Curs 7 Bacilul holeric

Familia: Vibrionaceae
Genuri: Vibrio
Photobacterium
Salinivibrio
Aliivibrio (Allomonas)
Enterovibrio
Grimontia
Caractere generale (cheie) ale familiei: bastonae, GRAM-, drepte sau ncurbate,
mobile, reduc nitraii n nitrii, fermenteaz glucoza, oxidaza+, catalaza+

Clasificare :
Serogrupuri: Vibrio cholerae O1, O2, ... O155
- V.cholerae O1, agent cauzal al holerei
Caractere de cultur
- Anaerob facultativ, temperatura optim de cultivare -- 37 grade.
Patogeneza. Manifestari clinice
HOLERA gastroenterit acut, strict uman.
Agentul cauzal V.cholerae O1/O139
Sursa de infecie bolnav, convalescent, purttor sntos
Mecanismul de transmitere fecal-oral

1
 - Alimentar (ap, alimente, fructe de mare)
- Contact direct (manual)
Evoluia clinic a holerei:
I - Perioada de incubaie (2-5 zile)
II Enterita holeric (scaune frecvente, afecale, apoase, constituite din lichid clar cu
flocoane albe - aspect zeam de orez)
III Gastro-enterita (scaune frecvente 10 - 50 ori pe zi i vome abundente).
Consecine deshidratare (3-20 litri eliminai n 24 ore), carene de sruri, acidoz,
hipoxie tisular, hipotensiune, contracii (crampe) musculare.
IV - Algida holeric (stare extrem de grav, hipotermie, asfixie, anurie, colaps, com,
deces)
Imunitatea umoral (sIgA, IgG), antibacterian i antitoxic, de scurt durat (2
ani), reinfecii sunt posibile
Diagnostic de laborator:
Prelevate: mase vomitive, materii fecale, bil (purttori), de la cadavru 3
fragmente din intestinul subire i vezica biliar, prelevate din mediul extern (apa,
alimente)

Metode de diagnostic
1. Diagnosticul rapid
- Frotiu Gram (bacterii G-, ncurbate)
- Studierea mobilitii (preparate native bacterii mobile, grupate n bancuri de
peti
- Imobilizarea i aglutinarea vibrionilor cu serul anti-O1
Tratament
- Rehidratare
- Antibiotice (tetraciclin, sulfanilamide, doxiciclin)
- Tratament simptomatic

2
Profilaxie
- Igiena individual i colectiv
- Vaccinarea (vaccin inactivat, vaccin subunitar, holeragen-anatoxin)
Imunitatea pn la 6 luni
Vaccinul viu este n proces de studiu
Familia Corynebacteriaceae

Genul Corynebacterium

- Corynebacterii patogene pentru om si animal C. Diphteriae

Bacilul difteric (Corynebacterium diphteriae)

1. Habitat

Speciile din acest gen sunt prezente la nivelul pielii, nazo-faringe si la nivelul mucoasei
intestinale.

2. Caractere morfologice

Bacilul difteric are aspectul unui bastonas de 2-6 lungime, 0,5 grosime, usor
incurbat, maciucat la unul sau ambele capete; necapsulat; nesporulat si imobil; Gram
pozitiv.

3. Caractere de cultura

Este un germen aerob, dar se dezvolta si in conditii anaerobe.

3. Rezistenta sensibilitatea la agenti fizici si chimici

Are o rezistenta coborata la caldura umeda. Este omorat prin incalzire in 10 la 60sC si
distrus usor de alcool si antisepticele uzuale.

Bacilul difteric este sensibil la antibioticele uzuale: penicilina, eritromicina, tetraciclina,

cloramfenicol. Se citeaza unele tulpini rezistente la lincomicina, neomicina, tetraciclina.

4. Patogenitate

Forma cea mai frecventa de difterie este amigdalita, angina si rinita difterica.

3
Se mai intalneste, uneori, difteria plagilor chirurgicale si, extrem de rar, difteria
mucoasei vulvare. Complicatiile la nivelul cavitatii bucale sunt rare.

6. Imunitate

Toxiinfectia difterica produce o imunitate umorala antitoxica solida, de lunga durata.

7. Tratament

In cazul unui proces infectios cu bacili difterici se administreaza un tratament cu

penicilina sau peniciline semi-sintetice, cloramfenicol si eritromicina (in cazul bolnavilor
sensibili la penicilina).

8. Epidemiologie. Profilaxie

Difteria este specifica copilariei; sursa o reprezinta omul bolnav, iar transmiterea se face
prin contact direct (picaturile Pflgge). Profilaxia se realizeaza prin imunizare.

Vaccinarea este obligatorie si se adreseaza copiilor intre 6 luni si 10 ani.

Prima vaccinare se face la varsta de 6-8 luni, utilizandu-se trivaccinul diftero-tetano-

pertusis (DTP). Ulterior, se executa rapeluri la 6 luni, 3 ani si 7 ani de la data primei
vaccinari.

Controlul imunizarii se efectueaza prin intradermoreactia Shick (IDR) cu exotoxina.

Rezultatul testarii se citeste in 24-48 de ore.

TUBERCULOZA

Mycobacterium tuberculosis este bacteriacare cauzeaz cele mai multe cazuri

detuberculoz. A fost descris pentru prima dat de Robert Koch, n martie 1882.

Boal infecto-contagioas
Boal endemic

Produs de Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch)

Granuloame + inflamaie + distrucie

Pulmonar, rareori extrapulmonar

Evoluie cronic, consumptiv i deseori fatal

Infectia tuberculoasa = infectia latenta cu MTB, fara manifestari clinice, Rx sau

bacteriologice

4
 FORME

Tuberculoza activa (boala) = prezenta manifestarilor clinice si/sau Rx

determinate de multiplicarea MTB si de raspunsul organismului
Cazul de tuberculoza = pacientul cu TB activa confirmata bacteriologic / dg. de
un medic, la care se decide initierea trat. antituberculos

MORBIDITATEA

Incidenta = numarul de cazuri de TB nou diagnosticata in decurs de un an

raportat la 100.000 locuitori
Prevalenta = numarul de cazuri de TB existente in comunitate la un moment dat
raportat la 100.000 locuitori
Mortalitatea = numarul de decese datorate TB in decurs de un an raportat la
100.000 locuitori
O treime din populatia mondiala infectata
Aproape 9 milioane de cazuri anual
Sub diagnosticare 50 % !!!!!!
Peste doua millioane de decese anual ( 3 mil !!!)
450.000 cazuri in zona europeana
70.000 decese
Statele din Est +++
Romania 110 cazuri /100.000

Caracter MTB

Rezistent la colorare / decolorare

(bacili acid-alcoolo-rezisteni = BAAR)
Caracteristica data de compozitia peretelui celular
Cretere lent timp de generaie de 18-24 h
3 sptmni pe medii solide de cultur
1-2 sptmni pe medii lichide
Obligatoriu aerob
Parazit intracelular facultativ
Distrus de radiatiile ultraviolete

5
Transmitere:

Bolnavi cu TB pulmonara- tuse, stranut, vorbire- picaturi mici- nuclei de picatura- Gazda
sanatoasa.

Examenul bacteriologic

Microscopie optica (evidentierea BAAR)

Cultura micobacteriilor si identificarea speciei

Inocularea la cobai

Coloratii fluorescente

Rapide
Rezultatul pozitiv necesita confirmare prin Z-N

6
 Mediu Lowenstein-Jensen

Testarea cutanata tuberculinica

= injectarea strict intradermica de antigene din MTB (denumite PPD = derivat de

proteina purificata)
ce provoaca o reactie de hipersensibilitate intarziata
ce consta in acumularea locala de limfocite si macrofage
exprimata macroscopic printr-o induratie la locul injectarii

Rezultate:

Pozitiva (infectie tuberculoasa)

Negativa (absenta infectiei tuberculoase)

Rezultate false

Fals pozitive
Vaccinare BCG
Contact cu micobacterii atipice
Fals negative
Erori de tehnica
Sarcoidoza activa, boli hematologice maligne, infectii virale acute (oreion),
vaccinari antivirale cu virus viu, infectia HIV
Tratamente imunosupresoare de durata (inclusiv corticoterapia)
Faza initiala a infectiei tuberculoase

Manifestri generale

Astenie fizic
Anorexie

7
 Scdere ponderal (semnificativ > 10% din masa iniial)
Transpiraii
Ascensiune termic variabil (posibil absent)
Amenoree nejustificat (femei)

Simptome respiratorii

Tuse persistent (peste 3 sptmni) = simptomul central

Expectoraie mucoas / mucopurulent, posibil absent
Hemoptizie (uneori inaugural)
desori mic (spute hemoptoice)
rareori masiv (amenintoare de via)

Evoluia bolii

In absenta tratamentului corect:

Agravare progresiva cu extensie lezionala
Frecvent deces
Eliminare persistenta de bacili (sursa de infectie)
Sub tratament corect
Resorbia lent a infiltratelor
Reducerea n dimensiuni i nchiderea cavitilor
Fibroz localizat
Oprirea eliminarii de bacili

Tratament:

8
 De prima linie
eficienta
toxicitate
utilizate in regimurile standard
De rezerva
eficienta
toxicitate
utilizate in regimuri individualizate in TB multichimiorezistenta (MDR)

Izoniazida (INH, I), Rifampicina (RMP, R),

INH + RMP- Antituberculoase majore ; asocierea lor timp de 9 luni

vindecarea TB cu germeni sensibili
previne aparitia chimiorezistentei si recidivelor

Pirazinamida (PZM, Z)- Modest bactericida

Streptomicina (SM, S)
Etambutol (EMB, E)

Profilaxie specific

vaccin BCG (tulpin cu virulen atenuat de M. bovis), cu administrare la

nou-nscut (din ziua a 4-a, induce o infecie subclinic imunizant) i apoi
revaccinri la cei cu i.d.r. negativ la tuberculin; (BCG bacil Calmette-
Guerin)
chimioprofilaxie cu HIN la
- nou-nscui din mame cu tuberculoz;
- contaci tuberculino-negativi din focare de tuberculoz;

Mycobacterium leprae

bacili a.a.r. cu dispoziie caracteristic - paralel n aglomerri compacte

n macrofage (globi);
patogen primar numai pentru om;

9
 agent etiologic al leprei, infecie cu incubaie lung, evoluie cronic i
manifestri polimorfe, cu dou forme clinice majore
- lepra tuberculoid cu leziuni cutanate superficiale dar care pot
interesa nervii senzitivi, paucibacilar;
- lepra lepromatoas cu leziuni distructive la nivelul tegumentului
sau mucoaselor, bogate n bacili, cu evoluie bacteriemic;
-
diagnosticul de laborator se bazeaz pe ex. microscopic (exsudat nazal,
forma lepromatoas, biopsii cutanate forma tuberculoid);
tratamentul etiotrop: dapsona (2-4 luni);
pentru tulpini rezistente: rifampicina, clofazimin.
Profilaxie: depistare, izalare, tratament.
Vaccinarea BCG scade prevalena in zonele cu lepr tuberculoid.

BACILUL CARBUNOS- ANTRAX

Antraxul este o boal infecioas acut , determinat de Bacillus anthracis,

afectnd n mod primar animalele i ndeosebi ierbivorele , de la care poate fi transmis
la om , sub dou forme principale : crbune extern sau cutanat (forma uzual) i
crbune intern (pulmonar , digestiv , meningian), de apariie mai rar .
Etiologie
Bacillus anthracis (genul Bacillus ; familia Bacilaceae) este un bacil lung (3-8
microni lungime) , gram pozitiv , imobil , cu capetele tiate drept , izolat sau aezat n
lanuri scurte .
n organism i pe geloz-snge apare nconjurat de o capsul.
Nu este rezistent la cldur i la ageni chimici (moare ntr-o or la 55*).
Bacilul crbunos dezvolt spori, ns numai n prezena oxigenului sau expunere
la aer.
Sporii sunt extrem de rezisteni, rmnnd n organismul animal, n produsele
acestuia (pr, piele) sau n pmnt timp de ani (chiar 40 de ani), mai ales dac sunt
ferii de lumin.
Sensibilitatea la antibiotice.
Bacilul crbunos este sensibil la: penicilin, tetracicline, cloramfenicol
n rile agricole i cu producie de animale, n aceste ri: 17/100000 de locuitori
(Kenya), 25/100000 de locuitori (Portugalia). n ara noastr morbiditatea prin crbune
este redus, scznd mult n ultimii ani: 0,4/100000 de locuitori, n 1975 (fa de
1,6/100000 n 1961).

10
 n rile cu caracter industrial, antraxul apare la muncitorii, care lucreaz cu
produse animale (pr, piei). Antraxul are un caracter de boal infecioas profesional,
afectnd pe lng zootehnicieni i agricultori, pe muncitorii care manipuleaz animale
sau produsele acestora: ln, piei, pr.
Tratamentul antimicrobian reprezint medicaia de baz.
Antibioticul de elecie este penicilina G : 4 000 000-6000 000 U./24 de ore, timp
de 7 zile.
La cei sensibilizai la penicilin, se recurge la tetraciclin sau la eritromicin (2-3
g/24 de ore).
Serul anticrbunos se adaug la antiboticoterapie

Tetanosul

Este o boala infectioasa manifestata printr-o hiperexcitabilitate generala,cu contractii

musculare spasmodice ,tonice,dureroase,paroxistice.

Etiologie
Clostridium tetani-bacilul tetanic(anaerob) Gram +, ce se gaseste in praf si pe/sub
pamant pana la o adancime de 30 cm
-Infectia tetanica apare dupa plagi in care a patruns si pamant dar si dupa o simpla
intepatura ,in plagi infectate inchise

Patogenie
-bacilul tetanic,odata patruns in organism,se cantoneaza la locul de intrare,se
inmulteste si elibereaza o toxina foarte puternica numita exotoxina tetanica;
-aceasta se imprastie in tot organismul ,fie de-a lungul nervilor periferici,fie pe cale
sangvina producand o intoxicatie grava ,urmata de deces.

Simptomatologie
-perioada de incubatie =15 zile
-plaga in care se dezvolta infectia tetanica nu are tendinta la cicatrizare,are un aspect
uscat,negricios si aton
-cefalee,greata,anorexie,somnolenta marcata ;b.acuza dureri la cea mai mica atingere
a corpului
-cu atentie se pot observa contractii mici,repetate,spontane sau declansate de
medic,ale maselor musculare din vecinatatea plagii
-temperatura creste la 38-39 grade,tahicardie
-dupa 5-6 zile apare semnul tipic:contractura musculara permanenta !;aceasta incepe
intai la grupele musculare din jurul portii de intrare a infectiei apoi se generalizeaza prin
contractura maseterilor care da un trismus tipic(b.pare ca rade fortat sau rautacios =
risus sardonicus) si apare opistotonusul

11
 -fotofobie accentuata ,sfincterele se contracta si rezulta retentie de urina si materii
fecale;temperatura creste la 41-42 grade moarte prin asfixie datorata contracturii
muschilor respiratori si spasmului glotei
-uneori,dupa o infectie cu tetanus,bacilii tetanici se pot inchista la locul de intrare ,plaga
se vindeca si boala poate sa nu apara imediat ci peste ani de zile,ca urmare a unei
operatii in zona respectiva sau a unui traumatism care a produs o plaga

Tratament

I.Preventiv,nelegat de existenta plagilor tetanigene-vaccinare diferentiata:

imunizare in prima copilarie-se face cu trivaccin DTP:
-la 3 luni:0,5 ml DTP+2 inoculari cu 0,5 ml DTP la cate 4 saptamani diferenta
-intre 1-2 ani:rapel cu 0,5 ml DTP
-la 3 ani:rapel cu 0,5 ml DTP
-intre 6-7 ani:rapel cu 0,5 ml DT (bivaccin)
-la 13 ani:rapel cu 0,5 ml DT
imunizare activa la cei ce nu au fost vaccinati in copilarie se face cu ATPA
(vaccine titanic adsorbit):2 inoculari de 0,5 ml DTP la interval de 4 saptamani
-rapel 1 peste 1 an cu 0,5 ml ATPA
-rapel 2 dupa 5 ani cu 0,5 ml ATPA
profilaxie antitetanica a nou-nascutului se face prin inocularea mamei in luna
a VI-a de sarcina cu 0,5 ml ATPA

II.Profilaxia la bolnavi cu plagi tetanigene:plagi intepate cu aschii,cuie,spini,prin

muscatura de animale ,plagi cu tesuturi devitalizate ,infectate ,fracturi deschise ,avort
empiric,arsuri de grd.2 si 3 sau orice plaga murdarita cu pamant,praf:
-se face curatirea chirurgicala a plagilor ,extragerea si curatirea de corpi straini
,spalarea cu apa oxigenata ,KnMnO4(permanganate de postasiu) +penicilina G 2-3
milioane/zi-7-10 zile.

-masurile de profilaxie specifica se aplica diferentiat:

persoanele sigur vaccinate antitetanic-se fac 0,5 ml ATPA i.m.
persoanele nevaccinate sau cu antecedente vaccinale nesigure ser
antitetanic in doza unica de 3000-15000 cu desensibilizare prealabila si 0,5 ml ATPA in
alta zona decat serul antitetanic + inca 2 inoculari de 0,5 ml ATPA la cate 14 zile
seroprofilaxia antitetanica la nou-nascut-se face doar cand nasterea s-a
produs in conditii neigienice se administreaza o doza unica de 500 unitati ser
antitetanic si zilnic cate 400000 unitati Penicilina G-timp de 7-10 zile ;daca b.este
allergic la ser ,se adm.numai ATPA si Ig antitetanica umana in doza unica de 200 u.la
copil i.m.si 400-500 u.la adult

III.Tratament curativ-in serviciile de boli infectioase

Clostridium botulinum
Habitat: este o bacterie cu un habitat mixt: suprafata solului si rareori n intestinul
animalelor. Uneori poate contamina legumele si fructele

12
Morfologie, structura: sunt bacili gram pozitivi anaerobi, mobili, cu capetele rotunjite,
sporulati, (termorezistent 3-5 ore la 100C) prezinta spori extrem de rezistenti la
fierberea obisnuita, la factori chimici si fizici .
Intoxicatia se produce mai ales prin consum de peste si conserve de peste,produse
vegetale, conserve insuficient sterilizate.
Botulismul se caracterizeaza prin aparitia unui sindrom neuroparalitic (cu afectarea
predilecta a nervilor cranieni), tulburari digestive moderate si uscaciune extrema a
mucoasei bucale.
Foarte sensibil la oxigen, prolifereaza n alimente n care exista un anumit grad de
anaerobioza.
Simptomele clasice ale botulismului includ vederea dubl (diplopia), (imposibilitatea de
a menine pleoapele deschise), tulburri de nghiire, uscarea gurii i slbiciune
muscular. Copiii cu botulism prezint letargie, slbiciune, constipaie, plnset slab i
scderea tonusului muscular. Acestea sunt simptomele paraliziei musculare cauzate de
toxina bacterian. Netratate, aceste simptome progreseaz spre paralizia membrelor, a
trunchiului i a muchilor respiratori. n botulismul transmis prin alimente simptomele
apar la cca 18-36 de ore de la ingestia hranei contaminate dar pot aprea att dup 6
ore ct i chiar dup 10 zile.
Diagnosticul se stabilete dup anamnez i examen fizic. Totui uneori sunt necesare
investigaii suplimentare, cea mai important fiind identificarea toxinei botulinice n serul
pacientului i n alimentele consumate. De asemenea, n caz de botulism transmis prin
plag infectat, se poate identifica Clostridium botulinum la nivelul plgii.
Tratamentul const n administrarea antitoxinei botulinice polivalente, aceasta
injectndu-se chiar i la cea mai mic suspiciune. Insuficiena respiratorie i paralizia
care apare n cazurile severe necesit ventilaie mecanic cteva sptmni i
supraveghere n ATI. Dup cteva sptmni paralizia diminu. Depistarea precoce
previne agravarea progresiv dar recuperarea dureaz tot cteva sptmni.
Prevenirea botulismului
Alimentele cele mai incriminate n apariia botulismului sunt conservele preparate n
cas care au un coninut redus de acid, crnaii preparai acas. Toxina botulinic este
distrus de temperaturi mari i se recomand fierberea peste 10 minute a alimentelor
care este posibil s fie contaminate.
Exista trei mari tipuri de botulism:
1. Botulismul transmis prin alimente.
2. Botulismul transmis prin rani.
3. Botulismul infantil. Cea mai frecventa forma de botulism, care apare dupa ce
bacteriile (Clostridium botulinum) se inmultesc in tractul gastro-intestinal al copiilor mici
cu varste intre 6 saptamani si 6 luni.
Toate cele trei tipuri de botulism reprezinta urgente medicale deoarece pun viata in
pericol.
Gangrena gazoasa (G.G.)

13
Este o infectie acuta cu germeni anaerobi ,foarte grava ,caracterizata printr-o necroza
masiva si extensiva a tesutului ,infiltratie gazoasa si alterarea rapida a starii generale.
Etiologie
-Orice plaga se poate complica cu o gangrena gazoasa dar in special cele aparute
dupa traumatisme grave,cu distrugeri mari de tesut ,in care circulatia arteriala e
suprimata si in plaga au patruns resturi de imbracaminte sau
pamant
-Germenii anaerobi implicati:bacilul perfringes,bacilul edemului malign si clostridiile
-G.G netratata evolueaza rapid spre septicemie;

Simptomatologie
-G.G. se declanseaza dupa cateva ore sau dupa 4-5 zile de la accident
-Daca leziunea este la unul din membre ,acesta se tumefiaza ,apare edemul,pielea
devine livida,cu flictene;bolnavul declara CA-L STRANGE PANSAMENTUL SI CERE
INSISTENT SA-I FIE LARGIT SAU SCHIMBAT!!
-Plaga ia aspect mortificat,are miros fetid,se observa sfaceluri si,prin presiune ,se
evidentiaza crepitatii ,degetele sunt palide ,nu mai pot executa miscari obisnuite ,pielea
este rece
-BOALA ESTE FOARTE CONTAGIOASA!!astfel incat personalul sanitar care
efectueaza pansamente trebuie sa ia masuri speciale de dezinfectie :materialul moale
folosit este trimis la crematoriu iar instrumentarul este sterilizat
-BOLNAVII CU G.G. VOR FI IZOLATI DE CEILALTI!!
-Odata cu extinderea G.G.,starea generala se altereaza foarte rapid :fata
pamantaie,ochi excavati,apar transpiratii ,limba uscata ,agitatie initiala apoi inconstienta
,temperatura creste la 40-42 grade ,puls filiform ,tahipnee,colaps,moarte

Tratament
Profilactic
CEL MAI IMPORTANT!!-RESPECTAREA MASURILOR DE ASEPSIE;cand in unitatea
sanitara vine un bolnav cu o plaga plina de sfaceluri ,pamant,resturi alimentare primul
gest va fi ca,sub anestezie locala sau rahidiana sa-i facem o toaleta chirurgicala foarte
riguroasa ,sa-i extragem tesuturile mortificate si sa ne asiguram ca beneficiaza de o
circulatie arteriala buna ;ori de cate ori vascularizatia intr-o extremitate este compromisa
definitiv ,se va recurge la amputatie.

Curativ
-chirurgical:debridari largi,excizii ale tesuturilor necrotice ,incizii plasate in axul
membrului ;plagile vor fi spalate cu multa apa oxigenata si lasate larg deschise ;in caz
de evolutie extensiva ,se amputeaza membrul ,la distanta de focar,in plin tesut
sanatos,circular,fara sutura
-general-simultan:echilibrare hidroelectrolitica ,hemodinamica si metabolica prin perfuzii
cu SG 5-10%,sange ,solutii electrolitice ,albumina umana;sedare cu morfina ,novocaina
sau barbiturice ;oxigenoterapie hiperbara;
-Penicilina 20 milioane unitati/zi i.m. sau i.v.+metronidazol

14
15