coala Altfel

PROGRAM DE IDENTIFICARE
a soiurilor antice de pomi fructiferi
(mr i pr)
 Perele
Perele parte din familia Rosaceous - Denumirea stiintifica: Pyrus
communis si sunt unele dintre cele mai vechi fructe din natura,
care spre deosebire de multe alte fructe isi imbunatatesc aspectul
si aroma dupa ce sunt culese.
Perele proaspete ofera o sursa rapida de energie, datorita
zaharurilor naturale (glucoza si fructoza).
Perele sunt comori dulci si zemoase, disponibile toamna. Cu
textura lor delicioasa si aroma impetuoasa, ele sunt excelente fie
intr-o tarta cu pere, fie consumate ca atare.
Desi exista aproape 1.000 de soiuri de pere cultivate in lume,
vom intalni frecvent numai 6 sau 7 soiuri comerciale
in supermarketuri sau piete. Octombrie este luna din an
cand sunt disponibile cele mai multe soiuri de pere,
asa ca este un moment bun pentru a le consuma
in aceasta perioada, culese direct din livada voastra
sau cumparate.
 Ce conin perele?
Cu numai 100 de calorii la 100 gr, fiecare
para ofera un "dulce"extraordinar pentru
cei care tin la aportul de calorii consumate.
O para medie are o greutate de
aproximativ 166 de grame, 25 grame de
carbohidrati, 1 gram de grasimi si proteine,
4 grame de fibre alimentare, 10% din DZR
de vitamina C si 2% fier si calciu. Perele
sunt, de asemenea, o sursa de potasiu.
Potasiul este un mineral important pentru pulsul inimii, contractia
muschilor, impulsurile nervoase, metabolismul proteic si glucidic, dar
care se pierde cu usurinta din organism prin deshidratare sau
transpiratie.Perele contin, de asemenea, cantitati semnificative de
pectina si bor. Studiile au aratat ca pectina ajuta la inhibarea anumitor
tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de colon. Borul promoveaza
stimularea activitatii electrice din creier. De asemenea, ajuta organismul
sa-si pastreze calciul, fapt care previne osteoporoza sau retardul. De
asemenea, contin acid folic, substanta indispensabila femeilor
insarcinate.
Constituie o sursa rapida si naturala de energie, gratie continutului
 Merele
De veacuri, mrul este socotit simbolic fructul vitalitii i
al sntii. Nu degeaba spune un proverb An apple a
day- keeps the doctor away, adic
un mr pe zi ine doctorul la distan.

Mrul conine peste 30

de minerale i oligoelemente,
printre care putem aminti potasiu
care reglementeaz apa i
fierul din organism.
Din cauza acizilor pe care i conine
este socotit peria de dini natural.
De aceea, dup ce mncm, e bine
s consumm un mr.
Ce conin 100 gr. de
mere?
Cteva din vitamine i minerale :
Vitamina B1 0,02 - 0,06 mg
Vitamina B2 0,01 - 0,05 mg
Vitamina B3 0,1 - 0,5 mg
Vitamina B5 0,05 - 0,13 mg
Vitamina B6 0,04 - 0,06 mg
Vitamina C 5 - 35 mg
Vitamina E 0,3 - 0,8 mg
Potasiu 100 - 180 mg
Calciu 6 - 8 mg
Magneziu 3 - 6 mg
Fier0,3 - 0,6 mg
Iod0,001 - 0,002 mg
Beneficii ale mrului
merele regleaz sistemul digestiv
conduce la stabilizarea florei
intestinale i ntrirea sistemului
imunitar
favorizeaz un somn linitit
crete capacitatea de concetrare
reduce nervozitatea i iritabilitatea
dizolv acidul uric (reumatism,
gut)
reduce colesterolul i previne
atacurile de cord
dezintoxic organismul
previne apariia cancerului
 Remedii naturiste folosind mrul:

Mrul este un remediu foarte bun mpotriva

diareei
Un mr copt cu miere este foarte bun la
rgueli.
Strile de vom de diminea din timpul
sarcinii snt diminuate atunci cnd mnnci un
mr la sculare.
Oetul de mere este foarte benefic contra
inflamaiilor de la nivelul gtului : ntr-un pahar
cu ap cald
Un mr nainte de culcare favorizeaz se adaug
un somn linitit, o
iarlinguri
un mr de oet de
dimineaa
mere
la sculare te ajut s te trezeti mai i o lingur de miere; se bea ncet.
uor.
Eti prea nervos ? Bea un ceai de mere! Tai un mr necojit felii i le pui ntr-un
litru de ap clocotit. Le lai s stea 2 ore, avnd astfel un ceai bun de mere.
Pentru o piele fin folosete o masc de mere: iei un mr, l curei, l dai pe
rztoare i apoi l amesteci cu puin miere. Aplici aceast masc pe piele i o
lai 20 de minute apoi o speli.
i dac ai uitat peria de dini acas mnnc un mr, care cur dinii mai
bine dect guma de mestecat.
 Bolile mrului i prului

Mrul i prul are multe boli i dunttori

pentru combaterea crora sunt folosite
diferite produse chimice: fungicide i
insecticide.
 Necesitatea aplicrii
programului
Pentru a mnca fructe sntoase este bine s folosim
la stropirea pomilor, pentru combaterea bolilor i
duntorilor, ct mai puin substanele chimice sau, cel
mai bine, s culegem fructe din pomii cu rezisten
genetic la boli care nu trebuie stropii dect foarte
puin sau deloc.
Sunt soiuri de mr i pr antice, care au rezistat de-a
lungul timpului fr s fie stropite i care dau fructe
delicioase. Astfel de pomi trebuie indentificai, n
grdinile bunicilor sau oriunde n localitate, i nmulii,
pentru a avea mere i pere ecologice i noi s avem o
via sntoas, lipsit de substanele
chimice aductoare de boli.
Fii sntoi mncnd un mr, o
par sntoas!

Realizat de Vancea
Radu coala
Gimnazial Beltiug
Jud. Satu Mare