Sunteți pe pagina 1din 54

CIRCULATIA CAPILARA

Circulaia capilar (Microcirrccuullaattiiaa))

Definiie: circulaia n vasele mici situate ntre circulaia


arterial i venoas, adaptat pentru schimburi de substane.
Componentele microcirculaiei:
Arteriole

Capilare preferentiale unturi (metaarteriole)

Capilare mici
Venule
Rolul microcirculatiei este de a transporta substantele
nutritive spre tesuturi si de a prelua excretia celulara.

Arteriolele mici controleaza fluxul sanguin spre tesuturi,


in functie de nevoile acestora (de conditiile locale).

Circulatia periferica a intregului organism contine 10


miliarde de vase capilare, cu o suprafata totala de
2
aproximativ 500-700 m .

Celulele organismului sunt situate de o distanta de


aproximativ 20-30 m de vasele capilare.
1. Arteriolele: sunt vase cu diametrul intern de
20-15 m, care prezinta o crestere a numarului de fibre
musculare netede n perete, ceea ce asigura usurinta
modificarii diametrului sau.

Capilarele preferentiale (metaarteriole) (arteriolele


terminale): au diametrul de 15-10 m, fac legatura dintre
arteriole si venule, stabilind insa legaturi si cu sistemul
capilar. Nu au o tunica musculara propriu-zisa continua dar
prezinta din loc in loc fibre musculare circulare netede.
3. unturile arteriolo-venoase:
- asigura comunicarea direct ntre arteriole si venule;
intervin in schimburile de substane;

au rol important n termoreglare:


t => vasoconstricia sfincterelor precapilare,
unturile sunt singura comunicare arteriolo- venoas
t => toate sfincterele sunt deschise.
4. Capilarele mici (adevarate) provin din ramificarea
arteriolele terminale, fiecare arteriola dand nastere la 10-
100 capilare.

Diametrul lor variaza intre 4-9 m, ceea ce denota ca


hematiile le pot traversa prin modificarea formei lor.

Densitatea lor variaza in functie de organ dar chiar in


cadrul aceluias organ, numarul de capilare functionale
variaza in raport de necesitatile metabolice locale.

La nivelul emergentei lor din metaarteriola, in jurul


capilarelor mici se descriu fibre musculare netede circulare
care formeaza sfincterul precapilar.
Acesta are rolul de a permite sau bloca intrarea sangelui in
capilar.

Metaarteriolele si sfincterele precapilarele sunt situate in


contact strans cu tesutul pe care-l deservesc. Conditiile locale
tisulare (concentratia de substante nutritive, produsii finali de
+
metabolism, H ) pot modifica astfel direct diametrul vaselor
in functie de necesitati.

Peretele capilar (0,5 m) este format numai dintr-un strat de


celule endoteliale asezate pe o membrana bazala.

La nivelul peretelui capilar se observa 2 tipuri de cai de


comunicare (pori) interior-exterior: fisuri
intercelulare(intercellular cleft) si canalele veziculare.
a.Fisurile intercelulare sunt spatii intercelulare subtiri (6-7
nm sau 60-70 angstromi) care formeaza canale curbe
(frecvent longitudinale), prin alaturarea a 2 celule
endoteliale vecine.

Diametrul fisurilor este putin mai mic decat cel al


albuminelor.

Suprafata fisurilor este 1/1000 din suprafata peretelui


capilar dar totusi viteza de deplasare a moleculelor de apa,
a ionilor hidrosolubili si a solutiilor mici, este mare
deoarece toate aceste substante difuzeaza usor prin fisuri.
Fisurile sunt intrerupte periodic de structuri proteice de
adezivitate (striatii) care fixeaza celulele endoteliale
vecine, zonele dintre striatii permitand filtrarea.

b. Canalele veziculare rezulta din fuziunea veziculelor


plasmalemale.

Veziculele plasmalemale se formeaza la suprafata celulei


prin imbibarea unor cantitati mici de plasma sau fluid
extracelular si apoi se misca in interiorul celulei.

Importanta canalelor veziculare in transportul endotelial este


de importanta scazuta.
In functie de organ, se descrie o organizare diferentiata a
capilarelor.
Capilarele sunt de 3 tipuri:
a. Continue (nefenestrate): un strat de celule endoteliale
asezate pe o membrana bazal, cu jonciuni intercelulare
strnse; Se intalnesc n circulaia din muschiul scheletic,
miocard sau plaman
Fenestrate: fenestraii ovale/pori ntre ce lele
endoteliale,membrana bazala fiind continua. Se asigura
schimburi de particule mai ;ex. capilarele glomerulare,
capilarele din unele viscerele abdominala si glandele
endocrine
c. Discontinue (sinusoide): spaii mari
ntre celulele endoteliale => schimburi
mari de substane de dimensiuni mari
(proteine);
ex. capilarele din splin, ficat, intestin.
5. Venulele

Continua vasele capilare si au un diametru de 30-50


m. In structura lor incep sa apara fibrele musculare
nedete.

6. Spatiul interstitial

Este situat intre celule fiind format dintr-un gel ce


contine fibre groase de colagen, filamente subtiri de
proteoglicani (98% acid hialuronic + 2% proteine) si
lichidul interstitial.
Lichidul interstitial este organizat sub forma de vezicule
cu lichid liber si mici ruri cu lichid liber (1%), restul
intrand in amestec cu proteoglicanii ( gel 99%). In timpul
edemului creste f mult (50%) cantitatea de lichid liber
nelegat de proteoglicani. Lichidul interstitial rezulta din
filtrarea si difuziunea capilara dar are un continut mult
mai scazut in proteine.

La capatul arterial al capilarului, in spatiul interstitial se


deplaseaza 0,5% din volumul plasmatic.
Din aceasta cantitate, 9/10 se reintoarce in venule, restul
trece in limfa.

Intr-un minut in spatiul interstitial se deplaseaza 16ml


plasma.
Lichidul interstitial
Parametrii circulaiei capilare

2
Suprafa maxim (2500 cm )
Viteza medie de circulatie este de 0,5 mm/sec
Timp de pasaj 0.3-1 sec
Presiune adaptat schimburilor capilare
Flux sanguin variabil datorit:
starea contractil a arteriolelor, metaarteriolelor i sfincterelor
precapilare;
presiunea transmural =
P P ;
intravascular extravascular
factori neuroumorali.
Particularitiale circulaiei capilare
Distribuia capilarelor este variabil:
n esuturi metabolic active (muchi cardiac,
scheletic);
n esuturi mai puin active (cartilaje).
Pasajul substanelor se face prin:
porii intercelulari cu dimensiunea de 4 nm;
fenestraii cu diametrul de 20-100 nm.
Permeabilitatea capilar este neuniform: crete spre
captul venos i este maxim n venule (datorit
numrului mai mare de pori).
Particularitiale circulaiei capilare

n repaus sunt deschise 10-20% din capilare, unele se


deschid i altele se nchid, realiznd un echilibru ntre ntre
numrul de capilare deschise i nchise,

Metabolism => se deschid mai multe capilare.

n rinichi, capilarul se afl ntre 2 arteriole (aferent i


eferent) => Pres.hidrostatica (Ph) 70% din
TA Max => filtrarea.

n ficat, capilarul se afl ntre 2 venule => Ph .


Sangele nu circula continuu in capilare.

Curgerea intermitenta se datoreaza vasomotricitatii


vasculare.
La interval de cateva secunde sau minute,
metaarteriolele, sfincterele precapilare si uneori
arteriolele mici se contracta determinand oprirea sau
incetinirea provizorie a curgerii sanguine.

Factorul cel mai important care regleaza deesscchhiiddeerreeaa


sau inchiderea metaarteriolelor si a sfincterelor precapilare, este
concentratia de oxigen din tesuturi.
Cresterea necesarului de oxigen la nivel tissuullaarr
determina cresterea frecventei si duratei
peerriiooaaddeelloorr de curgere intermitenta a sangelui
prin cappiillaarree,, cceeeeaa ce duce la cresterea
cantitatii de oxigen ce aajjuunnggee llaa tesut.

Tesuturile nu sufera din cauza curgerii intteerrmmiitteennttee,,


deoarece numarul de capilare sanguine esttee ffooaarrttee mare
si exista o medie intre numarul de cappiillaarree inchise si
deschise la un moment dat intr-o rreeggiiuunnee..
Schimburile capilare i mecanismele reggllaattooaarree

Schimb de substane ntre snge i esuturi:


nutriia tisular prin aportul de O2 i nutrieni din snge;

eliminarea cataboliilor tisulari prin trecerea CO 2 i


cataboliilor n snge. - Cile de schimb:
- transcelular;

- paracelular, prin fenestraii i pori;


- pinocitoz (prin vezicule); - diapedeza (printre celule).
Difuziunea
Cel mai important meca-nism al schimburilor
pentru gaze, nutrieni i catabolii.
Se face pe baza gradientului electrochimic .

Depinde de: - concentraia substanei;


diametrul moleculelor(diametru mare =>
permeabilitate mica)
permeabilitatea capilar.
Moleculele de apa si substantele dizolvate in ea trec
inainte si inapoi prin peretele capilar, determinand
amestecarea continua a plasmei cu lichidul interstitial.

Pentru substanele:
- liposolubile (O2, CO2)- difuziune simpl
transcelulara data de o permeabilitate capilara crescuta.
Viteza de difuziune este mare.
- hidrosolubile - difuziune paracelular (prin pori).
Apa si substantele hidrosolubile strabat peretele capilar cu o
viteza de 80 mai mare decat viteza de curgere liniara a
plasmei de-a lungul vasul capilar.
B
S
V

N
m

F
F