Dezvoltarea e-learning

1. Ce este elearning-ul?
n sens larg, prin elearning (sau e-learning) se ntelege totalitatea situatiilor educationale n
care se utilizeaza semnificativ mijloacele tehnologiei informatiei si comunicarii. Termenul, preluat
din literatura anglo-saxona, a fost extins de la sensul primar, etimologic, de nvatare prin mijloace
electronice, acoperind acum aria de intersectie a actiunilor educative cu mijloacele informatice
moderne. Definit astfel, mai mult ca e-education, aria semantica a conceptului e-learning
interfereaza cu si se suprapune indefinit variabil pe o multitudine de termeni ce surprind
varietatea experientelor didactice ce pot beneficia de suport tehnologic: instruire asistata/
mediata de calculator, digital/ mobile/ online learning/ education, instruire prin multimedia etc.
Sub denumirea de software didactic/ educational, o gama larga de materiale electronice (pe
suport digital/ multimedia) sunt dezvoltate pentru a simplifica procesul de educatie: harti,
dictionare, enciclopedii, filme didactice, prezentari n diverse formate, carti (e-books), teste,
tutoriale, simulari, software ce formeaza abilitati, software de exersare, jocuri didactice etc.
Computerul si materialele electronice/ multimedia sunt utilizate ca suport n predare, nvatare,
evaluare sau ca mijloc de comunicare (pentru realizarea unor sarcini individuale etc).

n sens restrns, elearning-ul reprezinta un tip de educatie la distanta, ca experienta

planificata de predare-nvatare organizata de o institutie ce furnizeaza mediat materiale ntr-o
ordine secventiala si logica pentru a fi asimilate de studenti n maniera proprie. Medierea se
realizeaza prin noile tehnologii ale informatiei si comunicarii - n special prin Internet. Internetul
constituie att mediul de distributie al materialelor, ct si canalul de comunicare ntre actorii
implicati. Functional deocamdata doar la nivelul nvatamntului superior si n educatia adultilor,
sistemul de instruire prin Internet replica si adapteaza componentele demersului didactic
traditional/ fata-n-fata: planificare, continut specific si metodologie, interactiune, suport si
evaluare.

Extensiile aduse de mediul tehnologic, insuficient explorate si utilizate, se refera la: (a)
orientarea spre student, prin personalizarea parcursului de formare - compunerea diferita a
obiectelor educationale n functie de cerintele fiecarui beneficiar -, prin individualizarea formarii -
structurarea non-lineara a informatiilor, cu posibilitatea revenirii la continuturi mai dificile n urma
identificarii automate a lacunelor -, autonomie prin eludarea unui ritm impus, independenta
spatiala si seminarii asincrone (b) resurse distribuite, prin utilizarea/ integrarea/ accesarea
bibliotecilor electronice si materialelor multimedia, prin antrenarea specialistilor n discutiile
studentilor, (c) fluiditatea rolurilor, prin balansul continuu al rolului educat-educator n grupul
de nvatare ("symmetric knowledge advancement" - Scardamalia, 1995), prin re-structurarea
continua a echipelor de nvatare n functie de interese sau pe criterii de eficienta n sarcina.
2. Dezvoltarea e-learning
2.1 Dezvoltarea materialelor support:

ntr-un anumit sens, educatia la distanta din timpurile noastre poate fi asemuita cu
cinematograful timpuriu. Producatorii primelor filme aveau tendinta sa le realizeze ct mai
aproape de modelul pieselor de teatru - o camera statica era fixata pe o scena. A durat ceva timp
pna cnd regizorii si-au dat seama ca aparatul de filmat putea fi miscat, scenele puteau fi trase
din unghiuri diferite, iar timpul putea fi manipulat la masa de montaj.

Comparatia se aplica si poate fi analizata la toate nivelele designului materialelor si proiectarii

mediului de nvatare la distanta. 'Regizorii-pedagogi' ncep sa exploateze din ce n ce mai bine
potentialul acestui tip de instruire.

Noile tehnologii digitale si cercetarile recente n domeniul designului vizual (visual design, screen
design, eyetracking etc.) largesc semnificativ sfera de posibilitati si lasa sa se ntrevada un viitor
ce pune definitiv n umbra 'istoria scrisa' a nvatamntului la distanta.

Pentru o proiectare eficienta

nca din 1970, cercetarile au relevat ca evident faptul ca mediul de comunicare este un factor de
mult mai mica importanta n predarea si nvatarea la distanta dect calitatea instruirii. Aceasta
observatie a determinat o reorientare a atentiei educatorilor si cercetatorilor de la mediul de
distributie a materialelor suport pentru nvatare la proiectarea programelor de instruire si
designul materialelor n termeni didactici si de psihologia educatiei.

Treptat, se ncheaga acum o teorie care sa sustina si sa directioneze practica educativa, orientata
spre elaborarea principiilor nvatarii eficiente dupa material de pe suport tiparit, audio sau digital,
sustinut de interactiuni profesor-elev mediate, n conditiile promovarii studiului independent si
colaborarii la distanta. Mediul de comunicare ramne doar un suport - nu lipsit de importanta,
deoarece dimensioneaza diferit procesul de predare-nvatare - accentul fiind nsa pus pe
dezvoltarea unor situatii educative eficiente.

Astazi, cele cteva studii comparative publicate, despre studentii care nvata prin intermediul
noilor tehnologii versus clasa traditionala, la o analiza atenta, nu au ca termen major de
comparatie tipul de instruire - mediata sau fata n fata -, acesta fiind doar pretextul, ci ct de
bine este proiectata instruirea. Iar pentru nvatamntul la distanta, designul materialelor suport
are importante functii de potentare a valorii formative a mesajului educational.
2.2 Actorii sistemului de educatie la distanta

Atributiile si responsabilitatile practicienilor educatiei la distanta se mpart n functie de pozitia pe

care o ocupa acestia n cadrul unui program particular de educatie mediata de tehnologii.
Viziunea proprie pe care o institutie de nvatamnt deschis si la distanta (IDD) o are despre
aceasta forma alternativa poate dimensiona diferit rolurile, iar numarul personalului implicat este
cerut de nevoile de pregatire. O imagine completa asupra personalului angajat si rolurilor
atribuite este greu de construit n termeni generali, nsa orientativ, relativ la tipul de institutie ce
dezvolta un program de educatie la distanta, se pot identifica urmatoarele pozitii:

Personal n cadrul unui program de

Organizatie
educatie la distanta

Profesor (autor de curs), tutor, consilier,

Scoala, liceu sau institutie de directorul Centrului de Studii prin IDD,
1.
nvatamnt superior coordonator de program, administrator,
consilier vocational

Manager, administrator, bibliotecar,

2. Centru particular de Studii prin IDD receptionist/ coordonator de program, tutor
(part-time)

Organizatie avnd drept specific Manager, autor de curs, administrator,

producerea materialelor pentru manager de marketing, specialist n
3.
nvatamnt deschis si la distanta proiectarea activitatilor de instruire, specialist
(poate fi combinat cu 4) n proiectarea materialelor/ designer

Organizatie ce distribuie materialele Manager, tutor receptionist, administrator,

4.
suport consilier

5. Organizatie din sectorul privat Manager, instructor/ mentor, supervisor

Manager, coordonator al activitatilor de

Institutie orientata spre diverse
6. cercetare si dezvoltare, autor de curs,
activitati de instruire
consilier vocational, tutor

Consideram ca accentul trebuie pus pe rolul, atributiile si competentele tutorului datorita pozitiei
particulare nsemnate a acestuia, de pivot al unui sistem de nvatamnt deschis si/sau la distanta.
2.3 Tipologia mediilor de instruire virtuale

Mediile de nvatare pe care le experimenteaza studentii pot fi caracterizate n patru feluri:

Scenariul Momentul evenimentelor Locul evenimentelor

Situatia de nvatare se desfasoara n:

1. acelasi timp acelasi loc

2. acelasi timp locuri diferite

3. momente diferite acelasi loc

4. momente diferite locuri diferite

Fiecare din aceste medii nu numai ca prezinta propriul cadru de aspecte tehnice si pedagogice,
dar determina si consideratii referitoare la nregistrarea sesiunilor de lucru, astfel nct ele sa fie
furnizate altora ulterior sau pur si simplu folosite ca o referinta. nregistrarea acestor sesiuni sau
componente ale sesiunii (inclusiv interactiuni bazate pe PC, si pe software-ul asociat), depozitarea
lor, si indexarea pentru o recuperare ulterioara sunt aspecte ale crearii si mentinerii mediilor de
nvatare virtuala.

Scenariul 1

Primul scenariu descrie ceea ce poate fi vazut ca un mediu de nvatare de tip fata n fata. "Acelasi
timp, acelasi loc" nseamna ca studentii si instructorul se gasesc cu totii n acelasi timp si n
acelasi loc pentru toate ntlnirile. Totusi, chiar si n scenariul de tip fata n fata, instructorul poate
dori sa foloseasca informatii care au fost nregistrate la un moment anterior, sa demonstreze
trasaturi ale unui pachet de software sau sa includa o vizita n timp real, pentru lamuriri asupra
unui subiect, la un expert aflat la o alta locatie.

Studentii carora li s-a cerut sa prezinte informatii colegilor n timpul unei sesiuni de tip fata n
fata, pot alege sa studieze surse pre-nregistrate sau pot alege sa intre pe Internet pentru
resurse din retea. Evaluarile sau lecturile din perioada de presesiune pot fi prezentate prin e-mail
sau materialele de sprijin pot exista numai ntr-o baza de date electronica, si pot necesita sa fie
accesate n timpul sesiunii de tip fata n fata. "Capturarea unor asemenea sesiuni sau portiuni din
ele pentru utilizarea lor drept referinte pentru studiu de catre acei studenti care nu pot sa
participe n orele stabilite, reprezinta o provocare frecvent ntlnita".

Scenariul 2

Scenariul 2 (acelasi timp, loc diferit) descrie ceea ce ntelegem prin programe de pregatire la
distanta sau teleconferinte.

Studentii si instructorii nu se afla n acelasi loc nici, iar sesiunea are loc n aceeasi perioada de
timp pentru toate ntlnirile. n mod normal, separarea geografica a studentilor este rezolvata
prin teleconferintele audio sau video. Semnalele vehiculate cu ajutorul telecomunicatiilor pot fi
captate si apoi reluate pe un echipament similar la un moment ulterior.
Scenariul 3

Scenariul 3 (timp diferit, acelasi loc) e n esenta acelasi cu Scenariul 1, cu exceptia faptului ca
unul sau mai multi studenti se alatura sesiunii ulterior. Ei nca "participa" la sesiune si
interactioneaza cu continutul si ceilalti studenti.

Cursantii pot trimite notitele sesiunii lor altor studenti pentru revizuire si comentarii, sau se pot
afla ntr-un grup de studiu cu alti studenti si vor sa-si mpartaseasca resursele sesiunii pentru a
se pregati pentru o sesiune viitoare.

Scenariul 4

Scenariul 4 sugereaza ca studentul va accesa informatia nu numai la un timp ulterior dar si dintr-
un alt loc. E o varianta a scenariului trei, ct si a altor forme de pregatire, precum Computer
Based Training (CBT). Internetul sau o retea intranet poate fi folosita ca mijloc de distributie
pentru furnizare CBT.

Cursurile trebuie stocate mpreuna cu informatii care ajuta utilizatorul sa gaseasca cursul potrivit.
E adesea util ca instructorul sa asigure o mostra a anumitor parti ale cursului, astfel nct
studentul sa poata alege n cunostinta de cauza daca sa downloadeze cursul sau nu. De
asemenea, unui utilizator n Scenariul 4 i se poate pune la dispozitie o varietate de instrumente
pentru a accesa informatia. Studentul poate alege sa asculte un rezumat, n loc de a l citi sau
viziona.