Sunteți pe pagina 1din 104

F DISERTATIE - TEHNOLOGIA

OBTINERII HARTIEI SI A SCRIERII


ALTE DOCUMENTE
CARTILOR - EDUCATIE Proiect de lectie
TEHNOLOGICA - TEHNOLOGII DE PLANIFICATION SELON LE CALENDRIER AU
FRANAIS LANGUE TRANGRE POUR
INFORMARE SI COMUNICARE L'ANNE SCOLAIRE 2005-2006
ENGLISH TEST
Grecia antica
profesor scoala TEST MATEMATICA CLASA a IV-a Italiana
loading... Activitatile integrate si eficienta lor in actul
didactic
Syllabus
UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUC FISA DE AUTOEVALUARE
ANALIZA COMPARATIVA EVALUAREA
14514l1116o ;II BUCUREsTI SUMATIVA /CUMULATIVA- EVALUAREA
PERMANENTA /FORMATIVA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGTIREA METODOLOGIA de organizare si desfasurare a
examenului de bacalaureat - 2009
PERSONALULUI DIDACTIC

STUDII POSTUNIVERSITARE DE
SPECIALIZARE N EDUCA 14514l1116o ;IE Search

TEHNOLOGIC

DISERTA
14514l1116o ;IE
TEHNOLOGIA OB 14514l1116o ;INERII HRTIEI sI A SCRIERII CR 14514l1116o ;ILOR

BUCUREsTI

2001

Bibliografie :

1) Stoica, A., Tehnici de informare si comunicare, Ed. AMI Educational, Bucuresti, 2000.

2) Diaconescu, V., Obrocea, P., Tehnologia celulozei si hrtiei, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1976.

3) Merticaru, N., Mihalcea, D., Iordache, R., Tehnologia fabricarii si prelucrarii produselor specifice
industriei celulozei, hrtiei si fibrelor artificiale, E.D.P, Bucuresti, 1993.

4 14514l1116o ) Albaiu, S., Stanica, N., Utilaje si tehnologie poligrafica, E.D.P., Bucuresti, 1997.

5) Iacobescu, V., Tehnica scrierii artistice, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1989.

6) * * * , Arborele lumii, nr. 9, Ed. Marshall Cavendish Romnia.


7) * * * , Arborele lumii, nr. 22, Ed. Marshall Cavendish Romnia.

8) Matei, H., Tiparul, Ed. stiintifica, Bucuresti, 1964 14514l1116o .

9) Constantinescu, R., Sfrtea, M., Monumente religioase, Ed. Editis, Bucuresti, 1994 14514l1116o .

10) * * *, Revista tipografilor nr. 7, Editura Print Club.

11) * * *, Revista Roland 200, Germania.

12) * * *, Revista Roland 300, Germania.

13) * * *, Revista Hedelberg GTO 52, Germania

GLOSAR DE TERMENI

Limba romna Limba engleza Limba franceza

Alfabet Alphabet Alphabet

Aluminiu Aluminium Aluminium

Ambalaj Paking, wrap Emballage

Autor Author, writer Auteur

Apa Water Eau

Atelier Workshop Atellier

Carte Book Livre

Carton Cardboard Carton

Celuloza Cellulose Cellulose

Cerneala Ink Encre

Comunicare Communication Communication


Coperta Cover Couverture

Culoare Colour Couleur

Dispozitiv Device, contrivance Dispositif

Difuzare Spreading Diffusion

Fibra Fibre Fibre

Hrtie Paper Papier

Industrie Industry Industrie

Instalatie Installation Installation

Legatorie Bookbinding Attelier de reliure

Lemn Wood Bois

Litera Letter, character Lettre

Maculatura Waste Maculature

Material Material Materiel

Materie prima Raw material Materie premiere

Montaj Assemby, fitting Montage

Popina Page Page

Planta Plant Plante

Pasta Paste Pate


Sita Sieve Sas

Tehnologie Technology Technologie

Tipar Print Imprimerie

Tiparire Printing Impression

Tipografie Printing works Typographie

Tehnoredactor Make-up editor

Disciplina: EDUCA 14514l1116o ;IE TEHNOLOGIC

Modulul: TEHNOLOGII DE INFORMARE sI COMUNICARE

Clasa: a VIII-a

Data:

PROIECT DE LEC 14514l1116o ;IE

TITLUL: BIBLIOTECA sI CARTEA

A. Justificarea sau modificarea lectiei:

Elevii trebuie sa cunoasca modalitatea de cautare ntr-o biblioteca publica a unei carti, de o anumita
specialitate si scrisa de un anumit autor, sa stie cum se structureaza fondul de carte al oricarui depozit de
informatie cu acces public (biblioteci, sali de lectura).

B. Structura continutului:

C.

Experienta anterioara de nvatare a elevilor Termeni cheie Resurse materiale


-elevii cunosc semnificatia-carte - book (eng) Carti de diverse
urmatorilor termeni: biblioteca, specialitati din biblioteca
sala de lectura, autor,-publicatie-publication (eng) scolii
beletristica, bibliografie, carti
de specialitate, documente. -cod - code (eng)

-marea majoritate a elevilor au-autor de carte - writer


frecventat diferite biblioteci,
inclusiv cea a scolii. -indice C2U

-sistem de codificare ISBN

-sistem de codificare ISSN

C. Obiectivele operationale ale lectiei

Obiectiv Capacitatea care Comportamentul prin Conditii de Criterii


urmeaza a se forma care elevii vor proba probare de
elevilor nvatarea capacitatii reusita
respective

O1 Sa cunoasca modul dePrin observarea Biblioteca 100%


organizare a fondului derespectarii unor criterii n scolii
O2 carte dintr-o biblioteca modul de aranjare a 80%
cartilor din biblioteca scolii Elevilor li se
O3 Cunoasterea semnificatiei, ofera o lista cu 100%
caracteristicilor siElevii observa si tragmpartirea pe
O4 avantajelor pe care leconcluzia daca fondul declase si 100%
14514l1116o prezinta indicele CZUcarte din biblioteca scoliisubclase
(clasificare zecimalaeste organizat conform
universala) sistemului unitarCarti si
international de organizarepublicatii
Sa cunoasca clasificareaa informatiilor(CZU). periodice
sistemalor de codificare ce
apar pe carti si publicatiiPrin identificarea pe cartiElevilor li se
periodice si publicatii periodice aofera
sistemelor de codificaresemnificatia
Sa cunoasca semnificatiaISBn si ISSN. cifrelor codului
si avantajele sistemelor ISBN
internationale de
codificare. Dupa identificarea codului-carti din
ISBN de pe o carte eleviibiblioteca
apreciaza secventa carescolii
indica codul de identificare
a editurii, numarul de
ordine al cartii editate.

D. Desfasurarea lectiei

Timp Etape de instruire Arii de Metode de Mijloace Forme de


continut nvatare de organizare
nvatare
Profesor Elev

1 2 3 4 5 6 7
14514l1116o

10' Organizarea claseiPreiau Conversatia Frontal


pentru desfasurareasarcinile
activitatii propuse de
profesor
-deplasarea elevilor
la biblioteca scolii

-prezentarea clasei
doamnei bibliotecar

-asezarea elevilor

-prezenta

2' Captarea atentieiAsculta cele AC1 Conversatia Frontal


elevilor spuse de
profesor si
-se ncearcabibliotecar
mpreuna cu
doamna bibliotecar
sa se trezeasca
curiozitatea si
interesul elevilor cu
privire la noul mediu
de instruire.

6' Cu sprijinul d-neiAsculta si AC2 Expunere Carti mai Frontal


bibliotecar seurmaresc cu vechi
prezinta elevilor uninteres
scurt istoric al cartiireferatul
si solicita elevul carecolegului lor
a avut de pregatit unsi cele
scurt referat sa-lspuse de
prezinte profesor si
bibliotecar

2' Comunicarea Noteaza pe Expunere Frontal


obiectivelor caiete si
operationale aleretin
lectiei desfasurate laobiectivele
biblioteca urmarite

15' -prezinta modul deElevii


organizare aasculta si
fondului de cartenoteaza pe
dintr-o biblioteca caiet

-explica semnificatia
indicelui CZU

1 2 3 4 5 6 7
14514l1116o

-prezinta avantajele-preiau AC3 Expunere Raftul de Frontal si


indicelui CZU sarcinile si carti din pe grupe
verifica AC4 Explicatie biblioteca
-cere elevilor samodul de14514l1116o scolii
observe daca fondul deorganizare Observatie
carte din bibliotecaa fondului dirijata
scolii este organizatde carte
conform indicelui CZU din
biblioteca
-solicita elevii sa puna
ntrebari referitoare la-
cele mentionate mai
sus d-nei bibliotecar formuleaza
concluzii

10' -prezinta semnificatia-asculta siAC5 Expunere Carti si Pe grupe


sistemelor noteaza pe publicatii
internationale decaiet AC6 Explicatie periodice
codificare a cartilor si
publicatiilor periodice -identifica AC7 Observatie
sistemele dirijata
-cere elevilor sade
identifice sistemul decodificare
codificare ISBN sipe carti si
ISSN. publicatii
periodice
-prezinta avantajele
sistemelor de
codificare

5' Secventa finala Asculta si conversatie Frontal


urmaresc
-sensibilizeaza elevii ncu interes
legatura cu pastrareacele spuse
n bune conditii ade
cartilor profesor

-ndeamna elevii sa-noteaza


frecventeze bibliotecape caiet
scolii si alte biblioteci sarcina
primita
-da sarcina elevilor sa
revada si sa rearanjeze
cartile din biblioteca
personala

Disciplina: EDUCA 14514l1116o ;IE TEHNOLOGIC

Modulul: TEHNOLOGII DE INFORMARE sI COMUNICARE

Clasa: a VIII-a

Data:

PROIECT DE LEC 14514l1116o ;IE


TITLUL: PLAN DE AFACERI

A. Justificarea sau motivarea lectiei

Elevii trebuie sa-si dezvolte cunostintele despre etapele de ntocmire a unui plan de afaceri. Aceste
cunostinte l vor ajuta sa dobndeasca o imagine de ansamblu asupra unei afaceri pe baza unui plan. Un
plan de afaceri presupune o gndire de perspectiva si trebuie sa cuprinda etapele si resursele de care are
nevoie viitorul ntreprinzator pentru a atinge n perioada de timp determinata toate obiectivele pe care si le-a
propus.

B.
Struct

ura continutului

C.

Experienta Termeni cheie Resurse umane


anterioara de
nvatare a
elevilor
- Plan de afacere-Colectii din diferite
cunoaster buisness (eng) reviste
ea unor
termeni Numerar -cash (eng) Plan de afaceri
economici ntocmit de
Capital-capital (eng) profesor
-
cunoaster Venituri-income
ea unor
domenii Cheltuieli-expensen
de
activitate Piata-market
de succes

D.Obiectivele operationale ale lectiei

Obiectiv Capacitatea care urmeaza a se Comportamentul prin care elevii Conditii de probare Criterii de
forma elevilor vor proba nvatarea capacitatii reusita
respective

O1 Cunoasterea structurii unui plan deDescrierea continutului unui planPe fise individuale 70%
afaceri de afaceri

O2 Deprinderea de a ntocmi un plan dentocmirea unui plan de afaceri Se ofera model de plan 90%
afaceri de afaceri ntocmit de
profesor

E. Desfasurarea lectiei:

Timp Etape de instruire Arii de Metode de nvatare Mijloace de Forme de


continut nvatare organizare

Profesor Elev

1 2 3 4 5 6 7
14514l1116o

5' Organizarea clasei pentru bunaPreiau Conversatia Frontal


desfasurare a activitatii sarcinile
propuse de
-prezenta elevilor profesor

-mparte clasa n grupe de 4


14514l1116o elevi

pregateste si distribuie materiale

5' Reactualizarea cunostintelorRaspund la Conversatia Plansa Frontal


anterioare ntrebari

-se adreseaza ntrebari elevilor

2' Captarea atentiei elevilor Asculta cu Expunere Frontal


atentie cele
-se ncearca sa se trezeascaspuse de
interesul si curiozitatea elevilorprofesor
pentru activitatea imediat
urmatoare: ntocmirea unui plan
de afaceri

1 2 3 4 5 6 7
14514l1116o

3' Comunicarea titluluiNoteaza n AC1 Expunere Frontal


lectiei si a obiectivelorcaiete titlul
operationale lectiei si retin
obiectivele
-se scrie pe tabla titlulurmarite
lectiei

"Plan de afaceri"

-se prezinta obiectivele

O1 si O2

33' Demonstreaza modul-noteaza n caiet AC2


Demonstratia Plan de Pe grupe
de ntocmire a unuistructurarea afaceri
plan de afaceri dupa ununui plan de AC3 Explicatia ntocmit
model standard afaceri de
AC4 Observarea profesor
-supravegheaza -realizeaza pe 14514l1116o dirijata
activitatea pe grupe agrupe un plan
elevilor pentrude afaceri AC5 nvatarea prin
ntocmirea unui plan de descoperire
afaceri AC6
-verifica corectitudinea
ntocmirii planului

2' Secventa finala Consemneaza Conversatia


tema n caiet
-comunica tema pentru
acasa: ntocmirea unui
plan de afaceri

SINTEZA PLANULUI DE AFACERI


I. Prezentarea A. Firma
firmei si a B. Domeniul de activitate
strategiei generale C. Obiective
II. Piata A. Clienti
B. Produsul / serviciul
C. Segmentul de piata
D. Concurenta
III. Organizare, A. Procesul de conducere
conducere B. Conducerea
C. Personalul
IV. Finantele A. Venituri

B. Cheltuieli

C. Sursele si utilizarea fondurilor

D. Previziuni financiare
I. AFACEREA - PREZENTAREA FIRMEI sI A STRATEGIEI GENERALE

A. FIRMA

Firma "Editura Danubius SRL a fost nfiintata n anul 1997 prin nregistrarea
ei la Registrul Comertului, Circa Financiara si Judecatoria sectorului 6.

Activitatile de baza ale firmei sunt: editare si difuzare de carte.

Afacerea pe care o dezvolta editura Danubius este de succes datorita faptului


ca acopera un segment de piata n dezvoltare, prin editarea de carti pentru
copii, manuale scolare, o gama larga de dictionare. Cartile editate de
Danubius se remarca pe piata prin calitatea deosebita att din punct de
vedere al continutului dar si din punct de vedere al prezentarii grafice.

Pe viitor editura Danubius are n vedere dezvoltarea activitatii desfasurate


prin extinderea retelei de difuzare a cartii n zonele neacoperite precum si
editarea unor reviste (sport, moda, divertisment).

Se are n vedere si asigurarea unor servicii de pre-press (selectie de culori,


tehnoredactare, etc.).

B. DOMENIUL DE ACTIVITATE

Att n domeniul editarii ct si al difuzarii, concurenta este mare, ntruct


exista firme puternice care desfasoara aceste activitati (ex: editura ALL,
editura TEORA, editura SIGMA, editura DIDACTIC si PEDAGOGIC,
firma de difuzare TOTAL-PRESS, etc).

n prezent editura DANUBIUS este o editura n dezvoltare, are o retea de


difuzare ce acopera majoritatea zonelor tarii.

Strategia adoptata de editura DANUBIUS consta n continua adaptare la


cerintele pietei, prin dezvoltarea si perfectionarea serviciului de marketing al
firmei, prin realizarea unei continue campanii publicitare prin diverse
mijloace: radio, presa, trguri de carte, etc.

Obiectivele concrete ale acestei afaceri, n urmatorii 2-5 ani sunt realizarea
unei cifre de afaceri ct mai mari, achizitionarea unor spatii pentru birouri si
depozitarea cartilor, achizitionarea unor noi mijloace de transport pentru
serviciul difuzare precum si crearea de noi locuri de munca.

II. AFACEREA - PIA 14514l1116o ;A, CONCUREN 14514l1116o ;A

A. CLIEN 14514l1116o ;I

Clientii editurii DANUBIUS fac parte din toate categoriile de vrsta dar n
special sunt vizati copii de vrsta scolara si studenti. Din punct de vedere al
starii materiale clientii provin n general din categoria celor cu venituri
medii.
Clientii cumpara materialele editate si difuzate de DANUBIUS deoarece
corespund cerintelor pietei, att din punct de vedere al continutului precum si
a pretului accesibil.

Prezentarea grafica este deosebita iar continutul manualelor editate se


remarca prin organizarea clara si ierarhizata a informatiilor.

n urma analizei situatiei vnzarilor s-a remarcat ca nivelul vnzarilor nu este


constant de-a lungul ntregului an calendaristic, maximele nregistrndu-se n
perioada de toamna-iarna.

n urma studiului realizat de serviciul de marketing s-a ajuns la concluzia ca


clientii nostri cheltuiesc, aproximativ 5% din veniturile lor anuale.

Clientii sunt, n primul rnd, interesati de exactitatea, unitatea si organizarea


clara a informatiilor pe care le contin materialele editate. Ei mai sunt
interesati de marimea caracterului (pentru o citire usoara), de grafica copertei
precum si de modul de brosare a cartilor.

Pretul pe care clientii sunt dispusi sa-l plateasca este n concordanta cu


interesul si nevoia pe care o au fata de produsul respectiv.

Clientii vor cumpara materiale editate de DANUBIUS deoarece ele vin n


ntmpinarea cererii acestora iar serviciul de marketing si publicitate atrage
atentia asupra noilor aparitii, trezeste interesul si determina actiunea de
cumparare.

B. PRODUSUL / SERVICIUL

1.Editura DANUBIUS ofera editare si difuzare de carte (beletristica, carti de


specialitate, manuale, dictionare).

Acopera nevoia de cunoastere, informare si instruire.

Cartile sunt vndute prin intermediul serviciului DIFUZARE, care distribuie


cartile librariilor si difuzorilor particulari din teritoriu precum si prin
punctele proprii de vnzare.

Cumparatorul afla de produsele editurii DANUBIUS prin intermediul


publicitatii realizate prin diverse mijloace: piesa, radio, trg de carte,
publicitate directa prin intermediul pliantelor distribuite prin posta precum si
prin publicitatea la locul vnzarii, prin expunerea n vitrina si rafturi.

2.Produsele vor fi vndute la preturi ce tin seama de pretul de cost si


realizarea unui profit, precum si de preturile practicate de concurenta.

n costul unei carti sunt incluse costurile dreptului de autor, costurile


tehnoredactarii, a tiparirii, ale difuzarii, costurile salariale, etc.

Cartile editate si difuzate de editura DANUBIUS sunt competitive pe piata


de carte.

C. SEGMENTUL DE PIA 14514l1116o ;

Piata este situata cu precadere n orasele din sudul si vestul tarii (acopera
70% din teritoriul tarii).

Este o piata n dezvoltare, cu un ritm de crestere de 8% pe an. Tendintele


pietei firmei DANUBIUS sunt de continua extindere.

D. CONCUREN 14514l1116o ;A

1.Principalii concurenti sunt celelalte edituri care se ocupa n special cu


editare de manuale scolare.

2.Produsele lor au o calitate comparabila cu ale editurii DANUBIUS.

Principalele firme concurente se bucura de o buna reputatie pe piata de carte.


Clientii le sunt fideli n masura satisfacerii cerintelor lor. Firmele concurente
si distribuie produsele asemanator cu editura DANUBIUS, prin retele
proprii de difuzare si prin firme ce se ocupa exclusiv de difuzare. Segmentul
lor de piata este comparabil cu al editurii DANUBIUS.

Avantajul firmei DANUBIUS este faptul ca are un serviciu de management


si marketing foarte bine organizat.

III. ORGANIZARE; CONDUCERE

A. PROCESUL DE PRODUC 14514l1116o ;IE


1.Principalul proces este cel al editurii si difuzarii ce cuprinde urmatoarele
etape de baza: cumpararea dreptului de autor, eventuala traducere a
materialului, stabilirea tirajului, testarea pietei, tehnoredactare, trimiterea si
tinerea sub observatie a tiparirii si legarii cartilor, trimiterea n reteaua de
difuzare.

2.n activitatea ei, firma are nevoie de calculatoare, faxuri, xeroxuri precum
si masini de transport pentru reteaua de difuzare.
B. CONDUCEREA

1.Structura organizatorica a firmei este:

- director general (manager si administrator)

- directori de marketing (2)

- colaboratori redactori de specialitate (5)

- tehnoredactori (2)

- grafician (1)

- contabil (1)

- magaziner (1)

- agenti difuzare (4 14514l1116o )

2.Afacerea este condusa de directorul general care este si managerul firmei.

3.Directorul general raspunde de bunul mers al firmei, n general, iar


directorii de marketing raspund de testarea pietei si volumul vnzarilor.
C. PERSONALUL

Firma are nevoie de 12 angajati permanenti si 5 colaboratori.

Calificarea fiecaruia este n functie de munca pe care o presteaza.

Angajatii necesari sunt gasiti n urma anunturilor date n acest sens, prin
depunerea CV-urilor urmate de interviuri.
Pe piata muncii exista calificarile care sunt necesare pentru angajatii firmei
DANUBIUS.

Plata personalului se face n functie de atributiile pe care la are fiecare


angajat, n functie de competenta sa, prin negocierea salariului (se tine seama
de salariul minim pe economie).

IV. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIAR

Editura DANUBIUS SRL are un capital social de 500.000.000 lei


reprezentnd aportul asociatului unic dupa cum urmeaza:

- numerar - 115.000.000 lei

- mijloace fixe - 380.000.000 lei

- obiecte de inventar - 5.000.000 lei

Obiectul de activitate este: editare si difuzare de carte.

Pe baza planului de afaceri, firma DANUBIUS SRL solicita un credit pentru


achizitionarea de mijloace fixe n valoare de 200.000.000 lei.

Banca acorda creditul cu o dobnda anuala de 50%, creditul urmnd a fi


rambursat trimestrial, n 4 14514l1116o rate.

Firma angajeaza 12 salariati permanenti si 5 colaboratori iar pentru fiecare


angajat se negociaza salariul. Societatea nu este platitoare de T.V.A.

Cheltuieli:

Privind personalul:

1 salariat 12 luni 5.000.000 lei = 60.000.000 lei

2 salariati 12 luni 4 14514l1116o .000.000 lei = 96.000.000


lei
4 14514l1116o salariati 12 luni 3.000.000 lei = 14
14514l1116o 4 14514l1116o .000.000 lei

5 salariati 12 luni 2.500.000 lei = 150.000.000 lei

5 colaboratori 12 luni 1.000.000 lei = 60.000.000 lei

Total cheltuieli pe an privind personalul = 510.000.000 lei

-privind asigurarile sociale (23% din fondul de salarii):

510.000.000 lei 23/100 = 117.300.000 lei

-privind constituirea fondului de sanatate(2%):

510.000.000 lei 2/100 = 10.200.000 lei

-privind protectia sociala (fond somaj 5%):

510.000.000 lei 5/100 =25.500.000 lei

-contributia unitatii la fondul de risc si accidente (1%):

510.000.000 lei 1/100 = 5.100.000 lei


Din documentele de evidenta a mijloacelor fixe rezulta ca firma nregistreaza, conform normelor legale,
cheltuieli privind amortizarea mijloacelor fixe de 75.000.000 lei/an.

Cheltuieli privind dobnzile:

Rata trimestriala de rambursare a creditului este de 50.000.000/trim.

Formula de calcul a dobnzii este:

Sold cont credit nr. zile utilizare procent de dobnda

360 zile/an 100

Dobnda pe trim. I:

(200.000.000 lei 90 50)/360 100 =25.000.000 lei

Dobnda pe trim. II:

(150.000.000 lei 90 50)/360 100 =18.750.000 lei

Dobnda pe trim. III:


(100.000.000 lei 90 50)/360 100 =12.500.000 lei

Dobnda pe trim IV:

(50.000.000 lei 90 50)/360 100 =6.250.000 lei

Total dobnzi: 62.500.000 lei

Din evidenta contabila reies urmatoarele categorii de cheltuieli:

-cheltuieli privind cumpararea dreptului de autor 120.000.000 lei

-cheltuieli cu materiale consumabile 5.000.000 lei

-cheltuieli tipografice 225.000.lei

-cheltuieli cu combustibilii 90.000.000 lei

-cheltuieli apa, energie 8.000.000 lei

-cheltuieli privind uzura obiectelor de inventar 1.000.000 lei

-cheltuieli chirie _________

VENITURI CHELTUIELI

ncasari - Personal 510.000.000 lei

(cifra de afaceri) - CAS 23% 117.300.000 lei

1.4 14514l1116o 50.000.000 lei - Fond sanatate 10.200.000 lei

- somaj 25.500.000 lei

- Risc 5.100.000 lei

- Amortizari 75.000.000 lei

- Dobnzi 62.500.000 lei

- Drept de autor 120.000.000 lei

- Consumabile 5.000.000 lei

- Cheltuieli tipografice 225.000.000 lei

- Combustibili 90.000.000 lei

- Apa energie 8.000.000 lei

- Uzura ob. de inv. 1.000.000 lei

TOTAL 1.254 14514l1116o .600.000 lei


Profit brut: 1.4 14514l1116o 50.000.000 - 1.254 14514l1116o .600.000 lei = 195.4 14514l1116o 00.000 lei

Impozit pe profit: 195.4 14514l1116o 00.000 38/100 = 74 14514l1116o .252.000 lei

Profit net: 195.4 14514l1116o 00.000 - 74 14514l1116o .252.000 lei = 121.14 14514l1116o 8.000 lei

C. ABORDAREA METODICO - APLICATIV

Corelatii intra si interdisciplinare ale temei


IS
ISTORIE

CHIMIE

GEOGRAFIE

MATEM.

EDUCA 14514l1116o ;IE

PLASTIC

FIZIC

Disciplina: EDUCA 14514l1116o ;IE TEHNOLOGIC

Modulul: SERVICII TURISTICE sI HOTELIERE

Clasa: a VIII-a

Data:

PROIECT DE LEC 14514l1116o ;IE

TITLUL LEC 14514l1116o ;IEI: PROIECTAREA UNEI EXCURSII

A. Justificarea sau motivarea lectiei:

Elevii si vor dezvolta capacitatile intelectuale si practice de organizare a unei excursii, prin dobndirea unei
imagini de ansamblu asupra modului de organizare a unei excursii; sa realizeze importanta documentarii
prealabile, prin ntocmirea itinerariului, a stabilirii obiectivelor turistice, a ntocmirii fisei tehnice a circuitului
precum si analiza de pret a acestuia.

n urma cunostintelor dobndite, elevii pot contribui la organizarea cu succes a unei excursii.
B. Structura continutului:

Experienta anterioara de
Termeni cheie Resurse materiale
nvatare a elevilor

Elevii cunosc semnificatia unor Lb. Lb. engleza Fisa de documentare si fisa
termeni ca: excursionist, circuit romna tehnica a circuitului turistic
turistic, obiectiv turistic, ghid, ntocmita de profesor
etc.

Excursie Trip, excursion


Marea majoritate au fost n
excursii organizate.
Autocar Coach, touring

Turul Sightseeing
orasului
Guide
(vizita
turistica) Route, tract

Ghid Monument

Traseu

Monumen
t

D.Obiectivele operationale ale lectiei


Comportamentul prin care
Capacitatea care urmeaza a Conditii de Criterii de
Obiectiv elevii vor proba nvatarea
se forma elevilor probare reusita
capacitatii respective

1 2 3 4 5
14514l1116
o

Cunoasterea timpilor de oprire - prin enumerarea lor - vor tine


si a conditiilor pe care trebuie seama de
sa le ndeplineasca aceste
organizarea unui circuit turistic conditii cnd
O1 90%
pentru a fi apreciabil vor ntocmi
fisa tehnica
a circuitului
turistic

Deprinderea de a ntocmi o ntocmirea unei fise de -pe fise de


fisa de documentare a unui documentare pentru un circuit lucru
circuit turistic stabilit de fiecare grupa de individuale
elevi
O2 -se ofera 80%
model de
fisa de
documentar
e, ntocmit
de profesor

1 2 3 4 5
14514l1116
o

Deprinderea de a ntocmi fisa ntocmirea fisei tehnice pentru -pe fise de


tehnica a unui circuit turistic circuitul ales lucru
individuale

O3 -se ofera 80%


model de
fisa tehnica
ntocmit de
profesor

O4 Deprinderea de a ntocmi Realizarea unei analize de -pe fise de 70%


14514l1116o analiza de pret a circuitului pret pentru circuitul ales lucru
turistic individuale

-se ofera
model de
ntocmire a
analizei de
pret,
realizat de
profesor

E.Desfasurarea lectiei

Timp Etape de instruire


Arii de Metode de Mijloace de Forme de
continut nvatare nvatare organizare
Profesor Elev

1 2 3 4 14514l1116o 5 6 7

Organizarea clasei Preiau sarcinile


pentru buna desfasurare propuse de
a activitatii profesor

-prezenta elevilor
5' Conversatia Frontal
-mparte clasa n grupe
de trei sau patru elevi

-pregateste materialele

Reactualizarea Raspund la
cunostintelor anterioare ntrebari
5' Conversatia Frontal
-se adreseaza ntrebari
elevilor

4
1 2 3 14514l111 5 6 7
6o

2' Captarea Asculta cu Expunere Fronta


atentiei atentie cele l
elevilor spuse de
profesor
-se ncearca
printr-o
expunere
adecvata sa
se trezeasca
interesul
elevilor pentru
activitatea
imediat
urmatoare:
proiectarea
excursiei

Comunica titlul Noteaza n


lectiei si caiete cele
obiectivele scrise de
operationale profesor Fronta
3' Expunere
l
-scrie pe tabla
att titlul ct si
obiectivele

Realizarea Noteaza n
obiectivului O1 caiete
structura
-explica planificarii
importanta unei excursii
4 Expunere
proiectarii unei Fronta
14514l111 AC1
excursii l
6o ' Explicatie
-enumera
etapele de
realizare a
proiectarii

10' Realizarea Realizeaza AC2 Demonstrat -harta Pe


obiectivelor pe grupe o ia turistica a grupe
fisa de AC6 Romniei
-mparte documentare Explicatia
materialele pentru un AC7 -fisa de
grupelor de traseu turistic Observareadocumenta
elevi ales de dirijata re
fiecare grupa
- nvatarea ntocmita
demonstreaza prin de profesor
modul de descoperire
ntocmire a
fisei de
documentare

-
supravegheaz
a activitatea
pe grupe a
elevilor pentru
ntocmirea
unei fise de
documentare

-verifica
corectitudinea
ntocmirii
acestora

1 2 3 4 14514l1116o 5 6 7

Realizarea Realizeaza pe demonstrati -harta


obiectivului O3 grupe a turistica a
ntocmirea fisei Romniei
-demonstreaza tehnice pentru -explicatia
modul de circuitul ales -fisa
ntocmire a fisei - tehnica a
tehnice a unui observarea unui circuit
circuit turistic dirijata turistic
ntocmita
10 -supravegheaza -nvatarea de profesor Pe
AC3 prin
' activitatea pe grupe
grupe a elevilor descoperire
pentru
ntocmirea fisei
tehnice a
circuitului turistic

-verifica
corectitudinea
ntocmirii fisei

8' Realizarea Realizeaza AC4 demonstrati Analiza de Pe


obiectivului O4 analiza de pret 14514l111 a pret a unui grupe
14514l1116o pentru circuitul 6o circuit
turistic ales -explicatia turistic
-demonstreaza ntocmit de
modul de - profesor
ntocmire a observarea
analizei de pret dirijata
a unui circuit
turistic -nvatarea
prin
-supravegheaza descoperire
activitatea pe
grupe a elevilor
pentru
ntocmirea
analizei de pret
a unui circuit
turistic

-verifica
corectitudinea
ntocmirii
analizei de pret

Mentioneaza Asculta si
aspecte legate eventual pun
de conduita ntrebari
Expunerea
2' elevului pe AC5 Frontal
conversatia
perioada
desfasurarii
excursiei

Secventa finala Consemneaza


tema n caiet
-comunicarea
temei pentru
acasa:
Conversati
1' proiectarea unei Frontal
a
excursii

-anuntarea
temei lectiei
urmatoare

PROIECTAREA UNEI EXCURSII

I. FIsA DE DOCUMENTARE

1. Stabilirea itinerariului
II. OBIECTIVE TURISTICE sI DE ALT NATUR

Ploiesti -Muzeul Ceasului

Maneciu -Mnastirea Suzana

Cheia -Mnastirea Cheia

Brasov -Biserica Neagra

(tur de oras, panorama)

Predeal -Biserica Mnastirii Predeal

(tur de oras)

Busteni -Fabrica de Hrtie

(tur de oras)

Sinaia -Mnastirea Sinaia

(tur de oras)

Cmpina -vizita Casa Memoriala Nicolae Grigorescu

-vizita Casa Memoriala I. Hasdeu

Barcanesti -Mnastirea Ghighiu

Durata circuitului 2 zile

n anexa lucrarii se gasesc date si informatii privitoare la obiectivele turistice vizitate

III. FIsA TEHNIC A CIRCUITULUI

Nr. Data Localitatea CI DE ACCES TIMPII CIRCUITULUI PROGRAMUL


ESCALELOR
crt
RUTA DIST TOTAL CLTORIE OPRIRI ORAR
[Km] VIZITE

14 Plecare din
1 14514l1116o Bucuresti - - - - - 8.30 Bucuresti
.VI

2 Ploiesti DN1 60 60 60' - 9.30 Sosire Ploiesti

4 Sosire Maneciu
3 Maneciu DN1A 14514l1116o 103 50' - 10.20
3

4 Vizita Mnastirea
Maneciu - - - - 30' 10.50 Suzana
14514l1116o

5 Cheia DN1A 16 119 20' - 11.10 Sosire Cheia

11.4 Vizita Mnastirea


6 Cheia - - - - 30' 14514l1116o Cheia
0

4 Sosire Brasov
7 Brasov DN1A 14514l1116o 160 50' - 12.30
1

8 Brasov - - - - 30' 13.00 Tur oras

14 Masa prnz Rest.


9 Brasov - - - - 90' 14514l1116o Turist
.30

Vizita Biserica
10 Brasov - - - - 30' 15.00
Neagra

11 Predeal DN1 27 187 30' - 15.30 Sosire Predeal

Vizita Mnastirea
12 Predeal - - - - 30' 16.00
Predeal
13 Predeal - - - - 30' 16.30 Tur oras Predeal

14 Sosire Busteni
Busteni DN1 20 207 30' - 17.00
14514l1116o

15 Busteni - - - - 30' 17.30 Tur oras Busteni

16 Busteni - - - - 60' 18.30 Timp liber

Cina +cazare
17 Busteni - - - - - -
Hotel Silva

- Mic dejun Hotel


Silva
18 15.VI Busteni - - - 60' 8-9

Vizita Fab. De
19 Busteni - - - - 90' 11.00
Hrtie Busteni

20 Sinaia DN1 12 219 15' - 11.15 Sosire Sinaia

11.4 Vizita Mnastirea


21 Sinaia - - - - 30' 14514l1116o Sinaia
5

22 Sinaia - - - - 15' 12.00 Tur oras Sinaia

23 Cmpina DN1 19 238 25' - 12.25 Sosire Cmpina

Vizita casa
24 memoriala
14514l1116o
Cmpina - - - - 30' 12.55
N. Grigorescu

25 Cmpina - - - - 30' 13.25 Tur oras


14 Masa prnz Rest.
26 Cmpina - - - - 65' 14514l1116o Dumbrava
.30

Vizita casa
27 Cmpina - - - - 30' 15.00 memoriala
Hasdeu

4 15.4 Sosire Ploiesti


28 Ploiesti DN1 32 270 14514l1116o - 14514l1116o
0' 0

16.4 Vizita Muzeul


29 Ploiesti - - - - 60' 14514l1116o Ceasului
0

30 Ploiesti - - - - 50' 17.30 Timp liber Ploiesti

18.4 Sosire Bucuresti


31 Bucuresti DN1 57 327 75' - 14514l1116o
5

Total Km parcursi: 327 + 10% (tururi de oras) = 327 + 33 = 360 Km

Total timp opriri (vizitare + servicii restaurare + cazare + timp liber) = =27h4 14514l1116o 0'

IV. ANALIZA DE PRE 14514l1116o ; A CIRCUITULUI TURISTIC

Servicii restaurare si cazare:

1)masa o cazare +
prnz
Restaur o pensiune completa +
ant
Turist
cat. I. o masa prnz

2)cina +
cazare +
mic
dejun
Hotel
Silva
cat. II.

3)masa
prnz
Restaur
ant
Dumbra
va cat. I.

- cazare - 110.000 lei / persoana

- pensiune completa - 120.000 lei / persoana

- masa prnz - 4 14514l1116o 2.000 lei

Autocarul a fost nchiriat pentru suma de 15.000 lei / Km.

Total Km parcursi: 360 Km.

Analiza pret:

1)Transport: (360 km 15.000 lei) : 50 persoane = 108.000 lei /persoana

2)Cazare - 110.000 lei / persoana

3)Servicii restaurare - 1 p.c. - 120.000 lei /persoana

1 p. - 4 14514l1116o 2.000 lei / persoana

TOTAL 162.000 lei / persoana

4 14514l1116o )Obiective vizitate - 9 5000 lei = 4 14514l1116o 5.000 lei / persoana

5)Cheltuieli personal nsotire

6)Total: 108.000 + 162.000 + 4 14514l1116o 5.000 + 10.800 = 325.800 lei / persoana

7)Comision (cota) 10% - 32.580 lei / persoana

8)Cota ADAS 1% - 3258 lei / persoana

9)T.V.A (11% din total 6 + 7) = 39.4 14514l1116o 21,8 = 39.4 14514l1116o 22 lei / persoana

10)Pret total persoana: 325.800 + 32.580 + 39.4 14514l1116o 22 = 4 14514l1116o 01.060 lei / persoana =
4 14514l1116o 01.000 lei /persoana.
T
I
P
U
R
I
D
E
Domenii de utilizare Observatii

S
C
R
I
E
R
E
Caracteristici

-simplificat de Louis Braille


Scrierea Braille

-dupa cum lipsesc unul sau mai multe


puncte, prin cele 63 de combinatii care
rezulta se pot reprezenta alfabetul, cifrele,
notele muzicale, semnele ortografice si de
punctuatie.

Creat pentru a se putea


comunica la distante mari,
preocupare pe care
omenirea a avut-o din cele
Alfabetul Morse mai vechi timpuri Vezi 4
14514l1116o

-conceput n anul 1837, de Samuel Morse,


format din linii si puncte, ce pot constitui
litere sau cifre

Scrierea caligrafica

-denumirea de caligrafie vine din limba


greaca: Kallos-frumusete si graphe-
scriere.

-n anul 184 14514l1116o

Vezi 5
5, la noi a aparut pentru prima data un
probar de caligrafie pentru scoala militara.

Viteza de scriere este mica, nclinarea


scrierii este de 4 14514l1116o 5-50 grade,
la scrierea caligrafica se pot distinge
portiuni subtiri, groase sau medii.

Do
Ca me
Ob
ra nii
se
cte de
rv
ris util
atii
tici iza
re

Scri Pe V
erea ntr e
curs u zi
iva de 1
ncli nu 0
nata mir
spre ile
drea de
pta hid V
sau ro e
stn gr zi
ga afi 1
la e 1
75
de Pe
grad ntr
e. u
de
nu
mir
Scrierea
ile
lan
turi
cartografica
lor
mu
nto
as
e,
po
dis
uril
or
Scri sa
erea u
bata c
rda mp
(n iilo
trad r
ucer
e=
ncr
ucis
ata)
este
o
com
bina
tie
ntre
scri
erea
curs
iva
si
rond
a;
pe
harti
scri
erea
bata
rda
se
reali
zea
za
liter
a cu
liter
a, la
dist
ante
apre
ciabi
le.

Pe V
ntr e
u zi
luc 1
rar 2
ile
de
Scrierea
de n desenul tehnic
se
n
teh
scri nic
erea din
n div
des ers
enul e
tehn do
ic me
poat nii:
e fi
des
enat ar
a hit
(ma ect
nual ur
a) a,
sau co
exe nst
cuta ruc
ta tii
cu de
sabl cla
oan diri
e ,
spe de
ciale se
. n
teh
nic
- ind
ace ust
asta rial
scri ,
ere etc
este .
stan
dard
izat
a pe
o
anu
mita
lucr
are
de
des
en
tehn
ic,
se
poat
e
folo
si
num
ai
un
anu
mit
tip
de
scri
ere

-
poat
e fi
drea
pta
sau
ncli
nata
.

- - V
utiliz pe e
ata ntr zi
la u 1
lucr br 3
arile od
care erii V
cer si e
o cu zi
prez sat 1
enta uri 4
re 1
artis - 4
tica pe 5
deo ntr 1
sebi u 4l
ta. do 1
me 1
- niu 1
liter l 6
ele mu o
au zic
ele al V
men e
te - zi
dec pe 1
orati ntr 5
ve, u
ce sc
se ulp
aleg tur
n a
arm n
onie le
cu mn
efec .
tele
ce
treb
uie
obti
nute
.
T
I
P
U
R
I
D
E
S
C
R
I
E
R
E
Scrierea

artistica

B2. TIPURI DE SCRIERE sI UTILIZAREA LOR N DIVERSE


DOMENII DE ACTIVITATE
O
B
DS
OE
MR
CEV
ANA
RI
AI
C 1
TD4
E5
R 1
U
I4
STl
TI1
IL1
IC1
IZ6
Ao
R
E;
I
I

uv
te
iz
li
i
-z1
sa
ct
ra
i
ed
re
e
as
c
so
el
a
fr
ai
c,
e
c
co
un
d
gu
rc
oe
s
il
ma
e
f
uo
nr
im
fa
or
re
ma
a
s
ec
vr
i
te
r
ni
di

r
ia
dp
i
cd
ae
r
ea
a
a
pd
eu
nl
it
tu
el
iu
i
d
e

p
e

r
t
i
e
,

c
u

t
r
a
s
a
t
u
r
i

c
o
n
t
i
n
u
e
,

f
a
r
a
,

r
u
p
t
u
r
i
,

d
u
p
a

c
a
r
e

s
e

t
r
a
s
e
a
z
a

s
e
m
n
e
l
e

d
i
a
c
r
i
t
i
c
e

Pv
ee
nz
ti
r
u2

r
e
a
l
i
z
a
r
e
a

u
n
e
i

s
c
r
i
e
r
i
,

t
o
t

a
t

d
e
r
a
p
i
d
e

c
a

s
i

v
o
r
b
i
r
e
a

U
t
i
l
i
z
a
t
a
v
e
d
z
e
i
n
3
e
v
a
z
a
t
o
r
i
DOMENII DE OBSERVA
CARACTERISTICI
UTILIZARE 14514l1116o ;II

- Vezi 6
Utilizata la scrierea
hartilor Vezi 7
Vezi 8
denumirea de cartografie provinepentru scrierea Vezi 9
denumirilor
din limba greaca si se traduce
localitatilor
prin scrierea hartilor
-la scrierea unei harti se selecteaza un numar de
pentru denumiri
tipuri de scriere care sa se deosebeascahidrografice
pregnant ntre ele prin factura generala, nclinare
grosime; cu fiecare dintre ele se vor nscrie
denumirile unei anumite grupe de elemente:
pentru denumiri
localitati, hidrografie, relief, paduri, insule, etc. de relief

Dintre cele mai utilizate scrieriutilizata pentru


cartografice, sunt: scrierea titlurilor
hartilor
Scrieri filiforme:

- nclinata spre dreapta la 75

- nclinata spre stnga la 75

- dreapta

scrierea bloc - scriere mai pretentioasa


datorita obligativitatii de a mentine o
perfecta uniformitate de grosime pe
ntreg traseul literelor

B. ABORDAREA sTIIN 14514l1116o ;IFICO TEHNIC

B.1. TEHNOLOGIA CELULOZEI sI HRTIEI


I. Notiuni introductive

Notiuni de "celuloza" si "hrtie" reprezinta fiecare n parte un grup de


produse tehnice bine definit.

Celuloza - este constituentul principal al peretilor celulelor vegetale, unde se


mai gaseste asociata cu substante necelulozice, denumite incruste.
Celuloza cuprinde toate materialele fibroase celulozice folosite la fabricarea
hrtiei, a fibrelor artificiale sau a altor produsi chimici - pelicule pentru
filme, lacuri etc.

Denumirea tehnica de celuloza o poarta materialul fibros obtinut prin


dizolvarea n solutii chimice a incrustelor.

n functie de destinatia lor, celulozele se mpart n:

- papetare sau tehnice - pentru hrtii si cartoane

- chimice, nnobilate avnd un grad ridicat de puritate - pentru fibre


artificiale si diversi derivati celulozici.

Hrtia - cuprinde asa zisele produse "papetare" respectiv toata gama de hrtii
si cartoane (hrtii groase cu masa peste 160g/m2).

Clasificarea produselor papetare n aceste doua mari

familii - hrtie si carton - are dezavantajul ca nu ofera nici o


indicatie asupra domeniului de utilizare. Spre exemplu:

Subf
amilii ale hrtiei

Fiecare aceste doua subfamilii se clasifica, n functie de


utilizarea produselor ce-i apartin, n mai multe sortimente.
n cazul cartoanelor, mpartirea n sub familii se face n modul
urmator:

Subfamilia cartoane pentru tipar cuprinde sortimentele:

Pentru a ntelege ct mai bine tehnologia obtinerii hrtiei, aceasta se


structureaza dupa urmatoarea schema:

II. SEMIFABRICATE FIBROASE N INDUSTRIA HRTIEI


II1. Paste semichimice.

II 1.1 - definitie si materii prime utilizate pentru obtinerea pastelor


semichimice

Pastele semichimice sunt semifabricate fibroase obtinute printr-un tratament


chimic moderat al materiilor prime fibroase, n vederea eliminarii partiale a
incrustelor, urmat de o prelucrare mecanica pentru individualizarea fibrelor.

Cifrele sunt valabile pentru industria celulozei si hrtiei din tara noastra.

Lemnul - dintre elementele morfologice ale arborelui (radacina, trunchi,


coroana, frunze sau ace), numai trunchiul si o parte din coroana se folosesc
la fabricarea pastelor fibroase.

Paiele de gru - sunt formate din urmatoarele elemente morfologice: tulpina


(63-65%), frunzele si pleava (17-21%), spicul (8-10%) si nodurile (6-7%).
Elementele fibroase cele mai importante ale paielor sunt continute de tulpina
care atinge o lungime de 0,6-1,0m.
Stuful - recoltat dupa sezonul rece, dupa ce a pierdut o mare parte din frunze,
are urmatoarea compozitie morfologica: tulpina (80-85%), teci si frunze (8-
15%), noduri (3-5%) si panusita (2-3%).

Dintre toate aceste materii prime valoarea papetara cea mai ridicata o
prezinta rasinoasele. Valoarea papetara este data de raportul dintre lungimea
si grosimea fibrelor. Cu ct este mai mare acest raport, cu att fibrele sunt
mai suple si au o capacitate mai mare de mpslire.

Rasinoase Plop Fag Stuf Paie

Lungime 3,00 1,50 1,28 1,20 1,15


(mm)

Latime 0,04 0,030 0,030 0,030 0,025


(mm) 14514l1116o
0

Raportul 75,0 50,0 4 4 4


L/l 14514l1116o 14514l1116o 14514l1116o
0,0 0,0 6,0

II 1.2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE OB 14514l1116o


;INERE A PASTELOR SEMICHIMICE
II. 1.2.a Prepararea si depozitarea materiilor prime.

- sectionarea lemnului - tocarea paielor - tocarea stufului

- cojirea lemnului - desprafuirea - desprafuirea

- prin strunjire - sortarea - sortarea

- prin frecare - depozitarea n - depozitarea n silozuri


silozuri
- tocarea lemnului

- sortarea tocaturii

- depozitarea tocaturii

n hale sau silozuri

Modul de actionare a dispozitivului de cojire prin strunjire:

Modul de actionare a dispozitivului de cojire prin strunjire:


1-bustean; 2-dispozitivul rotativ; 3-colti metalici.

Fig. 1

Schema instalatiei de tocare si sortare a tocaturii din lemn:


Fig. 2

Schema unui siloz pentru tocatura din lemn:

Schema unui siloz pentru tocatura din lemn:

Fig. 3

II. 1.2.b. Dezincrustarea celulozei prin fierberea lemnului sau a plantelor anuale.

Procedeele de obtinere a pastelor semichimice si-au luat denumirea de la


solutia chimica folosita la dezincrustarea acesteia:

- procedeul natron - consta n fierberea tesutului vegetal cu o solutie de


hidroxid de natriu (sodiu)

- procedeul sulfat - consta n fierberea tesutului vegetal cu o solutie de


NaOH (60g/l) si Na2S(20g/l)
- procedeul sulfit - consta n fierberea tesutului vegetal cu o solutie de
bisulfit acid de calciu (se aplica mai ales la lemnul de rasinoase)

- procedeul sulfit neutru de sodiu - consta n fierberea lemnului de


paioase sau a plantelor anule cu o solutie formata din Na 2SO3 si
Na2CO3.

Schema unui fierbator sferic:

V = 15-60m3
Fig. 4 14514l1116o

Fierbator discontinuu stationar de 14 14514l1116o 0 m 3 - timp de fierbere-2


ore

-temperatura de fierbere-170C

Fierbator discontinuu stationar


Fig. 5

II.1.2.C. Defibrarea materialului dezincrustat

Materialul rezultat de la dezincrustare pastreaza ntotdeauna forma tocaturii


si de aceea pentru transformarea lui n pasta este necesar un tratament
mecanic - defibrarea. Cele mai bune rezultate din punct de vedere a
proprietatilor pastei si consumului specific de energie se obtin cnd
defibrarea se executa la cald, imediat dupa fierbere.

Defibrarea se realizeaza cu ajutorul unor aparate numite rafinoare cu discuri


(o moara cu doua discuri metalice verticale, paralele, unul fix si altul n
miscare la 500 - 1000 rot / min.)

Rafinor cu discuri metalice:

Rafinor cu discuri metalice:

1-disc fix; 2-disc rotativ; 3-carcasa; 4 14514l1116o -surub de alimentare a rafinorului de material fibros

; 5-intrarea materialului fibros (refuzul de la sortare);

6-evacuarea materialului fibros macinat; 7-placi dintate.

Fig. 6

II. 1.2.d. Spalarea, sortarea si deshidratarea pastelor semichimice


Pentru spalarea pastelor semichimice si recuperarea solutiilor reziduale se
utilizeaza filtre cu vacuum sau cu presiune si prese. Alegerea utilajului
pentru spalare este conditionata de caracteristicile lesiei negre recuperate
(concentratia si temperatura) si de destinatia pastei.

Lesiile reziduale recuperate la spalarea pastelor semichimice sunt utilizate o


parte pentru completarea hidromodului de fierbere, iar restul este dirijat la

recuperarea chimicalelor pe care le contin.

Sortarea este operatia de ndepartare din materialul fiert a aglomeratiilor


fibroase mari, noduri, aschii. Se realizeaza n doua trepte: sortarea grosiera si
fina cu ajutorul sortitorului vibrator.

Deshidratarea pastelor semichimice se face n scopul ngrosarii acestora


pentru a putea fi prelucrate n continuare (macinat pentru hrtie sau albit).
ngrosarea pastelor se poate obtine cu ajutorul preselor mecanice si al
masinilor de deshidratare.

Schema masinii cu sita rotunda pentru deshidratarea celulozei:

1-cuva; 2-tambur; 3-sprituri; 4 14514l1116o -valturi de presare; 5-valt canelat; 6-rezervor de apa;

7-pompa de vacuum; 8-pompa de apa grasa;

9-valt de ghidare; 10-prese; 11-dispozitiv de nfasurare.

Fig. 7
Tamburul 2 este prevazut cu un ciur peste care se mbraca o sita. n cuva 1, suspensia de celuloza intra cu
consistenta de 0,9 - 1,3 %. Banda de fibre celulozice formata pe suprafata tamburului este spalata cu
ajutorul spirturilor 3.

Prin actiunea valtului de presare 4 14514l1116o se mbunatateste stoarcerea benzii de celuloza.


Desprinderea benzii de celuloza de pe sita se face cu ajutorul valtului canelat 5.

Banda de celuloza, avnd consistenta de 18 - 21% intra n presele canelate 10 unde este stoarsa pna la
consistenta 4 14514l1116o 0-4 14514l1116o 5% uscaciune.

Iesind din prese, banda de celuloza intra n dispozitivul 11 de taiere n coli umede la format 600 800 mm. n
locul dispozitivului de taiat coli se poate folosi dispozitivul de facut suluri. Viteza de lucru a unei astfel de
masini este de 15-4 14514l1116o 0 m/min.

II 12 C. Albirea pastelor semichimice

Pastele fibroase vegetale obtinute din lemn sau plante anuale prezinta diverse nuante de culoare. Aceste
nuante se deosebesc, n principal, modificarilor de culoare ale ligninei, precum si formarii n procesul de
fabricatie a acestor paste a unor pigmenti colorati specifici. Astfel, celulozele sulfit au o nuanta de la alba
cenusie la galbena cenusie, iar celulozele sulfat de la bruna deschis pna la bruna nchis.

Gradul de alb al pastelor fibroase se determina prin fotometrie si se exprima n procente fata de un
etalon - o substanta chimica curata, stabila si deosebit de alba, de exemplu, sulfatul de bariu.

Realizarea albirii pastelor fibroase se realizeaza prin tratarea lor cu agenti de albire: clor, apa de clor,
hipocloriti, dioxid de clor, apa oxigenata, hidroxid de sodiu, oxigen.

II. 2. Fabricarea pastei mecanice

II. 2.1. Definirea si schema generala de folosire a pastei mecanice.

Pasta mecanica se obtine prin presarea lemnului pe suprafata periferica a unei pietre cilindrice n
miscare de rotatie, stropita abundent cu apa. Acest proces poarta numele de defibrare si permite
transformarea lemnului ntr-o pasta papetara care necesita numai o sortare pentru a deveni apta de utilizare.

Pasta mecanica contine toate substantele necelulozice, inclusiv lignina, n aceiasi proportie n care se
gaseste n lemn, de aceea, din punct de vedere calitativ, este inferioara pastelor semichimice.

DOMENII DE OBSERVA
CARACTERISTICI
UTILIZARE 14514l1116o ;II
Vezi 16
-afisele, anunturile, panourilePentru expozitii, Vezi 17
publicitare atrag atentia daca suntetichete Vezi 18
scrise cu un caracter mai deosebit. Vezi 19
Pentru obiecte
destinate copiilor
(jocuri, cutii cu
Scrierea jucarii etc)

artistica Pentru initiale si


monograme

Pentru diverse
T obiecte din metal
(feronerie)

I
P
U
R
I
D
E
S
C
R
I
E
R
E

-caractere de scriere artistica sunt


solicitate si n situatii diverse cum
ar fi : titlurile cartilor, proiecte,
diplome etc.
Calculatoarele, cu ajutorul-pentru toate
imprimantelor pot sa furnizeze odomeniile de
scriere cu o viteza deosebit de mare, cu activitate
diverse caractere de majuscule,
minuscule si cifre. -toate tipurile de
scriere enumerate
mai sus pot fi
realizate si cu
Scrierea cu ajutorul calculatorului ajutorul
calculatorului,
utiliznd
programme
Scrierea obisnuita se realizeaza cu speciale.
ajutorul tastaturii care cuprinde
literele (de la A la Z), cifre (de la 0 -pentru
la 9), caractere speciale (+ ; : - = ! decoratiuni
etc), taste de control (Caps Lock,
Shift, Alt, Ctrl, etc). simpla apasare -inscriptionari
a unei taste va afisa caracterul
respectiv. -afise publicitare

Pentru litere mari avem doua metode:


1-se va apasa shift+tasta ce va apare A.
2-apasarea tastei Caps Lock va avea ca
efect afisarea literelor mari, fara sa mai
fie nevoie de apasarea tastei Shift.
Pentru revenirea n modul de scriere cu
litere mici, se va apasa din nou tasta
Caps Lock.

Calculatoarele pot fi dotate n locul


imprimantei cu un alt sistem de
realizare a scrierii (ex: cutter-plotter)
utilizat la taierea directa a diverselor
materiale n forma de litere si semne
grafice realizate din folie autoadeziva,
folii alumuniu, materiale lemnoase.
Pentru scrierea pe
T tabla de otel,
aluminiu, alama
I etc, a carei
grosime este mai
mare de 0,09 mm.
P
U
R
I
D
E
S
Vezi 21
C
R
I
E
R
E

Aceasta

scriere se executa cu ajutorul unui


arc electric care se produce cnd
vin n contact obiectul metalic pe
care trebuie scris si vrful de srma
de wolfram al creionului de scris pe
metale

Cnd estePentru scrierea


panourilor,
afiselor

Vezi 20
necesara scrierea unui text de mai
multe ori, se poate executa un sablon,
n care se decupeaza contururile
literelor la dimensiunile dorite. Tiparele
se pot confectiona din carton, tabla.

Din cele mai vechi timpuri

NECESITATEA DE INFORMARE sI COMUNICARE


Pretul de cost mai scazut, determina folosirea pe scara larga a pastei
mecanice, la fabricarea hrtiei si cartoanelor care nu necesita o durabilitate
prea mare, asa cum sunt: hrtia de ziar, o mare parte a hrtiilor de scris si
tiparit, cartoanelor duplex si triplex.

n ultimul timp s-a extins metoda de defibrare a lemnului sub forma de


tocatura, procedeul fiind mai flexibil, se poate automatiza complet si permite
prelucrarea nu numai a bustenilor dar si a sipcilor si altor deseuri de la
fabricile de cherestea.
Sche

ma generala de fabricare a pastei mecanice:


Schema generala de fabricare a pastei mecanice

Fig. 8.

Semnificatia de "apa grasa" se gaseste la punctul VI privind protectia


mediului.

II.2.2a. Defibrarea lemnului sub forma de busteni.


Se realizeaza cu utilaje speciale -

defibratoare - care au n componenta urmatoarele elemente principale: piatra


defibratoare, casete, dispozitivul de presare a bustenilor, cuva pentru
colectarea pastei si dispozitivul de ferecare a pietrei. Prin presarea lemnului
pe asperitatile acesteia patrund n masa lemnoasa si desprind fascicule de
fibre.
Schema generala a defibratorului:

1-piatra defibratoare; 2-cuva; 3-sabar; 4 14514l1116o -sprit cu apa; 5-lemn

; 6-caseta; 7-dispozitiv de ferecare; 8-rola de ferecare.

Fig .9

Calitatea pastei obtinute este n functie de:

- specia lemnului - rasinoasele (molidul si bradul), foioasele (plopul,


mesteacanul, fagul) obtin cele mai bune rezultate.

- calitatea lemnului - umiditatea 4 14514l1116o 0% si grosimea inelelor


anuale

- viteza periferica a defibratorului - v =20-30 m/s; la o viteza periferica a


defibratorului mai mare provoaca ruperi n fibra, ceea ce
duce la nrautatirea calitatii pastei.

- piatra defibratorului - influentata de finetea granulelor utilizeaza pietre de


ceramica, ciment.
II.2.2b. Defibrarea lemnului sub forma de tocatura.

Societatea suedeza "Defibrator A. B." livreaza pentru defibrarea lemnului


din tocatura instalatia reprezentata schematic mai jos:

Schema tehnologica de fabricare a pastei mecanice

din tocatura, prin procedeul Defibrator AB:

1-banda transportoare; 2-siloz; 3-alimentator cu snec; 4 14514l1116o - rafinor; 5- rezervor

Fig.10

Dintr-un siloz cu volumul de 130 m3, tocatura este alimentata n primul


rafinor monodisc, cu puterea de 100 KW si 1500 rot/min care lucreaza la o
consistenta de 25%. n siloz este introdus abur pentru mbunatatirea
conditiilor de functionare a rafinorului. Din primul rafinor pasta cade ntr-un
snec, care alimenteaza al doilea rafinor de acelasi tip si marime ca si primul.
Aici se adauga o cantitate suplimentara de apa pentru a mentine consistenta
la 25%, deoarece aceasta are tendinta sa creasca prin evaporare a apei n
timpul rafinarii. n continuare, materialul este diluat pna la consistenta de 3-
5% si depozitat ntr-un rezervor din care se alimenteaza instalatia de sortare.
II.2.3. Sortarea pastei mecanice

- are ca scop eliminarea- impuritatile de dimensiuni mici


bucatilor de lemn nedefibrat,ce nu au fost retinute de
a nodurilor, a aschiilor; prinzatorul de aschii se realizeaza
cu sortatoare centrifugale si
- se realizeaza imediat ceturbionare montate n 2-4
pasta paraseste cuva14514l1116o trepte.
defibratorului prin montarea
de gratare, n canalul
defibratorului, care au rolul
de a mpiedica bucatile mari
de lemn sa intre n
prinzatoarele de aschi, unde
pot rupe sita

- sortarea bruta se efectueaza


cu prinzatoarele de aschii de
tip Jonsson, montate n doua
trepte diferentiale.

II.2.4 14514l1116o . ngrosarea pastei mecanice.

Pasta mecanica sortata are consistenta de 0,3-0,5% si pentru a putea fi


transportata si depozitata n conditii avantajoase trebuie ngrosata pna la 3-4
14514l1116o % consistenta.

Apa calda obtinuta de la degrosare este folosita din nou n circuitul de


fabricare a pastei mecanice. ngrosatorul de pasta mecanica nu se deosebeste
n principiu de ngrosatorul pentru paste semichimice.
II. 2.4 14514l1116o . Albirea pastelor mecanice

Pastele mecanice se caracterizeaza printr-un continut ridicat de lignina.


Albirea lor se realizeaza cu agenti chimici care albesc lignina fara a o
solubiliza: apa oxigenata, peroxid de sodiu, hipoclorit de calciu.

II. 3. Pasta din crpe

II.3.1. Materii prime pentru pasta din crpe si domenii de utilizare.


Pasta din crpe se obtine din

deseuri textile vechi sau noi provenite din tesaturi sau fire din bumbac, in
cnepa, iuta, lna. Pastele obtinute se utilizeaza pentru obtinerea unor hrtii
si cartoane cu rezistenta si durabilitate deosebit de mare. Crpele de bumbac,
in si cnepa sunt utilizate de preferinta la fabricarea hrtiilor pentru
bancnote, pentru documente, tigarete, etc. Crpele de lna se folosesc numai
pentru anumite sorturi de hrtii si cartoane (hrtie pentru valturi, carton
asfaltat).
Schema generala de obtinere a pastei de crpe.

Fig. 11

II. 3.3. Desprafuirea initiala, sortarea si tocarea crpelor

Pentru a ocroti sanatatea si a usura munca personalului care lucreaza la


sortarea crpelor, acestea sunt supuse desprafuirii.
Operatia se executa ntr-un

desprafuitor format dintr-o carcasa metalica n interiorul careia se afla 3-8


tobe, pe a caror suprafete laterale sunt montate batatoare: tablele se rotesc n
acelasi sens dar cu viteze diferite, pentru ca efectul batatoarelor sa fie mai
pronuntat.
Desprafuitor de crpe: 1- batatoare; 2-transportor;

3-colector de corpuri grele; 4 14514l1116o -ventilator; 5-camera de praf.

Fig. 12

Sortarea crpelor are ca scop separarea lor n functie de calitate, culoare,


grad de curatire.

Tocarea lor se realizeaza cu tocatoare speciale tip tambur sau tip ghilotina.
Crpele se transforma n bucati cu dimensiuni 9050 mm.
II.3.4 14514l1116o Fierberea crpelor

Fierberea are ca scop eliminarea din crpe a grasimilor, colorantilor si a altor


impuritati chimice. Prin fierbere, fibrele se umfla si devin mai elastice.
Crpele noi si albe, ca si cele de calitate inferioara folosite la fabricarea
cartonului asfaltat nu sunt supuse fierberii.

Fierberea se realizeaza sub presiune n fierbatoare sferice, rotative sau


cilindrice rotative, ncalzite direct cu abur. Ca reactivi se folosesc laptele de
var si hidroxid de sodiu.
II.3.5. Spalarea si destramarea crpelor
Pentru ndepartarea lesiei si a substantelor formate n timpul fierberii,
crpele se spala cu apa, dupa care sunt destramate pentru a fi transformate n
paste.

Spalarea se poate face direct n fierbator sau mpreuna cu destramarea ntr-un


holendru.

Holendru destramator.

Fig. 13

Holendru este format din cuva metalica 1 de 4 14514l1116o -8 m3, tamburul


2 cu diametrul de 1,3-1,5 m prevazut cu 70-80 cutite metalice si toba 3 cu
sita pentru ndepartarea apei de spalare. Sub tamburul destramator se afla
platina 4 14514l1116o cu 10-15 cutite metalice.

II.3.6. Albirea pastei de crpe.

Se realizeaza cu apa de clor, hipocloriti, apa oxigenata, sau dioxid de clor.


II.4 14514l1116o . Pasta de maculatura

Procesul de obtinere a pastei de maculatura difera n functie de sortul de


maculatura.
II.4 14514l1116o .1. Sortarea maculaturii

n tara noastra maculatura este sortata n 6 clase:


Clas Provenie
Denumirea
a nta

I Maculatura alba,-colectata
netiparita sidirect din
nescrisa tipografii
si
legatorii

II Maculatura alba,-hrtii si
tiparita sau scrisa cartoane
de orice
sort, de
culoare
alba,
tiparita
sau scrisa

III Maculatura -tiparituri


amestecata de orice
fel,
indiferent
de
culoare

IV Maculatura -tiparituri
arhiva provenite
din arhiva
sau
publicatii
iesite din
uz, de o
vechime
de
maximum
20 ani

V Maculatura din-saci si
hrtii de ambalajpungi,
rezistente desprafuit
i, lipsiti
de foi
impregnat
e cu
bitum,
parafina

VI Maculatura care-tuburi de
necesita la sulurile
tratament la cald. de hrtie,
cu
exceptia
celor
acoperite
cu mase
plastice,
parafina,
etc.

II.4 14514l1116o .2. Destramarea maculaturii

Are ca cop transformarea maculaturii ntr-o pasta cu grad avansat de


individualizare a fibrelor n apa la o consistenta de 4 14514l1116o -6%.
Aparatul de destramare a maculaturii se numeste hidrapulper care are
dispozitivul de destramare asemanator cu rotorul unei masini de spalat rufe.
(200-1000 rot/min.).
II.4 14514l1116o .3. Epurarea pastei de maculatura
Maculatura poate contine o serie de impuritati (pietre marunte, ace, agrafe
etc) care se regasesc n pasta obtinuta dupa destramare. Pasta destramata de
hidrapulper este trecuta la un epurator echipat cu sortare plan-vibratoare.
II.4 14514l1116o .4 14514l1116o . Descernelizarea maculaturii

Maculatura apartinnd clasei II poate fi descernelizata prin aplicarea


tratamentului chimic concomitent ci destramarea.

Deoarece este putin probabil ca maculatura sa contina un singur tip de


cerneala trebuie sa se utilizeze diversi agenti chimici, cel mai utilizat fiind
peroxidul de sodiu.

ndepartarea cernelii se poate face pe doua cai:

- prin fierberea maculaturii n mediu alcalin, avnd drept rezultat


saponificarea uleiurilor care stau la baza cernelii de tipar.

- prin flotarea cernelii din

pasta de maculatura cu aer si un adeziv tenso-activ (sapun).


Camera de flotare.

Fig.14 14514l1116o

Camerele de flotare sunt vase de forma paralelipipedica


prevazuta central cu un amestecator cu palete montate
radial si asezate ntr-un cilindru perforat.
Vacuumul creat de amestecator provoaca aspiratia pastei n
vas. n centrul amestecatorului este aspirat aerul. Pasta si
aerul se amesteca intens si sunt evacuate prin perforatiile
cilindrului. Datorita turbulentei puternice, particulele de
cerneala sunt acoperite cu bule de aer si formeaza o spuma
abundenta, care se ridica la suprafata pastei, de unde este
evacuata cu un dispozitiv special.

Camerele de flotare: - V = 0,68 - 1,36 m3

P de actionare a amestecatorului = 3,6 - 6kw


II. 4 14514l1116o .5 Albirea pastei de maculatura descernelizata

Se realizeaza prin tratarea n doua-trei trepte cu hipocloriti si dioxid de clor


sau peroxizi.
III. PREPARAREA PASTEI DE HRTIE

III.1 Introducere

Procesul n care semifabricatele fibroase sunt transformate - cu adaosul unor


materiale auxiliare- ntr-o pasta, din care se obtine pe masina foaia de hrtie,
poarta numele de prepararea pastei de hrtie. n functie de caracteristicile
calitative si proprietatile care se cer hrtiei sau cartonului obtinut, paste poate
fi constituita dintr-un singur sort de fibre sau dintr-un amestec de
semifabricate fibroase.

III. 2. Faze tehnologice de obtinere a pastei de hrtie.


III.2.1. Destramarea si individualizarea materialelor fibroase

Semifabricatele fibroase sunt furnizate n fabricile de hrtie sub forma de foi


sau suluri cu o consistenta ridicata sau chiar n stare uscata. De aici se
impune necesitatea destramarii si individualizarii materialului fibros. n acest
proces se realizeaza si hidratarea si umflarea fibrelor.

Aparatele cu ajutorul carora se realizeaza aceasta operatie sunt


hidrapulperele, iar destramarea se realizeaza datorita agitarii turbionale
puternice a materialului n suspensie apoasa
III.2.2 Macinarea materialelor fibroase

Macinarea este operatia fundamentala n fabricarea hrtiei, de care depind


toate nsusirile acesteia.

Macinarea se realizeaza trecnd suspensia fibroasa prin cutitele mobile si


cutitele fixe ale unor aparate speciale, ca: rafinoare cu discuri metalice,
holendre, mori conice, hidrafinere, etc.
Modul de actionare a cutitelor asupra fibrei

Modul de actiune a cutitelor de macinare asupra fibrelor:

a-scurtarea fibrelor; b-strivirea si fibrilitatea fibrelor; c-formarea straturilor de fibre pe cutite

Fig. 15

Rafinoarele cu discuri metalice sunt aparatele cele mai moderne si cele mai
frecvent folosite la macinarea pastelor fibroase.
Rafinor monodisc

Fig.16

Organul de lucru al rafinorului consta din doua discuri de otel, dintre care
unul este fix, iar celalalt pus n miscare cu 500-1000 rot/ min, pus n miscare
de catre un motor electric. Discurile sunt placate cu segmenti din otel, bronz
sau bazalt. Pe suprafata segmentilor sunt prevazute canale.
III.2.3. ncheierea hrtiei

Capacitatea mare de absorbtie a apei este o caracteristica necesara doar


pentru unele hrtii: sugative, servetele, de filtru. Pentru alte hrtii si cartoane,
proprietatea de a absorbi apa este cu totul nedorita: hrtie de scris, hrtie si
cartoanele de desen.

Pentru a exista ntinderea (sugerea) cernelii pe suprafata


hrtiilor sau cartoanelor supuse tiparirii este necesara
astuparea porilor cu ajutorul unor substante chimice de
ncheiere: cleiul de colofoniu, cleiul animal, cazeina,
melamina, latexurile de rasina, etc.

III.2.4 14514l1116o . Umplerea hrtiei

n compozitia pastei de hrtie sau de carton se adauga o serie de substante


minerale cu scopul de a mbunatati aspectul si calitatea de tiparire, cresterea
opacitatii hrtiei.

Materialele de umplutura folosite n tara noastra la fabricarea hrtiei sunt:

D D GS
e e ro
n n a rt
u si du
m t uri
ir a l le
e t dd
a e ee
m a ah
at t/ l
ermbrt
ia 3 ie
lu %
lu n
i c
d o
e m
u p
m o
pl zi
er ti
e a
si c
fo a
r r
m o
ul r
a a
sa s
c e
hi f
m ol
ic o
a s
e
st
e
m
a
te
ri
al
u
l
d
e
u
m
p
l
u
t
u
r
a

I 2,5 H
ca5 6 r
ol - ti
in 5 e
ul 8 d
A e
l2 zi
O ar
3-
2 H
Si r
O ti
2
i
s
u
p
er
io
ar
e
d
e
s
cr
is
si
ti
p
ar
it

H
r
ti
i
si
c
ar
to
a
n
e
cr
et
at
e

II 2,8 H
S 2 0 r
ul - - ti
fa 2,8 e
t 6 2 cr
d et
e at
b a
ar si
iu s
(b p
la e
n ci
c al
of a
ix
) H
r
ti
i
d
e
ti
g
ar
et
e
si
h
r
ti
i
d
e
ti
p
ar
it

II 2,9 H
I 3 7 r
C - ti
ar 9 i
b 8s
o u
n bt
at ir
d i,
e h
ca r
lc ti
iu i
C s
a u
C p
O er
3 io
ar
e
d
e
s
cr
is
si
ti
p
ar
it
,
h
r
ti
e
p
e
nt
r
u
d
o
c
u
m
e
nt
e.

I
V
D
io 9
xi 3,7
d 8-
d 89
e 8
tit
a
n

Pe lnga avantajele enumerate mai sus, utilizarea


materialelor de umplutura duce la scaderea pretului de cost
al hrtiei, deoarece sunt mai ieftine dect semifabricatele
fibroase. Totusi, prin umplere proprietatile de rezistenta si
gradul de ncheiere al hrtiei se nrautatesc.
III.2.5. Colorarea hrtiei

Teoria colorarii

Lumina alba a zilei se descompune n culorile curcubeului:


Fiecarei culori i corespunde o anumita lungime de unda luminoasa.

n natura nu sunt corpuri absolut transparente, sau absolut opace. Cnd


anumite lungimi de unda ale luminii sunt absorbite de un corp, el apare
colorat corespunzator lungimilor de unda care nu sunt absorbite de acesta.

Produsele papetare se coloreaza dupa cerinte de natura estetica sau tehnica.

COLORAREA PRODUSELOR PAPETARI

2. colorarea la
METODE 1. colorarea n masa
suprafata

-cea mai raspndita metoda -se aplica la hrtia finita,


realizata direct la masina
-substanta colorata, subde fabricatie; pun stropire
forma de solutie, sau desau imersiune.
CARACTERISTICI
suspensii n apa, se adauga
n pasta fibroasa dupa-se obtin coloratii deosebit
macinare de intense, nerealizabile
prin colorarea n masa.

Diluarea- pentru a putea fi lansata pe sita masinii de fabricatie, pasta se


dilueaza pna la consistenta de 0,1-1%

- se realizeaza cu apa grasa, ntr-o cutie de amestec.


Epurarea- impuritatile care se gasesc n pasta de hrtie provin din
semifabricatele fibroase, din materialele de umplere si ncheiere si se elimina
prin operatia de epurare.

- aparate pentru epurarea pastei: epuratoare centrifugate tip


Centriscriner alcatuit din doua site concentrice, ntre care se rotesc
patru palete
III.3. Retete si scheme tehnologice de preparare a pastei de hrtie sau carton

Schemele tehnologice ale instalatiilor de preparare a pastei de hrtie sau


carton difera de la un sortiment papetar la altul si la alegerea schemei
tehnologice se tine seama de: sortul de hrtie ce trebuie fabricat, natura si
numarul semifabricatelor fibroase, gradul de macinare, proprietatile
materialelor auxiliare, capacitatea de productie a masinii de fabricatie.

Se va prezenta numai schema tehnologica de preparare a pastei de

hrtie pentru scris si tipar.


Schema tehnologica de preparare a pastei de hrtie pentru scris si tipar, care are n compozitie pasta.

1,5,7,8-rezervor;2-pompa; 3-regulator de consistenta; 4 14514l1116o -hidrafiner; 6-regulator de debit; 9-moara


Jordan; 10-cutie de diluare; 11-centricliner; 12-selectifiner

fig 17.

Brac (breac - ruptura) - n compozitia fibroasa intra si deseurile ce provin de


la masina de fabricat hrtie.

IV. FABRICAREA HRTIEI

1. Generalitati

Hrtia reprezinta o retea fibroasa n care sunt nglobate si materiale auxiliare,


cu anumite proprietati structurale impuse de domeniul de utilizare: pentru
scris, tiparit, ambalaje, pentru scopuri tehnice, etc.

Formarea retelei fibroase, respectiv a benzii de hrtie, se bazeaza pe


retinerea fibrelor si materialelor din suspensia apoasa pe site filtrante. Apa
trece prin ochiurile sitei filtrante, iar faza solida este retinuta pe suprafata
sitei, formnd banda de hrtie.
n functie de tipul de sita si de gradul de macinare a filtrelor, banda de hrtie
formata pe sita are o consistenta ntre 8-9% (n cazul sitelor cilindrice) si 14
14514l1116o -20% (n cazul sitelor plane). Sub aceasta forma hrtia nu poate
fi utilizata si de aceea se folosesc prese umede care ridica continutul de
uscaciune al hrtiei pna la 25-38%, urmnd ca restul de umiditate sa fie
eliminat prin uscare.

IV.2. Fazele procesului tehnologic de fabricare a hrtiei

IV.2.1 Lansarea pastei de hrtie pe sita marginii

Lansarea pastei de hrtie pe sita marginii se realizeaza cu ajutorul cutiilor de lansare. Functia cutiei de
lansare este de a alimenta pasta n zona de formare a benzii de hrtie.

Tipuri de cutii de lansare:

Schema dispozitivului de lansare tip Converflow Schema generala a


cutiei de lansare tip Converflow

Fig 18

Cutia Conwerflow se confectioneaza din tabla de otel inoxidabil, se compun din doua dispozitive legate n
serie.

Primul dispozitiv este format din tevi conice si are rolul de a distribui pasta pe ntreaga latime a cutiei. Al
doilea dispozitiv este un distribuitor convergent format din sase lame fixate n consola.

Viteza curentului de pasta trebuie sa fie cu 5-10% mai redusa dect viteza sitei.

IV.2.2. Formarea si deshidratarea initiala a benzii de hrtie

Formarea si deshidratarea initiala a benzii de hrtie se poate face pe masini cu sita plana, masini cu site
duble si masinii cu site cilindrice.

Sita este una din partile cele mai importante ale masinilor de fabricat hrtie: pe ea are loc formarea benzii
de hrtie si se ndeparteaza cea mai mare parte a apei continuta n pasta.
Este o tesatura din metal sau materiale sintetice, formate din

urzeala (fire longitudinale) si batatura (fire transversale).

Tipuri de tesaturi folosite la confectionarea sitelor: a-sita simpla; b-sita dubla; c-sita
tripla; d-sita drilata.

Fig19

Sitele metalice sunt confectionate din urmatoarele materiale: pentru urzeala se utilizeaza bronz fosforos (92-
93% Cu, 6,3-7,3% Sn si 0,3-0,7% P) iar pentru urzeala se utilizeaza alama (aliaj 80% Cu si 20% Zn).

Rezistenta la uzura a sitelor metalice este redusa, durata lor de functionare este de 8-12 zile. De aceea sitele
sintetice formate din fire poliesterice sunt tot mai des utilizate (rezistenta la uzura este de 6-10 ori mai
mare).

IV.2.2.a. Formarea si deshidratarea initiala a hrtiei pe masini cu sita plana

Fig 20

Elementul principal l constituie sita fara de sfrsit 1, ntinsa ntre valtul pieptar 2 si valtul sugar 6, care o
antreneaza.

Latura de sus a sitei aluneca pe cutia de formare 3, pe valturile registre 4 14514l1116o si pe cutiile sugare 5,
iar pe latura de jos, pe valturile de sustinere 7 si pe valturile de ntindere 8.
Deshidratarea, respectiv scurgerea apei din pasta, se face rapid n zona valtului pieptar si a valturilor
registre. Apa se colecteaza cu ajutorul jgheaburilor 9, n rezervorul de beton 10, de unde se foloseste la
diluarea pastei. n continuare, pasta se deshidrateaza cu ajutorul cutiilor sugare 5, apoi banda umeda
formata pe sita este deshidratata prin actiunea de absorbtie a valtului sugar 6 si prin actiunea de presare a
valtului 11. Bracul rezultat prin ruperea hrtiei la trecerea de pe sita spre prese se colecteaza, se dilueaza si
se amesteca n rezervorul umed 12 si se rentoarce n circuit cu ajutorul pompei 13.

Limitarea laterala a curentului de pasta pe sita se realizeaza cu ajutorul a doua lame metalice.

IV.2.2b. Formarea si deshidratarea initiala a hrtiei pe masini cu sita dubla.

Obtinerea unor hrtii cu ambele fete identice si cu o structura uniforma pe ntreaga grosime nu este posibila
pe masinile cu sita plana. Aceasta situatie a impus realizarea altor sisteme de formare, dintre care cu site
duble prezinta cel mai mare viitor. Cele doua site functioneaza cu aceeasi viteza.

Sistemul de formare Bel-Baie

Fig.21

IV.2.2c. Formarea si deshidratarea initiala a hrtiei pe masini cu site cilindrice.

Obtinerea benzii de hrtie pe masina cu sita cilindrica se deosebeste n principal de cea care are loc pe
masina cu sita plana. Pasta se alimenteaza dintr-o cuva n care se roteste cilindru cu sita, iar banda se
formeaza sub actiunea diferentei de nivel a lichidului din exteriorul si din interiorul sitei. Datorita diferentei
de nivel si rotirii sitei, apa din pasta filtreaza prin ochiurile sitei iar fibrele si materialele auxiliare sunt
retinute pe aceasta sub forma de banda continua.
Schema principala a masinii de fabricat hrtie cu sita cilindrica.

A-cu functionare n contracurent; b-cu functionare n echicurent; 1-flanela; 2-sita; 3-


cutie de alimentare; 4 14514l1116o -valt de preluare; 5-preaplin;6-cuva; 7-valt
perforat.

Fig.22.

IV.2.3. Deshidratarea cu ajutorul preselor umede

La iesirea de pe sita, banda de hrtie are consistenta de 8-9% n cazul sitelor cilindrice si 14 14514l1116o
-20% n cazul celor plane. O parte din aceasta cantitate se elimina mecanic, prin stoarcerea progresiva a
benzii de hrtie n 2-4 14514l1116o prese umede, cu doua sau trei valturi.

Constructiv, exista multe tipuri de prese umede, n figura fiind reprezentata schema presei Fabric.

Schema presei Fabric: a-pentru eliminarea unor cantitati mici de apa;

b-pentru eliminarea unor cantitati mari de apa

fig 23.

IV.2.4 14514l1116o . Uscarea hrtiei.

Partea uscatoare a masinii de fabricat hrtie are rolul de a reduce continutul de umiditate al benzii de hrtie,
de la 60-72% pna la 5-7%. Uscarea hrtiei se realizeaza prin contactul direct cu suprafata ncalzita a
cilindrilor metalici. Cilindrii uscatori se toarna din fonta de calitate si se slefuiesc la exterior pna la luciu.

n prezent peste 90% din masinile de fabricat hrtie sunt echipate cu cilindri ncalziti n interior cu abur, pe
care banda de hrtie este presata cu ajutorul flanelelor uscatoare. Cilindrii sunt asezati pe doua rnduri
suprapuse , pentru ca banda de hrtie sa vina n contact alternativ pe ambele fete cu suprafete netede ale
cilindrilor.

STUDIU DE CAZ: Consumul de putere a masinii de fabricat hrtie.

Consumul de putere a masinii de fabricat hrtie depinde de viteza si regimul de functionare al acesteia.

N = klv [KW]

k - reprezinta consumul specific de putere pe metru de latime a masinii si unitatea de viteza a acesteia.

K = 0,5..1

- la viteze mari, valoarea coeficientului k este minima

- la viteze mici (sub 200m/min) valoarea lui k este maxima

l - latimea masinii [m]

v - viteza masinii [m/min]

V. FINISAREA HRTIEI
V.1.Generalitati.

Finisarea reprezinta totalitatea operatiilor mecanice la care este supusa hrtia uscata n vederea maririi
densitatii, a netezimii, a luciului, precum si a mbunatatirii aspectului comercial.

V.2. Fazele procesului tehnologic tehnologic de finisare a hrtiei.

n functie de destinatia hrtiei mai exista si operatii de nnobilare prin tratare la suprafata a hrtiei
(cretare, ncleiere la suprafata, casare, acoperire cu materiale plastice).

Prin casare se ntelege lipirea cu ajutorul cleiului de amidon sau rasini sintetice a doua sau mai multor foi de
hrtie ntre ele.

V.2.1. Netezirea, satinarea umeda si racirea hrtiei

Operatia de netezire umeda a hrtiei se realizeaza fie cu ajutorul precalandrului, fie cu ajutorul
cilindrului de satinare.

Precalandrul este format din doua valturi metalice suprapuse si este amplasat naintea ultimelor 2/3 din
numarul cilindrilor uscatori ai masinii de fabricatie.

La intrarea n precalandru hrtia trebuie sa aiba umiditatea de

18-25%.

Schema precalandrului: 1-valtul inferior; 2-valtul superior;

C-cilindri uscatori; V-valturi conducatoare de hrtie (carton) si de postavuri.

Fig 24 14514l1116o

Operatia de netezire mai pronuntata a hrtiei pna la obtinerea unei suprafete cu porozitate foarte redusa si
cu luciu poarta denumirea de satinare.

Racirea hrtiei. La iesirea de pe cilindrii uscatori, hrtia are temperatura de 70-85 si umiditatea de 4
14514l1116o -6%. Racirea are ca scop: 1) evitarea suprauscarii hrtiei; 2) umezirea hrtiei ca urmare a
condensarii vaporilor de apa din aerul nconjurator; 3) reducerea efectului de formare a electricitatii statice,
datorita frecarii hrtiei uscate ntre valturile calandrului.

Racirea hrtiei se realizeaza pe cilindrii racitori amplasati dupa ultimul cilindru uscator. Consumul de
apa la racirea hrtiei cu ajutorul cilindrilor este de circa 3m 3/t hrtie.

IV.2.2. Netezirea uscata a hrtiei


Netezirea uscata a hrtiei are rolul de a uniformiza suprafata, a mari gradul de compactizare si de a
conferi hrtiei luciu.

Netezirea se produce sub efectul de presare a benzii de hrtie la trecerea ei printre valturile n miscare de
rotire ale calandrului.

Schema calandrului si a nfasuratorului masinii:

1-cilindru racitor; 2-valt conducator; 3a-valt de calandru cu camasa;

3b-valt de calandru turnat din fonta; 4 14514l1116o -cilindrul nfasuratorului;

5-tambur metalic pentru nfasurarea hrtiei (cartonului); 5a-sulul de hrtie (carton);

6-dispozitiv pneumatic, cu piston, pentru presarea sulului de hrtie pe suprafata


tobei; 7-jgheab de tabla.

Fig. 25.

Hrtia fara cute sau ncretituri se introduce ntre valturile I si II ale calandrului, cu ajutorul unui jet de
aer comprimat. Banda de hrtie trece n continuare printre valturile II-III, si asa mai departe, pna ajunge la
valturile VII-VIII. De aici hrtia este trecuta pe cilindrul 4 14514l1116o si apoi pe tamburul de nfasurare 5.
Valtul VII al calandrului este actionat, prin cupla elastica, de un motor cu viteza variabila, iar celelalte valturi
sunt actionate de la valtul VII, prin frecare.

IV.2.3. nfasurarea hrtiei

Primul tip de nfasurator se mai ntlneste numai la masinile mai vechi de mica capacitate.
nfasuratorul cu cilindrul purtator (Poppe).

nfasurator tip Pope: 1-tambur purtator; 2-tambur nfasurator de rezerva;

3-tambur nfasurator de lucru; 4 14514l1116o -hrtia de la calandru

fig. 26

Cilindrul purtator are viteza cu 0,2-0,3% mai mare dect viteza hrtiei la iesirea din calandrul masinii.

IV.2.4 14514l1116o . Taierea hrtiei

Taierea n bobine

Sulurile de hrtie, asa cum rezulta de la masina de fabricatie, se taie n bobine cu dimensiuni standardizate.

Taierea (despicarea ) benzii de hrtie pe latime si nfasurarea n bobine se realizeaza cu ajutorul instalatiei de
bobinare.

Taierea n coli

Hrtiile netezite sau satinate pe supercalandru, care nu sunt destinate a fi comercializate n suluri, sunt
taiate n cale de anumite dimensiuni.
IV.2.5. Sortarea si ambalarea hrtiei

Sortarea se realizeaza manual n functie de sortul si calitatea hrtiei folosind metoda verificarii prin sondaj
prin rasfoire sau sortare coala cu coala.

Hrtia din suluri se ambaleaza manual sau cu ajutorul masinilor de ambalat.

Hrtia sub forma de coli dupa ce a fost controlata este trecuta la masina de numarat, apoi se formeaza
topuri cu un anumit mumar de coli si se mpacheteaza n hrtie de ambalaj lipita cu clei sau cu benzi
adezive. Mai multe topuri mpachetate formeaza baloturile de hrtie.

Att bobinele ct si baloturile si topurile trebuie marcate cu etichete din care sa rezulte ntreprinderea
producatoare, denumirea hrtiei, tipul, culoarea, masa, numarul de coli si numarul standardului.

Hrtia ambalata este depozitata n ncaperi nchise, cu aer conditionat pentru ca hrtia sa-si pastreze
caracteristicile.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------

Nota: Sursele pentru schemele constructive prezentate sunt urmatoarele:

Diaconescu, V., Obrocea, P., Tehnologia celulozei si hrtiei figura: 1.33, 1.34 14514l1116o , 1.52, 1.68, 1.69,
2.38, 1.77, 3.30, 3.31, 3.74 14514l1116o , 4 14514l1116o .14 14514l1116o , 2.102, 3.80, 3.67.

Merticaru, N., Mihalcea, D., Tehnologia fabricarii si prelucrarii produselor specifice industriei celulozei, hrtiei
si fibrelor artificiale: figura: 5, 10, 12, 15, 27, 4 14514l1116o 7.

B3. TEHNOREDACTAREA sI TIPRIREA CR 14514l1116o ;ILOR

De la autor pna ajunge pe rafturile librariilor, cartea parcurge urmatorul traseu:

I.EDITURA - Etape parcurse, n procesul de aparitie a cartii, n cadrul

editurii

Oferta autorului
Serviciul financiar-contabil

-constituie debutul n aparitia cartii si contine datele personale ale autorului, titlul
lucrarii, cuprinsul acesteia, numar de pagini; oferta este nsotita de prezentarea pe scurt a continutului
acesteia si cui se adreseaza.
Serviciul de marketing

-pe baza datelor din prezentarea lucrarii serviciul financiar contabil realizeaza
un antecalcul de pret, pe baza unui tiraj estimativ.

-trimite prezentarea, inserata ntr-un formular tip, n reteaua de difuzare


pentru testarea interesului pe care l prezinta lucrarea n rndul cititorilor; serviciul de marketing
realizeaza un studiu de piata n urma comenzilor facute de agentii de difuzare.
Redactor de specialitate

-realizeaza lectura de informare; daca exista ndoieli asupra continutului, lucrarea


este trimisa unui specialist n domeniu pentru control stiiintific; se ntocmeste un referat de control stiintific
n care, daca este cazul, se fac propuneri pentru mbunatatirea lucrarii si de care autorul trebuie sa tina
seama.
Tehnoredactor

Machetator

-stabileste formatul paginii, textul si imaginea precum si coperta (uneori sarcinile


machetatorului sunt preluate de tehnoredactor).
Redactor

-n cazul editurii (daca detine Servicii de PRE-PRESS) sau tipografiei este realizata
tehnoredactarea computerizata a cartilor ce urmeaza sa apara pe piata; tehnoredactarea computerizata
(Dekstop Publishing-DTP) utilizeaza computerele pentru a scrie, ilustra, si tehnoredacta. Acest sistem
permite unei singure persoane sa realizeze o multitudine de functiuni, inclusiv scrierea, proiectarea paginilor,
culegerea si pregatirea caracterelor si a graficii cu scopul tiparirii; un sistem DTP de baza se compune din
computer, softul specializat si o imprimanta cu laser; softul sistemelor DTP include, de obicei, un program de
editare a textului, unul de ilustrare si un program de aranjare n pagina; unele sisteme folosesc scanere
pentru includerea imaginilor n lucrarea editata. Programe ca PageMaker, QuarkXpress sau Corel Ventura
Publisher permit utilizatorului sa combine fisiere separate, de tipuri diferite pentru a obtine publicatia dorita
(se fixeaza numarul si marimea paginilor, se culege textul, se fixeaza modul acesta va intra n pagina
mpreuna cu imaginile.

-dupa culegere lucrarea este citita de redactor care realizeaza corecturile care se impun urmnd
sa dea "bun de tipar", deci lucrarea sa poata fi tiparita.

Urmeaza tiparirea cartii, se stabileste numarul de exemplare si se negociaza pretul de tiparire cu tipografia.

I. TIPOGRAFIA - etape n tiparirea unei carti.

Activitatea unei tipografii cuprinde, n ordinea procesului tehnologic de realizare a productiei poligrafice, trei
mari activitati.

II.1. Pregatirea formelor de tipar cuprinde totalitatea activitatilor de culegere a textului si de prelucrare a
imaginilor, asamblarea acestora pe montaje si copierea fotochimica a montajelor pe placi monometalice.

a.Culegerea textelor - se realizeaza pe calculatoare electronice si se transpun prin imprimanta laser pe


hrtie sau pe material transparent.

b.Prelucrarea imaginilor - selectiile de culoare se realizeaza pe scanere plane sau rotative dupa care
filmele se obtin n masini de developat. Pentru o carte care contine si imagini de policromie (poze), pentru
fiecare culoare de baza (negru, albastru, galben si rosu) se va obtine cte un film care ulterior se va monta
pe folia de montaj. (vezi mostra n anexa lucrarii).

Foto 1 (sursa Revista tipografilor nr. 7, iulie-2000, pag 7)

c.Asamblarea filmelor pe folia de montaj (cromofan)-filmele se monteaza pe falia de montaj cu ajutorul unor
benzi adezive (vezi mostra n anexa lucrarii). Se pot monta 16 pagini de carte pe o folie).

d.Copierea fotochimica a montajelor pe placi monometalice-dupa efectuarea montajului filmelor pe culori se


ajunge la procesul de copiere si astfel a realizarii placilor de tipar. Se pot executa (n prealabil) tipare de
proba pe hrtie de ozalid care vor da beneficiarului o imagine asupra modului cum va arata pe viitor
imprimatul. Daca beneficiarul da " bun de tipar" pe ozalid, montajele se introduc din nou n linia de copiat,
suprapuse cu placi de tipar (de aluminiu). Aceste placi de aluminiu avnd suprafata fotosensibila sunt
impresionate de filmele de pe folia de montaj, n asa fel nct dupa expunere ele vor primi imaginea
completa de pe folia de montaj.

Dupa impresionare placile de aluminiu se introduc ntr-o linie de spalare si corectare (pentru nlaturarea
eventualelor imperfectiuni, murdarie, etc). La capatul liniei de spalare se stocheaza urmnd sa fie trimise
spre masinile de tiparit.

TEHNOLOGII DE VRF n ceea ce priveste pregatirea formelor de tipar: sistemul C.T.P.-producator firma basys
Print GmbH Germania.

Computer To Plate (C.T.P.) este ramura industriei pre-press ce se ocupa cu realizarea directa a placilor offset
din calculator, fara utilizarea unor pasi tehnologici intermediari.

Mai precis, se elimina filmul de selectie, montajul manual si expunerea placilor n ramele de copiat.

Noutati si avantaje ale utilizarii sistemului C.T.P fata de sistemul traditional sunt prezentate n materialul din
anexa lucrarii.

II.2. TIPRIREA (IMPRIMAREA)

Pentru coperta
Pentru tiparirea unei carti se utilizeaza:

- -o masina de tipar cu hrtia n coala (foto 2 si foto 3).

Pentru interior
-se poate utiliza att masina de tipar n coli ct si masina de tipar rotativa (foto 4
14514l1116o ).

Masina de tipar n coli n 4 14514l1116o culori produsa de firma Roland - Germania

Foto 2 (Revista Roland 300, pag. 6)

Masina de tipar n coli n 2 culori produsa de firma Heidelberg- Germania

Foto 3 (sursa: coperta Revistei Heidelberg GTO 52)


Masina de tipar rotativa n 4 14514l1116o culori produsa de firma Heidelberg-
Germania

Foto 4 14514l1116o (sursa: Revista tipografilor, iulie-2000, pag. 17)

Principiul de functionare a masinii de tipar plane.

Schema masinii de tipar plane n doua culori tip Roland

Foto 5 (sursa: Revista Print magazin, sept-2000, pag. 25)

Din paletul de hrtie, colile sunt extrase una cte una cu ajutorul sistemului de introducere a colilor (1)
format din ventuze vacumatice. Coala trece printre cilindrul de placa 6 si cilindrul de cauciuc 7 pentru
imprimarea primei culori, dupa care intra n grupul pentru a doua culoare format din cilindrul de cauciuc 7 si
graifarul de preluare a colilor la iesire 9. Grupurile de valuri de umezire 5 si 12 au rolul de a mpiedica
uscarea cernelii de pe grupul de valuri de cerneluire 4 14514l1116o si 11.

Grup de valuri de cerneluire (negru si albastru)

mpreuna cu cilindru de placa

Foto 6 (sursa: Revista Roland 200, pag 12

II.3. FINISAREA PRODUC 14514l1116o ;IEI TIPRITE

Finisarea productiei tiparite este realizata n atelierul de finisare-legatorie, dupa urmatorul proces tehnologic.
II.3.a.Faltuirea este procesul de nlocuire a colii n vederea obtinerii formatului si sucesiunii paginilor
Figura 8. Schema de functionare a masinii de faltuit si moduri de ndoire a colii de
hrtie

II.3.b.Taierea la format se realizeaza cu ajutorul unei masini de taiat tip ghilotina cu comanda numerica.

II.3.c.Brosarea cartilor se efectueaza cu ajutorul unei masini de brosat cu rezistenta electrica si utilizeaza un
liant de tip COVIDEZ pentru linia fascicolului de interior de coperta.

II.3.d. Finisarea cartii se efectueaza pe masina tip ghilotina cu trei cutite pentru egalizarea formatului cartii.
II.3.e.Controlul final costa n examinarea produsului finit (cartii) astfel nct sa corespunda att din punct de
vedere calitativ ct si estetic.

Dictionar de termeni

Autocolant-material care prezinta pe una din fete adeziv

Adeziv-produs ce permite ncleierea a doua suprafete din acelasi material sau materiale diferite.

Brosare-actiunea de a brosa-1-a lega mpreuna colile sau foile unei carti ntr-o coperta; 2-a prelucra prin
aschiere o piesa din metal.

Celuloza-substanta organica din care sunt alcatuiti peretii celulari ai plantelor si care are o larga
ntrebuintare n industria hrtiei, a lacurilor, a fibrelor artificiale si a maselor plastice.

Deshidratarea-eliminarea totala sau partiala a apei pe care o contine un corp n mod normal.

Epurare-operatia de curatire, purificare.

Faltuire-operatia de ndoire, de mpaturire a foii de hrtie.

Filigran-marca transparenta imprimata n procesul de fabricatie n structura unei hrtii.

Fotometrie-parte a opticii care se ocupa cu masurarea intensitatii luminoase.

Incrusta-substanta necelulozica ai peretilor celulelor vegetale.

Lignina-substanta organica complexa care se gaseste n tesuturile plantelor lemnoase, dndu-le


impermeabilitate si rigiditate.

Maculatura-deseuri de produse papetare provenite n timpul prelucrarii sau dupa utilizare, care pot fi
refolosite ca materie prima la fabricarea hrtiilor, cartoanelor.

Offset-modalitate de tiparire prin care imaginea, dupa forma ncarcata cu cerneala este preluata de o pnza
cauciucata, ntinsa pe un cilindru si transmisa apoi pe hrtie.

Produs de papetarie-produs obtinut sub forma de foi (hrtie, carton), sau de obiecte din pasta de fibre
celulozice.

Pre-press-totalitatea operatiilor care se executa n vederea pregatirii operatiei de tiparire.

Rotativa (masina de tipar)-masina pentru imprimarea ziarelor si a publicatiilor de mare tiraj care are
forma de imprimare si suprafata de presiune cilindrice.

Satinare-actiunea de a da luciu hrtiei sau tesaturilor cu ajutorul calandrului.

Scaner-sistem utilizat ca un fotocopiator care transforma culorile si formele imaginii scanate ntr-un cod
digital acelasi pe care computerul l foloseste pentru a prelucra toate celelalte date.

Vacuum-aparat n care se concentreaza o solutie, prin fierbere n vid, la temperaturi joase.

Aspecte legate de conduita elevului pe parcursul desfasurarii excursiei

Pentru buna desfasurarea a unei excursii, elevii trebuie sa aiba n vedere mai multe aspecte legate de:

- mbracaminte si ncaltaminte comoda corespunzatoare anotimpului si conditiilor meteorologice;

- bagajul sa contina si cele necesare igienei (pasta de dinti, prosop, sapun, etc).
- necesarul de bani de buzunar pentru eventuale cumparaturi (carti postale, suveniruri, bauturi
racoritoare, etc).

- pachetul de hrana sa contina alimente ce nu se altereaza usor.

- punctualitate pentru a evita ntrzierea plecarii.

- comportament civilizat si decent n timpul calatoriei cu autobuzul, n timpul vizitarii obiectivelor


turistice, n timpul servirii meselor, etc.

- nendepartarea de grup.

- anuntarea oricarei probleme aparute personalului de nsotire.

- respectarea cu strictete a programului excursiei.

RUMOSUL SI NATURA IN OCHI DE COPIL

Prof. Loredana Bocioag

Colegiul Naional Carol I Craiova +

coala Gimnaziala Anton Pann Craiova

Natura i educaia sunt asemntoare, cci educaia transform pe om i, prin aceast


transformare, creeaz natura. (Democrit)

Cntat de poei, preuit de oameni nzestrai cu sensibilitate pentru frumos i armonie, natura
a reprezentat dintotdeauna o surs inepuizabil de inspiraie. n educaia copiilor natura nu trebuie s
ofere doar un prilej de constatare a unor dovezi de via, ci dezvoltarea unor sentimente i triri fa de
bogia material pe care ne-o ofer: flori, copaci, psri, etc.

Nevoia de frumusee i bucuria de a lucra reprezint o realitate pe care copilul o exprim prin
forme simple i sincere. Orice copil poate deveni un prieten al naturii, cu condiia s respecte natura.
Aceasta nseamn azi, mai mult ca oricnd, s o priveasc n calitate de adevrat ecolog cetean, cu
gndul refacerii ei.
Natura are nevoie de prieteni. E bine ca omul de mine s tie ce este bine i ce este ru n
raporturile cu natura mam pentru ca mai trziu, tnrul iar apoi adultul s acioneze n consecin.
n scoli se fac primii pai n ncurajarea copiilor ca n timp s devin factori activi ai proteciei
mediului, acionnd, modificnd stilul de via propriu i pe cel al persoanelor din jurul lor.

Prin activitile extracurriculare, i nu numai, ncercm s meninem curiozitatea pe care o


manifest copiii fa de mediul nconjurtor i s o transformm ntr-o puternic dorin de a cunoate,
nelege i ocroti natura.

Comportamentele i convingerile formate copiilor la o vrst ct mai fraged sunt cele care se
pstreaz cel mai bine toat viaa, de aceea n educaia realizat n coal, trebuie s pornim de la
interesul firesc al copiilor pentru plante i animale, pentru ceea ce reprezint n general natura pentru
ei.

Din prieten al naturii omul poate deveni dumanul ei, periclitnd prin aciunile sale viaa
mediului, chiar viaa planetei. Dac ecologia ar face parte sistematic din educarea copiilor, ar fi un
mare pas pentru salvarea Terrei. Aa cum ne ocupm de educaia intelectual, de cea moral i estetic,
de dezvoltarea aptitudinilor i sentimentelor, de educaia voinei, aa cum ne ngrijim de educaia
tehnic i profesional, este momentul s ne ocupm i de educaia ecologic prin care s-i nvm pe
copii de ce i cum trebuie protejat natura.

Poluarea planetei se agraveaz pe zi ce trece i se pare c populaia nu acord interes acestui


proces nociv. Ocrotirea planetei este o problem mondial i, tocmai de aceea, fiecare om trebuie s-i
asume aceast responsabilitate. Starea de sntate nu poate fi meninut respirnd aer poluat,
consumnd alimente i ap contaminat cu pesticide sau alte substane chimice.

Este uor s provocm daune mediului nconjurtor, naturii. Toi trebuie s luptm pentru o
natur frumoas, curat i sntoas, pentru c de sntatea ei depinde sntatea noastr, a copiilor
notri, a generaiilor viitoare.

Observnd-o, ndrgind-o i nelegndu-i tainele, copilul se transform ntr-un viitor aprtor


i protector al naturii, nvnd de mic s-o priveasc cu ochii simului i raiunii, s-o neleag i s-o
preuiasc. n cadrul activitilor extracurriculare, ne-am propus o plimbare cu copiii n natur ntr-o zi
de toamn. O gean de soare se ivea poleind uor pmnturile mbrumate. Norii grei ca de bumbac
pluteau n naltul cerului i-un vnticel aspru rcorea aerul parfumat.
Printre crengile mbtrnite ale copacilor se auzea tnguirea miilor de frunze. Timpul trecuse
peste ele. Copiii au fost impresionai de culoarea lor minunat i au nceput s le adune ca-ntr-un
buchet. Nici crenguele nu au rmas neobservate, nici seminele diverse, castanele sau pietricelele.
Valorificarea materialelor din natur pun n eviden capacitatea copilului de a crea, de a realiza o
lume n miniatur transpus prin imaginaia lor curat i clar. ntori n scoal din materialele strnse,
copiii au nceput s realizeze tablouri cu suflet folosind alturi de frunze i flori, semine mrunte,
muguri uscai, solzi de con de brad, scoici. Mnuind un material variat ca form, mrime, culoare,
aezndu-l n diferite poziii spaiale copiii au creat lucrri originale dezvoltndu-i spiritul estetic i
creativitatea. Tot n cadrul activitilor derulate, copii au avut iniiativa i s-au hotrt s atrag
psrelele n curtea scolii.

Ajutai de prini au construit csue pentru psrele i au plantat copcei. Copiii au descoperit
legtura dintre psri i om, dintre psri i insecte, dintre psri i copaci, dintre om i mediul
nconjurtor cu caracteristicile lui din fiecare anotimp. mprtind aceste experiene, copilul trebuie
ncurajat, innd seama de ceea ce se ntmpl n jurul su, s nu rmn indiferent. Copiii i-au nsuit
mesajul Sdete un pomior! Te vei bucura de oxigenul pe care i-l va da!. Exemple sunt numeroase
i variate. Frumuseea este peste tot, este rspndit n jurul nostru precum aerul pe care-l respirm,
vntul care adie sau rsritul de soare majestuos al dimineilor pline de rou care mngie sufletul.
Copilul manifest o deosebit curiozitate fa de tot ceea ce l nconjoar i mai ales fa de natur,
care i apare ntr-o varietate de forme i culori. Admirnd aceast lume mpreun cu copiii, i-am
ndemnat spre arta, spre descoperirea culorilor si a modalitatilor diverse de utilizare a acestora in
crearea unor lucrari estetice prin intermediul carora se pot exprima diferite emotii.

Culoarea aduce bucurie sau ntristeaz, vindec rni sufleteti, dezvolt inteligena i
imaginaia, nltur oboseala i creeaz bun dispoziie. Prin activitile desfurate n cadrul
activitilor se urmrete s se dea fru liber imaginaiei copiilor, s-i determine s-i dezvolte
creativitatea,s foloseasc materiale din mediul nconjurtor i clasice, s mbine obiectivele din
programele colare cu imaginaia lor.