvernul ar fi fost rasturnat, parlamentul disolvat. Extrena stangti,
socialists,, un fel de cornunisti ce isi zic bolsevici", ar fi triumfa-
tori si car pacea cu on ce chip. De sigur ca Rusia oficial, chiar
revolutionara, nu poate face o pace sepanala, dar dacil ii va im-
pinge la aceasta anarhia neinfranta a armatei ?
Pentru not e o grozavie numai sit ne gandim la asa ceva.
D. Take Ionescu a declarat zilole trecute unor ziaristi din Pe-
trograd ca Romdnia $i-a leant soarta ei de soarta Rusiei. Dacd
prin imposihil Rusia va face pace separatd, soarta Romdniei este
pecetluitd" inzenunchiata intereselor Germaniei, umilitA ungu-
rilor $i batiocorita de bulgari !
$i cand vom ajunge la acest capat, vom face bilantul de ce
ne-a costat: doua treimi din teritoriul Romaniei ocupat de ina-
mic $i stors literalmente de tooth' vigoarea si bogatia lui, iar res-
WI de o treime terorizat de armata rug. revoltata.
Cat este de irtensa. aceasta teroare, o gasesc in doua example.
ce mi se spun ca sunt adevarate.
Rakovski, cunoscutul agitator socialist, inchis in penitencia-
rul din Iasi din ordinul justitiei romanesti, a fost liberat, in contra
vointei guvernului roman, de 15.000 soldati rusi, cari dup5, ce au
arborat drapelul rosu, au demonstrat pe strazi, au mars in cor-
pore la inchisoare si au liberat pe tovarasul lor.
Al doilea exemplu l'a dat Primul ministru Bratianu intr'un
interviev, and a afirmat ca regale, terorizat de rusi, a trebuit sa
gratieze 13 soldati condamnati la moarte de curtile martiale.
Daca la acestee. mai aclaugam si dezastrul financiar al unei
datorii de peste zece miliarde, sutele de mii de vieti tinere dispa-
rute pentru totdeauna si bejania celor ce si-au parrisit caminurile,
pasivul ar fi inspaimantator.
Si toate acestea pentru ca in numele tarii intregi un singur can
a judecat, a decis, a ales momentul si a executat soarta Romaniei_
fad. a consultor si far5, a cere sprijinul si sfatul nimanui.

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RIZBOIULITI ROMANIEI 139

Si ajar data, Rusia ar face pace separata, situatia in Moldova

ramane extkein de gray& Ministrul Frantei, contele de Saint-Au-
laire se exprima asa inteun interviev ce mi-a parvenit aci :
O primPjdie mare amenin(d .armata si populatia romdneascd.
Aceastd primejdie tie chiamci loanzetea". Dacci democra(ia ruse
nu isbuteste sa reguleze chestia transporturilor de provizii, armata
4i populafia romdnd vor fi littralmente nimicite de foame".
Si astea ni le spune un amic, child patriotii Inca striga:
Romania nu va Incheia pace si isi va respecta cuvantul.

SVONURI DE PACE SEPARATA.

UUM1N1C.A 29 OCTOMBRIE.
Toata ziva au eirculat versiuni ca Rusia si Romania an cerut
Puterilor Centrale un armistitm de 21 zile.
Spre seara svonul se confirms si de catre militarii dela koman-
datura, cari spun ca li s'a telegrafiat de Etapa din Turnu-Magn-
role Vestea este asa de senzationala in cat nimeni nu o credem
serioa,sa.
SA se fi pecetluit oare vorba d-lui Take Ionescu soarta
Romaniei
Ziarul Lumina, singurul ce a sosit azi in Rosiori, da stiri din
cele mai grave din Rusi.. Smieturile bolsevice au rasturnat gu-
vernul si au arestat pe ministri. Kerenski a reusit sa fuga. Trupele
de pe front au lost instiintate sa-supra.vegheze pe Comandanti, iar
armata nu se mai supune decat ordinelor provenite dela Sfaturile
muncitoresti si ale soldatilor. Programul noului guvern ar fi pa-
rea zmediatd.
Ca noul guvern rus Gera pacea imediata, se poate; e dubios
insa ca Germania sa trateze cu un guvern nelegitim, care maine
poate sa fie spaniurat.
Dezastrul italian cred ca au impins pe rusi la noua, for lo-
vitura. Pe aceasta Rusie trebue sa o urmam noi, in bratele ei ne-a
dat Intelegerea. Cine ne poate face o invinuire, dad. Rusia ne ta-
rsste cu ea Ja o pace separate ? A stint d. Take Ionescu ce spune
soarta Romdni6i va fi pecetluitci pri?t pacea separate a Rusiei".
Pentru situatia noastra personals, pacea ar fi singura solu-
4iune posibila. Se pricepe deci nerabdarea in care ne arunca svo-
nurile ce au circulat azi. Soldatii germani ce au umplut asta sears
cafeneau sunt Neseli ca. se Vor reintoarce teferi acasa. Numai de
nu i-o duce pe frontul apusan mai desagreabil decat eel dela Ro-
siorii de Vede.
Vremea se mentine frumoasa, e soare si cald ca in mijlocul
erii. Populatia auzind de pace, si fiind si zi de Duminica a in-
vadat Strada ce duce spre centru.

www.dacoromanica.ro
140 IMPRESIUNI PARERI PERSONALE

Si-or fi faciind oare iluzii cei dela Iasi ? Aci nu este on' care
sg nu doreascg pacea.
LUNI 30 OCTOMBRIE.
Din gazetele sosite azi nu se confirms svonul circulat ieri a-
supra armistitiului. De altfel ziarele ce ne-a sosit azi aci sunt cele
apgrute ieri dimineata in Capitals, asa ca s'ar explica -neconfir-
rnarea; on cum. sa asteptam pang inttine. Se confirm& insg ritz-
boiul civil din Rusia; noua revolutie are in fruntea ei, pe Lenin;
guvernul Kerenski a fost depus in inchisoal.e. Se pare a fi un pro-
gres ; in timpul marei revolutii franceze guvernele de ieri, mer-
e;eau la esafod, aci guvernele merg nuinai la inchisoare. Se scrie-
cg noul guvern va face irnediat propuneri de pace si armistitiu
Puterilor Centrale. Probabil de aci a nascut svonul ca armistitiul
a si fost incheiat.
Mai zilele trecute expediasem de aci o scrisoare acasg printr'un
subcomisar de politie, lucru ce imi (Muse multa grijg din cauza
interzicerei ce mi s'a facut formal. Azi subcomisarul s'a inapoiat
si mi-a adus rgspunsul sotiei mele Ali se scrie de acasg un de-
taliu caracteristic banditismului sub care trgim, fapt ce desminte
crud afirmatiunile celor ce scriu la ziarele nemtesti si care prezin-
tg. situatia populatiei civile sub ocupatie, ca de invidiat. Inainte de a
piece. din Bucuresti inchiriasem un apartament din easels ce avem
in B-dul Coltei vaduvei lui Toma Ca.margseseu. Femeia si-a mobi-
lat case, s'a asezat in ea, dar fiind.cg cultivg si o mosie, s'a dus la
tarsi sg-si culeaga porumbul. In lipsa ei au venit niste ofiteri ger-
mani, au Incarcat in camioane toate lucrurile din mss si s'au dus
cu ele 'Maud case goalg.
Si dita lume, n'a patit la fel ?
Cu incepere de azi gazda mi-a oferit masa in cabg. Daca din
punctul de vedere al alimentarii voi trgi mai tine, din punctul
de vedere al uratului imi va fi si mai greu. Gazda mea e o femeie
hatrana cu simplicitatea omului trait in nevoia in Rosiorii de Veda
o viata intreaga; co putem discuta not ora de masa si ora de de-
jun. eaci buna cuviintg. imi cere sa-i acords, aceste doug. ore pentru
marele serviciu ce imi face Cel putin cu Stambler mg distra fe-
nomenalele minciuni ce imi debita cu bonomia lui, si trecea vre-
mea mai usor.
Sanatatea s'a inrgutatit. Insomnia nu ma, slabeste de loc, asa
cit astept in curilnd efectul dela Imperial. Lucrul acesta m'a de-
terminat sit fac o petitie la Central Politei Stelle din Bucuresti,
min care cer pentru a zecea oars, sa-mi (lea putinta de a nil cauta
cau prin revenirEa la deeizia de exilare sau prin acordarea unui
congediu in fiecare lung ca sa-mi revad medicii mei curanti.
Data. din Capitalg m'au trimis aci ca un agitator perieulos
armafei germane atunci au comis o mare gresala de oarece aci

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 14t

uncle m'au trimis fierbe o mi*care Va'rgneascg in potriva lor, necu-

noscuta in populatia Capita lei. Dacg sunt in ochii for in adevgr
un agitator, tocmai aci au nimerit sg. ma trimitg?
lin escadron de Ulani tineri, martial pe caii for puternicir
bine echipati ca de parada, cu munitia *i casca de razboi moderng,
a trecut azi prin ora* *i s'au Imprg*tiat prin satele judetului. E
o demonstratiune fatg de taranii nemultumiti, eel dela komanda-
turd afirmg, cg sunt trupe ce merg spre Siret.
Pe fronturi nimic de seam decg,t cg austriacii ce urmgresc
pe italieni, au ajuns la Piave.
Daca armata italiang nu poate opri ofensiva inamicului nici
aci pe Piave, intreaga ample a Venetiei *i Venetia insu*i e
pierdutg.

CUM SE CARA AVUTUL POPULATIEI

MARTI 31 OCTOMBRIE.
Nici o schimbare in situatie. Cu tot cheful ce au fgcut nemtii
acum doug zile la Turnu Mggurele ca sg serbeze incheiere,a ar-
mistitiului, el este azi oficial desmintit. Svonul fat* provenise de
la o telegram& expediatg din Lugano. 0 cerere de armistitiu In
tot cazul e prematurg, nu imposibilg, din partea lui Lenin.
In lungul *oselei ce duce la. komandaturg stationau de dimi-
neatg Are-o patruzeci de care targne*ti incgrcate cu porci vii, le-
gati de picioare.
Ce e asta oameni buni?
Suntem veniti cu porcii din comuna Ceolgne*ti. S'a dat or-
din sg-i aducem azi la komandaturg.
Cum a*a, vi-i ia pe degeaba?
Ba ni-i plgte*te cu 70 bani chilogramul viu.
lin asemeni ordin aflu cg s'a dat tuturor comunelor din judet,
numai zilele de executare diferg; azi a fost randuI comunei Ceo-
Igne*ti.
In Teleorman fiind si mai mult pgmant cultivabil *i mai ro-
clitor, tgranii sunt mai chiaburi, ei nu cultivg porcul pentru cres-
filtorie si speculg, fie care muncitor are porcul lui pentru Crgciun
din care i*i satisface la timp multe nevoi pe tot restul anului. Se
explicv deci de ce sunt foarte nemultumiti ca li se ia porcii din
blitAturg.
In lipsit de lung, ora*ul seara e intr'un intuneric a*a de corn-
plect in cat nu se vede un metru inaintea ta. Astg sears, la ora 8
venind spre cask bajbkind gardurile cu bastonul, abia mi-am
ggsit locuinta. Cel intgi rgu fgcgtor ce ti-ar iesi in tale si -ar inde-
plini g&ndurile farg, sg poti sa to aperi, feri sau fgrg a putea da
vre-o lgmurire. N'a*i iesi sear, dar gazda imi da masa la 6 jum.
Ce sa fac pang la ora 9 ? Cine sa mica inainte de ora asta ? A

www.dacoromanica.ro
142 IMPRESIUKI $1 PARERI PERSONAL1i

sta in case e exclus de oarece ar fi s'a and lampa doua ore, care
zilnic ar face o consumatie de gaz ce nimeni nu si-ar putea per-
mite; am prin favoare 2 litruri gaz pe lung.; acest lucru m5, de-
termine ca intre 7.-8 sa dau o rart5 la cafeneaua lui Leon unde
arde prin exceptie un bec electric.
Pe fronturi iar Mimic nou.
Italienii par a rezista serios pe Pima.
In Rusia haosul produs de anarhie si razboiul civil nu se mai
poate descrie.
Nici germanii nu *tiu cu tine sa mai stea de vorba.
SCHIMBAREA OREI GERMANE LA ROS1ORI
MERCURE 1 NOEMBRIE,
Pentru a nu stiu cafe -a card, administratiunea de invazie
schimbti sistemul calcularii orator. Mai intai au introdus ora ger-
manil, (land ceasornicile cu o ora inapoi; pe urrna au revenit Si au
fixat ora de vary dand ceasurile cu o ora inainte. Cand s'a termi-
nat vara au revenit la ora germand numind-o ora de iarna; acum
cand incepe iarna s'au convins ca nu e vorba nici de ora de yard,
nici de oral de iarna, ci de ora lenesilor, de aceia au revenit acum
iar la ora romaneascii.
. Deocamdata in capul publicului e o zap5.cealli de ore, ceeace
d na*tere la multe neajunsuri *i nepotriviri, unii scapa trenurile,
altii randevuurile.
Am asistat aci la. o scena din cele mai glumete tzi la un mo-
nument de executare a Ordonantelor severe ce vin dela Bucuresti.
In vedere ca la noapte, la ora 11 ora german5 va reintra
in vigoare ora veche romaneascrt, komandatura dela centru a dat
o Ordonanta privitoare la intreg teritoriul ocupat, prin care sta.-
bileste ca in noaptea de 14 spre 15 Noembrie stil nou, adica azi,
toatr., lurnea, la ora 11, noaptea va da ceasurile cu o org. inainte.
Era natural sa se fixeze matematice*te ora, momentul cand aceasta
operatiune va fi c,onsideratil oficial ca executat5..
Ordonantele komandaturii sunt aduse aci la cunostinta popu-
latiei, prin agenti de politie cari intoarrisiti de un tobo*ar se o-
presc pe la raspantii sau in piete, adunil lumea *i In citeste vointa,
stapanirii.
Eram azi pe strada cand and sunand toba. De curiositate am
grabit pasul Si m'am apropiat si eu de grupul de vre-o cincizeci
de barbati, femei *i copii ce f5.cuse roata in jurul tobesarului. Ut1
agent a dat cetire Ordonantei pe care o citisem deja in gazetd,
relativ la schimbarea ceasului. Dupg ce a cetit, a vorbit a*a pit-
blicului ce testa gura la el:
Ascultati ma! Ati vazut ce zice ordinul, ca, de la noapte
toat' ceaqornicele sal fie date inainte cu un teas, cum s'ar zice re-

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 143

venim In ceasurile de mai inainte. Pentru a se executa asta, loath-

lumea m'ati inteles ? -- toata lumea are sa se scoale la noapte'
fix la ora 1i, si cu degetul are sa dea ceasul inainte cu o ora, ss
fie cand o fi 11, ora 12.
Ati priceputara ?
- Priceput domnule, au raspuns niste copii.
Si iar a reia agentul:
Sit nu dea care cumva, sa va, prind maine pe vreunul, ca
nu s'a sculat la ora 11 fix ca sa-si indrepte ceasul, cA-1 mananca
mama dracului, m'ati inteles? Ca nu e numai neamtul ca sa va
dea amenda 300 de mhrci, day o sa urn si not pe acilea si vai de
capul vostru. Hai carati-va si spuneti 5i la ceilalti.
Si ne-am carat can incotro.
Nu stiu ce o fi Mout publicul peste noapte fix la ora, 11, dar
saracul agent Insarcinat cu executia Ordonantei, trebue sa fi stat
pe earbuni toata nopticica cu ideia ca nu l'o fi inteles toata lumea,
ca se va gasi vre-un tA,mpit care sa nu fi priceput, sa nu se fi scu-
lat fix la ora fi sa dea ceasul cu degetul o ora inainte si sa-lprinda,
a doua zi unterofiterul de jandarmi Keler, ca mai intai pe el H.
Ir sfara ca n'a fost in stare sa lamureasca, bine populatia.
Cu neamtul nu te pui.
Publicul e lipsit complectainente de zahar. E un mister, in
(Sara es1e Inca zahar berechet, publicului insa nu i se da de loc.
Dovada ca, e zahar, este publicatia ce se face azi in gazete. Admi-
nistratia economica military vinde publicului zahar cu 4 lei chile-
gramul 0 fericire, pretutindeni un chile de zahar costa 20 lei.
numai neamtul da cu 4 lei, dar cu o conditie, o simply conditie,
sa aduci un pol de aur. Ce smecherie au inventat sa swath. aurul
de prin pusculitele publicului. Cu toate acestea nu vor reusi si
publicul nu ce va pacali. Un napoleon de aur se plateste azi pe
0E10. 125 lei iar zahar se gaseste cu 20 lei chilo. Cu 100 lei cum-
peri rele 5 chilotrrame si mai ramai cu 25 lei pastrand napoleonul.
E mai nimerit deci sa vinzi aurul pe piata.
Se zire Insa ca si in piata tot neamtul it cumpara.
Aci in targusor nimic nou decal ca prima ploae cazuta. asta
noapte a desfundat strazile si a transformat orasul Intr'o mocirla.
Ziva mai merge, vezi unde sa. calci si te mai feresti, noaptea
adick dela ora 6 In sus e o nenorocire sa mergi pe strada, Inoti li-
teralmente unde e balta mai mare.
Kornandatura etapei de acil a inaintat azi petitia mea catre
Central Polizei Stelle din Bucuresti prin care cer putinta unui a-
jutor medical, sau un concediu sa merg la Bucuresti. Mi s'a spus
ea in '7 zile voi avea un raspuns.
Pe frontul italian, imparatul Carol al Austriei a fost z.,a se
prapadeasca Trecand un rau prin vacl si apa fiind mare si Ye-

www.dacoromanica.ro
144 IMPRESIUMI SI PXRERI PERsoNALE

pede, automobilul a lost r/sturnat, N alurile au cules pe drumeti

si i -au dat la fund, asa cel putin spune o telegram/ din Viena. A
Alit anturajul imp/ratului si l'a salvat. Pe un frig eribil, impa-
ratul ud pan/ la piele a lost dus la un ad/post. Rarntine acum sk
scape si de vre-o Pneumonie.
In Itusia limbile se incurca tare de tot. Kerenski care reusise
sg, fug/. adung, armate devotate si cu sprijinul lui Kaledin si Kor-
nilow ar vrea s/ mearg/ asupra Petrogradului.Ba din Stockholm
se scrie ch lovitura ar fi reusit si c6, ar fi cucerit deja Tzarskoe-
Selo.
Franta si Anglia au declarat O. nu recunosc guvernul bolseic.
Pe restul fronturilor nimic nou.
JOI 2 NOEMBRIE.
Trupele germane ce tree inereu pe ad. in spre Capital /, acti-
vitatea zilnia a numeroase automobile carmoane, inarcatewro-
habil cu munitiuni, plecarea companies de etapa din localitate,
ne Indreptliteste sa bhnuim ca se prepar/ iarasi ceva pe frontul Si-
retului. Situatia ce ne-a creat-o rusii nu stiu (lac/ ne-ar permite
s/ mai putem rezista cu succes. Ne mai incurajeazd vremea rea
$i pions. Regiunea -Siretului acolo unde este frontul este inunda-
bill si mllistinoask ceia ce vara era un obstacol serios; inghetul
iernei ne-ar ingreuna mai mult situatia. ,.$i data, rusii de pe Siret
nu vor mai lupta cum e de prevazut cred c6, armata, noas-
tr/ ar face un sacrificiu sangeros crud si absolut inutil, cand ni
se spune ca idealul ni se reduce numai la ieconskluirea nomdinti
de ieri.
Anarhia In Rusia se mentine; aceleasi lupte civile (razboi ci-
vil) Intro trupele ramase Inc/ credincioase fostului guvern Ke-
renski si cele maximaliste ale actualului guvern Lenin, pe stra-
zile Petrogradului. Rezultatul este Inc/ nedecis.
Italienii pe Piave au oprit in fine elanul austro-germanilor ;
probabil a intervenit si oboseala acestora din urma ; fapt este, cll.
nu se mai vorbeste de cat de lupte de avantposturi in regiunea.
Dolomitilor.
Am reusit sit trimit scrisori acasa prin Stambler, care a obti-
nut un concediu de 8 zile. Vremea este ploiast si rece, noroiul
tinde sii ne inece cu desavarsire.
Azi am intrat pentru prima oar/. In casa unui cet/tean din
Rosiori. Am facut ast/ sear/ un poker la administratorul de plasa;
el locueste cu familia in localul administratiunii, iar administratia
ca on ce administratie, are prin exceptie ceva mai mult petrol de
luminat, asa c/ ne-am putut permite luxul unui pocker pan/ la
miezul noptii; un adevarat act de imprudent/ pe dour). motive.
Intai, pentru c1 cu toate transperantele la ferestre, lumina Inc/ to
poate denunta si o patrulg poate sa to surprinda In contraventio,

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RtiZBOIULUI ROMANIEI 145

vazand lumina la o ora asa de inaintata ; al doilea, pentru ca eu

trebuia, sa ma gases in rocuinta mea Inca de la ora 9 (ora 8 to-
maneasca). Patrula n'a aenit sa, ne deranjeze, iar eu am putut infra
la domiciliul meu ne vazut, gratie Intunericului care de asta data
n'a avut alt desavantaj de cat de a ma face sit titrasc pe ghetele
male, cateva kilograme de noroi.
VINER1.3 NOEMBRIE.
Fie umezeala de afarti, fie neobi$nuinta de a mai sta seara
panit la o on asa de inaintata, fapt e ca, azi mi-a fost foarte rau. E
prima zi de cand sunt act ca n'am parastt casa de cat de a ma duce
sa. fac actul de prezenta la komandatura.
In gazete, nimic de seame pe toate fronturile.
Guvernul francez iar a demisionat. Scandalul acesta. din
Franta uncle nici un guvern nu poate dAint4i, va fi dupe mine una
din cauzele infrangerei Intelegerii.
Ru$ii continua sa se bata intre ei, iar nemtii stau $i ii pri-
yes& Noul guvern rus a adresat Germaniei o cerere de armistitiu.
Presa germane spune cu drept cuvant ca guvernul rus ne 'avand
nici un prestagiu, nici .legalitate, Germania nu poate ss stea. 'de
vorba cu el. Kerenski despre care spunea ca, ar fi infrant trupele
guvernului Jui Lenin, a lost el 'AWL In schimb, o telegrams, din
Roterdam, anunta, ca Siberia s'a proclamat $i ea Stat independent
$i cit ar fi recunoscut suveranitatea Tarului Neculai. Dace faptul
se va adeveri, revolutia va trece prin momente grele.
Din Moldova nici o $tire.

NOROIUL BSI CAINII DIN RO$IORII DE VEDE

SAMBATA 4 NOEMBRIE.

Ploaia continua, a cildea mitrunta $i deasa spre marea satis-

factie a agricultorilor $i mai ales a nemtilor, pentru cari D-zeu
a destinat roadele tarii ace$tia, dar spre dezolarea noastra a tar -
govetilor, mat ales e. bucurestenilor gasiti In Rosiorii de Vede. Un
bucure$tean nu poate concepe, dacti n'are ocazia sa vadit cu ochii,
ce inseamna Rosiorii in ploaie *i noroi. Pentru mine nu e lucru
nou, sunt $i eu nascut $i crescut intro provincie, asa ca imi rea-
mintese BacituI din c,opilaria mea, ce infati*are avea toamna *i pri-
mavara. cu noroaele pang la glezne $i not cu ghetele strica.te, uzi
pe ciorapi *i pantaloni, ca $i cum am fi trecut un lac, and ne re-
intorceam acasa tie la scoala. Dar sunt de atunci 35 de ani, in care
timp ora$ul meu natal a cunoscut pavajul trotuarelor, a$a eit In
ultimul timp nu se mai cuno$tea desfundarea drumurilor ora$N-
lui, de noroi. Bucure$teanul Insa, care nu cunoaste de cat ume-
zeala asfaltului, bazaltului sau a granitului, cum o sa conceaptt
10

www.dacoromanica.ro
1-16 IMPRESTUNI NI PARER! PERSONALE'

el a un oin poate intFun ora$ sa. Inoate in noroi ? Totusi, not de

(neva zile, inotarn in noroi.
Aseara, cand m'am dus la komandatura sa ma prezint, fiind
$i intuneric bezna, am intrat in noroi de eel putin 20 c. m. $i pare
ca e un facut, cand nu vezi, nemeresti tocmai unde e noroiul mai
adanc. Cand dupe un sfert de or am revenit acasa in ghete de
Dare ce nu mi-a venit in minte sa-mi aduc iarna galosi eram
in asa hal de murdarie ca orice curatire a fost imposibila $i am
trebuit sa. intru In cash ca un bivol iesit din namol. Circumstanta
agravanta mai e $i faptul ca proprietareasa mea ne avand nici o
servitoare, trebue sa-mi curat eu singur ghetele.
Toata noaptea nu mi-a ie$it din minte noroiul din Ro$iori.
Ar fi o solutie, cat e noroi sa stai in cash, dar ce faci cu pe-
deapsa ce iti va da-o colonelul Zimerman a nu to -ai dus sa dai
din cap aghiotantului Nauman 7
Daca continua ploe,ia, sau pun bocanci sau inchiriez un car cu
boi care sa vina sa ma dila $i readuca. de 2 on pe zi de la koman-
clatura.
Pe zidurile orasului s'au afisat azi mari liste de cetateni pe-
depsiti de judecatoria military germane. Mai toti condamnatii au
aceiasi vina cainii.'
Cdinele d-lui X ne fund limit In lanf, a exit in noaptea de....
din curte si a lost vdzvt liber pe sfradii. D. X e condanznat la 80
narei amenda, iar cdmele va fi adus In koinandaturd spre a fi
impuscat".
Moth area sentintei e $i ea anuntatit pe zid pretitutindeni
vad a agentul ce a vazut cu ochii lui cainele la momentul And
se comitea contraventia este Keller plutonier de jandarmi. N'o fi
eel ce m'a lovit pe mine ?
Ne fiind nici`o tale de reformare a arestor hotariri ce se dau
In lipsa contravenientului, lurnea se supune, $i plateste amenda,
duce cainele la ucis $i nu deschide gura de cat cu prudent In -ca-
fenea la Leon.
Azi fiind in cabinetul Politaiului, a venit un evreu fruntas din
targ ca sa-1 roage pe politai sa-i procure repede un chine, on
cum o fi.
Ce sa faci domnule cu cainele ?
Sal duo domnule Politai la komandatura sh-I min. Cum
stiti chiar d-voastra, eu n'am nici un chine ; domnul plutonier
Keller a facut ins un proces verbal ca a vazut cainele meu pe
strada Intr'o noapte ; acu m'au condamnat sa platese 80 de marci
amend& $i sa due cainele la omorit. Amenda o plates, dar caine
data n'ain, de unde s due ? Am fault o reclamatie ca n'am caine,
ca pot dovedi cu vecinii, dar mi s'a spus ea nu vor sa tie nimjc,
e o hotarlre ce trebue executata $i dace nu due pang main seam
canele, ma inehide pe mine.

www.dacoromanica.ro
 LIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 147

Nu *tii ec sa crezi ; oameniisacestia vin dintr'o tare civilizata,

undo justitia domne*te, undo bunul simt ar trebui sa straluceasca
in mintea fiecarui individ ce reprezinta autoritatea. Gum se poate
ca la noi sa se poarte asa de stupid ?
Un negustor de aci mi s'a plans :
Cand au intrat germanii in Rosiori, eu ca mare industria*
am primit vizita unor ofiteri cari m'au somat sh deschicl casa de
fier. In ea se gasea intre altele si sum. de 60.000 lei aur. Mi -au
ridicat acest aur fare sa-mi dea nici o adeverinta: Tot targul cu-
noa*te imprejurarea. Am reclamat mai tarziu si mi s'a promis o
ancheta. Ancheta s'a facut cu rezultatul ca nu s'a putut afla nu-
mele acelor ofiteri. Mi s'a cerut sa fat o reclamatie in scris. Am
facut'o. Intr'o zi judecatorul for de aci m'a chemat; eu pricep
foarte putin limba germane de*i ma , pot servi putin de ea. Neam-
tul m'a intrebat data mentin aceia ce am reclamat in scris, ca ter
-60.000 lei. Eu am priceput ca, ma intreaba ca cer nuinai de cat toti
cei 60.000 lei? Asa ca am raspuns ca primesc si 40.000 lei.
Neamtul cand a auzit ca acum cer numai 40.000 $i probabil
ne pricepand dung nernteasca mea sub ce conditie am cerut mai
putin, adeca, ma multumesc $i cu 40.000, a crezut ca de asta data
reclam ca, mi s'a luat numai 40 000 ; de aci racnete, zbierete, ame-
nintari ca pentru ce am cerut 60, and nu mi s'a luat de cat 40 de
mii. De aci proces verbal prin care ma acuza de calomnie si acii-
zatii ne adevarate contra ostirei, pentru care cunt dat judeatii, pe
care o Wept sa ma, condamne la inchisoare.
Nimic pe fronturi.
Din ultimele telegrame sosite, Inca nu se *tie tine a Invins in
Rusia, Lenin sau Kerenski ?
Sun telegrame de victorii decisive *i pentru unii si pentru
altii.
DUMINICA 5 NOEMBRIE.
Eveniment ploaia a incetat ! Se vede ca bunul Dumnezeu
se mai gande$te si la noi.
In urma reprosurilor ce am facut unora din frunta.*ii targu-
lui pentru la*itatea de a se Teri de mine, am intrat in vre-o doua
case. Dupa pokerul de la. administratorul de plasa am fost invitat
la dejun azi, la controlorul fiscal. Cand oarnenii se vor convinge ca
nu mu*c $i ca nn-i tine nimeni de rau cand stau in compania mea,
probabil ca lucrurile se vor schimba si imi vor micsora si mie u-
ratul singuratatii.
Si azi am avut ocazia sa pot expedia o scrisoare acasa, nu
ins& fare teama ca mi se poate infunda odata. Vad in gazeta chiar
azi ca mai multe persoane au fost condamnate la 3000 lei amenda
de oare ce au fast descoperite ca au comunicat prig scris si au
purtat scrisori fara permisiunea cenzurei. A scrie prin poste, deci

www.dacoromanica.ro
148 IMPRESIUNI SI PARER' PERSONALE

prin cenzurg este a to lipsi. SuntsI8 zile de dud am scris si pre-

dat scrisorile la cenzurare komandaturei de aci si nimeni din des-
tinatari n'au primit scrisorile melo *). In ao, eonditii esti fortat
sg, uzezi de buna vointa 0.1610111m. ce VOPSC ssi to serveascal. Pot
autoritatile chiar cele germane sa creadg ca in vinele noastre curge
apg in be de sange ?
Astept cu mare nerabdare raspunbul de la Central Politei
Stella la petitia ce am Meld, mai ales cg. sangtatea mea coboarg.
zilnic spre riu. Azi am febri si la ora 8 am trebuit sg mg urc in
pat ca sg mss. linistesc. Si nu sub mir de loc, eu trebuie sg. fac zil-
nio doug bai fierbinti pentru descongestionarea regiunilor bolnave,
iar aci nu stiu dacg, pe sezon am si, pot face o bae sg. mg curg.t.
Presa din Bucuresti anuntg. a in Capitals au sosit o sums de
militari si ziaristi de ai Statelor neutre. Ce rot o mai fi avand si
acesti ziaristi neutri ce au vend i. ne viziteze ? Sii cante fericirea.
in care se scaldg populatiunea romaneasca sub ocupatia germang?
Stiu, ce rol imens ar avea asemeni mosafiri daa, si-ar pricepe
rolul de Pres& absolut neutrg, ei ar putea face cunoscut omenirei
intregi, adeviirul celor viizute in Romania. In acest rol, ar avea da-
toria sii cerceteze lagarele de prizonieri, spitalele de raniti, ceta+
tenii de jos si de sus, pietile publice, sg mearga la targ, ssi stea de
vorbg cu tgranul, sii rneargg in provncie sii stea de vorbg cu tar-
govetul, sill treaca prin porturile dunarene prin can au trecut tur-
cii si bulgarii, sg. ne cerceteze pe not ostaticii si cei cu domiciliile
fortate, ca vadii cum merg autoritatile pamantene fatg de c,elelalte
ocupatii etc. etc.
Crede cineva sincer ca asemeni musafiri vor fi Indreptati de
auforitatea military spre asemenea anchetg ? Ce naivi am fi I Ei
vor fi purtati In automobile pe Calea Victoriei din Bucuresti, vor
fi dusi la teatru si operg si in localuri de petrecere ; vor merge la
Curtea de Arges sg se minuneze de cum se respecta de inamic bi-
serica si mormintele snide pouorului roman. Dar de ce sg ne in-
chipuim numai, ce vor face si sg, nu citim chiar in Gazeta Burn-
restilor. cea ce deja au fgeut ?
.,Ziaristii neutri, au vizitat redaciza ziaralui Bucarester Tage-
blatt, Manufacture de tutun de la Belvedere, Palatul Regal de la
Cotroceni, Muzeul de $tiinie Naturale de la $osea, Salinele de la
Slanicul din Pralzova, Palatul Prin(ului $tirbei de la Bultea etc".
Nu spuneam eu ? Vor sfarsi cu o vizita la d. P. P. Carp gi cu
un mare concert la Ateneu.
Ziaristii acestia neutri, vor Jura cii nu existg, pe glob taro care
1 Mai tarziu, un prieten mi-a comunicat ca intr'o zi a vAzut pe bi-
roul Prefectului de Potitie 'Nara Samurca$ ni$te scrisori, cArti postale ce
scriam eu din Roiorli de Vede, familiei. Aceste scrisori n'au ajuns nici
odatd la destinatia lor, si doar scriam pe carte deschisd I be predam spre
citire Komandaturei germane.

www.dacoromanica.ro
 DIN TTMPUL RAZBOTULUI ROMANIEI 149'

sg se simpl1I mai fericitg si mai in abondentg. ca Romania sub o-

cupatia kulturei germane.
In schimb, masura de rechizitia zincului, aramei si bronzului
a fost intinsg azi si la vasele de tablg jrngltuitg. In acelas timp, in
plait, toate mgrfurile de asemeni naturg au fost poprite, inven-
tariate si oprite de a mai fi vftndute publicului Mt% un aussveis
liberat de guvernamant.
Ofensiva din Italia pare definitiv opritg. Pe celelalte fronturi
nimic. Aliatii Inca nu s'au pus de acord asupra necesitgtii unui
comandament unit, cum nu s'au Inteles asupra telurilor for de
rgzboi. and celelalte fronturi'ale Intelegerii maneau bg.tae si
cereau MHO. ajutor, Italia a refuzat acest sacrificiu. Azi cand ea.
maniincg, britaie si e In perica, tipg, dupg. ajutorul aliatilor. E natu-
ral a si ceilalti sg'i precupeteaseg. ajutorul. Numai cand vor top&
fortele for si ostirile intro armatg unicA, cu o conducere unicg si
vor face din fronturi un singur front, vor putea pretinde suceesul
Pang atunci grea nadejde.
Din Franta o veste bung. D. G. Glemenceau, o mang de fier si
o energie rarg a fost chemat sg. is franele guvernului. S. fie in-
tr'un teas bun !
UN FIVE O'CLOCK" LA IROIORII DE VEDE
LUNI 6 NOEMBRIE.
Dupg ploae a dat inghet ; o brumg. groasa acoperg pomii $i a-
coperiwl caselor. Cu tot soarele ce straluceste de dimineatg e un
frig strasnic, asa a am pus blana.
In oral aceleasi tipuri, aceiasi viatg. nulg, aceiasi covrigi caizi
de zece bani de pe taraba pitgriei si acelas 66 cu Stambler la ca-
fenea, pe o cafea. Ca sg mg mai di.strez am acceptat azi o invitatie
la un Five o'clock" si nu'mi pare rgu cgci m'am distrat inteu-n
core absolut nou pentru mine.
Tata Eleonora sora ainfitrioanei, coana Marita Georgeasca cu
domnisoarele si Nenea Mihalache Albu cu tata Frosa consoarta
d-sale au complectat impreung cu not faivoclocul" de oare ce
find asa frig si mare noroi, cealaltg. lume invitatg ne fiind pregg-
titg, n'a putut iesi din cast. Recomandgri ; toti se uitg la mine ca
la ursu, mai ales fetele Georgea,seg-i cele a tot stiutoare de ce se
petrece in targ, si be simt deziluzionate. Au auzit de numele meu,
de aventura mea, si s'au asteptat probabil sg, vadg in mine un om
inalt cat un munte, frumos, sdravgn, teroarea nemtilor din Capital&
si cand colo dau peste un om mic, slab, cu fata inverzita de boalg,
cu o barbg. nerasit de trei saptlimani, si desi titan. Inca, Incovoiat de
slabiciune.
Dar ce au avut nemtii cu d-voastrg ?
bleep discutii intre cucoane, discutii a caror subiecte rginan,

www.dacoromanica.ro
150 IMPRESIUNI st PARER' PERSONALE

Jiatural, tot nemtii..Amfitrioana nu-i erutit I,nsa de loc, si din timp

in timp ii apostrofeaza energic, cu un gest de strangere a buzelor
deja sbarcite de vopsele, echivalent cu o scrasnire din dinti.
Trasniiar Dumnezeu sa-i trasne,asca, de soacati !

Ia mai taci zau tata Gaterino, face Data Eleonora, soma cea
mai mare, mai cuminte si mai fricoasa, nu-i mai blestema mereu
cad tine stie, to aude cineva si ne-a fi mai rau.
Ce mai rau, soro ? Ce mai rau ? Arzaiar focul sal arza, dar
ai vazut ce mi. a facut casa ? Ai vazut ce mi-a facut salonul? Sa-
lon mai e &la ? Canapele mai sunt alea ? Scanduri ceruite mai
sunt cele de pe jos? Nu i-ar maiierta Dumnezeu pe prtmant.
Si in timp ce ni se da cate o cafelutii veritabila si ate o dul-
ceata, de cirese amare ce se mai gaseste Inca pentru musafiri, amfi-
trioana isi deslantueste mai departe focul pe nemtii pe cari i-a
avut mereu si ii are inert in quartir in odrtile din fata. ,
Sa fi viizut domnule cand au Nana. Mai intai n'am vrut
sit le dau casa. Nict cartir, le zit eu ; dar ei unde au vrut s& stie
de mine ? Ba unul a pus mana si m'a repezit pe usa afar&
Fire-ati ai dracului sit fiti zisei eu mojicului ce m'a im-
brancit si betivi ce sunteti, cati oti fi ?
Finf, lieu unul din ei, reschinand cele cinci degete.ale la-
bei, si aratandu-mi inca ()data palma zise
Finf ! Dar eu la ei :
Fireati ai dracului sil fiti toti findi
!

Toti cinci au intrat in casa mea, si cinci sunt si acum ; unul

pleaca, altul vine, (tar numarul nu scade de loc.
Ei, ce sa, faci soro, fricu madam Georgescu, neridicandu-si
ochii de pe andrelele cu care invarte mereu la un ciorap de land
fie care cu norocul lui.
Apoi da, se intelege Ce-ti pasa d-tale de salonul meu cu
soldati, cand ai Oiler in gazda si Inca austriac, nu soldati mojici,
betivi si mitocani ca ai mei ; ca, eu n'am facut ca altele" sit mg
duo sit ma. milogesc Aqui dau ca,sa de bung, vote pentru ofiteri.
Eu drags n'am fete mari ca allele. Aci aluzia a Post transparentg
si nu mai era nevoie sa, pricep nici miscarea de coada, a ochiului
ce mi-o arunca pe furis coana Catarina, nici gestul de revolt& a
'coanei Marita Georgescu cea cu musca, pe caciula. Coana Marita
a sarit ca muscats, de o albing, puse andrelele si ciorapul pe masa,
a scos ochelarii de dupa urechi, timp ce domnisoara Filuta, fata
ei cea mai mare a fgcut obrajii ca bujorii.
Ei da, drags., cum am zis mentiu, fie care cu norocul lui.
Cat despre mine coana Caterino, intiiri domnisoara Filuta,
1111 m'as uita, pentru nimic in lume la un ofiter neamt. Gaud a ve-
nit colonelul la not sa ceara bani lui tata, m'a intrebat d-tale
jti plat ofiterii mei ? Iar eu nu m'am jenat sal spun verde ca nu,
Pentru ce ?

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 151'

Pentru ca mie imi plac numai ofiferii nomi.

Obrajii domnisoarei se fat de data asta Si mai rosii, dar e ye-
sela de spiritul ce a f5.cut $i de curajul ce a avut in fata colone-
lului Zimerman si ochii mari si sclipitori ii misca, repede Si ner-
vos, de la mine la Nenea Mihalache si inapoi, ca sa vada efectul
ce a produs,
Ati auzit. schimba vorba. cumintele Nenea Mihalaehe, ca
s'a intors din lagarul din Germania ginerele lui...., ofiter prizo-
nier ?
Am auzit, facu Coana Caterina. Dar co-o fi zis child o vazut
copilul ?
Ce sa zica, facu batranul, s'o fi mirat Si el ca nemtii n'au
implinit Inca anul de cand s'au instalat aci, iar copilul are deja 5
lunisoare,
Dar nu e neamt nene, e rus, interveni cu convingere dom-
nisoara Filuta, ca sa scoata pe Nenea Mihalache din nedumerirea
in care a cazut.
Nenea Mihalache rade, isi netezeste barbisonul alb ca zapada.
BatA-te sa to bata norocul de fata, ca multe mai $tii $i tu.
Toti rad, cucoanele isi tree unele la altele privirea, cu interes,
probabil se intreaba intre ele data eu voi fi prieeput misterul cu
neamtul si cu rusul, gazduiti pe rand in case ginerilui domnului...
Ma simt chiar jenat de atata intimitate Si ma incerc sa schimb
conversatia.
Pe masa rotunda, din fata mea e pn grup lute() fotografie. Un
domn tanar sta in mijlocul unei doamne Si a doi copii. Trebue sif
fie sotul si sotia lui si intreb mai mult de formg :
Cine este domnul ? Imi pare a cunoaste figura asta.
Nu se poate sa, nu-J cunosti, este Iliuta Leonida judecatorul
dela Porcesti, cumnatul postru, facu Coana Caterina amfitrioana,
tine pe Mandica. sora noastra mai mica. Ce om cum se cade si In-
vatat e. Ii mobilizat in Moldova.
Dar doamna cu copii ?
Au fugit 5i ei saracutii tot in Moldova.
Greu trebuie sa fie pentru familiile fugite, zisei eu, mai a-
les nepregatiti cum stiu ca a plecat toata lumea.
Sa fi vazut d-ta domnule, cum a plecat lumea de aioi te-ai
fi crucit, nu alt ceva ; si Mandica cu copii, si Lenuta lui nenea Pe-
trache au pleoat ca vai de lume numai cu fisiul de pe ele, far&
galosi, fara paltoane, ca nebunele, nu alt-ceva. Cine sa le poatal.
opri. Bordeasca pare ca o vad, uit'e pe scaunul pe care stai d-ta, nu
lesinase?
Alecule, Alecule, mor data nu ne refugiem mai departe.
Venisera cu trasura for de la Caracal, dar caii au cazut si n'au
mai putut merge mai departe; s'an urcat intro caruta cu boi *i.

www.dacoromanica.ro
152 1MPRESIUNI SI PARERI PERSONALE

an fugit la Bucuresti. $i tot n'au scapat; la Bucuresti au pus nem-

tii inana pe ei si pe d-1 Alecu 1-a inchis ca ostatic. Nu mai 'bine
ramaneau la not ? conchise coana Eleonora.
Ge mai bine? Ce mai bine? Arziiar focul de nebuni, ca. pe
cei ce am ramas nu ne-au calicit? Mancare nu, gaz nu, lemne nu.
Aveam domnule un nue colea in grb.dina, la care m'am -uitat toatA
vara ca la ochii din cap. Cum s'au copt midi% Coate mi le-au cules
si mi le-au ridicat, ca si cum ar fi lost ale lor. Stale-ar In gat sa.
le stea de mizerabili.
Bine, nucul ca nucul tato, dar ce am sit pat eu cu porcu,
facu tata Eleonora. Am domnule un pore mare cat un urs, 1-am
crescut in curie pentru Craciun $i acum vrem sa-1 taem; de nu vom
infra in tine stie ce belea, a n'avem Noes Mem porcu farit sit
ducem la Komandatura jumatate din came. De trei zile Locote-
nentul Manell da tarcoale Ware pe la poarta noastra. Cat s'a putut
1-am tot ascuns, dar azi dragii ne-a dat de gol. SA vedeti porcu
naibii, cum acum e foarte gras a -vrut sa se Ore in cotetul lui eel
vechiu, a intrat pe portita numai jumatate, dar n'a putut trece tot
ile grasime, a vrut sa iasa inapoi si n'a mai putut; a inceput draga
sa covitaiasca de rasuna mahalaua si credea lumea ca 11 tai. Iaca
ca, tocmai atunci trece si Locotenentul Manell calare si s'a uitat
sa vada de ce tips porcu. Acu 1-0 fi vazut de-a binilea. S'a necitjit
Costica lucru mare ; pang diseara o sa dea cotetul jos. dar ce folos,
neamtul a N azut porcu]. 5i acu ne e frica sa-1 mai teem M. nu pa-
tim tine *tie ce.
Nenea Mihalache nu e insa de geaba cu parul alb si duce ex-
perienta a 74 ani; el stie multe si sfatul lui este sanatos.
Sa spui lui Costica sa cumpere un purcel si sa-1 pue In lo-
cul celui pe care it tai. De o intreba unde este porcul? SA spu-
neti: late -1. Ce? L-a fotografiat pe eel l'alt?
Ca bine zici nene, uite lui Costica nu-i venise asta In minte.
Dar tot ne este Mca de vecini ca, sunt ai dracului.
Cui ii spui? Ca vent vorba de vecini, stii soro ca m'am car -
tat ieri cu Georgeasca de vis-a-vis, relug. coana Caterina.
Dar de ce, tato ? Am auzit de la coana Tarsita asearit.
Sa vezi. A venit o ordonanta a ofiterului de la Ghituleasca
sa-mi ceara sa-i dau si lui o odae, ca. acolo nu are. Cum eu am
cleja 6 soldati in casa mea 5i nu mai am alta odae libera, i-am zis:
Niht zimer, mai vezi si pe la vecini.
El s'a dus la Georgeasca. Georgeasca n'a vrut sa-1 primeasca;
neamtul s'a facut foc, s'a dus la komandatura si s'a intors la ea cu
un bilet de quartir. Georgeasca sa turbeze; a inceput sit racneascA.
la soldat, c6. de ce a venit la ea si n'a venit la mine. Soldatul i-a
explicat ca a fost intai la mine, dar cum eu nu mai am nici una
libera. i-a*i fi spus:
De ce nu to duci sa cauti prin vecini?

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZHOIULUI ROMANIEI 153

Atilt i-a trebuit, a esit in poarta, eu tocmai prinsesem o gaina

si esisem In portita, sg, gasesc un om s'o tae.
Ea de colo, cu manele in soldun, dg, la mine sbierand:
Da bine ce facusi coana Caterino, trimesesi neamtul la
mine?
Care neamt? N'ain trimis nici un neamt.
Asa, to faci acu ca nu stii? Neamtul, ordonanta ofiterului
de ra Ghituleasca.
Ba sa fie a dracului cine 1-a trimis la d-ta, zisei eu de cold,
si vrui sa inchid portita pe dinauntru.
SI nu to prefaci, imi zise iar, ca, sa stiff a de te-oi prinde
ca imi mai trimiti in quartir la mine, am sa. to tree Vedea de par,
auzitum-ail scobitura, ce esti.
Cand am auzit-o asa soro, mi s'a urcat sangele la cap de nu
mai vazui cu ochii, imi era sa, nu ne auda lumea; sa ma, spurce
asa pe mine Georgeasca, sad:tura targului ma 'ntelegi ? Si uncle am
trantit portita si i-am sbierat:
Ia-n asculta Madam Georgescu, cine minte din noi doua,
sa-i citeasca pans mane popa la cap. lntelegi ce voi sa sic? Asta-i.
Si am intrat in casa.
Nenea Mihalache om batan, stand si aproape de soba de fier
incinsa, a adormit pe scaun si sforaeste. Domnisoarele imi fat
semn sa-1 privesc cum habar n'are de ce vorbim si ascultam noi.
Cuminsg, omul e iubit si respectat de familia e tolerat sa doarma
in liniste, iar hazlia conversatie sa continue.
Eu tat si ascult; chiar dad. as BATH, ceva de spus, nu indras-
nese sa sdruncin sirul eonversatiunilor acestora cari imi lac im-
presia ca retraesc Mornentele" lut Caragiale.
Inlet, incet, conversatia a ajuns de cum a nascut Mandica lui
Iliuta,Leonida, primul ei copil la Turnu. Ce tevatura, doamne ! Ce
perturbare in familia ce venise de ocazie la Turnu ca sa petreaca.
o sears la gradina publics, sg, bea bore si sa manance alune ame-
ricane, cari la Rosiori nu se gaseau in vara aceia. Durerile our in-
ceput pe la 5 ziva; cauta repede hotel, cauta, moasa, Gaut& doftor,
bietul Iliuta nu-si mai vedea capul. Abia la 2 din noapte s'a usurat.
Dpi doftori adusese saracutul de el ; cu forfexul (probabil forcep-
sul) abia, abia, au scos copilul mort.
Par'cg, vad si acum pe bietul Iliuta, cum se ruga de doftori:
Nu vg, car alt ceva de cat sa-i scapati cu viat,a pe amandoi.
Tata Eleonora femeie mai sentimentala, simpte si acum emo-
tiunea noptii aceleia, caci isi sterge in mod discret cu coltul unei
batiste ochii cari ii lacrameaza, dupa, durerile sori-sei.
Tanti, intrerupse domnisoara Filuta, care pang, atunci imi
pitruse ca o intereseaza. mai mult sforaitul lui Nenea Mihalache,
Tanti, Lina ce era la not la tarn se dusese acum vre-o doi ani la

www.dacoromanica.ro
154 IMPRESIUNI 131 l'AREKI PERSONALE

-secerat grau intr'o zi, si cand a venit seara acasA, a adus ceva iri
tr'un sort.
Ce ai acolo Lino?
Ce sA am cuconita? la am facut un copil $i-1 aduc acas5.
sA-1 MM.*. Niei doctor, nici nimic.
Adevitrat coana Marito ce spune Filuta?
Adevitrat soro. Asa stint tarancile.
Si ce-o fost, Mat, fatA?
13a a fost, pardon lath.
Nenea Mihalache s'a trezit, prea. 1-a dogorit focul din sobA. Se
scuza de ochii mei, cA, n'a dornit dup.& dejun cum li este obiceiul
si apoi, vorba lui varsta iarta multe.
Nenea Mihalache, fost comersant de frunte pe vremuri, e La-
kist in targ. Idolul lui a lost inainte de razboi, chiar pe vremea.
generalului Manu Take. Vorba se rem despre razboi si despre
victoria viitoare. Eu imi dau cu parerea ca. razboiul va fi Inca
lung, ca e posibil ca. Romania sh iasA, rau. Coana Write, Geor-
gescu lash ciorapul la care impleteste, pe poale, se uita peste oche-
tali lung la mine, se uita iarasi tot asa de lung la nenea Mihala-
che si intreaba:
Credeti d-voastra ca oamenii ce ne-au varat in razboi au
gresit asa de florile marului ? Ida ? Dupg ce d-i Take al d-voastra
si-a umplut buzunarele cu banii rusilor si englezilor ?
Un trAznet sit fi cA.zut pe capul lui nenea Mihalache inch, nu
1-ar fi sg,uduit asa ca vorba coanei Maritii.
Mari, sit ma. ierti. Pana aci. Protestez, ce spui e o infamie
a nemtilor, ma 'ntelegi? Nu mit asteptam ca tocmai to sit spui asa
vorbA si mai ales in fata d-lui si in fata mea.
SA o ierti domnule; ce spune nu e din rautate, e din durerea
care a zApticit-o. Eu to cred, dumnealui nu-ti tie pAsurile, de a-
ceia nu e frumos asa tam-ne-sam sa ataci onoarea domnului Take,
seful nostru respectat.
Pe nenea Mihalache 11 ajut si eu. Are dreptate in ce spune; ce
se vorbeste de d-1 Take Ionescu sunt infamiile dusmanilor. Pa-
rate are toatA lumea; de va esi rau cu Cara noastra va fi pAcatul
lui ea, ne-a varat in razboi nepregatiti; de va esi insa bine, va fi
un om mare si respectat. Acest rezultat nimeni nu-1 poate sti, ce
*Um insa noi, si ce stiu toti bunii rornani, e ca, omul acesta este
un om cnstit in adevAratul inteles al cuvantului. Coana Marita
pare c5, nu se da convinsa si se pune pe plans. Fetele cum o vAd,
fac si ere la fel. Ce e asta?
Nenea Mihalache tine sa-mi explice, mit is de o parte si imi
spune:
Remeia asta are 8 copii, 4 fete si 4 hAeti. Bketii toti patru
sunt in ostire pe front. De cand a sunat mobilizarea, de nici unul
nu mai $tie nimic.

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIE1 155-

Actirn pricep durerea Coanei Maritii. Patru bteti a dat pentrit

idealul pus inainte de d-1 Take lonescu, si se poate ca toti patru
sa fi murit pentru el. Cum sa nu patrunda in sufletul indurerat
al unei mame toate infamiile ce se invents pe seam, celor ce au
avut si au raspunderea unui asemenea sacrificiu. Toti o con-
soleazt.
Doamna zic eu omul despre care vorbeai d-ta adini-
oarea s'a pus in fruntea unui ideal frumos al romanizmului; ti-
nerettil si-a varsat sangele pentru acest ideal. Ori care ar fi reu-
sita sau nereusita, fapta for ramane mare. Toate generatiile de
oameni trebuesc sa moara, putine generatii au cinstea sa moara
pentru un scop asa, de mare. Copii d-tale vor reveni; cei ce nu
vor reveni au st rarnank onorati in amintirea color ce i-au
cunoscut.
Se vede di am fost cam dramatic in sinceritatea mea, In mij-
locul cercului acesta asa de modest si simplu, ca, toti si-au scos
hatistele sa-si stearga ochii. Coana Marita nu mai plange; vorbele
mete pe cari in Rosiori nu i le-a mai spus nimeni, pare st o cOn-
soleze. Domnisoarele imi multumesc din ,chi, eh am adus o man-
gaere mamei, iar conu Milialache mai sentimental di i-am saivat
pe domnul Take, ma Irnbratisaza $i ma strut&
S'a facut ora 6 si trebue sa plot sit ma duc sa dau din cap
la Komandatura aghiotantului Neuman.
M'am distrat; dovadt ca m'am distrat e ca am stat clout ore
asta sears, cu toatt risipa de gaz ce am facut in lamp,, de am no-
tat impresiile male de la faivoclocul" coanei Caterina din Rosiori
de Vede.
Vorba este, a doua oars nu ma mai prinde.
MARTI 7 NOEMBRIE.
Zilele se scurg unele dupa altele, fart st se schimbe ceva din
situatia generalt a tarii. Ne permanetizam asa; ocupati de- straini,
subjugat distrusi ca popor, fart sperante in ziva de mane, nici -in
luna viitoare, ba ne deprindem cu ideia ca nici in anul viitor. Po-
cut ce a cuprins lumea intreagt adre cu temei, far, nadejde st
post& fi sons. Alta data, asteptam ziva de mane ca st se product
o minune, azi o asemenea nadejde nu mai avem. Un popor de
peste o suta, de milioane de suflete vrea pacea, a rasturnat pe ITi-
p6.ratul tor, a rasturnat guverne sr clase sociale, a confiscat averile
capitalistilor, toate acestee. ca sa inceteze razboiul si SA rcsiabi-
teasel pacea, si n'au reusit. In Italia poporul se frtmanta si vrea
pacea, si nu voi st fiu prooroc, Int tern ct poporul francez intr'o
bunt zi st nu zict guvernantilor for halt!
Si cand pretutindeni e descurajarea, noi mai asteptam ziva in
care st vedem minunea pitch. Cei stnatosi si tineri, o vor mai
apuca de sigur; noi cei bolnavi si becisnici, pentru cari viitorul

www.dacoromanica.ro
156 EMPRESIUNI t PIRER1 PERSONALE

se poate margini la luni ei prin exceptie Ia cati-va ani, la: ce mai

traim?
Starea aceasta de descurajare ce o traesc zile intreg, mai este
activata la mine ei de absoluta mea abandonare aci. De la ca,5a, mea
nw maletiu nimic, fata imi fusese bolnava, la ease scrisori, au am
nici un raspuns. Posts cum vad, este exclusa pentru mine, iar co-
misioanele sunt aea de periculoase ei nesigure in cat nu pot avea
pretentia s cer cui-va sa le indeplineasca. Aeteptam azi raspunsul
de la Central Po litei Ste lle relativ la, petitiunea meat dar n'a venit
nimic.
Sunt svonuri ca Etapa ei Komandatura de aci se vur desfiinta,
personalul trebuind sa piece pe front. Te pomenesti ca desfiin-
tandu-se etapa de aci, ne expediaza. aiurea. Nu m'as mira, simpt
ca calvarul meu nu s'a terminat.
De pe fronturi nici azi nimic; mici lupte locale in Italia.
In Rusia zapaceala a ajuns la extrem. Nu se mai pot descurca
limbile.
Aliatii noetri iar anunta o conferinta in care sa se discute ne-
cesitatea frontului unit.
In Franta Clemenceau a reueit a forma un guvern tot fara
socialieti. E ultima energie a partidelor razboinice din Franta.
MERCURI 8 NOEMBRIE.
Am aeteptat cu emotie ziva de azi; e saptamana incheiata de
cand s'a expediat prin Etapa de aci reclamatiunea atre Central
Politei Ste lle ei mi se spusese ca raspuns voi avea la o sapta-
mana. N'a venit insa niniic. Retraesc zilele de asteptare de la Im-
perial. La !oda lumea se raspunde urgent, de ce oare numai cu
mine se produc intarzieri?
Nici de acasa n'am primit nici o etire. Stambler stg intoarce
abia peste 6 zile; mai mult ca sigur el imi va aduce corespondent..,
dar sunt Inca 6 zile de asteptare.
Ne venires raspunsului la petitia mea ma face sa desperez de
concediu ei sa pierd nadejdea.
De alt-fel sunt decis sa suport refuzul ei sa-mi zic mereu man-
gaerea ce mi-am ainintit -o in prima noapte la spitalul Coltea
fereasa Duninezeu de mai rau.
Aci in targ nimic, nici un eveniment nou nu ne-a turburat.
Gazetele ne yin regulat, dar regulat nu mai gasim nimic in ele.
Pe fronturi liniete. In aproprierea Venetiei se credo a se va
da o mare liatalie data austriecu reueesc a invada campia ei.
Guvernul fra.ncez ar fi desemnat pe Generalul Castelnau ca.
Generalisim al armatelor Intelegerii in cazul and aliatii primesc
ideia frontului unit.
Sunt orele 8Y2 ei trebue sa ma cult ca sa sting Tampa. Stint
dintre putinii privilegiati cari au obtinut gaz ca sa. poata arde

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZJ3OIULUI ROMANIEI 157

ceva seara. 0 femeie din sutele ce a$tetpau azi in usa Komanda-

turei ca sa capete o jumatate kilo de gaz mi se jaluia.
Maiculita, din primavara nu mai stitt ce a lumina lambii si
am a droae de copii.
Ce pot sa-i fat eu? Cel putin la ideia ca ei n'au lumina, sit
nu-mi permit a arde lampa peste 8'^.2 asta seara.
JOI 9 NOEMBRIE.
Mi-a Post dat sit vad un fenomen, un soldat german teafar,
bucurilndu-se ca, nemtii au manc,at o zdravana batae in Franta.
La komandatura de aci se afi$eaza zilnic comunicatul for oficial
de razboi, pe care populatia nu-1 are de cat din gazete dup& 24
ore, de oare ce gazetele yin din Ilucuresti.
Si de$i nu stiu nemteste totusi pricep cafe ceva, de aceia dimi-
neat.a cand ma prezint Komandaturei, ma opresc un moment si
imi arune ochii pe noul comunicat. Pe cand it citeam azi dirni-
neata, am simtit ca in spatele meu a venit cine-va $i voe$te a citi
$i el. Vazand ca e un militar german i-am oferit locul sa citeasca
tihnit. El incepu sa nada si imi spuse in romaneste:
Ha lia1 bun; hatut la noi.
Eu n'am zis nimic; comunicatul e foarte lung $i n'am priceput
alt -ceva de cat ca o mare lupta s'a dat la Cambrai. Neamtul vazand
ca n'am aerul sa ma bucur ma is de Diana si ma intreaba:
Schprehen zi deutsche?
Nein; raspund eu.
Frantzosiche?
Ia.
Eh, bien, les francais nous ont battue monsieur. Voila! (art-
land cu degetul pe comunicat). Its nous ont biene battue monsieur.
Si fara nici o jena de anturajul lui rade.
Am crezut ca am de a face cu un agent provocator sau cu un
om beat si peiitru a evita on ce neajuns m'am indepartat. Peste
zi am aflat ca e un soldat cu numele Albert; bine cun.oscut in E-
tapa, alsacian. Unde poate, isi manifests zilnic simpatiile lui pen-
tru francezi. Curios. Suflet de francez in slujba nemtilor. Norocul
lui ca in loc de front e in Etapa inofensiva din Rosiorii de Vede.
Pe frontul apusan englezii au dat o puternica lovitur6. spre
Cambrai, scotand pe nemti din linia for de aparare. Abia maine voi
putea citi comunicatul in ziarele ce vor veni la noapte.
La Posts nici azi numele meu n'a figurat pe tabla celor fericiti.
VINERI 10 NOEMBRIE.
Inca un regiment de ulani a trecut azi prin ores, dupO, ce a
poposit cat-va timp. Toti soldatii oameni tineri, nalti si bine equi-
pati. Se zice ca e un regiment de dila, ca toti ofiterii regimentului
cunt printi si baroni. De unde yin si unde se duo, e secretul lor.

www.dacoromanica.ro
1:1g IMPRESIUNI 51 PARERI PERSONALE

In tot cazul prea sunt bine imbracati $i prea departe de adeva-

ratul front de lupta.
Se confirm& c& Etapa de aci pleac& spre Italia. Se poate no
acest regiment sa sib& misiunea a inlocui Etapa ce pleats.. De altr-
fel versiunea e de necrezut caci prea sunt tineri cei ce as venit $i
prea bine equipati pentru tKranii din Teleorman, $i prea. b&trani
$i uzati cei ce pleaca de aci spre Italia. Se poate iar s fie numai
o demonstratie in trecere, contra spiritelor de la tar& ce se framan-
td, ca A. le conving6, a nu e de glumit cu armata ce e in judet.
La Komandatur& nici azi nu mi s.a, comunicat vre-un rezultat,
totusi am aflat in Gras de la interpretul Segal c5, a sosit de la Bu-
curesti raspunsul la reclamatia mea, raspuns ce mi-ar fi favorabil.
Medicul for militar de aci ar fi Post ins arcinat s& m6, examineze Si
sit be itfere.
Jar mi se redeschid sperante de mai bine, ea s dau pe urm&
paste noi deziluzii. Ori cum, maine voi vedea despre ce este vorba
Cu multa nerabdare am luat azi gazetele s& \rad comunicatul ce
a entuziasmat ieri pe alsacian.
E un mare succes local in Champagne. Englezii au atacat li-
nia principal& german& pe soselele ce duc dela Bapaume la Cam-
brai $i dela Peronne la Cambrai. Au cucerit o mare parte din te-
ren. lat. cum descrie insusi comunicatul lor.
Pe campul principal de luptii, dusmanul a reuszt sub scut&
unor numeroase automobile blindate sci cdstige teren. Rezervele
noastre at oprit lovitura in poziltunilc de indard t. Localitlitile
situate in zona de luptd printre can Graincourt si Marcoigne an
rdmas in indinile dusmanului. Parte din mateiialul zidit in aceastd
pozitiune a lost pierdut".
Natural, mare succes, dar atat.
Germanii recunosc $i ei c& s'au oprit pe frontul italian, dar
explica asta prin imprejurarea ca italienii ocupa pozitiuni admi-
rabile iar armata Puterilor Centrale e obosita, in asemeni im-
prejur&ri ar fi o prostie s& continue ofensiva.
Naivii se intreba, dad. ar Ii asa, atunci de ce nu profit& Into-
legerea s atace ea ? Ea e ocupata s rezolve chestia comandamen-
tului unit.
Clemenceau a obtinut o mare majoritate la un vot de incre-
dere a Camerei.
Din Rusia noi prgpastii. Petersburgul distrus; Moscova nth-
nat& in rilzboiul civil ce s'a deslantuit acolo ; cinci mii de cada-
vre ar fi putrezind pe stazi; Kerenski s'ar fi sinucis; Kornilow ar
fi la inchisoare. Un guvern legitim Inc& nu s'a format; pe fron-
turi armata inc. se mentine in pozitii $i face recunoasteri.
SAMBATA ii NOEMBRIE.
Cand rnam prezentat asta sears la komandatur/ mi s'a in-
manat un plic din partea domnului Oberstabsarzt Lehman, din

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZHOIULUI ROMINIEI 139

localitate, prin care sunt invitat sa rna prezint Luni 26 Noembrie

st. n. la Cancelaria sa pentru a fi examinat conform ordinului ce
a primit dela Bucuresti.
Dela, Segal interpretul kornandaturei am aflat si con,inutul
exact ce ,a posit dela Central Poltei Stella. Medicul major Lehman
ma va examina sa vadd dace sunt exact afirmarile male si va
decide dac& va trebui sa fiu retrimis in Bucuresti a ma ingriji sau
mi se va acorda congediu lunar carut de mine.
M'am interesat imediat tine este dr. Lehman si am aflat c& e
un militar ce nu stie de eat limb& lui dar ca, face servicii medi-
cale si spitalului orasului. Va trebui deci sa ma prezint cu un
interpret.
Atacul dat de englezi orasului Cambrai continua. Castigul de
teren obtinut a mare. Au ajuns pan& la, Aneux si Fontaine pe
malul apusan al raului Escaut si pan& la Rumilly pe malul rasa-
ritean al aceluias rau. Captura facuta ar fi enorma..

STAREA SANITARA. IN ROIORII DE VEDE

DUMINICA 12 NOEMBIUE
In mornentul cand komandatura militar& din Bucuresti vrea
sa afle dad. un bolnav ca mine se poate cauta in Rosiorii do Vede,
e bine s& dau cateva lamuriri despre starea sanitara a oraselului
acestuia azi. In targ sunt nurnai doi media, ambii evrei, Dr. Fein-
blat un batran de vre-o 7U de ani ce face si oficiu de medic al spi-
talului orasului si br. Nisescu medicul comunal, care face si ofi-
ciu de medic al unei plasi. In judet sunt eateva spitaluri la cari
nemtii au adus cativa din medicii nostri militari (concentrati) fa-
cuti prizonieri. La spitalul din Deparati e chiar un doctor exPelent,
locotenentul Racoviceanu din Ploesti. La spitalul din Calinesti este
medicul locotenent Nicolaesai. din Craiova. La spitalul din Te-
cucii-Calenderu e un medic evreu Abramovici, iar la un alt spital
dintr'o comuna, a carei numele imi scapa, e o domnisoara dr. Io-
nescu. Paste acesti medici mai e medicul militar german Maiorul
Lehman.
Dup& cum se vede medici ar fi, slabi ca pentru un judet in-
departat, dar sunt Din spitale lipsesc insa orice instruments ne-
cesare chirurgiei, iar ca regula general& lipsesc orice pansamente,
vat& si medicamente. Spitalele servesc azi mai mult pentru izo-
larea bolnavilor contaminati de boli, infectioase, decal vindecarii.
Orasul si judetul este ba,ntuit de scarlatina, anghina, febr& tifoida
si paduchi. Tifosul exalitematic si-a Mout si el aparitia de catva
timp si acum se iau masurf urgente de a creia baraci de izolare.
In oral au fost inainte de razboi doua farmacii, proprietarii,
lor, fie c& au fost mobilizati, fie ca au fugit, fapt e ca farmaciile
au fost abandonate. La intrarea inamicului, una din ele a lost de-

www.dacoromanica.ro
160 IMPRESIUNI $1 PARERI PERSONALE

vastatg.. Nemtii mai tarziu, au concentrat ce-mai rgingsese, inteuna

singurg, a rechizitionat doi farmacisti romani si i-a. pus sg vandg,
maimult gratuit medicamentele ramose, pe baza retetelor emise
de inedicii autoritatilor, populatiei sgrace. Produsul obtinut din
vanzare la simpli particulari ce nu vin cu reete dela sus zi$ii me-
dici, se adung si se varsa komandaturei saptamfmal. In schimb,
azi, nu se mai gaseste in farmacie nimic ce rgspunde la vre-o ne-
cesitate medicala. In unele zile tau ore intregi in farmacie si a-
zist la defileul populatiei ce intra, core si pleacg cum a, venit, Mr&
a obtine ceva. Chining nu exists, unt de retina, nu exists, sare s-
mug nu exista, tincturs de iod nu exists, acid boric nu exista,
liniment nu exista, vasiling nu exista, aspiring, piramidon, fenace-
Una, urotroping, nu exista. Iodoform, nu exists; glicering, spirt,
aps oxigenatg, clorat de potasiu, mustar nu exists. Alifie de rae si
de pgduchi nu exists; vats. tifon, pansamente, gutalierca, nu exists.
Nu exists sticlute, cutii, dopuri sau hartie de invelit, deal jurnale
vechi. Nu exista nimic din medicamentele cele alte ce se combing.
in retetele doctorilor. Si dacg, prin exceptie un medicament rar si
neuzitat ar exista si s'ar putea prepara o retetg, clientul trebue sg
aduca do acass sticlg sau borcan, spirt, IA proaspgt sau grasime
de pore. Raia si paduchii au umplut targul si ameninta incuibarea
unor boale groaznice, totusi nu so is nici o ingsurg de a se da po-
pulatiei macar gaz, benzing sau pucioasg sk se desinfectne. Sunt
cinci luni de cand seful etapei a cerut dela Bucuresti celor in drept
sa li se trimita medicamente, dar pang azi n'a sosit nimic. La
multi nenorociti am distribuit eu cate ceva din ce am adus pentru
mine si in special pansamente si aspiring.
Astg. sears venise la farmacie unul din doctori sg, caute o
canulg; un copil de familie bung din ores, are crup difteric si e
pierdut, o incisiune in gilt si o canulg fixata i-ar salva viata; dar
nu s'a ggsit. Pang maine copilul va muri; dacg soarta I'ar fi utts-
cut aiurea, ar fi trgit.
In schimb komandatura ceie farmacistilor ce vend ce a mai
ramas, o contabilitate exemplars pe care o Oerificg, saptgintinaI
rand vine sa Incaseze veniturile.
Atacul englez dela Sud-est de Carnhrai se mentine cu vigoare.
Pe restul fronturilor nimic.
Guvernul german a primit oficial din partea guvernului pro .
vizor rus propunerea de armistitiu.
Presa germane sfatueste guvernul s nu accepte propunerea
de oarece Germania azi n'are nevoe de nici un armistitiu. Gu-
vernul a promis rusilor ca va examina chestia.
In ce stare a ajuns rgzboiul civil in Rusia nu se mai poate
distinge din telegramele contradictorii ce sosesc.

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMAWIEI 161

LUNI 13 NOEMBRIE.
Copilul bolnav de crup difteric co n'a putut fi ajutat ieri din
lipsa unei canule, a murit aseara, azi a si fost inmormantat.
La ora 9 m'am presentat doctorului Lehman. Pentru a in-
lesni conversatia cu el, am luat ca interpret pe doctorul Nisescu.
Medicul maior Lehman e un om scurt, gros si burtos, cu fata
coinplect rasa si cu obrazul despicat de o lovitura. de sabie, de la
guru pans, la ureche. E decorat cu Crucea de her cl. II-a. Are o
purtare corecta, aproape politicoasa, ce pentru mine ce am avut a-
face cu atatia militari germani, e o revelatiune. M'a examinat intr o
odae in care nu era facut foc, totusi m'a examinat cu atentie la
toate organele inclusiv inima si plamanii. E uimit de starea mea
general& rea. Impresia imi este ca, ma gaseste gray bolnay. Dupa
ce s'a spalat cu trei randuri de sapunuri, s'a asezat la o mash de
brad si a scris raportul, pe care l'a inaintat linediat Colonelului
Ziinerman pentru a fi oficial trimis la Bucuresti. Printr'o indis-
cretie la komandatura, am aflat catre sears, continutul raportului
medical. Lehman conchide ca, boala mea este foarte gravy, deli
cronica, si ca trebue sa, mi se dea putinta de a ma cauta. In Ro-
siorii de Vede lucrul nefiind posibil el conchide sa iiu retrimis la
Bucuresti, iar in cazul cand consideratiuni ce el nu are dreptul a
cunoac,le, s'ar opune, e de parere a mi se da in fiece luny, 10 zile
ooncediu pentru a veni la Bucuresti sa urmez un tratament.
Nu stiu ce va decide Central Politei Stelle care deja stia ca. la
Rosiorii de Vede nu pot avea cautare medicala, ma bucury insa
a Lehman desminte pe Dr. Volf.
Daca asi sti di la Nicuresti cazul meu va fi examinat de oa
menu si rezolvat de ei, asi zice martirul meu e pe sfarsite. jtiu
lima din contra, ca. la Politia military va fi din nou rezolvat de
caini, a$a ca, maximul de favoare cei voi putea obtine va fi un con-
cediu medical. S voi duce asa viat6, pans, la Pace, cu douti, chel-
tucli, una aci, alts acash, zece zile acolo, 20 aci, cu mare deran-
jament de transport si cu un rezultat medical nul. Voi ctistiga ceva
mcralice$te, voi vedea mai des pe ai mei si voi sapa de nesigu-
ranta $i grijile in cari mg. svarcolesc inutil azi.
Englezii continua atacul la Cambrai. Ca$tigul de teren in li-
nia dusman6. a Post in primele 2 zile numai, de 6 kilometri alto-
rime. Luptele se dau azi in jurul localitatilor MasniN.es, La Folie
sr Bourlon.
Pe frontul de Nord italian se dau lupte in treAtori. Italienii
open o mare rezistenta de asta data, iar austro- germanii nu mu
vorbesc de succese. Ei planuesc s6, repete lovitura pp la nord, pe
vaiea Piavei, ca cea de pe valea Isonzo $i sa tae din nou,retrazerea
in treg ului front.
Comunicatul romttnesc de azi vorbeste de lupte in reviun,,a
Buzeului.
11

www.dacoromanica.ro
162 IMPRESIUNI SI PARERI PERSONALE

In fine, in Rusia pare ca se stravede o clarificare. Cu toate

luptele, civile, guvernul Lenin se considers guvern legitim $i a
lansal, diferite manifeste. Injelegerii i-a dat termen pana, la 23
Noenibrie sa -si revizuiascii. telurile de razboi, solicitAnd-o sa in-
chee pace fara anexiuni *i fara despagubiri. In caz de refuz, Bus'a
-va semna pacea separat, si se va proclama neutra.
Puterilor Centrale le-a cerut pacea, iar generalisimului for
i-a dat ordin sa, intre imediat in tratative cu sail armatelor ilia-
mice oentru obtinerea imediata a unui armistitiu, pima se va
.semna Pacea. Generalisimul, generalul Duhonin a refuzat cate-
goric: puvernul l'a distituit. Duhonin refuza Ins sa predea co-
me nda armatei.
In parlamentul austriac *i eel ungar, cererea guvernului rro-
yin] rus, a fost prima& cu entuziasm.
Pentru Rusia pacea a devenit o conditie esentiala de viata,
de aceia va avea *i consecinte foarte grave politice.
Pentru Romania nu mai e scapare, ea urmeaza soarta laps
conduita -Rusiei.
MARTI 14 NOEMBRIE.
.Se poate ca parerile d-rului Lehman asupra gravitatii boa.
lei mele, mai ales spuse verde *i gait nici un menajament, se
poste sa fie alts cauza, au fault ca aster noapte sa ma simpt ex-
ti cm de rau *i sa degenerez moralmente intr'o complecta depri-
niare. t3i daa starea aceasta cu care m'am deprins e a*a de Brava,
n am macar mangaerea, dad, poate fi o mangaiere, sa-mi tree ul-
tangle zile ale vietei langa cei ce imi punt scumpi. E grozav sii. ti
G,. spue ca zilele iti sunt numarate *i sa, traesti in exil, aproape in
mizerie, in lipsa de atentie $i de interes a unor straini de cari nu
k leaga nimic.
In aceasta stare de spirit m'a gasit azi o scrisoare a sotiei
nielc, dupa tree saptamani de tacere. Scrisoarea e datata 5 Noem-
brie *i o primesc la 14. Sunt lucruri ce ma linistesc, sunt din
contra altele ce ma turbura. La o gospodarie ca. a noastra lucru-
rile nu pot merge singure, e natural. Ea spera in concediul nieu,
clespre care am anuntat-o de mull. Mi-a trimis dupa cererea mea
unele lucruri necesare, pritr'un domn de aci Weiserman. dar pe
care Inca, nu le-arn primit.
Zilele de*i scurte, tree foarte aneNoe la farmacie $1 la cafenea
unde privesc lumea ce se framanta in nesimtire.
Ziare le de azi nu ne-au adus nimic nou. Inaintarea englezi-
lor la Cambrai a fost oprita. Cele alte fronturi se mentin linistzte.
Toata lumea e derutata de noua conduits a Rusiei. Trotzki,
actualul ministru de externe rus, anunta ca a. pus mane, pe trac-
tatele secrete ale Intelegerei *i ca, le va da chiar zilele acestea pu-
blicitatii. Un asemena act de felonie a unui fost aliat, in piin raz-

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RIZBOICLUI ROMANIEI 163

boi, va fi ultimul act al aliantei cu Rusia. Din Londra se anunta

ca publicarea tractatelor va fi semnalul pentru Anglia de a +rata
pa Rusia ca pe un dusman.
Si stai tampit si tel Intrebi, ce devine Romania ? Ce devine te-
zaurul nostru dus in Rusia spre a-1 salva de inamici? Ce devin ro-
manii refugiati In Rusia ca in tars arnica.? Mai are guvernul de
la Ia$i Vre-o cale stt Impiedece prabu*irea noastrii. ? Nu e momen-
tul oare sa se ridicecineva dintre ei si O. le strige aliatilor :
Ne-ati dat pe mana Rusiei, ne-ati impins in razboi in con-
tra fo*tilor aliati $i acum ne abandonati in mana ru*ilor tradatori.
Ce mai puteti cere dela noi? 'rem o cale de scapare, asa de
naturals, aceasta, vointa! Cine si cui datoram ca. am ajuns la, asa
necesitate? Inteleg *i onoarea cuvantului dat, inteleg si simpatia
de rasa., nu inteleg sinuciderea unui popor cand tovara$ii 1 nu a-
handonat.
Nu vad, in caz de a ne incapatana in cuvantul dat, care poate
fi s;tuatiunea Molclovei. Armata, ruse, azi dusmana, va rernane
In Moldova nu ca o armata, de lupta prietend $i bine diseiplinata.,
ci ea o bandy formidabila de jaf *i pradaciune. Guvernul va fi
captiv acestei armate in anarhie $i farit putinta de a fugi inficar
si a se- strecura intro tars arnica. Suntem pe toate laturile !neon-
jurati de dusmani. Tezaurul *i Arhivele Statului sunt in mana rit-
silor nu dumani azi numai noug, ci rlusinanii Frantei $i Angliei
garantii din August 1916. Pentru ce dar n'ar fi mai cavaleresc a
propune $i obtine Pacea? A ne abandona numai norocului, ar Fi
o C111114, de care nu *tiu tine va raspunde.
MERCUR1 15 NOEMBRIE.
Ziva cea mai banala. Traiul stupid ce duc aci mi s'a parut
azi $i mai imposibil din cauza nerabdarei de a afla mai repede re-
zuliatul dela Central Polizei Stella din Bucuresti. Tot ora*ul a
mid de refeiatul doctorlqui Lehman si considers concediul meu
ca acordat.
Weiserman s'a reintors dela Bucuresti si mi-a adus o noug
scrisoare si lucrurile expediate.
Pe fronturi nimic.
In Rusia tendinta spre pace se rantine. Generalul Duhonin
care a refuzat sa predea guvernului comanda armatei, a Post a-
restat.
Presa francezii se ocupa, spun telegramele, de Tragetlia Ro-
nidnzet, dandu-si parerea di era mai bine data ramaneam neutri.
Mie mi-e fried ca jalania de azi a Frantei sa nu fie a premature
tendinta de a scapa de raspunderea ce si-a luat cand ne-a arun-
cat in bratele Busiei.

www.dacoromanica.ro
164 IMPRESIUN1 I PARERI PERSONALE

JOI 16 NOEMBRIE.
Febra nu mti. mai slitheste, se vede cii, s'a intoxicat tot stmgele
In mine. Pe zi ce trece pierd n6.dejdea cg, voi apuca starsitul rag-
boiului. E de neinchipuit cas mangadere am ca mi-am saris jur-
iialul acesta intim in trista drama a vietei ultimului an; dm& imi
va fi dat sa pot ca di-1 $i transcriu, am impresia ca dui:a ce voi
dispare, voi triti in amintirea celor intimi, mai mutt $i mai ales
in a copilului meu.
Tovarasul Stambler s'a reintors azi din concediu de opt zile
Ce a avut la Bucuresti $i'mi-a adus dela cunoscutii pe cari i-a
vazut mangaterile $i sirnpatia lor.
Mi se spune ca la Bucurestt circulit svonul ca se lac not liste
de ostatici $i de exilati, asa ca domneste o adevarati teroare; o-
fertanti pentru protectie s'ar fi gasind pe toate strazile $i prin toate
cafenelele. E o hotie $1 un santaj inspaimantiitor.
Am intalnit azi aci un bun prieten venit din Turnu M5.gu-
rele. Acolo tifosul exantematic face zilnic marl ravagii. Regimul
la care sunt supusi cetatenii orasului e mai sever ca eel de aci, sac
vede ca, seful etapei e ceva mai ticnit. Fiecare cetacean barbat, e
Bator sa facie. serviciu de paza a orasului noaptea, on care ar fi
pozitia lui social& Nu e scutit dealt Prefectul, Procurorul $i Pre-
sedintele Tribunalului local. Amicul rneu este directorul sucur-
salei &mei Nationale $i zilele acestea ii vine randul de straj5.. De
altminteri Politaiul mi-a spus cii masura e luat6. $i in Rosiorii de
Vede, dar Colonclul Zimerman n'a cerut Inc& sa fie executatii.
Weiserman ce vine din Bucuresti imi istoriseste jignirile ca-
latorilor cari sunt aproape desbilcati si desealtati pentru a fi exa-
minati data au sau nu asupra lor scrisori. 0 doamn5, a fost des-
pletita sa vadii data in cozile piirului nu ascunde vre-o scrisoare.
$i cu toate acestea scrisoare circula. Bagajele si ele sunt cautate.
Abuzul eel mare e insa la vagonul de bagaje. Aci, fin ca pro-
prietarii sa fie instiintatt. cuferile se deschid cu fel de fel de ins-
trumente speciale, revizuesc totul $i iau ce le place din ltiuntru.
Dau mare preferinta lenjeriei, inctiltdmintelor $i alimentelor. In
contra reclamatiunilor paguba.5ilor sunt la ad6.post. and predai
bagajul iti da o recipisa pe care scrie ca, drumul de fier nu r4s-
punde nici de sosirea coletelor, nici de continutul lor. Ca in Vlasie.
Pe de alta parte eel ce reclamii e obligat sa, dovedeasca nu nu-
mai ce i s'a furat, dar $i tine ia furat, altfel considera calomnie
contra armatei $i to trezesti cu amend5.$i inchisoare. Consecinta este
ca nici o vctim6 nu mai reclam5, $i toall lumea e multtunita.
Unui domn ce a venit azi aci, i s'a luat aproape tot continutul cu-
fKrului. E mai de preferat sa faci drumul la Bucuresti cu caruta
dug ai ceva de transportat, e,sti mai in sigurara-
Pe fronturi mici hartueli. In Italia e pauza. In Rusia guvernul
Len in-Trotzki se intiir

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 165

BULGARII AGITA. CHESTIA DOBROGEI IN AJUNUL

ARMISTITIULUI GU RUSIA
VINERI 17 NOEMBRIE.
0 telegrama oficiala sosita azi komandaturei de aci, anunta
Incheierea armistitiului intre Austria si Rusia. Incheerea acestei
preliminari de pace numai ,cu Austria e neexplicabila,, dar pune
$i mai Mull in relief situatia falsa in care ne gasim noi. Dela Do-
rohoi la Buzau avem in fata noastra un front austriac,iar dela
Focsani la Galati un front german. Armata rusa din Moldova in-
cheind armistitiu numai cu Austria, nu va mai lupta in Carpati si
va lupta pe Siret? Arta e exclus. Vom putea noi apara si Carpatii
si Siretul numai cu armata noastra?
Ce iluzie I 0 situatie mai imposibila nici nu se poate. Gel
putin, urmand Rusia. in caderea ei s'ar pune capat nesigurantei.
De altfel guvernul de la Iasi probabil ca trateaza si el armistitiul
alaturi de armata rush, altfel nu s'ar explica inzistentele ziarului
Lumina de a lamuri, tine va incheia pacea cu Germania; . guvernul
cle la Iasi, sau un guvern format in teritoriul ocupat? Necesita-
tea incheerii pacii pare di chiar nu mai este in discutie, ceia ce ii
ingrijeste este tine o va face ? Gum raspunsul logic este a. pacea
se inchee intre cei ce s'au razboit, deci de atm guvernul regelui
Ferdinand, cei din Bucuresti se agita. In Capitala se va tine zilele
acestea o mare c,onsfatuire cu autorizarea guvernatorului Von
Miff, la care vor lua parte *i delegati din toate judetele. De aci
pleacr, chemat telegrafic d Belitoreanu. Se pune de sigur la tale o
lovitura mare, rasturnarea Regelui, formarea unui guvern legitim
care sa reprezinte Romania la Lratativele de pace. Lucrul nu li se
pare greu ; data Germania si Austria monarhica sta de vorba cu
Lenin si Trotzki in numele Rusiei, de ce n'ar sta de vorba, cu P.
Carp sau Al. Beldiman* in numele Romaniei, cu sau fara rage ?
In vederea unei paci apropriate bulgarii au inceput o agitatie
politica in Dobrogea. Presa bulgara- publica articole chilometrice
revendicand Dobrogea intreaga. Toate satele au trimis delegati la
Babadag uncle s'a tinut o conferinta, conferinla ce a telegrafiat lui
Radoslavof, ca dobrogenii cer anexarea la Bulgaria si cu nici un
chip nu mai primesc dominatiunea romaneasca asupra morminte-
lor eroilor bulgari. Aceste agitatimii par a fi acute expres ca sa
convinga Berlinul sa le acorde Dobrogea in schimbul ahantei, mai
ales a. pan& azi nemtii le-au dat mereu s& inteleaga ca nu li se
cuvine de cat Cadrilaterul. Daca in Orient se inchee pace, Bulgaria
nu mai are interes a ramane in lupta ; la noi sacrificii ce li se vor
cere, vor s& fie pregatiti si ei a cere noi avantaje. Ca aceste noi a-
vantaje sa para justificate si legitime, pregatesc din timp terenvl
din punct de vedere istoric si politic si mai ales din manifestarea
dorintei poporului. Ca sa inchida Romaniei drumul la mare, ce-

www.dacoromanica.ro
166 IMPRKSIUNI rI PARERI PERSONALE

iace nu i se mai thgadueste nici Serbiei azi, Bulgaria invoach un

argument politic. Ea pretinde eh la congresul din Berlin in 1878,
s'a dat Romhniei Dobrogea spre a inchide rusilor drumul la Con-
stantinopol, rusii fiind banuiti a fi in stranse leghturi politice cu
bulgarii. Or, prin alianta de azi a Romaniei cu Rusia scopul nu
mai este htins, iar drumul spre Constantinopol este si mai usu-
rat. Din contra, Bulgaria care era 1)1-Inuit& de o politick rusofilh.
a dat azi dovezi contrarii si e o garantie pentru Puterile Centrale
ca e o mai bung. strajh rusilor spre Constantinopol, decal, Romhnia.
Nemtii ins pe cat se pare nu se cam incred In perfidia bul.0-
reasch, pe care au pipait-o de aproape in acest razboi. Numai gra-
tie energiei lui Mackensen se datoreaza faptul eh bulgarii in Win
razboi n'au trecut de partea Rusiei.
Pe fronturi din comunicatul de azi nimic nou.
Din ziarul bulgar Echo de Bulgarie ce mi-a chzut azi in maim.
vad un comunicat de razboi englez ziarul publicand regulat si
comunicatele engleze din care vhd lucruri necunoscute Inca la
noi. Asa, in Asia, englezii au inaintat foarte mult pe malul mhrii
Rosii si au cucerit orasul Iafa la nord de Ierusalim, iar spre rasa-
rit, frontul englez se af16. abia la 4 mile de orasul slant.
Rezultatul primelor zile de la Cambrai a adus englezilor o
prada de 8000 prizonieri cu 120 ofiteri s,i mult material de razboi.

D. C. STERE SI DATORIA CETATENEASCA A

ROMANULUI, DIN TERITORIUL OCUPAT
SAMBATA 18 NOEMBRIE
Ziarele sosite azi nu vorbesc nimic de armistitiu. E si expli-
cabil, ziarele vin cu 24 ore inthrziere, cele de azi sunt deja vechi.
In schimb, bunii romani din Capita la, salvatorii cu sila a Roma-
niei, se zvarcolesc la ideia ch, e posibil ca pacv sa fie incheiatti de
guvernul din Moldova. Si nu sunt nici macar oameni de curaj.
sa arunce masca., sa se prezinte cu obrazul deschis si sa cearg, pu-
blicului Increderea. Ar putea sa, neglijeze chiar publicul si sa. Gear&
numai increderea guvernamhntului militar, ce le-ar fi de' ajuns
sh lac& lovitura de stat cu care se laudh de atata vreme, si sit se
prezinte Si ei ca un Kerenski, ca un Lenin, ca un Trotzki in Rusia
$i sa incheie pacea cu Puterile Centrale. Nu, n'au un asemenea
curaj. Dar nici macar nu spun ce vor ; vorbesc mereu de momenta!
sosit, de gestul de lama, pentru care ar dori ca poporul sa se des-
tepte, ca tetateanul sh se ridice si sh-si faca datoria, sa fach, pasul
acum sau nici odath. D. C. Stere profesor de Drept Constitutional
scrie azi in Lumina : Despre datoria retlifeneascii" urmhtoarele
cuvinte :
Dar pentru ca voinfa nalionald reald, indiferent de forme si
ficliuni, sa se poatii afirma, nimeni in areste vremuri mari nu are

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 167

dreptul sa se sutragii de la datoria lui ceuiteneascd, a$a CUM, i-o

dicteazd congiin fa".
Ma $terg la ochi sa vad clack citesc bine, si cand vad ca nu.
ink Inset, ma Intreb, ce vrea sa spuna omul acesta ? Ce cere el ce-
tatea,nului la care se adr,eseaza In aceste vremuri grele? Sa o spunk.
verde. Vrea el o vointa a poporului care sa se manifeste liber in a-
fard de formele Si fictiunile Constitutionale? Atunci cere revolutia.
Sa ne spunk ca, vrea revolutia.
Si ce vrea el de la revolta aceasta a cetdteanului subjugat strai-
nului dusman? S. des jos pe Bratianu $i sag urce pe el? SA, rks-
toarne pe Ferdinand de Hohentolern si sa instaleze regenta lui Ne-
nitescu? Sa aiba curajul sa o spunk'. Dar nu aunt numai lasi, aunt
si infami, caci o asemenea revolutie, cu un asemenea stop, o poate
ordona Von Ttilff printr'o Ordonantd, si va aver, acelas rezultat,
deci cu hipocrizie o cer ccrn$tiintei ceteitenesti'ee are datoria de a
nu se sustrage de la datoria ce ii clicteaza constiinta.
Acest domn profesor de Drept Constitutional ce i$i face o lau-
da de a$i fi inceput tineretea sub cnutul rusesc, in ce sfera o fi
trait pang, azi? El nu *tie, nu a aflat Inca ca cetateanul la care face
apel $i caruia ii aminteste de datoria congiintei lui, este azi sub
cravasa Invingatorului $i a Komandaturei M. V. i. R., care Il hra-
neste cu Portia., nu cat ii este necesar, dar cat voeste el sa-i dea?
D-sa nu a aflat ca, cetateanul roman plateste cu obrazul lui lovi-
turile de cravasa a celui din urma unterofiter pe care nu 1-a res-
pectat la limp, tinandu-si caciula in mama', sau n'a lovit reglemen-
tar calcaile cand i-a stat in fats? D-1 Stere nu stie ca traim sub o
Ordonanta care prescrie cA toti acei a caror nchi nu vor placea Gu-
vernamantului imperial, pot fi ridicati din mijlocul familiei $i e-
xilati acolo unde le va placea lor? Unde a trait d-sa pans azi? Ce?
Isi Inchipue oare ca pentru ca lui i s'a ingaduit sub crava$4
In loc de cnut sa laude prin o gazeta personals, ticalo$ia inami-
cului, constiinta cetateneasca va fi IngaduitA sa-si fad, datoria $i
sa se manifests alt -f el de cum i-ar ordona Elckman de la Central
Politzei Stelle? Si cum nu-1 crbd naiv pe d-1 Stere, de aceia it cred
infam.
Apelul ce face la datoria cetateneasca. Incatu$ata de politia
germana, este o infamie tot a$a de mare ca si lasitatea acelora ce
sub masca V ointei nafionale vor sa-si strecoare marfa for de con-
trabanda.
Tot d-1 Stere ne aminteste in Lumina ca Machiavel a spus
u ndeva:
Cci dintre Coate statele nenorocztc, eel mai nenorocit ar fi acel
ce ar ajunge sd nu poatil incheia parea. niri continua rlizboiul. In
aceasta situalie cade un Stat cdnd conditiele de pace it dcluneazd
Area mull, $i cdnd (lard ar voi sa continue lupta, trebue inevitabil
sei coda pradd a aliatului sau inamicului sau ".

www.dacoromanica.ro
 168 IMPRESIUNI II PARERI PERSONALE

Machiavel, cat a lost el de Machiavel, a fost numai un naiv;

el a prevazut multe infamii, dar n'a conceput pe aceia de care ne
ds azi dovada o pane din tara romaneasca. Ca dusmanul te-a cu-
cerit dups ce te-a invins si ca. aliatul te-a abandonat ca s& dea
mana cu inamicul tau, asta a conceput si Machiavel; ceja ce nici
el n'a conceput ins& e ca propria to tara, ca psrintii, fratii celor ce
isi varsa inca sangele pentru apararea pamantului stramosese
stea, de gat si s& benchetuiasca cu inamicul, in dosul frontului ce
sangereaza si sag sprijine pe inamic in campanii de propaganda
publics, dandu-i documente, dovezi si argumente zilnice in contra
propriei for taxi, ca pe baza for dusmanul sa fie la sfaxsitul con-
flictului si mai crud, si mai neinduplecabil.
Eu inteleg foarte bine ca germanul sa-mi zits ca. am lost un
ticalos, un tradator,' c& nu m'am tinut de conventii si ca am vrut
inseland pe altii sa profit eu; asta inteleg sa mi-o spun& dusma-
nul. Dar, ca in plin razboi ss and pe insusi romanii ca se ridic& si
spun inamicului c& au dreptate, ca am lost nista ticslosi, excroci
sau hoti, pentru ca cei ce ne guvernau pang azi au lost altii si nu
dansii, asta e o nenorocire a unei tiiri pe care nici Machiavel n'a
prevazut-o.
Toti suntem romani, Intl am fi profitat de succesele tsrii, toti
trebue ss suportam cu resemnare nenorocirile ei. Vrand, nevrand,
trebue s& fim solidari. Avem un drept pe care nu ni-1 tagadueste
nimeni, aceia de a ne rafui intre noi cand va pleca dusmanul din
tara, stabilind raspunderea si rasplata fie caruia dupa faptele lui,
cand certurile dintre noi nu von mai putea profits. inamicilor.
Pang atunci avem datoria de a ne solidariza si ajuta intre noi;
va mai fi ceva de salvat in tara acesta? Sa salvam impreuna. Va
. mai fi un pit de demnitate nationall de aparat? Sa o aparam cu
totii. Va mai fi vre-o speranta de refacere? Ss ne acatam toti de ea,
toti fara dinstinctie de am lost sau nu prieteni, de am vrut sau nu
razboiul. Pe urma ne vom rafui. Azi nu este de cat momentul ac-
tiunii de salvare cu fortele unite. Cred unii ca guvernul de la Iasi
eel ce s'a razboit, poate obtine o pace mai grea de la dusman de
cat ar obtine-o ei? Sa le ofere frateste sprijinul, far& tocmeall, fara
recriminari, fara conditiuni, pentru neam, pentru copii nostri si
ai lor, pentru Romania de maine.
Acest gest nu-1 vad fticandu-se, din contra, numai ura, numai
clusmanie, numai scoalci to ca sii Hera asez eu.
Tater uncle vad eu toata filosofia dezastrului roman.

SCENE DIN NAVALIREA HUNILOR DE AZI

DUMINICA 19 NOEMBRIE.
Stau de multe on si reflectez, nu sunt oare nedrept si prea
sever and judec rau pe acei dintre romani cari in timpul ocupa-
tiunii si -au suflecat manicile si au deschis lupta contra fratilor for

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 169

ce s'au retras cu arena in mans, punand piepturile for pe Siret sa

salveze ce mai este de salvat din pamantul si din onoarea
(land prin conduita for un spectacol deplorabil inamicului si cari,
sub pretextul de a vorbi adevarul in presa si sub cenzura germa-
na, insulta zilnic Statul, Regele, Guvernul si pe cei refugiati ca
n'au ramas act sub jugul robiei, preferind o Romanie mai mica,
mai reausa dar libers si cred a nu sunt prea aspru in jude-
rata mea severs.
Ca sa opue Romaniei libere dar suferinde, un contrast, citim
zilnic in presa for articole prin care robia de aci e descrisa in cu-
lorile cele mai trandafirii; dupa unii ar fi chiar idealul. Invaziu-
nea e aratata ca o operatiune bine-facatoare si aducatoare de civi-
lizatie. Populatia n'a suferit de nimic, din contra a profitat.
Din descrierile mele zilnice, a celor vazute si pipaite, reese
tocmai contrarul. MO, acum si ce mi se istoriseste de o familie
de aci.
Cand trupele germane au intrat si ocupat Rosiorii de Vede,
rasa si vasta for curte a fost invadata de trupe inamice de artile-
rie; zeci de tunuri cu atelajele for au ocupat curtea, grajdurile si
magaziile. Sute de soldati si zeci de ofiteri au ocupat intreaga pro-
prietate. Soldatii au navalit in magazii, patule si cotete. Aveau
multe pasari si vre-o cinci porci. Porcii au fost prinsi si ucisi. Ime-
(hat au fost casapiti si pregatiti de a fi fripti. Un gard a fost dobo-
rat, iar tot ce se mai gasea ca material lemnos a fost adunat si fa-
cute zeci de focuri in piing curte, pentru a frige carnurile sange-
rande ale porcilor ucisi.
Ofiterii si unterofiterri au dat navala to casa. Familia corn-
pusa dintr'o femere cu patru fete mari, se ascunsese de groaza.
Descoperite, ele s'au rugat sa li se crute viata. Nemtii au ras de a-
semenea temere si le-a promis ca nu li se vor face nimic. De alt-
fel este adevarat cs aveau ordine severe de a nu ucide si a nu silui
femeile. Restul, adedi jaful, a fost facut cu ordin si pernaisiune.
Fiind sears, au cerut paturi, saltele, plapume, ce imediat li
s'au dat. Intr'un salon in care era mobile mai usoara, lucrurile au
fost evacuate, iar inauntru au fost varati lire-o 6 cai de ai ofiteri-
lor, impreung cu cantitati de pae si fan. Toate perdeleley drape-
riile si cearsafurile au fost smulse, ridicate, rupte in bucati pentru
a le servi drept prosoape si carpe de seers cizmele Toata trupa
avea o infatisare oribila la vedere, murdari, nespalati, nerasi, plini
pang la gat de noroi si praf. Pe tot lungul coridorulut casei s'au,
instalat sa-si fad, curatenia, sa se spele, sa, se rada sa se tuna..
Era o trupa care de o lung -nu-si Meuse toaleta rgienica. Din res-
turile de par si sdrente aruncate pe jos, clocoteau paduchii. Ofi-
terii s'au instalat in cele 3 oddi ramase dupg, introducerea tailor,
iar familia s'a retras la bucatarie. Au cerut sa li se fad, de man -
care. Fete le 'au raspuns ca nu au ce sa be Ilea s manance la ora

www.dacoromanica.ro
170 IMPRESIUNI 5I PARERI PERSONALE

aceia. Un ofiter ce vorbea frantuzeste le-a strigat ca daca in juma-

tate de or nu le da sa manance, fac ei foc pe podelele oda' si vor
gati singuri. Au lasat cati-va soldati sa le aseze masa si au esit in
targ. Peste o ora s'au reintorS heti morti, faca.nd o galagie infer-
nala. Fie care a adult in buzunare si prin batiste, carnuri, carnati,
sunci si diferite comestibile, mai ales sticle de yin si spirtoase.
Ordonantele for deja desfacuse niste lazi si scosese tacamuri si ve-
sela de argint, pe cari soldatii se laudau a le fi luat din Severin.
Fete le au fost rechemate in casa, li s'a datIcarnurile spre a fi fripte;
la raspunsul for ca. nu mai au lemne de oare ce toate au lost puse
de soldati pe focurile din curte, ofiterii au luat niste scaune, le-au
rupt pe genunchi si le-a aruncat jos ca sa le arda si sa, le friga
carnatii.
Dupg ce au mancat s'au asezat la piano si au cantat c'antece
in cor pang. au terminat bautura. Au rechemat fetele si le-a cerut
butoi. Cum ele nu pricepeau ce este aceia, un ofiter le-a expli-
cat ca cer du yin. La raspunsul fetelor ca, nu au yin, au inceput
din nou sbieretele si amenintarile ca vor butoi. Sticlele goals)
le-au aruncat si spart pe pereti. Au fortat apoi pe copile sit mearga
cu ei in oral si sa-i duca la butoi, adeca la yin. Fete le i-au urmat
pang. in strada, de unde au fugit si s'au ascuns.
In ziuil convoiul acesta a parasit orasul, lasa.nd in curti res-
turile de mace' al animalelor si focuri imense. Numai singe
carbune pretutindeni. De prin magazii au ridicat tot porumbul. In
salon ce au lasat nu se poate descrie, nu se poate macai spune (6.
au lasat murdarie ca la grajd, gaci in cadrul unui salon balif,arul
tailor e si mai oribil ca intr'un simplu grajd.
Domnule Cancicov, nu IA puteti imagina ce era afara; ce
a fost la not a fost pretutindeni; centrul negustoresc dupa ce a
Post devastat a fost incendiat; flacarile acopereau cerul iar in ta-
cerea noptei de pretutindeni rasuna covataitul porcilor si gagai-
tul gastilor pe cari le spintecau sa, le manance. Un adevarat ma-
cel de animale a fast in tot targul. Impresia ce ne a facut a lost
ca oamenii acestia nu mai mancasera de luni de zile iar foamea
ii salbaticise.
$i erau de o murdarie! Ne ajungandu-le carpele ce facuse din
perdelele noastre ca sa se stearga dupa ce s an spalat, unji se
descaltau si se $tergeau cu niste obiele de o murdar'e inexpri-
mabila.
Am ascultat cu curiozitat istorisirile acestea traite si mg, gun-
desc daeN nu e prea putin calificativul de canalii, celor ce in 1:
carester Tageblatt 5i Gazeta Bucurestilor lauda zilnic blandatea,
cuviinta si civilizatia armatelor ce au ocupat Romania.
Vexler, Zilberman, man patriot' romani, incanta.ti de cat de
bine se simpt ei sub ocupatie, si magnetizati de cultura ce li se
raspandeste prin sali de conferinte uncle se propovadueste filo-
sofia lui Kant sau Nietzche, natural ca ii ridica in slava cerului.

www.dacoromanica.ro
 IAN TIMPUL RSZBOIULU1 ROMA MEI 171

Cererea oficialti de armistitiu $i pace, fi-tcutg. de guvernul lui

Lenin, se confirm4 in mod oficial. Propunerea a fost primit. *i
de Austria.
De oarece sunt documente, cari ca *i cargmizile sunt desti-
nate s5. formeze cavoul Romaniei libere de ieri, le dau in intro-
gimea lor.
lat., textul oficial al propunerli rusesti.
,Zarskoje-Selo, 28 Noembrie"
CATRE TARILE RELIGERANTE
fievolutia victorioasti a muncitorilor $i giranilor a pus in
primul rdnd chestia path.
Perioada ezitdrilor, a amdndrilor p, a birocratiei s'a sfdr$it.
Arum toate guvernele, toate clasele $z toate partidele tuturor fa-
rilor beligerante sunt invitate sci reispundd categoric la intreba-
rea dath sunt sau nu de acord sa inceapd cu not tratative pentru
incheierea indatii a armistiliului $i a Pilch Generale. Dela rds-
Trunsul dat acestei intrebdri depinde dacii vom scdpa de o nouti
campanie de iarnd, cu toate grortiviile $i toate mizeriile ei, sau
dacii Europa va fi mai departe sctildata in sdnge.
Noi, Sovietul Comisarilor natiunii, ne adresd m cu aceastd
intrebare cdtre guvernele aliafilor nostri Franta, Anglia, Italia,
,.Statele Unite, Belgia, Serbia, Romdnia, Japonia $i China. Le in-
treldim, in fata proprietor for popoare, in fella lumii intregi dacii
consimt sa inceapii tratative de 'pace.
Noi Sovietul Comisarilor Natiunii ne adresam cdtre popoa-
rele aliate, in primul rdnd cdtre clasele muncitoare, cu intrebarea
dacd se continue acest macel ford rost $i sa contribue orbeste la
distrugerea culturei europene. Cerenz ca partidele muncitore$ti
din Wile abate sii rdspunda imediat la intrebarea dacd consimt
,.la 2nceperea tratativelor de pace. Aceasia este chestia primor-
diald.
Pacea pe care o propunem asigurd progresul economic $i cul-
tural. Revolutia muncitorilor $i ttiranilor a $i facut cunoscut pro-
,,grtrmztl ei de pace. Suntem in posesia tzaetatelor secrete ale Ta-
.,rului, ale burgheziei $i am declarat aceste tractate veobligatorii
.,pentru poporul rus. Propunem tuturor popoarelor incheierea unui
,.nou tractat public pe baza bunei intelegeri $i a conlucriirei.
Reprezentantii oficiali $i oficio$i ai claselor diriginte din fa-
.,rile abate an rdspuns propunerei noastre prin refund de a recu-
noage Sovietul Guvernului rus $i de a se intelege cu ddnsul asu-
pra tratativelor de pace. Guvernul revolutiei victorioase, nu e
recunoscut de diplomatia profesionald; ins. intrebiim popoarele
,,daca diplomatia reactionard ea-prima peirerile $i nazuintele po-
..poarelor $i dacd popoarele Inglidue diplomatiei sit lase sa treacti
7.11 area povbilitate de pace, deschisii prin revolutia ruseascii?

www.dacoromanica.ro
172 IMPRESIUNI *I PXRERI PERSONALE

Rdspunsul la aceastii intrebare (intreruperea radiogramei)..."

Jos cu campania de iaral
Trdiascd pacea $i infratirea popoarelor !
(ss Trotzki Comisar al Natiunit pentru afacerite externe
Uljanov Lenin Precedintele Sovietuluz Comisarilor Natiutui
La acest apel adresat popoarelor si mai ales celor aliate Ru-
siei, s'au grabit s6. raspunda imediat numai conduatorii popoa-
relor Puterilor Centrale..
Cancelarul Imperiului german a Mout imediat in Reichstag
urmatoarea declaratiune.
Guvernul rus, a adresat ieri gupernelor $i popoarelor belige-
Tante, o radiogramd semnatd de Trotzki comisarul natiunei pen-
tru afacerile externe $i Lenin Pre$edintele Sfatului comisarilor
natiunei. Prin aceastit radiogram& se propune inceperea in cu-
rdnd a tratativelor pentru incheirea unui armistitiu $i a unei pari
generale. Nu stau la indoialo sli declar, cd cunoscutele propuneri
de- On& scum ale guvernului rus, formeazd o knit discutabil&
pentru inceperea tratatioelor $i cd sent gala sii le incep, imediat
ce guvernul rus va trimzte incoace imputerniciti de ai Mi. Sper
$i doresr ca aceste tendiNe sei is in eurdnd o forma definitive $i
..sa aducd pacea.
Cancelarul Austro-Ungariei, Contele Czernin, a facut ceva mai
mult, el a rgspuns imediat guvernului revolutiei ruse:
Cdtre guvernul republicei rusegi
Telegrama circulard a Sfatuluz Comisarilor natiunii, dela 28
Noembrie curent, prin care guvernul rus se declarci gala sd fn-
ceapii tratative pentru incheerea unui armistitiu $i a unei *lei
generale, a fost primild de guvernul Austro-Ungar. Propunerile
referitoare la armistiliu $i la conven(ia de pace in privinta careia
guvernul republicei rusesti a$teaptii contra propuneri, formeazd
.,dupe parerea guvernului Austro-Ungar Gaze psotrivzte pentru ince-
perea acestor tratative Guvernul Austro-Ungariei se daclarei deci
.,gata sii inceapd indatci tratativele promise de guvernul rus, re-
lativ la imeditzta incheere a annzstitiului $i a Poczi generale.
Mintstru Austro-Ungar de Externe
(ss) Czernin
Pe de alis parte, telegraine necontrolate vorbesc de retragerea
deja a trupelor rusesti de pe frontul Moldovei. Trebue s fie ingli
o exagerare. Ori cum, urat se aseaza situatia Romilniei.
La Paris se tine in acest moment o conferintA a aliatilor, pro-
babil frontul unie si situatia din Rusia vor fi la ordinea zilei.
In Italia, ofensiva austro-germand a fost definitiv opritd.
In Flandra obisnuitul bombardament de artilerie.
www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 173'

In Franta englezii dau lupte la Sud-Est de Cambrai in tor-a-

lit:We Burton, Fontain si Inchy.
In Asia englezii au repurtat mari succese in Siria, dar din
ziarele nemtesti Inca nu ne putem da seama in ce au constat.
LUNI 20 NOEMBRIE
Cand m'am prezenta.t dimineata la komanclatura, am fost in-
5tiintat a Loc. Neuman aghiotantul Colonelului are sa-mi vor-
beasca. Prin interpret el mi-a adus la cunostinta ca. Central Polizei
Stella din Bucure5ti mi-a acordat un concediu de 6 saptamani pen-
tru cautarea sanatatii.
Sunt in culmea fericirei. Mai spre seam mi s'a inaintat si con-
gediul pe un act oficial. El incepe de Sambata 25 Noembrie (8 De-
cembrie st. n.) Si dureaza pant. la 5 Ianuar (18 Ianuar st. n.).
Nu stiu pentru ce, dar am impresia ca, nu ma voi mai rein-
toarce la Rosiori. E deja un mare pas inainte ca, an cOnvenit ca. am
dreptul sa-mi taut boala la Bucuresti. A o cauta 6 saptamani sau
3 zile e acelas lucru de oarece e insuficient ca timp. Principiul e
castigat.
Am inaintea mea *ase saptamani ca sa actionez cu toate pu-
terile mele 5i de data aceasta sunt hottrit sit fac tot ce va fi posibil.
Pe de alit parte, in urma gestului Rusiei, tine stie dad. in sase
saptamani nu vom avea si not pacea, 5i cum arestarea mea aci este
pant 1a incheerea Neil, se pare ca, va veni sfarsitul. Am umblat
toata ziva sa, obtin favoarea de a calatori cu un vagon de cl. II
5i cu trenul ac,celerat.
Medical maior Lehman trebue sg-si dea avizul in scris; pe
urmli trebue sa, se pronunte Colonelul Zimerman seful etapei de
aci, si in sfarsit trebue sa mai aprobe decisiunea aceasta. 5i Gene-
ralul comandant al Judetului Teleorman ce sta. 1i. Turnu-Magu-
rele. Formele incepute azi le voi continua maine cu vizita la doc-
torul Lehman.
Vestea ca plec s'a raspandit imediat in tot_ targill, multi ipa,
fericesc, mai ales companionii de exil
Nu pot tagadui ca. sunt fericit ct, ma reintorc in casuta mea.
In Reichstag, Ministrul de externe a fost interpelat dad Ru-
sia a cerut armistitiu si in numele Romaniei ? Ministrul a ras-
puns ca, din partea Romaniei guvernul german n'a primit Inca
nici o propunerA -fe pace, dar chiar dad, ar veni vre una, ea va fi
desbatuta distinct de cea ruseasca. E si natural; cum Rusia fa-
cand pace ne va abandona proprietor noastre puteri, nemtii vor
trata, cu not in. alte conditiuni decal cu Rusia impreuna. Noi nu
nom avea nici nn sprijinitor; pacea o vom incheia ca o necesitate ce
nu mai poate fi evitata. Formula situatiei noastre s'ar putea re
zuma.in dout vorbe: Vai de nail
0 telegrams din Berlin anunta ca, ziarul rus Djen da infor-
www.dacoromanica.ro
174 13IPRESIUNI *I PARER' I'ERSONALE

matia a la Iasi a avut loe un Consiliu de Coroanh, care s'a ocupat

de noua situatie a Romg,niei; a starea populatiei din Moldova este
foarte rea, ceeace va determina poporul s% forteze guvernul spre
o pace imediatd.
Slab. nadejde pentru neamt ca populatia sh, forteze guvernul
Bratianu; e1 va fi fortat de imprejuari la aceiasi solutie.
Diplomatii Intelegerii pentru a incuraja putin Romania, i-ar
fi promis si Basarabia.
Ziarul Lumina public un inter iev dat din nou de generalul
Iliescu ziarului parisien Le petit parisien. Dupg acest erou al
neamului, Romania va merge inainte, nu va incheia nici o pace, va
forma Impreunh, cu armata rush, ilmasg. credincioasg. Inca, un nou
front, dela Mamornita pang In Mesopotamia si Golful Persic, front
ce ar trace prin gurile Dunarii, Marea Neagra, Caucaz, Armenia
si Mesopotamia. Cane de aprovizionare ale acestei armate ar fi
Transiberianul si Marea Neagra, cu o tale feraM imaginal% care
ar incepe din Armenia si ar merge pang. in Golful Persic prin
frontul englez.
Dad, acest inter\ iev nu este o simpla farsa. atunci e un cap
de opera de nebunie. Generalul sef de Stat Major care ne-a dat
Turtucaia, ramane floare la ureche, fata de Generalul ce face mi-
Marie si strategie platonica la ziarele frantuzesti.
Dug republica rusa si Ucraina face pace cu Puterile Centrale,
ce o fi intelegand genialul nostru strateg dela Turtucaia prin
Trupele ruse riimase credincioase ? Trupele rusesti ce vor mai ra-
mane pe front in contra vointel guvernului for ? Ce valoare au
asemeni trupe, si ce incredere se poate pune in ele?
Sa zicem ca. se vor mai gasi soldati rusi cari, and guvernul for
be va zice: A venit pacea, reintomati-va fiecare la vetrele voastre,
ldsati armele si veniti s6. vg. ImpNrtiti Smanturile ce an ilmas ale
voastre, si vh, ImOrtiti bunatAtile burgheziei pe care am zdrobit'o;
ei vor raspunde ca preferg sa ilm'an5. in luptA si sg. moara. pen-
tru Romania, Franta sau Anglia, cum a fost cuvantul dat de Tar.
Cum va fi alimentata in hrana si munitiuni aceasta armata 7 Si
de tine ? $i pe unde ?
Transiberianul?
Dar Transiberianul strabate Rusia. acea Rusie a carui guvern
inchee pacea cu Puterile Centrale. Iar pe Marea Neagra, cu ce vor
circula trupele? Cu flota rusa? Dar la Paris nu o fi aflat marele
nostru strateg ca aceasta flota rusa e in fruntea revolutiei bolsevice
si ca reclama pacea imediat?
Mai bine erect cd interne\ ul este nuinai o farsa de prost gust
al bosofililor de aci.

www.dacoromanica.ro
 DIN TIBIPUL RAZ1301ULUI11011iNIEI 175,

ALEX. EELDIMAN VOREESTE PUBLICULUI

CONTRA DINASTIEI
MARTI 21 NOEMBRIE.
Toata ziva mi-am tre,cut-o =bland pe la autoritati si pe la
medicul german ca sa obtin un aviz favorabil ca komandatura din
Turnu-Magurele sa-mi acorde favoarea ca, bolnav sa calk-
toresc dela Rosiori la Bucuresti, Inteun vagon de cl. II a accele-
ratului de Sambata.
Medicul duPa ce mi-a cerut plata vizitei, mi-a dat aviz favo-
rabil. Rezultatul va veni tocmai Vinert.
In Bucure ?ti a avut Inc o mare consfatuire a Pilo-germanilor
la care se ceruse er delegati din provincie. In realitate n'a fost o
consiatuire ci o conferinta. Ea a avut be in sala mare a Fondati-
unii Carol I, iar d. Alex. Beldiman fostul nostru ministru plenipo-
tentiar la Berlin, campionul rasturnarii dinastiei, a tinut o 3onfe-
rinta lungs, si inutile $i din care s'a ferit a trage vre-o concluzie.
A Mout apologia regelui Carol, cercand sa, dovedeasca ca defunc-
tul Suveran n'a facut in Romania o politica germana, ci una pur
romaneasca.
Nici din aceasta conferinta, nici din articolele d-lui Stere in
Lumina, nu se vede ce vor oamenii acestia. A face in Romania a-
pologia regelui Carol e de prises. Poporul roman a iubit si res-
pectat cu aclevarat pa acest intelept rege. Amin se caznese sa ras-
toarne nu pe regele Ferdinand, ci dinastia regelui Carol I. Atunci
pentru ce nevoe sa dovedesti ca regele Carol n'a facut o politica
8.errnana, cand azi nu e om politic german, nu e ziar in presa for
(are sa nu afirme ca Romania trebue sa faca de azi inainte o po-
litica germand *i 1111 romaneasca ? Ian cei ce si au luat rolul de a
sprijini o asemenea politics,, ne-o afirma presa germarat Si fap-
tele sunt d-nii P. P. Carp si Al. Beldiman.
Pentru ce atunci ipocrizia de a spune ca, regele Carol a lost
strain de o politica iseimand, dac6, pe viitor ea este o necesitate *i
mai ales dupa. ce Imparatul It illielm si-a plecat genunchiul pe
mormantul lui in plina victoria gei mana?
Poporul roman *tie gi e cons ins de un luc u. Regele Carol a
Post un bun german si un bun roman, a facut o politica germana
Ron , 'a in cons in.,ei ea it tin a ca ea nu e in conti azicere cu
o bua politick iomaneasca. Regele Fel dinan 1 a urmat aceiasi po-
litica ei ar fi continuat-o, data i azboiul european n'ar fi rascolit
5i pus pe tapct de rezol at chcstia nationalittitilor, iar alianta ger-
mano-austro-ungaro-bulgara n'ar fi pus in evidenta incompatibili-
tatea de a mai face o politica, romaneasca," in grupul Puterilor Ccn-
trale. Regele Ferdinand deli bun patriot german, a optat pentru o
politica, romaneasca, pastrand tronul; regele Carol poate recunos-
cand dreptatea poporului roman si cantarinclu-5i dragostea pentru
natiunea lui, ar fi abdicat.

www.dacoromanica.ro
176 IMPRESIUNI tjI PARER' PERSONALE

Acesta este adevarul.

Dupa Vossische Zeitung, Romania ar fi cerut zilele acestea
aliatilor sad printr'o notii, s& usureze pozitia ei de a mai putea sta.
alaturi de ei, dupt, defectiunea Rusiei. In cazul cand situatia Ro-
maniei, nu va putea fi usurata de aliati, guvernul roman Sa fi
silit s& inches o pace separata cu inamicul.
In momentul cand prin neacceptarea pacei separate, Roma-
nia face sacrificii pests puterile ei, la Paris se fac unele destai-
nuiri de titre oamenii politici ai Frantei, din cari ar reesi ca in
momentul intrarii noastre in attune, generalul Joffre ordonase
generalulu Saraille Comandantul armatei dela Salonic, O. nu is
nici o ofensiva. Or, imi reamintesc ca guvernul roman pretindea
ca are asigurari la 14 August 1916 c5, Saraille it a ajuta prin lua-
rea unei ofensive la Salonic, pentru a ne pune la adapost de un
atac bulgar dela Sud. Dupa cum se vede trageri pe sfoara au fost
nu numai laPetrograd..
In lumea intreaga. a facut senzatie scrisoarea publican', de
presa engleza, si semnata de Lordul Landsdowne seful conservato-
rilor din Anglia si membru in guvernul actual, scrisoare adre-
sat& ziarului Daily Telegraph. Prin ea, marele om politic arata
ca Pacea Generala trebue incheiata si ca. deli Anglia nu va putea
fi invinsa, totusi, incheerea pAcii onorabile e profirabila si nece
sat% intregii omeniri. Guvernul englez a. desavuat imediat aceasta
declaratie, declarand-o ca.fiind parerea izolata si personala a Lor-
dului Landsdowne; totusi ea a facut pretutindeni o mare impresie.
Pe frontul dela Cambrai, germanii au adus forte formidabilo
si dau lupta pentru a recuceri terenul pierdut si localitrttile ocu-
pate de englezi. Maya sate au si fost evacuate.
MERCURI 22 NOEMBRIE
Toata noaptea si toata ziva m'a tintuit febra. Afara e un frig
gToaznic; cu tot focul din soba, sunt inghetat.
Pentru prima oar& dupa, trei ani si jumatate de razboi stre-
vad putinta Incheierii pacii. Rusia a esit din numarul beligeranti-
lor, cu toate consecintele ce decurg de aci. Comunicatele germane
si austriace anunta deja ca. in mai multe parti ale fruntului s'a
incheiat deja un armistitiu dela divizii la divizii.
Pe Pripet, comandantul aliatilor a incheiat cu comandantul
rus un armistitiu formal. 0 delegatie rusa a trecut deja in dosul
frontului german pentru tratarea armistitiului general.
Unii naivi se mai intre,aba, trateaza, armistitiu si armata rusa
din Moldova ?
De sigur ci, trateaza.
In ce priveste Romania, o telegrama din Roterdam anunta ca.
ziarul Daily Mail publicrt informatia ca guvernul provizor rus a
denuntat pe ziva de 28 Noembrie conventia incheiata. de fostul gu-

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RSZBOIULUI ROMANIEI 177

vern imperial rus cu Romania, clenuntarea ar fi oficiala si cu e-

fcct imediat. Parlamentul roman ar fi fost convocat la Iasi.
Un alt ziar englez, afla din Paris cA-aliatii an oferit guvetnu-
lui roman din Iasi, pentru cazul cand ar dori sit paraseasca Cara si
Rusia, un azil in Wile aliate, pentru Rege, Parlament si guvern.
'Enorm de trist; dela Romania Mare, sit ajungi la un azil pentru
ei ce ne-au guvernat I
Ori care ar fi conduita guvernului roman, un lucru se deta-
seaza cu preciziune, ca in curand, cu voe sau faro voe, intreg cu-
rrinsul Romaniei va 1i una, si va urma aceiasi soarta.
Stau ore intregi si ma intreb singer, sa nu ma audit tine -va.
Ce soarta ni tie pregateste noun? Dupa dezastrul riostru speram
Inca la succesul final al aliatilor. Se mai vede oare succesul acesta
undeva?
Atunci ? Vom fi oare desfiintati ca Stat liber si independent !
Ne va imparti Austria si cu Bulgaria? Ne vor imparti cu totul sau
vom fi numai ciuntiti ?
Poate ca politic,a, germana sit mai aibil. nevoe de existenta unui
Stat roman la gurile Dunarii, in acest caz ne va ierta oare? Si in
ce conditiuni ?
Imi puneam Intrebitrile acestea citind discursul Guvernatoru-
lui Von Tiilff, ce a tinut zilele acestea la solemnitatea redeschide-
rei cursurilor la Facultatea de medicing din Bucuresti.
Trebue considerat ca un bun augur pentru festivitatea de aZt,
twat, ea tocmai in acest moment par a se ivi primele raze ate
aurorei unui viitor mai fericit $i pentru aceasta Ora".
In genere nu se pune temei pe politica militarilor, dar, gene-
ralul Von Ttilff inainte de a fi militar e Guvernatorul imperial al
Romaniei ocupate si o fi stiind si el ceva din scopurile Impe-
riului situ.
Mai este deci vorba, chiar pe buzele inamicului victorios, des-
pre un viitor Inca fericit al Romaniei ?
- - Sa-1 audit Dumnezeu.
Nu uit cuvintele lui Bismarck cand i se vorbea de imposibili-
tatea de a retina Italia in Tripla alianta din cauza revniticarilor
ei in Austria :
Cred italienii a au mai mari revendicari de facut in Au-
stria, decal are Germania ?
In Apus maxi lupte la Vest si Sud de Cambrai.
JOL 23 NOEMBRiE.
Noile evenimente asa cum se prezinta ma readuc la nervo-
Mateo mea bolnavicioasa. Abia astept sit se fact): ziva sa, ies si sit
citesc gazetele sit vad cati pasi inainte a mai facut pacea in ulti-
mele 24 de ore. Si cat sunt de deziluzionat in zilele cand pasii s'au
facut pe loc. 0 asa zi am avut azi. Ieri, telegrame peste telegrame,
12

www.dacoromanica.ro
178 IMPRESIIINI $1 PIRERI PERSONALE

armistatiu in piing activitate pe tot frontul oriental, iar azi, nici o

stare, 'lime de ce s'a Mout.
Cu frontul nostru ce-o fi ?
Preotul german al garnizoanei de aci a comunicat astazi cg.
el are informatii sigure ca. armistitiul se trateaza Si cu armata.
romana. Iar un magistrat Mirk) ce tine loc de Presedinte la Tn.-
bunalul din Turnu-Magurele ne-a spus azi ca pe frontul dela Mk-
rasesti a sosit deja delegatia roman& pentru tratarea armistitiului.
Se poate sa fie numai conjecturi isvorate din ideia ca, nimeni
uu vede alt-ceva decat Pace.
Batalia dela Cambrai nu s'a terminat inca Si e nehotarita vic-
toria de partea cui va fi,
In chestia permisului meu de voiaj, Inca n'a sosit un rezultat
dela Turnu-Magurele.
Aflu din Bucuresti ca colegul nostru de barou Nicu Vlatlestu
fost judecator de instructie, s'a aruncat de pe un balcon si a mu-
rit. Era bolnav in ultimul timp $i avea Si copii pe front. C dlntre
cei ce au desperat fara remediu.
Ln Bucuresti nemtii sunt in sarbatoare, e anul dela 'cuparea
Capitalei.
rentru, ei mare sarbatoare, pentru noi trista amintire.
VINERI 24 NOEMBRIE.
Zi de activitate febrile., fac preparativele de plecare Deli cu
mine.ttrgul s'a purtat urea, voi cel putin sa le las o impre ie trai
buns la plecare, am vizitat pe toti cei ce am cunoscut. can am im-
-presia ca n'am sa ma mai reintorc.
De dimineatb." am fost la komandatura; permisul nu sosise drr
a sosit la amiaza, el este afirmativ; ma voi putea urea in clasa It a
si voi putea lua acceleratul la Costesti. Restul zilei, adica 6 ore pline
le-am alergat sa pot obtine certificatul c& n'am pgduciti, ultima
formalitate de calatorie, dar si cea mai stupida. Abia la 6 jum. am
lost in posesia unui atestat dupe. ce d. Maior Lehman pentru un
pol, far., a ma mai examina, si-a pus semnatura. N'am priceput
nici odata pentru ce nemtii cer un document ca n'au paduchi celor
ce se urea in el. I, Si a II-a, $i nu cer celor ce calatoreon cu el.
HI-a si a IV-a ?
Ziarele anunta azi in mod oficial Incheierea armistitiului $i pe
frontul romanese. Armistitiul acesta are o importanta deosebita de
oarece equivaleaza cu pacea separatii. Germania ()data in posesia
starii de armistitiu n are interes a taragani lucrul, asa ea termenul
ce 'a acorda va fi cu ori-ori."
De se for tine de principiul aura anexiuni, far& despagubiri"
e posibil sa avem $i noi o pace onorabila Si inclin a credo ca nu
vor face gresala sa ne sugrume $i sa nu se tiny de cuvant de oare

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIE1 179

ce nu vad cum ei ar tine sa dovedeasca Apusului cu care Inca, se va

razboi, ca una vorbese si alta fac.
D. Lupu Costachi are azi in Gazeta Bucurestilor un violent.
extrem de violent interviev, la adresa d -lui Ionel Bratianu. S. fie
care lovitura magarului din fabulti ?
0 CALATORIE PENIBILA. FIOTORI BUCUREWTI
SAMBATA 25 NOEMBRIE.
Din August i916 and cu mari dificultati am flout drurbut
inaia-Bucuresti, nu mai cunosc calatoria libera pe druntul de fier.
La 15 Octombrie cand am venit in Rosiorii de Vede. am venit
eu santinela $i cu vagonul -dubs pentru arestati. Azi calatoresc in
fine Tiber. Daca n'ar fi scopul final, ca m& reintore Ia casa mea, de
o mie de on m'a$ lipsi de voiajul ce simt ca va fi din cele mai
dezagreabile.
Iata-ma In gars, cu trasura cu bagaj, cufar si geamanta.ne.
Nici un om de serviciu in toata gara, numai soldati germani $i
ei nu fac servicii pasagerilor civili. Cu mare greutate aiutat de
birjar am scoborit bagajul. In tot personalul garii nu e nici un
roman, iar limba germana, eu nu o cunosc, totust trebue sa cum-
peri bilet, s& predai bagaj si sa iei informatiuni. Cu sprijinul Ini
Rambler, care m'a littovarasit la gara, am carat bagajul de la
poarta la cantar, iar dela cantar in vagonul de bagaj unda esti obli-
gat sa ti-1 urri singur, data nu vrei sa ramkna pe peron. La tre-
nul ce pleats spre Costesti e un singur vagon de cl. If-a pentru
..rivilisten persoven" iar in acest vagon e o singura cabins de 8
locuri pentru populatia romaneasca; asa c& n'am unde alee, locul
trot Este fixat. Afar& e un frig extraordinar, dimineata terrnome-
trul arata 15 grade, vagonul are dou& geamuri sparte, unul pe
coridor, altul la cabina civi/isti/or". Vai de mama noastra,
In compartiment o canapea e ocupata in Intregime pc 2 locuri
de o doamna incotosmata cu zece blanuri $i pleduri ce sta cul-
c.ata $i a.coperita s& nu o doboare frigul, de un cojoc gros de blank
de oae, dar care poarta trese de locotenent austriac. Doamna e in-
tovarasita de o domnisoara tanara, blonds si foarte dragut& si de
un locotenent austriac ce vorbeste bine romaneste. In c trsul dru-
mului am aflat ca. este baronul D. mare proprietar in Teleorman,
dar, supus austriac si ofiter in armata Puterilor Centrale.
In vagon frigul e mai mare ca afara, din cauza curentului ce
se face din mersul trenului prin fereastra- tea sparta. Cu toata pre-
venirea inea, flanela, ciorapi de lama, sosoni, cojoc de piele si blana
pe deasupra, caciula pe urechi si manusi de blank in milnk., am
inghetat literalmente de nu ma, mai pot misca. Toata, tortura a-
ccasta ins& nu va dura cleat trei ceasuri, pang, la Costesti. La Cos-
iest. la ora I trece acceleratul pentru care doctorul Len man mi-a

www.dacoromanica.ro
180 IMPRESIUNI $I PARER! PERSONALE

dat permis, asa cti voi lua acceleratul, iar in el am auzit a se ett-
Ilitore*te eivilizat si se face chiar si loc. Grija doamnelor din coat-
partiment si a ofiterului este twit ca nu eumva trenul nostru sa
alba o intarziere de 5 minute, caz in care acceleratul pleaca din
Costesti WI a ne- mai astepta pe noi. La Costesti am ajuns ins&
exact si reglementar; acceleratul nu sosise.
Mara Costesti n'are acres pentru pasageri si civil decat in
cantina fostului restaurant. In asteptarea ac,celeratulm am intrat
aci ca sa ma mai Incalzesc 'putin. Trenul nostru de persoane sia
continuat mersul spre Pitesti. MIA o jumatate ora do astept
vine stirea ca 'acceleratul, nostril, are o intarziere de 12 ore din
.cauza unei deraieri la Caransebes. In gar& nir mai este mci un pa-
sager decal eu, Doamna cu domnisoara si loc,otenentul 'austriac,
prottjati sa ajunga la Bucuresti repede si comod. Austriacul
se duce dupti informatiuni oficiale si le aduce proaste, in loc sa fan
la ora.4 seara in Bucuresti vom sta in Costesti pang la ore. 1. noap-
tea -Meru' face mereu glirme pe. un ton ordinar, deli boeria Ii
este mare; de altfel din gara Rosiori.pana In Costesti a baut mereu
din niste sticle ce i le Linea inteci geanta la dispozitie o ordonanta,
si deja bautura, se simte pe figura, in gestul 5i in glasul lui. Incu-
rajeaz pe doamna ce acompaniaza, cu stirea ca Ia ora 2 vs trece
un tren special si ca el va obtine s& ne urcairi in et. Ca naufragiatii
ne agitijam si noi de Coate minciunile lui, in can vedein harm de
salvare. E inadmisibil sg ne tread, win minte ca von ramfme Sri
pana la 1 noaptea.
La ora 2 In adevar a trecut un tren special 'spre Bucuresti. Un
singur vagon salon, atasat la o ma.sina care dueca pe front un de-
legat german, pentru annistitiu. Cum era si de asteptat, trenul a
plecat an cum a venit..Austriacul Infierbantat de alcool si plic-
tisit de reprosurile doamnei ce intovaraseste, care blestema mereu
ora In care, a plecat dela casa ei, nn mai rade, mei nu mai glu-
meste, injura literalmente, pe ungureste de sigur. clar se, vede
bine ca Miura. Intra si ese mereu din cantina trantind.usa; nu re-
infra decal ca sa fats semn ordonantei sa-i (lea sticla, m care bea
fara nailer, si iar lege pe peron.
Inteun tarziu revine anuntand ca la ora 3 jum. trece un tren
cu munitiuni spre Pitesti si ea stt urn gata a no urea Ir el. La 3
junk. precis, a sosit fn Costesti trenul de marfa anuntati. Trenul e
sub comanda unui unterofiter german. Acest unteroirter ge opune
formal de a.primi vre-un civil In trenul lui. LocotenenLtil austriac
se face loc. liosu si iritat de betie sbiara ca un disperat: gerrna-
rad deal mic in grad, nici nu se sinchiseste, calm, refuza cate-
goric. Baronul Isi simte atinsa demnitatea sa de oilier al Puterilor
Central aliate; seful garii, si el ofiter inferior german, e chemat
sa Unnureasca situatia. Noi facern cue In jurul for cu bagajele In
Marra asteptand sentinta: $eful de gara d& dreptale unieraitcrului.
Nu pricep nimic din tot ce vorbesc, dar Inteleg ca suntem refu-
www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 181

zati din calmul cu care vorbeste nearntul *i din sbieretele baro-

nului. Trenul a plecat farts noi, dar ducand cu el ordonanta si
depozitul de alcool al austriacului, care pe baza ca stapanul sau
se va urea. a ramas in tren.
Situatia noastra devine acum critica, e sigur ca nu vom putea.
plec.aa inainte de I. noaptea. Frigul e din te in ce mai aspru si a in-
ceput *i viscol. Sala de asteptare Yin exista, singurul adapost nu e
decal cantina. Am reintrat in ea. La tejahca patronii, doi evrei, se
cearta mereu dela nista socoteli.
Vrand, nevrand, sunt nevoit sa. intru in vorba, si conversa-
tie cu doamna si domnisoara: nu ne -am recomandat, e probabil
o mare proprietareasa din Teleorman si vine din Turnu-Magurele.
Merge la Bucuresti sa se mai distreze si de oarece avea in quartir
pe locotenentul austriac, acesta s'a oferit sa le conducts pan& in Ca-
pitals. E putin bolnava, si pe vremea. rea ce este blastama, ora in
care s'a decis sa-si paraseasca, casa *i linistea ei si sa calatoreasca.
Ofiterul n'a mai reintrat in cantina, de altfel nici sticlele nu
le mai avea, plecasera cu ordonanta spre Pitesti. Am comandat
ceaiuri si yin fiert sa ne incalzim si din vorba in vorba. ajungem
la violentele de limbaj ale baronului, la umilirea ce i-a facut-o
vacmistrul german si la teama ca nu cumva, cum era asa de Mut
s/1 nu facts tine stie ce prostie. Domnisoara se oferd sa, se dne& sci-T
mai distreze si sag mai calmeze.
Din tren, de pe coridorul vagonutui deja observasem ca dom-
.nisoara cea blondes se preta cu placere la glumele austriacului.
Sunt oameni tineri, mi-am . zis en, si mi-am cautat de treaba.
E ora 4 jum.: cu doamna in tdic a trite ne bem bauturile her-
binti si Norbim de mizeriile si grozineniile razboiulm Cat ne a
tinut discutia, timpul a sburat uz,,or si neobservat, cum neobservat
a trecut faptul ca domnisoara nu &a mai intors, iar de child a ple-
cat e aproape o ora si jumatate.
Domnule, to log, fii asa de bun si sem ce o fi factind fata
mea afard, de nu mai sine ?
Natural, am indatorat-o. Afara insa s'a intunecat aproape sr
nu e nici tipenie de om pe peron, iar un vent amestecat cu puting
zapacla mareste simtitor beiul deja destul de aspru. Nu e admi-
sibil sit stea cineva afar a de o ora si jumatate, numai de place-
rea sa is aer. 1\4ts reintorc si spun doonnei, ea fiica ei nu este pe
peron. Doamna a sarit in sus dar s'a calmat apoi, tine *tie unde
or fi intrat: poate sunt la seful gam.
Cei doi patroni n'au terminat cearta dela socoteli. Acura an
aranjat bufetul, vine un t'en militar dela Pitesti si trece la VAT-
ciorova. Zeci de farfurii cu pui fripti, cu mancaruri service, stau
gates insirate pe tejghea. sa fie la indemana pasagerilor cand o
veni trenul cu muterii; sere iciul e desfiintat, ei vor sta numai sts
incaseze. A sosit trenul si mai bine de 50 do soldati navalese itt
cantina ca pe repezeala sa cumpere ceva. Unit iou lapte din pa-
www.dacoromanica.ro
'182 IMPRESI1JNI 51 PIRERI PERSONALE

harele deja `umplute $i asezate pe tavi altii cer cafea. Nimeni

nu se atinge de pui fripti, dar toti cer brot". -
Kirin brot! rgspunse scurt la, toti, tovarasul cel mai tangs.
Celalt patron face niste ochi maxi si nu-$i vine in fire.
Dupg cate-va momente conductorul anuntl plecarea trenului
$i soldatii golesc sala.
Evreul cel mai in varsta Inca nu si-a revenit in fire de ce
tovargsul sgu n'a vrut sa vanda paine.
Cum ai spus ca, n'avem pAine arid sub tejghea aveam 15
paini? Ce negustorie este asta ?
Ce ? ti-ar fi convenit sg spun ca am ?
Pentru ce sa nu-mi conving.
Pentru ca. toti era sa cearg de 10 bani paine, pang sa le
dai, pang sa plateasch, toti era sa ving cu bani nesehimbati, pang,
sa le doi restul era sa remang neplatiti $i cei cari au mancat pui.
Ce, erau sa piardg trenul pentru plata d-tale? Painea nu e pier-
dutg, tot la nemti o s'o dam, dar la cei de aici cari nu sunt grabiti.
Ce, ai crezut to ca eu sunt prost ?
AM %mut haz de socoteala lor, dar, ora, se ridicg. simtitor, este
aproape 6, afara intunericul e complect $i domnisoara n'a mai
venit. Cucoana se framanta. de nu-5i mai gaseste odihna.
Vai de mine 5i de mine, ce-o mai fi $i asta ? Domnule, te
rog, ce crezi d-ta ca o fi patit fata mea de nu mai vine ?
Ce sa cred cucoana. ? Eu nu cred nimic; n'o cunosc nici pe
ea tine este, nu cunosc nici ofiterul, nu cunosc nici localitatea, nu
va cunosc nici raporturile dintre d-voastra.
El e un om cam desperat si a bg.ut cam mult; s'o fi inc-a-
patanat de ru$inea ce i-a facut-o fata de not neamtul $i s'o fi ucis
pe aici pe unde-va $i o fi ucis $i fata.
Cum sa-ti inchipui cucoana asa ceva. Ce, asa se ucide
lumea ?
Dar atunci unde sunt? Domnule, te rog. nu te supara, dar
d-fale nu-ti d i prin rninte ce-o fi putut face?
De doamng, ce sg-mi dea mie prin cap? Nu-ti cunosc fata
$i nici nu pot sti de ce e in stare sa facg.
-- Cum domnule, d-ta crezi ca o fi fugit cu baronul?
- - Dar nu cred nimic pentru D-zeu, v'am spus ca nu va cu-
rios' ce raporturi suet hare d-voastra.
Nu to supgra to rog, dar ca mama vorbege $i eu, ce sa ma
fac eu acum? Suni, doug ecasuri de cand a plecat, s'a inoptat $i
nu mai vin. de uncle sa i iau eu acum? Cine m'a pus pe mine sci
plec eu dela mosia mea, mai ales cg, sunt si bolnavg. Ce mg fac eu,
ce mg. fac?
$i cu mgriele incepe a se lovi peste cap.
Nu mai raspund nimic, atat imi mai trebue ca la nervii mei
sa mai asociez $i desperarea altora. In definitiv o priveste, tine a

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUT ROMANIEI 183

pus-o sa -si lase fata cu ungurul? Si apoi era vadit, venisera ei a-

ranjaii dela mosie.
Doamna plunge tii se vaicareste. Vazand ca pe mine nu ma
mai miset disperarea ei s'a dus la tejgheaua negustorilor gi ii
chestioneaza *i pe ei unde i-o fi fata?
0 fi cu ofiterul cu care ati venit, raspunde batranul. Asa
sunt ofiterii, umbla dupa, fete, d-ta, nu *tii? Doamna framantan-
du-*i mainele, se reintoarce la mine, n'are insa curajul sa ma, mai
intrebe ce cred eu de ce i-a spus evreul, dar o simt ca asta vrea sa
*tie, si parca mi s'a facut mild,.
Asculta doamna; trimeteti chelnerul dela cantina sa se
duel in sat si sa cerceteze dad, n'a vazut cineva pe acolo, pe un o-
fiter cu o fata, in jumatate de ora ai sa ai un raspuns. In sat tre-
bue sa fie, aiurea nu se poate. Daca, n'or fi nici in sat, atunci de
sigur s'a mtamplat o nenorocire.
Chelnaul bine plait a plecat in sat si dupa un sfert de ora
a venit cu domni*oara.
Scena dintre mama $i fata a, Post de o severitate rare.
Fata a explicat asa lipa:'pentru ca sa alba unde sa stea pang
la i noaptea s'a dus cu baronul in sat uncle au gasit o odae si ca
tocmai acurn revemia sa o anunte si pe dansa sa mearga acolo.
unde baronul le asteapta.
Nu merg. Eu ma, reintore la Turnu.
Si cu baronul ce facem ?
Leagati-1 de gat; treaba ta, du-te dupa el, ca s ad ca nu
mai ai rusine
Fata umilita in rata noastra, a inceput sa planga. Cei doi pa-
troni stau in picioare la tejghea si asculta, morala aspra, a mamei.
Din plhnsetul fetei se aude din ca.nd in chnd crampee de
Norbe, dar cu baronul ce facem? 0 sa ramble caraghios in sat?
S6-I avertizeze cel putin ca, nu mai merg la Bucuresti.
Du-te de-i spune.
Cum sa ma duc singura?
Singura cum te-ai dus *i cum ai rel enit, mizerabilo!
Fata plunge si mai tare.
Ce au facut, ce au dres, la ora 7 doamna si cu fata au plecat
in sat. Gum au plecat. evreul Gel mai in varsta scoate ceasul, se
uita la el si la mine si mi se adreseaza:
Ei, si dumneata?
Ce e cu mine?
Dumneata do ce nu te-ai dus cu d-lor, ca aici n'ai unde nil-
mane. Noi inchidem peste jumatate de teas.
Cum sa inchizi, asta nu se poate, aici e gara donmule, sal&
de asteptare nu este, afara e ger si viscol, sunt un pasager ramas
nu din viva mea dar pentru ca, a inthrziat trenul de legatura cum
o sa, ma, dai afara, pang la sosirea trenului mai sunt 6 ceasuri.

www.dacoromanica.ro
134 IMPRESIUNI 4I PARERI PERSONALE

Degeaba vorbim, not trebuie, sa' inchidem, asa aveam ordin,

duceti-v5, la domnul sef.
Le-am Merit un pol, doi, $5. mg lase in5untru pe intuneric, sg
stau numai pe un scaun si data le e frica sa nu fur marfa sg. lase
chelnerul cu mine; in zadar, n'au primit. M'am dus la seful glrii
cu unul din ei ca interpret. Seful imi reproseaza de ce nu m'am
dus in sat. I-am explicat a n'am stiut c5. se inchide cantina, tend
mi s'a spus era deja tarziu si se inoptase; nu cunosc satul, e intu-
neric bezna si m, rup cainii, nu cunosc nici drumul nici la tine
m'as putea adresa sg. ma gazduiasca pang la miezul noptii. I-am
aratat biletul maiorului Dr. Lehman ca sunt bolnav si c5, trebue
sa. stau m5.car la un adlipost de vent. Seful s'a induplecat si a dat
-ordin sa. descue o incapere din atenansele OHL
Odaia in care am fost dus e goa15.. Are o sub& de teracota rui-
flat& aproape, si jumatate de camera e piing, de carbuni de an-
tracit. Langa zid am g5sit o bona_ E intuneric bezng; la gura sobii
tin soldat neamt cu o luman5ric5. mica in mama se clizneste cu bar-
tie si bucatele de lemne sa aprinda focul. Eu imi pun geamanta-
nul si pledul pe band, si ma, asez sit privesc. Dintr'un colt al ca-
merei se aude un gemat ce se repetrt mereu, trebue sit fie un bol-
nay. Scot cutia cu chibrituri si aprind sit vgd ce este La lumina
slabI a chibritului zaresc pe movila de carbuni un om i11tr5n, un
%ran, trantit jos, cu picioarele chircite si plin de noroi. Omul
acesta geme mereu. Soldatul a reusit sit aprinda focul, o mic5.
'tali% a inceput sa palpae in sobs si o pat5 de lumina sit reflec-
teze movila de cgrbuni pe care zace mosneagul. Nici o n5dejde sit
se incalzeasc5. odaia aceasta nelocuitg si neincg.lzitg. nici data, dar
on cum, de se va.aprinde focul teracota se va infierbanta si ne vom
incttlzi m5car mainile, arbuni sunt berechet.
Soldatul dupa ce a atatat focul si a indopat soba cu cArbuni,
a luat boleavul de subtiori si l'a tarn ca pe o povara pang. la gura
sobii. A mormait ceva in limba lui, si-a aprins luleaua si a plecat.
Lumina, de la gura sobii lumineaz5 acum bine trupul mos-
neagului. Cu un cojoc pe el, si totusi desbrgeat; crimasa de pe el
murdara este sdrente iar pieptul literalmente gol. Si te piept? O-
ros si numai o rang,.
La senzatia caldurit focului, omul isi scarping. ranile stinge-.
ranch). E asa aproape pieptul lui de gura sobii ca nu e exclus sit ia
foe dad. cgirbunii se vor Inrosi. Vaetele mosneagului nu inceteaza.
Dar ce ai mosule de te vaiti asa?
Ce sa am pgcatele mele, ia mi-a luat D-zeu mAna si un pi-
cior de am dizut ne om pe drum, ducAndu-mg. acasit.
and asta?
Ieri de dimineat5, domnisorule, ieri de dimineatg.
Si din ce sat esti?
Din Beuca.

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RXZBOIULUI ROMANIE1 185

t;ii de ce te-a adus aici *i nu te-a dus acasa, data zici ca ai

cask?
Tad. m'a gasit in leant neamtul ista *i m'a adus aici. Na
m'am intieles cu el, dar om bun, nu m'a lasat pe drum. Stau aici
de am inghetat domnisorule si mor de foame ea de doua zile n'arn
pus nimic in gura. Ce sa-i lac? Evreii au inehis cantina. Ii explic
ea acum e greu de paine, c. e noapte, dar maine va avea, ca am
sa-i dau bani sa-si cumpere. Omul a multumit *i a continuat a se
vaete.
Prezenta lui in odaia, aceasta mizerabil., hainele, sdrentele de
pe el, scarpinatul pe care -1 agita mereu in fate mea imi red. frica
de paduchi si de tifos exantematic. In asa mediu cloce*te boala
aceasta groaznica. M'am ridicat de pe band. dar inutil, de vor fi
lost paduchii i-am si luat deja. Imi reiau pledul, pun geamanta-
nul ca perna si ma, intind pe bane., bine invelit sa ma odihnesc
putin. Imposibil a sta cinci minute pe o parte, oasele *i scandura
intra literalmente in mine. Ma uit la teas, e abia 9, Inca. patru ore
de a*teptare. Patru ore, in frig, in intuneric, intro magazie de
ertrbuni s. asculti vaetele unui muribund, e un secol. Probabil
soba n'a fost destinata sri ardri carbuni de pieta. sau e crapata de
ease fum, caci In odae e un miros de fum de to inea,ca, iar cand
respir simt pe gura si pe nas funingenea de carbuni. Lumina dela
gura sobu e si ea turbure de aproape nu se mai vede. Am exit a-
fara pe peron si am Itisat use deschisa s. iasa, fumul. Cand sala
s'a mai limpezit am reintrat din cauza vantului. Batranul conti-
nua sa, se vaete, un mare bulgar de jaratee a cazut in lipsa mea
din gura sobei si a aprins maneca cojocului, de mai st6te,am afara
lua foc mosneagul.
Uite ea arzi, leapada sumanul de pe d-ta.
Fie ca nu ma. pricepe, fie ca nu se poste mi*ca, nenorocitul nu
se grabeste de loc si flactira ce arde maneca se mare*te. Nadejdea
nut e decat la mine sa smulg cojocul de pe el. Cum sa.' pun mama
pe scarbosenia aceasta, tine *tie ce boala o fi avand, pieptul e nu-
mai bube *i puroi, iar haina trebue sa colcae de insecte. Dec& nu
intervin ins., is foc tot. Paralizia se vede ca a cuprins toga. partea
pe care sta. Am apucat minteanul cu amandouk mainile 5i 1-am
tras de pe el. Prin smucitura mea insti omul s'a rasturnat $i a ve-
nit cu capul de coltul sobei. A inceput acum a se vaite, si mai rau,
ca ce am cu el, de ce nu 1-am lasat in pace ca destul 1-a batut
Dumnezeu.
Ardeai alt-fel mosule, uite maneca e toga arsa..
El habar n'are, trebue sa fie si tampit
Ceasul s a faeut zece. lmi pare un an de cand stau la Gostesti.
Dacti n'aveam ideia sa, calatoresc civilizat, acum eram deja la Bi.,-
cure*ta. Asa patese pretentiosii de cand e lumea.
Pe la 10% au mai intrat in odae vre-o trei femei tinere, niste-

www.dacoromanica.ro
186 IMP1tEt-rtNI 5I PARERI PERSONALE

fetiscane. Cum au intrat s'au dus la gura sobei sd-si desghete

mednile.
Da de unde veniti voi.
Din Costesti, rdspund toate trei odata.
Si unde v. duceti? Stiam ca pan& la accelerat nu e nici
un itren.
La Pitesti.
Cum la Pitesti? Nu yeti fi mergand cu acceleratul?
Avem domnule tren la 6 in ziva.
Si pentru trenul de la 6 veniti voi acum de la 10 ?
Atata o fi domnule? Auzi fd Marando ca e 10% si to de un
teas spui c'a cantat cocosii.
Celelalte fete au inceput a se inghioldi si a rade.
Ho! nebunelor relub, cea dintai, nu radeti asa ca uite ati
sculat pe mosu.
Atata a fost de ajuns ca rasul si bufnetul fetelor sai nu se mai
opreasca. Una din ele e foarte vioae si isteatd. S'a legat numai do
cat de mosu, nu 1-a menajat de be ca e bolnav si 1-a luat in sfichiu
de biciu.
Da ce te vb.icaresti asa mosule? Ce, nu mai poti, ha? Lag),
r. ti-o fi ajuns cat ai fost tandr. Dar de ce te scarpini a'a? Ha? Ai
pgduchi? Dar babb. n'ai? De ce te-a Idsat asa?
Si pe tema aceasta d. mereu, si rad cele lalte cloud si bufnesc
si spun prostii de mi-a trecut peste fire.
Ia ascultati fetelor, e un unche$ batran, paralizat, bolnav
ca, vai de capul lui, nemancat si inghetat de frig, nu vd, e rusine,
ce v. legati de el? Ldsati-1 in plata lui Dumnezeu si va cautati de
tineretele voastre.
Dar dad. e bolnav ce umbld la voiaj?
Teribila fad, m'a Mout sd ra.d. Cu glumele for s'a fdcut ora
12. In odae nu mai este fum, atmosfera e ceva, mai acceptabild, iar
soba s'a incalzit destul de bine. Am pus fetele de au mai umplut-o
cu cdrbuni. Mosu se vaitd mereu si cere fetelor sd-i deb o buc,atd.
de paine, se vede ca, n'a bdgat in seamti glumele lor; s'o fi deprins.
La ora 1 fix a sosit acceleratul. Pe peron nici cucoand, nici
fatd, nici baron. Probabil si-au intrerupt calatoria. Trenul intrat
in garb, md redesteaptd din visul cel urat. E in adevdr un tren ci-
vilizat, luminat in intregime, iar aburul de sub vagoane fashe de
oboseald. Vagoane marl, solide, marca germana. Seful de tren ma
indreaptb. spre coada vagoanelor, acolo este Fur tivilisten perso-
nen". Iatd-mb, $i urcat. Intr.() cabind ce mi se pare extrem de lu-
xoasd, deli e o simpld cabind capitonatt de cl. II-a, mai sunt mined
5 cdldtori, asa cb, e si un loc pentru mine. Child m'am vdzut asezat
pe moale si infdsurat cu pledul, m'am crezut in rai. Vagonul nu
(3, incalzit; dar temperatura din launtru mi se pare ideala fatb. de
frigul ce indur de la 9 dimineata, in cat, ma mir. protestbrile ce,
for lalti call-am can se vaetb. de frigul din vagon. De la Pitesti

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RIZBOIULUI ROMANIEI 187

Irma, aburul a inceput a veni sr inteun sfert de ora, toata lumea,

si-a desbracat paltoanele si si-a scos sosonii. Ce se intamplase?-
Trenul a avut toate vagoanele incalzite, afar de ultimul vagon
pentru Civilisten" care expres e ultimui ca sa, i se poata taia
aburul, fare, a prejudicia cele l'alte vagoane. E de sigur o deosebita.
atentie pentru populatia romaneasca. Ingaduita prin exceptie a se
urea In trenul lor. La Pitesti insa se schimba lucrurile fir voia
lor, la Pitesti ultimul vagon devine primul prin schimbarea direc-
tiunii $i a masinei; ca stt incalzeasco, cele l'alte vagoane aburul
trebue sii. treaca liber si prin primul vagon. lath. de ce de la Pitesti
la Bucuresti calatoria s'a Witt ideal.
La ora 5 dimineata am coborat Cara de Nord. Cand am
scoborat din vagon am avut impresia c5, ma g5,sesc la Budapesta
Din toate usile vagoanelor, militarimea ce scoboara strig,a dispe-
rata si In zadar.
Hordar! Border!
Hama li Insa, nicaeri.

ARMISTITIUL ROMANIEI
DUMINICA 26 NOEMBRIE.
Putinele ore dormite de dimineata nu mi-a luat nimic din obo-
seala si sdruncineala suferita. Ma tern si de o grea raceala; pia-
manii ma tin cand respir si un guturai teribil si-a facut aparitia.
Profit ca e Duminica si nu parasese casa sa ma, pot odihni si sa
istorisese eels vazute.
Am putut rasfoi ziarele pe cari nu le-am mai vazut de 2 zile.
Armistitiul n'a facut nici un progres, atat e sigur: confirmarea ofi-
dal& ea a fast incheiat de la Marea Baltica pad la Marea Nea-
gra". E stabilit numai pe 10 zile cu incepere de la 8 Decembrie
stil nou.
Iata cum confirms, guvernul roman armistitiul prin comuni-
catul Statului Major:
Iasi 6 Decembrie.
Comandamentul superior rusesc, a of erit inamicului $i tru-
pelor romdne care ocupd irapreund cu trupele ruse$ti frontal lor,
un cmnistiliu.
S'a hotardt ca trupele roindne sa participe la armitiliu. In
consecinid ostilitafile au lost intrerupte de la- 8 Decembrie, pe tot
frontal". (Ag. Radio).
Comunicatul acesta atat de asteptat aci, da, ocazia ziarului Lu-
mina de a trata guvernul din Moldova de nehotardt` si de excel
de abilitate"`.
De cc?
Pentru ca nu spune verde: Mi s'a propus $i am admis ar-
mistitiu".
Curiosi oameni. leri abia, nu mai de mult, necesitatea de a.

www.dacoromanica.ro
'188 EMPRESIUNI ICI PARERI PERSONALE

teritica guvernul roman, ii facea sd strige ca sd ne convinga, a

guvernul din Iasi va face crbna" de a nu primi armistitiul $i di
va duce armata romans, la internarea in Rusia, iar el, guvernul,
va ramane prizonier la rusi. Acum cr. prevestirea nu s'a adeverit,
$i guvernul din Iasi n'a/facut acea crime, Inca sunt nemultumiti
ca, guvernul nu spune cu curaj, ca a incheiat armistitiul t-u
placere".
Adevarul este cunoscut; conduita Rusiei ne-a silt la aceasta
capitulare. Armistitiul incheiat pe frontul roman nu este conse-
cinta sentimentelor bine-voitoare de la Bucuresti, fata de inamic,
asa ca, e natural sa nu le place. forma delicata sub care guvernul
din Iasi justifier, hotararea lui.
Ce vor face fostii nostri aliati in fata deciziunii noastre, nu se
stie. Un lucru vad cr, se colporteaza, in presa germane., a fata, de
situatia de pe frontul ruso-roman, armata lui Serail le de la Sa-
Ionic va fi retrash din Balcani si dusa pe frontul italian.
La ordinea zilei ramane situatia Austro-Ungariei. In parla-
mentul ungar un deputat a interpelat pe Primul ministru daed e
adevarat ca armata austro-ungard va fi dusr. in Apus sr. lupte
pentru Alsacia si Lorena? Rdspunsul a fost: E o fericire acest
lucru pentru Austro-Ungaria".
Ca fraza, de. efect, e bine; ca realitate, poporul austro-ungar
are de ce se cutremura.
America s'a decis in fine sr, declare razboi si Austro-Ungariei,
pe care o menajase pane. azi.
Explicatia data de America pare a fi o intriga. Ea zice: di
luptd nu numai pentru State le ?nici, dar $i pentru rteatdrnarea
Austriei, pe care Germanza o tine sub Miceli".
Pesfrontul italian, austriacii par a fi reluat ofensiva spre cele
sapte sate. Ei anunta ca au luat deja 15.000 prizonieri.
La Cambrai, englezii au fost dati indarat din teritoriul de cu-
rand cucerit, avand si grele pierderi.
Germanii cants, ince,' ce victorie.

LUNI 27 NOEMBRIE
Bucurestiul mi se pare mai pustiu si mai fax interes ca on
cand. Gerul se mentine --JO grade. Circulatia pe strazi e supra
redusa. Tramvaiurile tree cu geamurile literalmente inglietate.
La soc. Genera la", unde am lost sa vad un prieten, am gasit
pe fostul nostru director Kahane, venit din Viena.
De multe on m'am gandit la nevoe, la sprijinul omului aces-
tuia care ma cunoaste bine, dar era departe. El s'a oferit singur
sa intervina pentru prelungirea congediului Mal. Plead, la Viena
pests cate-va zile, asa ca e necesara interventia lui imediata.
In ores aflu multe lucruri noi; cea mai importantit stire e ca
,pe frontul roman, unde se urmeaza in acest moment tratative, au

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RIZBOIULUI ROMANIEI 189

plecat din Capital& d-nit Castle& *i Virgil Arlon, sari sa reia ra-
porturile cu delegatii guvernului din Moldova. Ei vor reveni azi
siu maine inapoi. E primul contact cu Moldova.
Oficial se anunt& ca guvernul provizoriu rus a cerut in mod
formal Romaniei ss. o urmeze in armistitiu *i in tratatavele de
pace; Romania, dui:A ce a mai fgcut un apel zadarnic la align
sAi, a fost nevoita sa accepte a urma soarta Rusiei. .Aceasta con-
duit& a Romaniei, de*i atilt de logicti, a produs mare emotie la
Londra *i Paris. Presa s'a impartit in clout.: o parte ne aprob6, re-
cunoscand c& nu paean' face alt-fel, mai ales ca nu de voe am
intrat in rezbel; altii ne blameaz& si ne arnenint6; unit chiar ne a-
runc& epitetul c. suntem triidectori.
Situatia guvernului roman, de sigur c. e penibila. Inexplicabila
pare ins& cramponarea d-lui Bratianu de a mai define puterea,
chiar atunci cand el nu mai are nici o e*ire pentru politica lui.
De cand exist regim constitutional, guvernul ce n'a reu*it in a:c-
tiunea lui face loc altuia. Ei bine, guvernul Brhtianu pare instalat
pe viata. Cramponarea lui la putere azi cand a primit armistitiu,
compromite si situatia Suveranului. In tratativele de pace ce vor
incepe nu e prudent, eel putin pentru interesele tariff, ca Br6tianu
sa mai reprezinte Romania. Acest lucru cred ca. a 'lost *i priceput
la Iasi; de act Si svonul de formarea unui guvern Ferichide cu
elemente anti rrtzboinice. V. Mortun, Vasile Misir, ,Orleanu etc.
Noua ofensiv& austriac& pe frontul italian pare s6. fi fost o lo-
itur& de surprindere cu s latri de o zi.

MARTI 28 NOEMBRIE.
Comunicatul Marelui Stat Major german confirm& *i el azi ca
armistitiul a fost incheiat pe tot frontul ruso-roman, de la Nistru
la Marea Neagra.. Curios este cg. primul front de pe care se anuntd
de Statul Major german armistitiul, e tocmai frontul nostru.
Se spune prin ziare. nu ins& in mod oficial, cd armistitiul cu
not e incheiat pe 2 luni de zile. Cauza c& pe frontul Nord armis-
titiul nu este anuntat, ar fi ca Trotzki care ca armata german& de
pe frontul oriental s& nu se deplaseze in timpul armistitiului de
awl() unde se gaseste, lucru ce probabil nu corespunde scopului
urmarit de Futerile Centrale, can alata a*teptau ca sa. IntAreascg
frontul occidental.
C. C. Arlon a revenit azi de pe front, dar pima acum n'a des-
chis gura, a*a Cd n'a transpirat niinic. Filo-germanii no*tri, can
si-au deschis activitatea in teritoriul ocupat, prin conferinta de la
Fondatia Carol a d-lui A. Beldiman, continua cu propaganda for
sub protectia *i suspiciile lui M. V. i. 11. Ieri a avut loc la Ploe*ti o
none, conferinta; au vorbit numai Al. Beldiman si Dem. Nenitescu.
Seara a m ut loc o consfiltuire intim& in casa prefectului d, judet
Piere Cior6neano.

www.dacoromanica.ro
190 IMPRESTUNI 0I PARERT PERSONALE

Maximalistii rusi continua cu publicarea documentelor se-

crete pe can au pus mana la, ministerul de externe din Petrograd,
Lucruri mare pans acuma n'au reesit, mai mult gainarii. Ei pu-
blica *i ceva privitor la Romania, din can presa de aci face o et-
lagie infernalk. E vorba de secrete privitoare la ziarul bucure*tean,
Adevdrul. Ziarul Adevdrul a dus o campanie razboinica alatuPi
de aliati pe tot timpul neutralitatii dintre anii 1914-1916. Acurn
maximalistii publics, o telegrams, pe care ministrul de externe rus
ate pe vremuri, o daduse plenipotentiarului Mu din Paris, privitor
la subventia de 3.200 lei ce trebuia platita la doi redactori ai Ade-
vandui, aflatori acolo. Se public& chiar numele acelor redactori.
De heath, chestie. Ar fi sa fim prea ipocriti a ne face ca credem,
ea o campanie de presti, nu este subventionata. Nemtii azi sunt.
scandalizati ca un ziar roman ar fi luat subventie pentru o cam-
panie ce interesa Rusia? Dar milioanele, zecile de milioane chel-
tuite de Germania in Romania pentru plata propagandei filo-ger-
mane? Se zIce ca an fi dovezi palpabile de sumele ce s au. platit.
In Italia de asemenea, se cifra la 50 de milioane de marci, propa-
ganda pentru a obtine ca aceasta tarn s nu intre in Intelegere.
Si &A, lucrul a fost normal *i general, de ce sa ne scandali-
zam?
Administratiunea M. V. i. R. ne acorda pe ziva de 15 Decem-
brie S. n. inlesnirea de a ne putea folosi si not de posta pentru scri-
sori. Desi de 6 luni de zile posta se reinfiintase, totusi publicul se
lipsea de ea, de oarece fie care trebuia sa-si aduca cartile po5tale
deschise la un birou special din Palatul postelor si la anumita
era. Acum suntem Instaintati a 30 de cutii de scrisori, din cele ce
se mai afla pe zidurile orasului, pot serve pentru depunerea cores-
pondentei ce se va ridica de doua on pe zi. Greul va fi numai ca
publicul sa stie care sunt cele 30, din cate-va sute, ee se gasesc in
oral. ()data insa ce vor fi marcate ca sa fie cunoscute, va fi o real&
inlesnire pentru public.
Pe fronturi hoist,
DE CE SUNTEM DORITORI DE PACE
MERCURI 29 NOEMBRIE.
Am fost de dimineata la spitalul Coltei sa revad pe doctorul
Gealac. Era in sala de operatii ocupat cu un caz foarte interesant
si in Nina. operatie; cand a auzit ca am revenit m'a chemat indata
inauntru, unde cu toatd seriozitatea lucrilrilor, toti mi-au fault o
simpatica primire. Am aranjat cu el continuarea tratamentului la
el acasa.
Pretutindeni in Capita1a vestea incheerii armistitiului 5i a u-
nei posibilittiti de pace, e primita cu simpatie; nu Noi sa inteleg prin
asta insa, pe romanii can jubilau de victoriile germane chiar cu
pretul sdrobirii Romaniei intregi, ci inteleg acele cercuri can au

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RIZBUILLUI NOMANINI HI

dorit si doresc inch. victoria finales a aliatilor nostri, deli sunt con-
vinsi ca rolul belicos al thrii noastre s'a incheiat. Oboseala de sa-
crificii, mizeria crescanda a populatici, scumpete-a vietii, despar-
tirea de copii, phrinti si frati, dorinta de a se mai revedea, lipsa
complete, de slim de la cei plecati, nestiinta cari din ei mai sunt
in viata, $i mai presus de toate descurajarea vh.dita in succesele
viitoare ale aliatilor nostri; fac pe toata lumea dornich. de pace, si
cat mai curand posibil.
Viata din Bucuresti pe care o regasesc acum, e mutt mai Brea
de cum am lasat-o la plecare. Alimentele aproape nu se mai ga-'
sesc. Zarzavaturile de iarnh abundente alth data, au disphrut. Car-
nea e o raritate, tot asa si oule cari daces se ghsesc se plittesc cu, mi-
nimum 0,80 bani bucata. Untul, laptele, foarte rani. 0 stela de
rom am platit azi 48 lei. Mai presus insh. de on ce, populatia sp-
fere de frig. La mine e n,enorocire; case fares sobe, exclus a aprinde
caloriferele, iar soba ce am instalat provizoriu e asa de insufici-
enth in cat, inghettun literalmente in cash. In biroul meu azi ter-
mometru a aratat 0 grade. Din voiajul de zilele trecute m'am
ales cu o Brea raceala, am o bronsith care mg tem sh nu ma dea
in pneumonia, cu casa neinchlzith. Fatul it incalzese cu o pernh e-
lectria. Ce trebue sh fie in populatia nevoiasti.? Sh se mai mire
cine-va ca gandul de pace ne sur4de?
Dupes sernnarea armistitiului urma sa inceaph tratativele de
pace; lucrarile insh au fost suspendate pentru o shptamang, de oare
ce delegatia gerrnanti a declarat ca n'are o imputernicire formals
in privinta telurilor de razboi, inainte de a sti ce spune Franta si
Anglia la o asemenea, propunere.
Dupes suspendare, guvernul rus a facut un nou apel la fostii
sai aliati, cerandu-le sa ia parte la tratativele unei phci generale.
Pe cat citim in gazetele germane, singurile ce parvin in Bucuresti,
se credo a Franta si Anglia n'ar fi ostile fixarii telurilor rhzboiu-
lui. Pe de alth parte, o telegrams din Stockholm anunth ca Bucha-
nan ministrul Angliei la Petrograd, ar fi cornunicat colegilor sal
la o consfittuire, ca conferinta de la Paris ar fi hotarat sh evite o
/upturn cu Rusia si sh ui meze polrtica ce va decide Constituanta
rush., care dach. va aproba pacea, va determina si pe aliati sh. ia
parte la tratative. Asemeni svonuri, on de unde ar veni, sunt de
necrezut.
Pe toate fronturile linistea e completes. In Asia, englezii au a-
vut un mare succes. Un eveniment tot asa de important, daces nu
mai important ca caderea Bagdadului, este acum diderea Ierusa-
lim.ului. Numai cei ce isi reamintesc luptele din evul mediu pen-
tru cucerirea locurilor sfinte ale crestinatiltii, isi dau soc,otealh de
ce inseamnh o asemenea cucerire azi. Turcii ca in tot-deauna, nu
spun lucrul lamurit, ci trebue sh-1 ghicesti. Comunicatul for su-
ng asa:
La nog(' luple de la Vest de lerusalini, despre care am comu-

www.dacoromanica.ro
192 IMPRESIUNI SI PARER' PERSONALE

laical, a reu$it sa se apropie cu alacul de oral. Ne-am streimutat de

la Vest $i Sud de ora$, in partea rciseiriteand".
Deci, pe ziva de 10 Decembrie st. n. 1917, mormantul slant al
lui Christos $i tara pe care a brdzdat-o cu invdtkturile lui scum 1900
de ani, e in mana aliatilor nostri crestini.
Din Viena se telegrafiazd ca in fine a lost stabilit un acord in-
Ire Puterile Centrale si guvernul roman din Moldova, pentru eli-
berarea reciproca a internatilor civili.
SA fie oare posibil ca martirajul nostru sg. is sfarsit inainte
chiar de incheierea pdcii ?
Bund veste pentru colegii nostri din Bulgaria in preajma
anului nou.
JOI 30 NOEMBRIE
Profitand ceva mai largde congediu, am fost azi la Palatul
Justitiei. Aci am intalnit pe C. C. Anon reintors de pe front. El
foarte discret $i n'am putut sd-1 facem sa, ne spue ceva; un lucru
nu mi-a refuzat, impresia lui din ce a vazut si auzit acolo ea
nu este incurajatoare pentru cei ce sperd in incheerea pdcii. Nu-
mirea generalului rus Cerbatschev, fostul comandant al frontului
ruso-roman, ca generalisim si delegat al republicei maximaliste la.
tratativele de armistitiu $i pace, dd. de brinuit asupra intentiunilor
militare, de oarece este cunoscut ca. Cerbatschev este un inversunat
rdzboinic, nu un pacifist.
Se mentine stirea. ca armistitiul incheiat nu priveste de cat
frontul dela Nistru pang. la Mama. Neagrd. Pe restul frontului, la
Nord, tratativele sunt suspendate.
lath si comunicatul roman din 12 Decembrie st. n. ce a par-
venit aci.
Cu inanzicul s'a incheiat un armistitiu. In consecinio ostili-
tatile an lust suspendate pcina la noz ordine.
26 Noembrie (9 Decembrie st. n.) orele 10.30 noaptea".
Wolf buro, comunicd in termenii urmdtori pierderea lerusa-
limului de cdtre turci:
In evacuarea lerusalimului s'a tinut in primul rand seama
de consideratia ca teritoriul slant tuturor popoarelor credincioase
ale lurnii, nu putca sd devic teatrul unor lupte sdngeroase. Paid
de aceasta consideratie, mentinerea ora$ului, care din punct de ve-
dere militar n'are nici o valoare, 71,11 joadi nici un rol. Aliatii turci
$tiu cci slam aldturi de ei. Posesiunea lerusalimului n'a lost de loc
hotaritii prin acest succes &editor al inamicului".
Natural cd este greu sa, explici niai abil infrangerea turcilor,
dar Ierusalimul n'a lost abandonat de armata musulmand. ca stt
nu se erse singe crestinesc pe mormantul slant, cdci pe acelas
mormant slant s'au mai vd,zut ai orori si singe, pe cari turcii nu
le-au evitat ca de data aceasta. lerusalimul a fost abandonat de

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI 1WMANIEI 193

oarece nu mai putea fi aparat. Faptul ca inamicul s'a putut apro-

pia de el, e insusi infrangerea turceasca. In ce priveste fanfaro-
nada nernteasca ca succesul e trecator, asta se va vedea mai tarziu,
de o cam data este succes, iar-mangaierea ce se da turcilor ca sa.
mr uite ca in infrangere, germanii stau alaturi de ei, nu le tine de
cald. Ce-i poate mangaia succesele nemtesti in Europa. cand in A-
sia insuccesele se tin lant.
VINERI 1 DECEMBRIE.
Intr'o informatie din Moldova gasesc *Urea ca d-na general
Averescu se afla la Bacau. unde a intemeiat un orfelinat. *Urea a-
ceasta imi dal siguranta ca si sora mea Elena e tot la Bacau, de
oarece de aci plecase cu spitalul d-nei Averescu'l.
Pe frontul nord rusesc, au fost reluate tratativele de armisti-
tiu, pentru a se inlocui armistitiu provizoriu de azi. Tratativele
fusesera suspendate de oarece pusese in discutiune chestiuni pri-
vitoare la paced generalli pentru care delegatii germani nu aveau
imputernicire.
Situatia guvernului rus Lenin-Trotzki ia o turnura foarte du-
bioasa de o bucata de vreme; ei par a se ingrozi singuri de con-
secintele principiilot pe cari Sfaturile poporului ii obliga Sal Le
execute. Pacea ar fi unul din mijloacele ca sal triumfe ideile lor.
nu un tel al guvernului revolutionar. De o camdata prin masu-
rile luate, Rusia Ysi creaza in Europa o situatie imposibila de so-
ciabilitate cu celelatle State civilizate. Faptul ca an rupt c,cmven-
tine cu aliatii *i au incheiat armistitu destinat sal ducal la o pace
separata, e o floare la ureche. Publcarea tractatelor secrete si a ac-
telor confidentiale dintre aliati, constitue un adevarat abuz de in-
credere, care declaseaza un Stat. A anula datoria publics de sute
de miliarde si a proclama falimentul Statului rus, catre care act
e impins guveriwl maximatist, e a scoate acest Stat din randul Sta-
telor cu can se poate contracta. Cu ce va trai maine Rusia? Va trai
lzolatti in omenire, fara contact cu celelalte State? Isi ia Lenin *i
Trotzki o asemenea raspundere? ji apoi Intelegerea care si-a pla-
%t in Rusia capitalurile prin imprumuturi, ar putea da mandat Ja-
poniei sal ocupe din Rusia atat cat ar' fi necesar sal garanteze im-
prumuturile.
Deocamdatii, toate mosiile *i proprietatea dela ores particu-
lars, a'u fost confiscate in folosul comunitatii poporului; toate te-
zaurele bancilor, inclusiv eel al Bancii Nationale ruse*ti an fost
confiscate tot in numele poporului. Unde vor ajunge? Probabil
nici guvernul for nu *tie; poporul cere si ei executa.
Fatal insa de presiunile Intelegerei se pare ca guvernul pros i-

I) Ea murise nca din lanuarie 1917 de tifos exantematic contractat

in evacuarea spitolulLi de la TeLud la 190
13

www.dacoromanica.ro
194 IMPRESINNI $I PARERI PERSONALE

zor a Mat pe seama Constituantei, cleciziunea incheierii p6cii se-

parate. Constituanta trebue sa se adune azi sau maine. Pronosti-
curile sunt ca Trotzki nu se poate bizui pe Constituant6, asta ar
fi cauz,a, c& s'a tot amanat convocarea ei. Presa bolsevist6 se de-
masa prin amenintarile ce publica, ca, in cazul and ea n'ar spri-
jini guvernul provizoriu in politica lui Lenin-Trotzki, va fi imediat
dizolvala. Ce e la ei un nou act de samavolnicie?
Un alt eveniment mondial, in relatie cu razboiul, este o revo-
lutie ce ar fi isbucnit in Portugalia si care pare a fi reu$it. Gu-
vernul Costa care a varit Portugalia in razboi, a caztit prin mis-
c6ri de strad& la cari s'a asociat si armata.
Maria Germaniei pare a nu fi straing. Detaliuri lipsesc.
Din Paris yin stiri grave. Guvernul Clemenceau e hotarit s6,
inabuse in Franta mice miscare defetist& destinata a pregati spiri-
tele pentru o pace cu Germania. In acest stop, nu cunoaste nici
usj scrupul. Mai claunazi fostul ministru Mali y a fost scos din gu
vern pentru tradare; guvernul Painlave a cazut pe chestia. a-
ce,asta; o serie de deputati si senatori au fost anchetati si trimisi
in judecata Tribunalului martial sub acuzarea, de intelegere cu
inamjepl: Acura vine *Urea ca Guvernatorul militar al Parisului
a cerut Camerei votul de a se ridica imunitatea parlamentara a
deputatului Cailleaux fost Prim ministru, pe moth' de tradare. A-
semeni acte de razbunare politica s6, nu turbure Franta si sa pro -
voace razboi civil cu consecinte tot asa de grave ca $i in Rusia.
Anul 1918 rezerra mari surprize si pe cut se pare tot favorabile
Puterilor Centrale.
SAMBATA 2 DECEMBRIE
In cercurile inalte germanofile de aci, nu domneste optimism
in chestiunea incheierii unei paci separate cu Romania. Desi presa
de aci serie ca pan& in lanuar totul va fi terminal, in cercurile de
care vorbesc, se crede ca pacea este cu mult mai indepartat& decat
ne inchipuim. Cauza se tine secreta, nu ins& atat, ca publicul sa
nu o afle; ar fi pretentiunea Bulgai iei de a i se ceda intreaga Do
broge. Un asemenea lucru, se laud& ei, nu Par putea accepta nici
un roman. In tot cazul, e un simplu soon.
In chestia .armist4iului ruso german de pe frontul nord-o-
riental, o telegram& germana anunta a la Brest Litowsk s'au reluat
tratatiN ele intrerupte pentru un moment.
Un regiment de grenadiri germane, sositi de nu stiu unde, a
defilat azf in Capitala pe Buie\ arc!, in luta Felcimaresalului Mac
kensen. Uncle vor mai fi mergand? Caci sunt acum sositi in Roma-
nia e fora discutie, do oarece Feldmaresalul le-a urat Bine ate
venit in lionionia!"
Svonuri ce nu pot fi controlate vorbesc tle o noun ofensivd,

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL,RAZBOIULUI ROMANIEI 19d.

de asta data in Macedonia. Adevarul este ca de catva tiny trupe

din Romania pleaca; unde s'or fi ducand, D-zeu 5tie.
Eu- cred ea armistitiul pe fruntul oriental e o stratagems ca. sa
poata da o lovitura formidabila aiurea. I4 tot cazul n'a sosit mo-
mentul sfarsitului sacrificiilor noastre.
DUMINICA 3 DECEMBIZIE.
0 editie specials a ziarelor anunta ca la, Brest -Litovsk s'a in-
pheiat un armistitiu pentru 25 zile pentru intregul front rusesc din
Europa. Pe frontul Asiei, tratativele continua Inca.
Pe strazi, zi de sarbatoare, e o mi5care neobisnuita, usurata
$i de slabirea gerului. Din Moldova ne-au sosit vesti interesante.
Guvernul Bratianu-Take lonescu si-a prezentat demisiunea. Lucrul
impresioneaza, deli toata-lumea cu judecata s'a a5teptat. In Coate
tarile beligerante guvernele ce au facut greseli sau le-a exit rau
olitica, sau retras. Greselile guvernului liberal erau prea grele
lax situatia create Regelui, prea imposibila pentru a mai conti-
nua sa, se cramponeze.
Acolo, nu poate urma decal, sau un guvern care prin presti-
giul sau ar taxi mai departe in prapaste destinele Romaniei, sau
un gut em impaciuitor care sa-si is asupra-si indreptarea gre-
selilor si tratative de Impacare cu Germania. Dinastia de pe Tron
nu poate fi o piedica la o intelegere, Regele e constitutional, are
cai de scapare numai st, voiasca; prin acceptarea dimisiunii gu-
N ernului Bratianu are rutinta de a incerca o apropiere cu inami-
cul. 0 asemenea conduita pe care fo5tii nostri aliati o vor califi-
ca de sigur liadare" eu incep a o crede singura posibila. Din
publicarea tractatelor secrete, a actelor diplomatice, a rapoartelor
rusesti, de catre presa bolsevista, reese pentru tot romanul c,redinta
in nesinceritatea Rusiei fats de noi. Din conduita Angliei care de-
clara azi ca n'a voit nisi odata desmembrarea Austro-Ungariel, tot
i omanul a priceput ca nd mai are pentru ce a se sacrifice. Din si-
tuatia ce ni s'a treat de armistitiul rus, tot romanul s'a convins
ca nu mai avem nici o tale de scapare alta dealt pacea.
Pentru ce dar, primind pacea am fi trMatori?
Raul este ca nu c ad in Moldova putinta formarii unui nou
guvern ,i sinter si destul cle puternic pentru a-5i lua o asa grey
saicina.
Ceneialul Presan a fost numit Generalisimul armatei ro
mane. Presan a fost in ultimul razboi un bun general si un bun
adthmistiator, pacat ca a fost pus la mullea cam tarziu,
In rhestia internatilor se confirms, aranjamentul intervena
intre gucernul romanesc 5i inamic. Internatii din Moldova vor sosi
in curand prin frontul dela Mara5esti. Probabil ca se va lichida
5i situatia noastra.. Maine voiu putea avea deta]ii mai pozitive
de oarece maine xoiu ac ea o intreN edere cu d-nul Alex. Marghilo-
man, in chestiunea prelungirii congediului meu.

www.dacoromanica.ro
196 IMPRESIUNI II PARERI PERSONALE

DE VORBA. CU D-NUL ALEX. MARGHILOMAN

LUNI 4 DECEMBRIE.
Am fost primit azi de d-nul Marghiloman. Mi-a arafat ace-
Iasi bun& vointa $i mai multa. speranta de asta data ca sederea
mea in Bucuresti se va putea prelungi. Mi-a spus ca. a intervenit
pentru prelungirea sederei in Bucuresti $i a d-nei Sabina dr.
Cantacuzino, sora Primului Ministru, $i de 9sta data Guvernaman-
tul I'a satisfacut. E probabil, crede el. ca din cauza aranjamentu-
lui cw internatii din Moldova, in curand se va transa Si chestiu-
nea noastril. Cei din Moldova vor incepe a sosi chiar peste cateva
.zile, dar vor fi internati in lagare de carantina in vederea starii
sanitare rea din Moldova. Cu fi zile inainte de a-mi expira con-
mi-a zis sa yin sa-1 vad.
()data terminate chestiuiiea personals, am facut putina poll-
tia. El vede pacea foarte apropiata, pace separata, dar impusa
clip cauza Rusiei. Crede a sti ca singurele dificultati ce stau in
calm Oen cu not ar i done:
1) Chestia Dobrogei.
2) Chestia Dinastiei.
In chestia dinastzei, el nu vede nici znteresul Romania, nici
intermit Germaniei de a o schimba; dar, credo necesarci abdira-
rea regeluz Ferdinand. Crede ca Principe le Neculai va fi chemat
la tron $i i se va da o regenta pi in moditicarea Constitutiei
regenla compusa dintr'un principe german, azistat de un consilie
romdnesc. Vede in acest regent german o garan(ie contra intrzgilor
urilor personale ce se vor desfasura in Romania dupe razboz. El
neavdnd interese $i sinzpatii personale in Romania, va putea mai
u$or inlesni iransitia dela regimul trecut la regimul viitor' .
Mi-a laudat ostirea; in purtarea armatei romane, in disciplina
ei, in credinta catre tron a ofiterilor acestei armate, el vede o mare
calitate a romanilor. Cu durere constata, ca mai cunt oameni in
Romania, oameni de seams, cari indeanind Germania la schimba-
rea dinastiei, la lovituri de -Vat, $i mai presus de toate ii incura-
jeaza a erre de a nu pleca din Romania prin incheierea pacii, $i
a rama'ne sub disciplina ci autoritatea for sa ne organizeze OnZ
de zile.
Aluzia aceasta e strb.vezie la d. Carp $i Beldiman.
A doua chestie re impiedica pacea, e chestia Dobrogei, pen -
tru obtinerea careia Bulgaria exercita azi un adevarat santaj. Dan-
sul insa spera ca nenorocirea nu se va intampla.
De lonel Bratianu mho, vorbit mull, nici o vorba insa despre
seful meu, d. Take lonescu. Despre Bratianu mi-a spus ce e omul
ce a avut sa piarda, eel mai mult din catastrofa Romaniei, a pier-
dut un partid puternic Si guvernarea tarii. A avut un moment cre-
dinta ca. se va sinucide; n'a facut-o, nu crede insa ca dupe pace.
sa se mai reintoarca in tars cativa ani. Dela el aflu ca Miercuri

www.dacoromanica.ro
 UIlrT TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 197

va tine la Craiova a 3-a conferintb. a lui Alex. Beldiman, la

care va lua cuvantul *i George Stirbei.
Mi-a vorbit de anarhia rush si irni istorisi o scent dela trata-
tivele armistitiului la Foc*ani. Intre delegatii ru$i erau *i ofiteri
*i soldati. Pe cand vorbea un colonel rus, it intrerupe un soldat rus.
Tovarb.*e Colonel, eu nu piicep chestia cutare...
La care colonelul a rhspuns:
Tovarhse soldat...
Dela aceastb, anarhi6 mai spent Anglia continuarea razboiului,
Cu asta ne-am desp6rtit.
Comunicatul Statului Major german anunth azi incheierea
general. a armistitiului pang la 14 Ianuarie 1918. Dub. cu 7 zile
inainte de expirare el nu va fi denuntat, va continua in mod au-
tomat, putand fi revocat dupb, o avizare de 7 zile.
Dui** art, 9 al Constitutiei, tratativele de pace incep imediat.
Pe fronturi nimic de seams.
Cu incepere de azi am reluat tratamentul cu dr. Cealttc; mai
am inaintea mea. 32 zile libere.
MARTI 6 DECEMB 21E.
0 frmpresie dezastruoas6 produce asupra populatiei svonul ce
tlevine aproape public, ch Romania e expush sa piarda Dobrogea
Pe aceastA. che&tie par a nu mai fi glasuri rhzlete, toga lumea e in-
dignatA. In C9,pitalh probabil sh nu fi rhmas decal Grigore Golescu
*i Paul Teodoru cart sh n'ailia nintic de obiectat, cu o conditie Msa
si ei, sa li se asigure ca nu se va mar reintoarce In Bucure*ti Brit
tiani *i. Take lonescu.
Cu nplita asteptare. Am facut acest thzboiu, imbhtati de ilu-
z'uni nebutie; dela 1913 yra visasem decat mbrire cu orice prat,
cand a.i !netput Lit.ziluziile, am inceput a ne cuminti, a disphrut
grandomania, dar nu ni se atinsese demnitatea. Cand ,s'a pierdut
Muntenia, n a fost roman care sh se gandeascit inch la desmem-
hrarea tbrii de uceia si ideia pierderii Capitalei a fost premit, ca
o situatiune proNizorie. Azi insa cand ne apropiem de nomentul
imphrtirii prazet, ne de*teptbm din ametealh *i visuri *i privim on
grijh la cei ce stau gata sti ne jupuiasch. Azi and adeviirul apare
sub adeNitrata lui lumina, ne umple groaza.
Pierderea Dobrogei va fi insa pentru not un simbol; ea va
-made asperitiltile interne, ea va indulci vrh*mh*iele de partide, ea
va redeveni tinta comunh $i unich a viitorului, ea va fi ordona-
toarea cheltuelilor de preg6tire military si mobilul jertfelor vii -
toare (le sane. 'Ea va servi in viitor Romaniei ca icoang, fhchtoare
de minuni, la imaginea ei romanul va *ti in viitor stilt fact;, da-
toria.
Sa sperm rasa ca bulgarii vor fi mai cuminti de cum ti cu-
noaste Iumea, $i vor renunta din limn la vrhjmasia just6 ei perma-
nentb. a unui vecin, eel putin tot atat de tare ea si ei.

www.dacoromanica.ro
198 IMPRESIUNi 1;11 PARER[ PERSONALE

Nici o stire din sorginte oficiala nu confirms Inca clemisiu-

nea guvernului dela Iasi.
Din noianul de sturi ce parvin din presa tarilor neutre, s'ar
putea conclude ca guvernul roman a acceptat armistitiul impu,
de imprejurari, de oarece comanda tuturor trupelor de pe frontul
roman era in mina rusilor, dar ca nu accepta sa trateze o pace
separata cu violarea Conventiei dela Lonclra. Un moment avusL-
sem iluzia ca la Iasi a debarcat zeita intelepciunei. Sa ma fi in-
selat ?
Rush trateaza pacea; despre Romania nu se spune nimic.
0 intelegere provizorie a decis deja reluarea transporturilor co-
merciale pe l\l'area Neagra.
In rastimp, pe toate fronturile luptele au incetat, probabil in
vederea tatonarui conduitei germane, unde ar vrea sa. atace? In asa
conditii anul 1918, va da Puterilor Centrale initiativa de miscare,
tin atu pe cari nu 1-au avut in 1917, dar care an totusi se termina
atat de favorabil pentru ei.
Un svon, probabil interesat, anunta ca Generalul Saraille at.
fi fost inlocuit pe frontul Salonicului.
BRA.TIANU\JUSTIFICA IN LE TEMPS', PACEA
RaMANIEI
MERCURI 6 DECEMBRIE.
Ce e mai dureros in loath. tragedia Romaniei este lipsa
consideratiune ce ni s'a dat si ni se da de catre aliatii nostri, ceiac
face un contrast si mai isbitor cu pretentiositatea si grandomanii
premierului roman in cursul tratatis elor cu. aliatii, cand a fo,t
vorba de intrarea noastra in actiune. Imi amintesc ca atunci, c
Bratianu nu se scobora a sta de vorba decal cu Sasonov, cu. Lloyc
George, cu .Briand, ca dela egal la egal. $i acum, dupa ce ne-am
sacrificat tars si atatea sute de mn de suflete, n'avem macar mai
gaierea de a ne vedea tratatti ca aliat. Ma explic. Nicaeri, si nici in
tr'o imprejurare nu s'a auzit, oficial vorbindu-se, de alianta fran-
co-romeinii, anglo-romdpii, ruso-romans, cum zilnic se intituleazi
alianta Puterilor Centrale germavo-austi o-ungarii-bulgaro-turca`
Acum, cand s'a incheiat armistitiul pe frontul oriental pr:
tradarea Rusiei, nici nu s'a pomenit de alianta ruso-romans sau de
vre-un front 711S0-70771C192. Azi avem sub ochi textul oficial al an
mistitiului general incheiat la Brest-Litowsk intro Rusia-Germania
Austro-Ungaria-Bulgaria si Turcia pentru intregul front dela Ma
rea Baltica pana la Mara, Neagra; undo este frontul roman?
Unde este Romania? Nici un cuvant, ca si cum Romania nici n'a
fost in razboi: e posibil sa fim tratati asa? Romania n'a avut alt
rol in armistitiu decat al tratativelor preliminare dela unitate to
unitate, dela divizie la divizie.
i cand lumea intreaga se intreaba ce face Romania, cei dela

www.dacoromanica.ro
 DIN TIIPITI. RAGRUat1.UI ROMANIEI 199

Iasi au part& o scuza in acceptareo fortata a unei paci separate.

Romania nu exista, nimeni n'a cerut si nu cere avizul ei.
Din conditiunile armistitiului incheiat, e 'um care ne da o
razil.de speranta ca vom putea comunica cu cei din Moldova. Posta
a fi organizata, si se vor mita, schimba reciproc scrisori si jur-
nale. De soarta guvernului din Iasi nu se mai stie aici nimic; tele-
grame zapacite, inca mai lanseaza svonul ca armata roman& ar fi
trecut in Rusia, lucru ce cred inadmis&l.
Ziarul parisian Le Temps publica un comunicat din care ar
reesi, ce credo guvernul d-lui Bratianu: Iata acest comunicat.
De nzai multe on guvernul roman a alms atentiunea aliatilor,
in chipul col mai presant, asupra gravelor hotdriri ce ar putea fi
,,pus in situatia sd ia.
Armata 70712(11211 e arnenintatd sd fie nevoild RI se retraga pe
teritoriu rusesc sau ,de a inceta
Retragerea pe tcritoriu rusesc ar obliga pe romdni sd aban-
doneze toata poqiunea patrzcintului national in care adversarul nu
a ptitruns.
Armata romdtza ar risca in cazul acesta sa piardd o parte dint
materialul sou si sd se vada inconjurata de populatiunc, pe aju-
torul cdria ea nu ar putea costa
De alta parte, incctarea ostilitatilor ar risca sa fie in actua-
_tele circumstante equivalenta cu o capitulatiune, capitulatiunea
unei armate itumeroase, intacte si neinconjurate.
Acest document e' cea mai buna justificare a guvernului ro-
man de a incheia pacea. Puterile noastre, asa zise aliate, nu ne sla-
bese insa tle Ice: deli recunosc ca ye am nevororit inutil, ne cer
insa mereu rezistenta cu toata abandonarea Rusiei. Asta e o nebu-
nie si data celor din Moldova le-a mai ramas un pic de mince, vor
primi soarta asa cum este. Ca ei personal, cei ce ne-au condus
sunt desfiintati. asta e alta chestie, sa faca sacriIiciul si sa se dea
le o parte.
De sigur ca sunt ininciuni sfruntate, cu toate acestea fat im-
presie aci, telegrame publicate de Gazeta Bucurestilor dupa cari,
maximalistii au pus stapanire pe Iasi, au patruns pima la regale
Ferdinand si i-au cerut sa incredinteze puterea poporului, ca in
Rusia, la din contra poporul isi va lua-o singur. De sigur min-
ciuni, dar nu e exclusg o miscare de jos In Moldova, sprijinita de
armata msg.; in acest caz nu numai pacea cu Puterile Centrale ar fi
o necesitate, dar salvarea noastra n'ar eni decat dela armata ger-
mana.
In Franta, campania contra pacifistilor, denumiti defetisti, a
luat proportiuni mari. On vrei razboi pang la capat, on mergi la
pwarie.
Aceasta e deviza azi in Franta. :3i cum poporul francez, sinter
lemocrat, e un popor foarte schimbacios si agitat, ma astept la

www.dacoromanica.ro
200- IMPRESIUNI SI PARERI PERSONALE

miscari revolutionare can ar fi dezastroase pentru situatiuma

frontului. Ar fi altfel singura scapare a oficialilor Si ar avea justi-
ficarea de ce n'au ajuns la victoria finals.
In Bucuresti a murit azi Scar lat Popescu, Procuror General
la Casatie.

COSTUL elETE I LA FINELE ANULUI 1917

JOt 7 DECEMBRIE.
Ca o consecinta imediata a armistitiului $i a inceperei trata-
tivelor can trebuesc sa ajunga la pace, s'au reluat deja raporturile
comerciale intre Rusia si Puterile Centrale. Prin insusi tratatul
de arrnistitiu, Marea Neagra. a fost declarata libera comertulut.
Deli in primul rand Germania si Austria vor profits, de aceasta
libertate de comert, e de sperat ca vom profits Si noi putin, in ce
privesc alimentele orientale ce pot vent din Turcia, Persia, China.
Ceaiul, orezul, maslinele, cafeaua cunt produse orientale ce au
ajuns in domeniul amintitilor turned. De altfel nici odata dela
inceputul razboiului, da fost mai dificila cliestia aliinentarii Ca-
ptalei. Pentru a se vedea unde am ajuns, notez tar cateva date. Cat
nea deli se mentine la 6 lei sau 7 let kilo, chiar prin contrabands
a devenit o raritate. Vinul ordinar se gaseste de 2 on pe saptamana
cu 5 lei litrul; Tuica Se vnde cu 15 lei film, untul 42 lei, eel (
gait cu 30 lei maslinele 30 lei kilo, romul 15 lei sticla, untdelen
nul de nuca cu 30 let sticla. branza alba 10 lei kilo, branza de
burdut 18 20 lei kilo, prune uscate i0-15 lei kilo, onzul 36 lc i
kilo, dar e o raritate a-1 gasi; merele cele mai ordinare 5 lei kil ,

nucile 50 lei mia, zabarul toz 2,2 lei kilo, cafeaua GO lei kilo. In
ajunul sarbatorilor ce vin, pasarile s'au scumpit enorm, curcanur
e 100 lei. Legume nu exista, conserve- nu exista; laptele jumatate
apa e 1.40 lei kilo, iaurtul 2.20 kilo. Untura se mentine la 20 lei
kilo, de oarece jum. din ea e fasole facaluita. Ghetele se vend cu
dela 200 lei in sus, perechea. Hainele barbatesti, stofe imposibile
cu dela 450 lei costumul, 20 lei o pereche ciorapi de,lana, pentru
barbati 15 lei o pereche de manusi de land, 70 lei perechea de so-
soni 5i 40 lei perechea de galosi, 0,30 bani un guler de spalat. Sa-
punul nu mai exists de loc. Tot ce se mai gaseste Si se vinde cu
preturile de mai sus, e de cea mai proasta. calitate. Umblu $i eu ca
fiecare, sa gasesc cate ceva necesar menajului, dar mi-e scarbil, de
ce gasesc 5i ma lipsesc.
Uncle vom ajunge nu putem prevedea nici eu inchipuirea. Cu
Coate acestea Bucurestiul e considerat de nemti ca inepuisabil. Un
ofiter mai de seama, din Germania cand capata concediu, vine sa
*14 petreaca la Bucuresti. Tata aristocratia for lihnita de foame la
Berlin a venit in Bucuresti unde s'a instalat ca in raiul fericirei
si abundentei. Se anunta prin mare sosirea unor marl celebritati
artistice actorii cei mai celebri, yin la noi. Opera din Viena va

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 201

deschide lama aceasta aci. Tofi ac,estia vor fi urmati de lum.ea

amatoare ce eauth, comoditate si trai mai lesnicios. Am ajuns pen-
tru Puterile Centrale, Parisul. Bogatia for ne va concurs *i mai
mult produsele, care nu vor mai putea fi gasite decat cantdrite li-
teralmente cu aur.
Pacea cu Rusia se trateazli serios. Secretarul de Stat german
Ktilmarr, contele Czernin. Ministrul de externe austriac, cum $i
minigrii de externe al Turciei *i Bulgariei au plecat la Brest-
Litowsk.
In Franta lupta contra.defetigilor a ajuns la ridicarea imuni-
tatdi parlamentare a lui Cailleaux care a fost rotatd, de Camera. Un
proect de lege din inifiativd parlamentard, precede pedeapsa mortii
entru propagatorii de pace. Se zice ca guvernul ar fi adoptat
proectul reducand pedeapsa la 5 ani inchisoare.
CARITABILI DIN LAITATE
VINERI 8 DECEMBRIE.
A sosit din Moldova primul trasport din internati, alts trans-
porting au ramas in Buzau $i Ploesti. In Capitald ei au fost pusi
in carantinli pentru 3 saptamani, la Colentina 5i la Scoala de po-
duri si sosele, din cauza stdrii sanitare din Moldova. Nimeni n'a
putut inch comunica cu cei sositi;. cand se va putea vein avea
stiri senzationale din Moldova.
Conduita presei romane*ti in chestia internatilor e din cele
mai infame Dups ce pand azi au deplans in mod public numai
starea nenorocita a internatilor strdini dusi in Moldova de guver-
nul roman, fard ca vreodath sti fi avut un cuvant md.car de man-
gaiere pentru internatii romani luati de cdtre germani, acuma dau
toate lamuririle si mcurajdrile familiilor internatilor strdini, fitrd
cli se dea o singura lamunre 5i un cuvant de incurajare familiilor
romanesti pentru soarta internatilor no5tri.
E natural ca prin conventia ce s'a Incheiat, odatd, cu readu-
cerea celor din Moldova vor fi liberati si internatii din Bulgaria,
dar nimeni nu sufla un cuvant de operant& si liniste pentru ph-
lintii, sotiile si copiii acestora. Pentru ce asta? N'am zice nimic de
Bucarester Tagcblatt sr Gazeta Bucurestilor, unde numai evreii
$1 du'manii neamului scriu si dicteazd, dar Lumina?
D-1 Stere, d-1 Lupu Costache. d-1 Pdtrascanu, d-1 Beldiman
oamenii Romaniei de maine, n'au nici un cuvant de opus popo-
rului acestuia de cat propagarea urei contra Brlitienilor?
Dar mai mult de cat atat ; prin ziare se face apel la caritatea
publich romans pentru a se grange ajutoare pentru a veni in spri-
jinul tostitor internati straini, en .daruri fn bani, rufe, hrand, etc.
Foarte nobilh initiative si foarte frumos. Ministerul de interne,
adecd Lupu Costache a si subscris 10.000 lei; iard*i foarte nobit
si foarte frumos. Dar md, intreb, publicul cunoaste mizeria unora

www.dacoromanica.ro
202 IMPRESIUM $I PARERE PERSONALE

din internatii nostri? Ce adeca, creole lurnea ca au lost internarz

nulnai lume bogata ? Are cunostinta de sigur Ministrul de interne,
ca de aceia e Ministru, de interne ca au fost exilati cu domiciliu
fortat o sums de persoane romane, intr'o absoluta lipsa de mij-
Iowa- In orasele, unde due mizeria cea mai mare, in neputinta de
a munci? Dat-a ceva,ministerul, nenorocitilor acestora, sau facutu-
s'a apel la caritatea publics? Ce Dumnezen acestia erau romani. La
Rosiorii de Vede Intro cei cu domiciliu fortat erau si doi nenoro-
citi ce traiau in cea mai cumplita mizerie ; unul,un fost carciu-
mar din Bucuresti, care literalimente n avea ce sit manance ; fu-
sese vorba ca Primaria locals sa-t dea o ocupatie, dar cat am stat
eu acolo, nu se Meuse nimic ; un altul, era, functionarul Polihro-
niade de la Casa asigurarilor muncitoreti, om cu 150 lei leafa lu-
nara ;-om cu nevasta si coPii ramasi fn Bucuresti. Ti se rupea i-
nima de mizeria tor. Ce a facut d-1 Lupu Costache pentru ei ?
Presa facut'a apel la caritatea public& ? Nimic. A fitcut de la o
vreme Von Tillff ; i-am pus de a reclamat guvernatorului ca mor
de foame, si am auzit ca intr'un tarziu, a obligat comuna sit le
dea cote 10 lei pe zi intretinere.
Deosebirea ce voiu ss o scot In evidenta, e ea, pentru strain
s'a dat 10.000 lei din piing inima, pentru romani daca s'a dat, a
fost din porunca lui Von Tillff.
Pentru ce toate acestea. ? Oh ! caritatea omeneasca I Le-a fost
grija ca nu cumva interesarea de compatriotii tor, sa nu jigneasca
amorul propriu al inamicului, si Sit, sufere interesul for propriu.
Eu care am o asa rea .parere de nemti, nu i erect in stare sit f'e
jigniti ca romanii au sentimente romanesti 5i dragoste de cona
tionalii si compatriotii tor. Din contra, eu cred ca privesc cu scarbit
la lichelele ce-i lingusesc, aratandu le for dragoste sr unit conceta
tenilor. E aiat de omenesc ! Ei se Intreaba, probabil, ce ar fi &A,
oamenii acestia ar fi nemti ?
Lingusirea si lasitatea,, iata cauza micimii sufletelor romanesti.
0 teregrama din Berna anunta ea presa germana public& a 1
ziunea formala a guvernului roman la. armistitiul incheiat de
ostire.
Pe fronturi mimic de smug.
SAMBATA 9 DECEMBRIE.
Un ofiter german a comunicat azi unui prieten, ca, tatatix ele
de pace separata ce urmeaza cu inter sitate la Brest Litowsk sunt
privitoare numai la Rusia. Ca. In ce priveste Romania, tratativele
ti or urma separat si numai dupa ce pacea cu Rusia 1a fi incheiata.
E extraordinar sit privesti cum s'au desfasurat pe dos toate
planurile aliatilor nostri. Intreaga for politica, trebuia sit urmeze
aceste doua axiorne. In timpul actiiunii un front unic si un coman
(lament uniP; la urma o pace la care A. se presinte uniti. Pentru pr -

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RIZBOIULUI ROMANIEI 203

ina parte, de 3 ani si jumatate n'au ajuns sa se Inteleaga, pentru

cea de a doua, au prevazut conventia de la Londra, dar pe care nu
sunt in stare sa o execute. Puterile Centrale au tras enormeprofi-
turi pe urma lipsei frontului unit si au profitat de a-i ataca pe fie
care in parte, i-a invins pe unii, i-a sees din lupth pe alth, cum a
lost Rusia, Romania, Serbia si acum sunt pe tale sil traga noi pro-
fituri din incheierea pacii in mod separat cu fie care din statele
Mute.
Cum a fost posibil asa ceva?
Se raspunde: revolutia rush, ne prevazuta, a !lupins Rusia la
pacea separath; ei bine hai sa ziq ca este o justificare; dar ce justi-
ficare poate invoca Rusia in abandonarea complecta a Romaniei?
Alaturi de ea, Romania ar fi avut alt prestigiu de cat va avea In
ziva cand va fi abandonata singurg discretiunii inamicului comun.
In ce priveste guvernul de la Iasi, a intrat in epoca in care nu
mai poate sg, i se atribue nici o vine noua. In situatia in care a
ajuns azi e ca o barch, rasturnata, abandonata in voia valurilor si
a vantului, isbita cand la dreapta, cand la stanga, cand cu fata In
,us, cand cu fata in jos, pana ce se \ a desagrega si se va scufunda
1 isparand.
Ca o consecintg a pacii cu Rusia se a si Incheierea probabila
a pich cu Serbia. Dace Rusia iese din arena luptatorilor, Serbia nu
mai are pentru ce ramane. SI nu se uite cum s'a nascut razboiul
lin 1914. Dupe asasinatul de la Sarajevo, Austro-Ungaria a somat-o
sa accepte niste conditiuni de ame,tec a Austriei in Statul sarb,
de asa naturN. in cat i se ridica on ce umbra, de independent& si
clemnitate nationa16. Serbia vazand disproportia, dintre ea si agre-
sor a fost gata sa protesteze in fata lumii si sa accepte conditiunile.
Rusia Insa n'a lasat-o, a luat-o sub protectia ei de neam slay si a
preferat deslantuirea groaznicului razboi, de cat Ingenuncherea
sarbilor. Dach Franja si Anglia au intrat si ele In razboi n'au fg-.
cut-o pentru Serbia, ci pe baza tractatelor de alianta ce aveau cu
I -nperitil iusesc. Acum Rusia protectoare, se retrage si incheie pa-
cea, ce e mai natural ca Serbia Invinsa si ea sh urmeze calea pro-
tectorului sau? Presa germang. vorbeste deja de convocarea unui
consiliu de coroana sarb. Cu toate acestea eu cred ch. Serbia nu va
putea urma Rusia, de oare ce ea e in mama Frantei si a Angliei,
cum noi ne gaseam in mana rusilor. Se va intampla cu Serbia
cum s'a Intamplat cu noi, se va supune nu intereselor ei, ci intere-
selor statelor in mama carora s'a predat. IVu s'a pomenit tragedii
mai asemg natoare.
Presa franco-engleza ne da zor cu rezistenta Romaniei, pe ba-
za sprijinului ce ni 1 poate da noua republic. Ucraina, In adevar,
un mare conflict pare a se fi ivit in Rusia intre guvernul Lenin-
Trotzki din Petrograd si noua republic. Ucraniana. De o cam data
sunt in plin rgsboi civil. Romania nu se poate aventura din nou,
irmata chiar cea ucraniana, vrea pacea cu on ce pret, pe aceasta

www.dacoromanica.ro
204 IMPRESIUNT ktI P.X.RER PERSONALE

chestie s'a deslantuit chiar rasboiul civil intern. Putem avca not
in asa Imprejurgri vre-o nadejde serioasg ca ne vor sprijini in re-
sisterita pang la copal? Dar dacg maine Ucraina sub impulsul vo-
intei poporului si a armatei face si ea pace cu Germania, care va
fi situatia noastra? E o noug, nebunie cgtre care ne Imping amicii
din occident.
Pe fronturile for in schimb e liniste.
CA LA TURNU BABILONULUI
DUMINICA 10 DECEMBRIE.
Dupa catastrofa mondiala a razboiului, D-zeu s'a pus sa in-
curce si limbile ca la Babilon. Ce se petrece acum in politica taxi-
lor beligerante e un haos ce nu suferg comparatie chiar cu cele pe-
trecute in Turnul Babilonului. Natural ca. Rusia tine primul loc.
Se pare ca tendinta republicanilor rusi este federatiunea. Toate
rasele ce ()cup& teritorii compdcte in limite bine determinate s'au
declarat deja republici autonome. In anarhia generala nu se mai
poate pune frau la nimic. Raul exemplu de la Petrograd nu poate
impune autoritate nimgnui. Fie care invoaca. pentru el, ceea ce
Petrogradul a acordat lui Lenin si lui Trotzki. Kazacii de pe Don
vor republica for cu Kaledin in cap si nu permit la ei 'a.mestecul
sovietului din Petrograd. Ukraina, recunoscutg, republica autono-
mg de pe timpul lui Kerenski, azi are pretentiuni mai mari. Ea
'vrea sa fie centrul republicilor federative din Rusia, Kievul sa. fie
centru federativ nu Petrogradul, nici Moscova. Pentru aceasta, ea
Ucraina cu armata ucrainianD. detine frontul de Sud-Vest. In ca-
pul acestei armate s'ar fi gasind Inca Genera lul Cerbacew. Cum la
Petrograd asemeni pretentiuni nu sunt primite, Ucraina ameninta.
cu rolul de protectoare a Intelegerei. Ucraina sa mai facut protec-
toarea proprietatii in contra maximalismului bolsevist ceia ce i-a
atras sprijinul tuturor elementelor burgheze, aristocrate, monar
histe si a marilor capitalisti. Ce se va alege de ei cand Ucraina \ a
triumfa, asta e alts chestie. De o cam data ochii tuturor sunt in-
dreptati spre Ucraina, mai ales a guvernului de la Iasi care in ne-
bunia lui Inc g vede acolo putinta de a scapa din incheierea pacii
separate. Nu mai vorbesc cte Intelegere care pune imense sperante
in Ucraina. Cum am spus de la inceput insg, buba e cis poporul
ucrainian vrea si el incetarea rgsboiului. De o cam data ,conflictul
cu Trotzki e acut; chiar se zice ca armatele ucrainiene au bgtut
pe cele maximaliste si au ocupat Rostow, intelegerea intre ele nu
e Insg exclusg.
Si pe cand in Orientul european dezastrul Intelegerei pare a
fi Indeplinit; In Anglia, lumea fierbe intr'o descurajare continua
sprijinitg de /nsusi oamenii ei politici. Dupg scrsoarea Lordului
Landsdown, dupg discursul de la Paris a lui Lloyd George, ur-
meaza acum mari cliscutiuni in Camera Comunelor, discutii din

www.dacoromanica.ro
 DIN 'MOUE RAZBOTULUI ROMANIEI 205

care numai incurajari nu poate scoate poporul. Lordul Balfour,

Lordul Cecil, Lordul Asquit si chiar Lloyd George in cuvantarile
for recunosc insuccesul petreCut, recunose pericolul unei paci se-
parate cu Rusia, trtgaduesc ca ar fi vrut sg dea ru*ilor Constanti-
nopole, se degajeazg de chestiunea Statului tampon de pe Rin, nu
au vrut si nu vor s. aducg nici o *tirbire Germaniei. Au ajuna de
nu-i mai recunoaste lumea, de sigur insg, sperantele for sunt marl
in viitor. Asemeni atitudini sunt menite sa descurajeze pe cei alti
aliati, mai ales popoarele. In Franta guvernul sta. pe un vulcan.
Fostul ministru Malvy, fostul priin- ministru Cailleaux au lost tri-
misi in judecata Tribunalului Martial pentru trgdare, de oare ce
au propagat pacea cu inamicul. E de Inteles ce emotiuni au starnit
asemenea proase in Franta. Guvernul Clemanceau ca s. anihi-
leze efectul acestei actiuni, publicg scrisori particulare a unor cu-
noscuti agenti germani cu. Cailleaux. Aceste scrisdri sunt in adevar
foarte c,ompromitatoare pentru fostul premier. Notez acestea de
oars ce nici Romania nu lipseste din ele; Cailleaux in campania
intreprinsg in Italia pentru a deternuna pe oamenii ei politici la
o pace separate *i la o alianta dupg pace, cu Germania, Italia si
Spania, in contra Angliei si Rusiei, s'au oprit si la soarta Romaniei
si a Serbiei, pe cari conveneau sa, le sacrifice si s. disparg.
Asemeni propuneri, au deterfninat pe Ministrul nostru pleni-
potential. la Roma, d -1 Ghica, sg cearg guvernului italian expulsa-
rea din Italia a d -lui Cailleaux. E timpul sa. striggm: iubilii
niogri francezil Si sunt sigur ca nu va fi singurul ce se va anfi*a la
sfarsit de soarta nuastrg.
In Italia, marl miscari pacifists si mari scandaluri parlamen-
fare; din cauzg ca cu toatg concentrarea tuturor fortelor italiene,
cu tot sprijinul aliatilor n'au putut obtine nici un succes pe fron-
tuI for.
$i pe tend asemenea babilonie domneste pretutindeni, popoa-
rele mor de foame, de boli si de lipsuri. SI mai vorbim de nervii
nostril? De fier sa-i fi *tiut i Inca n'as fi crezut sa. reziste la atatea
incercari. Eu personal mg simt rau iards. Am reluat tratanientul
cu Dr. Cealac *i probabil ca primul elect e,te si dureros si neli-
nistitor. fapt e ca. mg simt mai rau decal cum am venit din Rosiori.
LUNL II DECEMBRIE.
Tratativele de pace cu Rusia, continua. Presa rust si germanE
rtdica in slava' un nou sistem de raporturi diplomatice, acel al des-
fiintarei diplorrelatiei secrete. Pacea de asta, data. se trateaz ii. In mod
public. pgrtile n'au ce ascundo. planeaza sinceritatea popoarelor.
Presa este puss, in cunostiinta, de eels mai mici amanunte, ca po-
porul sa stie ce, se petrece la Brest-Litowsk. Citind aceste dari de
seamg ramai uimit de sarlatanismul noului sistem. E adevarat c6.
poporul este pus in curent cu detaliurile cele mai inofensive, in

www.dacoromanica.ro
206 IMPRESIUNI SI PARER! PERSONALE

schimb nu e pus in cunostinta nici de ce propune Rusia, nici de

ce pretind Puterile Centrale. Asa, stim cati cai erau la sania, cu
care a sosit Kalman, de cate on a dejunat, ce an mancat la mass,
cat vin au baut rusii, care a fost ordinea aranjamentului delegatilor
la mass, cine a prezidat conferinta de la ora 9 10 si cine de la
10-11, tine le va presida pe cele viitoare, in ce limbs s'a discutat,
si nu e de ras, aflat-am ca se va discuta si in bulgareste si, in tur
ceste. Ceia ce am spus ca neglijeaza corespondentii e publicitatea
desbaterilor. Atunci cum s'a schimbat sistemul diplomatiei? A, dar
poate in victor va fi alt-fel; sa asteptam vntorul.
Zile le trecute se anuntase demisiunea guvernului Bratianu,
Ears a mai veni vre-o confirmare, demisiunea insa nu i-a fost prt-
mita.
Secretarul de Stat german al colonrilor, d-1 dr. So lf, care ar
corespunde cum am zice la noi, cu prefectul roman de la Silistra,
caci acelas lucru este a se vorbi azi de coloniile germane ca si de
prefectii romani in cadrilaterul Dobrogei, a tinut la Berlin o cu-
vantare care da masura indrasnelii nemtesti ce au capatat-o pc, ur-
ma noilor victorii. Acest fost Seoretat de Stat ne vorbeste de reca-
patarea coloniilor germane pierdute, dar nu numai de recapatarea
si de Mau quo ante, ci de o noua imparatie a Africei, in care, par-
tea Gerrnaniei sit fie corespunzttoare cerintelor ei economice, co-
merciale si politice si mai ales puterei Statului.
Cum? Se intreaba d-1 So lf, Belgia, Portugalia, Spania si chiar
Franta sa aiba colonii in disproportie cu puterea lor. cand marea
si puternica Germanie avea asa de putine?
null acesta are dreptate, data au infrant omenirea intreaga,
de ce sa nu pretinda on ce? $i intelegerea care visa si viseaza sdro-
1,irea Germanieiti
Pe fronturi liniste. Din cand in cand, in Thalia se mai cuce-
reste cate un varf de munte, si asta nu de catre italieni, ci de catre
Puterile Centrale.
OSTATICII ROMANI VOR FI LIBERATI
MARTI 12 DECEMBRIE.
Guvernamantul imperial a trimis azi ziarelor urmatorul co-
municat:
De oare a readucerea supusilor Puterilor Centrale can au
fost internati $i dust in Moldova, a inceput, romanii can fuseserd
trimisi ca ostatici in Bulgaria von fi grusi in libertate".
In sfarsit o vazuram cu ochii si aceasta. Se implineste tocmai
anul de la ridicarea multora din ei. Daca insa guvernul roman, in
tratativele ce a urmat nu a prevazut cazul, ne putem astepta la o
noua, farsa. Ca sa aresteze lumea pe care voia sa se rasbune poli-
ticianii de aci, von Tillff mai inventase pe 'taiga ostatici, Si o alta
categorie de romani, acei a caror ochi nu it placea lui. Printr'o

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUt ROMANIEI 207

Ordonantri data incg, din luna Mai, GuN'Ternatorul militar, isi re-
serva. dreptul ca pe on ce cetgtean a crirui ochi nu i-ar placea,
sag ridice de la domiciliul lui si sa -i fixeze uri domiciliu inteo
localitate din teritoriul ocupat Asa ca, paralel cu trimiterea osta-
ticilor sa locuiascg hberi la Stiveni in jud. Ialomita, cei antipatici
erau trirnisi in aceleasi conditii in targusoarele de pe malul Du-
rairei ca Calafat, Bechet, Corabia, etc. In situatia lor nici o
deosebire. La unii ostatici cand li s'a ridicat calitatea de ostatic,
i s'a dat cea de domiciliu fortat. Asa a fost cu mine si cn fratii
Noica. Consecintele erau aceleasi. Asa cg ma astept acum co, cei
liberati ca ostateci din Bulgaria, sa, li se dea domiciliu fortat in
tarn_ Dacg guvernul de la Iasi nu si-a luat garantii, va fi o farsg
din cele mai grosolane.
Si pe ce ma bizui eth cand sunt neincrezator? Iata, pe .ce ma
bizui, Tot acesti ostatici, sunt in mare parte oameni politici ad-
versari germanilor si partizani ai guvernului de la Iasi. Un an de
zile au dus un trai mizerabil si de privatiuni, azi cand li se redg
libertatea ca o compensatie data Statului rortfan, ei pgstreazg, in
sufletul lor un sentiment de ura si rgsbunare. E asa de natural,
Pretutindeni in Capitalg, in familiile lor, in cercul prietenilor lor,
istorisirile lor vor face o impresie rea pentru germani, si tocmai
la-o epocg cand mai mutt ca on cand au nevoe de liniste in Bu-
curesti. Indepgrtarea, lor de acest mediu, le-ar fi o solutie.
Ori care va fi insg situatia color liberati acum, ma gandese la
situatiunea mea, care din mai bung, de cat a ostaticilor in ultimul
timp, devine acum mai rea; cad ostaticii scapg, si eu raman cu
domiciliu fortat, de oare ce eu nu figurez in conventia de la Iasi.
Mai astept putin sa vad cum se clarifica situatia ostaticilor li-
berati, si voiu cere formal la Central Politci Stolle sa-mi clarifice
situatiunea.
Azi germanii $i-au serbat Craciunul. Cu toatil obligati& de
schimbare a calendarului, impusg, mai ales autoritritilor, populatia
se inctipdtaneazg sa -si serheze s'arbittorile dupd vechiul calendar.

UN INTERVIEV AL D-LUI MARGHILOMAN

MERCURI 13 DECEMBRIE.
Din cauza Craciunului nemtesc.de ieri, azi n'au aparut gazete.
Zilele fret gazete tree greu.
Chiar miseliile ce se scriu in ziarele de aci, ne mai dg viata.
In oral, nu ai nici un local uncle sa poti intalni un cunoscut, ca
sa mai discuti ceva. In familii nu ma due aproape nicgeri, In Pa-
Iatul de Justitie mg duo foarte rar de Nett sa nu fiu denuntat ca
in loo de boalg, imi caul de, procese. hitt de co astept cu nergb-
dare gazetele. Din putinii cunoscuti co am mai intalnit am impre-
sia ca nicgeri nu domneste speranta unei paci cu Romania.
D-1 Alex. Marghiloman a dat un lung interviev unui ziarist

www.dacoromanica.ro
208 IMPRESIUNI I PIRERI,PERSONALE

strain pe care ziarele it reprochic; insa in afara de dots ches-

tiuni, nimeni nu a priceput ce vrea d-sa. Am zis, afara de doua
chestiuni, in adevar, el inzista ca pe viitor Romania, M. nu fie le-
gata de Puterile Centrale .numai prin conventiune, Cum a Jost si
in trecut de alt-fel, ci si prin sentiment, de la popor la popor. Sit
ne iubim si sa ne ajutam cu germanul si cu ungurul; nu Ohl pen-
tru ce d-1 Marghiloman omite de a spune ca sa ne iubim si cu
bulgarul. Dar cum sa se lege ace,ast5 dragoste cu neamtul si cu
maghiarul? Asta uita sa ne spunk d-1 Marghiloman. Sa ne iubim
cu inamicul, ce vorba mare! In asteptare, germanii iau pielea de
pe not si ne trateaza cu o dusmanie vadita. Si dupa un an si ju-
matate de a*a ocupatiune, dupa jefuire, dupa umiliri, dupa.info-
metare, serios crede d-1 Marghiloman ca in viitor, dupa conventie
va veni si. iubirea de la popor la popor?
Un al doilea punct ce atinge d-1 Marghiloman in intervievul
sau. este greutatea pentru Germania si Austria de a trata cu guver-
nul de la Iasi si mai ales situatja deficits a regelui Ferdinand. Cum
se va in15.tura dificultatea? D-sa credo ca Regele va face de la sine
gestul necesar. Ce gest? Abdicarea? Inlaturarea guvernului si adu-
cerea cui? D-sa lasa sa pluteasca misterul, tine stie, odata si data
dubiul acesta poate fi do folos. De alt-fel pentru mine caruia i-a
spus zilele trecute ea Regele a trebui sa abdice, misterul dispare.
E curios, toti barbatii politici ce s'au agitat aci in Romania ocupata
in ultimul timp, aveau ceva in capul lor, dar nici unul n'a avut
curajul pana azi, sa precizeze, sa pue punctul pe i. Sa fie lasitate?
S. fie teama de nereusita? Sa fie enormitatea solutiunii in sine?
Nu se *tie, dar lt Limp asta misterioasa conduits nu' poate sd
mai dureze, se va clarifica.
Ca sa se van, mizeria din Capita la, recapitulez buletinul Sta-
rii Civile pe cele 2 zile din urma, 22 si 23 Decembrie, nascuti 8,
morti 57. Si asta tine de un an de zile. Ce va fi acum cand iarna
se incuibeaza?
C. STERE CERE ALIPIREA CONSTITUTIONALA.
A ROMANIEI LA AUSTRIA
)01 14 DECEMBRIE.
Oare e suficient sa zic: C. Store e un mare mizerabil?
Omul acesta venit in tail din Rusia acum cati-va ani de zile,
recunoscut de roman printr'un vot al parlamentului, ajuns fairs
mare merit profesor universitar la Iasi si apoi rector, amic po-
litic al Primului ministru Ionel Er6tianu, de la care a primit oferte
si le-a refusat, pretinde el, de ministere; om care a invartit trebu-
rile romanilor transilvanem, Minas in teritoriul ocupat dupa inva-
ziunea inamicului s'a pus imediat in capul Bancii Generale Roma-
ne si in sprijinul oficial al lui Miliiiir V ervaltung in Rumiinien".
Singurul om politic tolerat de inamic, a scos un ziar care n'a avut

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL REZBOIULUI ROMANIEI 200

alt rol de cat a combats tarizmul, Rusia $i pe fostul snu prieten

$i set Ionel Brntianu. De cat-va Limp se vede, se simte ck vrea sit
spunk ceva, dar n'are curajul. Prin articolele sale ca.utn un om de
curaj care sh Ned aeva, dar ce, nu preeizeazd, deli zilnic tine s0,
(-3onstate di a venit momentul actiunii, pe care nu o precizeazn in
ce Gonstn. A dat acum un interviev ziarului- Neue Zuricker Zei-
tung" prin care conchide:
Romania nu se poate alatura de cat de Puterile Centrale.
Data fund insa atitudinea lionuiniei in razhoiul mondial. Puterile_
Centrale nu pot renunta sa ceara pentru viitor garantii care sa le
apere de aventurierii romdni (aventuriorii romani trebue sk, fie
Briitienii, Cantacuzinistii, Filipestii, Lahovarii 6i Take Ionescu).
Garantiile acestea nu pot fi de cat de asa natura, in cat sa faca

Stere
-
Puterile Centrale sa ma in progresul si dezVoltarea Romdniei, un
eveniment util pentru ele insile, Aceasta nu poate fi Inchee C.
de cat o alipire de Puterile Centrale pe haze constitu-
tionale.
Numai astfel Romania va putea esi din razboi cu same pentru
o nova dezvollare; e datoria oamenilor de stat romdni, sa cause. $i
sa stabileasca de acord cu Puterile Centrale forma acestei alipiri
con stitutionale".
Asa da; curajul ce-i lipsea sk preeiseze luerurile aci in tarn,
I'a avut In fata gazetarului german. Ceea ce 11 frigea pe limbn sk
ne-o spunk noun. acum a spus-o: Salvarea Romarnei constn in
.,alipirea ei constitutionals la Puterile Centrale" iar eu vorbe ex-
plicite anexarea ?wastrel' la Austria" pentru ea nemtii sa nu 'mai
fie lnsati la discretia aventurierilor romani.
Aeeasth solutiune care are ea, consecintn sk disparn. Romania
libern, n'a trecut inek pang azi prin mintea nici unuia din dus-
manii neamului nostru, a trecut Ins prin capul unui roman. Pen-
tru o asa monstruozitate nu existn cuvinte de critica si nisi vorbe
Dotrivite spre a zugrnvi miselia in culoarea ei, iatk de ce si eu mk
intreb, data am zis suficient child am numit pe acest om un mi-
7"rabil ".
Imparatul Wilhelm e renumit prin discursuri violente; ase-
meni discursuri a tinut multe la Ineeputul rasboiului. Pe o bucatit
de vreme se linistise, iar rarele discursuri ce mai Linea erau mo-
derate. Acum trebue sa se fi betrecut ceva important in moralul
sau, data azi revine la violente de limbaj. Violent cand Germania
a lost sigurn de victorie, moderat cand a simtit indoiala, se vede
en acum s'au urcat iar sperantele victoriei finale, de a redevenit
violent: Vizitand armata II-a de pe frontul francez, impnratul a
spus armatei ca prin pacea cu Rusia, fortele germanilor de pe
frontul apusean se vor dubla; iar ca concluzie a Incheiat: Din a-
ceasta puteli trage concluzie fermi, ca si de aci inainte, a tot pu-
ternicul stlipan al luinzi va fi cu noi. Daca inamicul nu voe$te pa-

www.dacoromanica.ro
210 IMPRESIUNI fiI P4RERI PERSONALE

cea,VOM DA-0 NOI LUMII, DARAMAND CU PUMNUL NOS -

7'RU $i cu spada fulgercitoare, porfile acelor ce nu o vor".
Teribilh. amenintare! Sa fie oare numai vorbe?
La Paris Cailleaux cearca a se justifica de grava acuzatie ce
i se aduce. Gazetele,germane de la not 11 ridica in slava, e omul
fenomenal, e omul viitorului. Aceste aprecieri ale inamicului Fran,
tei compromit mai mult pe fostul Prim ministru de...cat propriele
lui scrisori guise lui Bolo Pasa. Camera deputatilor aproape cu u-
nanimitate i-a riclicat imunitatea parlamentara.
Din Moldova nimic preciz. Presa strains vorbind de regele
Ferdinand it arata ca unul care pe de o parte ar vrea sa se justi-
fice MIA de aliatii sai ch. a fault o pace separata fiind fortat de im-
prejurari, pe alto parte sta, rezervat de a semna pacea cu Puterile
Centrale din cauza fricei de represalii din partea fostilor sai aliati.
Dar ce face Romania acum, niminea nu *tie.
0 manifestatie semnificativa a avut loc zilele acestea in Ro-
mania ocupata. La Nord de Ramnicul Sarat, germanii au ridicat
un monument comun mortilor din Decembrie 1916. Monumentul
s'a inauprat zilele trecute in fata delegatiunei ruse si romane
Din Bucurestj a luat parte si Virgil Arion, girantul ministerului
instructiei publice.
'GE CER Fit)$1I LA DREST-LITOWSK BSI CE
RASPUNDE GZERNIN
VINERI 15 DECEMBRIE.
Teti ostaticii romani au fost readusi din Bulgaria Si pusi ime-
that in libertate. Am vazut pe unii din el. Si aflu ca bulgarii i au
tratat dpstul de multumitor. Unii din ei, cari au cerut, vor pleca
zilele acestea in Moldova, fall a li se fixa inch, data plecarii.
Tratativele de pace de 1a Brest-Litm sk au facut progrese.
Rusii au forinulat o serie de conditiuni pentru incheierea uneipaci
generale si pe baza carora, dad. aliatii ei, nu vor conveni la pacea
generals. vor incheia ei o pace separata. Puterile Centrale le -au
raspuns afirmativ, in principiu, la aceste propuneri ale Rusiei.
Tratai ile acestea, propunen 51 raspunsuri, avand un interes capi-
tal, le dau si eu asa cum ni le-a transmis cenzura germand.
Delegatiunea rush a propus sh se Inceaph tratativele pe urmh-
toarele *ease puncte:
f) Nu se admire anexarea fortalci a nici unui tinut ocupat in
decursul razbolulai. Tiupele cari ocupa aceste tinuturi, vm fi re
trace in timpui ccl mai scurt.
2) Se restabileve pe 4fantregul independenfa politico a po
poarclor care ft -au pie? (l+rt o in (ursul razboiului actual.
3) Grupdrile nationale, can inainte de razboi n'au aunt inde-
pendenfa politics, li se garanteaza posibilitatea de a.decide prin.
tr'un plebiscit chcstinnca dependenici tor, de un Slat sau (and,

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RXZBOIMUI ROME NIEI 211

sau chestiunea independentei for ca Stat. Acest plebiscit trebue

$d fie flitut in a$a lei ca intreaga indcpenden(d sd fie garantata
la vot pentru intreaga. porulatie a linutului respectiv, inclusiv
emigrantii $i refugia(ii.
4) in ce privesc linuturile cu mai multc nationalitati, drep-
tul minorittitei e apiirat printr'o lege speciald, care acordci inde-
pendenta culturei nationale, $i in cazul ctind aceasta ar fi cu pu-
tinfil din punct de vedere practic, adminisra(ia autonomd.
5) Nici una din torile beligerante vu e obligatd sd plateascii
altez (dri, a$a n,urnitele cheltuell de rdzboi. Contributiunile perce-
pute mai inainte 2101' fi restituite. In ce prive$te compensarea pier-
derilor sufcrite de persoanele particulare, din cauza rcizboiului,
aceste pierderi vor fi achitate dintr'un fond special, la care belige-
rantii ror contribui in mod proportional.
6) Chestiunile coloniale se vor decide pe baza principiilor
expose la . 1-4.
Foarte cuminti si foarte acceptabile propuneri pentru ca pa-
cea s6 se restabileasca. Chestiunea ins6 e de buna credint6. cu care
trateaza. beligerantii. Cred pe rusi sinceri in propunerile tor, creel
pe nemti hipocriti si nesinceri in rtispunsul tor.
La aceste propuneri Conte le Czernin, Cancelarul si delegatul
Austro-Ungariei, a rtispuns:
De acord cu punctele de vedere adese on repetate ale guver-
nelor tor. delegatiunile Puterilor Centrale sunt de pdrere ca prin-
ispiilc propunerci rusest? pot presents o bazci discutabild pentru
o asentenea pace. Delegattile Puterilor Centrale sunt de acord,
,.cu o pace generald ?medulla, lard cuceriri teritoriale $i flird ,des-
piigubiri de rdzboi. Datil delegatia rasa condamnii o continuare
.,a ritzboiului vuntai in scopuri de cucerire, delegatiile Puterilor
Centrale se cloture' $i ele acez,lei pareri. Biirbatii de Stat ai Pute-
rilo? Centrale an accentual in repetate rcinduri in discursurile-
program cii Putcrile Centrale n'ar prelungi nici o singurii zi fits-
boiza penfm a face cuceriri. Guvernele Puterilor Centrale $i-au
.,men(inut confine acest punct de vedere. Ele detlarci solemn ho-
tcirdrea for de a subscrie imediat o pace care sii pue capdt acestui
rlizbot pe blur conditiilor precedente. drepte de o potrivii pentru
toate putcrile beligerante find cayenne. Trebue insci atrasci for -
..mat aten(io asucpra faptului ca, deed e vorba sa se indeplineascd
prentizele propunerei rusegi, toate State le cari participd azi la
rdzboi, trebue sii -$i ice obliqatia ca, in decursul unui termen potri-
,,vit, sii cerceteze amanuntit, find excep(ie $i find reticente condi-
tiile cari sd lege in acela; mod toate popoarele. Cad nu s'ar putea
ca Stale le din alialita Puterilor Centrale earl trateazd cu Rusia sit
admits punctul de vedere al acestor conditii, find a avea garantia
cd alia(ii Rasiei vor recunoaste $i indeplini cinstit $i find rezerve
aceste conditit, $i fold de Puterile Centrale.

www.dacoromanica.ro
212 IMPRESIUNI 21 P.IRERE) PERSONALE

Odatei ardtate lucrurile arestea, trebue observat urnuitoarele

la cele 6 puncte propuse ca bath pentru tratative de clitre delega-
did rusd:
La No. 1): Nu este in, intentia Pulerilor Centrale de a anexa cu
form terenurile pe cari le-au Gupta in timpul rdzboiului. Cu pri-
vire la trupele din teritoriile ocupate pentru moment, se vor lua
dispozitii, in tractatul de pace, intro cell nu s'ar fi oblinut mai
inainte un acord, cu privzre la retragerea trupelor din anuntite
puncte.
La No. 2): Nu e in intentia Putcrilor Centrale -ea unul din po-
.,poarele cari $i -au perdut independenta politica in decursul acestui
razboi. (Intreruperea ladiogramei).'
La No. 3): lndependenfa grupdrilor nationale cari nu poseild
1,0 organizare de Stat aparte, nu poate fi regulald dupd punctul
,,de vedere al Puterilor Centrale prin acord intez national: ea tre-
hue rezolvatti in fie-care caz in parte, pr rale ronstitutiomuud, de
..(rtre Statul respecliv $i popoarele sale.
La No. 4): Tot ast-fel dupd declaratiunile barbatilor de Stat ai
Puterilor Centrale, dreptul minorztlitilor fornmeazti o pane esen-
tiala din dreptul constitutional de suvcranitalc al popoare'or. Gu-
vernele Putetilor Centrale fin $i ele seanza pretutmndeni ale acest
principiu, uncle poate fi realzzai in mod practic.
La No. .51: Pdterile Centrale au aratat de mai multe ori pa-
..tinta de a se renunta reciproc nn 71211n0i la inapoerea chelluelekr
.,de razboi, cm, $f la despilgubirca paqubelor provocate de razboi.
Ast-fel ar urnia sd se ivapoeze de Mac lie-care Stat beligerant
nu nunzai cheltuelilc facute cu intrefirem ea trupelor lui ajunse "n
captivitate, precum $z pagubele aduse in Cara lui supusilor rivili
.,ai puterilor adverse min at& arbitrarii contrarii dreptului ginti-
,.lor. Propunerea fibula de guvernul rus de a se creia un, fond
,.special pentru acesie scopuri, ar putea fi luatti in consideratie nb-
,M02 a'unei cdnd ceilalti beligeranti ar adera 4ntr'un ((rumen anti-
mit la tratativele de pace.
La No. 6): Dzmitre cele patru puteii aliate, numai Germania
alispune de colonii. Delegatia wermand face urmataarele declaratii
cari coineid cu propunerile ruse: Relrocedarea teritoriilor colonia-
le mate cze form in timpul rdzboiului, este un punct important at
eererilor germane, la care nu se poate renunta cu nici un pref.
De asemenea .i cererca Rusiei de a evarua imediat asemenea teri-
torii ocupate de inamic, eorespunde intentiilor germane.
Dahl fund vatura coloniilor germane. se pare ca, abstractie
feicdnd de considerentele discutatr mai inainte, exercitarea drep-
aului ale suveranitate in formele propuse de delegatia milt nu e
posibilit actualmente. Faptul cd in coloniile germane, indigenii au
rdmas credincio$i amicilor for germani, cu toate mizeriile rtizbo-
iului $i cu toate cd lupia contra adversarulut superior din multe
puncte de vedere $i putlinduli admire transporturi de rezervd ine-

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 213

pm:utile, de pesle Ocean, n'acea aproape de loc $anse, e o docadd

de ata$amentul $i de hotcirdrea for de a ramdne cu once pre, all-'
pill de Germaract; o dovadd, care prin seriozitatea $i greutatea ei
prelueste mai mull de cdt rezultatul on edrui plebiscit.
Principiile relative la relatiunile economise propuse de dele-
gaga rusd in legdturd cu cele 6 puncte mai sus citate, au gdsit a-
probarea nelimitata a delegatilor Puterilor Centrale, can au fost
tatdeauna partizanele renuntarii la on ce reprimare economird
(ee indrasneala0 $i can vad in restaurarea traficului economic
regulat $i corespurizcitor intereselor tuturor pcirtilor, una din, con-
..ditiile esentiale pentru reinodarea si consolidarea raporturilor
,,amicale dintre puterile actualinente beligerante.
Vorbe late, surubarie multh, ca Rusia sa dea tot si Puterile
Cntrale sa nu dea nimic. Cum, Gontele Czernin a declarat ea in ba-
74 acestor propuneri e gata a trata pacea generala en toti belige-
rantii, delegatii rusi 'all cerut suspendarea lucrarilor pe 10 zile,
pentru ca in nest interval, Inteleg.erea si aliatii Rusiei sa se
pronunte.
Zadarnica speranta.
Tratativele se vor relua la 14 Ianuar st. n.
In asteptare s'au reluat-ori can raporturi de eomunicatie si
schimb de prizonieri intre Rusia si Puterile Centrale.
Si. pe cancl Rusia si Puterile Centrale par a fi de acord A. se
redea tuturor tarilor ocupate independenta si libertatea avuta, ina-
inte de razboi, d-1 C. Stere O. zor a singura scapare a Romaniei
sta. in anexarca ei constitutionals de Austria.
Pe frontul Verdunului succes mare german; un Mae izoiat
german a dug la fltzonveaux la cucerirea nnei transee. Tato con-
tra atacurile franceze au fost respinse, totusi transea cucerita a foqt
evacuata conform ordinului.
Ati Infeles?
SAMBATA 16 DECEMBRIE.
Atentiunea lumii intregi se indreapta spre Brest-Litwsk undo
primul rol e jucat de buna si reaua credinta a delegatilor. Wei
frica cE naivitatea delegatilor idealiti rusi Va fi o Incurajare pen-
tru reaua credinta a leaderilor Puterilor Centrale, diplomati de ca.-
riera. Sa dea D-zeu sa ma inset.
Din Moldova nu mai stem nimie. Din Berlin se telegrafiazg,
c a ziarul Local Anzeiger are informatiuni precize ca, conduita gu-
vernului roman ar fi urmatoarea:
In tazul cdnd Rusia inehee pacea separatd,guvernul din Iasi
va trage consecintele, retragdndu-se de la cdrmd. Cu aceasta se vet
terming rezistenta lui.
Internatii straini adusi din Moldova n'au fost Inca, liberati din
carantina ca sit putem controla cate ceva din prapastiile ce se vor-
hese deSpre situatia din Moldova.

www.dacoromanica.ro
214 IMPRESIUNI $I PARER' PERSONALE

De o cam doll stain tot numai sub impresia $tirilor ziarelor

germane cari au interesul st descrie acolo' o situatie imposibila. 0
informatie publicatt de ele azi, am.% ca maximali$tii rusi ar fi 0-
cupat gara Galati, dezarmand un regiment de infanterie rusesc.
Cine poate controla asemenea $tiri? Le primim $i not cu Indoiala,
asa cum se dau.
Am autat azi in zadar vre-until din fo$tii ostatici cari pit,a(if
In Moldova spre a'i incredinta o scrisoare atre ai mei. Am st ma,
clue acast la Ionia. Pilat cred et el 1mi va face acest mare servici.i.
Pe toate fronturile nimic.
DUMINICA 17 DECEMBRIE.
Am putut vedea azi pe Ionia. Pilat care plead, maine dimi-
neata, In Moldova. Prin el am trimes la Bacau prima met). scri-
soare. El mi-a spus et se tame de perchizitie, dar mi-a promis ea
chiar de i so va lua scrisoarea, va merge la Bacau sdt lPa \ eeti
despre mine.
Azi a circulat un svon adus de pe front de Virgil Anion, et la
Odesa ar fi fost asasinati de maximali$ti generalul Coandt si co-
mandorul Pantazi; situatia romanilor refugiati in Rusia ar h din
cele Thai grele.
Noile *Uri sosite de la Brest-Lotwsk confirm& teama mea et
delegatii Puterilor Centrale lucreaza cu rea credinta. In adevtr.
ru$ii-eer pacea fart anexiuni, (land libertate largt diferitelor sale
State si nationalitati sa dispuse de soarta for prin plebiscit, dupa
ce armatele inamice vor evacua Polonia, Lituania, Estonia, Curlan-
da, etc. Puterile Centrale raspund: acceptt pacea fart anexiuni,
dar nu evacueazt teritoriile ocupate prin lupte de cat dupt com-
plecta demobilizare rust, iar Statele ocupate au dreptul sa se arm,
xeze singure cui or vrea, prin plebiscit, lnainte ca Germania s/1-.i
retragt trupele din acele regiuni. 0 mai mare lust nici so. piate
concepe. Cu toate acestea presa germant asurzeste lumea strig,ancl:
Triiizsca pacea e'or.ocrateil Acum cred et aceste 10 zile de susr en-
dare a tratativelor n'au fost fixate pentru ca Intelegerea st lint la
masa verde, ci pentru ca st se ajungt la un acord ruso-german in
chestiunea gray& a anexiunilor deghizate. Ori att dorinta de pace
ar avea Rusia ru cred et in a$a conditii st fie posibila.
0 grea iarnt se last asupra Capitalei. De patru stpttmAni ge-
rul nu ne mai slabe$te, in schimb azi a Inceput $i viscolul.
LUNI 18 DECEMBRIE.
Azi la ora 2 am implinit anul de la arestarea mea. E anut tii
situatia nu mi s'a mi s'a putut aranja.
Printul Gh. $tirbei care a fost Mercuri la Craiova cu Ale:,an-
dru Beldiman la intrunirea filo-germanii, a luat un tifos .ft an a
murit. D-nii Carp-Beldiman pierd un mare sprijin.

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIE1 215

Aflu azi de arestarea si condemnarea advocatului Sever Mos-

t_na. Sunt lucruri despre cari n'a* woi ca sa vorbesc, de aceia in-
iegistrez pur *i sImplu -aceidentul acestui confrate.
Armistitiul urmeaza. Tratativele de pace sunt Inca intrerupte.
Fresa Puterilor Centre le nu $tie cum sa comenteze propunerea de
pace fara anexiuni, cu modalitatea ea tank cart sunt ocupatP do
ei In Rusia sa aiba dreptul sa se anexeze singure. Pricepem Si not
ea e greu sa cornentezi a*a. bazaconie.
In tot ce a facut revolutia rusti vad si eu un bine, a rupt masca hi-
pocritilor. Erau Inca oameni ce credeau since', in propunerea de
pace onorabith., fara 'anexiuni si fara despagubiri,
MARTI 19 DECEMBRIEI
Anul nou nemtesc. Aseara si asta noapte an petrecut *i ben-
chetuit ca pentru revelion, iar la miezul noptii au speriat populatia
de pe strdzile margina*e cu impu,caturile for de arms. Fie Aire
soldat se simpte obligat sa salute anul ce vine cu cate-va focur: de
pu$ca. Blicurestiul a avut aparenta acustica a unui camp de bribe.
Mh de desctircaturi pe Bonaparte m'au tinut neadormit douN ore
clung miezul noptii. Originals plilcere $i foarte explicita la un po-
por asa de rasboinic.
Vremea se mentine rea. De nicaeri re-o ,tire.
N

Puterile Intelegerii par a nu da nici o consideratie propunerei

de a se presenta la tratativele de la Brest-Litovsk, iar pang, la relua-
rea tratativelor cu rush mai sunt trei zile.
Pe fronturi luptele s'au mai activat. In Flandra, englezii au
dat un nou atac nereusit.
In Italia se anunta intrarea in lupta a infanteriei franceze pe
Piave, cu consecinta cucerirei unei pozitiuni germane. De la ince-
putul ultimei ofensive din Italia, e cel iniai succes local al italieni-
lor anuntat de cornunicatul german.

CE NU PRICE1SE D-NUL STERE

MERCURI 20 DECEMBRIE
Nu *tiu la ce sa atribui faptul, dar pentru mine yin rap zile
rele. S6n6tatea mea Imbunatatita pentru un moment s'a inrautatit
5i s'a sdruncinat din nou. Sa fie un elect al inrautatirei stare: mo-
rale prin schimbarea evenimentelort Ma simpt rau, nu nurnai ea
fizic, dar ma simt tare sdruncinat moralice*te si nu stiu rum sa
fac sa ascund si sa nu mai ,tie nimeni din cei ce sunt in jurul
meu ca sa nu re pricinuesc not si not necazuri, or fi $i et satui
peste cap. Numai hartiei ma mai destainuesc. Debra Intrerupta pe
tot timpul ce am stat in Ro*iori, a revenit cu intenzitatea do la Im-
perial. Ni$te dureri intestinale pe cari doctorii le-au botezat ner-

www.dacoromanica.ro
216 IMPRESIUM 61' PA itEitl PERS4NALE

vase, complicit suferintele mele. SA fie oare ajunul sfarsitalui? A-

vusesem un moment iluzia eg ma rein, acum simt ca, an spent
in zadar. Prea radicalg a, fost lovitura ce mi s'a dat. 6i ce e mai
desagreabil e cs, imi expiry, congediul, nu mai am de cat doug sap-
tameni, idr timpul cat ar trebui sg umblu, sa, mg sbat, sa (Min o
pr(Iungire, voi Si nevoit sg-1 tree in cas6, sau in, pat.
kztin venite din Rusia anuntg ca Basarabia s'a prochiatat re-
hubli. a inclependentg sub denumirea de: Republica nioi,16.,caea-
sed. Ftptul are neN oe de confirmare mai intai, si apoi de triiirlicie.
Dar nu asta ma face sa, ma ocup de ea, ci alt-ceva. N'ar fi oare aa
tural, ca, on cari ar fi disensiunile noastre interne, on can ar fi
Post in trecut intentiile noastre spre Apus si on care rezaltatul,
faptul, ca o Cara, etnografic romaneasca, scapg de sub jugul sela-
xlei, se declara independentg sl libers, ar trebui 5a. ne bucure pe
toti cei ce ne simtini yomani.
Ei bine, nu.
Domnul Stere, basarabean de nastere, domnul Stere care re-
vendid, pentru, sine o acthrne cu Germania ca sa. obtinem Basara-
bia, cand prime* stirea, ca s'a constituit Republica moldovenea.-
sca liberg si independentg, n'are un gest fericit de adevitrata, bu-
curie patriotica. Primul lui gest e iarasi ceva urn, un gest_de rgz-
bunare si urg contra lui Ionel Brgtianu. Gonstituirea Republicei
Moldovenesti este pentru d-sa o loviturd data lui Briltianu si Ta-
ke lonescu". Atat vede C. Stere In acest mare eveniment romanesc,
cs Basarabia s'a rdzbunat in contra guvernului Romaniei libere ce
o abandonase.
Prin ziarul Moldova in cursul anului 1915 se discutase chestia
revendiegrilor noastre in Basarabia, si se intreba lumea, ce e mai
practic si mai bine, sa, desrobim, Ardealul si Banatul si ss lgsAm
de o parte Basarabia sau sa, desrobim Basarabia si sg abandoniim
Ardealul si Banatul? Cu alto vorbe, in conflictul european nascut,
mergem al6turi de Rusia contra Austro-Ungariei, sau mergem cu
aceasta, contra Rusiei? Frati de desrobit aveam si la unii $i la cei
l'alti. De sigur o grea dilema., dar nimanui nu i-a trecut prin mince
cl alegand o tale de urmat, o -fitcea abandonand idealul eel alt.
Nici unul din cei ce an pornit sa libereze Transilvania nu s'a gan-
dit d. a renuntat la revendicarea Basarabiei. Era numai o chestie
de oportunitate; in tot cazul ca sa obtii ceva, trebuia sa to beta
rash sa mergi cu unul din doi.
Cu tine trebuia sg, mergem?
Convingerea, nu numai a oamenilor nostri politici, dar a lu-
mei intregi a fost $i Ind, se mentine, ca sfarsitul acestui ritzboi va
fi sdrobirea Puterilor Centrale. Se poate sg iasg, alt-fel, dar opiniu-
nea unanimg in omenire a fost aceasta. Pentru prima oars. se In-
1rezarea ca zilele imperiului Austro-Ungar sunt numarate; era oare
admisibil ca numai din cauza Basarabiei, ss, pierdem ocazia $i sa
nu profitam de moment si sa desrobim ardelenii? N'ar fi fost o

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOJULUI ROMAN]E1 217

crime ca tocmai Regatul roman sa ajute Austro-Ungaria sa. se In-

tareasca si sa scope de desastrul ce o ameninta? De sigur; Basara-
bia tamanea un ideal pentrti ,and cram sa fim o Romania mare.
late de ce e un gest urat si ne patriotic cand invinuim pe cei, ce
au lucrat pentru desrobirea Ardealului, ca au fost tradatori ai in-
tereselor basarabene. A esit rau campania pentru nimicirea Aus-
tro-Ungariei prin dezastrul revolutiei ruse, a ne bucuram ca ma-
car Basarabia printr'o cauza de forta, major capata o individua-
litate romaneasca.
Acest lucru nu a priceput domnul. C. Stere.
JOI 21 DECEMBRIE.
Starea mea so mentine rea, n'am parasit casa.
Am intrat in mare grtja cu scrisoarea ce am incredintat lui
Ionia Pilat pentru Moldova; ini-e fria M. nu-1 fi perchizitionat si
ca cad& in maim nenititor. De la internatii veniti din Moldova s'au
confiscat peste 10.000 de scrisori. Cg cruzime inutilat and atatezt
familii au lost izolate un an de zile de toti ai lor, and nice un mij-
loc de a corespunde n'a lost posibil, cum poate crede mintea gut .a,
ca lumea nu va incerca sa profite de prima ocaziune sa trunita o
veste celor scumpi lor/ Si intru cat asta va strica razbmului si
carnajului de pe front? Inte leg cenzurarea scrisorilor si apoi sa le
dea drumul; ar fi ajutat lab fapta umanitara. Ei bine nidi az,ta nu
se poate, iar maine, vorba d-lui Marghiloman, va trebui sa-i iubizn
lin suflet si cu sinceritate.
Co s'a petrecut cu guvernul de la Iasi, aci nu s'a putut afla
nimic, desi ceva trebue sa se fi petrecut.
D-1 C. C. Anion iar a lost pe frontul de la Focsani. De sigur
ca are un rol straveziu; ce ar putea cliuta el acolo de cat sa se in-
talneasca cu vre-un delegat din Moldova in chestiunea tratativelor
de pace?
Fostii nostri aliati continua in presa for discutia nenorocirei
in care se sbate Romania. Ei incep a recunoaste ca, a lost o gresala
intrarea noastra in razboi, iar aceasta gresala dupa. dansii ar
fi a noastra, nu a color ce ne-a varat., Noroc ca Inca nu se scrie
istoria.
Pe fronturi mici atacuri. In Italia. presiunea ajutorului dat
de francezi a Inceput a fi simtit de austro-germani. Tocmai pentru
ca ei au avut mari succese in Italia in ultimul timp, n'ar trebui
ca micile infrangeri sa be face sange rau; ei bine, nu; succese ina-
mice nu ,exists nisi odata pentru ei. Comunicatul de a,zi spune:
Capul de pod de la Zenson, a fost evacuat de trupele austria-
ce, retragandu-se peste Piave. (Aci ataca acum forte franceze).
Du$manul War n'a avut ea' am evacuat pozitiunea, $i a continuat
cote -va zile o bombardare zadarnicii, duple care au ocupat poziiiile
parasite".

www.dacoromanica.ro
218 IMPRESIUNI $I PARER' PERSONALE

Natural ca e un succes al aliatilor, de oare ce numai atacut

for puternic i-a scos din pozitie 1-a snit sa fugg parasind un cap
de pod $l retrecand inapoi Piave. Dar e posibil sa, recunosti ina-
micului o victoria? La ce ar mai servi atunci lacomia cui-va?
VINER1 22 DECEMBRIE.
Cu febra in'am dus azi la doctor; al pretinde ca e resultatul
normal al tratamentului.
Administratiunea military ne anunta dispositia ca se priinc,sc
la Posta Centralii cart postale destinate numai militariloi: din
Moldova. Vestea .s'a ra'spanclit cu iuteala pretutindeni, iar la a-
miaza Pa latul Poste lor a fost asediat de mil de veisoane. *i de,
asta data, ca si in trecut, cei ce spun ca putem invata ceva de la
nemti s'au inselat. Nu se primebc de at cart' postale deschise, or
.carti postale cu mare& germana singurile acceptate nu se
gasesc de vanzare de cat tot la Posta. Central& si la un singur
ghiseu.
Mille de oameni ce au veluit la Posta sa profite de prima oca-
zie ce air de a comunica cu cei din Moldova, stau gramada ca sa
poatg parveni s& ajungg sa cumpere aline postale. OdatA obtinu-
te, ele nu pot fi scrise in localul postai, nu numai ca e enorma a-
glomeratia, dar acum nu mai este nici cu ce scrie, deci, toata lu-
mea pleaca sa scrie acasa sau prin cafenele, ca sa reN ie sa fact,
din nou coada la ghiseul unde trebuesc tredate unui functionar.
Pentru scrisorile interne se fixase deja de cate-va zile vre-o 30 de
' cutii de scrisori ca publicul s. se poatg servi de ele, pentru ce nu
s'a admis ca Si aceste scrisori sa se pung la cutie? Pierdea ceva
cauz a military?
Eu am avut ins noroc. Avea.in acasa o carte postala, am scris-o
cake ai mei si am trirrlis-o de' dimineata la, postg; cum ghiseul de
primire a scrisorilor a fost degajat cat timp lumea abia cumpara
ha,rtia pe care sa scrie, scrisoarea mea a fost data. Am spus ca am
avut noroc, caci paste zi inghesuiala fiMd prea mare, administra-
tia a suspendat masura Si a incetat de a mai primi scrisori pentru
Moldova.
Pe ziclurile orasului am citit azi not Ordonante de rechizitiuni.
Ori tine posed sarmg de ori ce fel, lucrata sau nelucrata, negustor
sau simplu particular e obligat sa o declare si sa o predea koman-
daturei. Toate Imprejmuirile de sarmg trebuesc ridicate Si predate.
In schimb se va plati.
Plata asta o cunoastem, un prat ridicol scris pe un bon cu care
to trimite la Primaria Capitalei sa ti-1 achite; Primaria 11 verifica,
iti da altul cu care sa vii la Pastel calului.
S'au rechizitionat si benzile de cauciuc de la biliarde. Biliar-
dul, obiect de distractie, nu este un pacat ea este atins, dar on cum,
e ridicol. Aci au ajuns? Cate biliarde sa fie in teritoriul ocupati

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 219

0 mie? Ce inseamna suvita de cauciuc din jurul a o mie de mese?

Cu toate acestea Ordonanta prevede pedepse severe pentru cei ce
nu se vor execute. Dar dad. ei nu au evitat o asa masura ridicola
asta inseamna ca au o nevoe extra ordinary de cauciuc; in acest
caz, masura nu se va limita numai la cauciucurile de la biliard,
ci se va intinde si la tocurile ghetelor si galosh publicului, can
netagaduit ar da o cantitate mai simtitoare de cat cele 6 mie de
biliarduri.
Maine trebue sa se reia tratativele de la Brest-Litowsk. Din
Rusia nici o Mire preciza asupra situatiei guvernului provizor.
Intelegerea, cum era si de prevgzut, n'a raspuns la propunerea de
a veni la Brest-Litowsk.

NU MA1 SUNT OSTATIC CI PRIZONIR

CIVIL POLITIC
SAMBATA 23 DECEMBRIE
Svonuri necontrolabile spun ca armistitiul de pe frontul ruso-
roman ar fi lost Uenuntat. Oficial nu se spune nimic, dar printr'un
comunicat ce s'a trimis ziarelor azi, se anunta publicul ca plecarea
postei cu corespondenta pentru Moldova, se amana papa la not
dispozitium.
Sa fi facut oare guvernul de la Iasi nebunia de a se increde
in armata ucraniana?
0 masura absolut vexatorie a fost luata de administratia mi-
litary, fate de populatia ce ar avea nevoe sa -Si procure vase de bu-
catrtrie. 'Toate -pravaliile de aceasta nature au fost rechizitionate,
iar marfurile proprite si scoase din comert. Se vor exoepta cei ce
vor doN, edi komandaturii eh si-au predat vasele for de arama. Cum
inajoritatea populatiei nici n'a avut vase de amnia, risca sa nu
mai poata inlocui vasele sparte. Lucruri mici dar vexatorii.
Voind azi, mai mult de curiozitate, sa stiu cu un moment mai
inainte care este situatiunea mea in urma armistitiului si a con-
ventiunii dupe care ostaticii au fost eliberati, m'am prezentat la
Central Politzei Stelle capitanului Elckman, intovarasit de un in-
terpret Cand a auzit numele ineu si inainte ca interpretul sa des-
chida gura, hauptmanul a spus:
Herr Cancicov trebue sa se intoarca la Rosiorii de Vede.
Congediul salt medical expiry la 18 Ianuar stil nou, (notele mete
sunt pe stil vechiu). Chiar astazi am dat ordin la Artzt-Komanda-
tur ca un medic sa se prezinte la d-lui sere a-1 examine si a nel
referi dug, congediul mai trebue prelungit sau nu,
La observatia, ca credeam ca situatiunea mea s'a clarificat
data cu cea a ostaticilor reintorsi din Bulgaria, in baza conventiei
incheiata cu guvernul de la Iasi, mi s'a raspuns:
Dumneata nu esti static; ori, cu guvernul roman n'am
convenit sa pliberam decat pe ostatici.

www.dacoromanica.ro
220 IMPRESIUNI PARER! PERSONALE

*i cum am inzistat sa. aflu, ((ilea nu sunt ostatic, atunci cc

sunt? Mi s'a raspuns;
Dumneata esti prizonier awl politic", $i ramai prizonier
pang la terminarea razboiului.
A mai inzista ar fi fost s-1 irit de prisos; poate in prejudiciul
prelungirii congediului medical. Asa are ()Min. cu mine sa is ma-
suri exceptionale; e cu ochi si. cu sprancfne.
Ma gandesc si imi framant mintea sa pricep ce e aceia prizo-
-flier civil politic" in deosebire de ostatic". Cu ce ocazie m'au a-
restat pe mine? Intre toti cei arestati mai e sre-unul in categoria
mea?
Toti, absolut toti cei ce am fost arestati in Decembrie 1916 si
dusi la Imperial, au fost oameni politici si multi cu situatie pu-
blica vault mai Brea ca a mea, toti au fost declarati tostatici, iaa
azi toti eliberati in urma Com, entiunii de la Iasi. De prizonieri
politici pang azi n'am auzit.
N'a fost przonier politic nici Ionica Pilat. nici Emil Petrescu,
nici Costia Baicoianu, nici Radulescu Motru, nici Virgil Darascu,
nici chiar gazetarii de la Adeviirul, nimeni, numai Cancicov. Elck-
man, and i-am obiectat ca, toti cei arestati pe consideratii politice
nemarturisite au fost elib6rati, mi-a raspuns ca nu e adeva-
rat, ca, numai 85 au fost eliberati.
E adevarat ca nu toti cei arestati in timpul ocupatiei au fost
eliberati si ca nu toti cei arestati au intrat in Conventia de la Iasi;
asa n'a fost eliberat nici Take Policrat. nici Sever Moscuna, si
multi alti, dar can n'au fost ridicati ca ostatici, nici ca oameni
politici, ci pentru vini vadite de can ii acuzau; eu nu ma ocup
daca aceste acuzatiuni erau sau nu fondate, asta e treaba lor, ceia
ce constat e ca sunt mentinuti arestati cu condamnatiuni sau or-
donante motivate. Altii au fost arestati ca excroci, ca spionai, ca
oameni de afaceri urate; ei mereu au fost cercetati, interogati si
tinuti prin inchisori mai ordinare si multi deportati. Au mai ares-
tat pe Procurorul General Diaconescu si pe Misu Antonescu si ii
tine si acum in inchisori in Germania si nu-i vara, in Conventia
tie la Iasi pentru ca. nu i-a ridicat ca ostatici, ci le-au adus invinuiri
precize. Asa Procurorul General a fost acuzat ca ar fi amenintat
pe cei ce dau sprijin nemtilor, cu reintoarcerea guvernului de la,
Iasi, fapt pentru care l'a considerat ca element periculos Guverna-
mantului de ocupatie; jar pe Misu Antonescu 1-ar fi deportat ca
fiind autorul contractului prin care Statul roman se obliga in con-
ditii grele pentru nemti, de a furniza Germaniei cereale, In tim-
pul neutralittitii. Antonescu. ca bun roman si priceput avocat, de
sigur, ca in interesul Statului, a facut un contract sever; neamtul
acum s'a razbunat si l'a ridicat si it mentine. Mie, nu mi-a adus
par% azi nici o invinuire, deli d. Marghiloman mi-a marturisit
ca dosarul meu e foarte voluminos la Cetral Politzei Stelle, si sunt
unul din ostaticii" de la Imperial.

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMA.NIEI 221

In Februarie 1917, a aparut in Gazeta Bucuregilor un articol

in care se spunea ca germanii dezaproba luarea de ostatici in raz-
boi, ea numai rusii in Prusia orientala si aliatii din Apus au ridi-
cat ostatici ca cei arestati la Imperial adeca noi, nu suntem ostatici,
ci delinuti politici suspecli $i pericuto$i armatei de ocupapune".
Imediat ca si cum ar fi fost un raspuns la acest articol, s'a dab
ordiri de Guvernamantul militar sa ni se comunice oficial si in
scris care este adevarata noastra situatie; de oare ce Guvernama.n-
tul s'a trezit a doua zi dupe articolul din Gazeta Bucurestilor cu
fel de fel de reclamatii prin can fie care cauta sa se desculpe, ca
nu e un orn pericuslos.
In adevar, cu data de 4 Februarie 1917 ni s'a inmA,nat celoe
mai multi din arestatii de la Imperial, un act oficial cu numele .
tie caruie. (lin noi si semnat tie seful Politiei ruilitare. La timp, am
vorbit cle acest act.
Am fost deci arestat ca static. Toti acei earl ca si mine au
primit un asemenea document, sunt azi eliberati in urma conven-
tiei de la Iasi. Eu Irish' nu, pentru ca eu asi fi prizonier civil po-
litic".
Ce ura de aini au in contra me,a e neexplicabil. Ati vazut do-
cumentul ' n'am voe sa cer nici o explicatie. Era normal sa
nu mi se dea motivul arestarii dud eram considerat ostatic, nu-
mai este normal azi cand mi se schimba calitatea. Atunci plateam
eu cu pielea mea cruzimile guvernului sau abuzurile lui Panai-
tescu, Corbescu si Rafael; azi pentru cine'mai platesc? Cum as voi,
sa vad si eu dosarul acela asa de voluininos, sa vad ce crime ex-
piez. E usor sa, zici ai fost takist, plateste; toti takistii au fost
eliberati. Eu pentru ce nu?
E stampila ce mi-au infierat-o pe frunte in ziva in care au
intrat aci. onvur celui ce a tarat -Romania in razboi. Legenda
aceasta nu mi se va ierta on ce asi face...
$i ce asi putea sa mai fac? Vai, de n'ar fi teribila boala ce ma
roade, m'as reintoarce sa suport exilul. Numai suferintele fizice
ma fac Inca sa ma sbat si sa ma umilese. Voi merge maine din
nou la Marghiloman; el va pricepe nedreptatea ce mi se face?
Multi m'au sfatuit sa ma adresez reprezentantului Olandei in Bu-
curesti, sa-i explic cazul si sa-i cer sa intervie a mi se aplica cow,
ventia de la Iasi; ma gandesc insa la un proverb romemesc. Pa-
ng la Dumnezeu, to fura. sfintii. Pana sa capat dreptate de la cei .
de sus, imi voi inrautati situatia fata de coi mici, fate de po]itistii
de cari depinde situatia mea. Nu va fi reclamatia mea pretextul
de, a fi dus intr'un jagar din Germania? Voi consulta in ac,ea,stlf,
privinta pe d-1 Marghiloman. Pima atunci astept noua vizita me-
dicala. Vizitele acestea sunt scandaloase. N'am o boala trecatoare,
nici tifos, nici gripe,, nici pneumonie ca sa fiu examinat de atillea
') Vezi Vol. I pag. 3'29.

www.dacoromanica.ro
222 1MPRESIUNI PARERI PERSONALE

on ca sa vada de m'am insanato*it. E o boala, cronica, acuta, gra-

inrautatita fie mizeriile puscitriei dar incurabila; cu ea. pot
muri sau pot trai, depinde de trai $i de Ingrijire; au spus-o tots
medicii for militari ce m'au examinat, a spus-o Dr. Roskriect, Dr.
Bergher, Profesorul Dr. Ramsthedt de cloud. ori, Dr. Adriani, Dr.
Volf si Dr. Lehman, care capitan, care major, care general. Pen-
tru ce nevoia acum ca altul sit ma examineze din nou? Ce e bas-
mul acesta cu cocosul rosu? Ce vor oamenii acestia? Eu cred ca
asteapta intamplarea ca odata, sa, se ga'seasca un medic care sa se
insele si sa le refereze ca n'am nimic, ca sa li se dezlege mainile
sa ma poata tortura liberi, ca pe un oral sanatos. E posibil ca in
armata for sa dau si peste un a5a medic? Inca cred ca nu e posibil,
de acera cu incredere it astept pe eel nou $i noul sau raport, ctir
care se va mai ingrosa dosarul meth de la komandatura.
Eu mi-asi mai explica condurta aceasta data *efii de politic
s'ar schimba, eel nou n ar sta ce Stia cel precedent, dar nu s'a,
schimbat seful politiei, Elkman de atata vreme, cunoaste cazul
meu pe de rost, cand ma vede *tre ce vreau. Atunci?
Presa german& publica un ultiinatum pe care Trotzki rar fi
trimis guvernului roman de la Iasi, prin care ameninta Romania
cu represalii pentru ca s'a amestecat in afacerile revolutiei rusesti,
Wand arestai de revolutionari in Moldova, de alt-fel dintre su-
pusii romani. Ultimatumul ar spune intre allele si aceasta:
Fiecare 70712(171 soldat, muncitor sau rdran, gaseste in auto??
tatea sovietului rusesc, ztrt sprijin inpotriva arbitrarului autorita-
filor reactionare rorndnesti".
Asta dupa revolutionarul Trotzki s'ar cl ema ca Romania se
amesteca in treburile revolutiei rusesti. Curat pretentia tupuluj
din fabula, cal oile din josul pa,rAului ii turbura apa pe care o hea
el mai la deal.
Nu e de mirat ca. am -ajuns provincie ruseasca. D-rul Rakovskj
publica acum sub semnatura sa in ziarele nemtesti de aci, istor
cul cum armata ruse l'a liberat din inchisoarea de la Iasi in contra
vointei guvernului roman, care neputincios, a trebuit sa inghita
umilirea. Cu toate acestea and ca guvernul de la Iasi Inca pretinde
ca. Romania,care $i-a dat cuvantul sa lupte cu Rusia alaturi, nu-s
poate calca angajamentul dintr'un sentiment de onoare.
Sa be fie de bine,
ARLATANISMUL NEMTILOR LA BREST-LITOWSK
DUMINICA 24 DECEMBRIE
Cand spuneam zilele trecute ca germanii in tratativele, for de-
pace cu maximall*tii rusi cunt de o patenta rea credinta nu ma
INelarn. Toata vorbaria din Reischtag, toate propunerile de pace
onorabila si raspunsurile is propunerea papei pe terra Para ane-
xiuni $i fara despagubiri, era o simple comedie pe care mai mult

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RIZBOIULUI ROMANIEI 223

ca sigur Intelegerea a bannit-a Inc& de la inceput. Frazele hipo

rite au gasit pe rn$i in pling anarhie, guvernati de idealisti fgry
experienta, cu o armata in piing reiroltg, natural ca, le-a fkut im-
presiune si au muscat din mgrul ce Ii s'a aruncat. Cursa i-a prIns.
Au venit de bung credinta la Brest-Litowsk sa semneze promisa
pace onorabild, cea Lira anexiuni $i despagubiri si au cerut $i ei
la randul lor ca Puterile Centrale sg evatueze teritoriile rusesti o-
cuptte. La primul moment imens sgomot la Berlin:
Accepigm. acceptam propunerea ruseaseg, tralasca Rusia
democrats! Cumintenia ei Ara salva omenirea care va percepe acum
antajele unei pad onorabile!
Cu tot acest sgomot destinat galeriei, comisiunea ruseascg, s'a
trezit cu un raspuns oficial german, cam complicat. Acceptarea
principiului de pace fare, anexiuni nu sufere discutie, deci Rusia
va trebui imediat sy evacueze din Austria si din Asia, teritoriile
ocupate de armatele sale, pur si simplu. Puterile Centrale can ocup
si ele o iniensg parte din Rusia, nu evacuiazg. de o cam data.' nimic.
Se straduesc delegatii Kiilman si Czernin sg, convingg pe Me-
ta rusi cg, la mijloc, nu 0 de cat o chestiune de procedure si opor-
tunitate, caci scopul final nu va suferi, pricipiul va ramane ne stir-
bit pace Mira anexiuni". Asta ar fi Insusi vointa poporului ger-
man nici un metru patrat din Rusia sg, nu fie anexat cu forta
armelor, dar nici Puterile Centrale ca propagatoare a drepturilor
sfinte ale natiunilor, nu vor Sa intibuse vointa popoarelor cari sin-
gure ar don sa se anexeze de bung voe cui ar voi. Concluzia: Po-
poarele rusesti din teritoriile ocupate de armatele for vor avea
dreptul sa, se pronunte singure dad, vor sa se anexeze la Germa-
nia sau vor sa ram'ana autonome. In inter, al teritoriile rusesti ra-
man sub ocupatia militant germane,.
Asemeni scamatorii diplomatice, iata in ce mediu se desfasura
le altfel: La l3rest Litowsk delegatii rusi au fort excelent primiti
intr'o arnestecatura de intimitate cu ofiterii germani, eel putin cu-
rioaSh. S"au 1 us imediat pe ni*te ball inonstre; au baut ei nemtii
dar i a intrecut rusii. In fumurile betiei de la banclieturile de onoa-
re, rusii cu toata ferbinteala alcoolului au simtit ea au cgzut intr'o
curse, si au raspuns cg paimesc si acest curios principiu $ti accepta
ea poporul rus din teritoriile ocupate sg dispue singur de soarta
lui si sg, se anexeze cui o vrea, dar in asemenea, caz, aceste popoare
sa nu se gaseasea sub presiunea si teroarea autoritatilor militare
nici rusesti, nici germane.
Drept! Mai drept nici sa se putea.
Ei bine, Puterile Centrale, adeeg. Germania, a raspuns cu ne-
glijenta aparentg, numai asta nu se poate, in colo, tot ce voiii".
Armatele aliate vor rtmane in teritoriile rusesti pang. ce acele po-
poare se vor pronunta asupra soartei lor.
Daca n'ar fi o groaznica tragedie, am trebui sg radem cu hohot,

www.dacoromanica.ro
 221 IMPRESIUNI SI PARERI PERSONALE

Rusii desmeticiti de alcool, au propus o intrerupere a tratati-

velor. Pretextul a fost ggsit: Pang la 5 Ianuari&s. n. sa. se dea timp
Intelegerii de a profita $i ea de extraordinarele avantagii ale pro-
punerei de pace onorabilg, sg alerge toti la Brest-Litowsk. Ridicolul
s'a vgzut; puterile Intelegerii i-a desconsiderat pur $i simplu ca pe
ni$te $arlatani de balciu.
In acest repaos insg, ru$ii s'au mai dezmetecit, au simtit bine
cursa ce li se intinde $i au incercat s& is mitsuri sit scape. In acie-
var. inainte `de a reveni la Brest-Litowsk, republica rus& a telegral
fiat Puterilor Centrale, urmgtoarele not propuneri:
1) Tratativele de pace s& fie continuate aiurea, de preferinta
intr'o tar& neutrg.
2) Rusia }au poate cu nici un chip primi tratative de pace pe
baza'hotararei de a se mentine ocupatia militarg in timp ce se va
cere popoarelor ei sa se pronunte asupra soartei lor.
Fatg, de aceast& turnurg nea$teptatg, pacea s'a periclitat.
in Reischtag, Cancelarul a rgspuns propunerei rusesti cg. cu
nici un pret nu accepta stramutarea tratativelor de la Brest-Li-
bowsk, intro tart neutrk iar in ce priveste evacuarea teritoriiloc
ocupate pe timpul plebiscitului, Germania se bizue, sit nu le eva
cueze, pe baza puterii ei, pe dreptul ei consa(rat, iar pentru gale-
rie $i pentru lealitatea ei".
De ce sit se opue Germania cu atata tenacitate la strgmutarea
tratativelor inteun ora$ neutru? E de regulit in trecutul istoric ca
dupg rgzboi pacea se inchee intro localitate neutr& cand ea n'a
fost impus& prin sdrobirea adversarului. Gand insusi pretind o
pace onorabilii far& invin$i $i fruit' invinggtori ar trebui sg accepte
o localitate in care nici unul din delegati s& nu se simptg sub te-
roarea adversarului. La Brest-Litowsk cetate cucerita de germani,
ru$ii so gasesc izolati $i absolut la discretia inamicului. Acest lu-
cru tarziu s'a priceput la Petrograd. Ei propun azi Stockholm; un
adversar ce n'are ganduri necinstite ar accepta; din opunerea in-
clarjitg a Cancelarului $i din aprobarea Reichstagului, se intelege
ce atu" era in mama for Brest-LitoNA sk.
In ce priveste mentinerea ocupaVei teritoriilor rusesti, Ger-
mania nici mai mult, nici mai putn, ameninta cu puterea ei.
Presa for cere respingerea propunerei rusesti, vorbesc de presa gu-
vernamentala, cad cea conservatoare e scandalizatg de umilirea
Germaniei de a accepta victorioasg, hind, o pace fail anexiuni. E
,un cerc views de sarlatani. Chestiunea ramane a se vedea. ce va
zice poporiii german care de atata vreme este tinut cu vorba cg
sacrificiile ce face sunt pentru apiirarea patriei de invazia du$
mang $i nu pentru anexiuni.
hag de ce in fata acestor imprejurgri nu se poate sti ce se va
intampla azi la Brest-Litowsk.
Trotzki s'a anuntat ca va veni personal ca s& sustie in confe-
rinta dezideratele Rusiei

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 225

Cantelarul german a mai declarat in pkrlament c6. la Brest-

Litowsk va mai apare $i reprezentantii republicei ucrainiene, re-
cunoscutI formal ca autonomia de guvetnul din Petrograd. Pre-
senta Ucrainei la tratative pare a fi dejucarea planurilor Intele-
gerii care voia sa. fac4 cu exeaslit republicci, ce avea aerul a le 11-
'Tame credincioask presiuni asupra guvernului maximalist din
Petrograd ca a. nu Inchee pacea separata.
In chestiunea mea n'am putut vedea azi pe d. Marghiloman,
si cum intrtim in shrbatori, m'am decis ca scriu.
Ida scrisoarba ce ram trunis azi:
6 raduarie 1918 (s. n.)
Stimate domn Marghiloman,
Cdnd o'cn velzut ultima oar& mi-ati spus di cu-vre-o 10 zile
inainte de a-mi expira congediul sit yin pe la d-voasthli $i sit vie
date $i certilicatul.meclicului meu curant. V'a'n .thutat azi la ora
jum. dimineata $i mi s'a spus ca ati ie$it, $i cum acuma intram
in sarbatori, reasi voi sa va deranjez venind in persoand, m'am
hotarit s& Vt reamintesc in scris promisiunea.
i'd alatur $2 certzficatul medical al doctorului Cealdc. A$i voi
sd oblin aceste cloud* luni, ceici cu venirea primdverii, va fi mai
u$or de suportat exilul.
Vci mai, comunic cu aceasta, cd in urma iiberdrii tuturor fo$-
tilor mei colegi dela Imperial am avut nerdbdarea de a-mi cu-
noage situafia mea, fapt ce m'a determinat sd ma prezint la Cen-
tral Politzei Sidle d-lui Hauptman Elckman. Mi s'a spus cd eu
nu pot sel fiu eliberat de oarece eu nu sunt ostatic. (limit de 4 auzi
acest lucre pentru prima oars, am dorit sa aflu ce sunt, $i mi s'a
spus: sunteli prizonier civil, politic.
Arum nu mai pricep nimic. Cdnd am fost ridicati attitia
in$i dintre partizanii partidelor ce au dorit rdzboiul, ca Ionia Pi-
lat, C. Bdicoianu, Rcidulescu-Motru, Emil Petrescu, Genera Stoica,
Titu Popovici, G. Malcoci, Fratii Noica, Ion lonescu, Fratii Oro-
veanu etc. ni s'a spus pentru consideratii politice. Mai tdrziu,
pentrie a ne inchide calea petztiilor $i reclamafiilor de dezvinovd-
tire, ni s'a inmdnat un art cu data 4 Februar 1917 prin care ni se
lcimure$te situafia. Va altitur in original acest act, e exemplarul ce
mi s'a inmlinat mie. Cdnd toatd lumea aceasta a lost deportatil in
Bulgaria, mie, in urma a multiple rapoarte medicale germane mi
s'a fdcut, cum gig, o situafie mai bunci, ant lost finut in spital, in
casa mea, $i apoi in Rosiorii de V ede. Azi, toti ostaticii, acei oa-
meni vinovafi ca s'au gasit in partide politice rtizboivice, au fost
liberati, din ei unul singur nu se libereazd, $i acela sunt eu. Pen-
tru aceasta a sufcient sa-mi -schimbe titulatura din ostatic, in
prizonier politic.
Atunei, nu e adeviirat ce s'a scris in actul public pe bitza cd-
15

www.dacoromanica.ro
226 IMPRESIUNI *I PARERI PERSONALE

ruia am stat un an inchis far'd sa cer explicafie de care este viva

mea. Am cel putin acum dreptul sa cer acest lucru ca sd ma jus-
tific, cdci nimic nu veld in trecutul vietii mete, care sa ma lac&
mai raspunzator politicege fag de germani, de cat toata lumea
care a lost liberata in baza convenfiei cu guvernul dela la$i. TO
ma sfatuesc sa ma adresez imputernicitului Olandei, care ar re-
prezenta aci controlul executariz acestei convent* m'am gandit
ca e mai prudent $i mai romanese sd cer sfatul d-tale. E posibil sd
fie persecutat in a,sa hal un om bolnav In starea mea, fOrd nici o
via ,ii cand guvernul roman a liberat zecile de mii de internali
strain? Trebue sd fie cineva care a supravegheze executarea le-
aid a convenfiei dela la$i de catre ambele peirli, caci nu aveau de
cat de a schimba titulatura tuturor celor 85 ostatici liberati, ca ei
s'd fie menfinuti arestati. E posibil? 54. tine este acest supraveghe-
tor? Sa fie reprezentantul Olandei? Sd fie Ministrul nostru de
interne?
Va rog a-mi da un slat, cacti e pacat de viala mea.
In chestia prelungirii congediului, d. Elckman mi-a spas ca
s'd nu fac petifie, ca a dat ordin sa fiu din nou examinat, $i ca se
vin dupe rezultat la 16 lanuarie.
Nu $tiu ce la zice noel medic, nu imi inchipui sd fie mai
crud de cat cei 8 ce m'au examznat panel azi; Ensa, ca omul patit
ii este Erica ca In ultimul moment sd nu mai fie nimic de facut, $i
fac apel din nou la bunatatea d-tale de a intervene, in cazul cel
mai rdu, pentru prelungirea congediului medical.
Te roil a scuza lungimea scrisorit dar ce vor sa $tie dc (zeta,
cei ce sufar?
Va rog de asemenea a pastra originalul act de ostatic, de oa-
rece e singurul act oficial ce am dela ei $i care poate imi va mai
servi.
Primiti va rog nemarginita mea recunogintii.
(ss) V. T. Cane ;coy
fost deputat
S. vedem ce va mai esi si de ad. Fapt este, c6, de unde aveam
siguranta cg. voi scapa de Rosiori acum am siguranta at ma, voi
reintoarce. Am si scris azi gazdei de a-mi Inc6.1zi Si preg5.3i odaia
pentru 5 (18) Ianuar.
LUNI 25 DECEMBRIE.
Serb Im CrIciunui tot dup6, vechiul calendar, dar ce Crliciun I
Ne-a fost peste putint6, s facem s5. se deosibeasa, ziva aceasta, de
cele alte zile.
Dintr'o Ordonantg, apgrut6, azi aflam In fine de ce lumea n'are
ce mama in Bucuresti, si pentru ce nu avem combustibil ca sit ne
incIlzim: ne-o spune d. Guvernator Von Ti Ilff: sunt proprietari $i
arendasi de mosii can In loc A stea la tars,, stau in Bucuresti si

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 227

scumpesc traiul, pe laugh cA consuma alimentele si combustibilul

destinat altora can n'au mosii.
In consecinta se ordona ca toti cei ce infra in categoric acea.,ta
bif fie trimisi cu forta la tare $i de uncle n'au voe a veni in Capita la
decant prin exceptie $i numai in lunile Ianuar si Februar. Agricul-
torii vor fi consternati. Daca masura ar avea o justificare In nece-
sitatea ca agricultorul sa-si supravegheze muncile, s'ar lntelege in-
lerzicerea de a parasi mosia din Martie pana. In Noembrie; dar in
timpul iernei e neexplicabila, cu atat mai mult cu cat, conacurile
multor mosii au fost distruse sau devastate; acestia unde s& se a-
daposteasca? $i numai pe motivul ca. la Bucuresti consume ali-
mentele destinate altora ? Dace, e a*a, atunci pentruce nu le per-
mite sa-si aduc,II aliments dela movie ? (aci si aci alta, opreala,
n'ai voe sa'aduci nimic dela tark la ores, ce ai la taxn sa mananci
la tarn.
Primii azi instiintarea dela Artztkomandatur sa ma prezint
Joi 10 lanuar st. n. d-lui dr. Volf pentru a fi revazut din nou. Dr.
Volf este acel ce data trecuta a referat ea nu voi muri la Rosiorii de
Vede. Raportul doctorului Lehman era oare cum o dezavuare a
acestei opiniuni, de aceia mi-e fric& ca d-rul Volf sa nu se ambitio-
neze pe spinarea mea.
Nici o stire dela Brest-Litowsk.
MARTI 26 DECEMBRIE.
Aflu dela un fost internal ca. Ionic& Pilat inainte de a pleca in
Moldova a rupt toate scrisorile CO i is Incredintasem sa. le (Fuca fa-
miliilor noastre, de frica sa, nu fie perchizitionat, asa ca. a distrus
si scrisoarea mea. Ce-i pasa lui ce trece lima de despartue, de ce ne
doare pe noi. E uimitor egoismul acesta In Imprejurarile grin cari
trecem. Printr'o favoare exceptional& ce ti s'a facut tie, ai putinta
sa aduci o mangaiere unui coleg de suferinta; ai atata bagaj, esti
om inteligent, n'ai putinta de a ascunde bine cateva scrisori de fa-
mine? N'ascunzi nici acts diplomatice, nici secrete de Stat, nici lu-
cru de furat, pentruce frica? Pentruca neamtul i-a cerut cuvantul
de onoare ca, nu vor duce dincolo nici a scrisoare. Onoarea $i cu-
vantul dat este Inca In societatea de azi ceva, mai ales in timpurile
normale, and stiff s& uzezi de ele unde trebue. Dar in fata dusma-
nului ce si-a Mut joc de ea si nu numai de ea, ci si-a batut joc de
ceva mult mai sfant dealt onoarea, si-a batut joc de cele mai ele-
mentare principii ale dreptului gintiIor, to scobori moraliceste cand
sficland inamicul aduci compatriotului tau un serviciu de unani-
mitate? Eu nu cred. Onoarea este o podoab& pretioasn cand serveste
actiuni bune, nu face doua parale cand acopere nelegiuirile.
Frica explicit actiuni, dar nu le justifica, mai ales in lipsa de
solidaritate cetateneasca de caH am dat dovadn in ultimele eveni-
mente. Eu regret mult ca am pierdut singura- ocazie de a cores-

www.dacoromanica.ro
228 IMPRESIUNI $1 PARERI PERSONALE

punde cu ai mei, caci pe carte postall ce s'au obligat administratia

germane, sa o duce., nu pun baza.
Am mai facut un demers azi, prin fuste, ca dr. Vo lf sa fie de
asta, data mai umanitar. Se zice ca pe neamtul acesta nu-1 moae de
cat doamnele.
Fiind sarbatoare n'am avut nici azi gazeta, asa ca din lumea
mare nu stiu nimic.
INTELEGEREA ItiSI PRECIZEAZA. TELURILE EI
DE RAZBOI
MERCURI 27 DECEMBRIE.
D. Al. Marghiloman pe care l'am instiintat a dr. Volf m'a
chemat la verificare, mi-a trimis azi urmatoarea scrisoare:
9 lonuarie 1918
14 Sir. Mercur
Stimate domn Cancicov,
Am vazut pe dr. Volf. Chestiunea ce i se pune este znsidioasci:
Dacd inapoierea la Rosiori ar pune in pericol zilele prizo-
nierului
Cu Coate acestea sper un rezultat favorabil.
in conversafia mea cu doctorul am afirmat ca medicul din
Rosiori recunoaste neputinfa de a-li da acolo ingrijire cuvenitd Mi
s'a riispuns cd acela era un doctor roman; data cumva este medic
german e bin.e sii faci rectificarea in mintea doctorului Volf.
Noroc bun.
Sentimente amicale
(ss) lexandru Marghiloman
In adevar doctorul Volf se insala, Lehman e medic militar
german. Asa dar aceiasi mentalitate menhin asupra mea exil, nu-
mai sa nu mor acolo. Grea intrebare e sa pui lava. flaspunsul d-lui
Marghiloman ma intristeaza Insa din alt punct de vedere; ii ceru-
sem un sfat si nu mi-1 da; ii cerusem o interventie de liberare pe
baza Conventiunii dela Iasi si nu-mi raspunde nici un cuvant. 0
fi avand si el dreptate, ce sunt eu pentru el? S'o fi asteptat oare sa
Tac gestul politic de a-i declara ca pgrasesc partidul In care am fort
si intru in partidul lui ?
Nu erect; prea l'am vazut om de inima data trecuta, totusi ca-
telusii, mi s'a spus ca. latra deja, asupra zborului meu.
Doamna care mi-a promis sa, vorbeasca, doctorului Volf, $i care
si ea la randul ei e medic, mi-a trimis azi vorba, de incurajare. Voi
vedea maine.
Dace din Moldova nu ne parvin vesti bune dela ai no$tri, in
schimb ne sosesc stiri rele asupra situatiei generale a tllrii. De si-
gur exagerarea are mare rol; asa se spune ca, se dau lupte pe teri-

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RIZBOIULUI ROMANIEI 229

toriul nostru intre trupele ucraniene chsciplinate si cele ruse bol-

sevic,e in anarhie, cum ar fi in Iasi si Galati. Guvernul roman a
luat masuri de siguranta; aceste masuri au fost considerate jigni-
toare de guvernul dela Petrograd care a fgeut o interventie oficialg
la Iasi. Socialistii nostri s'au pus sub scutul armatei rusesti revol-
tate,.asa cg face zile grele guvernului Bratianu, care pe tang& Coate,
niai trebue acum sg apere Cara si de boLsevism.
Se mai spune c. regele Ferdinand ar fi cerut guvernului rus
permisiunea sg treaca pe teritoriul rus si de acolo in strgingtate, in
Apus, in cazul ccind Rusia Inchee pace separat5, cu Puterile Cen-
trale. Guvernul rus n'ar fi contra, dar se, se stabileasa in tart
neutrg.
Dela Brest-Litowsk nici o stire; impresia generals e cg s'au
rupt tratativele.
In schimb, Lloyd George a vorbit si a argiat in fine carf sunt
azi telurile de rAzboi ale Intelegerei. Ele sunt foarte interesante si
se rezumA in urmgtoarele:
Prima condifie a guvernului englez $i a Aliatilor sai este corn-
plecta reconstituire a Belgiei, cu despagubiri $i recunoaacrea
dreptzdui popoarelor. Dupd asta, restabilirea Serbiei, a Muntene-
grului, a teritoriilor ocupate dird Franfa, Italia $i Romdnia; r0 112-
plecta retragere a armatelor strdine din teritoriile- ce ocupd $i re-
pararea nedreptOlii cauzate. Acestea ar fi condifiile fundamen-
tale pentru o pace durabild.
Anglia are de gdnd sec sprijine pdnd la extrem democrafia
francezd in cererea ei de a i se repara nedreptatea din 1871.
Anglia e mdndrii sa sprijine pdnd la sfdrfit, noun democratic
rusd, alcituri de America, Franfa $i Italia.
Dacd insd actualii guvernanfi ai Rusiei, vor proceda fard sti fie
seams de aliatii ei, atunci acestia n'au nici un mijloc de a inlatura
, catastrofa ce va izbi cu siguranfd Rusia.
Aliatii cred cd o Polonie care sa cuprinde Nate terituriile ade-
,,varat poloneze e absolut necesard pentru stabilirea Europei Apu-
sane. Distrugerea Germaniei sau a poporului german, n'a lost nici
odata felul nostru de resbel.
Desmembrarea Austro-Ungariei n'a f acut parte din scopurile
de raboi ale Angliei.
Nationalitatile austro-ungare, trebuesc insd sd obfie o auto-
nomie real&
,,.Si revendicdrile logice ale italic wilor de a se uni cu conceal-
rtenii lor, trebuesc indeplinite
Acela$ lucre $i pentru Romania.
Dacci aceste revendicari fndreptdfite vor fi indeplinite, atunci
Austro-Ungaria va deveni, o putere folositoare pdcii $i libertatii
Europei. Acum Austro-Ungaria e numai o uneltd a condamnabz-
lei autocrafii militare prusiene.
Anglia nu are nimic de obiectat contra mentinerel Turciei cu

www.dacoromanica.ro
230 IMPRESIIJNI sI PARERI PtR80/4IALE

Constantinopol drept Capitals $i cu-o trecatoare neutralizata, dela.

Mares Neagrii, lachlarea Mediterand; dar Arabia, Armenia, Mese-
potamia, Siria si Palestina pretind recunoafterea raporturilor lor
nationale speciale. 0 confering care sa lie seams de dorintele Si
interesele indigenilor, trebue sa hotiz'rascil de coloniile germane.
In fine trebue reparata nedreptatea cauzata prin violarea
dreptului popoarelor, iar Conferinta de Pace nu trebue sa uite pe
marinarii englezi.
E liimurit eel Iarile cari, dispun de materials' prime, la distri-
buire vor tine mama* in primul rand de amirii lor.
Tar Primul Ministru englez termina, cuvantul situ Em.:
Trebue lama o incercare energica pentru gasirea unui mij-
loc de inkiturare a rizboiului. Anglia lieptd pentru n pace dura-
Wit $i pentru aceasta trebuesc indeplinite 3 conditii.
.,1) Trebue introdusa inviolabilitatea tractatelor;
2) Conventiunile teritoriale trebue sa se intemeieze pe baza
dreptului popoarelor de a hotdri singure de soarta lor, sau pe C011-
Si7glimantul popoarelor;
3) Trebue sa se andel la reducerea sarcinelor de armament
prin crearea unei organizafii internafionale $i reaucerea probabi-
litafti de rtizboi.
Importanta acestor declaratii sta in aprobarea.lor unanimit In
Anglia; iar In al doilea rand ca, ele vin in momentul and s a smuts
Germaniei masca ca, vrea pace WI anexiuni.
Se zice ca, sociali*tii germani au convocat o mare conferinta
a lor.
JOl A DECEMBRIE
La ora i1 m'am prezentat la Artztkomandatur doctorului Volff.
Doctorul se vede imediat ca, a lost influentat in favoam mea. caci
imi vorbe$te cuviincios $i cu un aer plictisit de rolul ce are in
chestiunea, mea. Nu m'a mai examinat, lei reaminteste cazul meu,
imi pune oare cari chestiuni, fi vorbesc de raportul doctorului
Major Lehman pentru a-1 scoate din eroarea despre care m;a laud
atent d. Marghiloman. Se scoala, apoi de pe scaun, true In fata bi-
roului Tanga mine $i cu un gest degajat asezandu-se pe coltul bi-
roului ca pe un scaun $i cu ambele maini in buzunarele pantalo-
nilor imi spune cu aerul de intimitate:
Ei bine, *tii, toate acestea sunt pentru ca, ai fost amicul
domnului Take Ionescu I
Acest ton $i gest familiar m'a incurajat la raspuns :
Aip fost domnule doctor, nu prietenul $i amicul d-lui Take
lonescu cad este o mare distantit intre omul acesta, $i mine, ci
am lost un partizan politic al lui; iar in trecutul indepartat am
lost secretar al lui in advocatura. In tam noastra, a fost o cinste de
a lucre pe langg. d. Take lonescu *i o cinste *i mai mare de a fi
prieten al lui. *i este oare admisibil ca din toti cei ce au fost par-

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 231

tizanii lui eu singur s& platesc cu libertatea si viata meat 'Toti au

fost eliberati,.toti ostaticii ridicati ca mine pe consideratii politice,
au fost eliberati, numai eu nu.
ai d-voa.stra, eu nu vo, cer sa-mi redati libertatea, cz numai pu-
tinta sa-mi taut sanatatea sdruncinata din cauza $i Cu ocazia cap-
tivitAtti.
- Foarte bine; avizul meu va fi s& vi se acorde o prelungire
de congedzu de Inca 6 saptamanl.
Mi-a dat, de asta data mama si m'a congediat.
Amin ramahe rolul Politaiului Central. Iluzii ins& nu-mi mai
fac. asa ca la 5 Ianuarie voi piece.; am scris gazdei sa-mi incalzeas-
ca odaia.
Toata pres-a Intelegerii aproba discursul ultim al lui Lloyd
George, considerandu-1 ca un pas spre pace.
La Paris se vinde in folosul crucei ro$ii o brosura intitulata:
Une grande figure rournaine"
par
Constantin Mavrodin
trn premiu celui ce ar ghici tine poate fi azi o mare figura
romaneascii, in plin dezastru al Romaniei. Ne-o spune autorul, e:
Le gen07a1 them"!
Fara comentariu.
Al. V. i. R., ne mai cere azi un sacrificiu. Sub grea amenintare
de pedeapsa, cu amenzi si Inchisoare, toti acei ce mai an in posesia
for cai, sunt invitati de urgenta A, le tae cozile si coama, iar parul
bine clasat si aranjat in pachete sa fie predat koznandaturei, fn
schimbul unei plati. D. Ciurcu in ziarul sau Agrarul, ca s& nu se
supere lumea pe nemti lauda, aceasta Ordonanta de oarece acu vine
iarna, iar iarna nefiind mute calul se poate lipsi de toads Si coa-
ma. Ma gandese la Rosiorii de Vede unde Ordonanta va trebui
bine explicata. mai ales agentilor ce au sa bata tuba, to trezesti ca
nu pricep cetatenii si tae cozile tailor cu carne cu tot, alai Ordo-
nanta nelamurind bine lucrurile, nu -$i pun ei mintea cu interpre-
tare plutonierului Keller.
UN UCAZ AL LUI LUPU COSTACHI
VINERI 29 DECEMBRIE.
Presa din Capita la continua o campanie intensive de calomnii
si insulte contra d-lui Take Ionescu. Populatia romaneasca. e ata-
taUt contra lui, iar strainii inamici jubileaz.. Acura au mai desco-
perit un interviev sau o scrisoare a lui. grin care si-ar fi dat pare-
rea ca decal o pace cu Germania, prefer& ca armata romana. O. fie
internata, in Siberia. Cum am opus, asemeni afirmatiuni intarita. ura
populatiei contra lui. Pe de eta parte, nu e ostas german, ofiter

www.dacoromanica.ro
232 IMPRESIUNI SI PARERI PERSONALE

sau soldat care sa nu incrunte sprincenele tend aude numela lui.

In a$a atmosfera azi sau maine lcomandatura va decide .ca eu sa
mor la Rosiori sau sa. \'ietuesc In Bucuresti. In balanta.cu care mi
se va cantari soarta, au pus deja o tart.
Din Moldova au parvenit unele ve$ti triste de soarta urora din
cunoscuti, asa, inginerul Cantein ir s'ar fi sinucis, iar Ion Tanovicea-
nu decanul facultatei de drept din Bucuresti a_ murit in Rusia de
tifos exantematic. A mai murit Gheorghe Vernescu lost coleg in
Parlament.
In Bucuresti se vantura ideia ca Guvernamantul ar a,ea de
nand sa instituie o autoritate military de control care prin agentii
sai sa supravegheze pe negustori. Excelenta masura numai sii o
vedem aplicata, si sa nu se ceartt iaritsi publicului sa denunte pe
speculanti, Publicul plate$te $i tace, multumit ca, gaseste ceva
chiar $i stump; ar trebui ca investigatiile sa fie facute de oameni
anume insareinati numai asa s'ar mai starpi banditii de alimente.
La Iasi se spune ca Ministerul de finante ar fi pus in circulatie
o moneda marunta de hartie. 0 masura excelenta. Aci masura a
lust primal de presa nemtofila, ca o dovada a mizeriei ce domneste
in Moldova, si de halul finantelor tarii. De ce? Dad, e o masura
mai inofensiva in finante si mai utila publicului, e tocrnai moneda
marunta. de hartie. Dezastrul tinanciar al hartiei monede nu-1 va
aduce biletelul de 10 bani ci eel de 1000 lei al Bancei Generale.
Pentru ce ra.de presa de cele cateva milioane de hartie a 10 bani
garantat de Statul roman $i nu se scandalizeaza de miliardul, dad.
n'o fi $i mai mult, emis de Banca Genera la $i negarantat cu nimic?
Aci In teritoriul ocupat a disparut complet moneda mgrunta
absolut necesara populatiei nevoime, nu se gaseste o centime., un
gologan, nicaeri. Tot nichelul a disparut. Eu cred ca l'a strans $i
ridicat nemtii; ce ascunde populatia e prea putin. La Banca Na-
tionale, mi s'a spus ca. s'a gasit cateva sute de mii de lei in moneda
de arama a 2 parale, $i pe acelea le-au richest. Publicul sufere mult
de lipsa monedei mici; nu a unitate mai mica, de 25 bani. Orice
fractiune se plate$te cu 25 bani. Cine are de plait 30 bani sau 55
bani, da 50 sau 75 bani. Vanzatorul n'are nici odat5. rest. 0 curse,
de tratnvai costa. 15 bani, dai 25 bani, asa ca, Directia ia 15 centime
$i Incasatorul 10 centime pentru el plus leafa. Un ziar costa 10
bani; ciaca vrei sa-1 cite$ti dai 25 bani, asa ca, mai mult hicaseaza
vanzatorul deeat proprietarul ziarului. Am dat numai cateva exem-
pla, lucrul a generalizat. In loc sa se ia masuri grabnice a se emite
$i aci moneda mica., au luat o masura. $i mai neexplicabila ca sa
nu sic stupida. Regia Monopolurilor Statului, a dat un ordin ca
debitantii sai sa. nu mai vanda publicului produsele sale data nu
plate$te eel putin una a treia din pret, in moneda de nichel. Si
cum publicul vrea tutun, sare si chibrituri se cauta. De capete ni
chelul. Cosecinta: cei ce au avut nichel, vinde piesa de 10 hani cu

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOICTLUI ROBILNIEI 233

50 bani; a sit ajunga $i un leu cad nu to poti lipsi nici de sare, nici
de chibrituri $i dack n'ai nichel nu ti se vinde.
Cine o fi inventat $i asta? Si mai ra,de preSa, a la Iasi guver-
nut a tiparit moneda marunta de hartie?
Domnul Lupu Costachi, girantul Ministerului de interne, va-
zand ca, Primaria Capita lei a avut o reusita deplina strangand
pentru saraci ofrande de peste 100.000 lei cu ocazia Sfintelor Sal.-
batori, s'a decis sk ajute si el pe refugiati Si prizonieri, cu theta.
Pentru ungurii, evreii, $i bulgarii reveniti dela internare, d-sa a
deschis larg punga Statului. Am amintit la timp gestul acesta. Pen-
tru romani, theta. Foarte frumos pang aci. El insa. nu face apel
c,aritabil $1 sentimental cum ar fi locul, ci da. pur $i sirnplu un
ucaz, cad nu poate fi denumit altfel manifestul ce a publicat azi
pe zidurile orasului $i in gazete.
Publicul este dater sa dea imediat: haine, rufe, ghete, paltoane
pentru refugiati $i pentru prizonieri.
fine nu va da de voe (tuna, voi intra in casa lui si ii poi lua
ce voz gdsi ".
Acest lucru nu l'a spus Inca populatiei nici Mackensen,
Ilia Von Tillff, o spune' un roman, un boer, un om ce traeste de
un an $i mai bine, in casa, in mobila, in garderoba, in pivnita *i
in camara de alimente a lui Mr$u Marghiloman,.
Ce sa mai dea populatiunea ? De patru ani piata fiind inchisk
din afar., moratoriu fiind proclamat de un an jumatate, toata, lu-
mea a trait din ce a avut, ca imbracaminte, rufarie si incaltaminte.
In interval insa i s'a cerut, de Cruces rosie romans, de Ministrul
de razboi Vintila Bratianu, de politic romane,ascS si de rechiziti-
unile germane. Populatia a dat mereu paturi, plapume, saltele.
rufarie $i imbritcaminte ; in ultima jurnatate de an, Crucea rosie
. strans mereu din cask In casa. Tot prisosul s'a dat dela, lumea
loath, traeste azi cu vechituri si le economise* de oare ce razboiul
poate sa, fie Inca lung. iar piata, pentru asemeni obiecte e inabor-
dabila. Nu se poate cumpara o camase cat de proasta frog 80 de lei,
nici o pereche de ciorapi fara 20 de lei, iar un costum de haine
fara. 500 de lei. Se poate sa, ameninti lumea ce nu-si. (la imbrac,a-
mintea ei. ca, ai sk i-o iei cu sila? Facut-a ceva grrantul Ministe-
rului de interne pentru a ne apra de speculanti ca s's", dam ce avem
1 echi $i sa luam lucru nou ? Intelegem sa ne Gear& bani ; asta da ;
cu bani Guvernamantul poate cumpara tot ce ii trebuie, direct de
la negustori, cu alte preturi de cat cele ce ni se is nouk. De ce nu
o face ? Pentru ca e cap de rus nu de boer roman ; Ucazul e mai
aproape de mentalitatea lui de cat o dreapta, judecata. Ucazul a-
cesta Ms& va nemultumi populatia; aplicarea lui va despera ceta-
tenii $i ca nedreptate si ca ilegalitate.
Inca nici o *tire de la Brest-Litowsk, ceiace nu poate fi un
semn bun.

www.dacoromanica.ro
.234 IMPRESIUNI SI PARER' PERSONALE

Pe frontul englez au reinceput luptele de artilerie si avant-

posturi in aceleasi pozitii unde s'au dat luptele si pang acum.
Din America Ins& vine o stire important& Pre?edintele Wil-
son a adiesat congresului un mesagiu in care ca si Primul minis-
tru al Angliei specific& detaliat scopurile de razboi ale Inte lege-
rei MA cari pacea nu se poate incheia.
Dupti cum am rezumat programul englez, rezum si programul
american ; el ne intereseaz& in eel mai inalt grad pe noi. Sunt Inca
natiuni maxi de la can mai poate veni salvarea. noastra.
Iata-1:
Vroim o regulare nepartinitoare a tuturor chestiunilor colo-
niale, tinandu-se seamy in mod egal de cnteresele popoarelor res-
pective precum $i de cererile indreptcifite ale glevernelor.
Evacuarea intregului teritoriu rus $i regularea tuturor ches-
tiunilor ce privesc Rusia in a$a fel in cat sd i se garanteze cea
mai bund $i cea mai liberd conlucrare cu cele alte natiuni din
lame, pentru ca sd se asigure Rusiei independenfa in propria ei
dezvoltare politica $i nationalti, apoi sincera $i amicala primire
In societatea natiunilor libere, precum $i sprijinul de care are
nevoie Rusia in to ate.
Evacuarea $i restaurarea Belgiei fdrd ingrddirea sztveranitdlei
sale.
Eliberarea intregului teritoriu frantez, restaurea peirfilor o-
cupate $i repararea nedreptalii Mena Fran(ei la /871 in chestia
Alsaciei-Lorenei.
Rectificarea granifelor Italiei, dupa linii nationale limpede
de recunoscut.
Popoarelor Austro-Ungariei, al cdror loc intre natiuni fl do-
rim sprijinit $i asigurat, sd li se acorde primul prilej pentru des-
voltarea autonomd.
Evacuarea Romdniei, Serbiei $i Muntenegrului, restaurarea
teritoriilor ocupate, acordarea unei e$iri libere $i sigure la mare
Serbiei.
Crearae de garantii pentru independenta politica $i econo-
mics, $i integritatea teritoriald a diverselor State balcanice.
Pdrfii Turcegi a imperiului otoman sd i se garanteze foto-
sinta sigurd a suveranitatii sale $i celor alte natiuni ce se afld
,sub dominatiunea otomand ciquran(a vie(ii $i prilejul pentru des-
voltarea autonomd.
Dardanelele sd fie deschise, sub garan(ii internationale, pen-
.,tru vapoarele $i comerful tuturor natiunilor.
Crearea unei star polonez independent, cu e$ire liberd la
mare, care sd cuprincla teritoriale locuite in mod neindoelnic de
populatia polonezd
Formarea unei alian(e generale a popoarelor, $i inainte de
fate, crearea de tractate pentru garantia reciprocd a independergii
$i integritalii teritoriale a statelor mari $i mici.

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 235

Ca si discursul Primului ministru englez Lloyd George, si a-

oest mesaj va avea un puternic asunet in omenire ; probabil ca
el se va refimti g* in democratia germanit. Wilson in discursul
sau, face elogii poporului german, cu care n'are nimic a imparti,
dar pe care fl crede victima partidelor militariste.
SAMBATA 30 DECEMBRIE.
Aflu azi ca dintre fostii ostatici a mai fort retinut 5i neeliberat
Tiberiu Axenti, fost deputat takist de Severin. Lui i se aduce acu-
zatia a Intro 1914-1916 ar fi colindat Ardealul el Hind de o-
riginn ardeleanit si ar fi Mout prOpaganda printre romaxii, pen-
tru a nu lupta in ritzboi pentru Ungaria. Un, fel de contraactiune a
lui C. Store, de sigur ca cu mai putin6, autoritate: Vinovat sau nu,
In tot cazul e o Invinuire preciza., iar neeliberarea justificatA.
Telegraful ne vesteste cif, In fine s'a desellis Conferinta de la
Brest-Litowsk. De o cam data ni se comunicg, numai cuvantarile
mini$trilor de externe ai Germaniei $1 Austro-Ungariei, ambii de-
legati ai statelor for ; ei s'au opus formal ca tratativele sa fie stet-
mutate aiurea de cat aeolo uncle au ineeput ; aceasta opunere o
justificit pe douit consideratiuni. Mai Intai o consideratie tecnicit,
cea a usurk'rii de comunicatie cu guvernele for ; al doilea, pentru
a impiedeca influents franco-engleza ce s'ar putea exercita asupra
delegatilor rusi, Intr'o tar& n.eutr6..
Cum se vede acelas core vicios. Rusii spun, la Brest-Litowsk
tritim sub presiunea d-voastrA ; nemtii raspund, in oral neutru
nu merg de fries. presiunii probabile, franco-engleze. Pentru a-
cest probabil, rusul trebuie sA accepte presiunea sigura a inami-
cului. Mispunsul clelegatiei ruse Inca nu s'a aflat. Au vorbit o zi
intreagA delegatii Ucraieinei.
Nota zilei insa a datLo un general german in numele coman-
dantului sau suprem: el a protestat energic, chiar brutal contra
preset ruse care profitand de arinistitiu a popegrit armata germana
si a rtispandit pe frontul ei manifesto revolutionare bolseviee, prin
mijlocirea avantposturilor rusesti. La aceasta protestare s'au aso-
ciat $1 delegatii militari ai zelorlalte trei puteri aliate. Asta face sit
se stravada lupta Intro cele doult tabere politice din patrie, cea
civil . democratA 5i cea conservatoare militarist.. Pe cand cei In-
t& imping la o pace mai mult sau mai putin onorabil6., ftirg, a-
nexiuni si despitgubiri eel putin c&nd se adreazg poporului, cei
de al doilea Imping la cuceriri si la mentinerea tuturor teritorii-
lor ocupate. De aci si purtarea for la Brest-Litowsk ; delegatia ci-
vil& diplomats si $ireata, cu vorbe $i momeli vor s5,4 c,onvinga
pe rusi sa se sinucida de bung. voie in propriul interes al natiei
ruse$ti; cea military isbeste Insa3. pe fats, fart, menajamente in sla-
biciunea adversarului pe care nu uita de a-1 trata ca pe un invins.

www.dacoromanica.ro
236 IMPRESIUNI 5/ PARER! PERSONALE

DUMINICA 31 DECEMBRIE.
Suntem in ultima zi a nenorocitului an 1917. Ce ne va aduce
anul en vine, numai Dumnezeu *tie; asi putea sit fiu prooroc zicand
ca mai rau nu are sit fie, dar nu voesc, pentru ca imi aduc aminte
de zicatoarea pe care am experimentat'o pe pielea mea,fereasca.
Dumnezeu de mai rau".
Inchei anul cu sanatatea mea zdrobita. ; deprimarea la care se
mai adaoga marile mizerii ale traiului de toate zilele, imi rasco-
lasts de cateva zile ideile cele mai stranii. Ma influenteaza $i ne-
hotarirea in care ma tine politia military ; de*i au trecut atatea
zile dela verificarea doctorului Volf, Central Politzei gene nu mi-a
adus Inc a la cuno*tinta hotarirea luau;., care de sigur imi va fi de-
favorabila. Sunt deci pregatit ca Vineri sit ma. intorc la Ro*iori.
Din Moldova ni se anunta ca. Parlamentul s'a deschis cu un
mesaj care nu numai nu pomeneste de armistitiu, dar din contra,
vorbeste de Victoria finald". Presa de aci jubileaza ca. cu aceasta
ocazie d-1 Take Ionescu ar fi fost insultat In Camera si ca. i s'a stri-
gat Jos fugarul tradator", aluzie la demisia din guvern califi-
cata, ca o fuga de raspundere. Tot ovreasii de aci mai stiu ca. regele
Ferdinand ca sit-i dejoace planurile,' i-ar 'fi resins demisia, ca.
sal tie in tara fars voia lui. Cate vorbe., atatea gogosi stupide.
Pentru tine o fi scriind ziarele acestea ?
Dela Brest-Litowsk se anunta ca, in fine, Trotzki, delegatul
rus a acceptat sit nu mai izirte asupra propunerei de a se schirnba
sediul tratativelor ; aceasta ca sit dovedeasca. ca Rusia vrea in a-
devar pacea pentru care guvernul situ s'a angajat.
Ce se petrece la Brest-Litowsk este oglinda fidell a anarhiei
de care e cuprinsa Rusia. Un haos, pe urinele imperiului prabu*it-
nu se ridica nimic care sit se asemenea cu notiunea. de Stat. To-
tusi Futerile Centrale State, monarhice si de ordine, continua' sit,
stea de vorba *i a trata ca dela Stat la Stat cu nista oam-ni, cari
nici ei nu stiu preciz pe cine reprezinta. Ucraina, proclatnata si
ea republica independents,,, a venit si ea In congres ca Stat, si taga-
dueqte lug Trotzki calitatea de a reprezenta republica Rusiei Niri
Trotzki. nici Ptiterile Centrale nu s'au emotionat, au acceptat U-
craina ca Etat independent. Trotzki inset pretinde a el reprezinta
restul Rusiei: minus Ucraina. Dad, este asa, atunci maine
va veni Polonia, Finlanda, Lituania, Curlanda, Estlanda, Caucasul,
Siberia Pasarabia si vor tine acelasi limbaj, caci In virtutea ace-
leasi forte revolutia" fiecare s'a proclamat republica indepen-
denta, ca *i Ucraina. Atunci cu cine tratkaza. azi Puterile Cen-
trale ? Pe tine reprezenita azi cu adevarat Trotzki ? Intrebarea.
are cu atat mai mult rost cu cat el a recunoqcut formal ca, nu poate
reprezinta Ucraina. Ce soarta va avea Pacea incheiata cu o Rusie
astfel reprezentata ? Si crede oare cineva ca Germania si. Austria.
nu-si dau socoteala de situatie? E pur si simplu oportunism; pro-,

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RIZBOIULUI ROMANIEI 237

fitA de anarhie spre a dezbina Rusia, a o slAbi $i a o distruge prin

neputinta de a se mai reface. In interval, vor anexa tot ce vor voi,
vor aver, frontul oriental degarnisit $i liber de orice pericol, 15i
vor aduna de astir, data toate fortele in Apus, uncle spero, Infect
victorie sigtu.g. $i repede. Vor vedea apoi, ce este cu Rusia. In as-
teptare Rusia se mistuie in incendiu ce a cuprinso. Guvernul bol-
$evic a anulat Intreaga datoriie publicA a vechiului imperiu. Toate
efectele contra Statului au lost declarate nule data se g.sesc in
mAinile strainilor; iar dad. se gAsesc in mina rusilor, ele se res-
pectA in mana fiecarui posesor pang. la un maximum de 10.000
ruble, restul este anulat
Acest dezastru financiar al Rusiei, revarsA falimentul in toate
State le ce au imprumutat -o. Vre-o sutti de miliarde, reprezentau
economiile populatiei din Wile amice $i aliate altA datA, date cu
incredere ca imprumut unui mare $i bogat imperiu. Regimul u-
topiei, al comunismului, visat pan6, azi numai de descreerati, este
in plin apogeu In imperiul tarilor. 0 sperantA ne rAmane ca spec-
tatori, ca viziunea aceasta va fi de scurta durata Cine a citit re-
volutia mare francea In framantArile ei de zece ani, 1$i dA soco-
teala a nebunia plAte$te stump dar nu InfrAnee dreapta judecatd.

www.dacoromanica.ro
 1918
-...........-....

1 lanuarie 31 Decembrie

www.dacoromanica.ro
 1918
UN CADOU DE ANUL NOU
LUNI I IANUARIE.
Sunt ani de cand eu n am mai primit cadouri de- ziva anului
nou. Azi, Inca de dinzineata am primit un cadou dela nemti. Un sol-
dat imi aduce instrintarea d-lui Hauptman Elckman a, mi se a--
cora, o prelungire de concediu pang la 5 (18) Martie, adica o pre-
lungire de 2 luni de zile. Nu ma asteptam. M'am asigurat acum
ciE nu voiu mai ierna la Rosiori; la 18 Martie chiar dupl stil nou
e inceput de primdvarg. si voiu putea mai cu usurint5, suporta
continuarea exilului sub regim militar; si apoi e si sperante c5.
in douti luni de zile, de azi incolo sg. se mai schimbe si situatiunele.
Noul an nu se anunta cu marl. sperante. In Moldova sta," pe
punctul de izbucnire un conflict inevitabil intre armata rug, maxi-
malistd,, comunistii, cea care a 1)5ra:sit frontul si care rtiacind prin
tars. pustieste si incendiaztt satele, 5i intre.armata rom5,n5, 1.5:mask
disciplinat5, si care i*i ap5r5, satele si caminurile de urgia aliatilor.
Presa din Bucuresti jubileaza. D. C. Stere dela Lumina, n'a
simtit in viata, lui satisfactie mai mare ca acum cand scrie zilnic:
Bravo! ruci aji vrut, ii avefi pe rwil"
Imprejurarea c5. Camera Deputatilor s'a deschis in Iasi e un
indiciu a siguranta publica acolo este mai mare de cum ne-o des-
criu nemtii si gazetarii de aci.
Pe fronturi hartueli far% insemn5tate. La Berlin se tine un
consiliu de Coroara, la care se vor aduna 5i capeteniile militare,
cerace nu pare a fi un raspuns pasnic la nota lui Wilson si Lloyd
George.

MARTI 2 IANUAR1E.
Capitanul Cristide imi trimite o scrisoare din Krefeld, lagarul
de prizonieri din Germania unde a fost dus el. Scrisoarea a facut
parcursul in dou5 luni de zile. El nu se "plange de o viata, prea
16

www.dacoromanica.ro
242 IMPRESIUNI 9I PARERI PERSONALE

grea, de altfel nici n'ar putea scrie adevarul prin penzura lagarului
$i chiar a nemtilor de aci. Am intalnit azi pe Virgil Darascu; pans
$i el a lost liberat, deli nemtii ii reprosa campania ziarului Uni-
versul. El mi-a comunicat ca. intr'o conversatie ce a avut cu d.
Marghiloman, acesta a recunoscut ca eel ce a dat nemtilor listele
de ostatici buni de luat, a lost d. Lupu Costachi. 5i and imi amin-
tesc ca a fost o vreme cand toata nadejdea noastra se punea in
promisiunile acestui domn, date sotiilor .noastre ce ii solicitau
sprijinul de liberare! De altfel noi banuiam; Radulescu-Motru imi
povestise ca asta vara, Capitanul Elckman facandule o vizita la S-
veni a marturisit internatilor in mod public a listele de ostatici
de$i au lost intocmite de oamenii for de incredere, an fost, Nainte
de a fi executate, supuse spre verificare persoanelor competinte ro-
mane, asa ca cei nedreptatiti nu se pot plange contra politiei ger-
mane. Cine puteau fi persoanele competinte roma.ne, daca nu Lupu
Costachi, Tigara Samurcas, sau Primarul Capitalei?
Ce rusine

COMEDIA DE LA BREST-LITOWSK
MERCURI 3 IANUARIE.
Se slinge ne. antul in Moldova" e strigatul de azi a d-lui Stere.
Reproducand o statistica pe care spune a a gasit-o in ziarul
L'Independence Roumaine dela 23 Noembrie, d. Stere trage con-
cluzia de mai sus. In adevar in Ianuar-Martie 1917 dupl, aceasta
statistics, au lost in comunile urbane ale Romaniei neocupate 3774
nasteri $i 14127 decese.
E in adevar o mare nenorocire pentru tart".
Dar de ce nu s'a luat $i statistica Bucure$tiului? Pentru cs
Bucure$tiul este raiul $i fericirea pe pamant de and ne-a ocupat
dusmanul, iar In Moldova este iadul pe parnant4 de cand s'au re-
tras acolo Bratianu $i Take Ionescu. Cum se putea demonstra mi-
zeria din Moldova mai bine decal cu aceasta statistics? Cu toate
acestea, aci in Capitala zilnic citim rubrica Starii Civile din ziare.
In 3 zile avem 12-15 nateri si 80-100 decese; i-a adunat d. Stere
pe acestia ca sa vada cat fac 3 luni de zile? Daca nu i-a adunat sa
fact" bine sa-i adune si atunci .concluzia sa fie una pentru Cara
intreaga ..piere neamul!" Si aci si dincolo, din cauza rnizeriei
ritzboiului omenirei ce ne-a adus la foametea si la lipsurile pe cari
firea nu le poate suporta $i omul moare.
Comedia dela Brest-Litowsk se joaca in actul al II-lea. Azi
ne-au parvenit stiri noi. Impresia mea este cea a doi banditi rafi-
nati, imbracati in frac si manusi albe ce discuta intr'un salon
luxos, cu limbajul eel mai elegant, o escrocherie en grand". Fie-
care e convins ca," ceiace spune e o actiune rea, infama, dar o po-
leesc de a$a fel ca azistentii indiscreti ce-i asculta, sa. fag, impresiu-

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RIZBOIULTII ROMANIEI 243

nea ca sunt oameni ai cinstei. Si Kalman si Czernin si Trotzki

sunt convin$i fiecare in parte ca, ceiace trateazg, e o infamie ce nu
se poate miirturisi, de oarece poporul rus a primit sa, trateze pacea
pe principiul fcird anexiuni" iar reprezentanta Puterilor Centrale
a venit la tratative cu ideia de a nu le sdpa din mans, nici un
metru otrat din teritoriul cucerit.
Atunci pe tine in$ealit oamenii acestia?
Neamtul zice: accept pacea lard anexivni, aceasta e idealul
Puterilor Centrale, dar darn dreptul tuturor popoarelor rusesti din
teritoriile ce am ocupat sa se pronunfe singure de vor sii se anexeze
ale bond voe noun sau sa riimand rusegi.
Rusul, natural c5, protesteaz4, dar cum el a venit hot6rit pen-
tru pace a n'are alt6, solutie, primeste principiul, dar vrea s5, mai
salvdze ceva el zice: aceste popoare sa se pronunfe asupra soartei
for cdnd yeti piirdsi d-voastrii teritoriile lor $i va yeti retrage ar
mats.
Neamtul nu vrea s'a auclg, de asa ceva; mai mult chiar, el este
de parere ca nici plebiscit nu mai e necesar, de oarece deja acele
populatii s'au $i pronuntat ca, vor s6 se anexeze Germaniei. Iatk
in adevbr propriele cuvinte ale lui Kalman:
Affirm, ca in exercitarea acestui drept de suveranitate, in
partea de teritoriu ocupat de noi, reprezentantii corporatiilor Impu-
ternicite de fapt de popoarele respective $i-au exercitat astfel drep-
tul lor de suveranuate in senzul separafiei de Rusia, in cat terito-
riile acestea nu mai pot fi considerate ca factind parte din Statul
rus. _Scud!"
Rusul nici nu vrea sa auda de ma ceva. El a inceput deja sa
banuiasa reaua credintiI a nemtilor de aceia le-a cerut ca propu-
nerile 0, nu mai fie anuntate numai verbal ci M. fie redactate si
precizate in scris; le va cunoaste toatit lurnea, Delegatia Puterilor
Centrale refuz6 categoric a face vre-o propunere scris& Ru$ii in
schimb le-au prezentat scrise pe ale lor. Ei pretind ca fat5, cu in-
dependenta ce dansii o acordii, tuturor Statelor si popoarelor lor
de a dispune liber dui:4 razboi de soarta lor. Austro-Ungaria Si
Germania sa le declare: Cli in ce fi priveste pe ei, n'au nici o pre-
tentie de incorporare a acestor ttnuturi ce au facut parte din impe-
riul rus $z azi OGlipate de armatele Germaniei $i Austriei, cdt $i in
ce priveste (ix nurnitele rectificciri de granite in dauna acestor fi-
nuturi".
Delegatia rusa cere in aceasta privinta o declaratie categoric&
A urmat atunci partea cea mai buf5. a c,ornediei. Pe cand cei doi
mini$tri de externe ptireau a fi uimiti de inapatanarea ru*ilor de
a nu pricepe cu dtt,S. dragoste Berlinul 5i Viena. vor o pace onora-
bil6 $i fg,r6. anexiuni, $i le mai cere $i declaratii scrise, se scoa15, un
general german Hofman si uncle incepe de sus la rusi. Mai intal
el protesteaza energic contra indrgznelii delegatilor rusi de all da

www.dacoromanica.ro
244 IMPRESIUNI $1 PARERI PERSONALE

aerul ca vor sa dicteze, pacea $i conduita ei.

Ce, uitati ed suntefi invin$i $i ca finer genunchiul pe gru-
mazul ??ostru? $i mai la urma urmei tine sunteti d-voastrd, guvern
sunteti sau ce altd comedie? Pe tine reprezentati aci? Ce adicii,
pentru ca v'afi insusit singuri drepturi $i afi uzurpat puterea si
forta ca sci impilafi poporul rus, profittind de anarhie credeti ca o
sd nie speriafi pe noi? Ce ne cerefi nond libertate, drepturi $i sd re-
tragem armata, dar voi a$a afi fticut in Cara voastra cu celelalte po-
poare? Ce, a$a ati procedat cu Ucraina? A$ ati procedat la Minsk
ru ru$ii albi? Ce, atz aplicat dreptul popoarelor sau i-ati lust in mi-
traliere? Exists in Rusia azi un om care sti aibd dreptul de a gdndi
altfel de cum gdnditi d-voasta? N'ati hottirit ca oricine e burghez e
tradator? Dec lar in numele Comandamentului Suprem at armatei
germane ca respingem, orice evacuare a Kurlandei, Lituaniei, Po-
loniei, Rigei $i a insulelor din golful Riga".
Feta Cu acea,sta iesire care a rupt masca diplomatilor, Confe-
rinta s'a intrerupt pentru ca fiecare sa, tears instructiunile ce tre-
buesc de urmat.
In urma acestui succes diplomatic german, la Bucure$ti au
sosit doua telegrame.
a) Brest-Litowsk". Cu toate deosebirile foarte mari ce exists
in conceptiile ambelor parti cari trateazd, s'a putut stabili in cdte-
va puncte oare care czpropieri.
b) Berlin". Secretarului de' Stat dr. Von Kalman nu i s'a dat
noi instructiuni, trebueste in mod hotarit sa se pue captit incercd-
rilor de tartiglinire ale rusilor la Brest-Litowsk.
In a$a imprejurari pacea in Orient devine iar un ideal al
viitorului.
La Paris, Cailleaux a fost aresta.t $i depus in Inchisoarea Sante.

NOVA SST GREA AMENINTARE PENTRU

POPULATIA CIVILA.
JOt 4 1ANUARIE.
Domnul Feldmaresal Mackensen ne-a procurat azi o neplacuta
surpriza. A dat ordin sa se aduca la cuno$tinta populatiunei civile
din teritoriul ocupat, o amenintare noun, de represalii pe care ar fi
trimis'o generalului Presan, generalisimul armatei romane din
Moldova. Bazat pe denuntarile facute de doi internati nemti re-
intorsi din Moldova, ca prizonierii militari germani, in mod spe-
cial, ar fi torturati in lagarul dela Sipote, din ordinul guvernului
roman; ca au murit peste 80 la suta din prizonieri, gratie bolilor si
tratamentului la care au fost expusi; ca sunt tinuti in bordee de
pamant cite 300 insi la un loc; ca, mor de foame si de boli; ca zac
cadavrele prizonierilor pe afar& $i prin latrine, cand strang cada-
vrele sa le ingroape, ingrodpa $i bolnavii cari Inca n'au murit. In
rezumat: o grozdviel

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 245

A putut oare Feldmaresalul crede sinter asemenea infamie din

partea fo$tilor internati chiar cand acei doi indivizi ar jura? Eu
nu cred; nu se poate pune bask pe ac,ele mkrturii mai intai pentru
ca internatii civili n'au avut contact cu prizonierii militari. Intele-
geam sa vorbeasck de mizeriile lor, dar sa vorbeasek de situatia
$i traiul unor oameni pe can nu i-au vkzut cu ochii lor, asta nu e
admisibil. Pe asemeni zvonuri din auzite, totusi Feldmaresalul
Mackensen se intemeiaza cand cere generalisimului Presan, o an-
chetk $i imbunatatirea situatiei prizonierilor militari, adaogand
In cazul card Comandamentul suprem va refuza aceasta rercetare
$i nu i se va garanta in modal cel mai larg un tratament civilizat
al prizonierilor de razboi, germani din Moldova, ma voiu vedea
silit spre regretul meu, sa dispun cele mai aspre represalii Mgt de
populafiunea teritoriului ocupat".
OH care ar fi tratamentul soldatilo germani cgsuti prizonieri
in matte, armatei romane, e pedrept, e neuman, contrar dreptului
gintilor si a tuturor conventiunilor internationale, ca represaliile sg.
le exerciti asupra populatiunei civile pasnice $i far& apgrare. Au
in mairnie lor, spun ei, 100.000 soldati romani prizonieri din luptk,
represaliile pentru tratamentul rau al prizonierilor sk le fad, asu-
pra acestor militari, asa au fkcut, asa fat toate popoarele ce se raz-
boesc. Cand francezii au fost e,cuzati ca. in prizonieri germani in
zona de luptli expu$i focului, germanii au fgcut represalii, au adus
si ei in zona de lupta, nu populatie civil., ci soldati prizonieri
francezi.
Dupg, pkrerea mea lucrul este aranjat in mod expres.
Ne amintim ca soarta internatilor du$i in Moldova a fost aran-
jatk definitiv tot asa. Au hiat cei 100 de ostatici, civili de consider
ratie; guvernul roman a primit ca pentru salvarea ostaticilor sa, eli-
bereze zecile de mii de internati din Moldova. Au avut cu asta. un
succes. Mai rtungsese prizonierii militari; soarta lor nu poate fi
bunk, dack ar fi nemtii tratati nu mai rau de cum vedem not tra-
tati zilnic, pe prizonierii romani si rusf din Capita la hick ar fi gro-
zav pentru ei. Cons oiurle de corvezi ce tree zinic pela mine spre
Tonola $i Saint-Freres, doug. laggre de pe soseaua Bonaparte, oa-
meni absolut goi, murdari, galbeni de nemancare tarandu-se abia
de obosealg, nu pot fi concepute de un militar german pentru ca-
marazii lor. Cu toate acestea ei nu pot cere decat reciprocitate, nu
tratament civilizat, pentruck cum spun, romanii $i ru$ii nu pri-
mesc in Capitald un asemenea tratament.
Ca sg. nu li se raspundk reciprocitate ei o iau inainte, amenintg.
iar cu represalii asupra populatiei civile. E un teren pe care, gu-
vernul roman na poate primi lupta, 4 milioane de suflete suntem
in mainile lor. Deci din nou ostatici, din nou cruzimi inutile taxi
vor determine guvernul roman sk accepts orice. Soarta prizonieri-
lor germani pare asiguratg. Pentru asta a trebuit ca doi indivizi
sa provoace incidentul.

www.dacoromanica.ro
246 IMPRESIUNI $I PARERI PERSONALE

Impresia produsa in populatie a fost mare; grija si team& a

intrat din nou in fiocare familie. Se asteapta inceputul din mo-
ment in moment.
Tigara Samurcas a demisionat din postul de Prefect at poll-
tiei. Se zice ca din cauza unui conflict ivit cu ocazia administra-
tiei averei regelui Ferdinand.
Azi facui o imprudenta care poate avea pentru mine conse-
cinte grave. Profittind de concediu m'am dus la Tribunal s& pledez
un proces al Soc de asigurari Generala". Un proces din cele mai
delicate azi. and armata german& a ocupat Rosiorii de Vede, a
fost ucisa dela ferestre o patrula de cativa ulani. and mai tttrziu
au sosit forte marl si orasul a ramas definitiv in maim, lor, au con-
damnat comuna la o amend de 500.000 lei, au luat ostatici, iar pe
deasupra au devastat centrul negustoresc si au dat foc caselor din
partea de unde s'a tras asupra patrulei.
Populatia a fost oprita sa dea ajutor incendiului ca sa fie stirs,
iar casele cu pravaliile au ars. ativa din acesti negustori co le-au
un proces al Soc. de asigurari Generals ". Un proces din cele mai
despagubire, Societatea refuza de a plati de oarece ea n'a asigurat
riscul de razboi si invaziune. Cine va face dovada imprejurarilor
extraordinare in care parte din tirg a ars? Generala"; deci eu.
Foarte greu, nimeni nu are curajul de a veni sa marturiseasca di
nemtii au dat foc orasului, deci la Rosiori mi-a marturisit faptul
ca adevarat, trata lumea. E un proces ce n'ar trebui judecat acum,
totusi adversarii profit& de situatia noastra. Ca Tribunalul A pri-
ceapa ce greu ne vine azi, am spus unele lucruri, ce reeseau din
actele din dosar care dadeau impresia, Jar& a o afirma, noi, ca sol-
datii germani au dat foc ttirgului. Nu stiu ce va face Tribunalul,
ins& plecand dela Palatul Justitiei, m'am gandit ca am facut a im-
prudenta, sa ma prezint in acest proces. Daca un individ din cei
interesati s'ar duce la Politia germana si ar spune:
Uite d. Cancicov, internat la. Rosiori, profitand de concediul
cie i-ati dat, s'a dus la Tribunal si a afirmat ca d-voastra ati jefuit
$i ati dat foc orasului cu ocazia ocupatiei.
N'ar fi suficient ca. in 24 ore sa ma straxle tine stie unde? De
sigur. Justificare, dovezi, martori, ar fi de prisos, deci alaturi de
mine pleda si C. C. Arion.
Mare imprudenta; mai ales eu care !Ana azi ma sprijineam pe
faptul ca faptele mele nu le-au dat nici o indreptatire de a ma trata
cum ma trateaza.
Toata seara am lost cu grija ca in .zitig, voiu fi arestat si dus
la Cercul Militar.
Celor de acasa nu le-am spus nimic, caci mi-as aprinde pee
in cap.
Trotzki a comunicat conferintei dela Brest-Litowsk c& a fost
nevoit sa aresteze la Petersburg legatiunea romana, in cap cu mi-

www.dacoromanica.ro
 DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 247

nistrul Diamandif ca represalii contra guvernului roman care ar fi

arestat un grup de maximali$ti in Moldova. Cu asta se pune varf
aliantei noastre cu Rusia. Cine va reflecta azi cu drept cuvant: Ro-
mania este in armistitiu cu inamicul si in razobi cu aliatul.
Pe teatrul adevaratului. razboi liniste absolute.

UN MANIFEST BOLSEVIC IN CAPITALA

VINERI 5 IANUARIE.

Sunt Inca si azi sub impresia zilei de ieri, de altfel ar fi lost

timpul ca cineva sa ma denunte. Orice sunet de sonerie la intrare
ma face sa, tresar; iar azi ca nici odata a sunat mereu la intrare.
Din moment in moment astept sa ma anunte servitoarea ca un sol-
dat sau un damn dela politia germana urea se -mi vorbeasca. Din
fericire ziva a trecut fare incident.
Scandalul cu specularea alimentelor $i a marfurilor se pare di
a indignat administratiunea germana. 0 comisiune de militari
viziteaza. pravaliile si undo gaseste preturile exagerate apnea a-
menzi. 0 masura laudabila dad. s'ar mentine catva Limp. Din pu-
blicarea celor amendati insa, imi fac convingerea A nu e nici de
;Isla data Goya serios. A$a, vad un negust r din Selari amendat
pentru pret exagerat la manusi. Or, toata Ca lea Victoriei, e piing.
de vitrine care expun manusi cu pretul lor, cele de piele 25 lei pe-
rechea, de lank 12 lei perechea si nici unul nu cad amendat. Ce a
putut core cel din 5elari pe o pereche de manusi? Probabil un sol-
dat sau un ofiter german cumparand stump din acea pravalie a
reclamat $i i s'a facut dreptate. Or, asta nu ajunge. SA pedepsesti
nu pe unul, ci pe toti ce vei gasi in acelea$i c nditiuni.
Cu pravaliile de stole e un scandal tot asa de mare ca si cu cele
de alimente si cele de cofetarie.
Nu sunt stofe, nu e zahar, nu sunt alimente, asta este princi-
piul. De aci o consecinta neasteptata, o multime de noi pravalii de
alimente, o ploae de noi cofetarii si acum o multime de noi ne-
gustori de stole. In schimb vend cu preturi de 10 sau 20 de on
valoarea marfurilor.
E un scandal cu asa, poreclitele ,bodegt" localuri zise de ape-
ritive, dar sari In realitate vend pentru acasa lucruri deja gatite.
Preturile maximale aci nu se apnea, nu $tiu prin ce interpretare a
Ordonantelor, aci se vinde cu portia. I leu, 10 grame de unt, ceeace
ar face 100 lei kilogramul, daca, it consumi in pra.valie la o tuicu-
lita, pe care ti se is 2 lei, ceeace ar face eel putin 150 lei litrul. Ti
se da unt aces& in pachetele de 200 gr. a 8 lei, e deja un progres
40 lei kilo de unt, deli in peretele pravaliei administratia, germand
spune ca maximum pentru untul presat este 12 lei. Se mai vinde
acasa, sunca. cu 40 lei kilogramul, friptura de purcel, costite cu 20
lei kilo. Asta pentru cei ce iau cu kilo, pentru cei ce vor sa con-

www.dacoromanica.ro
248 IMPRESIUNI el PARER! PERSONALE

sume pe loc cu portia, se poate scoate din o suncii. 250 lei; dinten
jigot de vitel 200 lei; 18 lei kilo de carnati de purcel; jiim. ou rtis-
copt, o gustare 1 leu; 2 felioare de ridichi cu sare 0,50 bani; o ri-
cliche de 0,50 bani aduce negustorului un venit de 4 lei eel putin.
Dad. bn naiv le aminte$te de preturi maximale, ii rAde in nas,
acolo nu e pravbilie, e bodege! Scandalul a sarit in ochi la toti,
iar o gazets nemteasa anunta cli o noun Ordonants va intinde e-
fectele preturilor maximale $i la asemeni localuri. Cat vei clipi vor
dispare toti acesti negustori, $i-i vei gasi cu pachetelul disimulat
la u$ile bucatgriilor oameniloi bogati in fiecare zi.
Printr'un ordin invelept, daca mtisura se is in interesul popu-
latiei, au fost confiscate $i rechizitionate toate marfurile de pan-
ztirie $i rufarie de prin magazinuri. Se zice cs se va organiza nu-
mai va.nzarea cu bonuri si cartele vizate si examinate de ultimo
comisiuni, dupb. reclamatiuni fondate. Cel putin aceste mlirfuri
isi vor limita pretul.
Zile le trecute, s'a vazut cli la Brest-Litowsk generalul ger-
man Hoffman a protestat energio in contra raspandirei in armata
germang de atm rnaximalistii rusi a unor manifesto revolutio-
nare ceri nu cadrau cu armistitiul. Profitand de acelas armistitiu
$i de situatiunea ce au avut-o in Moldova, maximalistii si-au in-
tins propaganda in armata romans, iar din armata romans, chiar
In mijlocul rnuncitorimei in teritoriul ocupat. Bucurestiul a fost
literalmente infestat de manifeste incendiare, probabil ca $i la
jug, $i in provincie s'a intAmplat la fel. Cum au ajtins sli reuseasc5,
ss ra