MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA: DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PENAL

Criminalitatea din alte ri i tendinele acesteia

Raport
la disciplina universitar
CRIMINOLOGIA

A efectuat:

Chiinau 2016

1
 Planul Raportului:

Introducere
Criminalitatea n Republica Moldova
Criminalitatea n Romnia
Criminalitatea n Brazilia
Criminalitatea n SUA
Criminalitatea n Italia

INTRODUCERE

Pe fondul evenimentelor recente care au adus atingere climatului de securitate n general

i al celui privind sigurana public n particular, prin lezarea sntii i integritii fizice a unor
2
persoane, dar i prin nclcarea dreptului de proprietate, indiferent de forma de manifestare a
acesteia, sentimentul de siguran al populaiei poate fi lezat . n aceste condiii, societatea civil,
pe de o parte i instituiile i structurile ndrituite n implementarea legii, pe de alt parte, pot
reanaliza posibilitatea unei evaluri concrete a strii de siguran public i a necesitii de
ntrire a rolului de prevenire i combatere a fenomenului infracional.

Securitatea intern presupune starea de normalitate, ntr-o societate i un mediu

internaional normal i depinde de capacitatea de anticipare i de aciune pro-activ a instituiilor
specializate n combaterea fenomenului infracional, principalele instrumente care pot da for i
valoare practic tuturor aciunilor specifice de prevenire i combatere bazndu-se prioritar pe
strategiile de securitate naional, de asigurare a ordinii i linitii publice i de combatere a
criminalitii stradale.

Criminalitatea este un fenomen social relativ masiv, variabil i din punct de vedere
valoric i cantitativ, care are caracter juridico-penal i este constituit din totalitatea infraciunilor
savrite ntr-un anumit stat, ntr-o anumit perioad de timp .

Actualitatea problemei n Republica Moldova

La nivel naional, statisticile n domeniu arat c infracionalitatea este n continu

cretere. Pe fondul crizei economice mondiale s-a analizat posibilitatea intercondiionrii ntre
aceasta i mediul infracional, i de asemenea, identificarea concret a conexiunilor n privina
celor dou fenomene. Chiar dac n prezent, datorit actualitii de ultim or a subiectului, nu
exist statistici i studii care s ofere un rspuns argumentat n privina eventualelor conexiuni,
evenimentele recente interne i internaionale indicnd faptul c actuala criz are influene asupra
mediului social i, implicit, asupra factorilor criminogeni care determin creterea criminalitii.

Autoritile publice, precum i instituiile cu rol n aplicarea legii rspund la aceste

provocri i ameninri att n mod pro-activ, ct i reactiv, astfel nct msurile specifice s fie
adaptate i s corespund concret necesitii de prevenire eficient i de combatere efectiv a
fenomenului infracional crescnd, numai n sprijinul comunitii i pe baza exclusiv a legii.
ntruct toate aciunile recente cu caracter violent se pot constitui n ameninri la adresa
siguranei naionale, n mod implicit, se determin luarea unor msuri corespunztoare pentru
prevenirea, descoperirea i contracararea tuturor formelor de manifestare infracional.

CRIMINALITATEA N REPUBLICA MOLDOVA

Potrivit datelor statistice, n primele 8 luni ale anului 2010 nivelul criminalitii pe
teritoriul Republicii Moldova se afl n cretere cu 34,6 %. Analiznd situaia criminogen din
Republic pentru primul semestru 2010, s-a constatat o dinamic neuniform ce ine de primirea,
nregistrarea i evidena sesizrilor i altor informaii despre infraciuni, fenomen motenit i
implementat adnc n contiina angajailor MAI de ctre fosta conducere.
n vederea determinrii problematicii i depirii cauzelor i condiiilor care genereaz
acest fenomen, consolidrii eforturilor comune n acest scop, Procuratura General a preconizat
pentru luna septembrie curent desfurarea edinelor comune cu participarea preedinilor
raioanelor i comisarilor de poliie viznd conlucrarea cu organele de drept n prevenirea i
3
combaterea criminalitii.
n acest context, la 21.09.2010, n mun.Bli, a fost convocat prima edin, n cadrul
crei s-a fcut analiza cauzelor i condiiilor care au favorizat situaia criminogen n zona
respectiv, relevarea formelor i metodelor de combatere a acestui fenomen, precum i aplicarea
uniform a legislaiei penale i procesual-penale de ctre toate organele de drept pe ntregul
teritoriu al Republicii Moldova.
Unii conductori ai organelor de for n cadrul edinei au invocat drept motiv de cretere a
criminalitii faptul c, anterior, conducerea MAI nu le permitea punerea la eviden a crimelor
nedescoperite sau n care fptuitorii nu erau cunoscui, politic promovat zi de zi, an de an de
ctre fosta conducere MAI.
Din acest motiv, anterior se constata un procent de descoperire a infraciunilor de peste 99,9 %,
ceia ce nseamn c 100 din cele 100 infraciuni comise n unitatea administrativ teritorial erau
descoperite ori infractorul era identificat, ceea ce era de fapt departe de realitate, aceasta fiind
doar o manipulare a cifrelor pentru a crea o imagine bun, artificial a activitii organelor
afacerilor interne la acest compartiment.
Astfel, s-a atestat faptul c, fiind condiionate de conceptul vechi asupra acestui fenomen, pentru
a crea o imagine bun la acest compartiment, infraciunile se tinuiau pur i simplu.
Potrivit conceptului legal susinut de conducerea organelor de drept la moment,
conductorii organelor de drept din teritoriu sunt orientai de a primi, nregistra i examina toate
sesizrile i alte informaii despre infraciuni parvenite de la ceteni.
Astfel, analiza efectuat relev c de fapt nregistrarea sau luarea la eviden a tuturor
infraciunilor este un fenomen pozitiv n activitatea organelor de drept care evident atest o
majorare statistic a numrului de infraciuni i care anterior se tinuiau cu succes de ctre
angajaii MAI, astfel executndu-se strategia prevenirii i combaterii criminalitii
implementat i susinut de fosta conducere a MAI prin jonglarea cifrelor statistice.

CRIMINALITATEA N ROMANIA
O statistic foarte interesant de la Econtext: rata criminalitii n Romnia, pe judee, n
2009. Clasamentul este din nefericire dat sub forma creterii procentuale n perioada 1990-2009,
i nu direct. Dac analizm puin informaia vedem c:
1. Hunedoara, Gorj i Alba ocup podiumul ratei criminalitii. Cu adevrat bizar este c cele trei
judee sunt unul n prelungirea celuilalt, dei m ndoiesc s existe un focar zonal real.
2. Harghita are cea mai mare cretere a criminalitii fa de 1990 (724 %), dar ocup abia locul
12 n clasamentul ratei criminalitii, n timp ce Covasna e pe locul 32.
3. Pentru romofobi: judeul Mure, cel cu cel mai mare numr de locuitori de etnie rom conform
recensmntului din 2002, este abia pe locul 6.
4. Capitala Romniei este pe locul 22. i, atenie, statistica grupeaz Bucuretiul mpreun cu
Ilfov - alt regiune a Romniei cu o reputaie ndoielnic n planul ordinii publice. Doar ntr-un
jude - Galai - a crescut criminalitatea din 1990 i pn acum mai puin dect n Bucureti i
Ilfov.
5. Srcia duce la criminalitate? Se pare c nu. Toate judeele care compun Regiunea de Nord-
Est, cea mai srac zon a UE, sunt n partea a doua a clasamentului ratei criminalitii pe
judee (din 41 de entiti teritoriale: Bacu - locul 28, Neam - locul 29, Vaslui - locul 31,
Suceava - locul 35, Iai - locul 38 i Botoani - locul 39).
6. Not personal: fiind un consumator de media dedicat, mi se prea c cele mai multe
infraciuni au loc n ruralul din Moldova, iar c cele mai violente sunt n oraele Brila i

4
Craiova. Primul jude din Moldova n clasamentul ratei criminalitii este Vrancea, pe locul 17.
Judeul Dolj (al crei capital e Craiova) este pe locul 11 iar judeul Brila este pe locul 37.
Pe baza ratei criminalitii nu se pot construi profiluri regionale. Deja am vorbit la punctul 1
despre disparitatea dintre Harghita i Covasna. Tulcea ocup locul 7, Constana este pe 24. Arad
are a 10-a rat a criminalitii, Timi-ul a 24-a.

Lipsa unor profiluri sugereaz o ar n care modelele atitudinale de comportament au disprut la

nivel regional. Ca i impresia lsat de mass-media cu privire la rata criminalitii ntr-un jude
sau altul, s-ar putea s fie vorba de o iluzie.
n apte luni scurse din acest an, sigurana cetenilor a crescut, iar infracionalitatea a
sczut cu peste ase la sut fa de perioada similar a anului trecut. Se menine astfel trendul
descendent al criminalitii, fiind nregistrat cea mai mic valoare din ultimii nou ani,
conform unui comunicat al Poliiei Romne.
Documentul amintit mai precizeaz c aceste rezultate s-au datorat, n special, faptului c la nivel
naional au acionat peste 3.700 de patrule formate din poliiti, precum i 1.100 de patrule
formate din poliiti i alte structuri operative ale MAI.
Totodat, n perioada 1 ianuarie 31 iulie a.c., poliitii au intervenit la 419.377 de solicitri prin
Sistemul Naional Unic al Apelului de Urgen (SNUAU) 112, la peste 80% dintre acestea
acionndu-se n mai puin de 10 minute de la sesizare.
De asemenea, n perioada analizat, poliitii au efectuat 968 de razii, precum i 52.354 de
aciuni cu efective mrite i 493.600 de controale directe.
n plus, prin structurile sale judeene, Poliia Romn a participat la 25.525 de misiuni cu ocazia
adunrilor publice, la aceste manifestri nefiind nregistrate incidente deosebite n planul ordinii
i al siguranei publice.
i infraciunile de furt au sczut cu peste 14%, fiind nregistrate scderi la majoritatea genurilor,
respectiv din locuine (-11,2%), din curi, anexe gospodreti (-23,2%), din societi comerciale
(-13,1%), de bunuri culturale mobile, din biserici, muzee (-22%) i din auto (-22,1%).
n ceea ce privete infraciunile de tlhrie, i acestea au sczut cu 5%, iar faptele de tentativ de
omor, cu aproape 30 %. i n mediul rural infracionalitatea sesizat este n scdere, fiind
nregistrate cu 2,5% mai puine fapte penale, ca n aceeai perioad a anului trecut.

CRIMINALITATEA DIN BRAZILIA

Referitor la criminalitatea din brazilia am gasit un articol al unui blogger-jurnalist din Romania
care pe parcursul unui an de zile sa aflat si a studiat fenomenul criminalitatii din orasul SAO
PAULO, astfel o sa redau acest articol: [ stiam ca nu e bine sa porti bijuterii la vedere sau sa
fluturi in public aparate electronice scumpe. Apoi, am mai adaugat si ca nu e indicat deloc sa
vorbesti la smartphone in public. Ca e bine sa ai instalata o aplicatie de track-ing al propriului
telefon, mai mult nu pentru a-l recupera, ci pentru a putea rapid sa ii stergi remote continutul,
altfel, infractorul va avea acces la mailul, conturile tale si tot ce ai salvat in telefon.

Stiam ca nu e bine sa umbli noapte prin locuri dubioase. In timp am mai adaugat ca nu e bine sa
umbli noaptea deloc oriunde si mai ales nu singur si nu beat. Daca e musai sa mergi sau sa te
intorci acasa noaptea, e de preferat sa folosesti un taxi. Chiar si asa, am folosit odata un taxi a
carui client fusese proaspat asaltat (jefuit). Si nu era nici ora 18.

5
Stiam ca nu e bine, daca conduci, sa umbli cu geamurile deschise si e bine ca tot timpul sa
verifici ca usile masinii sunt blocate. Apoi, am invatat de la localnici ca e de evitat sa conduci
singur noaptea, ca nu e bine sa opresti la semafor ca si prima masina din sir (statistic e cea mai
expusa masina pentru asalturi). ], [Scenariul uzual e astfel : vin doi pe o motocicleta,
opresc in stanga ta, unul conduce, celalalt din spate te ameninta cu pistolul. Toate ghidurile
locale si internationale referitoare la Brazilia te indeamna sa iti pastrezi luciditatea, calmul, sa
dai tot ce cere jefuitorul si pentru nimic in lume sa nu te uiti la faa lui. Risti o noua criza de
nervi si un glont in cap. Si nu se merita, pentru un mobil si pentru cateva zeci sau sute de Viata e
mai pretioasa.
Ca si o curiozitate, sunt orase in Brazilia in care este interzisa folosirea castii de motociclist,
facilitand astfel identificarea asaltant-ului , tot ca o masura in a reduce jafurile].

[... Doar in Sao Paulo exista peste 3 milioane de persoane care traiesc in mediul ala ostil,
foarte sarac, unde cu siguranta cartea si religia nu e o optiune de viata. O singura data am
trecut cu masina, din nou din greseala ( urmarind waze-gps system, care cred ca are un contract
cu hotii, ca prea insista tot timpul sa trec prin zone ciudate) printr-un ciot de favela si m-am
rugat la Dumnezeu sa nu imi moara motorul si sa trec cat mai repede. La un moment dat, din
dreapta drumului principal pe care eram, au intrat peste 10-12 motociclisti minori, chiuind si
taindu-mi calea. Am oprit si am lasat hoarda sa treaca, sperand ca gps-ul lipit de parbriz sa nu
le faca cu ochiul. Au trecut in treaba lor. Era duminica si probabil aveau liber.

In ultimul an am vazut si citit despre unele cazuri incredibile de criminali si de metode de furat
si jefuit. Te apuca groaza daca te gandesti numai la asta tot timpul. Mai ales daca vi dintr-un
oras linistit, pe care il poti strabate la orice ora din zi si din noapte fara nici o problema. Imi
amintesc cum imi spunea bunicul meu cand eram mic ca cel mai bine e nu sa eviti Checheciul
(zona full de tigani in Arad) , ci ca e e mai sigur sa treci increzator prin mijlocul cartierului. Ma
rog, asta era inainte de `90. Aici, de vreo cateva luni evit cel putin sa ma uit la unele stiri, la un
fel de Stirile De La Ora Cinci de la noi. Enumar doar unele care m-au socat:

Unul a fost sechestrat pe cand intra in casa, a fost tinut in portbagajul masinii pana
dimineata, cand hotii au putut sa scoata bani de la automatele ATM (la multe banci nu poti sa
scoti bani de la ATM decat intre 7-22). Apoi l-au dus pe un camp si l-au executat. Mi s-a spus ca
nu e un caz singular.
Un alt caz a fost al unei doctorite stomatolog, a carui mic cabinet a fost asaltat la final de zi
de munca. Jefuitorii au legat-o de scaun i-au luat cardurile si i-au cerut PIN-ul. Femeia le-a zis
ca efortul e useless, ca nu are bani in cont, ca de cateva luni afacerea e pe minus. Hotii nu au
crezut, unul a ramas cu ea iar altul a mers la ATM sa scoata bani. S-a intors inapoi furios.
Femeia spusese adevarul. De nervi au aruncat spirt pe ea si i-au dat foc sa arda de vie.
Alt caz, trei banditi au asaltat o petrecere de oameni saraci, niste peruani imigranti care isi
sarbatoreau copilul de 4 ani. In timp ce colectau toate portofelele si celularele invitatilor, pe
unul din jefuitori l-a deranjat plansetul copilului. Si a tras. Doua gloante. Nu s-a mai auzit nici
un planset dupa aia.
Acum doua-trei luni, doi insi au incercat sa intre intr-o agentie de pariuri si sa o jefuiasca.
Agentia era inchisa, au gasit doar in fata ei un amarat care spala pe jos. De nervi, gratuit, fara
a avea nimic cu omul, i-au tras un glont in cap.
In alt caz, in care exista chiar si o filmare care a facut inconjurul lumii, un hot vrea sa ii fure
unuia motocicleta, in plina zi, in plin trafic, amenintandu-l cu pistolul. Noroc ca era un politist
civil in zona, care a intervenit si l-a impuscat in picior pe atacator. Victima, motociclistul, avea
pe casca o camera web prin care a filmat toata actiunea.
6
Sunt destule cazurile cand mici restaurante de cartier sunt victimele jafurilor, chiar si in miez de
zi. Si nu numai in cartiere, cunosc pe cineva care a fost vitima intr-un restaurant pe Avenida
Paulista pe la ora 16h.

La inceput am fost surprins cum ca in Brazilia, fiecare cunoaste cel putin o persoana care sa fi
fost jefuita sub amenintarea pistolului. Acum imi dau seama ca nu cunosc multi colegi de la
munca sa nu fi fost jefuiti. Unii chiar de mai multe ori.

De obicei, jefuitori au varste intre 11 si 18 ani, care profita de legea braziliana care nu le poate
face nimic, fiind minori, chiar daca ucid din culpa, cu premeditare, tot tacamul. Armele uzate in
jafuri de multe ori sunt inchiriate pe bani de la tot felul de oameni care au astfel un nou tip de
business. Ar exista totusi un fel de scoli de corectie unde ar putea fi incarcerati, dar in multe
cazuri ei nu ajung acolo, ci revin in strada in cateva zile. Se da vina pe ceva lacune in sistemul
juridic. Parca pot sa inteleg frustrarile politistilor in astfel de cazuri, politisti care au fost
acuzati in nenumarate randuri ca fac exces de zel, ca trag fara mila in copiii din favele, ca nu le
pasa de victime colaterale. Hmmm, nu stiu ce sa zic, dar daca dai bot in bot cu un copchil de-
asta cu un pistol atintit spre tine, vorba ardeleanului : decat sa planga mama , mai bine sa
planga masa. Niste cifre:

Doar in luna ianuarie au fost inregistrate 420 de jafuri armate in autobuzele din Rio. Numar
dublu fata de anul trecut.
Jafurile ,pe strazile din Rio, au crescut in primele luni cu 60% fata de media ultimilor trei ani.
In zece dintre orasele care gazduiesc meciuri din cadrul cupei mondiale se inregistreaza acelasi
procent. De parca s-ar antrena hotii pentru iunie-iulie.
In So Paulo numarul de furturi a crescut cu 50% fata de anul trecut.
Sunt asteptati circa 600.000 de turisti luna asta. Politia locala se teme cel mai mult de rapiri si
de jafurile care urmeaza sa fie comise asupra vizitatorilor microbisti.
Din topul Celor Mai Violente Orase din Lume pe anul 2013, 15 orase sunt din Brazilia cu o
medie de 57 omucideri la 100.000 de locuitori. Media pe toata tara e 22.
Spre comparatie : Romania 2 , Germania 0.8 , Moldova -7 , Rusia 9 , Anglia 1.2 , Franta
1.1 , Spania- 0.8 , Ungaria 1.3 , USA 5 , Ghana 15.7 , Nigeria 12.2 , El Salvador 69
, Honduras 91 , Columbia 30]

Astfel, acest articol reflecta realitatea obiectiva a criminalitatii din Brazilia unde putem
afirma ca rata criminalitatii este extrem de mare si statul este neputincios in a implimenta
anumite politici care ar duce la micsorarea ratei criminalitatii.

RATA CRIMINALITATII IN SUA

Rata criminalitii din Statele Unite a sczut brusc ncepnd cu 1991, dar FBI-ul constat o
accentuare a acestei scderi n ultimii doi, n ciuda recensiunii i a ateptrilor generale. Cazurile
de crim ori furt aproape s-au njumtit din 1991. Motivele sunt dintre cele mai diverse i nc
nu s-a ajuns la un numitor comun. BBC.COM/News prezint cteva dintre ele:

1. Efectul Obama. Alegerea unui preedinte de culoare a influenat pozitiv comportamentul

negrilor, care erau implicai n jafuri i crime. Acetia sunt motivai de schimbarea mentalitii i
a prejudecilor despre negri i, n consecin, se strduiesc s devin ceteni mai buni. Este
7
doar unul dintre diveri factori, dac lum n considerare faptul c unul dintre oraele cu o
scdere foarte puternic a crimei este Phoenix, din Arizona, care nu are un numr semnificativ de
negri.

2. Scderea crimelor violente poate fi explicat prin scderea cererii pentru droguri, spune
profesorul Blumstein, co-autor al crii Scderea criminalitii n America. Lumea a realizat
pericolul pe care-l implic consumul de droguri i, ajutat i de operaiuni poliieneti agresive,
violena narmat ca urmare a acestui consum s-a redus substanial. Punctul de cotitur a fost n
1985, cnd ncarcerarea unor dealeri a dus la o spiral a violenei, deoarece tineri mai duri le-au
luat locul.

3. Un mod mai detept de a face poliie a ajutat oraul de frontier Laredo din Texas s reduc
anul trecut furtul de maini cu 40%. oferii pot s-i nregistreze numerele de nmatriculare ale
automobilelor ntr-o baz de date a poliiei, ceea ce permite patrulelor s le opreasc chiar dac
sunt reperate noaptea, pentru a verifica proprietarii. Mai mult dect att, poliitii au descoperit
reele de hoi de maini, au educat comunitatea cu privire la prevenire i au promovat dispozitive
anti-furt.

4. Calculele matematice au ajutat, de asemenea, n Laredo, unde crima general a sczut cu 16%
anul trecut. CompStat este o hart a criminalitii care arat vrfurile crimei n diferite pri ale
oraului. eful poliiei trimite o echip de ofieri pentru a rezolva problema. Astfel, in delictele
sub control. Metoda a fost folosit pentru prima dat n New York.

5. O teorie controversat, susinut de economistul Steven Levitt, susine c accesibilitatea

ridicat a avorturilor legale dup hotrrea Curii Supreme din 1973 a nsemnat mai puine mame
srace, tinere sau singure. Mai puini copiii nedorii s-au transformat n adolesceni criminali n
deceniile care au urmat.

6. Sociologul John Conklin spune c motivul scderii criminalitii a fost c muli criminali sunt
dup gratii. Ca o consecin a creterii criminalitii n anii `60-`70 au fost construite mai multe
nchisori i un numr mare de delicveni au fost ncarcerai.

7. ntre 1957 i 1961, natalitatea a atins cote maxime n SUA. Astfel, propoia brbailor
americani cu vrsta n jurul celei de 20 de ani a fost foarte mare la sfritul anilor `70 i nceputul
anilor `80. Timpul a trecut, iar proporia populaiei la o potenial vrst criminal s-a
micorat.

8. Economista Jessica Wolpaw Reyes de la Amherst College leag scderea violenei de scderea
expunerii copiilor la plumbul din benzin. Ea spune c pn i expuneri moderate sau mici pot
duce la probleme comportamentale, reducerea IQ-ului, hiperactivitate i delicven juvenil.
Putem lega micorarea cantitii de plumb folosite ntre 1975 i 1985 de scderea criminalitii
20 de ani mai trziu.

9. Un studiu fcut luna trecut arat c jocurile video fac ca populaia tnr s petreac foarte
mult timp n cas, departe de strzi i, n consecin, departe de crim.

10. Unii oameni i-au sugerat profesorului Blumstein c un motiv ar fi de ordin tehnologic, i
anume nmulirea camerelor de filmat, care i fac pe criminali s se gndeasc de dou ori
naintede a se risca.
8
 RATA CRIMINALITATII IN ITALIA

Italia este de departe, tara cu cele mai multe atacuri asupra camioanelor din ultimii cinci
ani. Institutiile menite sa asigure respectarea legii si ordinii sunt depasite de situatie, iar in tot
acest timp mafia isi intinde tentaculele si isi extinde aria de acoperire catre intreaga peninsula.
Cel mai ingrijorator este faptul ca violenta atacurilor a atins cote alarmante.
Faptul ca activitatea criminala in Italia nu este bine documentata, iar statisticile lipsesc aproape
cu desavarsire, denota ca acest lucru nu reprezinta o prioritate pentru cei care trebuie sa se
asigure ca legea este respectata.

Problema este mult mai complicata de faptul ca doua institutii diferite impart
responsabilitatea de a lupta impotriva crimei organizate: pe de o parte, politia statala (care
include si politia stradala), care este in subordinea Ministerului de Interne si organizeaza
patrulele pe autostrazi in toata tara, iar pe de alta parte, Carabinieri, responsabila de combaterea
crimei pe drumurile locale si regionale.
Infiltrarile tot mai mari ale Mafiei in sectorul de transport din Italia pot reprezenta o alta
explicatie pentru care problema furturilor din camioane devine tot mai opaca si, in acelasi timp,
incidentele sunt tot mai violente si mai bine organizate. Potrivit unor surse bine documentate, se
pare ca Mafia a cumparat actiuni ale companiilor de transport de marfa care intampina dificultati
financiare, determinate de criza economica. Daca este asa, atunci acestea reprezinta acoperirea
perfecta pentru operatiuni de spalare de bani si furturi de marfuri.
Pe baza informatiilor disponibile in legatura cu furturile din camioane in perioada 2008-2012, in
statisticile Asociatiei pentru Protejarea Bunurilor Transportate pentru Europa, Orientul Mijlociu
si Africa (TAPA EMEA) sunt inregistrate in total 219 incidente in Italia: 41 in 2008, 70 in 2009,
20 in 2011 si 68 in 2012. Cele mai multe incidente - 131 - au fost raportate de firme de transport
membre TAPA, sapte au venit de la firmele de asigurare, iar restul de 81 au fost adunate din alte
surse. Surprinzator este faptul ca niciunul dintre incidente nu a fost raportat de catre Politia
statala sau Carabinieri.

Lipsa raportarilor ascunde amploarea fenomenului

Cu toate ca nu exista o logica pentru care numarul de infractiuni a fost mai mic in 2010 si 2011,
cu siguranta asta nu reflecta o imbunatatire a situatiei. Pentru ca foarte multe dintre incidente nu
sunt raportate. Chiar si fara statistici elocvente la indemana, toate informatiile si dovezile indica
faptul ca furtul de marfuri din camioane reprezinta o problema constanta si foarte grava in Italia.
Mai mult, ultimele cifre publicate in presa italiana, cu referire la surse de la Directia Centrala a
Politiei Criminale, indica faptul ca in 2011 au fost furate in Italia nu mai putin de 2.416 camioane
cu marfa - practic, mai mult de sase vehicule pe zi - iar la acestea se adauga si alte furturi
neraportate.

9
 Bibliografie:

Mateu Gh., Criminologie (note de curs), Arad, 1993;

Oancea Ion, Probleme de criminologie, ed. ALL Educational S.A., Bucureti, a. 1994;

10
 Criminologie- Igor A. Ciobanu, Chisinau 2007;

Codul Penal al Republicii Moldova;

www.statistica.md accesat la 04.12.2016 la 15:30;

www.blogger.wordpress.com accesat la 04.12.2016 la 17:45;

www.bbc.com/news - accesat la 04.12.2016 la 19:00;

11