Autonomii locale n spaiul romnesc

1. Spaiul intracarpatic (viitoarea Transilvania) secolele IX-XI

Secolul al IX-lea, n Gesta Hungarorum, cronic maghiar scris de notarul
regelui maghiar
Bela al III-lea sunt menionate trei autonomii locale romneti:
voievodatul lui Glad, n Banat, cu cetatea de scaun la Cuvin;
voievodatul lui Gelu, n centrul Transilvaniei, cu cetatea de scaun la Dbca;
voievodatul Menumorut, n Criana, cu cetatea de scaun la Biharea.
Secolul al XI-lea Legenda Sfntului Gerard sunt menionate dou
voievodate romneti:
voievodatul condus de Gyla, n centrul Transilvaniei;
voievodatul condus de Ahtum, n Banat.

2. Spaiul extracarpatic, la sud de Carpai (viitoarea ar

Romneasc) secolul XIII
1247 Diploma Cavalerilor Ioanii act acordat de regele Ungariei, Bela al IV-
lea, Cavalerilor
Ioanii menioneaz existena, la sud de Carpai, a cinci formaiuni politice
romneti:
voievodatul lui Litovoi, ntre Olt i Jiu;
voievodatul lui Seneslau, n stnga Oltului;
cnezatul lui Ioan, n sudul Olteniei;
cnezatul lui Farca, n nordul Olteniei;
ara Severinului, care cuprindea estul Banatului i vestul Olteniei (ulterior
Banatul de Severin).

3. Spaiul extracarpatic, la est de Carpai (viitoarea Moldova)

secolele XII-XIII
Secolul al XII-lea cronicile ruseti menioneaz o ar Berlad.
Secolul al XIII-lea
- documentele cancelariei regale maghiare i papale stabilesc o ar a
brodnicilor;
- cronic ruseasc atest o ar a bolohovenilor.
Documentele atest existena unor autonomii locale cu numele de: codrii
Codrii Cosminului, cmpuri Cmpul lui Drago, ocoale i coble.

4. Spaiul extracarpatic, ntre Dunre i Mare (viitoarea

Dobrogea) secolele X-XIII
Secolul al X-lea este atestat un jupanat, condus de jupn Gheorghe.
Secolul al XI-lea este atestat o unitate teritorial-administativ Thema
Paristrion, condus de un funcionar al Imperiului Bizantin;
- lucrarea Anei Comnena, Alexiada, atest trei formaiuni politice conduse de
Tatos, Satza i Sestlav.