Sunteți pe pagina 1din 4

Analiza Tranzactionala (AT) si Psihologie

Ce este Analiza Tranzactionala (AT)?


Aceste informatii pe care vi le pun la dispozitie au fost oferite prin amabilitatea lui Catalin Zaharia, trainer NLP. Poti afla mai multe
despre Catalin, NLP si Wealthy Mind la adresa www.mindmaster.ro.

Asociatia Internationala de Analiza Tranzactionala (IATA) o defineste ca "o teorie explicativa a personalitatii si un sistem psihoterapeutic
dedicat cresterii si schimbarii personale". Totusi Analiza Tranzactioanala inseamna mult mai mult. Ea poseda o larga paleta de teorii si
tehnici care pot fi utilizate de indivizi si grupuri in folosul propriu si al celorlalti pentru dezvolterea la potentialul maxim.

Abordarea psihologica o recomanda ca pe o teorie a personalitatii, si pe langa aceasta pune la dispozitie si un sistem al comunicarii
interumane. Din acesta din urma s-a dezvoltat o metoda de analiza a sistemelor si organizatiilor. Pe langa acestea, Analiza Tranzactionala
ofera o intelegere a dezvoltarii copilului, precum si o teorie a psihopatologiei.

Din aceste abordari se desprind cele partru arii de specializare ale AT:

• Clinic - ca sistem de psihoterapie


• Educational – vine in ajutorul celor care sunt implicati in actul predarii - sa dezvolte o comunicare clara si sa evite confruntarile
neproductive
• Organizational – ca instrument managerial de comunicare si analiza a organizatiilor
• Consiliere – este ultima specializare aparuta, ca un domeniu de granita ce vine in ajutorul celor care vor sa isi dezvolte
potentialul uman

In consecinta, AT are aplicatii in psihoterapie, management, negocieri, educatie, marketing, diplomatie, consiliere, etc.

Analiza Tranzactionala are la baza un sistem filozofic ale carui concepte de baza sunt:

• Oamenii sunt OK.


• Fiecare are capacitetea sa gandeasca.
• Oamenii isi decid destinul, si aceste decizii pot fi schimbate.

Tinta principala a dezvoltarii umane prin AT este dobandirea AUTONOMIEI ale carei componente sunt:

• Constienta, care inseamna a fi aici si acum. Asta inseamna capacitatea recunoasterii propriilor senzatii si sentimente ca un
raspuns la realitatea curenta.
• Spontaneitate, care inseamna sentimentul liberei alegeri, a optiunii pentru propriul comportament.
• Intimitate, care este o interactiune dechisa si increzatoare in timpul careia adevaratele sentimente sunt exprimate si
impartasite de ambele persoane.

Toate acestea sunt relevante si pentru organizatii.

Constienta este incurajata in organizatiile care respecta sentimentele si opiniile angajatilor, care sunt luate in seama in procesul
decizional. Spontaneitatea este nutrita cand angajatii sunt increzatori sa arate initiativa si sa ia decizii in legatura cu munca lor.
Intimitatea rezulta in organizatie cand managerul este doritor sa impartaseasca sperantele si ingrijorarile cu angajatii intr-o comunicare
in ambele sensuri.

Cum a aparut Analiza Tranzactionala? Cine este creatorul AT?


Creatorul, Eric Berne, psihiatru american, a dezvoltat conceptele de baza ale Analizei Tranzactionale intre anii 1949-1964. In 1958 au
debutat lucrarile Seminarului de Psihiatrie Sociala din San Francisco, care in 1964 a devenit Asociatia Internationala de Analiza
Tranzactionala (IATA) a carei activitate continua si azi. Azi Asociatia are membri in peste 65 de tari. Mai mult de jumatate din membri
sunt in Europa, unde asociatiile sunt afiliate Asociatiei Europene de Analiza Tranzactionala.

In 1959 Berne a demarat ceea ce este cunoscut ca 101 (one-o-one) si 202 (two-o-two). Cursul 101 este un sistem international acreditat al
conceptelor de baza din Analiza Tranzactionala, iar 202 sunt cursurile avansate. Aria conceptelor AT s-a dezvoltatat de-a cursul timpului,
iar printre conceptele cheie sunt:
• Starile Eului
• Tranzactii
• Stroke
• Jocuri
• Triunghiul dramatic
• Pozitii existentiale
• Structurarea timpului
• Scenariul de viata

Originile analizei tranzactionale

Elaborata de Eric Berne in anii '50, analiza tranzactionala este o teorie psihologica care ne explica cum ne formam si ne
dezvoltam personalitatea, cum relationam si comunicam cu altii, ne ofera sugestii si modele de interventie care ne permit
sa crestem si sa ne dezvoltam.

Analiza Tranzactionala se bazeaza pe premise filozofice care sunt afirmatii referitoare la oameni, viata si obiective ale
schimbarii:

• oamenii se pot schimba


• toti avem dreptul sa existam in aceasta lume si sa fim acceptati asa cum suntem
Acest lucru inseamna ca fiecare avem merite, valoare si demnitate ca oameni si este responsabilitatea fiecaruia dintre noi
sa decidem ce anume dorim de la viata.

Oamenii au diverse comportamente si atitudini, diverse interese sau sisteme de valori. Relatiile dintre noi sunt relatii
despre care gandim ca merg bine sau mai putin bine, relatii pe care le putem schimba sau relatii cu care pur si simplu ne-
am obisnuit.

Aplicarea analizei tranzactionale

Unul din scopurile importante ale Analizei Tranzactionale este intelegerea unor modele de comunicare care sa ne permita
sa dezvoltam relatiile interumane si sa ne dezvaluim valoarea noastra atat din punct de vedere personal cat si profesional.
Cu ajutorul Analizei Tranzactionale putem preveni conflicte si rezolva mai usor probleme; ne putem implica in actiunile de
schimbare atat la nivel individual cat si organizational.

Din momentul aparitiei sale si pana astazi, conceptele teoretice cu care Analiza Tranzactionala opereaza au fost constant
dezvoltate si imbunatatite. Ajutorul concret pe care Analiza Tranzactionala ni-l ofera consta in faptul ca este un instrument
de lucru valoros, usor de inteles si de pus in practica si care poate raspunde la intrebarile fundamentale: “De ce facem
ceea ce facem?” si “De ce facem asa si nu altfel?”.

Analiza tranzactionala in organizatii

La nivel organizational Analiza Tranzactionala ne ajuta sa ne definim si sa ne structuram pur si simplu munca, prin felul in
care luam deciziile si ne indeplinim sarcinile. Analiza Tranzactionala ne conduce pe un drum de-a lungul caruia descoperim:

• cum sa ne intelegem stilul propriu de munca, sa ne sustinem si extindem propriile puncte tari pentru a le
compensa pe cele slabe
• cum sa intelegem abordarile si necesitatile oamenilor alaturi de care muncim
• cum sa alegem caile cele mai potrivite de negociere astfel incat oamenii (noi si altii) sa capete ceea ce le trebuie
pentru a munci in modul cel mai bun (a fi performanti)
Cu totii avem zilnic sarcini pe care trebuie sa le executam eficient, sedinte la care trebuie sa participam, relatii in care
suntem implicati si care necesita sprijin si respect. Avem responsabilitatea de a ne face munca mai productiva si, daca
reusim, putem pleca la sfarsitul zilei de lucru simtindu-ne satisfacuti de realizarile noastre.

E nevoie de AT acolo unde e necesara intelegerea individului, a relatiilor si a comunicarii.


Analiza tranzactionala este în primul rând o filosofie, un punct de vedere asupra oamenilor.

În al doilea rând este o teorie a personalitatii, a functionarii intrapsihice si a comportamentului interpersonal, deci si o teorie
a comunicarii.

În al treilea rând este un instrument creativ si puternic folosit pentru a facilita schimbarea si dezvoltarea în plan personal si
profesional, având aplicatii în patru domenii fundamentale: consiliere, educatie, organizational si clinic.

Fondatorul analizei tranzactionale este Eric Berne, medic psihiatru, care dupa 15 ani de training (formare) în psihanaliza
(unul din psihanalistii sai fiind Erick Erikson), decide sa urmeze un drum propriu. Lui i se alatura mai târziu Claude Steiner,
Robert si Mary Goulding, Aaron si Jacqui Schiff, Taibi Kahler, Stephen Karpman, fiecare dezvoltând câte un concept din
teoria deja construita de Berne.

În prezent sunt sase scoli importante de analiza tranzactionala, prin scoala întelegând un subgrup care a dezvoltat o
abordare psihoterapeutica bazata pe experienta clinica, are contributii specifice la teorie si practica si este recunoscut ca
un centru pentru training, tratament si cercetare. Aceste scoli sunt: Cathexis Institute, Huron Valley Institute, The Miniscript
School, Radical Psychiatry, Scoala Tranzactiilor Sociale si Institutul de Vest pentru terapie de grup si de familie.

Principiile care stau la baza analizei tranzactionale situeaza oamenii pe pozitii egale, capabili sa gândeasca pentru ei însisi
si sa-si gaseasca propriile solutii. "Eu sunt OK - Tu esti OK" este cea mai cunoscuta expresie a scopului AT de a stabili si
întari pozitia care recunoaste valoarea fiecarei persoane. AT considera oamenii ca fiind OK, deci capabili sa se schimbe, sa
se maturizeze si sa interactioneze adecvat.

Pentru a întelege comportamentul unei persoane în AT sunt descrise trei stari ale eului: Parintele, Adultul si Copilul, care
difera de supraego, ego si id prin aceea ca ele nu sunt manifestari ale eului, ele reprezentând comportamente vizibile si nu
constructe ipotetice.

Modelul lui Freud si modelul starilor Eului nu se suprapun si nici nu sunt acelasi lucru, dar nici nu se contrazic, sunt doar
doua maniere diferite de a prezenta Personalitatea.

O stare a Eului este un ansamblu coerent de comportamente, gânduri si sentimente. Este modul nostru de a ne exprima
Personalitatea la un moment dat.

Când gândesc si simt asa cum faceam când eram copil, spun ca sunt în starea de Copil. Când ma comport, gândesc si simt
într-un mod copiat de la parinti sau de la o alta figura parentala, spun ca sunt în starea de Parinte. Când ma comport,
gândesc si simt într-un mod care este o reactie imediata, aici si acum, la evenimentele care se întâmpla în jurul meu,
utilizând toate capacitatile mele de adult, spun ca sunt în starea de Adult.

Pentru a avea o personalitate sanatoasa si echilibrata, avem nevoie de aceste trei stari ale Eului. Avem nevoie de Adult
pentru a rezolva problemele aici si acum si pentru a aborda viata într-o maniera adaptata si eficace. Pentru a fi în armonie
cu societatea avem nevoie de acel ansamblu de reguli ale Parintelui. Si în Copilul nostru regasim spontaneitatea,
creativitatea si intuitia de care ne bucuram când eram copii.

Comportamentul unei persoane este mai bine înteles în termenii starilor egoului, iar comportamentul între doua sau mai
multe persoane este mai bine înteles când este examinat în termenii tranzactiei.

O tranzactie consta dintr-un stimul si un raspuns între doua stari specifice ale Eului a doua persoane.

Comunicarea între indivizi ia forma unui lant de tranzactii de acest fel. În functie de tipul de tranzactii stabilit comunicarea
continua, este întrerupta sau are loc la doua nivele, unul social si altul psihologic.

Unul din motivele pentru care oamenii tranzactioneaza (comunica) este acela de a face schimb de stroke-uri.

Stroke-ul sau nevoia de recunoastere (stimulare) este o nevoie fundamentala a fiintei umane pentru supravietuire si
dezvoltare. Acesti stimuli pot fi verbali sau nonverbali (de exemplu: zâmbet, gesturi, mimica), pozitivi (mângâiere) sau
negativi (lovitura). Dar nevoia de stimul este atât de puternica încât oamenii prefera sa primeasca stimuli negativi decât sa
nu primeasca nici un fel de stimul.

Întelegerea modului în care oamenii dau si primesc stimuli negativi sau pozitivi si schimbarea pattern-urilor neadecvate de
recunoastere sunt aspecte importante în consilierea AT.

Un concept important în AT sunt asa numitele jocuri psihologice manipulative. Aceste jocuri psihologice sunt definite ca
niste pattern-uri sociale disfunctionale, cu scopul de a obtine recunoasterea celorlalti (stroke-uri), dar de fapt întaresc
conceptia negativa despre sine si mascheaza exprimarea directa a gândurilor si emotiilor. Jocurile au un caracter repetitiv
si blocheaza comunicarea, determinând în acelasi timp sentimente negative de o parte si de cealalta.

Conceptul fundamental al AT este "scenariul de viata". Comportamentul disfunctional al unei persoane este rezultatul
deciziilor limitative, luate în copilarie cu scopul supravietuirii. Aceste decizii culmineaza în scenariul de viata care limiteaza
potentialul unei persoane. Deciziile au la baza niste injonctiuni cu caracter distructiv pentru personalitatea copilului (de
exemplu: nu exista, nu fii ceea ce esti, nu gândi, nu simti, nu te maturiza, etc). Fiecarei injonctiuni îi corespunde o
permisiune (de a exista, de a se maturiza, etc).

Taibi Kahler a descoperit ca scenariul se poate derula sub forma a cinci secvente comportamentale foarte scurte, pe care
le-a numit drivere: Fii perfect, Fa placere, Straduieste-te, Fii puternic, Grabeste-te.

Toate aceste notiuni stau la baza psihoterapiei de tip AT, în urma careia pacientul renunta la scenariu si redecide sa devina
o persoana libera, capabila sa-si realizeze potentialul.