C9

Conditiile platii

1.Ce se pltete ?
Plata= executarea oricarei prestatii care face ob obligatii tb sa se
plateasca prestatia care face ob acelei obligatii
Obiectul plii-art 1480: exist un principiu, potrivit cruia, debitorul atunci
cnd i execut prestaia trebuie s dea dovada diligenei unui bun proprietar
(medie)-bonus pater familias-, n msura n care contractul ar prevedea o diligen
sporit/crescut, atunci se va ine cont de ea. n materie profesional, diligena se
apreciaz n raport de rigorile profesiei.
Art. 1481 alin (3) ofer criterii pentru distincia dintre obligaiile de rezultat i
obligaiile de mijloace.
Obliga de rezultat- plata nu ins doar exec prestatiei care formeaza ob
oblig, ci si atingerea rezultatului la care s-a angajat debitorul.
Obligatie de mijloace- plata ins executarea prestatiei, chiar daca rezultatul
nu e atins, dar numai in mas in acre debit a depus in exec prestatiei diligenta +
prudenta impuse de regulile profesionale specifice.

Obiectele obligatiei :
Bunuri individual determinate ca ob al oblig de predare. Conform art.
1482 , n msura n care se prevede obligaia de a preda un bun individual
determinat, atunci obligaia s-a executat dac s-a predat exact bunul respectiv, n
starea n care se afla la momentul naterii obligaiei. n conformitate cu alin (2) al
aceluiai articol, corelnd textul cu art 1230 (la care face trimitere) rezult faptul
c, atunci cnd este vorba de bunuri se poate plti i cu bunul altuia pt ca ea ins
ca debit isi asuma oblig implicita de a procura dr de prop asupra acelui lucru
daca in mom exec prestatiei, debit nu avea in patrim dr asupra bunului predat,
plata e valabila, dar obligatia se va stige cand debit va dob in mod legal dr de prop
asupra bunului.
Dac bunul, obiect al obligaiei, a pierit, debitorul trebuie s cedeze toate
accesoriile bunului (dreptul de garanie sau aciunile n despgubire cu privire la
bun).

Bunurile de gen ca ob al bligatiei de predare pt ca acestea nu pier

genera non pereunt- intotdeauna va fi posib exec obligatiei de a preda .Art 1486
precizeaza ca debit are dr sa aleaga bunurile care tb predate, dar sa fie cel putin

1
de calit medie si in aceeasi cantitate, in mas in care nu s a prevaz in contr/lege o
cerinta mai exigenta/ mai putin exigenta.

Stramutarea propr si altor dr reale pp ac ob al oblig de a da- de

regula executarea este instantanee=prin insasi executarea contractului, prestatia
de a da se executa. Daca insa legea impune anumite cerinte cum ar fi forma
autentica sau inregistrarea in registrul de publicitate, prestatia de a da se executa
cand sunt indeplinite formalitatile.
Este posibil ca atunci cand bunul care formeaza obiectul prestatiei debit sa
transmita actiunile si dr care deriva din bun respectiv, adica oblig de despag va trb
sa fie executata in raport cu noul creditor caruia i s-a transmis dr .
Constituirea unei garantii-debit poate sa ofere credit cautiunea reala/
personala sau o alt garanie suficient, la alegerea lui, in mas in care aceasta
corespunde oblig asumate initial.Daca s-a prevaz in izvorul oblig o garantie
determinata, debitorul va tb sa constituie acea garantie determinata, nemaiavand
libertatea sa aleaga.

Ca expresie a pp nominalismului monetar, cand oblig are ca ob o prestatie

de a plati o suma de bani, debit va fi liberat daca va plati catre creditor suma
nominala datorata.
Pp nominalismului monetar impune ca in mom platii, cand e vb de o suma de
bani, sa fie avuta in vedere valoarea nominala precizata in mom nasterii obligatiei.
Mai exact, acest pp afirma variatiile cursului de schimb/ inflatia nu influenteaza in
mod direct cuantumul prestatiei care se executa. In mas in care se poate invoca
impreviziunea, se vor aplica reg de la imrpeviziune,dar in mod direct ceea ce se
datoreaza este suma care s e precizeaza in izv de nastere a oblig.
Art 1488 (2)+(3) daca e vb d eo suma de bani se poate fol orice mijl
obisnuit de plata, dar in mas in care credit o accepta, plata se poate face si printr-
un cec sau alt instr de plata, dar acceptarea creditorului presupune prezumtia ca
ea depinde de onorarea instr de plata. Daca debit nu va onora instr de plata, nu se
va stinge oblig.
Art 1489 dobanzile sumelor de bani. Alin 2: Si dobanda la dobanda e
posibila numai in cond prevazute de text.

2.Cum se plateste?
Pp indivizibilitatii platii- daca nu exista debit tb sa faca plata integral,
credit nu poate fi silit sa primeasca o plata partial, nici cand prestatia e divizibila.
Cand accepta o plata partiala, prin exceptie de la pp, debit va tb sa suporte
eventualul prejud suferit de creditor ca urmare a dvizarii platii.Mai e posib uneori
ca judec sa acorde o facilitate de plata in executarea platii.

2
 Exist excepii de la acest principiu:
Prin convenia prilor este acceptat divizarea plii:
Judectorul poate diviza plata, acordnd un termen de graie pentru o
parte din plat
n cazul motenitorilor plata se divide ntre motenitori (cu excepia
unor prevederi legale contrare);
n cazul compensaiei se ajunge la o divizare a plii (stingerea a dou
datorii reciproce pn la concurena celei mai mici);
ntre fideiusori, dac acetia invoc beneficiul de diviziune;

NB! Se au in vedere oblig cu exec dintr-odata, nu cele cu executare

succesiva/ continua.
Prestatia unui lucru tb inteleasa intr-un sens propriu presupune o prestatie
UNICA, chiar daca uneori, cu acordul partilor/ prin lege, aceasta prestatie unica e
divizata
Plata divizata in rate/transe NU transf oblig uno ictu intr-o obligatie cu exec
succesiva/ continua.Cand e vb d eo veritabila oblig cu exec succesiva, faptul ca se
fac plati succesive in timp nu reprez o exceptie de la pp indivizibilitatii, prin natura
ei plata e succesiva pt ca si contraprestatia se executa succesiv/ continuu.
Ex: -contr de imprumut de consumatie (mutuum)- Cel care imprumuta o
suma de bani se asteapta ca debit sa restituie suma in rate nu ins ca e o oblig cu
executare succesiva, ci este o oblig uno ictu, divizata = contract cu executare
dintr-odata
-contr de inchirierechiria care seplateste succesiv e o prestatie
distincta de fiecare data si nu divizarea unei prestatii = contr cu exec
succesiva/continua

3.Cnd se pltete ?
Pp fortei obligatorii si caracterul obligatoriu al oricaror datorii + art. 1495,
regula n materie: n msura n care prile nu au prevzut un termen de
executare, plata trebuie fcut imediat dup naterea obligaiei de executare.
Dar prin exceptie, daca partile au prevazut un termen sau rezulta un asem
termen din uzante, practicile stab de parti/obiceiul locului, atunci plata se face la
termen. Mai este posib, tot ca o facilitate de plata, instanta sa acorde un termen
de plata desi in mod normal oblig ar trb executata de indata.
Ipoteza in care partile au prev un termen de palta: normal, plata ar trb fct la
scadenta.

3
 Poate debit sa faca plata cu anticipatie?
Raspunsul depinde de interesul avut in vedere la stabilirea termenului:
Daca term a fost stab in interesul debit, at acesta poate face plata cu
anticipatie.
Daca term a fost stab in interesul credit se presp ca partile au cazut de
acord sa nu se faca plata cu anticipatie, ca urmare credit nu poate fi
silit sa o primeasca, dar isi poate da acordul la o plata anticipata.
In masura in care, prin plata cu anticipatie, credit ar suferi un prejudiciu,
debit va trb sa plateasca val pejud/cheltuielile suplimentare determ de plata
anticipata.
Cele mai multe plati se fac prin virament bancar(art.1497) prevede ca data
platii este cea la care contul creditorului a fost alimentat cu suma de bani care a
facut ob platii. Acest text face in mod judicios distinctia intre mom in care banii
pleaca din contul debit si intra in contul credit. Data platii=data intrariii banilor in
contul credit.

4.Unde se pltete ?
Art. 1494 ,lit c REGULA: plata e cherabila ,nu portabila : plata se face la
domiciliul/sediul debitorului (creditorul cere plata de la debitor).
Legiuit prevede 2 exceptii, iar partile pot prevedea asi altele (lit a si b):
cnd este vorba despre obligaii bneti, ele se execut la sediul/
domiciliul creditorului.
cnd este vorba de predarea unui bun individual determinat, obligaia
se execut la locul unde se afl bunul n momentul ncheierii
contractului
Conform acestor dispoziii, trebuie s avem n vedere sediul / domiciliul
debitorului de la data ncheierii contractului- alin. 2: partea care, dup
ncheierea contractului, i schimb domiciliul sau, dup caz, sediul
determinat, potrivit prevederilor alin. (1), ca loc al plii, suport
cheltuielile suplimentare pe care aceast schimbare le cauzeaz.

5.Cine suport cheltuielile plii ?

Conform art 1498: Cheltuielile plii sunt n sarcina debitorului, n
lips de stipulaie contrar

6.Cum se face dovada plii ?

4
 Plata nu e doar act juridic, ci si fpat juridic in sens restrans- avem nevoie de
acordul credit pt efectuarea platii si de prestatia propriu-zisa/ exec acestei prestatii
care formeaz ob obligatiei.
Legiuit aplica in aceasta materie pp din materia faptleor juridice, precizand
ca dovada se face cu orice mijl de proba.Desi plata este si un aj, exigentele
probatorii din materia aj nu se aplica.Solut e rezonabila pt ca ceaa ce conteaza e
exec prestatiei si daca se face dovada exec prestatiei, implicit se face si dovada
acordului de vointa privind plata: debit a executat-o si credit a acceptat-o, acordul
de vointa e implicit.
E adev ca daca ne gandim la contr de imprumut de consumatie, care e contr
real, inch valabila a contr presupsune, pe langa acordul de vointa, si remiterea
materiala a ob imprumutului, avem o derogare de la regula privind dovada platii:
cat timp nu s-a preda ob imprumutului, acordul de vointa are semnif unui
antecontract deimprumut,ceea ce ins ca din acteasta conventie se naste oblig
imprumutatorului de a preda imprumutatului suma/ bunul convenit.In acest caz,
imprumutatorul are o oblig de plata, dar dovada exec nu se face prin orice mijloc
de proba, ci se tine cont de exigente probatorii din materia aj fiiind un contr
unilateral, va tb respectata formalitatea, urmata de precizarea in litere si cifre a
sumei imprumutate. Aceasta e conditia pt nasterea oblig imprummutatului de a
restitui suma repsctiva.

Art 1500 NCC se prevede insa ca dovada fireasca e chitanta liberatorie

in mom platii credit emite o vhitanta prin care confirma efectuarea platii.
Mijl de proba cel mai facil e chitanta, ai daca credit refuza sa emita chitanta,
debit poate suspenda plata. E o neexjustificata de act credit.

Exista mai multe prezumtii in leg cu dovada platii:

1.art 1501- Prezumia executrii prestaiei accesorii expresia adagiului
accesorium sequitur principale
2.art 1502- Prezumia executrii prestaiilor periodice daca se elib chitanta
pt ultima prestatie seprezuma ca s-a dat pt toate- prez relativa
3.art 1503- Remiterea nscrisului original al creanei
In I fraza- prezumtie de plata, dar se poate face dovada ca remiterea titlului
original care constata creanta are semnif remiterii de datorie sau iertare de
datorie. E posib ca credit sa faca o liberalitatea debit.
Se poate face dovada ca oblig nu s-a stins prin plata ci prin alt mod de ex,
mostenit creditorului pot dovedi ca a fost vb despre o liberalitate, nu despre o
plata si sa fol instit reducerii liberalitatilor.
Alin (2): Creanta e constatata prin inscris autentic/ inscris sub semnatura
privata. Numai in primul caz credit poate sa rastoarne prezumtia din alin urmator

5
care ne spune ca are semnif stingerii oblig si sa dem ca remiterea a avut alt scop
si ca nu probeaza remiterea.Remiterea titlului autentic naste doar o prez relativa-
se presupune ca , intrucat un exemplar al actului se gaseste la , credit e mai putin
diligent si alte pers pot obtine o copie a titlului.
Per a contrario, daca evb de un titlu/ inscris sub semnatura privata,
remiterea originalului catre debitor naste o prezumtie absoluta de stingere a oblig.
Alin (3):prezumtie ref la predarea benevoa de catre credit a titlului catre
debit- prezumtie relativa, credit poate face dovada ca i s-a furat titlul constatator al
creantei sau in mod invountar a fost lipsit de titlu.

5.Art. 1504: Plata prin virament bancar

Platile bancare- specificul mecanismului platilor bancare face sa apara o
particularitate. Sunt doua mom:
1. in care debit emite ordinul deplata pe temeiul caruia banii pleaca din
contul sau catre banca si contul credit
2. banii intra in contul credit si in banca sa
Art 1504- ordinul d eplata genereaza o prezumtie de pata pana la proba
contrara.E firesc sa fie o prez relativa pt ca nu mereu ordinul de plata e executat si
in final banii sa intre in contul credit.
Pt a acoprei aceasta sit de incertitudine, alin (2) prevede ca debit are dr sa
solicite de la banca credit confirmarea in scris a efectuarii paltii prin virmanet
aceasta confirmare face dvada platii, nu mai e o simpla prezumtie d eplata.

6.Art. 1505: Liberarea garaniilor

Ipoteza: obligatie garantata, debit face plata. Ce se intampla cu garantiile?
Dispozitie: daca partile nu au convenit ca garantiile sa treaca asupra altui
rap obligational, credit care primeste plata este oblig sa isi dea acordul la eliberare
a garantiilor reale.
Efectul liberarii garantiilor: restituirea bunurilor detinute de creditor in
garantie. Daca debit consimtea la constituirea unei garantii noi,atunci bunurile nu
mai pot fi liberate de garantie.

7.Cum se face imputatia platii?

Acelasi debit are mai multe datorii catre acelasi debitor.Presupunand ca ob
tuturor oblig sunt bunuri fungibile si ca debitorul plateste, ce obligatie se va stinge
prin plata debit?

Acest fapt se va stabili (art 1506-1509):

6
 1. Fie prin acordul prilor imputatia facuta prin acordul partilor
2. Dac nu exist un acord, imputaia plii se va face de ctre debitor,
el va preciza care este datoria care se stinge (plata se imput mai nti
asupra cheltuielilor, apoi asupra dobnzilor, apoi asupra capitalului; de
regul, nu se poate stinge o datorie care nu este exigibil, n msura n
care la acel moment exist o alt datorie exigibil exist i o
excepie, dac prile au convenit astfel sau dac creditorul
consimte !!! ). Dac plata este fcut prin virament bancar, debitorul
precizeaz ce datorie se stinge.
3. Dac debitorul nu face imputaia plii, atunci aceasta se va face de
ctre creditor, el preciznd n chitana liberatorie predat debitorului.
4. Dac nu va face nici creditorul, nici debitorul imputaia plii, atunci
plata va opera conform criteriilor legale prevzute n art. 1509
imputatia facuta de legiuitor

8.Dac creditorul refuz plata, ce se ntmpl ?

Este posib ca in mod justificat credit sa refuze plata- sa constate ca prestatia
nu e corespunzatoare sau nu e suficienta.

Daca refuzul nu e justificat, debit tb sa aiba la indemana un mijloc pt a

suplini acordul credit in conventia d eplata. Aceasta suplinire se face in 2 trepte:
1. Punerea in intarziere a credit
2. Consemnarea bunului/prestatiei pe ch si riscurile credit (procedura de
consemntatiune in NCPC)

In mas in care credit e pus in intarz se produc an efecte- art 1511:

Din acel moment, riscul neexec oblig trece asupra credit (riscul
imposib de executare)
Debit e indreptatit sa retina fructele bunului- se conporta ca un
posesor de buna-credinta
Daca debit sufera prejudicii ca urmare a intarzierii preluarii
prestatiei de catre credit, credit va tb sa repare aceste prejudicii
Credit va tb sa plateasca debit ch de conservare a bunului
datorat

7
 In mom in care se indepl proced de consemnatiune, oblig se va stinge si
aceste efecte se consuma.Dar si atunci cand incepe proced de consemnatiune dar
nu se epuizeaza NCC prevede in 1515 dr debit de retrage bunul consemnat cat
timp credit nu a accepta consemnarea sau cat consemnarea nu a fost validata de
instanta- cat timp oblig nu s-a stins, pt ca ea se stinge cand credit accepta
consemnarea sua cand instanta o valideaza.Daca debit retrage bunul consemnat,
creanta renaste cu toate garantiile si toate accesoriile sale din mom retragerii
bunului debit e oblig la plata si ef punerii in intarz inceteaza.

Executarea silita

Desi regula stingerii oblig civile e plata (atat modul firesc de executare a
obligatiilor, cat si modul firesc de stingere a acestora), sunt situatii in care debit nu
plateste de bunavoie-art 1516 (2) prevede care sunt remediile pe care le are la
indemana credit: poate cere resolutiunea/rezilierea, dar de cele mai multe ori
credit cere executarea silita a oblig care poate fi in natura(directa) sau prin
echivalent(indirecta).

Executarea in natura a oblig civile

In dr civil intereseaza apelul la justitie pt a obtine titlu executoriu impotriva
debit fie pt exec in nat,fie pt exec prin echivalent. In procedura civila se are in
vedere ceea ce urmeaza dupa obt titlului executoriu, acre poate fi hj sau chiar
contr.
NCC prevede ca in cazul in care debit refuza exec,credit poate sa ceara
instantei constrangerea debit la exec in natura. Sunt 2 cond necesare:

8
 1. exec in nat sa mai fie posibila, daca ea a dev imposibila se poate util doar
exec prin echivalent
2.trecerea timpului dincolo de scadenta sa nu fi lasat fara interes pt creditor
exectutarea in nat. Din culpa debit care nu executa la vreme, la un moment dat s-
at putea ca executarea in natura sa nu mai prezinte interes, credit va putea cere
executarea prin echivalent

Daca aceste 2 cerinte sunt indepl,credit poate cere exec in natura. Dar va fi
ea posibila?
Se face o distinctie in functie de ob oblig: de a da, a face ,a nu face
Oblig de a da (de a constitui/ transm dr real) in pp, intotdauna e posib
exec in natura, fie ca prestatia de a transmite/ a constitui dr real se realiz prin inch
contr sau prin indepl formalitatilor ulterioare.Tb facuta distinctie intre prestatia de
a da si prestatii subsecvente care se refera la predarea bunului care formeaza ob
dr real pp.Prestatia de a da se exec imediat, dar prestatia de a face (predarea) se
poate executa ulterior.
Oblig de a face: predarea unei sume de bani- exec in natura e posib mereu
pt ca chiar daca debit nu are bani, tinand seama ca patrim debit e garantia
comuna a credit, bunurile din patrim pot fi transf in bani pt plata datoriei debit.
In mod coresp, daca e vb de alte bunuri de gen, predarea e posib in natura
intrucat debit tb sa predea bunuri de acelasi gen, cantit ,calitate, iar daca nu le are
le poate procura sau le poate procura credit pe cheltuiala debit.
Daca e vb de bun indiv det, obligatia de a da implica si oblig de a pastra
bunul pana la predare.Se poate executa in nat oblig de a preda un bun indiv
det.Daca debit instraineaza bunul respectiv, credit are deschisa o act impotriva
tertului dobanditor.Credit dev propr al bunului si poate sa isi apere dr de prop
asupra bunului indiv det prin mijl specifice dr reale pp.
Ce se intampla cu clelalte oblig de a face ce presupun un fapt persoanl din
partea debit?
E vb in general de executarea unei lucrari.In leg cu aceste prestatii ce
implica faptul personal al debit, NU e posib o executare silita in natura pt ca
trecerea de la evul mediu la epoca moderna presupus eliberearea de serviciile
personale= imposib de a constrange o pers sa faca cv impotriva vointei sale, chiar
si atunci cand exista oblig legala/ contractuala. Nu poate oprea o constrangere
asupra PERSOANEI debitorului, ci de regula se face asupra BUNURILOR debit.
Principiu care carmuieste dreptul modern: Nemo potest precisae cogi ad
factum ( nimeni nu poate fi silit la savarsirea unui fapt personal). Se pot utiliza mijl
indirecte de executare a faptului personal al debit.Acest lucru e posibil cand nu e
vb de oblig intuitu personae.
2 tipuri de oblig ce implica fapta personala a debit:

9
 a)Oblig a caror ob poate fi exec nu doar de debitor, ci si de alte pers- ex:
oblig de a zugravi o casa
b)Oblig care presupun fapta personala a debit si acre pot fi exec doar de
debit- oblig de a picta un tablou oblig intuitu personae= doar executare
indirecta si pana la executare va tb sa plateasca amenzi de intarziere
Daca nu sunt intiuit persoane ele pot fi exec in natura nu de debit, ci pe ch
debit de catre credit sau de terte pers la care apeleaza credit.
De ex: credit sau un tert ales de el zugraveste casa si cere banii de la debit
Art 1528- mecanism juridic de suplinire a consimtamantului debitorului in
conventia de plata. Credit tb sa ii comunice debit prin somatia de punere in
intarziere ca daca nu executa prestatia va fi exec de altcineva pe ch debit. Daca e
pus de dr in intarziere nu mai e nevoie de notificarea debit.

Oblig de a nu face nerespectata de debitor in masura in care

debitorul a incalcat-o, vorbim de o restabilire a situatiei anterioare care are
semnificatia unei executari in natura. In realitate, numai in mod aproximativ se
poate vorbi de o executare in natura cat timp debitorul si-a incalcat deja obligatia
initiala.
Intr-o asemenea ipoteza, creditorul poate cu autorizare instantei de judecata,
in masura in care debitorul refuza sa inlature ceea ce a facut, sa restabileasca el
insusi situatia anterioara pe cheltuiala debitorului. Observam, ca in acest caz,
autorizarea instantei de judecata este obligatorie-judecatorul va suplini consimt
debitorului.
Reprezinta un mecanism de suplinire a consimtamantului debit in conventia
de plata. -art 1529 NCC.De ex: se face o lucrare, iar daca credit vrea sa inlature
lucrarea, instanta il va autoriza sa o faca
Sub imperiul vechii reglementari, s-a creat o practica judiciara potrivit careia
executarea silita in natura a obligatiilor de a face si de a nu face, inclusiv a celor cu
caracter intuitu personae, putea fi asigurata printr-un mijloc indirect de
constrangere. Era vorba de asa-numitele daune cominatorii. Ele aveau natura unor
pedepse civile, adica a unor amenzi care erau platite de debitor pe fiecare zi de
intarziere in executarea obligatiei in beneficiul creditorului. Discutiile ample si
controversele nu mai au actualitate sub imperiul Noului Cod Civil, intrucat ele se
coreleaza cu Noul Cod de Procedura Civila care, pe de o parte interzice, daunele
cominatorii, iar pe de alta parte, prevede un sistem specific de amenzi in sarcina
debitorului cand acesta nu executa in natura, dar numai in masura in care exista
un titlu executoriu in favoarea creditorului. Altfel spus, Noul Cod de Procedura
Civila conditioneaza plata acestor amenzi de caracterul cert al obligatiei stabilit
printr-un titlu executoriu.
Trebuie sa tinem seama de art. 1527 al. (2) NCC daca executarea este
necorespunzatoare, se poate remedia pentru a deveni corespunzatoare.

10
 Executarea prin echivalent
Daca executarea in natura nu se poate realiza sau mai prezinta interes pt
credit, acesta poate cere de la debit echivalentul banesc al prestatiei
neexecutate executare in bani.
Prestatia initiala care forma obiectul obligatiei este inlocuita, de regula, cu o
suma de bani. De asemenea, este posibil si un alt echivalent, o alta prestatie.
Atunci cand e vorba de o alta perstatie, trebuie sa vedem in ce masura este vorba
de transmiterea unui bun sau de o prestatie de a face. De regula, cand este vorba
de un bun, vorbim de o dare in plata. Este motivul pentru care, de regula,
executarea prin echivalent presupune transformarea prestatiei initiale intr-o suma
de bani. Se spune, ca se schimba creanta initiala cu o alta creanta, si in mod
corelativ, se schimba datoria initiala cu o alta datorie.
NB! nu este o vorba de o novatie, aceasta schimbare nu este un nou acord
de vointa intre creditor si debitor. Aceasta schimbare este remediul pe care
legiuitorul il prevede in ipoteza in care debitorul nu mai poate executa in natura
sau creditorul nu mai este interesat de executarea in natura ca urmare a trecerii
timpului.
Astfel inteleasa, executarea silita prin echivalent are aplicatie mai ales in
legatura cu obligatiile contractuale. In cazul lor, se pune, de regula, problema
schimbarii prestatiei initiale in cazul in care aceasta nu mai poate fi executata sau
nu mai prezinta interes pentru creditor cu o suma de bani.
Este motivul pentru care chestiunea executarii silite indirecte este strans
legata de problema raspunderii contractuale.
Daca avem in vedere o obligatie nascuta dintr-un delict civil, raportul de
raspundere se naste chiar din savarsirea delictului civil. Este adevarat ca si in
acest caz, vorbim de o executare in natura si de o executare prin echivalent.
Numai ca o executare in natura propriu-zisa in ipoteza raspunderii delictuale nu
este posibila. In mod strict, o executare in natura ar insemna respectarea obligatiei
de a nu produce prejudicii. Odata produs prejudiciul putem vorbi de o executare in
natura numai intr-un sens larg, adica in sensul restabilirii situatiei anterioare,dar
repunerea in sit init e iluzorie si se va fol exec prin echivalent.
Cand e vorba de o obligatie contractuala, executarea in natura in sens
propriu-zis este intotdeauna calea fireasca, adica plata.
Cand vorbim de alte izvoare de obligatii, altele decat contractul, nu trebuie
sa uitam ca regulile aplicabile raspunderii delictuale constituie dreptul comun.
Daca e vorba de o obligatie nascuta dintr-un fapt juridic licit, in masura in care nu
avem reglementarii proprii, in completare vom aplica regulile raspunderii
delictuale. Dar, ori de cate ori este vorba de obligatii extracontractuale, o
executarea propriu-zisa in natura nu este posibila prin ipoteza. Dimpotriva, cand e
vorba de obligatii contractuale, prin ipoteza, executarea in natura constituie

11
regula. Este motivul pentru care executarea silita indirecta se suprapune de cele
mai multe ori cu raspunderea civila contractuala.

Conditii de nastere a dr la despagubire

Executarea benevola in nat pune probl despagubire si probl rasp civile
contractuale.Dr la despagubier presupune indepl conditiilor rasp contractuale:
1. Fapta ilicita- neexec oblig contr (se aplica regulile de la
rezolutiune/reziliere)
2. Prejudiciu- echivalentul prestatiei neexc la care s emai pot adauga
daune-interese
3. Legatura de cauzalitate
4. Vinovatia debitorului

Pe langa aceste cerinte, nasterea dr la despag presupune a inca 2 cond:

5. Debit sa fie pus in intarziere daca nu e de dr in intarziere
6. Sa nu avem o clauza de neraspundere

1. Ce inseamna fapta ilicita in cazul raspunderii contractuale?

Este vorba de neexecutarea obligatiei contractuale, executarea cu intarziere
a obligatiei contractuale sau executarea necorespunzatoare a obligatiei
contractuale. Ultima notiune are in vedere lipsurile cantitative sau calitative ale
prestatiei de catre debitor. Debitorul executa prestatia, dar fie nu o executa
integral sub aspect cantitativ, fie prestatia are lipsuri calitative. Este vorba de o
executare necorespunzatoare.
In oricare dintre aceste forme ne aflam in prezenta unei fapte ilicite care
genereaza raspunderea contractuala.
Distingem intre neex insemnata care poate da dr la despagubiri si neex de
mica imp care nu da dr la despag.Credit e indreptatit, daca nu cere rezolutiunea,
sa ceara despag integrale.

Cum se dovedeste fapta ilicita?

Dovada neexecutarii depinde de natura obligatiei. Daca este vorba de o
obligatie de rezultat, simpla neatingere a rezultatului naste prezumtia de
neexecutare. Altfel spus, in aceasta situatie, creditorul trebuie sa faca doar dovada
creantei, fiind apoi sarcina debitorului sa dovedeasca realizarea rezultatului.
Cand e vorba de o obligatie de mijloace, neatingerea rezultatului nu naste o
prezumtie de neexecutare in sarcina debitorului. Simpla dovada a creantei nu mai

12
este suficienta pentru a dovedi neexecutarea obligatiei, este nevoie, in acelasi
timp, de dovada lipsurilor calitative si cantitative. Rezultatul nu mai este de esenta
prestatiei, nu mai face parte din obiectul prestatiei. Creditorul trebuie sa faca
dovada ca debitorul nu a respectat regulile de diligenta necesare pentru
executarea obligatiei.

2. Prejudiciul
Reprez echivalentul presttiei neexecutate + toate celelalte pagube suferite
de creditor ca urmare a neexecutarii oblig. Conteaza valoarea totala a prejud
suferit de credit prin neexecutare.
In toate cazurile, cand e vorba de o evaluare judiciara, creditorul trebuie sa
faca dovada prejudiciului suferit. In cazul evaluarii legale si celei conventionale,
sarcina probei nu mai apasa pe umerii creditorului.

3. Leg de cauzalitate: la fel ca la rasp delictuala

4. Vinovatia: de regula rasp contractuala e conditionata de vinovatie- art
1547
Dif dintre intentie si culpa- cand e vb de evaluarea prejudiciului, debit va tb
sa rasp si pt paguba imprevizibila doar daca a act cu intentie cu dol.Daca nu a
act cu intentie nu va tb sa repare si prejudiciul imprevizibil.
Art 1530 pare sa creeze o confuzie.Partea finala a textului pare sa spuna ca
este o dif intre executarea fara justificare si neexecutare culpabila,altfel zis n-ar
avea sens sa fol 2 sintagme dif, dar acest text nu are in vedere doar rasp
contractuala, ci are in vedere in general dr la daune-interese,indif de izv oblig de
exec (poate fi si o rasp extracontractuala).
In plus, cum stim din def notunii de eveniment fortuit, uneori cazul fortuit,
chair daca inlatura vinovatia, nu are vocatia de a inlatura raspunderea e vb de
acele sit care apar mai ales in dom delictual , unde se rasp fara culpa
rapsunderile obiective care sunt de fapt simple raporturi de despagubiri.
Ca urmare, 1530 face o diferenta sub aspectul modului in care act cauzele de
justificare a neexecutarii. E posib ca uneori, un debitor, chiar daca nu e in culpa sa
rapsunda (in materie delictuala). Sunt sit in care not de neexecutare fara justificare
nu se mai suprapune perfect cu not de neexecutare culpabila.Not de neex fara
executare poate acoperi si sit in acre neexec e fara culpa. Astfel, partea finala a
acestui art nu fol 2 not indentice, numai in anumite imprejurari sunt identice pt ca
uneori neexecutarea fara justificare are o sfera mai larga decat not de neexecutare
culpabila (cand debit rasp fara culpa). In materie contractuala, rasp fara culpa
poate exista numai daca legiuit o prevede expres. (ca si in rasp delictuala)
In NCC asemenea sit sunt exceptionale, de obicei, cf 1548, in materie
contractuala culpa debit e prezumata.Nu e o prezumtie absoluta, debit poate faca
dova unei imprej care justifica neexec,a stfel facat dovada care rastoarna

13
prezumtia de culpa de celel ami multe ori.VCC vb de dovada cauzei straine, iar
NCC vb despre evenimentul fortuit.NU doar forta majora, ci si cazul fortuit e o
imprej care inlatura prezumtia de culpa odata dovedita.

Daca se indepl aceste 4 cond,mai e nevoie ca debit sa fie pus in intarziere.

De regula, in materie contractuala opereaza adagiul : simpla ajungere la scadenta
nu are semnif punerii in intarziere a debit. Sunt sit de execptie in care debit e de dr
in intarziere: art 1523 NCC. Daca nu e de dr in inatrz tb pus pintr-o proced speciala,
reglem in art 1523 si ale carei efecte sunt precizate in art 1525, 1526.
Daca se indepl si aceasta cerinta tb sa vedem daca nu opereaza o clauza de
inlat a raspunderii. (Vezi rasp delictuala)
In materie contractuala exista mai multa libertate de a prevedea clauze de
limitare a rasp decat in materia rasp delictuale.

Daca se indepl toate cond se va naste dr la despagubiri/ la daune-

interese.
Ecxista 2 categ de daune-interese:
1. compensatorii- echivalentul banesc al prestatiei neexecutate
2. moratorii- echivalentul banesc al prejud suferit de credit ca urmare a
intarzierii in executare de catre debitor

Consecinta: -daunele compensatorii NU se pot cumula cu executarea in

natura
-daunele moratorii se POT cumula cu executarea in natura
-se pot cumula daunele compensatorii si daunele moratorii

Evaluarea daunelor interese:

1. judiciara
2.legala
3.conventionala- clauza penala

1. Evaluarea judiciara
Daca partile nu se inteleg cu priv la evaluarea daunelor interese,judec e cel
chemat sa faca aceasta evaluare.

14
 Evaluarea prejudiciului trebuie sa tina seama de mai multe principii. Cel mai
important este principiul repararii integrale a prejudiciului, dar pentru ca acest
principiu sa aiba aplicare sunt necesare mai multe criterii:
- prejudiciul include atat paguba efectiv suferita (damnum emergens), cat si
beneficiul nerealizat (lucrum cesans). In al. (2) al art. 1531 se mai adauga, in fraza
a doua, ca prejudiciul trebuie sa includa si cheltuielile pe care creditorul le-a facut
intr-o limita rezonabila pentru evitarea prejudiciului.
- prejudiciul include atat pagubele previzibile, cat si cele imprevizibile. Doar
ca in materie contractuala, spre deosebire de cea delictuala, pagubele
imprevizibile se datoreaza numai daca este vorba de o culpa grava a debitorului. In
orice caz, ele se datoreaza cand sunt rezultatul unei neexecutari intentionate. In
aceasta privinta forma si gradul de vinovatie au importanta. Asadar, pagubele
previzibile din art. 1533 NCC presupun atat culpa, cat si intentia.
- prejudiciul include atat paguba actuala, cat si paguba viitoare. Important
este ca sa existe certitudinea ca in viitor paguba se va produce. Si in materie
contractuala, NCC introduce o inovatie in sensul ca si paguba eventuala poate fi
reparata dar nu integral. Avem in vedere o dubla exceptie:
a. exceptie de la caracterul cert al prejudiciului. De regula, se repara doar
prejudiciul cert, prezent/viitor. Sub imperiul VCC, se aprecia ca pagubele eventuale
nu se repara intrucat nu au caracter cert. NCC in art. 1532 al. (2) se precizeaza ca
pierderea sansei de a obtine un avantaj reprezinta un prejudiciu ce poate fi reparat
proportional cu probabilitatea obtinerii avantajului. Asadar, nu mai e vorba de un
prejudiciu cert, ci de unul probant.
b. exceptie de la regula repararii integrale. Acest prejudiciu eventual se
repara proportional cu aceasta probabilitate de a obtine un avantaj.
Art. 1532 al. (2) reia teza din art. 1385 al. (4).
De asemenea, o inovatie a NCC este aceea ca se repara nu doar prejudiciul
material, ci si cel moral. Sub imperiul vechii reglementari, repararea prejudiciului
moral se discuta mai ales in materie delictuala. In NCC in art. 1531 al. (3) se
precizeaza ca creditorul are dreptul si la repararea prejudiciului nepatrimonial
(moral).
In masura in care la cauzarea prejudiciului a contribuit nu doar debitorul, ci si
creditorul, se va justifica o repartizare a prejudiciului in mod proportional intre
creditor si debitor.
Cat priveste repartizarea se va tine seama fie de eficienta cauzala a fiecarei
fapte a debitorului, respectiv, a creditorului, fie daca nu este posibila aceasta
diferentiere, de gradul si de forma vinovatiei. Important este ca intotdeauna
creditorul va fi tinut sa suporte o parte din prejudiciu numai daca actiunea sau
omisiunea sa este culpabila. Repartizarea acesata se aplica si in ipoteza in care la
cauzarea prejudiciului a contribuit fapta unui tert sau un caz fortuit sau o
imprejurare de forta majora.

15
 Art. 1534 cuprinde o dispozitie in al. (2) conform careia debitorul nu va fi
tinut la repararea prejudiciului daca creditorul ar fi putut sa-l evite cu o minima
diligenta.

2. Evaluarea legala a prejudiciului

Imbraca forma dobanzilor- de cele mai mutle ori are in vedere daunele
moratorii
Art 1535, 1536
Cand partile nu pevad cuantumul dobanzilor, se va recurge la dobanda
legala.
De regula, evaluarea legala priveste obligatiile care au ca obiect plata unei
sume de bani. Prin ipoteza, obligatiile care au ca obiect o suma de bani pot fi
oricand executate in natura. Intr-adevar, creditorul poate scoate la vanzare
bunurile debitorului si poate obtine suma de bani care este obiectul obligatiei.
Daca este vorba de prejudiciul cauzat prin intarzierea platii sumei de bani,
evaluarea acestui prejudiciu este facut de legiuitor in absenta intelegerii partilor in
forma dobanzilor, care sunt daune-interese moratorii.
In legatura cu notiunea de dobanda, ea are o dubla acceptie:
- dobanda este fie un fruct civil
- fie echivalentul prejudiciului cauzata prin intarzierea platii unei obligatii
banesti.
Asadar, avem o dubla valenta a notiunii de dobanda. In functie de context,
trebuie sa distingem daca dobanda este un fruct civil, sau o dauna moratorie. In
acest sens, Ordonanta 13/2011 reglementeaza in primul capitol dobanda legala
remuneratorie si penalizatoare pentru obligatiile banesti. Dobanda legala
remuneratorie este tocmai fructul civil. Atunci cand este vorba de folosirea unei
sume de bani proprietarul are dreptul la fructele civile pentru folosirea sumei de
bani. Dobanzile sunt o specie de fructe civile. Dobanda penalizatoare este tocmai
echivalentul prejudiciului cauzata prin intarzierea platii obligatiei banesti.
Atunci cand avem o obligatie baneasca, pana la scadenta se pot datora
dobanzi remuneratorii, iar dupa scadenta se datoreaza dobanzi penalizatoare. In
acest sens, codul civil mai introduce o inovatie, dobanzile ca daune moratorii se
datoreaza de la scadenta. In VCC erau datorate de la punerea in intarziere a
debitorului.
Ne intereseaza dobanda penalizatoare, adica daunele-interese moratorii.
Partile pot ele insele sa stabileasca volumul dobanzii penalizatoare. In acest caz nu
mai este vorba de o evaluare legala, ci de una conventionala. Practic, este vorba
de o clauza penala in cazul evaluarii conventionale. Evaluarea legala intervine, ori
de cate ori, partile nu s-au inteles. In acest sens in art. 3 al. 2 din ordonanta se

16
prevede ca rata dobanzii legale penalizatoare se stabileste la nivelul dobanzii de
referinta a BNR plus 4 puncte procentuale.
Daca este vorba de raporturi juridice cu element de extraneitate dobanda
legala este de 6% an.
In art. 1535 al. (2) se precizeza ca daca inainte de scadenta debitorul datora
dobanzi cu un nivel mai mare decat dobanda legala daunele moratorii se vor
calcula la nivelul dobanzii anterioare scadentei. Al. (3) se precizeaza ca daca
dobanzile moratorii sunt calculate numai la valoarea dobanzii legale, creditorul
poate sa faca dovada ca prejudicul suferit a fost mai mare decat dobanda legala si
va avea dreptul la diferenta. Important este insa, ca in ce priveste volumul
dobanzii legale, creditorul nu trebuie sa faca nicio dovada.
In felul acesta, desi de regula, creditorul trebuie sa faca dovada prejudiciului,
in situatii speciale, el este scutit de aceasta dovada (situatia dobanzii legale).
NCC stabileste ca sunt posibile daune moratorii nu numai in cazul obligatiilor
care au ca obiect o suma de bani. In art. 1536 se precizeaza ca si daca este vorba
de obligatii care nu au ca obiect o suma de bani, daca debitorul intarzie
executarea, creditorul va avea dreptul la dobanda legala calculata in raport cu
echivalentul banesc al obligatiei. Aceata regula nu opereaza in masura in care
partile au convenit o clauza penala prin care au stabilit al mod de evaluare a
prejudiciului sau in ipoteza in care prejudiciul real suferit este mai mare decat
dobanda legala.

3. Evaluarea conventionala
Aceasta evaluare conventionala imbraca forma asa-numitei clauze penale
Pt a preintampina dificultatie pe care le presupune eval judiciara, partile, cu
anticipatie, inainte sa se profd prej, stab prin acord de vointa val daunelor interese
in cazul in care debit nu exec datoria.
NB: elem temporal e esential! Orice evaluare facuta dupa prod preju nu mai
are semnif clauzei penal, ci va fi o conv ptr reparatie post factum.
Daca avem o asem clauza penala, debit nu este scutit de execut oblig. Nu
poate alege intre execut in natura si cluaza penala. Daca credit ii cere trb sa
execute in natura. Daca refuza executarea, credit este indreptatit la clauza penala.
In pofida unor opinii, clauza penala este doar o modalitate de evaluare a
prejudiciului, ceea ce inseamna ca poate opera numai daca sunt indeplin toate
conditiile necesrae ptr nasterea dr la daune-interese-cele 6 cond.
Clauza penala are o sg virtute aceea de a-l scuti pe credit de dovada
intinderii prejud. Celelate cond sunt prezumate. Daca face dovada ca nu sunt
indeplin uenle sau altele ptr nastere dr la duane interese, clauza penala nu mai
este operanta. NCC spre deoseb de VCC reglementeaza pe langa nulit clauzei
penal si posib reducerii cuantumului penalitatii.

17
 Sub imperiul VCC se prevedea ca judecat nu poate sa reduca penalitatile
decat in caz de executare proportionala. NCC presp reducerea cuantumui penalit si
in alte ipoteze-art.1541.
Nu intotdeauna nulitatea este cea mai buna sanct, in abs acestei posib de
reducere a penalitatii, sub imperiul VCC ramanea doar nulit in masura in care cu
ocazia incheierii contr/clauza penala, o parte profita de pozitia ei dominanat ptr a
include un cuantum excesiv al clauzei penal. Este nula ptr cauza ilicita se spunea.
Sunt situatii in care nulit nu este cea mai buna, debit aflat intr-o sit grea are
interefsul sa cont contract dar in conditii echitabile. Si chiar debit nu doreste
nulitatea si dorest reducerea-art.1541(2).Exista o restrictiereducerea penalitatii
sa fie mai mare decat echivalentul prestatiei neexecutate.
Art.1542+1543-oblig princip este indivizibila+divizibila

Arvuna

2 tipuri: confirmatorie si penalizatoare. Cea confirmatorie are de fapt

caracter penalizator, iar cea penalizatoare=pretul unei clauze de dezicere, nu are
nimic sanctionator.
Este un tip special de clauza penala-art.1542: la inch contr o parte ii da
celeilalate o suma de bani=arvuna, ca o garantie ptr executarea datoriei:
-Daca cel care a dat banii nu isi executa datoria, cealalta parte retine
arvuna, adica joaca rolul unei clauze penale.
-Daca cel care a primit suma nu executa va fi obliga sa dea dublul sume
primite.
Sanctiunea este egala, dar in realitate aceasta arvuna are rol
sanctionator+garantie(mijloc de presiune asupra unei parti sa execute)+evaluare
de prejudiciu cu anticipatie.

18
 Art.1544: credit oblig neexecutate poate opta intre execut, rezoltiunea si
repararea prejud, in loc sa ceara arvuna poate recurge la caile de dr comun.
Arvuna penalizatoare: partile pot sa prevada o clauza de denuntare cand
incheie contractul, dar nu e cu titlu gratuit, ci una cu titlu oneros. Adica cel care il
denunta il plateste o suma de bani de la inceputul contract=arvuna. Arvuna=pretul
clauzei de dezicere

19