Sunteți pe pagina 1din 45

or, V.

BABE

OALELE' TARANULUI ROMAN


,

CONFERINT

INUT IN .pIUA DE in IANUARIE

IN LOCALUL SOC1ETAIll

"TINERIMEA ROMN"

--..--

BUCURESCI

TIPO-LITOGRAFIA SOCIET'l'EI "TlPARUL"


Nu. 1'>. - Strada CovRci. -, o, '\1"

'i gOi

www.dacoromanica.ro
_
Dr. V. IBABE

BOALELE TARANULUI ROMAN

CONFERINTA
TINUTA IN DMA DE 27 IANIIARIE
IN LOCAIUL SOCIETATII

TINERIMEA ROMANA"

:4-4-1,----4=i4-

-
BUCHRESCI

TIPOLITOGRAFIA SOCIETATEI TEPARUL"


No. 14. Strada Covact No. II.
I90I
www.dacoromanica.ro
BOALELE TARANIILUI MAN

CONFERINTA
Tinutd. In (pee de 27 lanuarie in localul
societatif Tinerimea Romtinci

Doamnelor i domnilor,
Nu perd nie o ocasiune pentru a
reveni asupra soartei tkanului roman,
din punctul de vedere al desvoltkel,
al prosperarei lui. Caci neaparaf tara-
nul este temelia natiunei, ma cu seama
la nol unde ira .existh cfase privilegiate
si unde descendentii taranilor sunt des-
tinati sa regenereze clasele superioare,
cari, disposind de mijloacele statultil,
sunt raspunzatori de viitorul natiunei
Inteo conferinta tinut in hula No-.
embrie a anului trecut la Ateneii, am

www.dacoromanica.ro
-- 4

rezumat pe scurt starea trista a socie-


ta(ei neastre i a taranului roman.
Am cautat sa indic cauzele decaden-
(el noastre i mijloacele earl ar trebui
intrebuintate pentru a ne regenera.
Aceste mijloace se rezuma iii ridi-
carea starei sanitare a taranului roman.
Este adevarat e acest scop nu se
poate atinge prin medicamente i sta-
rea sAitara mizdrabila a taranului este
in 4egatura striffSa cu nepasarea sta-
tujui, caci boalele de -earl . sufera si
moark taranul, sunt cauzate mai mult
de neorientarea statului feta de mij-
loacge menite a combate boalele ii de
neingrijirea statuluT pentru ridicarea
sthrei economice a taranului.
Cti alte- cuvinte, tranul sufera gi
moare de o parte din cauza boalelor
in fectioase, cari pat fi bombatute qi
ar putes, fi combatute qi /a nol, pe
cind un alt grap de boale de earl- su-
lera Otranimea sunt boalele mizeriei,
adica sunt in strinsii legatura cu ne-
ingrif irea statulul AO de starea eco-
nomica tranului.
Starea de asthzt
Sa vedem inainte de toate ce se face
asta-zi peritru a combate boalele ji in-

www.dacoromanica.ro
5

suficienta acestel mdsuri, pentru a re-


veni asupra cauzelor strii de asta-zi si
asupra mijloacelor eficace pentru re-
mediarea el.
N'avem de cit sa rsfoim deoparte
rapoartele directiunilor sanitare asupra
starei populatiunei,..pentru a constata
ca directiunea sanitar este de obiceiu
descurajatd sad nu se crede autorizata
do a cere mdsuri energice si sacrificii
insemnate din partea statului.
Pe linga aceasta exista un ran 5i
mai mare, adicii tendinta de-a ardta
lucrurile intr'o lumin mai favorabila
de cit precum se ghsesc.
Ast-fel, pentru a explica de ce mor
la noi multi oameni de-o anumita boala,
se cautd o Card' in care cind-va ase-
menea au murit oameni de a-
ceastd board, pentru-a ardta ca aceastd
mortalitate la noi nu este nimic extra-
ordinar. Dacd insd starea noastra sa-
nitard are trebuintd de atari compara-
tiuni artificiale, neapgrat, stam foarte
rad.
In genere, lipses,.te din statisticele
noastre morbiditatea, care, dupd expe-
rienta noastra, e foarte mare si care
contribue mai mult la degenerarea noas-
trd de cit ehiar mortalitatea mare.

www.dacoromanica.ro
6

Dacd studiem rapoartele medicilor de


judete, toate acestea, fara exceptiune,
arata un tablod trist i se po ate judeca
din aceste rapoarte toata insuficienta
armatei noastre sanitare. Asa, sa luam
spre exemplu boalele infectioase i sa
incep cu boalele mumei in urma fa-
cerel.

Mortalitatea =melon
Cite rapoarte chiar din anul trecut
ne arata o intindere mare a febrel puer-
perale, adicd a unel boale care loveste
tinara muma in deplina desvoltare, o-
morind cu dinsa speranta noastra in
inmultirea raseT
Aceast febrYpuerperald este aproape
necunoscutd, in .tdrile cele mai civili-
zate si se combate prin moasa inva-
tad in scoli ; se propagd insd prin moa-
sele empirice i prin alte moase ne-
constiincioase, cari nu observa la ma-
nipulatiunile facerei si la ingrijirea
lauzei principiile asepsiei i antisep-
siel.
hr adevar, irnputinarea i chiar dis-
paritiunea febrei puerperale este dato-
rita in intiia lithe bacteriologiei, care,
cunoscind microbit earl in urma face-

www.dacoromanica.ro
7

re l. se introduc in plaga cea mare a


uterului, a gasit i mijloace pentru a
evita acesti microbi, impedicind in-
trarea lor in uter. i mai teribile sun t
pierderile produse prin avorturi, cacl
la not in taxa mai milt dejumtatea
calor cari iz leapd copiI mor de
infectiune in urrna acestor incerciiri
criminale.
Nu putem sa dam o publicitate des-
tul de mare acestui fapt-, ca incercarile
criminale do a lepada copiii sunt asa de
periculoase pentru mume, in cit s'ar
putea numi un omor dar i o sinuci-
dere, nu exista persoana, Re moasa
sa chiar medic, care ar fi in stare
sa produca, un avort ast-fel in cit sa
nu pericliteze in cel mai mare grad
viata mumel.
Iata deal doua boale teribile cari sub-
mineaza vitalitatea rasel noastre. i daca
moasa neglijenta sail moasa empirica
sau acea moasa denaturata care pro-
voaca avorturi e criminala, nu mai pu-
tin vinovat este si statul care inchide
ochii inaintea acestor crime, care nu
urmareste cu cea mai mare severitate
aceste babe sail alte persoane cart ras-
pindesc moartea in jurul lor i aceste

www.dacoromanica.ro
-8-
moa,ve cari zugruma viata fatului omo-
rind in acelasi timp si pe mama.
Insa sa nu acuzam numal statul pen-
tru aceasta.
Societatea noastra intreaga este de-
generata in cit admite aceasta crima ca
ceva natural, e atit de corupta, in cit
chiar in casurile cele mai evidente
moasa care a captuit aceste crime de re-
gula este achitata de jurati.
Putem zice cit astazi numarul moa-
selor este insuficient, dar si unde e-
xista moase, taranul se adreseaza de
preferinta babelor cari nu numal ca pe-
ricliteaza viata mumei, dar ingrijese
copilul nod nascut atit de rati, in cit
acesta moare in cele mai multe cazuri
curind dupa facere.

Ingrijirea vicisg a copiilor mid.


Ast-fel, exista in tara noastra epide-
mil intregi produse de ingrijirea vici-
oasa a baricului, pe cind nimic n'ar
fi mai usor de cit a pune aceasta mica
rana la adapostul infectiunilor color mai
teribile.
Moasa ar trebui sa fie intaia si cea
mai importanta calauza sanitara a co-
pilului mic, si in adevar invatasi ar
www.dacoromanica.ro
9

trebui s invete i ma binenotiunile


elementare ale igionei copillor.
Dach la noi in tara, mai cu seama,
la WA mor copiii cu sutele s't miile in
primul an al vietel, aceasta se dato-
mite numai lipset de cunoqtinte' i de
ingrijire a copiilor mid. Aproape toga
cestiunea degenerdrei taranului se re-
zumd la buna ingrijire a copiilor mict.
De geaba natalitatea e mare la tarani,
caci jumdtatea copiilor mor in primul
an al vietei, si este Inca de mirare ca
cea-lalta jumatate scapd de moarte.
Putini copil sunt hrdniti in timpul ne-
cesar cu laptele mumei, insd chiar a-
ce4ia trebue sd se multumiasca cu lap-
tele unor mame slabite, bolnave,rdu nu-
trite, obosite de munch grea, ast-fel
in cit copilul abea gdseste laptele nece-
sar in sinul mdsei, cei mai multi ca-
pdtd, lapte prost, mamaliga, varza qi
alte mincdri indigeste pentru stomacul
copilului. Copiii sunt dui la cimp si
ramin expuet soarelui ore intregi fdra
nici o ingrijire. Apoi capata indigestn,
diaree, disenteril si se prdpadesc. Ce
face astazi statul fata de aceasta stare
dezastroasd? Putem afirma ea' nu face
nimic. Se mai vorbe.ite de a se sfatui
mumele, ici-colo se mai sporesc moa-
www.dacoromanica.ro
10

sele poate medial de judete sati de


plasi mai fac cite o circulara dar toate
acestea aprope lrd nici un elect.

BOleIe copiilor.
Sa vedem ce se face in contra boa-
lelor exantematice, molipsitoare, ale co-
piilor, cum ar fi pojaral si scarlatina.
Iii adevOr, e greu a combate aeeste
doua boale can bAntue tara intr'un
mod ingrozitor, avind un caracter cu
tot-ul particular, caci pe and in alte
tan pojarul abia da vre-o mortalitate,
la nol exista judete unde mor 10-12
la suta de pojar, ceea-ce insemneaza
o mortalitate colosal de mare, daca a-
vem in vedere ca" pojarul e o boala pe
care o contracteazA mai toti copiii.
Si scarlatina da la noi o mortalitate
foarte mare, si sunt anume forme de
scarlatina cu Ull mers inspaimintator.
Studiind formele acestei boale, am
putut constata c. ele sunt datorite ii-
nor complicatium, i anume la tara nu
numai diri causa bronsitelor .5 i pneu-
moniilor, ci mai cu seama in urma di-
senteriilor cu earl se complica, pojarul
devine periculos pecind in scarlatina
am constatat pe ling nefritele niste
www.dacoromanica.ro
11

complicatiuni 1iemoragic i gangre-


noase.
Nu ma indoesc ca aceasta' forma te-
ribila a acestor boale se datore.ste mi-
aerial anterioare i reid ingrijiri bol-
.

navilor. In adevar, la tara suntem lip-


siti de medici si medieii de plasa, cu
toata buna-vointa, nu pot satisface. In
fine loeuitorii de multe ori se adre-
seazA si in aceste cazuri nenorocitei
medicine populare, care nu aduce de
cit agravarea boalei.
Fata cu aceste boale ce face guver-
nul Se dau circula'ri peste circulari,
%

recomandind rnijloace problematice sau


chiar direct gresite, spre exemplu ca
copib cu pojar sa fie dusi cu forta la
spital, Ilind-c4 la sfirsitul boalei ar
putea propaga boala, pe cind se stie
ca infectiunea poljarului sq, face numai
la inceput. Apoi se fage desinfectiunea
cu forma sau chiar cit pulverisatiuni
de acid fenic, adic o meto+a care e
cu totul in -contra stiiutei. 'Ar trebui
fara indoiala cu total alto mAsurl, earl
lush' nu se vor putea intrebuinta de
cit dupa o radicalit roorganisare a ser-
viciului sanitar.
lu privinta variolei in urma inter-
veniret energice a consiliului sanitar,
www.dacoromanica.ro
12

vaccinatiunile cu vacciu animal se fac


pe o scard intinsd, cu toate cd nu sun-
tern de tel siguri ca introducindu-se
versatul din al'ara, sd se infecteze, ca
acumtif citi-va ani, judete intregi cau-
zind moartha a sute de copil.
Nu este nici un secret ca foarte
multi copil se sustrag vaccinatiunel si
ca controlul vaccinatiunei se face foarte
cu gred.
Difteria in urma descoperirel seru-
tut antidifteric, descoperire bazatd pe
lucrdri premergdtoare facute de in-
stitutul nostril despre puterea singelui
animalelor imunizate, a perdut mutt
din gravitatea sa. E adevdrat cd in
timpul din urmd institutul nostru, care
a aprovisionat toatit tara, cu toate pro-
testdrile mete, a fost atit ile redus iu
rnijloacele stile, 'in At atfea a gasit
mijloacele a da, cantitatea necesara de
ser. Ast-fel in cit urmarile nepricepe-
,rei guvetnatorilor, cari reducead bud-
igetul Inseitutului de Bacteriologie, era
cit colo sa se rasfringa asupra popu-
latiunel intregi. Vom vedea insit cit e-
xista un mijloc i mai eficace de cit
tratameutul cu ser In combaterea an-
giuei difterice, la care insd pentru mo-
www.dacoromanica.ro
- 13 -
ment nu ne putem gindi, din causa
lipsei de fonduri.
Acest mijloc este inocularea copiilor
santitosi earl se gasesc imprejurul co-
piilor cu difterie cu asa numitul ser
preventiv. Ar trebui ca guvernul O.
insiste in mod cit se poate de ener-
gic pentru aplicarea acestel metoade
admirabile, care singurit este in stare
sil, pue , apt epidemiilor de difterie,
pe dind tratamentul cu ser nu ombate
epidemia ci salvezA numai multi copil
deja inbolntiviti ; toate cele-l'alte mij-
loace intrebuintate ast-zi, adic iso-
larea s,i desinfectarea, nu &tit de cit
un rezultat problematic.
Intliul pas pentru ajungerea acestui
scop e a se da Institutului de B. mij-
loacele necesare pentru prepararea pe
o scarl mare a skului prdventiv.
Afara do boalele infectioase, copiii
midi sunt mult amenintati s'i prin lipsa
de ingrij ire prin lipsa de imbriictiminter
prin aceea ca se infecteaz find ex-
pusi la contact cn toti cei-l'altl copil ;
am artitat cum ar trebui modificate
diferite obiceiuri religioase pentru a
evita boala si moartea copiilor midi ;
in s,coala ilti este loc destul pentru
numgrul copiilor earl free uenteaza' scoala
www.dacoromanica.ro
14

nu aa destula lumina' si banci potri-


vite ; chiar mumele alaptind copiii si
chiar copiii mai marl se gasesc la
circiume unde incep a se obicinui de
midi ca rachiu; in fine multi copii sunt
fortati ca de la virsta frageda sa lu-
creze prea _greu, ohiar in contra dis-
pozitiunilor legei in aceasta, privinta.
Apoi copiii rau nutriti si slabiti., devin
prada malariet si Cuberculosei. In a -
devar, in regiunile malarice toti copiii,
aii malarie, si, ceea-ce e curios, en
toate acestea vindecindu-se chiar tot
rarnin sensibili fata' de aceasta boala.
In ce priveste sporul populatiunei
r,urale,
.
din causa acestor imprejurari
am aratate, el este amenintat mai mill
de epidemiile de difterie, de scarlatinat
de variola, de pojar, pe cind cele-l'alte
boale enumarate, Cu toata intinderea
lor, nu produc de cit o slabire a or-
ganismului si. o predispositiune la boale
infectioase, de care sufera o mare parte
a populatiunei noastre rurale.

Boalele infeetioase la adulti.


Intro boalele acute ale adultilor do ase-
menea primu4 loc il ocupa boalele apa-
ratului intestinal, adica febra tifoida si
www.dacoromanica.ro
15

desinteria, ne mai vorbind de boalele


plimInilor cari sunt foarte frecuente
si in alte tari. Cunoastem destul do
bine causa pentru care bintue aceste
boale. Sunt anume apa rea de care se
folosest- taranil la baut si la gtitit, si
apoi nutritiunea rea i insuficienta.
La aceasta se mai adaogg
rile neigienice in earl tra.este ttiranul
si cari nefiind aerisite, sunt vesnic
p1M de fum tji contribue neapttrat la
boalele aparatului respirator ca si a
singelui.
RornAnul traind intr'un contact in-
tim cu vitele, cu clinii, contracta multe
boale si de la aceste animale. Mai cu
seama numarul extra-ordinar de mare
de ciini la tar explicA frecuenta tur-
bArei si a echinocozet, nici.cazurile do
rapciuga' a ettrbunelui, a pustulei mu-
lignei la om, nu sunt rare la tarA.
Boalele cart amenint in adevr in
modal cel mai gray vitalitatea taranu-
lui, sunt acele cari slabese nu numal
pe bolnav, dar earl compromit si des-
, cendenta.
Ca atari trebue privite malaria, pe-
lagra, sifilisul, alcoolismul i tuberl
culoza.
Toate aceste boale find tot deodata

www.dacoromanica.ro
16

acele cari se pot combate cu ajutorul


qtiintei moderne, ar trebui sg intro-
buintarn toate mijloacele pentru star-
pirea lor.
Inainte de toate sd vedem min tams
cu malaria.
Abea existg tdran roman, poate eu
exceptiunea color din unele regiuni
muntoase, care n'ar fi suferit de ma-
lark, aa in cit mai la toate autop-
siele earl am facut aici in targ i cad'
se urea poate la vr'o 5 mil, numal in
putine cazuri n'am gasit urmele acestel
boale.
Patera zice ca asta-zi nu se face a-
proape nimic pentru combaterea mala-
rial, ca boala populatiunel.
E adevarat ca Romania este anume
predestinata pentru malaria, din cauza
cottformatinnel terenului, a cantitatilor
enorme de balti, mai cu seamg dea-
lungul riurilor marl.
Afara de aceasta insa s'ag produs
in mod artificial in toata tara ape sta-
tAtoare, de multe on in apropierea fin-
tinelor, apol inundatiunile ocupa in toti
anil vaste regiuni i retragindu-se lasa
in urma lor numeroase bMti.
Cu toate legile asupra regimului a-
pelor, a distrugerei baltilor, ping, asta-zi

www.dacoromanica.ro
17

nu s'a facet aproape nirnic in aceasth


privinta.
Se distribue insh o mare cantitate
de chininh in comunele cele mai bin-
tuite, insh se intelege do sine ca can-
tittile acestea date in mod nesistematic
nu folosesc aproape nimic.
De chid se stie ch malarih este pro-
dush de un parasit din singe, care se
transmite prin intephtura tintarilor,
modul de a combate malaria s'a schim-
bat, asa precum vorn expune aceasta
mal tirzifi.
Malaria este una din cauzele cele
mal importante pentru degenerarea raseI,
chef produce un organism slbit, ne-
dispus la munch, expus la toate boa-
lele infectioase. Dach am putea corn-
bate en succes malaria, nu ne in-
doirn eh de odath vom ridica in mod
sensibil starea sanitarh a taranuluI si
cu aceasta puterea de munch, stare.eco-
nomich i sporul populatiunei romne.

Pelagra.
In privinta pelagrd se stie eh a-
ceasta boala este prodush, de alimen-
tarea cu porumb stricat, fapt pe care
l'am putut confirma pe baza unor stu-
2
www.dacoromanica.ro
18

dil rninutioase stiintifice. La aceasta


mai contribue o slabire generala, mai
cu seamg a sistemului nervos. Toate
acestea sunt produse de boale anterioare
sau de boalele parintilor. Ast-fel des-
cendentii pelagrosilor, alcoolicilor, sifi-
liticilor, cretinil sag oamenii rgmasi
indarat in desvoltarea lor, cad mai cu
seamg victimg acestel boale.
Momentul cel mai important insa
pentru eclatarea si intinderea boatel
este mizeria, pentru care cauzg in anii
cu recoil'', rea, in nnii de crizg, pelagra
se IntMde de o data.
Ast-fel, in anul trecut a ajuns la un
grad inspaimintator in anume judete
in cari incepuse sg descreasca. Putem
deci afirma ca. neglijenta controlnlui
porumbului pa care '1 maninca taranul
si neingrijirea statului pentru buna stare
matertata a taranului esta cauza prin-
cipala a acestel boale.
Cind am exprimat acest lucru in
conferinta de la Ateneg, multi senatori
si marl proprietari s'ag indignat, aft-
mind ea nu este exact cg el nu s'ar
ingriji de soarta tgranilor.
Cu toate acestea trebue s revin asu-
pra acestor acuzgrl, aducind ca dovada
cele exprimate de d. Dimitrie A. Sturdza.

www.dacoromanica.ro
19

Domnia Sa constata c5 in adevar


legislatiunea n'a garantat buna stare a
tranului, ast-fel in cit acesta este
vindut proprietarului, find mai rau a-
supra de cit chiar inaintea liberrirei
sale.
MizeriQ ,profundd care rezulta din
aceasta stare neaparat nu produce
numai pelagra, dar ea conduce la al-
coolism, ea produce aceasta nepasare,
aceasla apatie aceasta mica reiOtent5,
aceasta nepasare pentru copil si des-
cendenti. earl caracterizil tocm5i dege-
nerarea taranului.
Iat cum se prommtii in aceastil pri-
vMt5 domnul Sturdza, chruia nu i se
poate imputa Ca ar fi socialist sau
instigator al tartinimei.
Toate legile privitoare la relatiunile
dintre cultivatorit mart de pamint si
cultivatorii mici s'ag facut mai ales din
punctul de privire al celor d'iutiiu. Ne-
voile taranilor i intarirea bunei lor
stan ai fost foarte putin studiate la
nol, i legislatia noastra nu a facut de
cit sa treaca pe linga dinsele, fara a
la da o atentiune mai adinca.
Voi5 cita un fapt. Se citeaza tot-
d'auna legea rurala din 18(34 ca o lege
care a avut de tel imbunatatirea starii
www.dacoromanica.ro
20

titranilor. Nu contest Ca intentiunea


legeI a fost bunk'. Dar ce s'a intimplat?
S'a socotit c5, e de ajuns sa se dea
tranilor o cantitate de pamint oare-
care pe un pret eftin : dar nu s'a avut
in vedere, di era a lua cu o mina ceea-
ce se da cu alta, de a-1 indatora s
plAteasca acest pret cu '10 procente do-
bindit si in scurtul timp de 15 aril.
Sarcina devenia prin aceste doua ma-
sun prea grea .5i. apAsAtoare. Urma a
dovedit aceasta. Dupa 15 ani, o trei-
me din capital a ramas neplititita si s'a
contractat un imprumut, pe care astazi
il plalesc totl locuitorit Wei.
Ast-fel s'a urmat cu toatti legisla-
tia noastra rurala. Ea a fost dominata
de fricii, ca nu cum-va sit lipsiasca
cultivatorilor marl bratele necesare pen-
tru marea culturl Frica e un rail con-
silier si da legilor o directiune unila-
terall. Ast-fel nu s'a avut in vedere
ce urmri vor avea aceste legi asupra
thrilnimei si nici nu s'a cercetat in urmA
care e efectul ce ele ail produs.
Am mal zis-o cu alt ocasiune, cil in
0.enere lecrile noastre nu ail avut in
t.,
privire tArilnimea, si di administratin-
ilea noastr s'a exercitat in contra 0,-
ranimel. Until din resultate este pelagra.
www.dacoromanica.ro
21

Intiia cerintd, ce se adreseaza unui


stat bine organizat, este ca cetatenil s
aibg nutrimentul si imbracamintea ; cind
sunt prea multi cetateni earl cerseto-
reso nutrimentul si imbrhca'mintea, a-
tunci in stat este cova care nu e in
rinduiala.
Nu ramine indoia a, ca aci este un
punct bolnav in tara noastra.
Luati situatiunile finpciare ale te-
saurului public si deschideti cartea da-
torie1 statului sad a judetelor si veti
constata, ca la doi, la trei ani, statul
sag judetele cumpgr porumb pentru
a-1 imptirti la taranii lipsiti de hrana
zilnicg. lntr'un an sunt unele judete,
in cari rasbate foametea mai mult ori
mai putin, in alt an sunt altele ; in
auul trecut toate judetele ag fost egal
de cumplit lovite de aceasta mare ca-
larnitate.
Aci vorbesc nurnai de nuirirea tg-
ranului si Inca numal de nutrirea cu
porumb. De irnbraciiminte cine-1 mai
iutreabg ?
E cert eg intr'un stat bine organi-
sat si numai acel stat e bine organi-
nisat care are o egalg atentiune asu-
pra tuturor claselor cetgtenilor nu se
poate ivi foametea, ca o stare de lu-
www.dacoromanica.ro
- 22 -
cruel posibilti. La no! foametea e o
stare de lucrurl constanta, fiind-ca ea
exista nu numal oind taranul nu are
ce minca ci i atunci cind ele silit sA
manince porumb stricat si cind po-
rumbul stricat intru atita devine nu-
trimentul lul exclusiv, in cit ii dis-
truge organismul.
S'a zis c s'a constatat in auul din
urniti cresterea pelagrosilor de la 20.000
la 40.000. Aceasta e infiorator.
In Rusia scorbutul ia locul pelagrei
in provMciile bintuite de foamete.
In Rusia insa clima i pamintul
stau ca piste greutki marl de invins.
La not cu clima noastra cea dulce, cu
paluintul nostru eel manos, nu exista
scusa dinaintea lui Dumnezeti, ca se-
menil nostri, ca talpa tare! ca acea
parte a societtitei care munceste pen-
trt tot! i care produce bogatia tarel,
sa T cersotoriasca pinea de toato zilolo
m sa se nutriasca in mare parte cu un
nutriment care e otrava.
Cind s'ar face o cercetaro cit po-
rutnb stricat serva do nutriment lit ta-
ranl ? Cind s'ar face o corcetaro, cart
sunt causele car! fac ca ttiranul pro-
duce, an bun cu an rau, acest nutri-
ment in marl cantitati ? Cind s'ar face
www.dacoromanica.ro
23 --
un studia, ce masuri ar trebui luate,
ca acest rau porumbul stricat sa dis-
para ?
Dar facutu-s'a aceasta cercetare? Ca
nu s'a facut, st drept dovada cerinta
absurda, ca sa se abandone cultura
porumbului si nutrimentul cu porumb.
Cine nu stie insa, ca porumbul ro-
manesc e eel mai bun porumb din lume
si ea' e foarte cautat in straindtate, toc-
mai din aceasta causa ? Cine nu stie
Inca, ca se intimpla des ca pe cind
cultivatorul mare recolteaza un porumb
excelent, cultivatorul mic nu vede pe
ogorul lui de cit porumb necopt si
stricat ?
lath undo trebue sa-si pue pirghia
profilactica barbatul de stat, economis-
tul, si asi addoga si crestinul.
Nu spun acestea ca sa critic trecu-
tul. Dar le zic, pentru ca sa indreptam
presentul, ca sa nu fim nepasatori mai
departe, noi eel din paturile mai lu-
minate ale natiunei la relele cart bin-
tue paturile acelea din cart not ne re-
innoim continua puterile ; caci cind
acele paturi se vor deteriora val si de
nol cei mai avuti si mai culti, cari,
in loc sa traim la aer curat in con-
tact cu natura, ne petrecem zilele in
www.dacoromanica.ro
24

orase si in complicatiuni nesdnatoase


ale vietei."
La acestea mai pot sit adaog oare-
earl date, cari arata ca in adevar pro-
prietarul si arendasul exploateaza td-
ranul` in mod extra-ordinar, storcind
de la dinsul un venit mai mare de
cit era chiar claca si dijma din timpu-
rile robiei.
In timpurile lui Mavrocordat si a
lui Scarlat Ghica (1768) taranii pla-
dad din 10 una, pentru ierbarit pla-
teau 6 parale pentru cap de vita si
lucrad 9 zile pe an proprietarului.
Regulamentul organic de la 1831
stabili ca taranil pentru pamint sd, facd
proprietarului 1'2 zile pe an de ardtura,
un transport de lemne si 14 zile de
iobagie.
Ca dijma d din toate bucatele din
10 una, din fin din 5 una, din via din
20 una.
Improprietarirea taranului din 1848
era rad chibzuitd. dindu-se taranilor
putin pdmint, si cum arata si d-1Sturdza
tdranul platea dobindd de 10 la sut
si trebuia sd restitue statului costul
pdmintului in conditiuni foarte grele,
ast-fel ca taranul era fortat pentru a
satisface aceasta, sd, se invoiasca din
www.dacoromanica.ro
25

nou cu proprietarul, in conditiuni cu


mult mai grele de cit cele amintite
mai inainte
Pe cind inainte daduse proprieta-
rului 1 la 10, asta-zi trebue sa dea a-
rendaului pentru cinci pogoane din 3
uua ; trebue sa mai munceasca desa
vir.5it un pogon griu sad porumb a-
rendaului i inch' un pogon de prait
,i un alt pogon de aratura.
Pentru aceasta mai lucreaza arenda-
qului 3 zile cu carul, 4 cu miinele,
platete 6 lei ierbarit pe an de vita
mare, 1 lea 20 de vita mica, Mai face
un transport de producte la schela, da
arendaqului 4 pui de gaina i 10 oua.
Pentru pescuit platp4e 6 lei pe an.
Aceasta-este Inca o invoiala din cele
mai favorabile taranului.
Sunt multe alte locuri uncle pentru
1'2 pogoane muncWe 6 pogoane i face
pina la 14 zile cu carul .5i cu miinile,
duce arendasului 6 chile de producte
pina la oraq, da arenda*ului vr'o 10
dubli decalitri de griu i porumb, o
cantitate de pui, de miei, de (ma, brinza,
lapte.
Aceasta stare de lucruri impiedica
cu totul ridicarea starii sanitare i e-

www.dacoromanica.ro
26

conomica a taranilor si ar trebui in-


dreptata cit de curind.
Inainte de toate va trebui remediat in-
convenientul eh din cauza aces tor grele
sarcini tilranul este fortat de a'si neglija
cu totul pamintul sdu propriii, asa ea
's1 seamAnd porumbul sau prea tirzia,
care nu se poate coace si stricindu-se
produce pelagra.
Sunt inca doua boale grave ale td-
ranului cart depind mult de raportul
populatiunei civile cu cea militare.
Pe cind in alte tali serviciul militar
este o swath, pentru a 'nvata pe tinar
cu o igieng bunA, in tail la noi ar-
mata de multc-ori serv de focar de
infectiune si de- strichciune, de uncle
se infecteazg toat populatiunea ru-
rail
Anume sifilisul si conjuctivita gra-
nuloas se riispindese pornind din ca-
zarma.
Este teribila anume intinderea ce a
luat sifilisul in anil din urmti si ce in-
fluent ingrozitoare are asupra descen-
dentilor. Ast-fel cazurile cu avortunle
si nascutil-morti sunt la nol in tard mai
freeuente de cit in cele mai multe tari
straine, si orbitil din causa conjuctivitei
crranuloase se numaril eu miile. Niel in-
z=,

www.dacoromanica.ro
.
27

dreptarea acestei stari triste nu este


imposibila si se cere numal in prima
linio o intelegere intre autoritatile ci-
vile si militare, .si in privinta sifilisului
oare-cari masurl, despre earl voiu vorbi
mai tirziii.
Aci trebue sa insist insa asupra fap-
tului regretabil ca sifilisul este privit
ca o boala de care serviciul sanitar nu
poate sa se atinga pentru a nu. tur-
bura libertatea individuala a locuito-
rilor, este privita oa o boala secreta,
ascunsa de bolnavi si de medici.
Alcoolismul bintue neaparat si la noi
in tat* cu toate di statistica ne arata
ca in .Romania, in raport cu numarul
locuitorilor, se consuma mai putin al-
cool de cit in alte tari civilizate. Afara
de aceasta s'ati luat in timpul din ur-
ma masuri severe de-a impedica fal-
sificarile, pentru ca taranil sa nu fie
otraviti prin alcoolul amestecat cu sub-
stante toxice. Taranit de alt-fel con-
suma alcool destul de curat, tuica pre-
parata in cask', yin curat, ast-fel in cit
ar trebui sa ne asteptam la o actiune
mai putin vtamatoare a alcoolului la
noi in tara. Cu toate acestea sunt multe
localitatt, mai cu seama satele sarace,
unde alcoolismul este raspindit si pro-

www.dacoromanica.ro
as

duce tot cortegiul consecintelor sale


desastroase, i anume degenerarea des-
cendentilor. Cu toate cd la not in (alit
aceste consecinte nu sunt prea frecu-
ente i alcoolismul nu produce moar-
tea in cazuri prea numeroase, totusi
se poate observa ca taranul roman din
cauza hranirei vicioase 6 a slabiciu-
nei sale, care na-I (la putere de resis-
tenta, arata de matte on efectele al-
coolismului fara sa fi consumat canti-
tti prea marl do alcool, cart la alte
popoare n'ar fi avut nici un elect va-
tamator. Trebue deci considerat la not
pericolul alcoolismul ul in raport cu pa-
tina resistenta a rasei. Este de sperat
ca taxele destul de ridicate asupra al-
coolulul vor restringe din ce in ce mai
malt acest viciu.
Tuberculoza e dostul de raspindita
in tara si din rapoartele anuale ale
medicilor reese ca ea se raspindeste
din ce in ce mai malt. Asa, spre exem
plu in judetul Covurluiu, unde este
destul de raspindita la Galati, boala se
iradiaza si in judet intr'un mod des -
tul de ingrijitor. Cu toate acestea nu
se face aproape nimie pentru limita
rea el.
Nu cunoastem in mod precis ce in

www.dacoromanica.ro
29

tindere are tuberculosa in Romania,


de oare-ce ping acum nu s'ag inregis-
trat de cit casurile mortale in orase,
in spitale, in armata, in inchisori, etc.
In general e grog de obtinut o sta-
tisticg a mortalitatii de tuberculosa,
de oare-ce numai in orase existg ve-
rificarea obligatorie a cauzei mortii de
chtre un medic ; la targ, uncle de alt-.
mintrelea tuberculosa nu este atit de
frequentg ca la orase, nu se poate cere
ca medicul de plasg sa vad toate ca-
zuri/e de moarte din plasa lui si sa
stabiliascg cauzele lor, cadi sunt plasi
cari numgra, 40 de sate si mai bine.
Pe de altg parte medicul cite odatg
tinind seama de prejuditii familiare,
in kc sg arate adevgrata cauzg a mor-
th, declarg o ali boala, numai ca sh
nu se rhspindiascg svonul ca in acea
familie a fost un cas de ftisie. Duph
statisticele existente, in fie-care an 11
12% din suma totalg a casurilor de
moarte inregistrate in orase sunt da-
torite tuberculosel. Din toatg popula-
tiunea oraselor din Romania 3,4 ping
la 3,8 la mie mor de aceastg boala.
Aid insa nu sunt cuprinse casurile
mortale de tuberculosa meningelor,
tuberculosapleurel, a peritmwului, a

www.dacoromanica.ro
30

tubului digestiv, tuberculosa in urma


boalelor eruptive i altor boale, care
mai ales se termina cu tuberculosh.
Impreuna cu aceste din urma casuri
nu ma indoese ea casurile de moarte
prin tuberculosa s'ar Tidica la a treia
sail a patra parte din toate casurile
de moarte.
Cred ea nu ma insel daca afirm ca
cestiunea combaterii tuberculosel pe
basa eercetarilor moderne a fost agi-
tata cu mai multa activitate intli de
d-1 dr. Felix in rapoartele sale, pre-
cum si in numeroase conferinte i dis-
oursuri.
In urma, find delegat din partea
guvernului l congresul pentru studiul
tuberculosei din Paris, la care am luat
o parte activa, am stabilit cel dintii
pun cercetad stiintifice rolul asociati-
unilor bacteriene i am indicat uncle
mijloace pentru combaterea boalei, in
special seroterapia eL Asemenea i ca
membru al consiliului sanitar superior
am insistat in tot-d'a una asupra im-
portanteI isolaril bolnavilor, a crearei
de sanatorii si in genere a unei lupte
sistematice impotriva tuberculosei.
In timp de vre-o zece ani si mai
bine am cautat ca priu conferinte pu-

www.dacoromanica.ro
31

blice i prin publickiuni populare sh


interesez guvernul i populatiunea pen-
tru aceastd luptg.

Indreptarea ineonvenientelor sanitare,


Nu este un mare merit .de a critica
starea actuala a lucrurilor, cu 'toate
c o critic fondata' si cunostinte si-
gure sunt inceputul chiar al indrepta-
rel inconvenientelor.
Trebue sa ne intreb6m ins, dac
aceastd indreptare- se va putea efectua
cu mijloacele de can dispunem.
Pot asigura atita c tiintele sani-
tare moderne, mai cu seam bacte-
riologia, a gasit mijloace sigure pen-
tru indreptarea raului si in tarile ci-
vilizate aceste, s'ail i, aplicat in parte,
si anume cu cele mai bune efecte.
Trebue deci sa ne intfebm, dach
n'am putea i noi sa' facem mai mull
de cit cea-ce se face ast-zi, avind in
vedere nu numai individul, nu numai
multumirea cetkenilor, ci mai cu seama
viitorul nearnului.
Este adevArat ca la fie-card pas pe
care l'am face inainte pentru indrep-
tarea sanatkei publice, ne oprim de
piedeel cari ni se par insurmontabile.
www.dacoromanica.ro
32

Aceste piedici sunt de diferite na-


ture.
Cele ce vor trebui invinse inainte
de toate sung prejuditille sail chiar
principiile rail intelese i rati aplicate.
0 a1t serie de piedici, i mai
grave, este ignoragta saii chair reaua
vointti, impiedicindu-se ca oameni
competMti sa fie pusi in capul ad-
ministratiunnl sanitare, pe chid Oa-
menu" competinti sunt impedicaa pe
toate caile s lucreze pentru indrep-
tarea rulul, cad jzr da de gol igno-
ranta sarlatanilor i egoismul dessa-
tros al,claselor superioare, cerindu-se
imperio qacrificil ce aceste elase nu
sunt dr ,el dispuse de a face.
Piedwa cea mai gravel' insa este
lipsa de bani si de un personal bine
disciplinat qi luminat.

Prejuditii.

SA'ml fie permis sa semnalez inainte


de toate cite-va prejuditiii din cele
mai periculoase
Ast-fel in intiia linio trebue cu cea
mai mare energie combAtutii medicina
populara 1i in conseeinta desastrele
www.dacoromanica.ro
3:3

produse de boale si de moase empi-


rice.
Un alt prejuditid desastros, care im-
pedich ori-ce progres este acela al cia-
selor superioare earl afirma ca stiinta
sanitarg, nu exista, c igiena de astiiz1
da" resultate iluzoril, cd in anti-
citate cu toate ca 4ipsiau ori-ce no-
tiuni stiintifice asupra prevenirei boa-
lelor, acestea se combatead mai bine
de cit in prezent.
0 a treia idee gresit este acea a
medicilor i propagatd de medici
anume c6 medicine sistiin(ele sani-
tare ar fi unul i acelasi lucru i ca
ori-ce medic ar fi in stare s6 judece
si sd exermte masurile nece -e pen-
tru combaterea boalelor i j itru a-
sanarea Orel.
0 a patra idee gresitd i desastroasa
este acea despre imposibilitatea de a
intra in sinul famiiei pentru a corn-
bate din oficid acele boale earl ame-
nint pe vecini i pe tara intreagd.
A cincea idee gresitd, care este in
legAturd cu cea anterioard, este cre-
dinta c ori-cine are dreptul a se
imbolna vi i a transmite boala sa la
attn.
Un gray inconvenient in aceastd or-
3
www.dacoromanica.ro
- 34
dine de idel, este rusinea de boala, as-
cunderea boalei i propagarea ei in
ascuns.
Un al saselea inconvenient este ad-
ministratiunea gresita, bazata pe 'ideia
ca 3i administratiunea sanitard ar fi
cu atit mai build ,cu cit mai multe
ordine se vor da, cu cit mai mult
hirtie se va intrebuinta i cu cit mai
bine va fi pastrata forma biurocratica
in raportul dintre administratiunile sa-
nitare.
Acest biurocratism in serviciul sa-
nitar care sacrifica rondul pentru forma,
este tot ce este mai dezastros in -ad-
ministratiunea sanitara.
Ast-fel in Rusia, dupa chiar martu-
risirea guvernului, me'dicina rurala si
sanatatea Caranilor, era intr'o stare dis-
perata din causa de cette tendance
a nobserver que la forme et a rem-
placer l'action par des critures.
Cepandant la salubrit publique ne
peat rien gagner par le deplacement
de documents envoyes d'une admi-
nistration a une mitre.
Tocmai in urma acestel stari de lu
cruri dezastroase, care era una din
cauzele principale ale mortalitatel mart
si ale foametel continue din Rusia, ta-
www.dacoromanica.ro
35 --

rul Alexandru al II-lea a creat aceasta


autonomie teritorial a guvernamente-
lor si a districtelor, Zemstvo' avind
ca scop suprem de a interveni in-
tr'un mod eficace I far& dezastroa-
sele formahtati administrative pentru
instructiunea tranulu i pentru ridi-
carea starei sanitare a ltd.
Vom reveni inca, in curind asupra
acestei admirabile institutiuni zemstvo
in Rusia.
Un al aptelea prejuditiii fatal al
tdranului mai cu seama este confuncla-
rea unor dogma i obiceiuri religioase
si prin earl se pra'padese copiii si se
slabeste neamul cu religiunea insttsi.
Un alt prejudicift in fine este acela
ca streinul este dusmanul care ne pra-
padeste. In loc de a cere remediarea
starei noastre proaste de la stat i socie-
tate, in loc de a constata &, dac'd ast-zi
streinul se gseste in tara noastra
In conditiuni mai bune vitale i e-
conomice de cit romanul vina este in
prima linie a acelor earl dispun de
toate bogatiile statului si nu le intro-
buinteaztt pentru a fortifica i sprijini
romanul in potriva strainului, aruncAm
toatti vina pentru inconvenientele eco-
nomics in spinarea strAinilor.Daca statul
www.dacoromanica.ro
- 3G -
si societatea si-ar face datoria fatil ca
romanii, Ronania nu ar trebui sa' ailA
niei o tearna de streini.
Pentru a 'ndrepta accote inconve-
thente, nu trebue nici mijloace extra-
ordinare, ci nurnal ra'spindirea luminet
si facerea convingerilor, pe toate caile
posibile.
Dacti nu putem spera de la seco-
lul viitor alt-ceva, cel putin atit s
cerem de la civilisatiunea care intra
in noul secol; ca s'.s. revizuiascii
bagagiul su de cunostinte, de tra-
ditiun1 si de credin(e si sii, lase in-
drtit toate acele prejuditii care in-
greuiaza acest bagagiii si impedica
de a ptisi Inainte. Va fi o ocasiune
buml si bine-venit dac cu acest
prilej ne vom lepoida si de acele idol-
pernicioase earl impiedicii sanAtatea
fericirea si viitorul neamului nostru.

Lipsa de ingrijire a pranalul.


Afar de aceste prej udith, al douilea
mare inconvenient care impiedica ri-
dicarea st6ril sanitare a taranilor, este
lipsa unei ingrijiri continue si active
a starii economice si sanitare a tara-
nuluf din partea Statului.
www.dacoromanica.ro
- 37 -
Putem zice ca cu toate institutiu-
rifle moderne i liberale, thranul nu
este reprezentat nici in COrpuiile Le-
giuitoare, nitt in admimstratiune. Caci
nu este destul sa existe citi-va de-
putati tArani, pe cind toti cel-l'alti, desi
alesi de colegiul tArAnesc represinta
interesele claselor superioare, mai cu
seara ale proprietarilar, al caror inte-
rese sunt tocmai opuse intereselor vi-
tale ale taranului.
Ast-fel se pricepe ceea-ce a cons-
tatat d-nul Sturdza, ca toate legile
agricole sunt facute in contra tArAni-
mei i numai in interesul proprietarilor.
SA nu se creazA deci, cA asi pro-
paga aid niste idel revolutionare sail
socialiste, cad chiar Rusia, tara cea
mal absobitista, a simtit eh' tAranii,
pentru a nu se prapadi i pentru a nu
se distruge temeliele natiunei, a tre-
buintA de-o administratiune aparte, de
organizatiune cu o putere indepen-
den* oreindu-se o anume administ-
tratiune teritorialA, cu dreptul de a ri-
dica contributiuni si de a dispune de
ele pentru combaterea epidemiior si a
epizootiilor i pentru ridicarea culturala,
economic i sanitarA a tAranului.

www.dacoromanica.ro
38 -
Ultimul raport oficial asupra zem-
stvourilor rusesti se termina cu fraza
urmatoare :
A present c'est le toy. de l'oeuvre
sanitaire.
Ii n'y a nul doute que les mmes
voies qui out amen le zemstwo a crer
les secours reguliers de la mdecine,
ne l'amenent aussi a prendre les me-
sures sanitaires sistematiques qui sint
indispensables pour amliorer la sante
du peuple,
Daca nu va fi posibil de a institui
o ataro administratiune puternica, pen-
tru a nu lasa sa piara taranul roman,
ar trebui cel putin ca administratiunea
sanitara sa devie independenta de
ministerele politice i sti, fie pusa
sub conducerea unor persoane cu ex-
perientil mare posedind stiintele sa-
nitare.
La atari reforme insa se opune mai
mult de cit ori-cereaua vointa i un spi-
rit de ascundere si de mistificare care
pentru interesele personale neaga in
mod absolut Ca starea sanitara a ta-
ranului ar fi rea, asteptind ca de o
data sa se faca o lumina teribila, pre
cum s'a facut acuma asupra finantelor
taril.

www.dacoromanica.ro
- 39 -
N'avem insa de cit sa studiam chiar
rapoartele oficiale asupra starii sani-
tare a taranului rusesc, precum i pu-
blicatinnile facu de Zemstvo i de alti
oameni de bine cari au studiat ches-
tiunea, pentru-a ardta ca ta. ranul ru-
sesc, cu toate ca este cunoscut si re-
cunoscut de toata lumea ca este in
mare mizerie si sufera de foamete,
totusi starea sa economica i sani-
tart), e superioara celei a Oranulul
roman.
In adevar, chiar taranul rusesc, in
regiunile de foamete, cheltueste mai
mult pentru intretinerea 1w de cit ta-
ranul roman.
Ast-fel este de mirat cum degene-
rarea taranului rusesc seamana in totul
cu acea a tranului roman.
Carl sunt insa diferentele ?
Taranul rusesc din tinuturile unde
foametea e aproape constanta nu sea-
mama porumb, ci secara si are deci o
recolta mai mica i. mai scumpa de cit
taranul roman, i cu atit mai mica, cu
cit solul din aceste tinute in Rusia e
mai putin fertil de cit solul romanesc
si chiar paimntul negru este epuisat
prin cultura nerationala a pamintului.
Ast-fel foametea acolo nu se pro-
www.dacoromanica.ro
- 40 -
nunt sub forma de pelagrd, ci sub
forma de scorbut. Pe cind insg la noii
regiunile pelagroase sunt privite ca find
bintuite de o boala banalg endogena, ti-
nuturile rusesti cu scorbut sunt sem-
nalate guvernului ca tinuturi cu foa-
mete si guvernul, Crucea RosioN mai cu
seamg insg zemstvo,i concentreazg o ac-
tivitate extra-ordinard, cumpgra call
earl in Rusia inlocuesc boil, instaleaza
brutgrii si bucdtgril economice in mare
numgr in aceste regiuni. Nu zic ca
printr'aceasta foametea din Rusia s'ar
combate in destul. caci si acolo lipseste
de multe ori intelegerea pentru apre-
ciarea adevgratelor lipsuri si mijloace-
lor celor mai potrivite, aratind la evi-
dentg cg nu este destul sA se cheltu-
iascg bani si ca tot atit de necesar
sunt persoane cu mare experientg si
posedind stiintele sanitare pentru a pu-
tea dirige ast-fel caritatea publicg si sa-
crificiile statului ca sg ajunga la adeva-
rata lor destinatiune.
Foametea in Rusia, si in consecinta
starea mizerabila a taranului, depind
neaprat de mai multe imprejurgri. In
Rusia, ca 6 la noi chiar, in tinuturile
cu foamete cimpurile proprietarilor stag
de obiceid destul de bine si, chiar dacg
www.dacoromanica.ro
- 41 -
recolta proprietarului ar fi mai mica
totusi venitul poate sa fie chiar ma_
mare de citin anii buni, din cauzapre-
tului ridicat al grinder. Se poae zice
deci el aproape numai taranul su-
fora de anil MT, caci find fortat a lucra
cu atit mai mult pe cimpul proprietarului
si find cu atit mai mull exploatat de
acesta, cu cit mai mizerabild e recolta
sa ; acest sistem conduce fatalmente
la prapadirea sa complecta.
Cimpul mic al taranului, semanat cu
un material prost si prea tirziii, nein-
grijit, semanat cu un singur fel de
grine, neingrasat, de obiceht nu da ta-
ranului nutriment indestulator si sta-
rea aceasta de lucruri fatalmente va
deveni din ce in ce mai grava, daca
nu se va interveni intr'un mod cit se
poate de energic.

Distribuirea mijloacelor statuld.


Pentru a dirs.', sa'mi fie permis a
insista hiet asupra unui inconvenient
gray, care nu priveste numai tara noas-
tra si care mi se pare cit este causa
principala a tuturor celor-l'alte.
Este faptul ca mijloacele statului nu
sunt distribuite in mod just si eh la
www.dacoromanica.ro
- 42 -
mil in tat* mai mult de cit in alte
tan civilisate, guvernatoril nu sunt
bine orientati asupra adevAratelor
trebuinte i asupra oarnenior corn-
petentr, earl ar putea judeca despre
Intrebuintarea echitabiTa a rnijioace-
br statulul.
Nu ma indoesc ea crisa grava prin
care trecem este causata tocmai de ne-
potismul, de interese personale earl la
noi se numesc politica si can consta
in faptul ca. fie-care guvern nu cauta
lipsele adevarate, ci de multe ori nu
cauta. de cit cuvinte pentru-a arata ne-
cesitatea unor cheltueh i unor functi-
uni, inutile pentru tarn dar necesare
pentru interesele personale aIe oameui-
lor de la putere.
Mai departe, este.militarismul modern.
care la nol in tarn este un rad mai
mare de cit in alte tari, din oausa ca
avem trebuinta de o armata prea mare
in raport cu mijloacele noastre i ca
in armata noastra nu se ingrijeste in
destul sanatatea sj moralul soldatului,
ast-fel in cit soldatul se intoarce la
caminul sad demoralisat, vicios si de
multe ori plin de boale Nu exista in-
doiala c. timpul in care taranul ii
face serviciul militar ar putea 11 intro-

www.dacoromanica.ro
43 -
buintat nu numai in mod mai util pen-
tru agricultura, dar ar putea sa faca
ca pamintul 4aranului sa fie bine in-
grijit.
Nu numai atit, dar armatele marl
costa sume enorme din budget, mai
mult de cit toata cele-ralte trebuinte
ale statului; ele costa atita, in cit bud-
getul until singur an ar fi indestulator
spre a indrepta de odata toate incon-
venientele cari prapadesc populatiunea
rural&
SA' speram ca secolul viitor va a-
duce indreptare i pentru aceste grave
inconvenient& si ca idea umanitara va
invinge militarismul secolului trecut.
Timpul nu'ml permite a intra aici in
expunerea mijloacelor generale si spe-
ciale, earl ar putea, in starea actuala a
lucrurilor, s remedieze relele sanitare
ale taranului.
Le void expune intr'o serie de con
ferinte pe earl am de gind sa le fac
in noul institut de bacteriologie, si la
cart imi permit a'nvita i publicul dis-
tins care m'a on orat asta-zi cu pre -
senta sa.
Mijloacele pentru a remedia starea de
asta-zi le pot resuma insa in cate-va
cuvinte : Conducerea serviciulai sa-

www.dacoromanica.ro
- 44 -
nitar de ctre persoane cu experi-
entii i posedind stiintele sanitare
inzestrate cu o putere mai mare;
independenta administratiunei sani-
tare de fiuctuatiunile politico; con-
centratea tuturor mijloacelor exis-
tente i destinate pentru caritatea
publica, pentru medicintt, pentru ser-
viciul sanitar si veteinar in mina
conduclitorilor serviciului sanitar, cu
scopul suprem de a garanta viitorul
neamulul romfinesc prin o mina' de
ler, impunind claselor superioare,-asi-
gurihd 0 parte proportionala a mij-
loacelor statului pentrA necesita tile
absolute ale ranului, proteguind pe
taran fa cu propriebarii neumani,
iat cu efectele desastroase ale pre-
juditiilor de tot felul, asigurind s-
ntatea in familie, in scoal, in ar-
mat i comba'tind streinul prin ri-
dicarea nivelului sanitar si cultural
al romanului.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro