Argument

In contextul aderarii Romaniei la U.E. implicit adoptarea legislatiei comunitare si transpunerea acesteia in legislatia
devine o problema majora in incercarea Romaniei de se se conforma directivelor europene din domeniu .In acest sens,Ro
etape pentru imbunatatirea sistemului de management integrat al deseurilor beneficiind de fonduri strucrurale pana in anul 2

Astfel tema lucrarii Gestionarea deseurilor in judetul Neamt urmareste situatia existenta la nivelul judetului ,o
pre-aderare si post-aderare,modul de desfasurare a etapelor ce trebuiesc sa fie implementate conform planurilor de g
analiza problemelor legate de gestionarea deseurilor ,stadiul de evolutie a proiectelor aflate in derulare,noi proiec
gestionarii deseurilor asupra factorilor de mediu precum si actiunile intreprinse pentru reducerea acestuia.

Demers metodologic

Pentru realizarea acestui studiu a fost necesara in primul rand o documentare bibliografica precum si o analiza a pl
catre Guvern si Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile pentru a reflecta situatia existenta la nivel national ,regional si jude
pe care Romania in contextul aderarii la UE trebuie sa le parcurga si sa le respecte . Urmatoarea etapa a constat in docum
existente in ceea ce priveste gestionarea deseurilor .

Datele necesare au fost obtinute de la de la diferite institutii publice locale respectiv APM Neamt,Institutia Pre
Neamt precum si de la operatori de salubritate ( SC Bratner Serv.Ecol.).Prelucrarea unui volum mare de date a cons
(41) programe statistice respectiv grafice Excel (84) ,realizarea a trei harti.

O etapa importanta a constat in deplasarile pe teren in diverse zone ale judetului si efectuarea de fotografii (116
de gestionarea deseurilor precum si impactul acestora asupra factorilor de mediu .

Lucrarea are o structura logica fiind impartita in patru capitole ,respectiv:

Capitolul I - Caracterizarea judetului Neamt - o prezentare a judetului atat din punct de vedere fizic- geografic cat s
general in care se desfasoara gestionarea deseurilor

Capitolul II - Aspecte generale privind gestionarea deseurilor ofera o perceptie cat mai corecta si coerenta asup
gestionarea deseurilor din judetul Neamt,in calitate de stat membru a Romaniei in U.E.

Capitolul III Gestionarea deseurilor in judetul Neamt.- reflecta subiectul lucrarii, acest capitol a fost structurat in
deseuri respectiv deseuri municipale,deseuri de productie si fluxuri specifice de deseuri .

Deseurile municipale au fost analizate din prisma etapelor de gestionare a acestora (generare, colectar
adauga prognoza acestor deseuri si descrierea sistemului de management integrat al deseurilor solide din munici
anvergura implementat la nivelul judetului din acest domeniu .

Deseurile de productie - s-a realizat o analiza existenta la nivelul judetului precum si un studiu de caz pentru 10 unitati
ce priveste gestionarea acestor deseuri .
Elementul de noutate il constituie fluxurile specifice de deseuri care conform normelor U.E. presupune un tratament sp
diferite de gestionarea a acestora. Din aceasta categorie fac parte :deseuri de ambalaje,deseuri de echipamente electrice s
din constructii si demolari ,deseuri rezultate din activitati medicale ,namoluri,vehicule scoase din uz (VSU),deseuri de pesti
categorie a fost analizat intr-un cadru general atat la nivel national cat si judetean pentru o mai buna intelegere a problema
 Capitolul IV Impactul gestionarii deseurilor asupra factorilor de mediu reflecta problemele de mediu identific
existente in gestionarea deseurilor si efectele sinergice ale acestora ,zone contaminate .factorii de mediu analizati sun
si subsol,aerul,ecosisteme si biodiversitate ,arii protejate,peisaj,sanatatea oamenilor,

Capitolul V Proiecte ,investitii,initiative adoptate de institutii si ONG- uri.- cuprind proiectele ce se se desfasoa
reducerea impactului gestionarii deseurilor asupra factorilor de mediu ,inbunatatirea sau implementarea unor noi
deseurilor la nivel local, investitii de mediu in procesul de productie,actiuni de ecologizare etc.

Capitolul I.Caracterizarea generala a judetului Neamt

1.1 Cadrul fizic si geografic

Teritoriul judetului Neamt este situat in NE tarii, in bazinul hidrografic al raului Siret, pe cursul mijlociu al acestuia. R
jumatatea de vest, puternic fragmentat de vai, reprezentat prin muntii Stanisoarei, Bistritei, Ceahlau, Tarcau si Go
desfasoara depresiunile subcarpatice Plesu, Boistea, Cornu (Serbesti, Margineni, Bahna).

Suprafata

Suprafata totala a judetului este de 5.896,14 km2 (589.614 ha), din care:

Terenuri cu folosinta agricola 283.368 ha (48.1%)

Paduri si alte terenuri cu vegetaiie forestiera 253.896(43.1)

Cursuri de apa si lacuri 10.380ha(1.8%)

Drumuri 7.925(1.3%)

Suprafata construita 11.402 ha(1.95%)

Terenuri neproductive sau alte categorii de folosinte 15.409(2.6%)

Hidrografia

Reteaua hidrografica a judetului Neamt totalizeaza 2150 km cursuri de apa. Cursurile de apa sunt:
Siretul, cu lungimea de parcurs pe teritoriul judetului de 56 km, Moldova cu 50 km si Bistrita cu 126
km. Pe langa acestea, pe teritoriul judetului Neamt exista si o retea de rauri autohtone, dintre care se
pot enumera: Ozana, Cracau, Tarcau, Cuejdin, Calu, Nechit, Sabasa etc.

Principalul curs de apa ce strabate teritoriul judetului este raul Bistrita, afluent de dreapta al
Siretului, care, izvorand din Muntii Rodnei tranziteaza judetul pe o distanta de 126 km din totalul de
288 km lungime. Bistrita are cel mai lung curs montan dintre raurile Romaniei si formeaza un bazin
hidrografic cu o suprafata de 6974 km 2. El alimenteaza acviferele exploatate in scop potabil (Vaduri,
Brasauti, Frunzeni, Gheraesti).

In anii 70 au fost realizate ample lucrari de amenajari si regularizari ale raului Bistrita. Dintre acestea,
pe teritoriul judetului Neamt au fost realizate 4 lacuri de acumulare: Bicaz-Izvoru Muntelui (2.950 ha),
Pangarati (155 ha), Vaduri (150 ha) si Batca Doamnei (230 ha).
Geologie

Teritoriul judetului Neamt ocupa o suprafata care in profunzime corespunde, de la vest la est, rocilor metamor
Carpatilor Orientali, care intra in contact cu structura in panze de sariaj a formatiunilor sedimentare din zona flisului, cu
formatiunea flisului intra in contact tectonic, catre est, cu formatiunile postorogenice al molasei, care incaleca peste
contactul facandu-se pe linia pericarpatica.

Hidrogeologie

Reteaua hidrografica (cu o densitatea de 0,326 km/km 2) este tributara raului Siret; alimentarea
raurilor este de tip pluvial moderat, reprezentand 30-40% din debitul acestora, iar apele subterane
participa cu 10 35% din debit, un aport mai consistent de ape subterane primind raurile din Masivul
Ceahlau (Izvorul Alb, Izvorul Muntelui, Schitul), masivul Haghimas (Bicajel si Bicaz), Masivul Bivolu-
Halauca (Sabasa, Neamt, Farcasa).

Adancimea panzei freatice variaza in functie de formele de relief, care determina extinderea
depozitelor de terasa ale raurilor. Un alt tip de acvifere sunt cele cantonate in conurile de dejectii din
zona submontana si acestea sunt de mica adancime. Acvifere exploatate pentru alimentarea cu apa a
populatiei sunt in zonele Vaduri, Brasauti, Frunzeni, Lunca Vanatori Neamt, Timisesti, Pildesti, Ticot-
Floarea etc.

Conditii meteorologice

Clima, in ansamblul judetului, inregistreaza trasaturile climatului temperat continental, cu particularitatile spec
sunt determinate de altitudine, de particularitatile circulatiei atmosferice impuse de formele si fragmentare a relie
lacurilor aparute in urma amenajarii hidroenergetice a Bistritei.

Temperatura medie anuala creste progresiv din zona montana din vest spre regiunea dealurilor subcarpatice si d

Valorile extreme absolute ale temperaturii aerului indica importanta factorilor locali in modificarea starii generale
maxima absoluta de +38,6 oC s-a inregistrat in august 1952 la Piatra Neamt, in timp ce minima de -33,2 oC a fost inreg

Precipitatiile: medii multianuale inregistreaza valori maxime in zona montana (Ceahlau-munte - 684,9 mm, Ce
est: Targu Neamt - 614,3 mm, Piatra Neamt - 607,5 mm si Roman - 503,6 mm.

Vantul: in sectorul montan are frecventa cea mai mare din sectorul vestic si nord-vestic, cu viteze medii de 6-7 m/s
iarna ce pot depasi 40 m/s. Regiunea de podis este larg deschisa spre circulatia atmosferica din est, iar zona subcarpa
caracterizeaza printr-o dinamica moderata, atat fata de zona montana, cat si fata de cea de podis. In zona Piatra N
pregnant vantul de munte-vale.

Vantul:in sectorul montan are frecventa cea mai mare din sectorul vestic si nord vestic,cu viteze medii de 6-7 m/s
iarna ce pot depasi 40m/s.Regiunea de podis este larg deschisa spre circulatia atmosferica din est,iar zona subcarpa
caracterizeaza printr-o dinamica moderata,atat fata de zona montana ,cat si fata de cea de podis .In zona Piatra N
pregnant vantul de munte-vale.

Soluri

Cea mai extinsa clasa de soluri este cea a argiluvusoluri - 73 912,08 ha urmate de clasa solurilor
genetice neevoluate 38 129,03 ha.Suprafete insemnate sunt ocupate de cambisoluri (cu frecventa
mai mare in zona de munte )si de molisoluri ,prezente mai ales in lungul vailor Siretului si Moldovei.
Ponderea cea mai mare in judet o are solul brun luvic (38442,06ha),urmat de brun argiloiluvial,sol
aluvial,cernoziom cambic,sol cenusiu .Suprafete insemnate sunt ocupate si de lacoviste,regosol si
luvisol albic.

Vegetatia

Este deosebit de variata predominand asociatii vegetale ierboase si lemnoase.In zona alpina predomina pajisti
asociatii de tufarisuri genurile Vaccinium si Rhododendrron si specii lemnoase de Larix,Pinus,Picea.

In zona subalpina predomina specii de Quercus petraea,Quecus robur.Fagus silvatica,Carpinus betulus,Acer pseud
avellana etc.

In zona de ses acoperita cu pajisti si pomi fructiferi se intalnesc specii de arbori : Fraxinus excelsior ,Populus tremula
de arbusti;Corylus avellana ,Prunus spinosa,Rosa canina,Cornus sanguinea,iar din flora ierboasa :Primula acaulis ,Co
sulcata etc.

Fauna

In zona de padure fauna este specifica si diversificata .Datorita dezvoltarii litierei,stratul ierbos este
efemeropodele.Regionarea faunei este strins dependenta de zonarea vegetatiei si de altitudine ,c
mamiferele:ursul,cerbul.rasul.dar si pasari fasa de munte,brumarita,mierla gulerata ,vanturelul rosu,macaleandrul dar

In zona molidisurilor putem intalni veverita,jederul de scorbura,cocosul de munte, ciocanitoarea neagra,pitigoi,alu

,tritoni.salamandre.In etajul gorunului putem intalni dintre pasari ,graur,grangure ;reptile

Resurse naturale neregenerabile

Judetul dispune de urmatoarele resurse:

Ape minerale carbigazoase:Oglinzi,Baltatesti

Materiale de constructii: calcare (Bicaz Chei),argila (Bistrita,Timisesti,Tasca,Girov) ,gresii (Tarcau)nisipuri si gresii
raurilor mari ,cum sunt: Bistrita,Moldova,Cracaul,Bicazul,Ozana;zacaminte de sisturi bituminoase (Tazliu),titei ,zacamin
Ardelean-Damuc)

1..2Cadru socio-economic

Populatia

La data recensamantului (martie 2002) populatia judetului Neamt a fost de 554.516.locuitori, reprezentand 2.6% d
urbane in populatia totala este de 40.6%, in timp ce populatia rurala reprezinta 59.4%, fata de media inregistrata la ni
55.7%.
Sursa datelor:Directia Judeteana de Statistica Neamt

Indici geodemografici (2005) Total Urban Rural

Natalitatea 10.2 10.1 10.3

Mortalitatea 11.0 8.3 12.7

Bilant natural -0.8 1.8 -2.4

Nuptialitatea 6.5 8.1 5.5

Divortialitatea 2.1 3.9 0.97

Mortalitatea infantila 15.5 12.9 17.1

Nascuti-morti 6.8 5.8 17.1

Sursa datelor:Directia Judeteana de Statistica Neamt
 Sursa datelor: Directia Judeteana de Statistica Neamt

Asezari

Populatia judetului se concentreaza in 4 centre urbane 2 municipii si 2 orase si 70 comune formate din 347 sate.
orase/1000 km2 si 59 sate/1000 km2, fata de media pe tara de 1,1 orase/1000 km2 si 55 sate/1000 km2 la nivel national.

Structuri administrativ- Nr.locuitori Suprafata (ha)

teritoriale (2002)

2 municipii 104 914 7 747

Piatra Neamt 69 268 2 978

Roman

3 orase 20 496 4 342

Tg.Neamt 8 428 14 892

 Bicaz 9 140

Roznov

Industrie

Industria judetului s-a dezvoltat in profilul chimiei, constructiilor de masini, celulozei si hartiei, prelucrarii lem
metalurgiei, energeticii etc.

Unitati indutriale din judetul Neamt care produc si deseuri industriale (fiind analizate in aceasta lucrare):

Ferominvest SRL

Petroforest S.A.

Petroflax SRL

Mittal Steel S.A.

Fibrobeton SRL (fost S.C. Moldeternit SA)

Agrana S.A.

Fibrexnylon S.A.

Rifil S.A.

Mecanica Ceahlau

Kober SRL

Umaro S.A.

Zonoceram S.A.

Carpacement S.A

Agricultura

Din suprafata totala a judetului Neamt de 589.614 ha, suprafata arabila reprezinta 28,9% cu un indice mediu d
dispune in medie de soluri cu un grad moderat de fertilitate. Starea de asigurare a solului cu humus, indicator de b
Continutul solurilor in NPK (azot, fosfor, potasiu) este cu mult mai mic decat cerintele plantelor pentru realizarea unor p
 In structura fondului funciar o pondere importanta o au pajistile naturale care ocupa o suprafata de 108.555 ha.
precum si resursele furajere obtinute de pe terenurile arabile contribuie la dezvoltarea unei zootehnii puternice, care p
consum propriu pune la dispozitie materia prima pentru industria alimentara.

Sivilcultura

In judetul Neamt padurile acopera circa 42,3% din suprafata. Suprafata totala ocupata de paduri este de 249.69
proprietatea statului, iar 10.222 ha in proprietate privata. Repartizarea pe specii este urmatoarea: rasinoase 138.268
proprietate privata; si foioase (70.904 ha fag si 9.617 ha stejar) 101.202 ha proprietate de stat si 5.207 ha proprietate

Turism

Conditiile naturale deosebite ale judetului Neamt, numarul mare de monumente istorice, etnografice, de arhitectur
turistica valoroasa. Interesul turistic este orientat spre 3 zone principale:

- zona Piatra Neamt centru resedinta de judet, cu muzee si case memoriale remarcabile, ansamblul istoric Curtea do

- zona Bicaz Ceahlau reprezentata de un cadru natural deosebit, lacul de acumulare Izvorul Muntelui, masivul C
Bicazului, statiunea de odihna Durau;

- zona Targu Neamt Agapia cu interesante monumente istorice de valoare: casa memoriala Ion Creanga (Humules
Agapia, Varatec, Neamt, Secu, Sihastria, statiunile balneare Baltatesti si Oglinzi.

Capitolul II. Aspecte generale privind gestionarea deseu

2.1.Cadru legislativ

Directiva cadrul privind deseurile (Directiva 2006/12/EC) prevede ca obligatie pentru statele membre ela
planuri de gestionare a deseurilor, in concordanta cu prevederile directivelor relevante.
Ordonanta de urgenta nr. 61/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernulu
deseurilor (care transpune Directiva cadru a deseurilor) prevede obligativitatea elaborarii planurilor de gestionar
regional si judetean. Se prevede ca planurile regionale de gestionare a deseurilor sa fie elaborate de catre cons
agentiile regionale pentru protectia mediului in baza planului national de gestionare a deseurilor. Planurile regio
se aproba prin ordin comun al conducatorului unitatii publice centrale pentru protectia mediului si al conducator
pentru dezvoltare regionala.
Directivele europene privind gestionarea deseurilor se incadreaza in patru grupe principale:

legislatia cadru privind deseurile Directiva cadru 2006/12/EC, care contine prevederi pentru toate tipurile de des
reglemetate separat prin alte directive si Directiva privind deseurile periculoase (Directiva 91/689/EEC), care contine p
valorificarea si eliminarea corecta a deseurilor periculoase;

legislatia privind fluxuri speciale de deseuri: reglementari referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje; uleiuri uzate;
PCT-uri; namoluri de epurare; vehicule scoase din uz; deseuri de echipamente electrice si electronice, deseuri de dioxid
 legislatia privind operatiile de tratare a deseurilor reglementari referitoare la incinerarea deseurilor municipale si p
prin depozitare;

legislatia privind transportul, importul si exportul deseurilor.

Planurile de gestionare a deseurilor au un rol cheie in dezvoltarea unei gestionari durabile a deseurilor. Princ
prezenta fluxurile de deseuri si optiunile de gestionare a acestora. Mai in detaliu, planurile de gestionare a
planificare pentru urmatoarele aspecte:

Conformarea cu politica UE privind gestioanrea deseurilor si atingerea tintelor propuse - planurile de gestionare a
importante care contribuie la implementarea politicilor si la atingerea tintelor stabilite in domeniul gestionarii deseurilor

Stabilirea capacitatilor necesare si caracteristice pentru gsstionarea deseurilor - planurile de gestionare a deseuri
de deseuri care trebuie colectate, reciclate, tratate si/sau eliminate. Mai mult, acestea contribuie la asigurarea de c
reciclare, tratare si/sau eliminare a deseurilor

Controlul masurilor tehnologice - prezentarea fluxurilor de deseuri asigura identificarea zonelor in care sunt nec
eliminarea sau minimizarea anumitor tipuri de deseuri.

Prezentarea cerintelor economice si de investitie - planurile de gestionare a deseurilor constituie un punct de pl

financiare pentru operarea schemelor de colectare, reciclare, tratare si eliminare a deseurilor. Pe aceasta baza, pot fi
investitiile in instalatii de reciclare, tratare si eliminare a deseurilor

Complexitatea in continua crestere a problemelor si standardelor in domeniul gestionarii deseurilor conduc la crest
de reciclare, tratare si/sau eliminare. In multe cazuri, aceasta presupune facilitati mai mari si mai complexe de rec
deseurilor, ceea ce implica cooperarea mai multor unitati regionale privind stabilirea si operarea acestor facilitati.

2.2 Programe structurale si operationale

2.2.1.POS Programul Operational Sectorial de Mediu

Este unul din cele 7 programe operationale elaborate in cadrul obiectivului Convergenta al Uniunii Europene,
20072013. POS Mediu a fost elaborat in conformitate cu cea de-a treia prioritate a Planului National de Dezvoltare (
imbunatatirea calitatii mediului, precum si cu Prioritatea 1 a Cadrului Strategic National de Referinta (CSNR) Dezvo
europene. POS Mediu cel mai important program de finantare a infrastructurii municipale - este astfel conceput i
pentru o economie mai competitiva, un mediu mai bun si o dezvoltare regionala mai echilibrata. POS Mediu conti
infrastructurii de mediu din perioada de pre-aderare (PHARE, ISPA si SAPARD).

POS Mediu se bazeaza pe obiectivele si prioritatile politicilor de mediu ale Uniunii Europene, reflectand atat obligatiile i
interesele specifice nationale. Programul acopera perioada 2007-2013, dar obiectivele sale urmaresc nevoile de dezvoltar
prin realizarea de investitii durabile si fiabile. POS va contribui la indeplinirea obligatiilor pe care Romania le are in sectoarel
putin dezvoltate regiuni ale tarii.

Pentru perioada 2007-2013, proiectele vizate de POS Mediu se vor finanta din Fondul European de Dezvoltare R
de Coeziune (FC).
 Scopul FEDR este de a sprijini dezvoltarea echilibrata a regiunilor in cadrul Comunitatii, prin reducerea disparitatilo
diferitelor regiuni, in special cele a caror dezvoltare este mult in urma, atat zonele urbane cat si rurale, regiunile ind
handicap natural sau geografic, cum ar fi insulele, zonele montane, zonele cu densitate scazuta a populatiei, regiunile
acordata de acest fond in cadrul POS Mediu acopera proiecte din sectorul managementul deseurilor, protectia si conse
tehnica

Obiectivele specifice POS Mediu sunt:

1. Imbunatatirea accesului la servicii publice in sectorul de apa, prin reabilitarea/extinderea sistemelor de alimentare
majoritatea aglomerarilor urbane pana in 2015.

2. Ameliorarea calitatii solului, prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate
pana in 2015.

3. Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare in cele mai poluate localitati pana in 20

4. Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, in
Natura 2000.

5. Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea de masuri preventive in cele mai vulnerabile zone pana i

In vederea atingerii acestor obiective, s-au identificat urmatoarele axe prioritare:

Axa prioritara 1 Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata;

Axa prioritara 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate;

Axa prioritara 3 Reabilitarea sistemelor municipale de termoficare in zonele prioritare selectate;

Axa prioritara 4 Implementarea de sisteme adecvate de management pentru protectia naturii;

Axa prioritara 5 Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in

zonele cele mai expuse la risc;

Axa prioritara 6 Asistenta Tehnica.

Axa prioritara 2 Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor si

reabilitarea siturilor contaminate

O alta problema majora identificata de analiza SWOT este reprezentata de lipsa sistemelor adecvate de managem
municipale. Cea mai mare parte a municipalitatilor sunt practic lipsite de facilitati conforme de eliminare a deseurilo
municipale se face in cea mai mare parte prin depozitarea in depozite neconforme. In egala masura, accesul scazut la
posibilitatile reduse de reciclare/valorificare a deseurilor constituie un motiv in plus pentru realizarea de investitii sub
scop nu numai cresterea atractivitatii diverselor zone pentru investitori si vizitatori, ci si reducerea impactului negativ
asigurarii conditiilor de viata corespunzatoare pentru comunitatile locale. Aceasta axa prioritara are ca scop spriji
 modernizarea managementului deseurilor, prin reducerea cantitatii de deseuri depozitate in judetele/zonele care v
Mediu, contribuind astfel la protejarea mediului in zonele respective. Aceasta axa prevede si reabilitarea siturilor polua
din depozitarea necontrolata a deseurilor, in scopul reducerii impactului negativ asupra mediului si sanatatii umane. R
pentru dezvoltarea sisitemelor integrate de managemenrul al deseurilor este de cca.80%.

2.2.2. Programe si instrumente de pre-aderare

Programul PHARE

In Romania, Programul Phare este activ din 1998, iar protectia mediului a constituit un domeniu important de actiune
sale Phare National, PhareCooperare transfrontaliera si Phare Coeziune economica si sociala. Obiectivele nationale p
progresat de la pregatirea adoptarii acquis-ului comunitar de mediu la aspecte practice de implementare. Cu sprijin
transpunerea aproape in totalitate a legislatiei europene in domeniile: legislatie orizontala, substante chimice, managem
industriale, calitatea aerului, calitatea apei, protectia impotriva zgomotului.

Strategiile nationale, planurile de actiune nationale, regionale si locale din domeniul mediului inconjurator au fost el
sa asigure o viziune cat mai coerenta asupra politicii de mediu din Romania si asupra modului in care aceasta ar put
PHARE 2003 CES, urmeaza sa se implementeze prima schema (pilot) de granturi mici pentru managementul deseurilo
milioane Euro), pentru ca apoi, prin PHARE 2004, schema sa fie extinsa la nivelul intregii tari (valoare 21,87 MEuro). Pr
scheme de granturi in alte sectoare de mediu (aer, IPPC, apa, protectia naturii) avandu-se in vedere, ca beneficiari, si se

Investitiile de mediu prin proiectele PHARE, se ridica pana in prezent la aprox. 276 mil. Euro, destinate atat
specifice politicii de mediu cat si pentru investitiile necesare conformarii cu legislatia comunitara in domeniu Program
aproximativ 19 milioane Euro pentru pregatirea de proiecte in vederea finantarii prin FSC.
 In judetul Neamt prin fondul PHARE 2004 s-au obtinut 600.000 euro pentru sistemul de colectare selectiva si statie de t
turistic Valea Bicazului ce cuprind comunele: Tasca,Tarcau,Damuc,Bicaz-Chei,Bicaz-Ardelean si orasul Bicaz.

Pentru fondul PHARE 2005 s-au depus studii de fezabilitate pentru realizarea statiilor de transfer in Poiana Teiulu

Programul ISPA

Obiectivele Ispa sunt urmatoarele: sa sprijine tarile beneficiare in vederea alinierii standardelor lor de mediu la ce
si sa conecteze retelele de transport proprii cu cele transeuropene, sa familiarizeze tarile beneficiare cu politicile s
Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene. ISPA se concentreaza pe directivele de mediu care presupun investitii
foarte costisitoare din punctul de vedere al implementarii din urmatoarele sectoare: alimentarea cu apa potabila, epu
deseurilor solide si periculoase, poluarea aerului

Prin ISPA, Romania primeste anual intre 208 270 milioane euro, din care 104 135 milioane euro au fost alocate pe
mediu (apa si deseuri).
In perioada 2000-2005 au fost aprobate pentru finantare ISPA 40 proiecte dintre care 27 pentru modernizarea infr
domeniul managementului integrat al deseurilor si 6 proiecte de Asistenta Tehnica Valoarea totala a proiectelor finantate prin
din care cca. 1,02 miliarde Euro reprezinta grant ISPA, cofinatarea fiind asigurata de imprumuturi de la IFI (in special BEI si
acorduri bilaterale (Ministerul Mediului din Danemarca) si contributia de la bugetul de stat sau bugetele locale.

Pregatirea proiectelor pentru finatare ISPA a fost asigurata din bugetul de stat si bugetele locale, din programel
acorduri bilaterale (Spania, Danemarca, Germania, Japonia). Avand in vedere resursele financiare ridicate disponibile du
solicitat pentru un important portofoliu de 40 de proiecte in sectoarele de apa si deseuri, aflate in pregatire.

In judetul Neamt prin programul ISPA s-a realizat sistemul integrat de management al deseurilor in municipiul Piatra N
intregului vechi sistem de colectare si depozitare a deseurilor solide cu unul modern si ecologic.

Pentru blocurile de locuinte ,au fost amenajate aproape 1000 de puncte de colectare,raportul fiind de aproximat
trebuie sa separe gunoiele in cele patru tipuri de containere special amenajate pentru plastic si hartie,sticla,deseuri or
ce priveste cele peste 5000 de case din Piatra Neamt , deseurile sunt colectate la poarta fiecareia din interiorul sau
program stabilit de proprietar impreuna cu compania de salubritate.

Dupa semnarea contractelor de lucrari pentru statia de compost,la 4 aprilie 2005 ,in Piatra Neamt toate elemente
structurii sistemului de gestionare a deseurilor solide :

groapa de gunoi ecologica

Puncte de colectare a deseurile in tot municipiul
Un sistem de reciclare a hartiei ,sticlei si plasticului
instalatie de compostare a deseurilor organice
Doua centre de transfer in oras pentru deseurile voluminoase( in cartierele Darmanesti si Maratei)
Un utilaj de concasare a deseurilor rezultate in urma demolarilor
Camioane speciale de transport a deseurilor

Sistemul a fost finantat de UE prin programul ISPA (10.384.500 EURO),de Guvernul Danemarc
(2.210.000 EURO),Guvernul Romaniei si de Primaria Municipiului Piatra Neamt (2.425.706.euro

Fondul de mediu
 Pentru a sprijini elaborarea de proiecte in cadrul Planului National de Actiune pentru Protectia Mediului s-a consti
nr. 73/2000 si a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr86/2003. Fondul de Mediu are scopul de a stimula un numar limit
public, acordand prioritate celor incluse in Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului.

Incasarile din Fondul de Mediu sunt reprezentate de diferite taxe suportate de catre agentii economici poluat
donatii, sponsorizari, asistenta financiara din partea unor persoane fizice sau juridice sau a unor organizatii inte
autorizatiei de mediu, precum si rambursarea capitalului si a dobanzii de catre utilizatorii resurselor fondului.

Categoriile de proiecte eligibile pentru finantare din Fondul de Mediu sunt stabilite printr-un plan anual adop
Fondului. Resursele fondului sunt in mare parte canalizate catre proiecte/achizitionarea de aparatura cu tehnologie ne
deseurilor(inclusiv deseuri periculoase).

Proiecte privind gestionarea deseurilor la nivelul Regiunii 1NE

In perioda elaborarii PRGD au fost identificate proiectele existente la nivelul regiunii referitoare la gestionarea de
categorii:

Proiecte Phare CES care sunt deja aprobate si urmeaza a fi implementate in perioada 2007- 2009,10 proiecte
rezerva.

Sisteme integrate de gestionare a deseurilor la nivel de judet care urmeaza sa fie implementate p
Botosani,Suceava,Vaslui)sau finantare guvernamentala (judetul Iasi)

Alte tipuri de proiecte.

Lista propusa la nivelul Regiunii 1NE

umire proiect Finantare

nagementul integrat al deseurilor menajere in ISPA aprobat

icipiul Bacau si 18 comunele limitrofe

ectare selectiva si transport deseuri in zona Schema de finantare Phare CES 2004
tica Tirgul Ocna, judetul Bacau

em de colecatre selectiva, centru de valorificare si Schema de finantare Phare CES 2004

mizarea traportului deseurilor in arealul mun.
nesti si a comunelor invecinate

-Valea Muntelui Sistem de colectare selectiva si Schema de finantare Phare CES 2004
clare a deseurilor prin statia de transfer Comanesti
punere proiect Managementul integrat al Program ISPA 2005
urilor menajere si amenajarea unui depozit
rolat de deseuri

em performant de management al deseurilor in Schema de finantare Phare CES 2004

a Dorohoi

nagementul integrat al deseurilor in judetul Iasi 75% grant guvernamental, aprobata

prin HG 537/2006)

izarea rumegusului din zona Borca

izarea deseurilor lemnoase pentru generarea de

gie termica (Wood waste to energy)

em de colectare selectiva si statie de transfer Schema de finantare Phare CES 2004

ru deseurile din arealul turistic Valea Bicazului

ntarea a doua depozite ecologice, unul la Suceava Fonduri de coeziune circa 50% (ISPA
nul la C-lung Mold., cu infrastructura necesara pe 2)
oriul intregului judet Suceava, inclusiv
nizarea colectarii, transportarii, revalorificarii
urilor menajere

lementarea sistemului de colectare si transport alSchema de finantare Phare CES 2004

2.3.Situatia existenta la nivel national

2.3.1.Aspecte generale legate de protectia mediului

97,8% din reteaua hidrografica a Romaniei este cuprinsa in bazinul fluviului Dunarea
Aptoximativ 38% din lungimea Dunarii se afla pe teritoriul Romaniei
Cu o medie de numai 2660 m3 de apa /loc/an ,fata de media de 4000m3 apa/loc/an in Europa ,Romania se
sarace in resurse de apa
71% din apele uzate ajung neepurate sau insuficient epurate in receptorii naturali
Numai 525 din populatia Romaniei beneficieaza atat de servicii de alimentare cu apa,cat si de canalizare.
363 milioane tone de deseuri au fost generate in 2004 aproximativ 326 milioane tone provin din industria e
tone alte deseuri de productie si circa 8 milioane tone reprezinta deseuri municipale.
Materiale reciclabile ,reprezinta aporximativ 40% din deseurile urbane ,din care 20% pot fi recuperate ,in prezen
sunt recuperate
Doar 0,25% din cantitatea totala de deseuri urbane colectate este reutilizata,in timp ce peste 99% este depozit
91% din deseurile de productie provin din industria extractiva
aproximativ 16 milioane tone de deseuri au fost generate in 2004 de industria

energetica ;

251 de depozite de deseuri municipale au functionat in 2004, din care 236 nu se conformeaza standardelor de mediu
depozitare in

zonele rurale (dumping sites);

Ecosistemele naturale si semi-naturale reprezinta 47% din teritoriul tarii;

Suprafata zonelor naturale protejate acopera in prezent aproximativ 8% din teritoriul

Sursa datelor:POS MEDIU (draft oct 2006)

2.3.2 Analiza SWOT privind gestionarea deseurilor

Puncte tari

Legislatia de mediu armonizata aproape in totalitate cu legislatia Uniunii Europene strategii si planuri de imple
fiecare sector de mediu;
Existenta structurilor institutionale de baza pentru protectia mediului - pentru monitorizarea conformar
implementarea programelor de dezvoltare, pentru managementul integrat al deseurilor
Experienta in derularea proiectelor finantate din fonduri de pre-aderare (PHARE, ISPA, SAPARD) sau din alte surs
Asistenta tehnica disponibila pentru pregatirea unui portofoliu consistent de proiecte in vederea finantarii p
bugetul de stat);
Cresterea gradului de constientizare la nivelul factorilor de decizie in vederea aplicarii politicilor si a planurilor de

Puncte slabe
 Accesul redus al populatiei la sisteme centralizate de apa si salubritate comparativ cu tarile UE;
Nivelul relativ scazut al investitiilor, dupa1990, in toate sectoarele de mediu comparativ cu necesarul d
standardele europene;
Capacitatea administrativa insuficienta, in special la nivel regional si local, in implementarea legislatiei de mediu
Existenta unui numar mare de situri poluate istoric cauzate de activitati economice intensive din trecut (depozite
Infrastructura precara pentru colectarea, transportul si eliminarea deseurilor
Slaba constientizare a populatiei si a agentilor economici privind gestionarea adecvata a deseurilor;
Proportie ridicata a cantitatii de deseuri care se produce si se depoziteaza; nivel redus al colectarii selective a d
pietei de reciclare si valorificare a deseurilor

Oportunitati

Utilizarea fondurilor UE ca o contributie importanta pentru imbunatatirea standardelor de mediu si in Romania;

Cresterea standardelor de viata si a oportunitatilor economice prin asigurarea

unor servicii publice de calitate, prin remedierea siturilor poluate,

Dezvoltarea unor planuri de investitii pe termen lung in conditiile dezvoltarii durabile;

Implementarea legislatiei cu privire la introducerea celor mai bune tehnologii disponibile in infrastructura de me
Reducerea discrepantelor intre regiuni, precum si intre sate si orase
Imbunatatirea accesului populatiei si agentilor economici la servicii de salubritate
Imbunatatirea performantelor operatorilor de servicii de salubritate
Oportunitati pentru investitii private si comert;
Dezvoltarea unei piete viabile de reciclare a deseurilor/materiei prime rezultate din procesarea deseurilor

Amenitari

Capacitate scazuta a beneficiarilor finali/autoritatilor locale de a elabora

propuneri de proiecte;

Dificultati in sustinerea costurilor de investitie a proiectelor in domeniul infrastructurii de mediu, in special de ca

Cooperarea diverselor institutii organisme implicate in managementul integrat al deseurilor si implementarea a
Disponibilitatea terenurilor pentru dezvoltarea infrastructurii de mediu (de exemplu pentru construirea uno
transfer)
Utilizarea neadecvata a fondurilor UE, fara luarea in considerare a posibilelor efecte asupra mediului

2.3.3 Context national

Managementul necorespunzator al deseurilor, in special cele municipale, reprezinta o problema majora in Ro

cea mai mare parte a municipalitatilor sunt lipsite de facilitati adecvate de eliminare a deseurilor. Colectarea selectiva s
si cea mai mare parte a materialelor reciclabile se pierd prin depozitare.

In 7 din cele 42 judete ale tarii se deruleaza in prezent proiecte pentru construirea de sisteme integrate de man
din programul ISPA, iar alte investitii au fost realizate recent in 11 orase, in domeniul deseurilor solide, care au vi
depozite de deseuri municipale. In majoritatea zonelor urbane exista servicii si facilitati de salubritate centralizate, d
rurale In ceea ce priveste legislatia din domeniul managementului deseurilor, aceasta este in vigoare si in conformitat
 procesului de negociere, Romania a obtinut perioade de tranzitie, in vederea conformarii cu Directivele UE din dom
depozite de deseuri:

depozite de deseuri municipale perioade de tranzitie pana in 2017

stocarea temporara a deseurilor industriale periculoase 2009;
depozite de deseuri industriale nepericuloase perioade de tranzitie pana in 2013

Depozitele neconforme trebuie sa-si inceteze activitatea iar functiile acestora trebuie sa fie preluate de de
conformitate cu regulile comunitare. Astfel, 177 depozite (cca 490 ha) trebuie sa stopeze activitatea de depozitare i
conformitate cu Tratatul de Aderare, Romania trebuie sa asigure reducerea graduala a deseurilor depozitate in cele 10
pentru a ajunge la o cantitate maxima anuala de 2,2 milioane tone pana in anul 2013. Pana in 2013, deseurile mu
depozitate trebuie sa fie reduse pana la 52% din cantitatea totala de deseuri municipale biodegradabile produse in 199
obtinute in domeniul deseurilor de ambalaje pentru realizarea obiectivelor globale de valorificare a obiectivelor de rec
pana in 2013. Atingerea obiectivelor de valorificare si reciclare va conduce la reducerea considerabila a cantitatii de des

Proiectele vor fi de tip integrat si se vor adresa mai multor aspecte privind gestionarea deseurilor in asa fel incat re
reducerea cantitatilor de deseuri depozitate si cresterea gradului de reciclare si valorificare. Proiectele se vor derula in conformi
a Deseurilor si cu Planurile Regionale de Gestiune a Deseurilor.

Obiective

Cresterea gradului de acces la serviciile publice de salubritate de calitate

corespunzatoare si la tarife acceptabile;
Reducerea cantitatii de deseuri depozitate;
Cresterea cantitatii de deseuri reciclate si valorificate.

Operatiuni

Constructia de facilitati pentru eliminarea deseurilor municipale (depozite ecologice

de deseuri) ;

Constructia de statii de transfer ;

Constructia facilitatilor de sortare, compostare si reciclare;
Achizitionarea si instalarea sistemelor de colectare selectiva;
Achizitionarea vehiculelor de transport al deseurilor;
Construirea unor facilitati adecvate pentru deseurile periculoase (deseuri medicale, deseuri provenite din echipam
alte tipuri specifice de deseuri (deseuri provenite din constructii si demolari, etc.).

Din cauza activitatilor economice semnificative din trecut, dublate de o nerespectare a legislatiei de mediu, Rom
site-uri contaminate, cu un nivel crescut in ceea ce priveste emisiile in atmosfera si apa si ducand la o degradare exces
cazuri. Majoritatea acestor site-uri sunt abandonate, nu au nici o folosinta, in timp ce nevoia de teren disponibil p
dezvoltarea afacerilor este mare, in afara de faptul ca reprezinta un risc pentru mediu si pentru sanatatea oamenilor.

Depozitarea in conditii neadecvate a deseurilor municipale si de respectarea angajamentelor de aderare prin

neconforme, in stransa corelare cu calendarul stabilit in planurile de implementare. Unul dintre cele mai stringente an
toate depozitele mici din zona rurala trebuie inchise pana in 2009 si, ca urmare, trebuie create facilitati noi de depozi
rurale. In cadrul acestui domeniu de interventie se vor finanta proiecte locale, individuale pentru inchiderea depozitelor

Aceste proiecte vin sa completeze investitiile realizate prin proiectele integrate din cadrul primului domeni
prioritara, in eventualitatea ca aceste proiecte nu contin si componenta de inchidere. Pe langa inchiderea depozitelor de
vedere si reabilitarea siturilor poluate istoric (depozite vechi neconforme) in cele mai afectate regiuni, in scopul re
mediului si sanatatii umane. Aceasta reprezinta prima faza din strategia pe termen lung care are ca scop valorific
derularii unor investitii publice viitoare sau a utilizarii economice ori pur si simplu pentru reabilitarea peisajului

Deseurile de productie sunt reprezentate de deseurile industriale si agricole, inclusiv cele rezultate de la
activitatii de gestionare a deseurilor de productie este obligatia generatorului, prin mijloace proprii sau prin contractare
Lamomentul actual, exista foarte putine firme care au ca domeniu de activitate gestionar ea deseurilor de productie, ia
sunt limitate atat in ceea ce priveste tipurile de deseuri, cat si capacitatile de lucru. In cursul anului 2004, cantitatea d
fost de 355 milioane tone, din care326 milioane tone sunt deseuri rezultate din activitatile de extractie Activitatil
produs cele mai mari cantitati de deseuri in anul 2004, cuexceptia industriei extractive, au fost industria energetica,
industria petrochimica, chimica, cauciuc, mase plastice si industria alimentara,. Din cantitatea de deseuri de pr
recupereaza, restul fiind eliminat prin depozitare sau incinerare.

Exista 7 incineratoare pentru deseuri periculoase, aflate in proprietatea a 4 operatori privati, care incinereaza
activitatea proprie si 7 cuptoare de ciment autorizate pentru co-incinerarea deseurilor. Depozitele pentru deseuri de pr
Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor au fost reinventariate la inceputul anului 2004, rezultand un nu
ocupa o suprafata de cca. 3000 ha.

In functie de tipul deseurilor pe care le primesc, aceste depozite se clasifica astfel: 51 depozite pentru deseur
deseuri nepericuloase, 2 depozite pentru deseuri inerte. Din cele169 depozite inventariate, 15 sunt conforme cu preve
continua sa functioneze pana la epuizarea capacitatii. Celelalte 154 depozite se vor inchide etapizat, in conformita
Romania prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeana. O parte importanta din deseurile de productie generate (
extractiva) o reprezinta deseurile din industria energetica, cca. 16 milioane tone in anul 20047. Exista 20 de centrale el
combustibil solid si care utilizeaza hidrotransportul deseurilor generate in haldele proprii de zgura si cenusa. Aceste un
de eliminare a deseurilor in vederea conformarii cu standardele de mediu. In urma negocierilor cu UE s-au obtinut perio
7 ani, pentru conformare cu prevederile legale privind depozitarea deseurilor.

Cresterea volumului de deseuri menajere si industriale ridica numeroase probleme pentru sanatatea oamen
cauza faptului ca ocupa suprafete importante. In afara depozitelor in functiune pentru deseuri industriale, exista un nu
utilizate fie pentru ca au capacitatea epuizata, fie pentru ca generatorul de deseuri in proprietatea caruia se afla si a inc

In marea majoritate a cazurilor, inchiderea acestor depozite nu s-a realizat in conformitate cu normele europene
suprafetele respective au devenit'zone contaminate'. Aceste site-uri ridica probleme din cauza situatiei juridice incerte
principal, de urmatoarele aspecte:

unele depozite de deseuri industriale au apartinut si au fost utilizate de unitati economice la care statul este a
incetat activitatea;
serie de depozite de deseuri industriale, cu capacitatea epuizata, au fost utilizate de unitati economice car
proprietar nu a preluat si obligatiile legate de depozitul de deseuri;
depozitul a fost abandonat si/sau a avut loc falimentul proprietarului
 Cazurile mentionate anterior sunt reprezentate, de cele mai multe ori, de depozite de dimensiuni destul de m
deseuri (inclusiv periculoase). Iazurile de decantare aflate in functiune pot afecta terenurile din imprejurimi in cazul in c
prin contaminarea cu metale grele, cianuri si alte elemente excesive. Iazurile aflate in conservare pot avea ace
preliminare rezulta ca acest tip de poluare afecteaza 5.266 ha in 30 judete din care 4.265,3 ha sunt afectate in mod e
inregistreaza in judetele Alba-372,5 ha, Bacau340 ha, Cluj-344 ha, Dolj-670 ha, Harghita 227 ha, Hunedoara 735 ha
vedere principalele probleme cauzate de acest tip de poluare, o atentie speciala trebuie acordata acestor situri in urma
depozitelor de deseuri neconforme in paralel cu deschiderea altor depozite noi, ecologice, trebuie sa constituie una
corelate cu prevederile Directivei 99/31 privind depozitele de deseuri.

Se estimeaza ca poluarea cauzata de deseuri si reziduuri anorganice(minerale, materii anorganice, metale, saruri,
(inclusiv industria miniera) afecteaza circa 560 ha, majoritatea zonelor fiind situate in acele judete in care activita
neferoasa sunt foarte dezvoltate (Galati 177 ha, Maramures 103 ha, Suceava 106 ha etc.) In prezent, suprafata tot
4.000 ha.

In prezent Romania se confrunta cu mari dificultati in ceea ce priveste gestionarea corecta a desseurilor ,in special c

nivelul civic si educational scazut al populatiei

lipsa de informare si responsabilitate in ceea ce priveste gestionarea incorecta a deseurilor menajere si efectele
proliferarea surselor si tipurilor de deseuri prin multiplicarea si disiminarea agentilor economici in special in com
crsterea volumului ambalajelor ,in special a celor din hartie si pastic,in circuitul de consum
preocupari insuficiente ale autoritatilor locale in abordarea si rezolvarea problemelor de gestionare a deseurilor
reducerea semnificativa a circuitului de preluare a materialelor recuperate din deseuri si ambalaje
lipsa de transparenta la toate nivelurile atunci cand se promoveaza proiecte privind managementul integrat al d
nerespectarea legislatiei din domeniu
llipsa de informare ,de interes si de competenta a personalului din organismele abilitate sa supravegheze la ges
incapacitatea autoritatilor locale din mediu urban si rural in special de a elabora proiecte si de a accesa fonduri
pentru mediu
abordarea de catre mass-media a problematicii deseurilor ,de multe ori doar ca subiect de senzatie , lipsita de
exarcebat fara o analiza si dezbatere cu specialisti sau cu reprezentanti a organismelor abilitate

Capitolul III Gestionarea deseurilor in judetul Neamt . Surse

3.1 .Deseuri municipale

3.1.1.Gestionarea deseurilor la nivelul judetului

Gestionarea deseurilor cuprinde toate activitatile de colectare, transport, tratare, valorificare si eliminare a deseurilor
aiba in vedere utilizarea proceselor si a metodelor care nu pun in pericol sanatatea populatiei si a mediului inconjurator.

Gestiunea deseurilor reprezinta una dintre problemele cele mai acute de protectie a mediului. Dat fiind cresterea c
tehnologiile si instalatiile inca invechite, cantitatea de deseuri produsa a crescut.

3.1.1.a. Generarea deseurilor

 Deseurile municipale si asimilabile sunt reprezentate de deseurile generate in gospodariile populatiei (menajere), in in
prestatoare de servicii, deseuri stradale, deseuri din parcuri si spatii verzi .

Dupa colectarea selectiva,deseurile urbane se impart in:

Deseuri menajere si asimilabile din care:

deseuri menajere de la populatie,in amestec

deseuri menajere de la unitati economice, institutii, unitati comerciale in amestec
deseuri menajere colectate separat total din care :hartie si carton,sticla,deseuri tip PET ,alte materiale plastice,m

Deseuri voluminoase colectate separat

Deseuri din servicii municipale total-din care:

deseuri stradale
deseuri din piete
deseuri din gradini,parcuri etc

Daca anterior in categoria de deseuri municipale intrau deseurile din constructii si demolari, dese

electrotehnice (DEEE ),deseuri spitalicesti,deseuri de ambalaje, namoluri de la statiile de epurare orasenesti

aceste categorii de deseuri sunt analizate separat ca fluxuri specifice .

Deseurile menajere fiind strans legate de viata casnica a oamenilor, cantitatea lor variaza dupa numaru

viata, dupa felul de hrana, dupa conditiile climaterice, dupa anotimpurile anului. Astfel ca si cantitatile de r

importante de la o tara la alta, de la un oras la altul, in functie de clima, modul de viata al locuitorilor, caracteru

administrative iar,in cadrul aceleiasi localitati, in functie de anotimp, zi din saptamana etc.

In general, managementul deseurilor municipale nu se realizeaza la standardele europene, iar in mediul r

generalizata,aceste afiind depozitate in locuri complet neamenajate ,in albiile raurilor,pe drumuri ,terenuri fara utilizare

In mediul urban gestionarea deseurilor municipale colectare, transport, depozitare - este asigurata de ca
salubritate care deservesc municipiile si orasele si cateva localitati limitrofe. In municipiul Piatra Neamt, la sfarsitul anu
Programului ISPA Managementul integrat al deseurilor solide in municipiul Piatra Neamt, Romania
Cantitati colectate si generate

Cantitati (tone)
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

115960 114732 123993 119881 122847 147191 120575

95225 92843 104817 94030 91681 101134 99154

20735 21889 19176 25850 26336 45900 21179

0 0 0 1 4830 157 242

0 0 0 0 0 0 0

9048 10214 7116 7717 12432 8045 14941

1740 1409 12129 10816 6027 4575 13456

126748 126355 143238 138414 141306 159811 148972

15715 14267 12860 9508 12580 14000 32390

 Nota: *)
deseuri stradale, din piete, din gradini si parcuri.

Deseuri colectate in anul 2006 148.231 tone, conform evidentelor din raportarile lunare

Compozitia deseurilor municipale

2003 2004 2005

Cantitate (mii % Cantitate % Cantitate %

tone) (mii tone) (mii tone)

14,97 9,73 21,03 12,1 20,19 11,13

6,62 4,3 10,08 5,8 10,7 5,9

2,46 1,6 2,61 1,5 1,83 1,01

16,48 10,71 6,6 3,8 12,37 6,82

6,77 4,4 9,73 5,6 9,97 5,5

94,58 61,46 105,16 60,5 103,14 56,87

12 7,8 18,6 10,7 23,16 12,77

153,88 100 173,81 100 181,36 100

Sursa : APM Neamt

Indicatori de generare a deseurilor

Cantitatea de deseuri orasenesti generata pe cap de locuitor:

Acest indicator exprima cantitatea anuala de deseuri orasenesti generate in functie de numarul total de locuitori
 Indicator de generare a deseurilor (tone/loc)

Indicator privind managementul deseurilor

Acest indicator reflecta modul de colectare al deseurilor orasenesti si se calculeaza ca raport intre deseurile orasenes
colectate.

Indicator privind managementul deseurilor (%)

Deseurile biodegradabile sunt reprezentate, in general, de deseurile de la populatie si din activitati comerciale care s
aeroba, precum si deseurile alimentare si vegetale, deseuri de hartie si carton de calitate inferioara (care nu mai pot fi recicl
apelor uzate menajere.
In H.G. nr. 349/2005 sunt precizate obiectivele ce trebuie realizate privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradab
realizandu-se prin colectare selectiva, reciclare, compostare, producere de biogaz si/sau recuperarea materialelor si energiei.

3.1.1.b.Colectarea si transportul deseurilor

Serviciul de salubrizare a localitatilor (precolectare, colectare, transport si depozitare deseuri municipale) se de

sau coordonarea autoritatilor publice locale. Activitatile de colectare si transport a deseurilor municipale din judet
marimea localitatii, numarul persoanelor deservite, dotare, forma de proprietate.

La nivelul anului 2005, populatia deservita cu servicii de salubritate reprezenta 37,56 % din numarul total de
procentul de acoperire fiind de 78,63 %, iar in mediul rural de 11,77 %.

Populatia deservita in mediul urban si rural, 2005 (Sursa datelor: Chestionarele statistice GD - MUN - APM N

Populatia Populatia urbana deservi Populatia rurala

deservita ta deservita
% din % din
%
Rural Locuitori Locuitori total Locuitori total
total
urban rural
9 350.533 214.368 37,56 173.106 78,63 41.262 11,77
 Operatori de salubritate incluzand zone de acoperire, 2005 (APM Neamt)

Operator de salubritate Zona deservita Numar locuitori deserviti %

deserviti d
populatie ju

SC Salubritas SA Piatra Municipiul Piatra Neamt 109.820 19,24

Neamt (pana la sfarsitul lui
2006,din 2007 Bratner Serv
Ecol SA)

SC Rossal SRL Roman Municipiul Roman 37.570 6,58

SC Acva Serv Roman Municipiul Roman 10.791 1,89

SC Acvaterm SA Tg. Neamt Orasul Tg. Neamt 9.300 1,63

SC Acva Bicaz SA Orasul Bicaz 5.625 0,99

Zona rurala Localitati limitrofe 41.262 7,23

Total 214.368 37,56

Dotarea operatorilor de salubritate pentru colectarea deseurilor municipale in amestec

Operator Tip recipient - numar

salubritate

Pubele (0,12 Pubele (0,24 Container (2-4 Euro-container Altele Vol

mc) mc) mc) (1,1 mc) (mc

SC Salubritas SA 16 3.466 300 - - 1.73

SC Rossal SRL - 50 - 420 - 474

SC Acva Serv SRL 63 - 81 45 - 381

SC Acvaterm SA 1.200 500 75 10 - 575

SC Acva Bicaz SA - - 38 - - 114

Serv. Primaria - 54 - 71
96 -
Roman

Serv. - - 12 1
- -
Primaria Tg. Nt.

Serv. Primaria - - - 1,2

10 -
Bicaz

TOTAL 1.385 4.016 494 529 12 3.35

Ghene colectare deseuri menajere in amestec (autogara Roman si comuna Vanatori)

 Colectare in amestec - orasul Roznov (15 08 2007) !!!

Dotarea agentilor de salubritate pentru colectarea selectiva a deseurilor menajere, 2005

Operator salubritate Nr. recipient Capacitate (mc) Volum total

SC Salubritas SA 94 1,67 157

SC Rossal SRL 20 1,1 22

SC Acvaterm SA 11 1 11

TOTAL 125 190

Sursa: APM Neamt (raport anual- 2006)

ROSSAL, in concordanta cu legislatia Uniunii Europene, este unica societate de pe raza municipiului Roman c
colectarea PET-urilor, fiind dotata cu recipiente speciale pentru realizarea acestui obiectiv. ROSSAL a achizitionat noi p
ambalarea pet-urilor, care sunt predat unui vechi colaborator - Greentech SA Buzau - specializat in reciclarea maselor pl

Colectare PET uri

In cadrul programului ISPA in Municipiul Piatra Neamt s-a achizitonat echipamentul necesar pentru dotarea a 943 punc
de 660 litri, in culori diferite pentru colectarea deseurilor sortate in locuinte, pe patru categorii:

Culoare verde 1107 bucati colectare deseuri organice

Culoare neagra 1102 bucati colectare deseuri reziduale

Culoare maron 1102 bucati colecatare hartie si carton

Culoare albastra 1102 bucati colectare deseuri de sticla si plastic.

S-au achizitionat de asemenea si containere de 60 litri pentru locuinte individuale:

Culoare verde 4994 colectare deseuri organice

Culoare neagra 4999 colectare deseuri reziduale

Europubele - colectare selectiva de la institutii si unitati comerciale si containere pentru deseuri stradale (Municipiul Pia

Eurocontainere - colectare selectiva a deseurilor menajere provenite de la populatie (Piatra Neamt)

In mediul rural ,colectarea selectiva a deseurilor este aproape inexistenta,foarte putine comune din judetul Neamt sun
11,7% in 2005.In aceste conditii,gestionarea deseurilor din mediu rural reprezinta o problema majora,in cele mai mult
locuri neamenajate (drumuri,albiile raurilor,lutarii,in gospodarii etc) afectand astfel factorii de mediu (sol,ape de suprafa
asupra surselor de apa potabile, culturilor agricole , sanatatii umane,peisajului,degradarii terenurilor etc. Din 2007 a inc
din Fondul de Mediu ce are in vedere dezvoltarea in mediul rural la nivel national a reciclarii deseurilor si colectarea s
PET uri )Astfel in judetul Neamt unele comune au inceput deja implemetare aacestui proiect.

Comuna Pipirig - Container pentru colectare PET urilor sat Boboiesti ,com Pipirig (mai 2008)

Dotarea agentilor de salubritate pentru transportul deseurilor menajere, 2005

(Sursa datelor:APM Neamt)

Operator de salubritate Mijloace de transport - numar

Autogunoiera Autotransportor Tractor cu remorca Autocami

compactoare container basculante
(8 10 mc)
(10 18 mc) (10 18 mc) (8 10 mc
 SC Salubritas SA 14 2 1 1

SC Rossal SRL 4 - 1 2

SC Acva Serv SRL 2 2 2 1

SC Acvaterm SA 1 1 1 -

SC Acva Bicaz SA - 2 - 1

Primaria Roman 2 - 2 1

Primaria Tg. Neamt - - 2 1

Primaria Bicaz - 1 - 1

TOTAL 23 8 9 8

Autogunoiera compactoare ( Rossal Municipiul Roman 2007)

In prezent, ROSSAL are in dotare autogunoiere MERCEDES, tractoare, autobasculante, maturatoare si utilaje tip IFR
sunt dotati cu europubele si eurocontainere ce permit colectarea si transportul deseurilor menajere in conditii de igiena
. In cadrul programului ISPA Piatra Neamt, s-a achizitionat un numar de 23 vehicule de colectare, ce au inceput a fi f

16 camioane de compactare, volum util de aproximativ 14 mc

2 autocompactoare speciale pentru locuri inguste, 8 mc

1 vehicul pentru ridicat containere din centrele de reciclare utilat cu macara

1 dubita de serviciu

1 camion de curatare a containerelor

2 pick-upuri

Autogunoiera compactoare si si autogunoiera pentru transport deseuri voluminoase Sc Bratner Serv. Ecol Piatra Nea

Deseuri municipale colectate de catre operatorii de salubritate din judet

1.Municipiul Piatra Neamt

2.Municipiul Roman
3.Orasul Bicaz
4.Orasul Tg.Neamt
3.1.1.c.Tratarea si valorificarea deseurilor municipale

Pana in anul 2006, singurele procese de tratare a deseurilor municipale inaintea eliminarii, au constat in com
transport (autocompactoare) si cu buldozerele in depozite

In cadrul Programului ISPA Managementul integrat al deseurilor solide in municipiul Piatra Neamt, Romania, municipiul

statie de sortare plastic/sticle, care in anul 2006 nu a fost operationala, incepand sa functioneze din anul 2007.
si sticla este formata din doua linii de sortare, mecanica si manuala. Capacitatea statiei este de aproximativ 3,4 tone/
tone/an.
statie de compostare ce urmeaza a fi operationala in anul 2007. Materia prima necesara pentru activitatea
deseurile organice si cele din parcuri si gradini. Este construita pentru o capacitate de aproximativ 25000 t/an (12000 b
de structura). Din cauza conditiilor climatice operarea statiei poate fi posibila numai 10 luni pe an

Statia de sortare - Depozitul ecologic - Municipiul Piatra Neamt

 In judetul Neamt nu exista statii de incinerare a deseurilor municipale.

Agentii economici tip REMAT existenti in judet, achizitioneaza, de la persoane fizice si juridice autorizate deseuri rec
mase plastice) pe care le trateaza (sortare, dezmembrare, maruntire, presare, balotare) in vederea
valorificatoare/reciclatoare

Cantitatile de deseuri de hartie si carton si tip PET colectate/valorificate de pe raza judetului :

Tip deseu Cantitatea colectata Cantitatea valorificata

(tone) (tone)

2003 2004 2005 2006 2003 2004 2005

Deseuri de hartie si carton 2.706 2.910 2.114 2.664 2.706 2.910 2.114

Deseuri din PET 28 162 216 139 23 77 215

Sursa datelor: Raportari lunare(APM Neamt)

3.1.1.c..Eliminarea deseurilor municipale

Eliminarea deseurilor municipale in judetul Neamt, in mediul urban se asigura prin depozitele controlate de care dispun
rural pe anumite locuri, stabilite, de asemenea, de administratiile publice locale.
In municipiul Piatra Neamt, urmare implementarii colectarii selective a deseurilor municipale se elimina prin depozitar
se pot recupera.

In vederea asigurarii succesului colectarii selective, Primaria Piatra Neamt, pe parcursul anului 2006, a derulat o camp
incurajare a populatiei municipiului.
 Depozite de deseuri municipale

Nr. crt. Denumire depozit Suprafata ocupata (ha) Anul programat pentru
inchidere

1. Depozit Ecologic Piatra Celula 1 2,5 2008

Neamt
Celula 2 4,2 2016

2. Depozit municipal Roman 5 2012

3. Depozit orasenesc Tg. 4 2012

Neamt

4. Depozit orasenesc Bicaz 2 2009

Depozit orasenesc Bicaz

Depozit municipal Roman

 Depozitul vechi de deseuri municipale din Piatra Neamt

Inchiderea depozitului vechi de deseuri municipale din Piatra Neamt - 2004 ( Sursa: Primaria Piatra Neamt):
Depozitul ecologic de deseuri municipale - Piatra Neamt (celula 1)- august 2007
 Celula 2

Depozit mixt de la Savinesti (in prezent inchis)- mai 2008

 Depozite neconforme din mediul rural

Numarul Clasa depozit Data

depozitelor rurale conform HG
349/2005 de inchidere

78 b 16 iulie 2009 Depozit de deseuri menajere neconfor

Slobozia (mai 2008)
Depozit de deseuri neamenajat in albia majora a raului Bistrita - sat Cut,com Dumbrava Rosie (mai 2008)

3.1.2.Sistemul de management al deseurilor solide in Municipiul Piatra Neamt

Piatra Neamt dispune incepand cu decembrie 2005, de un nou sistem ecologic de management integrat al deseur
Guvernul Romaniei, de Guvernul Danemarcei si de Primaria Municipiului Piatra Neamt. Proiectul implica inlocuirea intr
depozitare a deseurilor solide cu unul modern, ecologic, prin care sticla, plasticul si hartia se vor recicla, iar deseur
compost, nemaifiind stocate in depozitul de deseuri.

Pentru blocurile de locuinte, s-au amenajat aproape 1000 de puncte de colectare, raportul fiind de aproximativ
punct, cetatenii trebuie sa separe deseurile in cele patru tipuri de containere ecologice, produse special pentru acest pr

Containerul Deseuri Organice;

Containerul Sticla si Plastic;

 Containerul Hartie si Carton;

Containerul Deseuri Reziduale

In ceea ce priveste cele peste 5000 de case din Piatra Neamt, deseurile vor fi colectate la poarta fiecareia, din i
potrivit unui program stabilit de proprietari si compania de salubritate Sistemul de Management al Deseurilor are in com

Contractul de supervizare a lucrarilor si furnizarea de asistenta tehnica - acordat consortiului Hill International - M

Contractul pentru lucrari de proiectare si constructie si furnizare si instalare de utilaje si echipamente pentru
solide - acordat consortiului DIG / HEILIT / DIEKAT.

Contractul pentru construirea statiei de compost si furnizarea de echipamente specifice - acordat Strabag AG.

Contractul pentru operarea sistemului

Sistemul de management al deseurilor este finantat cu 17,3 milioane de euro. Uniunea Europeana, prin pr
nerambursabila de 10,4 milioane de euro, Guvernul Danemarcei ofera 2,21 milioane de euro, Guvernul Romaniei, prin F
2,4 milioane de euro, iar Primaria Piatra Neamt a contribuit cu 2,3 milioane de euro.

Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP) va monitoriza, va coopera in vederea supervizarii si va actiona priv
legate de contracte in numele Beneficiarului - Primaria Municipiului Piatra Neamt.

Masura ISPA reprezinta cea de-a doua faza din programul de management al deseurilor solide din Piatra Neamt
transportul separat al deseurilor menajere, reabilitarea vechiului depozit de deseuri si deschiderea unuia nou. A exista
in perioada octombrie 1997 - aprilie 1998 intr-una dintre zonele orasului, fiind cofinantat de Agentia Daneza de Pro
Municipiului Piatra Neamt.Dupa realizarea unei evaluari in 1999, s-a decis extinderea proiectului pilot, iar experienta ca
formeaza baza recomandarilor pentru proiectarea componentei de colectare a deseurilor. Masura cuprinde urmatoarele

Colectarea selectiva a deseurilor, ce include colectarea deseurilor avand ca sursa locuintele, firmele m
Colectarea selectiva este obtinuta prin construirea a aproximativ 950 de puncte de colectare pentru deseurile menaje
deseurile organice, sticla si plastic, hartie si carton si deseurile reziduale, ca si prin achizitionarea de vehicule pentru co
un centru de service tehnic pentru intretinerea camioanelor

Reciclarea deseurilor este facilitata prin construirea unei statii de sortare a sticlelor si a doua centre d
periculoase, deseurile rezultate in urma lucrarilor de constructie si deseurile voluminoase. Statia de sortare are capaci
an si este amplasata in apropierea depozitului de deseuri. Unul dintre cele doua centre de reciclare este construit in zo
prevede reciclarea a 6,000 tone de hartie pe an. Deseurile din ambalaje nu vor mai fi depozitate,exista pentru fiecare p
pentru aceasta categorie,sticla de plastic,hartie si carton. Dupa ce colecteaza, camioanele ajung la statia de sortare.
sunt preluate de un incarcator cu doua benzi transportoare, care va reprezenta prima camera de sortare mecanica. D
doua linii de sortare manuala. In final, acestea ajung la presa de balotare. Balotii sunt pastrati in aer liber.Pentru sort
persoane. Statia este formata din statia propriu-zisa (1.300 m2), un depozit pentru sticlele nesortate (500 m2) si un de
m2). Facilitatea pentru balotarea materialului plastic consta intr-o presa de balotat si un dispozitiv de rotire, inclusiv
depozit (2.100 m2).Pentru destinatia finala a produselor sortate si reciclate s-au purtat discutii si s-au incheiat unele
reciclare, precum REMAT, principala firma care recicleaza metale, hartie si carton, sticle din sticla si alte obiecte di
celuloza, hartie si carton, care utilizeaza deja hartie reciclabila, ZIMCA, fabrica de bere care recicleaza deseurile de
(fabrica produce sticle pentru folosinta proprie). Deseurile concasate din demolari pot fi utilizate pentru straturi carosab
 Compostare si concasare. Masura ISPA a inclus si construirea unei statii de compostare, ce reduce
transportata catre depozit. Deseurile ce sunt compostate sunt cele organice menajere, iarba si crengile taiate si rum
primii ani, pentru acoperirea vechiului depozit de deseuri. Totodata, a fost achizitionat un concasor pentru deseuri
lucrarile de constructie, cu o capacitate de 60-70 t/ora. Aceasta componenta a sistemului asigura compostarea a a
organice si concasarea a 16,000 tone de deseuri de constructii si demolari pe an.

Reabilitarea vechiului depozit de deseuri. Depozitul este situat in apropierea raului, iar deseurile s-au infiltrat
panza de apa freatica - un potential risc major pentru sanatatea populatiei. Suprafata depozitului este acoperita cu
permeabilitate si vegetatie. Inchiderea vechiului depozit elimina, de asemenea, poluarea aerului provocata de praf, mir

Noul depozit ecologic de deseuri si-a inceput faza de operare in mai 2000, fiind construit si finantat cu spr
Mediului si Primaria Municipiului Piatra Neamt. Depozitul isi va atinge capacitatea maxima de 150.000 m3 in 5 - 7 ani
prevazut construirea unui nou depozit ecologic de deseuri de aproximativ 200,000 m3, cu un sistem de monitorizare
Acest depozit indeplineste standardele tehnice de baza a Directivei 99/31/EC si prevederii Directivei de prevenire si con

Scopul principal al directivei europene este protejarea pinzei de apa freatica. In acest scop, incepind de la baza
centimetri grosime. Deasupra acestuia exista trei membrane sintetice, iar peste acestea un strat de pietris pentru dren
deseurile de aici se va infiltra in deseurile respective si va produce o substanta numita levigat. Aceasta va ajunge pi
este facut cu o panta laterala de 3%. Din stratul de pietris, levigatul va ajunge intr-o retea de tevi, de unde va fi co
pentru a permite intrarea levigatului, de unde este dus la o statie speciala de tratare a acestuia. De asemenea, ex
membrana polietanica, rezistenta la apa. Nu permite infiltratiile. Daca va exista o mica gaura in ea, sub mem
sintetica. Daca apa reuseste sa treaca si de acest strat, argila va colmata gaura de deasupra. Functioneaza si o sta
existentei acesteia este, de fapt, retratarea acestuia, pentru a respect legislatia romaneasca in domeniu. Levigatul
tratare a apei. Deseurile ce ajung in groapa ecologica de gunoi vor fi presate cu ajutorul unui utilaj modern, astfel in
(picior de oaie),astfel se ajunge la o tona pe un metru cub ,este cel mai economic mod de a optimiza aceasta invest
deseurile. Dupa compactare, operatorul asterne un strat, fie de pamint, fie de compost. Se estimeaza ca actuala groap
acoperita total. In aceasta perioada, va fi realizata o alta groapa de deseuri, astfel incit la inchiderea primeia sa fie utiliz

Categorii de deseuri si modul lor de colectare

Ambalaje de plasticAceste obiecte sunt depozitate in containerul Sticla si Plastic. Printre acestea se numa
produse alimentare si cele pentru CD-uri si casete audio. Daca in respectivele ambalaje de plastic sunt pastrate resturi
depozitarea separata a celor doua deseuri: ambalajele de plastic, in containerul pentru Sticla si Plastic, iar resturile
Deseuri Organice

Ambalaje plastifiate Ambalajele plastifiate (unele ambalaje pentru produse alimentare, cum ar fi cutiile de la
si cadouri) se depoziteaza in containerul Sticla si Plastic. Daca in respectivele ambalaje de plastic sunt pastrate resturi d
depozitarea separata a celor doua deseuri: ambalajele de plastic, in containerul pentru Sticla si Plastic, iar resturile
Deseuri Organice

Animale moarte Daca nu doriti sau nu puteti ingropa animalele in gradina proprie, puneti-le intr-o punga si a
Reciclare

Aparate electro-casnice (televizoare,

Este indicat sa depozitati aparatele electro-casnice, chiar si pe cele de dimensiuni mai reduse, cum ar fi prajito
microunde, la unul dintre Centrele de Reciclare, deoarece este probabil sa contina unele substante periculoase

Asternuturi Toate textilele de care nu mai aveti nevoie sunt depozitate in containerul Deseuri Reziduale. Con
merge la depozitul ecologic de la marginea orasului, prin urmare ritmul de umplere al acestuia, ca si necesitatea cons
direct de eforturile depuse pentru separarea deseurilor reciclabile de cele reziduale.
 Autoturisme - Dimensiunea lor le indica drept 'candidate' pentru un centru de colectare a fierului vechi sau, da
unul dintre Centrele de Reciclare. Depozitarea acestora intre blocuri sau case este, oricum, interzisa

Azbest- este un material fibros si matasos de culoare alba, din care se produc diferite piese si tesaturi neinfla
este considerat periculos, azbestul si obiectele ce il au in compozitie trebuie aduse la un Centru de Reciclare

Baterii de telecomanda - Bateriile alcaline obisnuite si cele pe litium nu sunt considerate deseuri periculoase,
Deseuri Reziduale.

Baterii de
Bateriile de masina si bateriile reincarcabile nu pot fi aruncate in orice container, chiar si in cel pentru Deseuri Rezi
apreciabila de substante periculoase, cum ar fi acidul. Centrele de Reciclare accepta, gratuit, orice baterie

Becuri
Becurile de orice tip nu pot fi reciclate - containerul potrivit este cel pentru Deseuri Reziduale.

Biciclete
Dimensiunile bicicletelor nu permit depozitarea intr-unul dintre containere. Centrele de Reciclare accepta orice bicic
articole sportive de dimensiuni similare

Boabe de cafea pot fi depozitate in containerul Deseuri Reziduale

Borcanele, ca de altfel toate produsele din sticla, vor fi depozitate in containerul Sticla si Plastic. De aici vo
sortare - primul pas spre reciclare si reutilizare

Brazi de
Brazii sunt, de cele mai multe ori, prea mari pentru a fi aruncati la punctele de colectare, solutia fiind Centrele de Reci
trebuie depozitate in containerul pentru Deseuri Organice. Atat brazii, cat si crengile vor fi transportate ulterior spre Sta

Calculatoare
Produsele IT - monitoarele, tastaturile, unitatile centrale, imprimantele si scannerele contin anumite compon
periculoase. Din aceasta cauza, produsele IT trebuie transportate la unul dintre Centrele de Reciclare

Caiete
Containerul Hartie si Carton este creat special pentru produsele de papetarie. Orice caiet, de orice dimensiuni, in or
rupte), este depozitat in acest container, pentru a fi, mai departe, reciclat si utilizat

Capacele de borcane sunt depozitate in containerul pentru Deseuri Reziduale. Continutul acestor contain
ecologic de la marginea orasului, prin urmare dimensiunea acestuia depinde in mod direct de eforturile depuse pentru
cele reziduale.

Carpetele si covoarele pot fi depozitate fie in containerul Deseuri Reziduale, fie pot fi aduse la unul dintre C
dimensiunile acestora. In ambele cazuri, acestea vor ajunge, intr-un final, in depozitul ecologic

Casetele audio, desi sunt fabricate dintr-un tip de plastic, contin si alte componente, datorita carora nu pot fi
Plastic, ci in cel al Deseurilor Reziduale. Casetele pot fi, de asemenea, aduse la un Centru de Reciclare

Casetele VCR, ca de altfel toate tipurile de casete, nu pot depozitate in containerul Sticla si Plastic, desi su
Deoarece contin si alte componente, acestea trebuie depozitate in containerul Deseurilor Reziduale. Casetele pot fi, de
Reciclare

Cauciucuri - exista doua variante de depozitare corecta a cauciucurilor: fie in containerul Deseuri Reziduale, fie

Carti - containerul Hartie si Carton este creat special pentru produsele de papetarie. Orice volum, de orice d
pagini, chiar si rupte) este depozitat in acest container, pentru a fi, mai departe, reciclat si utilizat
 Carpe - toate textilele de care nu mai aveti nevoie trebuie depozitate in containerul Deseuri Reziduale. Con
merge la depozitul ecologic de la marginea orasului, prin urmare ritmul de umplere al acestuia, ca si necesitatea cons
direct de eforturile depuse pentru separarea deseurilor reciclabile de cele reziduale.

CD-urile pot fi fie depozitate in containerul Deseuri Reziduale, fie aduse la unul dintre
variante, acestea vor ajunge in depozitul ecologic de deseuri de langa Piatra Neamt.

Celofan -toate tipurile de celofan sunt considerate deseuri reziduale. Daca un rest de mancar
importanta dezvelirea sa si depozitarea separata a celor doua deseuri: restul de mancare in containerul pentru D
containerul pentru Deseuri Reziduale

Telefoanele mobile sunt considerate, datorita anumitor componente, deseuri periculo

depozitarea acestora fiind Centrele de Reciclare

Cenusa- Containerul potrivit pentru cenusa depinde de provenienta acesteia. Daca cenusa
exemplu din lemne, containerul potrivit este cel inscriptionat Deseuri Organice. Daca provine din arderea unor materia
materiale, cenusa trebuie depozitata in containerul Deseuri Reziduale

Obiectele sanitare nu pot fi depozitate intr-unul dintre tipurile de container, principalul

Insa, prin intermediul Centrelor de Reciclare, acestea vor fi concasate, impreuna cu celelalte deseuri voluminoase
constructii, putand fi reutilizate

Cojile de oua reprezinta deseuri organice, trebuind depozitate in containerul respectiv, p

compost

Creioanele care au in componenta plastic si metal vor fi depozitate in containerul Deseuri R

in containerul Deseuri Organice.

Crengile rupte, frunzele moarte si iarba taiata vor fi depozitate in containerul Deseuri Or
compost

Ambalajele si cutiile de carton vor fi depozitate in containerul Hartie si Cartont

Cutiile, capacele si orice alte obiecte metalice vor fi depozitate in containerul Deseuri R
le permite acest lucru, vor fi transportate la un Centru de Reciclare.

Cutiile de plastic, PET-urile, capacele de plastic etc. trebuie depozitate in container

colectate in vederea reciclarii si reutilizarii

Detectoare de fum - Aceste echipamente au anumite componente care sunt pe lista des
reciclate, reutilizate sau ingropate intr-un depozit de deseuri obisnuit. Se recomanda, in acest caz, transportarea lor catr

Produsele electronice - televizoare, casetofoane, statii audio-video, cuptoare cu micround

poate conecta la o priza - nu pot depozitate in containerul Sticla si Plastic, desi au in componenta anumite tipuri de pl
de regula, si unele componente considerate periculoase, de unde si necesitatea depozitarii acestora doar la Centrele de

Extinctoare- este recomandata nedepozitarea extinctoarelor pentru incendii intr-unul dint

chiar si in cel pentru Deseuri Reziduale, ci transportarea acestora la unul dintre Centrele de Reciclare .

Materialele de finisaje - gresia, faianta, lambriurile - ca de altfel toate materialele de cons

dintre Centrele de Colectare, urmand sa fie concasate si, deci, reutilizate.

Farfurii- containerul potrivit pentru farfurii - sparte sau nu - este cel pentru Deseurile R
container va fi ingropat in depozitul ecologic pentru deseuri de la marginea orasului, prin urmare dimensiunea aces
construirea unuia nou, depinde in mod direct de eforturile depuse pentru separarea deseurilor reciclabile de cele rezidu

Florile si plantele de apartament sunt depozitate in containerul Deseuri Organice. E

container, continutul sau urmand sa fie trimis direct la Statia de Compost, pentru a se obtine compostul - o varianta d
importanta depozitarea in respectivul container strict a deseurilor organice - chiar si o singura sticla de plastic ar putea
sortat deseurile din acelasi container.

Flori artificiale -Componenta majoritatii florilor artificiale le indica drept Deseuri Reziduale.

Fierul vechi - o serie de obiecte metalice stricate sau prea vechi pentru a putea fi utilizat
doua Centre de Reciclare sau la unul dintre centrele de colectare din oras.

Foliile de aluminiu (de exemplu, cele utilizate pentru ambalarea produselor alimentare) vo
Deseuri Reziduale

Frunze moarte-Containerul potrivit pentru frunzele moarte, iarba taiata si ramurile rupte
Continutul acestuia - peste 60% din totalul deseurilor menajere - va fi tranformat in compost, varianta considerabil mai

Haine -toate produsele textile de care nu mai aveti nevoie vor fi depozitate in containerul p
acestui tip de containere va merge la depozitul ecologic de la marginea orasului, prin urmare ritmul de umplere al ac
unuia nou depinzand in mod direct de eforturile depuse pentru separarea deseurilor reciclabile de cele reziduale

Hartii - Containerul Hartie si Carton este creat special pentru produsele de papetarie
dimensiuni, in orice stare (sau doar pagini, chiar si rupte) este depozitat in containerul Hartie si Carton pentru a fi, ulter
ca, in prezent, aproximativ 9% dintre deseurile menajere din Piatra Neamt sunt hartii si cartoane, de unde si importanta

Iarba -containerul potrivit pentru frunzele moarte, iarba taiata si ramurile rupte este cel
acestuia - peste 60% din totalul deseurilor menajere - va fi tranformat, in noua statie, in compost.

Jucarii - exista doua optiuni pentru depozitarea jucariilor nedorite: containerul Deseuri Rez
Reciclare

Lampile si produse electrice similare pot fi depozitate in containerul pentru Deseuri R

Centrele de Reciclare.

Lemn - Daca este vorba de ramuri rupte, containerul potrivit este cel pentru Deseuri Org
reduse de parchet sau o piesa de mobilier de dimensiuni mici - prin urmare, de lemn tratat cu substante chimice, aceste
Deseuri Reziduale. In cazul in care se doreste depozitarea unor cantitati mari de scanduri, parchet, lambriuri sau mo
acestea se vor transporta la unul dintre Centrele de Reciclare

Lumanarile sau orice produse pe baza de ceara trebuie depozitate in containerul pentru Des

Produsele electronice - masini de spalat, televizoare, casetofoane, statii audio-video, cup

general tot ce se poate conecta la o priza - nu pot depozitate in containerul Sticla si Plastic, desi au in componenta
Produsele electronice contin, de regula, si unele componente considerate periculoase, de unde si necesitatea depoz
Reciclare. In plus, dimensiunile masinilor de spalat nu le permite inserarea intr-unul dintre containere

Materialele de constructie ce trebuie aruncate - caramizi, BCA, gresie, faianta, lambriuri

Centrele de Colectare, urmand sa fie concasate si, deci, reutilizate.

Mancarea solida care nu mai este proprie pentru consum va fi depozitata in containerul in
foarte importanta scoaterea acestor resturi din pungile de plastic sau hartie in care au fost pastrate in locuinte si dep
containerele adecvate, pentru o mai mare usurinta a fabricarii compostului

Maturile vechi de care nu mai aveti nevoie trebuie sortate in categoria Deseuri Reziduale.

Medicamentele pot fi aruncate in containerul Deseuri Reziduale.sau la un centru de reciclar

Mercur- in locuinte exista multe obiecte care contin mercur, inclusiv termometre, termos
obiecte nu pot fi aruncate intr-unul dintre containere, dar sunt acceptate, gratuit, la Centrele de Reciclare

Mobila - Orice mobila de care nu mai aveti nevoie trebuie transportata la un Centru de Reci
partilor de mobilier de dimensiuni foarte mici - scaunele, rafturi, care pot fi depozitate in containerul Deseuri Reziduale
 Motocicletele, motoretele si scuterele pot fi depozitate, dupa radierea din circulatie, fie
Reciclare, fie la un centru de colectare a fierului vechi, ultima varianta oferind si o plata in schimbul acestora

Oale - singurul container adecvat pentru diferitele oale si tigai din bucatarii este containe
acestea pot fi transportate si la unul dintre Centrele de Reciclare

Pantofi -toata incaltamintea de care nu mai aveti nevoie va fi depozitata in containerul De

tip de container va merge la depozitul ecologic de la marginea orasului, prin urmare ritmul de umplere al acestuia, ca
depinzand in mod direct de eforturile depuse pentru separarea deseurilor reciclabile de cele reziduale.

Parchet - Daca este vorba de portiuni reduse de parchet sau o piesa de mobilier de dime
tratat cu substante chimice, acestea trebuie depozitate in containerul Deseuri Reziduale. In cazul in care se doreste
scanduri, parchet si lambriuri, acestea se vor transporta la unul dintre Centrele de Reciclare.

Painea care nu mai este proprie pentru consum va fi depozitata, impreuna cu toate celelalte
inscriptionat Deseuri Organice. Este foarte importanta scoaterea acestor resturi din pungile de plastic sau hartie in c
respectivelor ambalaje in containerele adecvate, pentru o mai mare usurinta a fabricarii compostului.

Toate periile si produsele de curatat trebuie depozitate in containerul Deseuri Reziduale

reprezinta o combinatie de plastic cu substante chimice, ducand automat la excluderea din containerul Sticla si Plastic

Piesele vechi de masini sau cele mult prea deteriorate pentru mai fi utilizate pot fi, in
depozitate in containerul Deseuri Reziduale sau transportate la unul dintre cele doua Centre de Reciclare

Pixurile si stilourile trebuie sortate in containerul Deseuri Reziduale, nefiind potrivite pent
sale

Produsele de curatat trebuie depozitate in containerul Deseuri Reziduale - acestea rep

substante chimice, ducand automat la excluderea din containerul Sticla si Plastic, de exemplu

Produsele din piele - imbracaminte, accesorii - trebuie depozitate in containerul D

reciclarea / reutilizarea acestora

Pungile de hartie pot fi depozitate in containerul creat special pentru Hartie si Carton, c
grasimi, uleiuri sau resturi de mancare. Daca acesta este cazul, pungile de hartie vor fi depozitate in containerul Deseur

Dimensiunile saltelelor nu le permit sa fie depozitate in containerul Deseuri Reziduale

accepta gratuit orice tipuri de saltele.

Scutecele folosite pot fi depozitate doar in containerul Deseuri Reziduale

Orice tip de sticle de plastic trebuie depozitat in containerul special creat pentru
Plastic. Continutul acestui tip de container va fi procesat prin instalatia de sortare, reciclat si, ulterior, reutilizat

Orice tip de sticle trebuie depozitat in containerul special creat pentru acest tip de deseuri
tip de container va fi procesat prin instalatia de sortare, reciclat si, ulterior, reutilizat.

Tacamurile metalice vor fi depozitate in containerul Deseuri Reziduale sau, la alegere,

Reciclare. In privinta tacamurilor de plastic, acestea vor fi depozitate in containerul Sticla si Plastic .

Telefoanele fixe si mobile pe care doriti sa le aruncati trebuie aduse la unul dintre Ce
nedepozitarea acestora intr-unul dintre containere datorita unor anumite componente, considerate periculoase

Ulei si filtre de motor - Aceste deseuri trebuie aduse la Centrele de Reciclare. De mentio
acceptat gratuit de majoritatea producatorilor si mecanicilor autorizati.

Wc-uri -obiectele sanitare nu pot fi depozitate intr-unul dintre tipurile de container, p

acestora. Insa, prin intermediul Centrelor de Reciclare, acestea vor fi concasate, impreuna cu celelalte deseuri volumi
de constructii, putand fi reutilizate.
Colectarea selectiva a deserurilor municipale in containere

Containerul Deseuri Organice - crengi, flori naturale, iarba, lemn ,resturi de mancare,

Containerul Sticla si Plastic - ambalaje de plastic, ambalaje plastifiate, borcane ,cutii de plastic, pungi de plastic, stic

Containerul Hartie si Carton - caiete ,carti, creioane, cutii de carton, hartii, pungi de hartie, reviste

Containerul Deseuri Reziduale animale, aparate electro-casnice (televizoare, frigidere), asternuturi , baterii de tel
capace de borcane ,carpete si covoare, casete audio ,casete VCR ,cauciucuri ,carpe ,CD-uri ,celofan, cenusa ,cutii de me
,extinctoare, faianta ,farfurii ,flori artificiale ,fier vechi ,folie aluminiu , gresie , guma de mestecat , guma de sters , ha
,maturi ,medicamente , mobila , mucuri de tigara, oale ,pantofi, parchet , perii & periute de dinti , piese masini , pi
produse de curatat , produse din piele ,rezerve cerneala imprimante , saltele , scutece , tacamuri , telefoane , textile , ti

Centru de Reciclare autoturisme, aparate electro-casnice (televizoare, frigidere) ,azbest, baterii de masina bicicl
cauciucuri ,celulare, chiuvete ,electronice ,gresie, lemn ,masini de spalat, materiale de constructie, mercur, mobila ,m
de motor ,WC-uri .

Sistemul de management al deseurilor solide a prevazut construirea a doua centre de reciclare pentru deseurile v
Maratei respectiv Darmanesti

Centru de reciclare deseuri voluminoase din Darmanesti (aprilie 2008)

 Un punct de colectare ecologic deserveste aproximativ 40 de apartamente. Pentru asigurarea curateniei zonei
a populatiei, containerele se spala si se dezinfecteaza in mod regulat, pentru noile camioane ce colecteaza deseuri
zilnic. In Piatra Neamt exista aproximativ 1000 asemenea puncte de colectare, ce sunt amplasate in 685 de locatii di
Punctele de colectare sunt simple, duble sau triple, in functie de necesar. Un punct de colectare simplu are 4 containe
are 12 containere.Aceste containere sunt etanse pentru a opri scurgerile pestilentiale, mirosurile neplacute, prezen
urmare a sugestiilor venite din partea unor asociatii de locatari, punctele de colectare vor fi imprejmuite cu structur
noului sistem, deseurile vor putea fi reutilizate in proportie de circa 70% prin reciclare sau transformare in compost
directa va fi scaderea costurilor de exploatare si implicit a tarifelor. Este important de stiut ca punctele de colectare au
bine structurat, luindu-se in calcul atit necesarul locatarilor blocurilor de locuinte, cit si amplasamentul celorlalte utilitat
telefonie etc.) Punctele de colectare au obtinut toate autorizatiile necesare, respectind toate prevederile legale. Dup
gestionare, beneficiarii vor avea un control strict asupra punctelor de colectare, cantitatii si calitatii deseurilor produse
container are incorporat un element electronic de identificare. Prin intermediul sau, operatorul sistemului paote stabili
deseuri de catre fiecare grup de beneficiari. In consecinta, acesta va putea structura in mod adecvat sumele de plata
deseuri de catre beneficiari. Totul depinde de intelegerea oamenilor, de cum vor sorta deseurile. Pentru ca noua celula
nu sunt organice, deoarece deseurile organice vor merge la o statie speciala pentru a produce compost. Noua celula
plastic, hirtie sau carton. In schimb, in centrul de reciclare sticlele de plastic vor fi sortate in functie de tipul acestora.
vederea reciclarii

Prima directiva se refera la depozitele de deseuri. Aceasta directiva solicita in mod expres reducerea pe cit posi
care vor fi depozitate in groapa de gunoi. Mai exact, directiva solicita reducerea acestei cantitati de deseuri cu 75
container special pentru deseurile organice si statia de compost. Ce-a de a doua directiva principala se refera la deseu
ea aprobata de autoritatile din Romania. Ea solicita recuperarea, reintroducerea in circuit a 50% din deseurile de amba
de 20%. Din acest motiv, s-a gandit doua tipuri de containere pentru aceste ambalaje. Deseurile acestea ajung la
stranse, balotii au un metru cub, in medie 300 de kilograme. In oras, procentul mediu este de 30 de kilograme pe me
compactate. O eventuala colaborare cu o firma care sa preia balotii de pet-uri revine in sarcina operatorului al sistem
Spre diferenta de cei care locuiesc in blocurile cu patru nivele, la imobilele mai inalte au fost inchise ghenele de gun
ales pentru cei de la ultimele etaje, aceste ghene au creat un adevarat disconfort pentru o parte din locatari. Acea
neplacute, dar si a rozatoarelor .
 O importanta deosebita in implementarea proiectului o au si asociatiile de proprietari si locatari. Acestea tre
modul in care se sorteaza deseurile,insa nu exista un control efectiv al cetateanului privind colectarea selectiva a deseu
sunt platite de asociatiile de proprietari pentru punctelor de colectare gospodaresti unde se constata nereguli privind
cele patru categorii de containere. In momentul in care se va ajunge la statia de compost sau de sortare si se va obs
tipuri de, se va sti cu exactitate locul de unde acesta a fost colectat. In acel moment, asociatia de proprietari in cauza v

Pentru toate utilaje implicate in managementul integrat al deseurilor, este necesar si un atelier de proportii, u
reparate. Acesta este impartit in 5 zone separate complet echipate pentru reparatii electrice, mecanice si de intretinere

Compozitia deseurilor municipale din Piatra Neamt

Materialele si produsele utilizabile aruncate la gunoi costa intreg orasul si cresc impactul negativ pe care il au asupra
anual 60.500 tone de deseuri. 60% reprezinta resturile provenite din curatarea parcurilor si gradinilor si resturile de ma
pot fi compostate, reducandu-se semnificativ cantitatea de deseuri depozitata in oras, cu singura conditie ca ace
containerul inscriptionat Deseuri Organice.

In anul 2005, doar 2% din deseurile menajere produse in Piatra Neamt se reciclau (Primaria Piatra Neamt)
 Obiective

Principalul obiectiv al masurii este de a permite municipiului Piatra-Neamt sa se alinieze la reglementarile si stand
priveste colectarea, sortarea, transportul, tratarea si depozitarea deseurilor. Acest obiectiv va fi realizat prin im
deseurilor solide in municipiu.Componenta de colectare este dimensionata pentru a acoperi volumul de deseuri care se
o perioada de 10 ani de activitate economica a masurii in ansamblu. In primul an de operare a masurii cantitatea de d
firme este estimata la 65.000 tone. Se preconizeaza ca 2.500 tone de deseuri depozitate pe strazi vor fi complet elimin
mai sanatoase de colectare vor reduce problemele de sanatate ale angajatilor din salubritate, precum si al intregii p
deseurilor va asigura :

compostarea a aproximativ 35.000 tone de deseuri organice;

concasarea a 16.000 tone de deseuri din constructii si demolari;

reciclarea a 6.000 tone de hartie;

reciclarea a 900 tone de metal;

balotarea a 2.600 tone de material plastic;

reciclarea a 5.100 tone

Programul urmareste schimbarea conceptiei generale privind imbunatatirea protectiei mediului prin indepartarea
gunoaielor si implementarea la nivelul intregii comunitati a unui sistem ecologic de colectare a deseurilor - o ins
compostare si inlocuirea procesului neigienic care a existat de colectare si depozitare a deseurilor
Foste containere utilizate pentru colectarea deseurilor menajere in Piatra Neamt

O problema majora o constituie constientizarea populatiei in ceea ce priveste colectarea selectiva a deseurilo
campanii de informare a publicului initiate de admnistratiile locale, asociatii de proprietari, presa locala etc. Resp
selectiva a deseurilor menajere pe cele patru categorii depinde si de fiecare cetatean (nivelul sau de educatie,ment
interes,gradul de implicare,spirit civic ,solidaritate sociala etc.)

Dupa sarbatorile de iarna ianuarie 2008

3.1.3.Prognoza privind generarea deseurilor municipale

 Cantitatea de deseuri municipale generate, considerata a fi un indicator al consumului populatiei, va avea in ur
dar nu foarte spectaculoasa. Cresterea cantitatilor de deseuri se va datora atat cresterii consumului de produse, ca
salubritate, prin extindere, in zonele rurale.

Pe termen lung, ca urmare a implementarii practicii colectarii selective, reciclarii si valorificarii, dar si a descurajarii g
plafonare a tendintei de crestere a cantitatilor de deseuri eliminate prin depozitare finala. Promovarea compostarii deseu
cantitatilor depozitate si a problemelor pe care le presupune depozitarea in depozitele neconforme legate de levigat
autoaprindere, mirosuri neplacute, etc.
Parametrii importanti pentru proiectarea sistemelor de management integrat vor deveni compozitia deseurilor si variati

In ceea ce priveste compozitia deseurilor municipale, aceasta se va modifica in sensul cresterii ponderii deseurilor d
sticla etc.) si scaderea corespunzatoare a procentului de resturi alimentare si a altor componente. De asemene
rezidentiale prin renovarea si construirea de locuinte se poate estima o crestere a cantitatilor de deseuri rezultate din co

3.2.Deseuri de productie

Definitie

In conformitate cu Hotararea de Guvern 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea l
deseurile periculoase, in categoria deseurilor de productie sunt cuprinse tipurile de deseuri care se regasesc la codurile

02 Deseuri din agricultura, horticultura, acvacultura, silvicultura, vanatoare si pescuit, de la prepararea si procesarea a
01 06

03 Deseuri de la prelucrarea lemnului si producerea placilor si mobilei, pastei de hartie, hartiei si cartonului

04 Deseuri din industriile pielariei, blanariei si textila

05 Deseuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale si tratarea pirolitica a carbunilor

06 Deseuri din procese chimice anorganice

07 Deseuri din procese chimice organice

08 Deseuri de la producerea, prepararea, furnizarea si utilizarea (ppfu) straturilor de acoperire (vopsele, lacuri si email
si cernelurilor tipografice

09 Deseuri din industria fotografica

10 Deseuri din procesele termice

11 Deseuri de la tratarea chimica a suprafetelor si acoperirea metalelor si a altor materiale; hidrometalurgie neferoasa

12 Deseuri de la modelarea, tratarea mecanica si fizica a suprafetelor metalelor si a materialelor plastice

13 Deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi

14 Deseuri de solventi organici, agenti de racire si carburanti

15 Ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante si imbracaminte de protectie, nespecificate in alta
deseurile municipale

16 Deseuri nespecificate in alta parte cu exceptia codurilor 16 04 si 16 10

19 Deseuri de la instalatii de tratare a reziduurilor, de la statiile de epurare a apelor uzate si de la tratarea apelor pentr
cu exceptia codului 19 08 05

3.2.1.Situatia deseurilor de productie din judet

Cantitatile de deseuri de productie generate variaza de la an la an. Aceasta variatie neuniforma are mai
importante sunt: variatia din punct de vedere cantitativ a activitatilor industriale generatoare de deseuri de prod
tehnologiilor curate si cresterea preocuparii pentru minimizarea cantitatilor de deseuri generate.

Procentul de raspuns variaza aleator de la an la an, iar agentii economici care raspund chestionarelor anua
intr-un an a chestionarelor completate de unii agenti economici mari generatori de deseuri, si netransmiterea datelor
relativ importante ale cantitatilor de deseuri de la an la an.

Conform PLAM (2005) in anul 2002 situatia deseurilor industriale gestionate de catre producatorii de deseuri se

- cantitate produsa 623745,27 tone;

- cantitate valorificata 314448,43 tone (50,41%);

- cantitate eliminata 309296,85 tone (49,59%).

Dintre acestea, conform incadrarii stabilita de Lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, aprobat
de 9945,55 tone reprezinta deseurile periculoase, din care a fost valorificata cantitatea de 7009,14 tone (79,52%) si eli
(20,48%).

In general deseurile de productie sunt gestionate de catre unitatile industriale generatoare ,doar o parte din des
colectate si valorificate de catre agenti economici specializati in acest domeniu.

Principalii agenti economici care desfasoara activitati de colectare/valorificare a deseurilor reciclabile la nivelul jud

S.C. Remat S.A. Neamt colecteaza deseuri metalice feroase si neferoase, baterii si

acumulatori uzati, anvelope uzate, vehicule casate, deseuri de hartie si carton, deseuri

din plastic, deseuri textile, spre a fi vandute unitatilor specializate in reciclarea lor;

S.C. Cosmat S.A. Piatra Neamt colecteaza deseuri metalice, vehicule casate;
S.C. Petrocart S.A. Piatra Neamt prelucreaza deseuri de hartie si carton;
 S.C. Moldocim S.A. Bicaz colecteaza anvelope uzate si uleiuri uzate spre a fi coincinerate in cuptoarele de
incinerare deseuri in vederea eliminarii finale. Acest incinerator este destinat numai pentru incinerarea deseurilo
productie se realizeaza prin depozitare in majoritatea cazurilor in depozite industriale sau mixte (depozitul di
municipale pentru deseurile de productie nepericuloase. O parte din deseurile de productie in special cele periculoas
catre unitatile industriale care dispun de instalalatii de acest gen,respectiv KOBER SRL, Carpacement SA.
S.C. Ilies Cosmar S.N.C. Roman colecteaza deseuri de hartie si carton.
S.C. Kber S.R.L. Turturesti, cu profil de activitate producerea lacurilor si vopselelor

Depozite de deseuri industriale

Agent economic Clasa depozit Suprafata Anul programat Observatii

conform HG ocupata pentru inchidere
349/2005 sau conformare
(ha)

SC Mittal Stell SA a 3,7 2006 Activitate sistata

Roman

SC Moldeternit a 0,2 2006 Activitate sistata

SRL Bicaz

SC Agrana b 5,14 2006 Activitate sistata

Romania
Depozitele pentru deseuri industriale, in conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005, Anexa 5, au sistat depozitar
inchidere dupa cum urmeaza:

SC Mittal Steel SA Roman, respectiv, SC Petrotub SA Roman in tabelul 5.5 din Anexa 5 la HG nr. 349/2005 Avi
5/25.09.2006. Alternativa de gestionare a deseurilor generate dupa 01.01.2007 construirea a doua alveole conforme
celor doua alveole si darea in exploatare a noului depozit, deseurile generate vor fi gestionate astfel:

deseurile menajere si asimilabile si pamantul excavat sunt preluate de catre SC Rossal SRL Roman si de
municipale Roman;
deseurile periculoase sunt preluate, pe baza de contract, de catre firma SUINTEST Galati;

zgura si amestecurile de formare se vor depozita temporar pe platforme betonate in incinta proprie.

SC Moldeternit SRL Bicaz Aviz de mediu pentru inchidere nr. 6/25.09.2006. Activitatea de productie este incetata,
continut de azbest.

SC Agrana Romania SA Sucursala Roman, respectiv, SC Danubiana Roman SA in tabelul 5.6 din Anexa 5 la HG nr. 3
inchidere nr. 198/19.12.2006. Alternativa de gestionare a deseurilor dupa 01.01.2007 contract nr. 4/01.06.2006 c
preluarea deseurilor nepericuloase generate si transportarea la depozitul de deseuri municipale Roman.

Depozite de deseuri periculoase

Nr. Detinatorul Localitatea Supravegheat/ Tipul Cantitatea

crt. depozitului deseurilor (tone)
Nesupravegheat

1. SC Mittal Stell Roman Supravegheat 12 01 14* 3.840

SA
19 02 05*

11 01 08*

10 09 08

17 01 07

10 09 03

2. SC Moldeternit Bicaz Supravegheat 17 06 05 61

 SRL

Alte depozite de deseuri periculoase

Halda IPS Cianuril amplasata in perimetrul S.C. Fibrexnylon S.A. Savinesti Divizia Chimica. Compartiment
cca.1088 m2 destinat depozitarii catalizatorului de carbune activ si a sarjelor rebutate provenite de la instalatia Clor
1991; capacitate ocupata 1045 m3.
Spatiile de stocare, in siguranta si protectie relativa, la detinatori, a condensatoarelor si bateriilor de condensato
In cadrul depozitelor de produse de uz fitosanitar ( magazii sau beciuri ) ale unitatilor cu profil agricol de pe raza
conditii de securitate relativa, si deseurile de pesticide ramase de la fostele structuri organizatorice din agricultura
Programul de eliminare Phare derulat prin DGADR.

3.2.1.a..Deseuri de productie nepericuloase

Principalele actiuni care trebuie realizate pentru gestionarea deseurilor de productie nepericuloase sunt:

revizuirea periodica si implementarea strategiilor si planurilor sectoriale prevazute in legea privind regimul de
gestionarea deseurilor la nivel national;
completarea si imbunatatirea legislatiei secundare si pregatirea notelor tehnice de indrumare pentru a sprijini le
imbunatatirea sistemului national informational si a bazei de date pentru gestionarea deseurilor, pentru toate
celor de productie nepericuloase;
modificarea cerintei de raportare a informatiilor pentru autorizare astfel incat sa includa planul de gestionare a d
verificarea statutului legal/ilegal al locurilor existente de stocare / depozitare a deseurilor de productie
retehnologizarea instalatiilor existente de tratare a deseurilor din cadrul fabricilor
intarirea capacitatii de inspectie a APM-urilor
revizuirea politicii si a amenzilor pentru aplicarea neconformarii
revizuirea responsabilitatilor personalului de gestionare a deseurilor si stabilirea indicatorilor de performanta;
difuzarea practicilor de minimizare a deseurilor si de tratare catre sectoare specifice;
stabilirea unei abordari practice pentru difuzarea IPPC;
promovarea reciclarii externe folosind instalatiile existente;
promovarea tratarii/reciclarii termice a deseurilor in cuptoarele de ciment
romovarea dezvoltarii instalatiilor specifice de tratare, inclusiv tratarea fizico-chimica si stabilizarea deseurilor pr
realizarea depozitelor pentru deseuri nepericuloase (pe care pot fi depozitate atat deseuri municipale
nepericuloase).

In judetul Neamt agentii economici generatori de deseuri au obligatia de a tine evidenta gestiunii deseurilor conform
privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

Gestionarea deseurilor de productie nepericuloase

Cantitati deseuri Judetul Neamt - tone -

nepericuloase
2000 2001 2002 2003 2004 2005* 2006**
 113259,9 159459,3
Generate 172283,94 603479,119 613799,72 115430,1

122843,7 145520,3
Valorificate 144522,69 284058,57 306539,29 96791,7

9909,512 47189,89
Eliminate 27761,74 287266,29 307260,44 86379,1

*prelucrarea datelor din cadrul Anchetei statistice Gestiunea deseurilor in anul 2005 nu a fost centralizata la nivelul an
lunara a tuturor tipurilor de deseuri, ci numai a celor care au facut obiectul raportarii lunare;

** date rezultate din raportarile lunare.

Sursa datelor: APM Neamt

Agenti economici care colecteaza si valorifica deseuri de productie nepericuloase.

Unitatea 2003 (tone) 2004 (tone) 2005 (tone) 2006 (tone)

S.C. PETROCART S.A. 12.088 15.005 13.092 12.690

Piatra Neamt

Cantitatile de deseuri de hartie si carton colectate/reciclate de catre SC Petrocart SA Piatra Neamt:

Sursa datelor: Raportari lunare (APM Neamt)

Deseuri de rumegus

Pentru anul 2002 situatia deseurilor generate din activitatea de prelucrare a masei lemnoase

se prezinta astfel:

- cantitate produsa - 73800 tone;

- cantitate valorificata - 70000 tone;

- cantitate eliminata 3800 tone.

Valorificarea deseurilor lemnoase s-a realizat, in general, prin ardere in centralele termice proprii cu recuperare
populatie spre a fi folosite in acelasi scop. O importanta cantitate de rumegus din zona Bicazu Ardelean - Damuc se
Tasca care asigura necesarul de agent termic si apa calda tuturor consumatorilor racordati.

3.2.1.b..Deseuri de productie periculoase

Producatorii de deseuri periculoase au responsabilitatea gestionarii de o maniera care sa asigure un managemen

precum si cea pentru prevenire si reciclare, suplimentar fata de manipulare, stocare, colectare, transport, tratare, elimin

Optiuni ale gestionarii rationale a deseurilor de productie periculoase

a.Prevenire si minimizare

Reducerea la sursa implica utilizarea a cat mai putine substante toxice si periculoase si/sau reducerea consumului de m
 Reutilizarea produsului implica folosirea multipla a produsului in forma sa originala, pentu scopul sau original sau pentru
O gestionare eficienta a deseurilor reprezinta o problematica complexa si necesita o abordare sistematica si coerent
Prevenirea generarii de deseuri de productie periculoase trebuie planificata in stransa corelare cu gospodarirea mate
rezultate si tehnologiilor folosite

Prevenirea poate fi realizata prin:

imbunatatirea gospodaririi in cadrul fabricii;

modificari in functionare;

modificari ale procesului de productie;

modificari ale tipurilor de materiale utilizate;

modificari in conceptia produsului;

modificari de consum (cerere )

Prevenirea producerii de deseuri nu numai ca reduce costurile de gestionare a deseurilor pentru companiile implica
energie, ceea ce conduce la reducerea costurilor de productie. In mod deosebit, se considera a fi o strategie importanta luare
pentru intreprinderile mici si mijlocii. Exista si posibilitatea sa se poata face, fara investitii ulterioare, unele imbunatatiri si
materiilor prime, instalatiilor si proceselor, rezultand o reducere reala a costurilor de investitie.
De asemenea, prin reducerea consumului de materiale, energie si instalatii industriile pot reduce volumul de des
reducand costurile pentru gestionarea acestor deseuri. Aceasta este o abordare de tipul castig de ambele parti (reducerea
care, in cele din urma, conduce la reducerea incarcarii periculoase impuse asupra mediului.

O conditie fundamentala pentru imbunatatirea gestionarii deseurilor periculoase este disponibilitatea producatoril
costuri mai mari decat cele actuale. Nivelul actual al cheltuielilor generatorilor de deseuri periculoase in ceea ce prive
scazut. O data cu alinierea legislatiei nationale la acquis-ul comunitar si cu implementarea unor sisteme de ges
conformitate cu aceasta legislatie, costurile privind eliminarea deseurilor vor creste foarte mult. Astfel, prevenirea
periculoase vor fi principalele actiuni vizate pentru gestionarea deseurilor in cadrul industriilor

b.Colectare si transport

Romania nu dispune de o retea dezvoltata de furnizori de servicii in domeniul gestionarii deseurilor, ca

recuperarea / tratarea / eliminarea deseurilor periculoase. Agentii de colectare a deseurilor par a fi, in general, com
intreprinderi locale decat organizatii nationale. Majoritatea agentilor de colectare existenti in Romania se ocupa cu c
municipale, in principal. Cativa dintre acesti agenti de colectare, colecteaza deseuri din sectorul comercial si indust
deseuri din constructii si demolari. Acesti agenti pretind ca nu colecteaza nici un deseu periculos. Exista, de asem
deseurilor care colecteaza deseurile de la generatori, cativa dintre acestia colecteaza deseuri periculoase, cel m
automobile si, mai putin, solventi. In ceea ce priveste gestionarea deseurilor periculoase in Romania exista un numar
servicii. Iar acestia ofera in general doar colectarea deseurilor nu si transportul acestora, deoarece capacitatea lo
transportul deseurilor periculoase este realizat in general de catre generatorii de deseuri. Totusi, mai mult de 80% din
depozitate sau stocate, si acest lucru se intampla, in general, la sau foarte aproape de locul de generare a deseurilo
transport minim. Exceptie fac, in prezent, deseurile spitalicesti, uleiurile uzate si bateriile, deseuri colectate si transpor
si/sau eliminarii.

Pentru planificarea sistemelor tehnice de colectare a deseurilor periculoase, Romania trebuie sa ia in considerare:
 tipul industriei;
tipurile deseurilor periculoase
tipurile containerelor specifice pentru fiecare tip de deseu periculos (unde este cazul);
separarea corecta a deseurilor pe tipuri;
accesul rutier pentru vehiculele de colectare.

In ceea ce priveste containerele de colectare a deseurilor periculoase, Romania isi propune sa reglementeze t
functie de tipul deseurilor si de gradul de periculozitate a acestora.

Toate cerintele referitoare la vehicule, ambalare, etichetare, semnalizare, pregatirea soferului sunt stabilite prin
(OUG 200/2000 [asupra Clasificarii, Etichetarii si Ambalarii Substantelor si Compusilor Chimici Periculosi], aprobata si
utilizata impreuna cu prevederile HG 490/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de punere in aplicare a OUG 20

Masuri pentru optimizarea conditiilor de transport a deseurilor:

1. Diseminarea informatiei si cresterea constientizarii industriilor privind metodele de colectare si transport a

tratarii, valorificarii si eliminarii
2. Colectarea separata a tipurilor de deseuri de productie periculoasa
3. Dezvolatarea unui serviciu de colectare si transport a deseurilor la instalatiile autorizate pentru tratare ,valorific
4. Reglementarea si controlarea activitatilor de colectare si transport
c.Reciclarea si valorificarea

In ierarhia optiunilor de gestionare a deseurilor, reciclarea si valorificarea reprezinta o prioritate inaintea elimi
poate realiza atat pe amplasament cat si in afara amplasamentului.

Deoarece, in prezent nu exista instalatii dedicate reciclarii deseurilor periculoase, cu exceptia bateriilor cu ac
trebuie sa fie prioritizata in concordanta cu gestionarea deseurilor periculoase. In acesta privinta, industria romana a
jucat in activitatea de reciclare si eliminare a deseurilor periculoase.

O parte din namolul ce contine metale grele se poate recicla si recupera in instalatiile de metalurgie neferoasa
dintre cele mai mari instalatii generatoare de deseuri periculoase. In consecinta, la aceste instalatii este necesara apli
deseurilor periculoase si imbunatatire a instalatiilor. De asemenea, namolurile obtinute prin epurarea solutiilor tehnolog
metale grele pot fi folosite ca pigmenti si/sau materii prime in industria sticlei ambientale.

Deseurile periculoase prioritare pentru reciclare sunt deseurile petroliere si uleiurile uzate, deseuri de solventi
metale grele.

d. Tratarea si eliminarea

La fel ca in multe alte tari aflate in tranzitie, multe din companiile industriale romanesti au procesele si ec
perimate si ineficiente. In particular acest lucru este adevarat si pentru sistemele de tratare si eliminare a deseurilor, ac

Multe fabrici au avut, in trecut, sisteme de tratare fizico-chimice si sisteme de incinerare care, datorita presiunilor
nefunctionale. Similar, datorita declinului general, unele fabrici au optat sa nu foloseasca instalatiile lor existent
depoziteze deseurile netratate sau sa le stocheze. In timp ce aceasta este o problema generala, exista, de asemenea
Pentru a asigura o gestionare a deseurilor periculoase adecvata din punct de vedere al protectiei mediului, Romania tr
neadecvate si sa impuna proprietarilor/operatorilor sa le retehnologizeze (imbunatatirea lor dupa cum este necesar) s
se conformeze prevederilor legale in vigoare. Pentru intreprinderile care nu detin sau nu isi pot construi instalatii de in
prevederile legale in vigoare, alternativa este ca deseurile respective sa fie trimise la terte persoane pentru tratarea si/
exemplu la incineratoarele zonale, instalatii de tratare, etc.).

In ceea ce priveste eliminarea prin incinerare a deseurilor de productie periculoase, acestea vor fi incinerate numa
energie. In cazul inexistentei unei metode eficiente de reciclare a acestora sau in cazul in care, din motive obiective
implica in procesul de co-incinerare a unor deseuri periculoase, acestea vor fi incinerate in incineratoare cu recu
operarea unor incineratoare de deseuri periculoase va fi foarte costisitoare si, in consecinta, se impune implementarea
care sa deserveasca mai multe regiuni. Aceste incineratoare zonale pot deservi atat indusria generatoare de deseuri p
in vederea incinerarii deseurilor infectioase si periculoase provenite din aceste unitati Noile incineratoare de deseuri per
concordanta cu prevederile legislative nationale si europene si vor avea o capacitate de cel putin 10.000 tone/an. In
cuptoarele de ciment este de importanta strategica majora pentru Romania, aceasta reprezentand optiunea cea
periculoase la nivel regional/zonal. Infrastructura necesara pentru gestionarea deseurilor periculoase este subdezvolta
dificultati atat din cauza lipsurilor generale, cat si din partea generatorilor de deseuri periculoase, care trebuie sa platea
deseurilor lor. Dezvoltarea unei infrastructuri imbunatatite trebuie sa fie accelerata.

Toti actorii implicati (generatorii de deseuri, companiile de gestionare a deseurilor, autoritatile de reglementare,
incurajarea si facilitarea acestei dezvoltari. Furnizarea unor stimulente economice a fost o actiune de foarte mare s
considerare si in Romania. In ceea ce priveste eliminarea prin depozitare a deseurilor de productie
acceptate pe depozite de deseuri periculoase, doar in cazul inexistentei unei metode de recic
sau de tratare termica in vederea eliminarii. Constructia si operarea unor depozite de dese
costisitoare si, in consecinta, se impune implementarea conceptului de depozit zonal. Ac
reducerea suprafetelor ocupate de depozite si a numarului acestora, si va incuraja dezvolta
valorificare si tratare a deseurilor periculoase si a statiilor de transfer pentru optimizarea trans

Situatia existenta la nivelul judetului Neamt Deseuri de productie periculoase

Cantitati deseur Judetul Neamt - tone -

i

periculoase 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006**

1477,38 2053,014
Generate 2609,19 2488,52 9945,55 1172,06

1493,47 1282,515
Valorificate 1758,12 591,35 7909,14 575,12

115,87 767,61
Eliminate 850,58 1626,13 2036,41 748,84

*prelucrarea datelor din cadrul Anchetei statistice Gestiunea deseurilor in anul 2005, nu a fost centralizata
** date rezultate din raportarile lunare, reprezentand toate deseurile al caror cod este marcat cu *, conform HG nr. 8
uzate si acumulatorii uzati si exceptate deseurile cu PCB

a.Deseuri uleioase si combustibili lichizi

In categoria deseurilor uleioase intra urmatoarele tipuri de deseuri:

deseuri de la rafinarea petrolului;

uleiuri uzate;
deseuri de la separatoarele ulei/apa.

Principalele actiuni referitoare la gestionarea deseurilor uleioase si deseurilor de combustibili lichizi, care u
conformarii Romaniei cu cerintele legislative comunitare, sunt:

imbunatatirea gradului de colectare a deseurilor uleioase si deseurilor de combustibili lichizi;

cresterea gradului de informare si consientizare al publicului referitor la obligatiile de gestionare ecologic rationala
combustibili lichizi;
pregatirea personalului pentru asigurarea unui control eficient al respectarii prevederilor legale privind gestionare
combustibili lichizi;
imbunatatirea sistemului de raportare a datelor catre autoritatile de protectie a mediului;
stabilirea si implementarea unui mecanism pentru controlul eficient al respectarii prevederilor legislative.

Aplicarea prevederilor legislative va duce la crearea unui sistem de colectare a uleiurilor uzate si de regenerare sau
instalatii autorizate. Rezolvarea eficienta a acestor probleme se va face prin asumarea de catre producatori, importa
revin prin prevederile legislative. Agentii economici vor fi obligati sa asigure colectarea, valori
deseurilor uleioase si deseurilor de combustibili lichizi prin: mijloace proprii sau, predarea u
autorizate sa desfasoare astfel de activitati.
 Agentii economici care distribuie produsele petroliere sunt obligati sa amenajeze un sp
uzate, pentru tipurile de uleiuri comercializate si sa colecteze uleiul uzat oferit de client
cumparate.

Producatorii si importatorii de uleiuri de motor si de transmisie sunt obligati sa asigure col

statiile de distributie a produselor petroliere si de la alte persoane juridice care comercializeaz

Principalii factori implicati in colectarea, recuperarea si reciclarea deseurilor uleioase si des

sunt:

statiile de distributie a produselor petroliere si persoanele juridice care comercializeaza

producatorii si importatorii de uleiuri
valorificatorii de uleiuri;
generatorii de deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi

b.Deseuri de baterii si acumulatori

In Romania exista 3 producatori de acumulatori pentru autovehicule: Acumulatorul, Rom

producatori de baterii portabile, acestea fiind importate in totalitate. In prezent, in Rom
selectiva a deseurilor de baterii si acumulatori portabili de la populatie, doar in cadrul agentilo
cantitate de deseuri de baterii si acumulatori este eliminata prin depozitare impreuna cu
acumulatorii auto uzati se aplica sistemul depozit la cumpararea unui acumulator nou, cee
intr-o anumita proportie a acumulatorilor auto uzati, atat de la populatie cat si de la agentii ec

Persoanele fizice autorizate care desfasoara activitati independente si persoanele juri

baterii/acumulatori pentru autovehicule au obligatia de a asigura colectarea bateriilor/acumulato
vanduti.
 Persoanele juridice care produc baterii si/sau acumulatori, reprezentantii autorizati ai ace
obligati sa stabileasca si sa organizeze un sistem propriu de colectare a bateriilor si acumulatorilor

Producatorii si importatorii de baterii si acumulatori altii decat pentru autovehicule

colectarea bateriilor si acumulatorilor uzati de la persoanele juridice care le comercializeaza.

Principalele actiuni referitoare la gestionarea deseurilor de baterii si acumulatori sunt urmatoarele:

crearea unui sistem eficient de colectare a bateriilor si acumulatorilor uzati portabili de la populatie;
imbunatatirea gradului de colectare a bateriilor si acumulatorilor uzati din industrie;
cresterea gradului de informare si constientizare a publicului referitor la obligatiile de gestionare ecologic rati
uzati;
pregatirea personalului pentru asigurarea unui control eficient al respectarii prevederilor legale privind gest
uzati;
imbunatatirea sistemului de raportare a datelor catre autoritatile de protectie a mediului;
stabilirea si implementarea unui mecanism pentru controlul eficient al respectarii prevederilor legislative.

c.Deseuri cu continut PCB

In prezent, exista o singura instalatie autorizata in Romania care sa preia aceste deseuri care sunt in particular dificil de
la Pro Air Clean care are si o instalatie de spalare a echipamentelor contaminate cu PCB/PCT. O alta instalatie, cea de la
dar politica industriei cimentului este in prezent de a nu accepta deseuri de PCB (deseuri organice cu continut > 50 ppm

Variantele pentru gestiunea corecta pentru mediul inconjurator a acestor deseuri includ :

tratarea in cuptoare de ciment echipate special

tratarea in incineratoare special construite pentru deseurile periculoase
procese de tratare fizico-chimica (de ex. dehidroclorinarea PBC-urilor)
exportul pentru gestiunea corecta fata de mediul inconjurator in interiorul tarii cu instalatiile necesare
 Un cuptor de ciment corespunzator echipat poate sa trateze aceste deseuri daca sunt amestecate cu alte deseur
au un continut in compusi halogenati intre limitele acceptabile (si continutul in PCB-uri ramane sub 50 ppm). Aceste
activitate normala de pre-prelucrare pentru toate incineratoarele si cuptoarele de ciment si nu trebuie considerata
amesteca deseurile in scopul reducerii toxicitatii. Deseurile solide de pesticide pot, de asemenea, sa fie prelucrate intr-u
echiparea cuptorului cu un tun pneumatic care sa impinga butoaiele de placi fibrolemnoase ale pesticidelor solide in zon

Barierele catre o gestionare a acestor deseuri in cuptoarele de ciment includ:

retinerea operatorilor de cuptoare de a accepta cele mai periculoase deseuri;

posibila reactie extrema a publicului.

Agentii economici care detin echipamente sau materiale cu continut de PCB au obligatia de a notifica autoritatile c
planuri de eliminare a acestora.

Dezvoltarea unui incinerator corespunzator special construit pentru deseurile periculoase ar putea fi o variant
investitie intre 20 milioane si 50 milioane USD). O alternativa viabila posibila, in particular pentru deseurile care nu vor fi
in prezent, este exportul in scopul distrugerii in instalatii de incinerare a deseurilor periculoase dedicate

La nivelul judetului Neamt conform PLAM din 2005 un numar de 8 agenti economici detin echipamente e
condensatoare) cu PCB ( clophen):

- SC ELECTRICA SA / SDFEE MOLDOVA Piatra Neamt - 313 condensatoare

si baterii de condensatoare ;

- SC COMESSA Savinesti - 6 baterii de condensatoare ;

- SC FIBREXNYLONSA Savinesti - 838 condensatoare si baterii de condenstoare ;

- SC MORARIT PANIFICATIE SA Roman - 11 baterii de condensatoare ;

- SC CETATEA SA Tg. Neamt - 55 condensatoare ;

- SC MECANICA CEAHLAU SA Piatra Neamt - 62 condensatoare ;

- SC MITTAL STEEL SA Roman - 1721 condensatoare si baterii de

condensatoare ;

- SC UMAROSA Roman - 236 condensatoare .

- SC Meandros Shipping&Trading SRL ( SC Fontax SA ) 2003 condensatori

Depozitarea acestor deseuri toxice si periculoase este temporara, asigurata si controlata in incinta societatilor come
metalice omologate , etichetate . Agentii economici detinatori de deseuri cu PCB au intocmit Planurile de eliminare
contin PCB cu termene limita :
 15 septembrie 2006 - pentru concentratii de PCB mai mari de 500 ppm si volum

mai mare de 5 dm3 ;

31 decembrie 2010 - pentru concentratii de PCB cuprinse intre 50 si 500 ppm si volum de peste 5 dm 3.

Cantitati PCB (litri)

Anul 2004 2005 2006

PCB Eliminat Stoc la Generat Eliminat Stoc la Eliminat Stoc la

(litri)* sfarsitul sfarsitul sfarsitul
anului anului anului

32.820,5 2.234** 0 35.054,5 16.559 18.495,5

* evidentiaza numai miscarile in cadrul categoriei echipamente scoase din uz

** actualizare inventar in urma adresei ANPM nr. 2962/27.05.2005

Sursa datelor: APM Neamt

3.2.2.Gestionarea deseurilor de productie de catre unitati industriale din judetul Neamt

1.Carpatcement SA

HeidelbergCement este unul dintre cei mai mari investitori germani din Romania, avand activitati in domeniul product
prin companiile Carpatcement Holding, Carpat Beton si Carpat Agregate.. Fabrica Bicaz s-a infiintat
masive de ciment in constructiile hidrotehnice, industriale si edilitare, in modernizarea si dezvoltarea retelei de drum
primei mari hidrocentrale din Romania In 1998, fabrica a fost achizitionata de HeidelbergCement. A fost prima achiz
HeidelbergCement. Fabrica dispune de o capacitate de productie de 1 milion de tone de ciment pe an.

Domeniu de activitate fabricare cimentului. Productia cimentului incepe in cariera de calcar, cu excavarea pietrei de c
sfaramate in bucati de marimea
Aceste materii prime, impreuna cu un material care are aport de fier, sunt omogenizate intr-o pudra, num
incalzita la o temperatura de 1.450 C. Temperatura inalta transforma faina intr-un material nou, numit clincher Cli
macinat impreuna cu gipsul intr-o pulbere fina. Acesta este cimentul Portland. Pentru obtinerea diferitelor tipuri de cime
de la termocentrala (material ce rezulta din arderea carbunelui sau a altor materiale de provenienta minerala).

Prin amestecul cimentului cu nisip, pietris, alti aditivi si apa se obtine beton cel mai folosit
material de constructii din lume.Producerea cimentului implica riscuri de mediu, sociale si economice.
 In alegerea combustibililor factorul decisiv este costul la arzator, care cuprinde toate cheltuielile
implicate de achizitionarea, prepararea si alimentarea acestora. Combustibilii utilizati la cuptor la
Carpatcement Holding Sucursala Bicaz sunt gazul natural si pacura pentru temperarea cuptorului.

Alaturi de combustibili traditionali in cuptorul rotativ pot fi utilizati si combustibili alternativi

(deseuri) care pot fi alimentati pe la arzatorul principal sau pe la capul rece al cuptorului. Utilizarea
combustibililor alternativi conduce la conservarea resurselor materiale neregenerabile prin
valorificarea deseurilor rezultate din alte industrii.

Acesti combustibili alternativi pot fi: deseuri menajere, anvelope uzate, deseuri plastice, lemnoase sau petro
Valorile lor energetice sunt apropiate de cele ale combustibililor traditionali Un avantaj major al folosirii combu
temperaturile ridicate din cuptoare ii dezintegreaza aproape complet. Astfel, rezulta o cantitate mica de cenusa. Ac
cenusa este una din cele mai daunatoare materii pentru mediul inconjurator.

Un alt beneficiu este ca, folosind combustibili alternativi, industria cimentului ajuta la eliminarea deseurilor pro
(industria petroliera, auto, agricultura etc). Nefolosite, reziduurile din aceste domenii sunt surse importante de poluare.

Tipuri de combustibili alternativi folositi de Carpatcement:

Anvelopele uzate, provenite din activitatile aferente industriei auto

Plastice, folii, carton si hartie contaminata provenite din diverse activitati industriale
Rumegus impregnat cu uleiuri, lacuri si vopseluri. Dupa ce este colectat de la generatori, rumegusul este supus
acest mod poate fi utilizat in fabrici. Din cauza riscului de poluare pe care il reprezinta, rumegusul trebuie trasportat si m

Reziduuri petroliere. Provin din activitatile zilnice ale industriei petroliere. Si in acest caz este nevoie de o suprav

Deseuri lemnoase. Provin din industria agricola, silvicultura sau din industria de procesare a lemnului

S-au achizitionat utilaje speciale pentru arderea deseurilor lemnoase in fabrica de la Bicaz.Valoarea investitiei a fo
utilizarea combustibililor alternativi rezolva o dubla problema: reduce emisiile de gaze cu efect de sera si ajuta la re
folosirea lor nu este lipsita de riscuri. De aceea e important ca atunci cand se folosesc combustibili alternativi sa
Acestea se aplica in toate unitatile de productie ale Grupului HeidelbergCement si respecta recomandarile internationale

Se folosesc doar deseuri si combustibili alternativi cu origini bine cunoscute si care corespund strict criteriilor im

Nu se folosesc deseuri in cuptoare daca exista alte solutii mai ecologice de eliminare a lor

Nu se folosesc combustibili alternativi daca acestia ar putea avea un impact negativ asupra sanatatii umane, m
locale
Nu se folosesc deseuri sau combustibili alternativi daca volumul emisiilor rezultat din arderea lor este mai m
cantitati similare de combustibili traditionali
Se co-incinereaza deteuri si combustibili alternativi respectand acordurile internationale de mediu.
2.UMARO SA
Fondata in 1916 ca arsenal al armatei, UMARO SA este in prezent producator de strunguri carusel avand traditie si
Romania. Intreprinderea este situata in Roman, judetul Neamt.Produce :

Strunguri verticale cu si fara comanda numerica cu diametrul de prelucrare de la 500 mm la 10000 mm

Strunguri pentru prelucrarea rotilor si a osiilor de cale ferata;

Mese rotative 0,5-250 t forta;

Masini de prelucrare a bilelor de rulment

50 de tipuri de masini de prelucrare a lemnului pentru exploatari forestiere si industria mobilei;

Masini speciale pentru metalurgie;

reparatii si modernizari matini unelte;

In urma procesului de productie rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:

.

3.Zonoceram

Societatea comerciala Zonoceram SA este situat in partea de sud est a municipiului Piatra Neamt, pe o derivatie
Bacau. Avand sursa principala de materie prima proprie (argila extrasa din cariera Coasta Perdelei aflata la 2,5 K
comercializeaza materiale de constructii intr-o gama sortimentala variata cu o experienta in domeniu de peste 50 de an

Produse:

caramizi

blocuri ceramice ce se folosesc la realizarea peretilor exteriori si interiori portanti sau de umplutura pentru cladiri pr

Astfel,principalul tip de deseu de productie este reprezentat de argila arsa ,la care se adauga si deseuri de fier vechi.
 4.AGRANA Roman (fabrica de zahar si ciocolata)

5.Feromininvest

Companie infiintata in 1991,este situata in apropriere de municipiul Piatra Neamt respectiv in comuna Dumbrava
productiei de mobila de gradina, scaune, mese pentru terase, mese de gradina, picnic, tevi din otel, racorduri, balamale
6.ArcelorMittal Roman (Mittal Steel Roman)

Combinatul Mittal Steel Roman (fost Petrotub) a fost preluat la sfarsitul anului 2003 de grupul siderurgic Mitta
fostele combinate Sidex Galati, Siderurgica Hunedoara, Tepro Iasi, precum si operatorul portuar Romportmet Ga
specializata in productia de tevi fara sudura din otel. Capitalul social al Mittal Stell este de 36,11 milioane de lei, diviz
cu o valoare nominala de 2,50 lei. Mittal Steel Holdings AG controleaza aproape 70% din companie, prin detinerea
conform raportarilor din 13 septembrie 2004.In urma procesului de productie rezulta cantitati insemnate de deseuri in s
 7 SC Mecanica Ceahlau SA

Domeniul principal de activitate fabricarea de masini si utilaje agricole si forestiere.

Surse de deseuri, tipuri, compozitie, cantitati de deseuri rezultate.

In turnatorie neferoase rezulta in timpul procesului de elaborare si turnare, ca deseu, zgura de

aluminiu , ce se depoziteaza in containere in atelier. In anul 2003 s-a generat o cantitate de 9820 kg,

In urma procesului de turnare, materialul de formare uzat se macina. Ceea ce nu se poate folosi se
incarca in containere. Cantitatea de amestec formare produsa in 2003 a fost de 5170 kg.partea solida
(pulberi umede ), rezultate din operatiile de sablare la turnatoria de fonta, sunt depozitate in
containere. Pulberile degajate in timpul polizarii de la filtrul cu saci, se depoziteaza intr-o cuva.

In atelierul debitaj presaj in urma activitatii de debitare, rezulta ca deseu particule

feroase. Cantitatea generata in 2003 a fost de 221548 kg. Deseurile sunt depozitate in containere.
In atelierul de prelucrari mecanice si SDV-uri din procesul tehnologic de prelucrare a pieselor, rezulta
ca deseu, span si pulberi. Cantitatea generata in 2003 a fost de145349 kg span feros Uleiul uzat
rezultat de la utilaje este depozitat in butoaie. Cantitatea generata in 2003 a fost 4355 kg. Slamul de la
strunguri, masini de rectificat, etc, este depozitat in containere. In urma operatiilor de vopsire, rezulta
slamul de vopsea care este colectat si depozitat in containere. Cantitatea generata in2003 a fost
de 5370 kg. Deseurile menajere generate in 2003 au fost in cantitate de 259100 kg depozitat in
containere.

In ceea ce priveste deseurile periculoase la aceasta societate situatia este urmatoarea:

 Locul de depozitare depozit de substante chimice si vopsele

Denumire deseuri periculoase grund epamid (cod deseu ROG 3273 SFZ), email Dural (cod deseu
ADES54630AUV), diluant nitro ( cod deseu D2028), diluant produse expoxidice ( cod deseu D302 )

Cantitati existente in stoc:

grund epamid 402,5 kg,

email Dural 436 kg,

diluant nitro 81,6 kg,

diluant produse expoxidice 226,9 kg;

Modul de stocare in bidoane

Masuri de siguranta Depozit cu etichete

8. SC RIFIL SA

9.SC Fibrobeton (fost Moldeternit Bicaz )

 10.SEF PETROFOREST

S.C. SEF PETROFOREST S.A. Piatra Neamt a luat fiinta in baza HG nr. 15/11.01.1994 privind
reorganizarea regiilor autonome de exploatare, transport si prelucrare primara a lemnului. Prin HG nr.
34/14.01.1991 s-au constituit Regiile Autonome (ESTREL, VESTREL, SUDREL), iar fostele IFET-uri s-au
transformat in sucursale ale acestor Regii Autonome. Prin desfiintarea Regiei Autonome ESTREL
Suceava s-a infiintat si S.C. SEF PETROFOREST S.A. Piatra Neamt

Obiectul de activitate al societatii, in principal, este exploatarea forestiera, transportul tehnologic al

lemnului si prelucrarea lemnului

Structura organizatorica platforma societatii este compusa din

SIL Bistrita

SIL Foresta

SIL 1 Mai

SFE Piatra Neamt

STTL Piatra Neamt

SEL Poiana Teiului

Capacitatile de exploatare a lemnului sunt asigurate de cele doua sectoare forestiere de exploatare a
lemnului (Piatra Neamt si Poiana Teiului).

Capacitatile de prelucrarea sunt asigurate de sectiile si atelierele de prelucrare:

Sil Foresta pe debitarea bustenilor de foioase (fag) in cherestele

SIL 1 Mai - organizata pentru debitarea bustenilor de rasinoase (dispune de cinci gatere)
 SIL Bistrita - este organizata pentru prelucrarea cherestelei. Ea produce: tamplarie (usi, ferestre),
parchet, mic mobilier si mobilier de gradina si alte produse din lemn .

Transportul tehnologic al materialului lemnos este realizat prin STTL Piatra Neamt care dispune de un
parc tehnologic de transport.

SC SEF Petroforest SA produce:

cherestea rasinoase (intern si export)

cherestea fag (intern si export)

parchet fag

lazi

mic mobilier si mobilier de gradina

lemn celuloza - lemn rotund, lobde, tocatura

mangal (intern si export)

lemn foc
11.Petroflax SA
 12. KOBER SA

Domeniu de activitate: - Este primul producator de dupa 1989, cu capital integral privat din domeniul
produselor peliculogene, ( chituri, grunduri, vopsele, emailuri, lacuri, diluanti ), si rasini sintetice.
3.2.3.Prognoza privind generarea deseurilor industriale
Se poate prognoza ca generarea anumitor tipuri de deseuri industriale se va diminua ca urmare a:

schimbarii ponderii diferitelor ramuri industriale in cadrul activitatilor de productie;

introducerii progresive a tehnologiilor moderne, cu consumuri mici de materii prime si energie in toate domeniile
necesitatii respectarii noilor cerinte legislative care impun utilizarea tehnologiilor curate;
intensificarii preocuparilor de prevenire si minimizare a deseurilor;
aplicarii unui management mai eficient in cadrul societatilor, care sa puna accentul pe evitarea pierderilor mater

Evolutia diferita a generarii deseurilor de productie in raport cu productia de bunuri va fi mai evidenta dupa anul
schimbarilor tehnologice si manageriale, precum si in controlul deseurilor sa se stabilizeze in majoritatea domeniilor
cresterea cantitatilor de deseuri de productie care trebuie eliminate va fi mai mica decat cresterea productiei indu
deseurilor si al aplicarii masurilor de reciclare. In aceste conditii se va pune accent mai mare pe gestionarea corecta
mare impact asupra mediului si sanatatii. Generarea deseurilor periculoase va scadea chiar si in conditiile cresterii prod

3.3.Fluxurile specifice de deseuri

3.3.1.Deseuri de ambalaje

3.3.1.a..Cadru legislativ

Managementul deseurilor de ambalaje obiectiv distinct in cadrul Capitolului 22 Mediu constituie o probleme pr
gaseasca solutii de rezolvare fezabile si eficiente, in conformitate cu cerintele Uniunii Europene. Produsele si marfurile
lumea in care traim Din nefericire insa, volumul de deseuri de ambalaje a cunoscut o crestere accentuata in ultima vre
Comisia Europeana sa elaboreze si sa adopte Directiva 94/62/CE menita sa contribuie la reducerea deseurilor de ambal
nationale inclusiv legislatia din Romania - responsabilitatea implementarii acestui document revine operatorilor econo
si distribuie ambalaje si produse ambalate. Orice companie trebuie sa tina seama de prevederile cuprinse in Direct
principala se refera la faptul ca unui operator economic din domeniul producerii de ambalaje sau al importului de produ
le introduca pe piata decat in masura in care ambalajele sunt conforme criteriilor esentiale cuprinse in Directiva si nu d
continutului de metale grele.

Cerintele esentiale reprezinta de fapt, patru abordari distincte ale problematicii ambalajelor, menite sa reduca la
mediului pe parcursul productiei, utilizarii si/sau eliminarii lor. Aceste abordari pot fi utilizate impreuna. Uneori insa ac
contrare (de exemplu, o butelie din sticla returnabila cantareste mai mult decat recipientul din PET de unica folosinta).
produs ambalat, trebuie aleasa cea mai potrivita abordare sau combinatie de abordari.

Aceste abordari pot fi descrise dupa cum urmeaza:

1. Volumul si masa de ambalaje trebuie reduse la minimum pentru a mentine nivelurile necesare de sigurant
produsul ambalat si pentru utilizatorul acestuia.
2. Ambalajele trebuie fabricate astfel incat sa permita reutilizarea conform normelor in vigoare.
3. Ambalajele trebuie fabricate astfel incat sa permita recuperarea materialelor, valorificarea energetica sau
normele in vigoare.
4. Cantitatea de substante toxice sau periculoase din ambalaje trebuie redusa la minimum in vederea minimiza
cenusa sau in levigatul generat la statiile de incinerare sau la depozitele de deseuri.
 Concentratiile cumulate de plumb, cadmiu, mercur si crom hexavalent nu trebuie sa depaseasca 100 ppm. M
utilizati la confectionarea lazilor din material plastic, precum si in cernelurile utilizate la tiparire sau in lemnul tratat
informeze beneficiarii asupra acestor aspecte. O astfel de cerinta a fost introdusa ca obligativitate in cateva tari europ
impune producatorilor/importatorilor sa reduca volumul deseurilor de ambalaje. In practica, aceasta ofera compani
propriile procese tehnologice, de a reduce cheltuielile pentru materialul necesar confectionarii ambalajelor si de a econ
deseurilor de ambalaje.

3.3.1.b..Aspecte generale

Companiile ambaleaza marfurile pe care le produc in scopul extinderii durabilitatii, protejarii, manevrarii, livrar
promovarii produsului pe piata. Din punct de vedere al ambalarii nu se pot face diferente intre producatorii/importato
industria bunurilor industriale. In fiecare dintre aceste cazuri, ambalajele sunt utilizate pentru a asigura anumite
respectiv. In vederea imbunatatirii calitatii ambalajului, companiile trebuie sa identifice combinatia optima intre pro
cuvinte, sa observe care sunt cerintele pe care trebuie sa le satisfaca un anumit produs. De exemplu, un detergent lich
de a spala. Daca un astfel de produs poate fi fabricat si ambalat intr-o forma mai concentrata, astfel incat consumatoru
cazul produsului nediluat, consumatorul va fi la fel de satisfacut, iar producatorul va putea asigura in acelasi timp o re
de deseuri aferente. In acest exemplu, de o mare importanta s-a dovedit schimbul de informatii privind adaptarea produ

In urmatorii ani vor fi adoptate mai multe acte legislative si modificari ale legislatiei europene actuale in scopu
alimentare. Aceste cerinte se refera de asemenea la inregistrarea si autorizarea capacitatilor de productie si
privind ambalarea si etichetarea, norme microbiologice impuse anumitor alimente.

In cadrul Uniunii Europene sunt reglementate urmatoarele aspecte:

o Etichetarea marfurilor alimentare (pentru a oferi consumatorilor posibilitatea sa fie informati in legatura cu c
respective. Etichetele ajuta consumatorii sa faca o alegere documentata in momentul achizitionarii unui anumit prod
fiind parte a ambalajului.
o Ambalarea alimentelor si asigurarea traseabilitatii produselor si identificarea ingredientelor utilizate pe parcu
procesare si distributie

Orice companie reprezinta o veriga intr-un lant de furnizare a marfurilor. Furnizorii, clientii si clientii acestora din ur
de solutii in directia imbunatatirii produselor ambalate in raport cu caracteristicile fluxului de distributie si cu alte ma
ambalare adaugat de o companie va constitui deseu pentru o alta companie.
 Fig:www.eco-ambalaje.ro

Deoarece este putin probabil ca in conditiile economice concrete existente in Romania, fiecare companie in parte s
in privinta reciclarii si valorificarii, a fost infiintata organizatia ECO-ROM AMBALAJE S.A., cu rolul de a prelua responsabi
participe la o schema colectiva de colectare si reciclare/valorificare a deseurilor de ambalaje prin intermediul aces
reprezentantul marcii Der Grne Punkt Punctul Verde, a integrat, la sfarsitul anului 2007, 917 companii care au
ambalaje: 19,4% sticla, 30,9% plastic, 25,2% hartie-carton, 4,6% metal si 19,8% lemn. Cantitatea de ambalaje valorifi
de tone. Companiile care au aderat la sistem au beneficiat, incepand cu anul 2007, de un pachet de servicii gratuite
legislativa in gestionarea deseurilor de ambalaje si transmiterea online a datelor.In 2007 la aceasta organizatie au ade
sau Carrefour. Daca in ceea ce priveste deseurile feroase si neferoase si hartia exista premise ca tintele stabilite pr
atinse , pentru sticla exista posibilitatea ca tintele asumate sa nu fie atinse pana in 2017. Principala cauza este ne
reciclare selectiva, importanta mica a sticlei din punct de vedere al valorii economice, precum si o anume rezistent
Deseurile de sticla reprezinta 7 la suta din ponderea deseurilor menajere, ceea ce inseamna o cantitate mare la care se

In 2006, au fost colectate si reciclate 26.400 tone de cioburi de sticla de la populatie plus 50.000 tone de deseuri
sensibil egala, , cu cea colectata si reciclata in 2005, in 2007, 28 la suta din ambalajele puse pe piata in Roman
valorificate. Pana la 31 decembrie 2008, Romania trebuie sa recicleze, conform angajamentelor luate fata de Comisia
hartiei si cartonului si 50 la suta din greutatea metalului continute in deseurile de ambalaje introduse pe piata. P
Romania poate economisi pana la 1.900 tone carbune si 440 tone substante chimice. Energia electrica salvata prin reci
cantitate reprezinta o economie de pana la 1 la suta din consumul actual al Romaniei.(sursa datelor- Ministerul Mediului

Conform raportarilor privind ambalajele si deseurile de ambalaje (Baza de date ANPM), structura pe tip de materia
respectiv a deseurilor de ambalaje generate este urmatoarea:

Hartie si carton 26,5 %;

Plastic 30,0 %;

Sticla 20,0 %;
 Metale 11,75 %;

Lemn 11,75 %.

Conform datelor din baza de date privind ambalajele si deseurile de ambalaje si a datelor statistice ale tarilor europ
de ambalaje provine de la populatie si 40 % de la industrie, comert si institutii.

In anul 2003 Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Mediului - ICIM Bucuresti a realizat l
Ambalaje si Mediu un studiu privind ponderea deseurilor de ambalaje din deseurile menajere. Cunoscand ponderea pe m
total deseuri menajere se poate determina structura deseurilor de ambalaje din deseurile menajere

Ponderea pe materiale a deseurilor de ambalaje din deseurile menajere

Ponderea pe material a deseurilor de Structura deseurilor de ambalaje ce

ambalaje in deseurile menajere se regasesc in deseurile menajere

(%) (%)

Hartie si carton 3,2 22,10

Plastic 7,1 48,52

Sticla 3,0 20,49

Metale 1,3 8,89

Lemn 0 0,00

Total 14,6 100,00

Sursa: ARAM, pe baza studiilor efectuate de ICIM

Cunoscand structura deseurilor de ambalaje care se regasesc in deseurile menajere si stiind ca 60 % din deseurile de
menajere, iar 40 % in deseurile asimilabile din industrie, comert si institutii se determina cantitatile de deseuri de amba
la populatie si de la industrie, comert si institutii.

3.3.1.c..Optiuni privind reducerea deseurilor de ambalaje

Eliminarea ambalajelor
 In Olanda, a durat sapte ani pana cand producatorii au renuntat la cartonul cu care ambalau tuburile de pasta d
locuintelor, planificarii sociale si mediului a prezentat primul stand comercial cu o gama completa de ambalaje pent
ambalaj a facut inutil vechiul ambalaj de carton in care erau comercializate tuburile de pasta, economisindu-se a
material.

Cantitati mai reduse pentru ambalaj

Numeroase companii europene din diverse sectoare de activitate, au redus volumul de material utilizat pentru am
cautand materiale mai usoare si mai subtiri, eliminand spatiile libere din interiorul produsului ambalat incarcat
imbunatatirea performantelor produsului.

Un exemplu de utilizare a unei cantitati reduse de material pentru ambalare: inlocuirea foliei de plastic cu o banda in
superioara a stivei de pe palet.

Reutilizarea ambalajelor

Lazile de plastic constituie un bun exemplu de reutilizare a ambalajelor. Acelasi lucru se aplica si ambalajelor pe
plastic) sau cutiilor de carton. Companiile care reutilizeaza ambalaje nu trebuie sa achizitioneze altele noi, economis
sunt disponibile in toate tipurile, fie in forma rigida fie pliabile.
Reciclarea
Exista numeroase tipuri de masuri menite sa imbunatateasca posibilitatile de reciclare. Proiectantii de ambalaje tre
ambalaje din care ulterior, sa poata fi separate cu usurinta materialele componente. Directiva Europeana mentio
producatorii/importatorii pot sa aplice pe ambalajele lor un sistem corespunzator de marcaj si identificare.

Simboluri:

Compostare materialelor dupaa utilizare

Exista deja numeroase cazuri de ambalaje confectionate din porumb sau amidon si care sunt biodegradabile. U
cumparaturi care este confectionata din porumb.

Utilizarea de materii prime reciclate in confectionarea ambalajelor

Interesul furnizorului despre posibilitatile acestuia de a achizitiona material de ambalare confectionat din material re
isi separa propriile deseuri menajere, se pot confectiona noi materiale de ambalare.

In ultimii zece ani, cantitatea de material plastic utilizat pentru acelasi ambalaj a scazut cu 25%. Greutatea foliilor d
peste 80%. In ultimii 20 de ani cutiile de conserve au pierdut aproximativ 45% din greutate, iar ambalajele din sticla a
usoare. Acelasi lucru s-a intamplat cu hartia si cartonul. A crescut semnificativ proportia de utilizare a hartiei recicla
producerea de material de ambalare. Cutiile de carton gofrat pot contine mai mult de 75% hartie sau carton reciclate. (s

3.3.1.d..Situatia existenta la nivelul judetului Neamt

Directiva nr. 94/62/EC privind ambalajele si deseurile de ambalaje stabileste masuri care au ca scop:

prevenirea producerii de deseuri de ambalaje;

cresterea gradului de reutilizare a ambalajelor;
cresterea gradului de reciclare a deseurilor de ambalaje;
cresterea gradului de valorificare a acestor deseuri.

Conform prevederilor Ordinului nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseu
facute de catre:

producatorii si importatorii de ambalaje si producatorii si importatorii de produse ambalate pentru datele privin
consiliile locale si unitatile specializate care preiau direct de la generatori deseurile de ambalaje in vederea
deseurile de ambalaje.

Astfel,conform raporturile anuale efectuate de catre APM Neamt, sunt doar doua categorii de deseuri de ambalaje pen
nivelul judetului respectiv deseuri de ambalaje de tip PET si hartie/carton.
 Se constata ca deseurile de ambalaje de tip hartie si carton sunt colectate intr-o cantitate mult mai mare decat cele
valorificate.In ceea ce priveste deseurile de tip PET ,la nivelul judetului trebuie intreprinse actiuni care sa stimuleze valorific
piete economice pe acest segment.

Deseurile de ambalaje de la populatie nu sunt colectate separat la sursa, cu exceptia anumitor recipienti returnabi
Neamt, a deseurilor de ambalaje tip PET. Deseurile de ambalaje rezultate din comert sunt in general colectate separa
unitatilor colectoare sau anumitor persoane care le vand acelorasi unitati Deseurile de ambalaje rezultate din domeniul
separat si vandute colectorilor de materiale reciclabile sau direct societatilor care le pot recicla In prezent in judetul Nea
colectarea si reciclarea deseurilor de ambalaje, valorificarea lor fiind realizata prin aceleasi unitati care asigura colectare
reciclabile. In conformitate cu prevederile HG nr. 349/2002, consiliile locale au sarcina de a asigura spatii pentru
recuperarea de la populatie a deseurilor de ambalaje si spatii de depozitare a deseurilor, de a lua masuri pentru transpo
identifica agenti economici care pot prelucra deseuri de ambalaje.

In municipiul Piatra Neamt sistemul de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje tip a fost initiat in colaborare c
prin sensibilizarea cetatenilor si antrenarea asociatiilor de proprietari/locatari, in acest scop fiind confectionate si amp
pentru depunerea PET-urilor de catre populatie. Pana in 2005, pe raza municipiului Piatra Neamt, au fost amplasate 6
care 55 au fost confectionate de S.C. Salubritas S.A. si 5 de asociatii de proprietari, acestea fiind destinate sa deserv
proprietari/locatar.

Incepand cu 2007,odata cu implementarea sistemului de management al deseurilor solide in municipiul Piatra Neam
containere special amenajate a deseurior de ambalaje de tip PET si hartie-carton direct de la punctele gospodaresti i
de catre unitatile economice specializate in domeniu.

Cantitatea de ambalaje corespunzatoare produselor ambalate introdusa pe piata 2005

Ambalaje corespunzatoare produselor Deseuri de ambalaje proprii valorificate prin

ambalate introduse pe piata interna (tone) mijloace proprii sau incredintate spre
valorificare (tone)

Total Din care: Total Reciclate Toxice sau

periculoase

Ambalaje Ambalaje Total Reciclate

primare reutilizabile

8.976,31 7.905,08 1.424,56 967,92 776,26 85,12 68,19

 Deseuri preluate de operatori specializati 2005

Cantitate de deseuri de ambalaje valorificata (tone)

Total Reciclate Toxice sau periculoase

3.078,32 2.921,46 0

Deseuri de ambalaje gestionate de consilii locale 2005

Cantitate deseuri de Cantitate deseuri de ambalaje valorificata Cantitate deseuri de

ambalaje preluata ambalaje eliminata (tone)
(tone) prin:
(tone)

Total Din care Total Din care Incinerare Depozitare

toxice sau controlata
periculoase
Reciclata Valorificare Alte forme
energetica de
reciclare

20,19 0 7,5 1 2 4,5 8 4,69

Sursa datelor:APM Neamt

Agenti economici care preiau deseuri de ambalaje de la generatori in vederea valorificarii lor din judetul Neamt
Rossal este unica societate de pe raza municipiului Roman care are ca obiect de activitate si colectarea PET-urilor,
pentru realizarea acestui obiectiv.
 In 2004 s-a derulat cu eficienta actiunile din cadrul programului Sa reciclam hartia find colectata /valorificata can
hartie si carton. In cadrul actiunilor de control la agentii economici s-au impus masuri ce vizeaza optimizarea pu
amplasament), stabilirea unui ritm corespunzator de ridicare a cantitatilor colectate, incheierea contractelor cu unitati
valorificarea deseurilor de hartie si carton, masuri stabilite in scopul organizarii eficiente a retelelor proprii de colec
actele de reglementare emise de catre APM se precizeaza in mod concret masura colectarii selective a deseurilor si valo

Majoritatea consiliilor locale au initiat planuri locale de actiune privind Programul Sa reciclam hartia, au organiza
deseurilor de hartie si carton.

Tot in acest an s-au continuat actiunile in vederea intensificarii colectarii deseurilor de ambalaje din PET. Importanta a
protectiei mediului cat si economic a fost larg mediatizata la nivel judetean, prin publicatii in presa locala, in cadrul
televiziune locale si a conferintelor de presa saptamanale.

In municipiul Piatra Neamt sistemul de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje tip PET a fost initiat in cola
S.C. Salubritas S.A. Piatra Neamt prin sensibilizarea cetatenilor si antrenarea asociatiilor de proprietari/locatari, in
amplasate containere special destinate pentru depunerea PET-urilor de catre populatie. Primaria orasului Tg. Neamt
deseurilor de ambalaje din PET prin amplasarea de containere destinate in special pentru colectarea PET-urilor in
orasului. In colaborare cu S.C. Civitas Com S.R.L. Tg. Neamt, s-au amplasat containere in piata agroalimentara a oras
identificate cu inscrisul Colectare de deseuri de ambalaje tip PET (sticle plastic).

Primaria municipiului Roman a aprobat in sedinta consiliului local Planul anual privind recuperarea deseurilor de a
agentii economici, institutii, populatie, in vederea realizarii acestei actiuni. In municipiul Roman actiunea de colectare
din PET este in derulare prin implicarea S.C. Rossal S.R.L. Roman, societate colectoare de deseuri PET.

Actiunea de colectare selectiva a PET-urilor a fost demarata si in cadrul localitatilor din mediul rural, insa fara r
administratiei publice locale instiintand agentii economici, institutiile si populatia din raza administrativa in legatura cu
ambalaje din PET si cautand solutii de identificare a spatiilor de depozitare temporara si de transport.

Au fost atentionate primariile pentru a intreprinde masuri de igienizare a cursurilor de apa care deverseaza in l
malurilor din zona aflata in administrare.

Urmare intrarii in vigoare a Normelor metodologice de aplicare a HG nr. 166/2004 pentru aprobarea proie
colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum in vederea reciclarii , APM Neamt a impus operatorilor de depozit
judetului, realizarea urmatoarelor masuri:

Selectarea de pe toate depozitele de deseuri menajere a deseurilor de ambalaje tip PET, a deseurilor de folie
mase plastice si predarea la unitati specializate pentru colectarea si valorificarea acestor tipuri de deseuri, in confor
reciclarea deseurilor si pentru derularea proiectului Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET
aprobat prin HG nr. 166/2004.
Interzicerea acceptarii si depozitarii finale a acestor categorii de deseuri pe depozite.

3.3.2.Deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE)

3.3.2.a. Cadru legislativ

Directiva 2002/96 EC privind deseurile de echipamente electrice si electronice are ca scop prevenirea aparitiei des
electronice, reutilizarea, reciclarea si alte forme de valorificare a acestor tipuri de deseuri, pentru a reduce in cea mai
eliminate precum si imbunatatirea performantei de mediu a tuturor operatorilor implicati in ciclul de viata al echip
(producatori, distribuitori si consumatori) si in mod special a operatorilor economici direct implicati in tratarea dese
electronice. Aceasta este una dintre directivele bazate pe responsabilitatea producatorului.

Principalele prevederi ale Directivei se refera la:

- definitia echipamentului electric si electronic (EEE) si a producatorului de echipamente electrice si electronice

- necesitatea crearii unui sistem de inregistrare a producatorilor de EEE

- necesitatea dezvoltarii unor sisteme de colectare separata a deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE)

- necesitatea gestionarii DEEE utilizand cele mai bune tehnici de tratare, reciclare si valorificare

- asigurarea finantarii colectarii, tratarii, valorificarii si eliminarii nepoluante a DEEE

- indeplinirea unor tinte valorice de colectare, reutilizare si valorificare a DEEE

- responsabilitatea producatorilor de EEE pentru indeplinirea tintelor; producatorii pot actiona individual sau prin afiliere

- cerinte de raportare din partea statelor membre catre Comisia Europeana.

Directiva 2002/96/EC a fost transpusa in legislatia nationala prin HG 448/2005 privind deseurile de echipamente e
in MO 491/10 iunie 2005).

Obiective ce trebuie atinse conform HG 448/2005:

Colectare

cel putin 4 Kg deseu/locuitor/an pana la 31.12.2008 - cu tinta intermediara nationala de 3 Kg deseu/locuitor/a

Reutilizare, reciclare si valorificare

cel putin 100% din obiectivul de reutilizare/reciclare si valorificare pana la 31.12.2008 cu tinta intermediara
reutilizare/reciclare si valorificare pana la 31.12.2007

Legislatie subsecventa

1. Ordinul 901/2005 privind aprobarea masurilor specifice pentru colectarea deseurilor de echipamente electrice si el
contaminare pentru securitatea si sanatatea personalului din punctele de colectare

Acest ordin stabileste in ce conditii deseurile de echipamente electrice si electronice pot fi refuzate la colecta
distribuitorii de echipamente.
 Conform ordinului, odata la 3 luni, la ANPM se vor depune listele cu rapoartele de refuz ale acestor tipuri de dese
necesare colectarii lor.

2. Ordinul nr. 1223/715/2005 privind procedura de inregistrare a producatorilor, modul de evidenta si raportare a date
si electronice si deseurile de echipamente electrice si electronice

Ordinul stabileste obligatiile de inregistrare si raportare din partea factorilor implicati (producatori/importator
locale si operatorii economici care administreaza punctele de colectare a DEEE, operatorii economici care trateaza, recic

3.Ordinul 1225/721/2005 pentru aprobarea Procedurii si criteriilor de evaluare si autorizare a organizatiilor colective in
privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare si valorificare a deseurilor de echipamente elect

Ordinul constituie baza legala pentru infiintarea organizatiilor colective care vor prelua responsabilitatile pr
tintelor.

4.Ordinul 556/2006 privind marcajul specific aplicat echipamentelor electrice si electronice introduse pe piata dupa data

Ordinul prevede aplicarea a 2 marcaje, unul pentru identificarea produselor introduse pe piata dupa 31 decembr
producatorilor care au introdus pe piata aceste produse dupa 31 decembrie 2006.

Mecanisme de implementare

Responsabilitatea organizarii sistemului de colectare revine atat producatorilor sau organizatiilor colective ce
administratiei publice locale. Colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice de la gospodarii se va organ

prin predarea echipamentului vechi la magazin, in momentul achizitionarii unuia nou (take-back free system)
prin predarea DEEE direct la punctul de colectare de catre populatie
prin organizarea colectarii de la populatie prin operatorii de salubritate

Pentru operatiunile de tratare, reciclare, valorificare si eliminare nepoluanta a DEEE responsabilitate

sau organizatiilor colective ce actioneaza in numele lor.

Taxa verde - nu este o taxa platibila la bugetul de stat nici de catre producatori si nici de catre populatie, asa c
este un cost suplimentar care se plateste de catre consumator la achizitionarea produsului nou si care reprezinta
respectiv in momentul in care acesta devine deseu.

Autorizarea punctelor de colectare a DEEE se face conform prevederilor legale in vigoare, cu urmatoarele cerinte tehnic

suprafete impermeabile pentru zonele adecvate, prevazute cu instalatii de colectare a pierderilor prin scurgere
si epuratoare - degresatoare;
prelate rezistente la intemperii pentru zonele adecvate.
 Persoanele fizice si juridice au obligatia de a nu arunca deseurile de echipamente electrice si electronice alaturi de
distribuitorilor in cazul achizitionarii unui produs de acelasi tip (schimb 1 la 1) sau de a preda DEEE catre punctele de
locale (cf. prevederilor HG 448/2005, art. 5 alin. 2) si alin. 6))

Autoritatile locale au obligatia de efectua colectarea DEEE din gospodarii (cf. HG 448/2005 art. 5 alin. 1) si de a org
de colectare a deseurilor de echipamente electrice si electronice (cf. OUG 61/2006, punctul 35, litera f)). Spatiile in care
fi parte a unui punct de colectare pentru mai multe categorii de deseuri provenind din gospodariile populatiei si ca
menajere (ex.: mobila, anvelope, ulei uzat, etc.).

3.3.2.b..Context national

Cantitatea de DEEE ce trebuie colectata incepand cu anul 2006 a fost stabilita, pentru statele membre, la 4
imposibilitea atingerii acesteia, Romania a solicitat o perioada de tranzitie de 2 ani. Situatia Romaniei nu este singulara
si de Est, precum si statele baltice care au aderat in anul 2004 au solicitat si obtinut derogari temporare pentru acee
sunt legate in mod special de gradul mai scazut de dotare cu echipamente electrice si electronice al populatiei decat in
mare de utlizare a acestora din cauza nivelului veniturilor precum si faptul ca populatia care locuieste in zonele rurale
inseamna dificultati in crearea unei infrastructuri de colectare.

Romania a stabilit in anul 2004 prin planul de implementare obiective de colectare intermediare de 2 kg /locuitor p
pentru 2007. Aceste obiective s-au bazat pe informatiile existente la acea data privind cantitatile de echipamente pus
ca acestea vor fi utilizate cat durata medie de viata indicata de producator.

In ultimii 2 ani, situatia a evoluat foarte mult, iar informatiile disponibile sunt semnificativ imbunatatire in comparati
in statele membre a condus la infiintarea a peste 30 de organizatii colective non-profit, grupate in WEE Forum, care aco
membre. Tinand cont de experienta acestora, precum si de conditiile din Romania, se poate face o evaluare mult ma
DEEE.

Pentru a determina cantitatea colectabila de DEEE din categoria 1(frigidere si congelatoare,masini de spalat,hote,c
poate considera o durata medie de utilizare a acestor echipamente de 15 ani. Aceasta a fost stabilita tinand cont
(Bruxelles) la nivel european, pentru mai multe marci de electrocasnice mari, din care a rezultat ca durata medie de
echipamentelor din acesta categorie este de 13 ani. Este rezonabil, poate chiar optimist sa se presupuna ca aceasta du
Romania. Acest lucru inseamna ca echipamentele puse pe piata in 1991 vor fi colectate in 2006, cele puse pe piata in
vedere eficienta celor mai performante sisteme de gestionare a DEEE din Europa, apartinand membrilor WEEE Forum,
din cantitatea de DEEE estimata a fi generata (conform datelor WEEE Forum).

Producatorii de EEE reprezinta cea mai importanta veriga in procesul de gestionare a DEEE. Pentru o ma
echipamente electrice si electronice, producatorii sunt obligati sa se inregistreze la ANPM conform prevederilor O
procedura de inregistrare a producatorilor, modul de evidenta si raportare a datelor privind echipamentele elect
echipamente electrice si electronice. Fiecare producator primeste un numar de inregistrare ce va fi comunicat retelel
producatorii nu au voie sa vanda produsele. Garda Nationala de Mediu si Autoritatea Nationala pentru Protectia Cons
10.000 si 20.000 RON pentru nerespectarea acestei prevederi. In acest fel, producatorii care nu se inregistreaza se
producatorii existenti vor plati in mod echitabil pentru gestionarea deseurilor de echipamente electrice si electronice co

Conform HG 448/2005, in scopul gestionarii deseurilor de echipamente electrice si electronice, producatorii se pot a
actiona individual.
 In momentul de fata exista trei structuri care intentioneaza sa preia responsabilitatile de colectare si reciclare a
electrice si electronice, pentru principalele tipuri de EEE grupate in trei mari categorii, dupa cum urmeaza:

produse ITC (gri) echipamente informatice si de telecomunicatii

produse albe si maro aparate de uz casnic de mici si mari dimensiuni si de larg consum
echipamente de iluminat

Structurile mentionate anterior sunt:

ECO TIC (pentru produse ITC) - pana la aceasta data sunt afiliati 85 de producatori, cum ar fi : Hewle
Romania, Panasonic Romania, Philips Romania, Xerox Romania, Konica Minolta Business Solutions, reprezentand aprox.

CECED Romania (pentru produse albe si maro) - membrii fondatori: Amica, Arctic, BSH, Candy Hoover
DAP,Groupe SEB, reprezentand aprox. 70-80% din piata de echipamente electrocasnice si de larg consum din Romania.

RECOLAMP (pentru surse de iluminat) - membrii fondatori: Philips Romania, Osram, Narva, GE, reprezentand 80
iluminat din Romania

Organizatia ECO TIC este singura care pana la aceasta data a depus documentatia necesara obtin
responsabilitatii producatorilor de EEE privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare si valori
electrice si electronice conform OM 1225/2005, aflandu-se intr-o faza avansata de autorizare.

Producatorii care nu participa la un sistem colectiv, vor trebui sa depuna, incepand cu 1 ianuarie 2007, o garant
echipamentelor pe care le-au pus pe piata dupa aceasta data, in cazul in care isi inceteaza activitatea (faliment, lichida
responsabile de preluarea DEEE de la punctele de colectare infiintate de autoritati, proportional cu raspunderea p
posibilitatile de reciclare, se vor desfasura urmatorele operatiuni:

transport direct catre reciclatorii din Romania (posibil in special pentru electrocasnicele mari, in situatia in car
colectare);

transport catre un centru de sortare si stocare temporara unde DEEE vor fi sortate pe categorii de echipam
reciclare. Deseurile care se pot recicla in Romania vor fi transportate catre reciclatori; cele care vor trebui export
temporar pana cand vor exista cantitati suficiente care sa justifice operatiunea de export.
export pentru reciclare.
3.3.2.c Situatia existenta la nivelul judetului Neamt

Conform planului de implementare a Directivei nr. 2002/96/CE privind deseurile de echipamente electrice si elec
amplasamentele puse la dispozitia producatorilor pentru amenajarea punctelor de colectare selectiva a DEEE.

Puncte de colectare judetene

Judet Amplasament punct de colectare pentru judet Amenajare punct de colectare pentru judet

Roman, str. Colectorului fn
Neamt
Piatra Neamt, SC GREEN OFFICE SRL, str.
Poiana Teiului nr.6
10.000 mp teren viran, fara imprejmuire, cu acces prin
str. Colectorului
Punct privat infiintat de aceasta societate ce are ca obiect
de activitate colectarea si tratarea DEEE

Puncte de colectare orase cu peste 20000 locuitori

Amplasament punct de colectare pentru Amenajare punct de colectare pentru ora

Judet
orase cu mai mult de 20000 locuitori mult de 20000 locuitori

Tg. Neamt, bd. 22 Decembrie, bl. M5, parter Spatiu inchis, destinatia initiala de spatiu com

Roman, str. Ogoarelor nr. 3 Suprafata neprecizata

Neamt

5.000 mp teren viran, fara imprejmuire, cu

Roman, str. Colectorului str. Colectorului, langa amplasamentu
punctului de colectare pentru judet

Puncte de colectare orase cu peste 100000 locuitori

Amplasament punct de colectare pentru Amenajare punct de colectare pentru or

Judet
orase cu mai mult de 100000 locuitori mult de 100000 locuitori

Neamt Piatra Neamt, langa Depozitul Ecologic, cu

Suprafata 10.000 mp; neamenajat
acces prin str. Horia

Suprafata de 714 mp,

Piatra Neamt, str. Valea Alba fn (in cadrul
Dotari: 5 containere de colectare ampla
programului ISPA)
suprafata betonata, cu panta de scurgere, im
acoperita cu o copertina nemetalica

Piatra Neamt, cartier Maratei (in cadrul Suprafata de 700 mp,

 programului ISPA) Dotari: 5 containere de colectare ampla
suprafata betonata, cu panta de scurgere, im
acoperita cu o copertina nemetalica

In anul 2006 in judetul Neamt a fost colectata cantitatea de 1,694 tone DEEE.(APM Neamt)

Incepind cu 1 ianuarie 2007 Sc Bratner Serv Ecol, colecteaza DEEE impreuna cu alte deseuri voluminoase din municipiul P
amenajate din cartierele Darmanesti si Maratei fiind implementate in cadrul programului de pre-aderare ISPA .
 Container colectare DEE Maratei(Piatra Neamt)

Campanie de colectare DEEE 3 noiembrie 2007

In urma acestei campanii ,in judetul Neamt s-au colectat 6,3 tone de deseuri DEEE.Astfel cea mai mare cantiate de deseuri DEEE au fost colecta
Neamt opratiunea de colectare a DEEE-urilor a fost desfasurata de catre SC Bratner Serv.Ecol. care au colectat aproximativ 2,5 tone .Printre de
televizoare,95 la numar,29 de calculatoare,13 monitoare,13 imprimante,9 frigidere,2 masini de spalat,18 tastaturi,6 radio,2 video,3 magnetofoane,7 tel
cafea,2 prajitoare de paine,un boiler,un aragaz,diverse componente si piese electrice si electronice.

Campania desfasurata in municipiul Roman ,a dus la colectarea a aroximativ unei tone de deseuri,printre care 13 pick-up-uri,2 televizoare,2 a
monitoare,3 fiere de calcat ,un frigider,7 microscoape etc. Actiunea a facut parte din campania desfasurata la nivel national la care au fost angrena
salubritate din oras, Rossal si Acvaserv. Deseurile colectate au fost depozitate pe platforma special amenajata in acest scop de catre Acvaserv, aproape
au fost preluate de o companie autorizata in reciclare..
3.3.3.Deseuri rezultate de la constructii si demolari

3.3.3.a..Cadru legislativ

Legea 426/2001 de aprobare a OUG 78/200 privind regimul deseurilor prevede:

deseurile depuse in depozite temporare sau deseurile de la demolarea ori reabilitarea constructiilor sunt trata
deseuri, de cei care executa lucrarile de constructie sau de demolare ori de o alta persoana, pe baza unui contract. pri
eliminarea deseurilor precizate la alin. (1), modalitatea de eliminare si ruta de transport pana la acesta.

producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin m
deseurilor proprii unor unitati autorizate, in vederea valorificarii sau eliminarii acestora; livrarea si primirea deseurilor
deseurilor de constructie si de la demolari si deseurilor periculoase, in vederea eliminarii lor, trebuie sa se efectueze nu

Legea nr. 101/2006 privind organizarea serviciului de salubrizare a localitatilor care va abroga incepand cu anu
serviciile publice de salubrizare a localitatilor, introduce ca activitate in cadrul serviciul de salubrizare al localitatilor (
comunala, organizat, coordonat, reglementat, condus, monitorizat si controlat de autoritatile administratiei publice l
transport si depozitare a deseurilor rezultate din activitati de constructii si demolari ca activitate separata de prec
deseurilor municipale, inclusiv ale deseurilor toxice periculoase din deseurile menajere.

3.3.3.b..Aspecte generale

In zonele urbane sunt generate in mod regulat resturi de la constructii si demolari,ca urmare a constructiilor noi
intretinerii curente a cladirilor.Aceste deseuri contin ciment,caramizi,asfalt,lemn si alte materiale de constructie care de
in tarile industrializate, ele pot contine unele materiale periculoase cum ar fi azbestul si bifenilii policlorurati.

Autoritatile orasenesti trebuie sa evite eliminarea acestor deseuri pe strazi pentru ca acestea pot deveni mini-gropi d
pentru deseurile solide urbane nu pot primi aceste deseuri pentru ca spatiul disponibil ar fi epuizat rapid.De
variante.Practicile sanatoase pentru deseurile din demolari se bazeaza pe conceptele de prevenire, refolosire si reciclare

Principalele masuri privind gestionarea acestor tipuri de deseuri sunt urmatoarele:

Colectarea separata de la locul de generare, pe tip de material si periculoase si nepericuloase;

Promovarea reciclarii si reutilizarii deseurilor din constructii si demolari;

Asigurarea de capacitati de tratare/sortare a acestora;

Asigurarea depozitarii controlate a deseurilor ce nu pot fi valorificate, conform reglementarilor in vigoare.

Cand aceste metode nu pot fi implementate ,trebuie gasit un mod de eliminare corespunzator.Intrucat aceste de
pentru umpluturi,de exemplu in foste cariere,ca fundatie pentru drumuri, sau in orasele coasta-penru redobandire
constituie gropile speciale pentru constructii si demolari.Amplasarea acestor gropi este mai putin dificila decat in cazul
urbane, intrucat impactul potential asupra mediului este relativ mic. Cantitatea de deseuri provenite din constructii si
relativ scazuta, dar se prognozeaza o crestere, determinata de dezvoltarea economica a tarii. Nu exista inca un sistem
din constructii si demolari, ci doar o reutilizare interna in gospodaria proprie sau o comercializare pe o
nu exista date relevante privind cantitatea generata de deseuri din constructii si demolari la nivelul regiunii. C
european, indicatorii de generare a deseurilor din constructii si demolari sunt de ordinul sutelor de kilograme pe locuitor
Prin urmare, prima masura care se impune este proiectarea si gestionarea unei baze de date pentru deseurile din const

3.3.3.c.Situatia existenta in judetul Neamt

La nivelul judetului nu sunt date centralizate si relevante in ceea ce priveste gestionarea deseurilor din mate
demolari.Pina in 2004 nici un operator de salubritate nu a tinut o astfel de evidenta, practic deseurile erau col
depozitare.Incepand din 2004 apar primele estimari efectuate de catre Salubritas referitor la cantitatile de deseuri din
la demolari,urmat in 2005 si de alti operatori de salubritate respectiv Acvaserv Roman., Acva Bicaz si Primaria Roman.A
de APM Neamt in 2006 Primaria Roman a colectat 1246 tone de deseuri provenite din materiale din constructii sau de
in 2005,acetea fiind eliminate prin depozitare.

Incepand din 2007 odata cu implementarea sitemului de management integrat al deseurilor municipale din Piatr
Brantner Serv.Ecol.SA. tine o evidenta a gestiunii deseurilor provenite din materiale de constructii si de la demolari c
eliminarea lor in depozitul ecologic .O parte din aceste deseuri sunt manipulate in alta parte a amplasamentului pentru
zilnic a deseurilor eliminate in depozitul ecologic. Nu exista inca la nivelul judetuli Neamt un sistem adecvat de valori
demolari, ci doar o reutilizare interna in gospodarii ,in special in mediul rural,sau o comercializ
nedeclarata.
Bratner Serv.Ecol. detine o statie de tratare a deseurilor din constructii unde se pot depozita :
Caramizi sparte
deseuri din asfalt
deseuri din beton
deseuri mixte din constructii
 O problema neglijata de autoritatile locale o reprezinta depozitarea acestor cate
neamenajate(in albiile raurilor,pe drumuri,spatii pubilce si private). O situatie ingrijoratoare o
de pe malul drept al Bistritei din Valeni practic o anexa a municipiului Piatra Neamt unde ton
de constructii sunt aduse in camioane si depozitate ilegal in albia raului .Pe langa aceste
menajre provenite de la populasia locala lipsita de servicii de salubritate,transformind albia ra

Deseuri din materiale de constructii depozitat pe un amplasament neamenajat Maratei (Piatra Neamt-august 2007)

Depozit ilegal de deseuri din materiale de constructii si menajere in albia raului Bistrita Valeni august 2007(august 200
Depozit ilegal de deseuri din material de constructii in municipiul Piatra Neamt langa lacul Batca Doamnei (aug
 Statie de tratare a deseurilor din costructii si demolari Bratner Serv.Ecol.SA

3.3.4.Deseuri rezultate din activitati medicale

3.3.4.a..Cadru legislativ si context national

Gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale este in prezent reglementata de Ordinul Ministrului San
aproba Normele tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitati medicale si Metodologia de culegere a
date. Potrivit datelor preliminare centralizate de catre Ministerul Sanatatii, cantitatea totala de deseuri medicale genera
tone. S-a inregistrat o reducere de aproximativ 12%comparativ cu anul 2004 (17.553 tone).

Conform datelor ISP Bucuresti, institut aflat sub autoritatea MS, a fost estimata o cantitate totala de deseuri
care, 45.000 t/an sunt deseuri asimilabile cu cele menajere, iar 19.000 t/an sunt deseuri medicale periculoase (12.0
t/an deseuri intepatoare taietoare) Deseurile medicale periculoase reprezinta cca.30 % din cantitatea totala de deseur

Prin implementarea prevederilor OM 219/2002 (modificat si completat de Ord 1029/2004 si Ord 997/2004) se es
deseuri medicale periculoase in Romania in perioada 2004-31.12.2006 datorita unei mai bune gestionari a deseurilor la
descrestere Deseurile medicale periculoase sunt eliminate prin: crematorii, incinerari directe, instalatii de tratare term
periculoase rezultate din activitati medicale in anul 2003 s-a realizat astfel: 76% din unitatile sanitare au utilizat pe
propriu; 13% au

folosit crematoriul altei unitati; 7,5% au ars deseurile periculoase in instalatii improvizate sau in aer liber; 6% au elimi
fata de 3,54% in anul 2002se estimeaza a fi la cca 12.500 t/an panaa in 2009.

In prezent aceste deseuri sunt eliminate dupa cum urmeaza:

Prin ardere in cele 346 instalatii pentru tratarea termica a deseurilor medicale care apartin spitalelor; aces
cerintele UE si nu pot fi retehnologizate in vederea conformarii; acestea trebuie inchise etapizat pana la 31.12.2008; din
au incetat activitatea la sfarsitul anului 2005.
Numai o cantitate mica din deseurile medicale este incinerata alaturi de deseuri industriale periculoase, in
proprietatea si operate de companii private
In urma colectarii separate pe tipuri specifice de deseuri periculoase din activitati medicale, s-a estimat ca ap
incinerare, restul cantitatilor de deseuri periculoase din activitati medicale va putea fi eliminata prin sterilizare termica

Romania a obtinut o perioada de tranzitie pana la 31 decembrie 2008 pentru inchiderea etapizata a 110 instalat
periculoase rezultate din activitati medicale, care se vor inchide dupa 31.12.2006, dupa cum urmeaza:

1 an, pana la 31.12.2007, pentru inchiderea a 52 de instalatii existente de ardere a deseurilor periculoase din ac
2 ani, pana la 31.12.2008, pentru inchiderea a 58 de instalatii existente de ardere a deseurilor periculoase din a

3.3.4.b.Situatia existenta in judetul Neamt

Deseurile medicale sunt unele din cele mai problematice tipuri de deseuri pentru o autoritate pentru gestionare
fluxul de deseuri urbane patrund astfel de deseuri,agenti patogeni aflati in deseurile medicale reprezinta un mare peri
vin in contact cu deseurile.

Deseurile generate in incinta spitalelor au trei componente principale :

Deseurile comune ,de exemplu deseurile de le birourile administrative si deseurile de la bucatarii

Deseuri patogene sau infectioase (contin si obiecte ascutite )
Deseuri periculoase (cele mai multe provenind de la laboratoare si continand substante toxice.

In mod ideal ,aceste trei tipuri de deseuri trebuie separate.Totusi,separarea este posibila numai cand exista un angaj
instruire continua a personalului si o supraveghere permanenta .In caz contrar,exista intotdeauna riscul ca materialele i
fluxul de deseuri comune.
 In conformitate cu Planul de implementare a Directivei privind incinerarea deseurilor, in anul 2005 in judetul Nea
crematorii spitalicesti. Pentru eliminarea, in continuare, a deseurilor medicale periculoase de catre unitatile ale caror
incheiat contracte cu unitatile sanitare ale caror crematorii raman in functiune pana la finele anului 2007 sau cu ope
deseurilor periculoase. Pentru transportul deseurilor de la unitatile generatoare la locurile de eliminare in judet
transportatori autorizati respectiv SC Api Sorelia SRL Piatra Neamt,(colectare/transport),

SC Eurosept SRL Piatra Neamt,(colectare/transport) SC Aseptica SRL Tg. Neamt(colectare/transpo

Termenele de inchidere ale crematoriilor neconforme existente, prevazute in HG nr. 268/2005:

Amplasament An inchidere

2004 2005 2006 2007 2008

NEAMT Nu este
cazul

1.Spit. Jud. Piatra Neamt Y

2.Spit. Munic. Roman Y

3.Spit. Oras.Tg. Neamt Y

4.Spit. Oras. Bicaz Y

5.Sanat. TBC Bisericani Y

6.Centr. de Sanatate Roznov Y

7.Centr. de Sanatate Ceahlau Y

8.Spit. de Boli Cron. Gadinti Y

9.Spit. de Boli Cron. Razboieni Y

10.Spit. de Boli Cronice Bozieni Y

Alternativa pentru inchiderea crematoriilor: sterilizare termica, incineratoarele existente autorizate si incinerarea
deseurile periculoase industriale in capacitati noi ce se vor realiza pana la 31.12.2008

Potrivit noilor reglementari, deseurile spitalicesti vor fi colectate in doua incaperi: un compartiment pentru deseuri
de inchidere si un compartiment pentru deseuri asimilabile celor menajere, amenajat conform normelor in vigoare, priv
avea potential septic, va fi separat functional de restul constructiei, va fi prevazut cu sifon de pardoseala, suprafata lav
periodic, dezinsectat si dezinfectat. Personalul care manipuleaza deseurile va detine un echipament de protectie, inclu
masca. Pana la impunerea noilor reglementari privind gestionarea deseurilor rezultate din activitati medicale, ace
improvizate din cadrul unitatilor spitalicesti, in timp ce deseurile de natura chimica (eprubete, cutii folosite in analizele
in cadrul laboratoarelor si apoi incinerate sau deversate in canale.

S.C.Eurosept S.R.L. a colectat in intervalul lunar ianurie-iulie 2007 22,801 tone de deseuri medicale periculoase.(APM Ne

3.3.4.c.Sterilizarea cu abur (autoclavarea ) - solutie alternativa de tratare a deseurilor medicale per

 Tehnologie nepoluanta si conforma cu legislatia Uniunii Europene si romana. Metoda utilizata in SUA si Europa pe
sigure, protejarii sanatatii populatiei, nepoluarii mediului inconjurator, si nu are restrictii de amplasare (ea functio
generatoare de deseuri, deci in interiorul comunitatilor)

Tehnologia de sterilizare cu abur (autoclavare) saturat este una din tehnologiile alternative incinerarii, recomanda
solutie pentru tratarea deseurilor medicale periculoase rezultate in urma activitatii zilnice a unitatilor sanitare Sterilizar
fiind eliminarea sau distrugerea completa a tuturor formelor de viata microbiana, inclusiv a endosporilor bacterien
sanitare din Bucuresti si zonele limitrofe acestuia, se are in vedere realizarea intregului ciclu colectare-transport-preluc
care conform normelor legale romanesti aflate in vigoare se preteaza a fi sterilizate si neutralizate prin autoclavare.

Deseuri ce se preteaza a fi neutralizate prin sterilizare:

Deseuri infectioase - care au venit in contact cu sange sau alte fluide biologice(tifon, bandaje, hartie, proso
chirugicale, etc.)
Deseuri intepatoare (seringi, ace hipodermice, tubulatura, lamele, cutite, bisturie, sticlarie de laborator, culturi, l
Hartie,plastic si alte materiale contaminate

In Romania aceasta metoda de tratarea deseurilor medicale periculoase va fi implementata de catre SC Medic
de slaubritate SC URBAN SA va asigura si un sistem de colectare si depozitare temporara a deseurilor medicale p
unitatilor sanitare din Bucuresti si imprejurilmile sale (pe o distanta de cca 200 Km). Colectarea deseurilor de la s
carton, pentru deseurile moi si recipienti de polipropilena, pentru deseurile intepatoare, acestea sunt etichetate co
segregarea corecta a deseurilor la generator (care sa nu permita amestecul diferitelor tipuri de deseuri). Autoclavare
medicale periculoase si infectioase cu abur la temperature inalte si sub presiune. Instalatia de autoclavare utilizata de M
asigura un proces de tratare a deseurilor medicale colectate in recipiente speciale, cu abur saturat la o temperatura con
psi, timp de 60 de minute, in camera de presiune

In acesti parametrii are loc decontaminarea totala si inertizarea completa a dese

Testele microbiologoice efectuate in Marea Britanie, pentru acest tip de autocalava gravitationala cu abur descendent d
de a steriliza eficient deseurile medicale. Toate testele certifica eficienta dezinfectarii totale a deseurilor medicale periculoa
neutralizare a agentilor infectiosi si gradul de penetrare a aburului in intreaga masa de deseuri), realizand o inactivare mic
cerintele STAATT - Nivelul III.

Etape:

instruirea personalului implicat in gestionarea, colectare ti raportarea deseurilor

Colectarea pe categorii a deteurilor medicale periculoase (moi ti intepatoare) in recipienti avizati de MS/ Institu
OMS 219/2002; OU 78 a Guvernului Romaniei pusi la dispozitia unitatilor sanitare

Separarea deseurilor medicale periculoase si infectioase fata de celelalte deseuri ale unitatilor sanitare ( ambala

Depozitarea temporara (diferenta dintre perioada de productia si tratarea deseurilor) trebuie sa se incadreze i
vara (cf. Organizatia Mondiala a Sanatatii)

Preluarea si transportul la intevale stabilite , predarea si receptia

Preluarea si transportul recipientelor cu deseuri de la unitatile sanitare la locatia in care functioneaza steriliza
mediului), in recipiente ermetice si in conditii de securitate.
 Sterilizarea deseurilor prin autoclavare : recipientele sunt introduse in echipamentul de sterilizare si are loc un
saturat la o temperatura constanta de 135C si presiune de 30-35 psi, timp de 60 de minute, in acesti parametrii standa
deseurilor medicale periculoase devenind sterile

Tocarea deseurilor ascutite si intepatoare sterilizate , proces de maruntire a deseurilor ascutite sau plastice
reduce volumul initial cu 75% si riscurile de accidente

Transportul final al deseurilor medicale sterilizate :deseurile rezultate dupa sterilizare, reprezinta gunoi menajer c
ce reduce cantitatea de deseuri la circa 35% din cea initiala , deseurile medicale sterilizate sunt transportate si depo
legislatiei in
3.3.5.Namoluri

3.3.5.a..Aspecte generale

Namolurile de epurare sunt generate in statiile de epurare a apelor uzate menajere.Ele contin cantitati mari de a
poluanti chimici;de aceea acestea necesita o tratare si o eliminare corespunzatoare.

Reducerea si manipularea namolului de la epurare

Prevenirea volumelor mari de namol prin separarea sistemelor de canalizare a apelor uzate si a celor de ploaie
Aplicarea pe camp dar numai atunci cand o analiza frecventa a namolului arata un continut foarte scazut d
administreaza are resursele si determinarea necesara pentru mentinerea unor standarde ridicate ale unei astfel de de
ca in multe situatii securitatea aplicarii pe camp este indoielnica.
Tratarea, de exemplu:prin uscare , tratare cu var, compostare sau compostare impreuna cu deseuri si mater
aplicarea pe camp, care are rolul de a restitui solului materiile organice din namol.Unii poluanti din namol pot face
pentru terenurile de cultura.
Uscarea si eliminarea in gropi de gunoi-este important de mentionat ca namolurile trebuie uscate inainte de a in
evita generarea unor volume mari de scurgeri.

Referitor la prelucrarea namolurilor provenite de la epurarea apelor uzate, sunt de facut o serie de precizari.
importante cantitati de substante minerale si organice care pot produce insemnate efecte nefavorabile;de aceea, trebu
epurarii apelor uzate.Totalitatea operatiilor la care sunt supuse namolurile retinute si devenite inutile pentru tratarea
prelucrarea namolurilor.

Pentru prelucrarea namolurilor, de mare importanta sunt caracteristicile chimice si fizice, iar uneori aportul de murd

Caracteristicile chimice ale namolurilor variaza dupa originea minerala, organica vegetala si animala.Cea mai mare
sunt retinute in gratare si denisipatoare.La namolurile retinute in decantoare predomina substantele organice, ca
reprezinta 60-70%, iar in sistem separativ 70-80% si chiar mai mult;supuse fermentarii se obine mineralizarea partiala
cantitatea de substante minerale creste in dauna celor organice.

Caracteristicile fizice prezinta importanta in legatura cu dimensionarea constructiilor si instalatiilor de prelucrar

acestor constructii sub aspectul igienico-sanitar.Aceste caracteristici sunt urmatoarele:umiditatea, volumul, greutat
textura, fluiditatea si plasticitatea.

Metodele de prelucrare difera dupa cantitatile de namol si conditiile locale.Astfel, la cantitatile mici sau in anumite
instalatiile de epurare a apelor uzate poate fi transportat in afara statiei de epurare si depozitat in stare proaspata pe
acestea fermenteaza, sau poate fi reutilizat, ingropat sau evacuat in mare.
Prelucrarea namolurilor este necesara in urmatoarele cazuri:

Limitarea sau controlul deplin asupra actiunilor lor daunatoare.

Descompunerea substantelor organice puternic putrescibile si transformarea lor in compusi anorganici relativ sta
Micsorarea volumului lor prin reducerea umiditatii in vederea realizarii unor constructii de prelucrare rationala.
Valorificarea pentru plante a substantelor hranitoare pe care le contin si a gazelor rezultate din fermentare .
Depozitarea lor corespunzatoare in vederea evacuarii lor finale si integrarea lor in mediul natural.

Fermentarea namolurilor presupune descompunerea substantelor organice complexe pe care le contin, in substan
biologice a unor bacterii aerobe (fermentare acida) sau anaerobe (fermentare alcalina sau metanica).

Ingrosarea namolurilor provenite din constructiile de sedimentare si fermentare are rolul de a reduce umiditatea
starea fizica, ramanand in continuare fluid.Ingrosarea namolului se poate realiza prin urmatoarele procedee:amestec cu
mecanica, fermentare, flotatie si elutriere.

Deshidratarea namolurilor are drept scop reducerea umiditatii acestora pana la o limita care este permisa manip
locul de valorificare sau depozitare finala.Deshidratarea se poate realiza prin:deshidratare naturala (depozitare d
deshidratare prin procedee mecanice statice (filtre vacuum, filtre presa), deshidratare prin procedee dinamice (centrif
sita), deshidratare prin metode termice (tambure uscatoare, platouri uscatoare, benzi uscatoare, dezintegratoare) si des

Valorificarea namolurilor nu constituie un scop in epurarea apelor uzate;ea trebuie considerata numai ca mijloc de i
nocive din apele uzate.Valorificarea poate presupune folosirea namolurilor ca substante nutritive pentru plante si a
ulterioara ca si combustibil sau recuperarea unor metale.

3.3.5.b..Situatia existenta la nivelul judetului Neamt

Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate orasenesti

In tabelul de mai jos se prezinta statii de epurare orasenesti existente la nivelul judetului Neamt, locuitorii deserviti
anul 2005, conform bazei de date a ARPM Bacau.

Judetul Statii de epurare municipale Locuitori Capacitate (mc/h) Cantitate

deserviti

Proiectata Actuala umed (tone)

Judetul Statii de epurare municipale Locuitori Capacitate (mc/h) Cantitate nam
deserviti

Proiectata Actuala umed (tone)

NT SC APA SERV SA Piatra 2016 628 58241

78000
Neamt

NT SC ACVA SERV SRL 2808 2808 6810

62900
Roman

NT SC ACVATERM SA Targu 455 94 1170

8034
Neamt

NT SC ACVA SA Bicaz 5124 257 41.6 1200

NT SC DURAU SA Durau 200 20.83 12 10

NT SE UM 02275 Baltatesti nd nd nd nd

TOTAL NT 6 154258 5556.83 3583.6 67431

Se estimeaza ce aproximativ 18.000 tone namol se valorifica anual ,in special din procesul de epurare a apelor uzate m
de deshidratare.
 Judet Cantitatea de namol de la SEM (tone s.u./an)

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Neamt 2900 3107,5 2343,5 713 2599 1855*

* nu este inclusa cantitatea de namol menajer de la SC Mittal Steel SA; aceasta este inregistrata la SEI (dupa producator)
Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

Statii de epurare pentru ape uzate industriale (SEI)

Denumirea statiei

- Statia de epurare biologica a SC Fibrexnylon SA

- Statia de epurare a SC Agrana Romania SA Roman

- Statia de epurare industriala Mittal Steel - I

- Statia de epurare industriala Mittal Steel - II

- Statia de epurare ape menajere Mittal Steel

- Statia de epurare a SC Suinprod SA Roman

Total judet - 6
 Judet Cantitatea de namol (tone s.u./an)

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Neamt 2012 1460 986 10119 23063*

sunt incluse si cantitatile de namoluri din raportarile lunare ale SC Agrana Romania SA, SC Kber SRL si SC
cantitatea de namol municipal de la SC Mittal Steel SA; Moldeternit si Kber nu sunt inregistrate in baza d
statii de preepurare, insa au generat namol industrial

In legatura cu utilizarea namolurilor de la statiile de epurare in agricultura, operatorii statiilor de epurare au fost ate
poate realiza decat in baza Permisului de aplicare emis de catre APM, in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 344
tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor cand se utilizeaza namoluri de epurare in agricultura.
Conform datelor detinute de APM Neamt Umaro SA detinea in stoc la data de 01.01.2006 11 tone namoluri de la trata
de la masini unelte.

Agrana SA a generat in 2006 8640 tone namoluri de la curttare sfecla de zahar .

Modalitati de utilizare

Utilizarea in agricultura

Conditia promovarii namolului ca fertilizator in agricultura este ca solul sa nu fie afectat in mod negativ de componente

Limitele permise pentru ca namolul sa fie utilizat in agricultura.

Element Limita Unitate de masura

Plumb 900 mg/kg DS

Cadmiu 10 mg/kg DS

Crom 100 mg/kg DS

 Cupru 800 mg/kg DS

Nichel 200 mg/kg DS

Mercur 8 mg/kg DS

Zinc 2500 mg/kg DS

PCB 0,2 ng/kg DS

PCDD 100 ng/kg DS

Aceasta inseamna un continuu control al namolului si solului. Namolul de la epurartea uzate are un continut de 9
continutul de apa poate fi micsorat la 70 80 %. Procesul de dezhidratare este o preconditie pentru un transport
eliminare. Cerintele de reutilizare in agricultura presupun un nivel de uscare mai mare, de 90 %, pentru a asigura fap
poate fi stocat in silozuri pana la reutilizare

Valorificarea energetica

Toate tipurile de valorificari energetice precum: co-incinerarea in fabricile de ciment, arderea combustibililor sau i
putere calorifica suficienta a namolului. Aceasta presupune ca procesul de uscare sa se produca intr-o instalatie
incinerator. Co-incinerarea intr-o fabrica de ciment necesita o valoare calorifica suficienta

3 .3.6. Vehicule scoase din uz (VSU)

3.3.6.a.Cadrul legislativ

Directiva 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz a fost transpusa prin Hotararea de Guvern nr. 2406/2004, privind
uz, publicata in Monitorul Oficial nr. 32 din 11 ianuarie 2005.

Principalele cerinte ale directivei sunt:

Evitarea deseurilor inca din faza de proiectare a vehiculelor

Colectarea gratuita, de la ultimul detinator, a vehiculelor scoase din uz
Tratarea vehiculelor conform cerintelor Uniunii Europene
Refolosire si valorificarea materialelor si componentelor vehiculelor uzate
Instituirea de interdictii pentru plumb, mercur, cadmiu si crom hexavalent
3.3.6.b.Situatia existenta la nivel national si Regiunii 1NE

Parcul national auto este unul invechit cu o pondere ridicata a vehiculelor cu o vechime de peste 10 ani.

Nota- categoria M1 - vehicule concepute si construite pentru transportul de pasageri, care au, in afara scaunului con
pe scaune;

Nota-din categoria N1 fac parte vehiculele concepute si construite pentru transportul de marfuri cu o masa maxima care
 Sursa : MMGA

Numarul de vehicule scoase din uz in anul 2002, la nivelul Regiunii 1, s-a estimat a fi de 30.000.

Exista o retea de de societati comerciale (peste 100) raspandite relativ uniform in Romania, care au desfasurat si
dezmembrare si valorificare a vehiculelor scoase din uz in scopul comercializarii .

Exista un tocator ( shredder) apartinand societatii S.C. Remayer S.A. cu o capacitate de 8.000 tone/luna ins
functioneaza la intrega capacitate din cauza numarului redus de vehicule care sunt scoase din uz si predate pentru trata

Din cauza costurilor de transport, in restul tarii, vehiculele scoase din uz se trateaza prin dezmembrarea elemente
vederea exportarii materialului feros.

In prezent, eliminarea vehiculelor scoase din uz este o activitate economica profitabila datorita faptului ca se valo
(aproximativ 70% din masa vehiculului), restul fiind eliminate prin depozitare.

Instalatiile de dezmembrare si reciclare au in general un nivel tehnic scazut si nu respecta conditiile minime din Anex
 Din dezmembrarea VSU pot rezulta, acumulatori cu Pb, uleiuri de motor, de transmisie si de ungere, lichide (ex
catalizatori, componenete metalice, anvelope, alte materiale provenite din depoluare.

Obiective impuse de directiva privind gestionarea VSU:

Realizarea unui proiect pilot la nivel national, in cursul anului 2005, pentru identificarea agentilor economici
activitati de colectare, depoluare, dezmembrare si tratare a vehiculelor scoase din uz (VSU) si constituirea unei retele la
31.12.2006, responsabili sunt producatorii de vehicule individuali sau o asociatie a acestora.
cresterea graduala a reutilizarii, reciclarii si valorificarii energetice a componentelor din VSU pentru ating
31.12.2006, responsabil- Asociatia producatorilor si reciclatorilor de vehicule.
promovarea de solutii de reciclare pentru plastic, sticla, fluide cu exceptia uleiului uzat, provenit de la VSU
reciclatorii de vehicule.
codificarea, marcarea si etichetarea componentelor din material plastic pana la data de 31.12.2006, responsabil

3.3.6.c..Situatia existenta la nivelul judetului Neamt

Directiva nr. 2000/53/EC privind vehiculele scoase din uz stabileste masurile care au ca scop prevenirea aparitiei
precum si reutilizarea, reciclarea, valorificarea energetica si alte forme de recuperare ale vehiculelor scoase din uz s
reduce cantitatea de deseuri eliminate, precum si imbunatatirea performantei de mediu a tuturor operatorilor econo
vehiculelor.

In judetul Neamt exista practic un singur agent economic autorizat pentru colectarea si tratarea VSU ,acest segmen
la nivelul judetului desi are un potential economic destul de ridicat daca se are in vedere faptul ca in general age
valorifica doar componentele metalice ,aproximativ 70% din masa unui vehicul ,restul fiind eliminat prin depozitare.

Agenti economici autorizati pentru colectarea/tratarea VSU

Denumire Adresa Adresa punct de lucru Activitatea autorizata

REMAT SA Neamt Piatra Neamt str. G- Piatra Neamt str. G- Colectare/tratare

ral N. Dascalescu, nr. ral N. Dascalescu, nr.
287 287

REMAT SA Botosani/Punct de Botosani, str. Manolesti Piatra Neamt, str. Gara Colectare
lucru P. Neamt Deal nr. 3A veche nr. 4

Numar vehicule colectate si dezmembrate

Agent economic Vehicule Numar vehicule

 2004 2005 2006

SC Remat SA Neamt Colectate 494 825 188

Tratate 494 792 153

Ramase in stoc - 33 68

Sursa datelor:APM Neamt

3.3.7.Deseuri de pesticide

3.3.7.a. Aspecte generale

Pesticide invechite reprezinta (conform FAO):

Toate pesticidele in stare pura si solutiile diluate care au termenul de valabilitate expirat (doi ani de la data fabr
Toate pesticidele interzise
Toate produsele degradate si modificate
 Containere si ambalaje care nu mai pot fi utilizate
Produse neidentificate

Containere goale contaminate si echipamente vechi de aplicat pesticide

Alte materiale si echipamente contaminate

Pesticide si containere ingropate
Sol foarte contaminat (vizibil)

Conventia de la Stockholm este un tratat la nivel mondial privind protectia sanatatii umane si protectia medi
persistenti (POP). POP sunt chimicale care raman nemodificate in mediu pentru o perioada lunga de timp, care se ra
acumuleaza in tesutul adipos al organismelor vii, fiind toxice pentru oameni si animale. POP circula la nivel global
prejudicii. In cadrul implementarii Conventiei, guvernele vor lua masuri de reducere si eliminare a raspandirii POP in
parte si pesticidele. Exemple de astfel de pesticide : aldrina, clordan, DDT, dieldrin, endrin ,heptaclor hexaclorbenze
Lindan.

Proiectul RO 2003/005-551.03.03 Eliminarea reziduurilor de pesticide de pe teritoriul Romaniei are ca obiective gener

Crearea unei agriculturi rationale pentru protectia mediului si protejarea potentialului agricol.
Reducerea surselor de poluare in anumite limitele admisibile pentru mediu, om si animale.

Scopul proiectului consta in reambalarea, colectarea si eliminarea reziduurilor de pesticide de pe teritoriul Romaniei car
de poluare pentru mediu (sol, apa, aer)

Implementarea acestui proiect are in vedere doua componente respectiv distrugerea pesticidelor si supervizare si asis

a.Distrugerea pesticidelor

In cadrul acestei componente avem urmatoarele activitati:

Reambalarea - ambalajele originale ale pesticidelor s-au deteriorat in timp, deci toata cantitatea de pesticide va
reambalarea va fi efectuata dupa o identificare clara a substantelor chimice gasite in fiecare locatie din contract. Man
face in conformitate cu masurile de protectie in vigoare.

Curatarea locatiilor

Dupa operatiunea de reambalare, toate locatiile din contract vor fi curatate. Pentru a elimina resturile de substant
este folosit un aspirator industrial. Ultimele urme de pesticide sunt colectate, reambalate si transportate alaturi de rezid

Transport in Romania

Pesticidele reambalate sunt transportate catre o locatie regionala pentru a fi stocate temporar

Stocare temporara

O locatie regionala este folosita pentru stocarea temporara

Transport international

Containerele cu pesticide reambalate sunt transportate in conformitate cu reglemantarile europene de la locatia de

incinerare a pesticidelor.

Distrugerea pesticidelor

Deseurile de pesticide sunt incinerate la temperaturi ridicate in conformitate cu

legislatia europeana.

b.Supervizare si Asistenta Tehnica

Supervizare o supervizare independenta a fost contractata pentru a se asigura ca legislatia in domeniul mediulu
este aplicata de catre contractor .

Componenta include asistenta tehnica pentru:

elaborarea unei strategii care sa anuleze posibilitatea acumularii de noi cantitati de reziduuri de pesticide.
promovarea unei campanii de conttientizare pentru producatorii, dealerii si utilizatorii de pesticide.

3.3.7.b.Pericole privind deseurile de pesticide

Toxicitate acuta

Aproximativ 3 milioane de intoxicari si 20 000 decese anual la nivel global (conform FAO ) Expunerea poate fi orala,
Cauzele includ:

manipularea pesticidelor
expunerile accidentate
expunerea accidentala a copiilor
sinuciderile
lipsa intelegerii, instruirii si protectie poate constitui o cauza importanta

Dozele care implica toxicitate acuta se masoara in mg/kg greutate corp

Toxicitate cronica
Masurata in g/kg greutate corp
Cancer
Efecte neurologice
Toxicitate reproductiva
Toxicitate galopanta
Tulburari endocrine
Tulburari organice
Altele
Prejudicii aduse mediului
 Intoxicare directa a organismelor nevizate
Distrugerea sau contaminarea surselor de alimente
Distrugerea habitatului
Nivele critice de bioacumulari
Scaderea ratei de reproducere
Scaderea imunitatii
Dozele pot fi de 0,000000000001 g/kg

MODALITATI DE CONTAMINARE A OAMENILOR SI ANIMALELOR

Oral:

consumul de alimente contaminate

contactul sau ingerarea de sol contaminat
consumul de apa contaminata
apa contaminata pentru irigatii

Dermal:

prin varsare sau stropire

manipularea pesticidelor
atingerea obiectelor contaminate

Inhalare:

vapori
praf
substante pulverizate
MODALITATI DE CONTAMINARE A MEDIULUI
Extragerile de substante chimice din sol
Alunecarile de pamant
Revarsarile de substante chimice in ape
Raspandirea pe cale eoliana
Evaporarea
Contaminarea alimentelor

Manipularea pesticidelor invechite poate creste gradul de expunere prin :

Containere fisurate din care continutul se varsa sau se scurge in timpul manipularii/mutarii.
Scurgeri in timpul ambalarii sau mutarii
Incendii sau focuri provocate de activitatile suplimentare si utilizarea masinilor/echipamentelor mecanizate din d
Furt sau utilizare necorespunzatoare a pesticidelor invechite
Ploaie, vant
Volatilizarea pesticidelor invechite neambalate corespunzator
Transportul care poate crette riscurile de deteriorare sau accidente
 Metoda de distrugere (ex. eliminarea substantelor in urma incinerarii, ingroparea substantelor) poate creste c
mediu

3.3.7.c..Exigente privind modul de ambalare si de depozitare a deseurilor de pesticide pana la neutraliza

Fitosanitare a Judetului Neamt )

Deseurile de pesticide vor fi ambalate dupa cum urmeaza:

a.substantele solide vor fi ambalate in colete de maxime 20 kg- in saci de polietilena de culoare neagra , cu dimensiun
canepa de 1 mm in diametru care se vor introduce in saci de polietilena utilitari incolori cu grosimede 0,5 cm ,iar dime
la gura si sigilati cu sfoara de 1mm in diametru ;de legatura sacului se va anexa eticheta pusa in punga de plastic trans

b. substantele lichide vor fi ambalate in recipiente de max.60 l dupa cum urmeaza:

1.bidoane de plastic de 60 l cu 2 manere ,cu orificiu de 100 mm

2. capacul sigilat

3.eticheta identic ca la solide ;

Ambalarile le veti executa conform normelor de protectie a muncii si in special respectand legislatia in vigoare
lucrul cu pesticide ;
Depozitele in care au fost depozitate pesticidele cat si ambalajele goale vor avea in continuare un statut speci
folosite in alte destinatii;spatiul de depozitare al acestor deseuri vor avea asigurata ventilatia naturala necesara ,trusa
cu pesticide ,paza si securitatea incintei;deasemeni acestea vor fi amplasate la o distanta de 50 m fata de locuinte ,
sursa de apa potabila sau de ape curgatoare ;
operatiunea de ambalare a deseurilor de pesticide se va face numai de catre persoane instruite ,dotate cu e
protectie ,ochelari,manusi si cisme de protectie ,combinezon impermeabil cu gluga.
cantitatile de deseuri de pesticide vor fi pastrate in securitate maxima pana la neutralizarea acestora

Aceste conditii cerute sunt minime pentrul scopul pastrarii unui mediu ambiant curat,nepoluat atat pentru noi cat si pen

3.3.7.d..Situatia existenta la nivelul judetului Neamt

In semestrul I din 2002 s-au inventariat deseuri de pesticide: in stare solida 13,354 tone, lichide 6742 litri, , ramas
solutii de denocivizare/distrugere in conditii de siguranta ecologica.

Produse fitosanitare-pesticide (evidenta eliminarii stocurilor de pesticide)

Stoc la Cantitati eliminate Stoc la

in 2006 (kg.)
31.12.2005 (kg.) 30.06.2006

13.823 12.089 1.734

7.774 5.374 2.400

In anul 2006, cantitatile de deseuri de pesticide prezentate in tabel, au fost eliminate in cadrul Programului Phare derula

Conform datelor detinute de Unitatea Fitosanitara Neamt dupa inventarul efectuat la data de 13 iulie 2007,in judetul
pesticide identificate cat si neidentificate aflate in stare solida si lichida. Dupa modul de depozitare unele d
corespunzator ,in depozit de siguranta ,altele sunt in curs de ambalare corespunzatoare.

Prin depozit de siguranta se intelege depozitarea acestor deseuri de pesticide in beciuri sau magazii ceea ce nu corespu

O parte din deseuri de pesticide au fost preluate prin program PHARE.

 Capitolul IV - Impactul activitatilor de gestionare a deseurilor asu

factorilor de mediu

4.1. Apele de suprafata si subterane

Dintre cauzele posibile de contaminare a apelor enumeram:

 Depozitarea ilegala in cazul in care serviciul de salubrizare nu se va extinde si in mediul rural, o cantitate
colectata organizat si va fi eliminata necontrolat;

Mentinerea in functiune a depozitelor neconforme existente (3 depozite in mediul urban), la care se adauga 78
din spatiul rural, ce ar trebui ecologizate.

Administrarea incorecta a depozitelor existente amplasate in apropierea unor cursuri de apa de exemplu, po
de vant sau curenti de aer;

Colectarea in amestec cu deseurile menajere a unor deseuri periculoase (de exemplu, deseurile spitalicesti) sau
(de exemplu, deseuri electrice si electronice).

Dintre mecanismele de poluare a apelor de suprafata si subterane, mentionam in primul rand generarea de leviga
de deseuri municipale si rurale neconforme, precum si din depozitele neautorizate. Astfel, apele meteorice care c
infiltreaza in deponii, vin in contact si solva compusii proveniti din degradarea aeroba si anaeroba a deseurilor de natur
si se infiltreaza in solul si subsolul depozitelor de deseuri De aici levigatul ajunge in apele freatice si mai departe, ajung
Trebuie mentionat, de asemenea si contactul direct al unor deponii cu apele de suprafata, (statatoare sau curgatoare)
antrenate de vant sau curenti de aer. Asfel in depozitee de deseuri urbane eliminarea necontrolata a deseurilor, fara
are un impact negativ semnificativ asupra mediului (prin alterarea calitatii solului, aerului si panzei freatice) si calitatii v

Urmare dispozitiilor circularei MAPAM nr. 381776/PL/14.11.2003, s-a stabilit, sub coordonarea Consiliului Judete
autoritatile administratiei publice locale programarea in timp a inchiderii depozitelor de deseuri vechi. Termenele de in
depozitelor de deseuri sunt urmatoarele:

Depozit municipal Piatra Neamt (depozit vechi) anul 2005

Depozit municipal Roman anul 2012
Depozit orasenesc Tg. Neamt anul 2012
Depozit orasenesc Bicaz anul 2009

In halda de deseuri apartinand SC MITTAL STEEL SA Roman sunt depozitate deseuri cu continut periculos pen
necorespunzator sub aspectul depozitarii finale (tunder uleios, amestec nisipos de la formare, slamuri chimice)

Analizele fizico-chimice efectuate pe probe de apa subterana recoltate din zona depozitului au aratat ca apa subte
poluata, concentratiile tuturor indicatorilor determinati (metale grele, sulfati, fosfati, incarcare organica) depasind limite

Avind in vedere caracteristicile deseurilor depozitate de SC MITTAL STEEL SA si modificarile survenite in calitat
lucrari de reamenajare si modernizare a depozitului astfel incat sa se realizeze :

Izolarea completa a deseurilor din halda, fata de solul si panza freatica, eliminandu-se astfel

pericolul patrunderii in cei doi factori de mediu amintiti a metalelor grele, produselor petroliere,

substantelor organice si a altor elemente si substante nocive

Eliminarea pericolului poluarii apei potabile din fantanile locuitorilor satului Simionesti si din

statia de alimentare cu apa potabila a mun. Roman;

 Crearea posibilitatii reutilizarii in industrie a unor deseuri cu continut ridicat de metale sau

substante chimice utile.

Cantitatea mare de slam si reziduuri chimice generate de activitatea industriala a SCMITTAL STEEL SA Roman est
neecologica Se impune gasirea unei solutii pentru gestionarea deseurilor periculoase din judetul Neamt, incat acestea
panzei freatice si implicit a apei potabile.

O alta problema reprezinta depozitarea deseurilor menajere pe malul rarilor ,in special in mediu rural unde maj
servicii de salubritate (doar 11,7% in 2005 )

Depozit de deseuri mixt neconform de la Savinesti (inchis) situat pe malul raului Bistrita (mai2008)

Depozit vechi de deseuri municiple neconform - Piatra Neamt situat in apropriere de rau Bistrita (august 2007)
 In aceste conditii deseurile menajere ce nu pot fi valorificate de populatia locala (ingrasamant pentru terenur
organice,reutilizarea PET-urilor,a sticlelor,deseurile de hartie si carton drept combustibil pentru sobe etc) acestea sunt
raurilor acestea fiind luate de viituri ajugand astfel in raurile mari ale judetului (Bistrita ,Moldova,Ozana) devenind

un mare pericol in cazul Bistritei pentru barajele de acumulare (Ivorul Muntelui,Batca Doamnei,Reconstructie,)at
Majoritatea raurilor din judetul Neamt devin locuri de depozitare a deseurilor menajere. (Bistrita, Moldova,Ozana,Tarcau
din zonele montane (Iapa,Calu etc).

Valea Bistritei

In amonte de barajul de la Reconstructie - Piatra Neamt august 2007

Depozit de menajere ilegal pe malul raului aval de barajul de la Reconstructie Anexa Valeni (august 2007)
 Deseuri menajere- sat Brasauti com Dva Rosie (stanga) Depozit ilegal langa mal(raul Bistrita) Sat Cut com Dv

Valea Cuejdului cartier Darmanesti Piatra Neamt MAI 2008

 Valea Ozanei MAI 2008 Comuna Pipirig

In zona Tulghes-Grinties, in sectorul de pe teritoriul judetului Neamt, evolutia radioactivitatii factorilor de

ca in zona s-au efectuat lucrari de exploatare forestiera care au afectat si unele halde de steril, cu consecinte ne
Degradarea suprafetei solului si a vegetatiei de pe halde a favorizat antrenarea sterilului din halde de apele de sir
radioactivitatea apelor de suprafata din zona sa creasca fara a se depasi nivelul de avertizare. Urmare a acestui lu
radioactivitatii sedimentelor de riu a cursurilor de apa din zona. Se aprecieaza insa ca aceste cresteri nu sunt semnificat

Pentru ecologizarea zonei sunt necesare lucrari si investitii:

Elaborarea studiului de evaluare a riscului ecologic pentru asezarile umane ;

Reconstructia ecologica a zonelor degradate de lucrarile miniere de explorare geologica a zacamantului de uran
Ardelean - Damuc si Tulghes Grinties

Industria de exploatare si de prelucrare a lemnului este una dintre cele mai dezvoltate industrii din judetu
peste 300 de instalatii de prelucrare primara a lemnului (gatere, minigatere, fierastraie si circulare. Directia Silvica Piat
800 000 mc de masa lemnoasa din care aprox. 60 % il reprezinta lemnul de gater. In urma procesarii bustenilor rezul
deseuri lemnoase. Majoritatea instalatiilor de procesare a lemnului sunt localizate in apropierea cursurilor de apa. S
necontrolate instituie direct pe sol, in vai, gropi sau in cariere abandonate. In acest mod se genereaza importante pro
subterane si de suprafata dar si a solului S-a ajuns la situatia paradoxala in care o materie prima valoroasa, daca este p
genereaza un subprodus cu valoare energetica considerat deseu (daca nu este utilizat pentru inlocuirea resurselor en
negativ calitatea mediului(daca este depozitat necontrolat).

Pentru eliminarea impactului asupra mediului, generat de depozitarea necontrolata a rumegusului, precum si in s
naturala trebuie analizate variante de utilizare a rumegusului generat de instalatiile de debitare si prelucrare a lemn
aproximativ 80000 mc.

Depozit ilegal de rumegus (APM Neamt)

Eliminarea cadavrelor de animale domestice din gospodariile populatiei din mediul rural se face inca necontro
in alte zone agreate de comunitati . Acestea se constituie in adevarate focare de invectie si de aparitie a unor epid
poluare a solului , panzei freatice etc . Dupa aderarea la UE , eliminarea deseurilor de mai sus dar si a deseurilor spe
animalelor si procesarii carnii se va putea realiza doar prin incinerare .

Se impune realizarea unui incinerator corespunzaror in cadrul SC PROTAN SA Roman , investitie relativ mica in comp
va avea fata de imbunatatirea starii de sanatate a populatiei din mediul rural dar si asupra unitatilor de procesare a ca
sa-si continue activitatea.

4.2.Solul si subsolul

depozitarea necontrolata pe sol a deseurilor menajere

infiltrarea in sol si subsol a apelor contaminate cu levigat sau poluanti gazosi si/sau pulverulenti proveniti de
care, in final, trec in apele meteorice.

depunerea directa pe sol a agentilor poluatori evacuati in atmosfera

Deseurile menajere si cele asimilabile acestora contin un procent ridicat de materii organice biodegradabile, prin
producindu-se acidifierea solului, in urma dezvoltarii de procese fermentative si implicit, a generarii de compusi cu ca
grasi, H2S NH4+ etc.). Deoarece continutul de metale, atat in deseurile menajere cat si a celorlalte tipuri de deseu
municipale este redus (aproximativ 4%), continutul de metale grele ce ar putea avea impact asupra solului si subsolului
 Efectul vizibil a poluarii solului ca urmare a infiltratiilor levigatului si dispersiilor gazoase se manifesta asupra vegeta
deseuri, putandu-se usor constata afectarea, in diferite grade, a stratului vegetal.

In zonele rurale este cunoscuta generalizarea fenomenului de poluare a solului si panzei freatice cu nitrati si nit
intensive a culturilor agricole si depozitarii necorespunzatoare a ingrasamintelor chimice dar si depozitelor neamena
gospodaresti neamenajate corespunzator

Fenomenul este acutizat in zona de influenta a fostelor IAS uri , unde freaticul este afectat de poluarea cu substan
si germeni patogeni . Un exemplu este comuna Dochia unde incidenta imbolnavirilor sugarilor datorata nitratilor este fo

4.3.Aerul

Deseurile municipale polueaza aerul intr-un mod complex, principalele cauze si mecanisme de poluare fiind:

1. degajarea gazului de depozit, gaz ce contine, pe langa componentele principale (CH 4 si CO2) si cantitati mici
substante volatile cu miros dezagreabil, hidrogen sulfurat, dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac, functie de compozitia d

2. transportul de catre vant si dispersia in atmosfera a pulberilor prezente in deseurile municipale

Depozitele de deseuri menajere pot fi considerate surse fixe, calde si difuze de poluare pentru componenta de med
pentru aer sunt: pulberile spontane, mirosurile si biogazul. Calitatea aerului mai este influentata si de:

Arderile necontrolate de deseuri pe depozitele neconforme;

Nerespectarea frecventei de colectare la un interval de maxim 3 zile a deseurilor din punctele de colectare ampl

Folosirea de masini de transport sau terasiere invechite;

Colectarea deseurilor cu un numar mare de autogunoiere cu capacitati mici sau fara a asigura compactarea, cee
o crestere a traficului;

Lipsa cantarului la depozit si estimarea cantitatilor de deseuri depozitate la mc, ceea ce favorizeaza raportarea
decat cea reala. Pe langa impactul financiar, acest aspect influenteaza si traficul, soferii fiind interesati sa faca cat mai m
la capacitate.

4.4.Arii protejate

In principiu, modul actual de gestionare a deseurilor in regiune nu a afectat aceste zone. Majoritatea ariilor proteja
de managent. Cu toate acestea, in nici o arie protejata in regiune (ca dealtfel, in nici una la nivel national), nu a fost ins
set specfic de masuri privind o corecta gestionare a deseurilor. In majoritatea cazurilor se poate vorbi de inexistenta u
deseurilor din perimetru generate de turisti, care produc in principal, un impact vizual si dezagremente ambientale. In
de inexistenta unui sistem propriu de gestionare a deseurilor din perimetru generate de turisti, care produc in principal
ambientale. Dupa ce a aderat la Uniunea Europeana, Romania trebuie sa aiba constituita reteaua de arii naturale pro
2000.
5.5.Peisaj

Peisajul si aspectul ambiental este afectat de starea recipientilor de pre-colectare, gradul lor de uzura, forma si gra
colectare, starea mijloacelor de transport, forma, marimea si modul de gestionare a depozitelor necontrolate.

Orasul Roznov 25.08.2007

Bazar Roznov
 Lipsa oricarei plantatii de protectie, dar, in special, in cazul locurilor de depozitare necontrolata a deseurilor,
orase, produce efecte peisagistice nefavorabile. La acest lucru contribuie si prezenta deseurilor imprastiate de va
spontana a deseurilor, a mirosului, pasarilor sau rozatoarelor care produc dezagremente ambientale majore.

Depozit neamenajat Anexa Vanatori (langa depozitul ecologic ),august 2007

 Deseuri depozitate necontrolat pe langa depozitul ecologic ,august 2007

Deseuri depozitate necontrolat pe drumuri,terenuri agricole din mediul rural sat Brasauti,com Dumbrava Rosie
 Deseuri depozitate necontolat pe langa centrul de reciclare din Darmanesti ,Piatra Neamt,mai 2008

Cartierul Darmanesti Piatra Neamt

Pet uri langa SSA (unde se tine examenul auto)Deseuri rezultatea din
(lac)
 4. 6.Sanatatea oamenilor

Starea de sanatate a populatiei poate fi influientata pe termen lung de emisiile in aer, apa si sol a pr
biogazul), generate in special de depozitele de deseuri, municipale sau rurale. Efecte nocive asupra sanatatii oame
componente ale bio-gazului: CO, H2S, mercaptan, praf si N2. De asemenea, depozitele de deseuri menajere emit in atm
ca mirosuri neplacute, uneori iritante, pe o raza de sute de metri. Asupra organismului uman efectele mirosului sun
apara stari de greata, voma, dureri de cap, respiratie sacadata, tuse, perturbarea somnului, lipsa poftei de mincare, irita
superioare. Aceste simptome apar in special la scormonitorii care actioneaza in majoritatea punctelor de pre-c
reciclabile, cu valoare economica. De asemenea, prin procesele de siroire si infiltratii, solul de sub depozitele de de
majoritate a cazurilor nu s-au efectuat nici un fel de lucrari de impermeabilizare, se imbiba cu agenti patogeni micro
holera) si virali (hepatita si poliomielita), putind avea efecte deosebit de nefaste asupra starii de sanatate a oamenilor.

4.7.Ecosisteme si biodiversitate (flora si fauna)

Actualul sistem de management al deseurilor actioneaza asupra ecosistemelor si a biosferei atat prin polu
proceselor fermentative ce se desfasoara la nivelul masei de deseuri, prin poluantii lichizi levigatul ce se infiltreaza
subterane dar si prin contactul direct al plantelor si animalelor cu deseurile menajere. Emisiile gazoase ale deseuri
biogaz, alcatuit in medie din: 15 84 % CH 4 (procente volumetrice), 15 % CO2, mici cantitati de CO, O 2, H2S, mercapta
azot, etc. Acesta actioneaza atat asupra faunei folositoare (reprezentate, de exemplu, de insectele polenizatoare sau
asupra calitatii si starii fiziologice a plantelor. Substantele volative (urat mirositoare), se impregneaza pe suprafata
intermediul stomatelor in interiorul organismului vegetal.

Totodata, prin sistemul radicular, substantele odorante patrund in organism conferindu-i acestuia o parte
o actiune nociva atat asupra plantelor cat si a vietuitoarelor. Astfel, la concentratiile existente in atmosfera, NO nu e
toxic puternic. In schimb, la concentratii ridicate NO 2 are un puternic efect toxic atat asupra organismelor vegetale ca
(CO) face parte din clasa poluantilor asfixianti (alaturi de CO 2, H2S, cianuri) al caror efect patogen predominant, asu
reprezinta hipoxia si anoxia constand in blocarea aportului, transportului sau utilizarii oxigenului in procesele metabolice

Deoarece deseurile menajere au un continut de numai 4 % metale, continutul de metale grele ce ar

ecosistemelor este mult diminuatTotusi, modul cel mai frecvent si poate cel mai periculos de actiune asupra ecosis
sistemelor de precolectare a deseurilor dar in special depozitele de deseuri menajere, municipale sau rurale, constitui
caini, pisici, porci etc. Astfel, agentii patogeni din deseurile menajere sunt transportati fizic sau isi gasesc gazda in
raspanditi apoi pe o arie mult mai larga decat spatiul de depozitare, afectand grav calitatea ecosistemelor respevtive
 . Capitolul V -Proiecte ,investiti,initiative adoptate de institutii si O
5.1.Proiecte privind managementul deseurilor PLAM Neamt

Cod proiect Denumire Rezultatele Beneficiar Valo

estim
proiect proiectului (Eur

MD 21 Inchiderea depozitului Protectia calitatii solului si panzei freatice Consiliul 5000

de
Conformarea cu legislatia Local
deseuri Savinesti
Protectia sanatatii populatiei Savinesti

MD 2 Constructia unei statii de Implementarea unui sistem de management Consiliul 3000

integrat al
transfer pentru deseuri in Judetean
deseurilor
com. Roznov
Conformarea cu legislatia

MD 3 Constructia unei statii de Implementarea unui sistem de management Consiliul 3000

integrat al
transfer pentru deseuri in Judetean
deseurilor
com. Tasca
Conformarea cu legislatia

MD 4 Constructia unei statii de Implementarea unui sistem Consiliul 3000

transfer pentru deseuri in de management integrat al Judetean

com. Poiana Teiului deseurilor

Conformarea cu legislatia

MD 5 Constructia unei statii de Implementarea unui sistem Consiliul 3000

 transfer pentru deseuri in de management integrat al Judetean

orasul Tg.Neamt deseurilor

Conformarea cu legislatia

MD 6 Inchiderea depozitului Protectia calitatii solului si Consiliul 6000

de
panzei freatice Local
deseuri menajere din
Conformarea cu legislatia Bicaz
orasul Bicaz
Protectia sanatatii populatiei

MD 7 Amenajare depozit de Implementarea unui sistem Consiliul 5000

deseuri municipale in de management integrat al Judetean

mun. Roman deseurilor Consiliul

Conformarea cu legislatia Local

Profitabilitate economica Roman

MD 8 Inchiderea vechiului Protectia calitatii solului si Consiliul 1000

depozit de deseuri din panzei freatice Local

mun. Roman Conformarea cu legislatia Roman

Protectia sanatatii populatiei

MD 9 Inchiderea vechiului Protectia calitatii solului si Consiliul 8000

depozit de deseuri din panzei freatice Local Tg.

orasul Tg.Neamt Conformarea cu legislatia Neamt

Protectia sanatatii populatiei

MD 10 Incinerator pentru Neutralizarea deseurilor si SC 1000

 deseuri substantelor chimice

periculoase la nivelul KOBER

judetului Neam SRL

Turturesti

MD 11 Modernizare halda Protectia raului Moldova si SC 3520

pentru
a panzei freatice in zona MITTAL
slam si deseuri chimice
captarii de apa potabila a STEEL
Simionesti SC
mun. Roman SA
MITTAL STEEL SA
Conformarea cu legislatia Roman
Roman

MD 12 Statie de neutralizare a Managementul Directia 6000

deseurilor spitalicesti la corespunzator al deseurilor de

Spitalul Judetean Neamt periculoase Sanatate

Conformarea cu legislatia Publica

Neamt

MD 13 Realizare instalatie de Managementul ICEFS 5200

incinerare ecologica a corespunzator al deseurilor Savinesti

deseurilor de tip periculoase

elastomer, mase plastice, Conformarea cu legislatia

lichide organice

, inclusive deseuri
organice

MD 14 Utilizarea rumegusului Protectia calitatii solului, Primaria 500 0

 din zona Borca apelor de suprafata si a Borca

panzei freatice

Conformarea cu legislatia

Profitabilitate economica

MD 15 Amenajare centrala Profitabilitate economica Municipalitatea 7610

cogenerare agent termic Roman/

si
ACVASE
electricitate in statia de
RV
epurare a mun. Roman
Roman

MD 16 Inchidere ecologizare Protectia calitatii solului SC 4000

iaz depozitare namol la Conformare cu legislatia Danubian

SC Danubiana SA a SA
Roman
Roman

MD 17 Construirea a trei casete Protectia calitatii solului, SC 1050

de depozitare si apelor de suprafata si a Danubian

deshidratare a namolului panzei freatice a SA

la SC Danubiana SA Conformarea cu legislatia Roman

Roman

MD 18 Utilizarea deseurilor ca Profitabilitate economica SC 7000

material combustibil Carpatce

alternativ la arderea ment

 clinkerului la SC Holding

Carpatcement Holding SA Bicaz

SA

Bicaz

MD 19 Modernizare instalatii Eliminarea deseurilor de SC Protan 1000

pentru depozitarea si animale din gospodariile SA

reciclarea deseurilor de populatiei si din industria Roman

animale alimentara inclusiv in

situatia existentei unui focar

de infectie la aglomeratiile

de animale

MD 20 Utilizarea deseurilor Recuperarea deseurilor Consiliul 1250

lemnoase pentru lemnoase si generarea de Judetean

generarea de energie energie termica Neamt

termica (Wood waste to

energy)

MD 21 Infiintarea unui sistem Salubrizarea localitatilor Asociatia 1000

judetean de salubrizare a rurale din judet CJ Neamt (fond

localitatilor din judetul si Consilii de

Neamt locale inves

implicate priva

atrase
 MD 22 Reciclarea si Protectia solului SC ADF 5000
valorificarea
Reintroducerea deseurilor PROD
deseurilor de sticla
de sticla in circuitul SRL

industrial Piatra

Neamt

RE 1 Reconstructia ecologica Protectia calitatii solului, Compania 1047

a
apelor de suprafata si a Nationala
depozitelor de steril din
panzei freatice a
zona Tulghes Grinties
Protectia sanatatii populatiei Uraniului

Conformarea cu legislatia SA

Bucuresti

Avand in vedere situatia actuala privind gestionarea deseurilor urbane si procesul de adoptare a legislatiei Uniunii
la nivelul intregului judet a unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, Planul Judetean de Gestionare a Deseur
Hotararea Consiliului Judetean Neamt nr. 80 din 12.12.2003, prevede pentru judetul Neamt 3 depozite zonale si 3 statii

Depozite zonale

Piatra Neamt, depozit ecologic existent

Roman
Targu Neamt

Statii de transfer :

Roznov
Tasca
Poiana Teiului

Reanalizand situatia, in contextul reducerii numarului de depozite zonale in functie de prognoza cantitatilor d
Strategia nationala de gestionare a deseurilor, iar Planul National de Gestionare a Deseurilor final s-a realizat tin
depozite zonale la nivelul tarii pana in anul 2019, s-a propus, pentru judetul Neamt aprobarea realizarii unui nou depoz
transfer la Targu Neamt arondata depozitului zonal Roman.
Argumentele care justifica realizarea Depozitului Zonal Roman sunt:

populatia ce urmeaza a fi deservita de depozit este de 290.462 locuitori

depozitul va deservi un numar de 46 unitati administrativ teritoriale (1 municipiu, 1 oras, si 44 comune)
se va putea asigura implementarea optima a unui sistem integrat de gestionare a deseurilor la nivelul intregului
localitati rurale dispersate;
distantele dintre Depozitul Ecologic Piatra Neamt si unele localitati rurale din zona Roman sunt mai mari de 80 k
accesul dificil in anumite zone pentru mijloace de transport de mare capacitate;
optimizarea costurilor de colectare si transport a deseurilor.

Initiative adoptate de agenti economici pentru reducerea impactului deseurilor asupra mediului

Programe de investitii mii RON

Nr. Agent economic Plan de investitii 2006 Realizat

crt. 2006

1. SC Agro Fertil SRL Savinesti 30,1 43,25

Valorificarea/eliminarea definitiva a deseurilor

de ambalaje existente

2. SC Kober SRL Turturesti - 5,693

Gasirea unei solutii de eliminare a cenusii, in

conformitate cu cerintele legale

3. SC Mittal Steel SA 701,86 154,86

Halda de slam si reziduuri

4. SC Rifil S.A. 35 18,93

Gestionarea deseurilor

5. SC Ferominvest SRL Izvoare 39,85 3,65

Eficientizarea sistemului de ardere a

 deseurilor de lemn in centrala termica

6. SC Fibrexnylon SA Savinesti 6,5 6,5

Colectarea deseurlui de sulf din zona

depozitului de sulf Lactama 3

5.2.Initiative adoptate de catre agentii economici, institutii, ONG-uri.

Program pentru managementul deseurilor solide in Piatra Neamt, Romania cu finantare asigurata din fond
proiecte din cadrul Programului ISPA.

Sistemul de management al deseurilor presupune:

colectarea selectiva a deseurilor pe patru tipuri de deseuri;

puncte de colectare 931;
centre de colectare a deseurilor voluminoase (mobilier, textile, DEEE, etc.);
mijloace de transport: 18 autocompactoare (16 buc. a 7 to/buc. si 2 a 2 to/buc.);
1 masina de spalat containerele de colectare;
1 masina de ridicat si transportat containere a 30 mc si iglu-uri a 1.100 litri din centrele de colectare deseuri vol
statia de compostare a deseurilor organice;
statie de sortare a deseurilor de sticla si plastic; plasticul se baloteaza si se valorifica prin agenti economici spec
deseurile de hartie si carton se baloteaza si se valorifica prin agenti economici specializati;
deseurile reziduale se depoziteaza in celulele depozitului ecologic;
deseurile din constructii si demolari se concaseaza in statia de concasare si se folosesc fie pentru acoperirea ziln
in functie de natura materialului concasat;
deseurile voluminoase se valorifica prin agenti economici specializati;
campanii de informare si constientizare a populatiei, articole in presa locala, pliante, dezbateri cu reprezentant
spot TV locale;
reabilitarea depozitului vechi, depozitul vechi a fost inchis in anul 2005;
realizarea unei noi alveole in depozitul ecologic cu suprafata de 4,2 ha si capacitate de 300.000 mc.

Toate componentele investitiei sunt finalizate, din luna ianuarie 2007 a demarat implementarea.

In domeniul initiativelor pentru valorificarea deseurilor lemnoase se inscrie si Programul general de actiune al S.C
to Energy) pentru perioada 2006 2012, aprobat prin Hotararea Consiliului Judetean Neamt nr. 62/15.05.2006.

S.C. WWE Neamt S.R.L. este o societate comerciala infiintata de catre Consiliul Judetean Neamt si Danice
administrarea acestui program.
 Planul master WWE are la baza utilizarea deseurilor de masa lemnoasa provenite din urmatoarele surse:
industria de prelucrare a lemnului din judetul Neamt;
gaterele din judetul Neamt;
deseuri de masa lemnoasa colectate din paduri rezultate ca urmare a activitatilor de intretinere si curatire dupa exp
deseuri de masa lemnoasa rezultate ca urmare a administrarii zonelor publice si a zonelor adiacente drumurilor jude

Programul va avea doua directii principale:

recuperarea tuturor deseurilor de lemn pe intreg teritoriul judetului si transformarea lor in bio-combustibili in fabric
prima etapa va fi construita o fabrica de pelete in comuna Tarcau, utilizand deseurile de lemn de pe valea munte
urmand ca la punerea in functiune sa solicite emiterea autorizatiei de mediu.
Instalarea de centrale termice pentru institutii publice si populatie care sa utilizeze acesti bio-combustibili.

Se preconizeaza instalarea unei puteri de cca. 160 MW, din care se distinge sistemul de incalzire pe bio-combustibili
dar si un numar important de cazane de puteri mici (100 400 KW) pentru scolile din mediul rural. O prima astfel de cap
din comuna Tarcau.

Pe termen mediu si lung se are in vedere si colectarea, procesarea si utilizarea deseurilor din agricultura si a des
special deseurile din cultura paioaselor, dar si cele provenite din culturile altor plante (porumb, floarea soarelui, soia
deseurilor menajere se are in vedere selectarea prealabila (la sursa), sau o selectare mecanica ulterioara pentru separa
prin ardere (in special de natura organica). WWE are acces la know-how si se bazeaza si pe experienta directa in Dane

Impactul asupra mediului:

Prin implementarea programului se va elimina risipa unei importante resurse locale de energie si se va inlatura
actuale (abandonarea unei cantitati importante de deseuri de masa lemnoasa in paduri si prin depozitarea in conditii
profil), ceea ce va conduce la o reducere considerabila a emisiilor de CH 4 (gaz cu efect de sera) in atmosfera.

Totodata se va reduce si utilizarea combustibililor fosili (gaz natural si combustibili lichizi), astfel obtinandu-se o red
30.000 tone anual (2007).

Programul WWE va sprijini dezvoltarea judetului Neamt in general, prin faptul ca va contribui la protectia mediului, va
duce la economii energetice si va crea noi locuri de munca.

In luna noiembrie 2005 a fost lansat Proiectul Managementul integrat al deseurilor scolare implicarea tinere
colectare selectiva a deseurilor de ambalaje finantat prin Programul National de grant-uri Natura Romaniei, in in
Mediuluipentru Europa Centrala si de Est, Biroul National Romania si Asociatia Salvati Dunarea si Delta Academ
S.C. Ecorom Ambalaje S.A., in valoare de 7.400 .

In proiect au fost implicate urmatoarele unitati de invatamant din judet: Colegiul National de informatica Piatra
Colegiul National Stefan cel Mare Tg. Neamt, Grupul Scolar Vasile Sav Roman, Scoala nr. 3 Piatra Neamt, Scola
Clubul Copiilor Zanesti.

Principalele actiuni desfasurate in cadrul proiectului:

o Asociatia Managerilor de Proiecte, Parcul National Vanatori-Neamt si Primaria Vanatori-Neamt, au organiza
selectiva a deseurilor de ambalaje, intitulat Mesaj pentru o Planeta Verde. Aceasta a fost prima actiune din cadru
colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje in Rezervatia de Stejari Dumbrava a Academiei Romane.
o Organizarea colectarii selective si ecologizarea imprejurimilor scolilor grupului tinta si a unor arii protejate;
o Turneu in gradinitele romascane cu sceneta Sa invatam de la Scufita Rosie realizata de membrii clubului Sem
Vasile Sav Roman.
o Ce legatura au deseurile noastre cu UE - prelucrarea legislatiei romanesti si comunitare privind protectia me
de la Garda de Mediu;
o Protejand natura construim viitorul simpozion organizat la Colegiul National de Informatica Piatra Neamt
poluarea cu deseuri din ambalaje in arii protejate (Parcul National Ceahlau, Lacul de acumulare Bicaz, ariile avifaunistic
Cozla si Pietricica); au participat reprezentanti de la APM Neamt;
o monitorizarea zonelor ecologizate si avertizarea celor care nu respecta normele legale de protectie a mediului;
o organizarea unor expozitii de afise intitulate Deseurile obsesia zilelor noastre;
o activitati practice in arii protejate dedicate Zilei Internationale a Parcurilor sub directa indrumare a APM Neamt
o Deseurile ne privesc pe toti Simpozion organizat la Centrul Cultural Pastoral Sf. Daniil Sihastru
o prezentarea rezultatelor activitatilor in cadrul emisiunii TV pentru tineret Generatia XXI, postul local de televizi

Proiectul s-a derulat pana in luna iulie 2006.

In cadrul Programului Phare 2004 CES Schema de Investitii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deseurilor
cu Primariile Bicaz, Tarcau, Bicazu Ardelean, Bicaz Chei si Damuc li s-a aprobat pentru finantare Proiectul Sistem de co
pentru deseurile din arealul turistic Valea Bicazului.

Campanie de colectare a PET urilor Izvorul Muntelui (foto: APM Neamt )

 In mediul rural nu exista sisteme organizate de gestionare a deseurilor, problema gestionarii deseurilor fiind abo
pentru salubrizarea localitatilor. O serie de primari ai comunelor din zona Roman au convenit sa se asocieze in ved
dispozitie de Comunitatea Europeana, pentru realizarea unor proiecte concrete de salubritate a localitatilor pe care l
proiecte ,acestea urmand a fi examinate,respectiv:

Proiectul nr. 1 presupune un consortiu format din patru comune: Sabaoani, Botesti, Gheraesti si Tamaseni.

Proiectul nr. 2 se concretizeaza intr-un consortiu de 10 comune: Dulcesti, Birgauani, Faurei, Horia, Ion Creanga, Moldov
Valeni.

Obiectiv:
- incadrarea in prevederile legale
- imbunatatirea colectarii deseurilor pe raza comunelor, pina la aceasta dat neexistand un
- reducerea impactului depozitelor de deseuri
- indeplinirea obiectivelor propuse prin Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor, implementata prin intermed
Planul National de Actiune pentru Mediu, Planul Regional de Actiune pentru Mediu, pentru regiunea Nord - Est si Plan
pentru judetul
- imbunatatirea capacitatii autoritatilor publice locale de a contribui la protectia mediului.

Prioritati:
- cresterea calitatii vietii in ca
- protejarea sanatatii
- promovarea educatiei ecologice,
- dezvoltarii unei mentalitati adecvate
- constientizarii populatiei asupra impactului activitatilor antropice asupra
* conservarii resurselor regenerabile si
* reciclarii
* protejarii
- schimbarii atitudinii si comportamentului fata de
- responsabilizarii civice, esentiala pentru bunastarea umana si exercitarea drepturilor fundamentale ale omului, prin fo
fata de mediul
Obiectiv
- realizarea infrastructurii de colectare selectiva a deseurilor.
Actiuni:
- amenajarea de platforme betonate, prevazute cu recipienti subterani destinati colectarii levigatului, pe care se v
colectarea selectiva a deseurilor menajere si a
- asigurarea fiecarei gospodarii cu necesarul de saci menajeri pentru colectarea selectiva a deseurilor menajere, a hirti
o perioada de un
- infiintarea Serviciului Salubritate in cadrul Primariilor, instruirea personalului, implicit crearea de noi locuri de munc
proiect;
- campanie agresiva de educare si constientizare a populatiei.

Prin voluntariat,spre un Bicaz mai curat sponsorizat de Carpacement , lansat in ianuarie 2007. proiectul pro
actiune pentru protejarea mediului. In cadrul acestei initiative sunt colectate deseuri nedegradabile din ecosistemul ac
raului Bistrita. Scopul acestui proiect este educarea si constientizarea comunitatilor locale in legatura cu importanta
deseurilor. Un alt obiectiv al proiectului este initierea activitatilor de colectare selectiva a deteurilor in zona. Deseurile P
ulterior reciclate. Cauciucurile uzate au fost colectate si apoi valorificate energetic in fabricile Carpatcement. De a
amplasate 18 europubele destinate colectarii selective si reciclarii ambalajelor de tip PET. Proiectul a fost planificat in lu
demarat in luna iulie. au fost realizate propunerile de materiale pentru educatia ecologica in scoli. De asemenea, a fo
pubele pentru mase plastice.

In august organizatorii proiectului s-au intalnit cu reprezentantii diferitelor ONG-uri din zona. Primaria Poiana T
partenera. Pe raza localitatii se afla gura de varsare a raului Bistrita in lacul de acumulare Bicaz. Pentru ca raul aduce ca
decis amplasarea statiei de colectare si transfer a deseurilor in Poiana Teiului. Tot in august au fost initiate actiunile
lacului Bicaz si de pe raza comunei Poiana Teiului Actiunile de colectare a Pet-urilor au continuat si in luna sept
identificate locurile de amplasare a europubelelor. De asemenea, organizatorii proiectului 'Prin voluntariat, spre un
Agentia pentru Protectia Mediului Neamt si cu Inspectoratul Scolar Judetean.

Rezultatele asteptate ale proiectului sunt:

Reducerea impactului deseurilor asupra ecosistemului din lacul Bicaz si din bazinul raului Bistrita si, pe termen l

Ameliorarea cadrului natural si peisagistic

Colectarea si compactarea a circa 10-15 tone de deseuri, in special PET si cauciucuri uzate in zona Bicaz ,in 200

Participarea a peste 200 voluntari CARPATCEMENT la actiunile practice ale proiectului

Introducerea colectarii selective a deteurilor de tip PET in noi zone adiacente lacului Izvorul Muntelui

CONCLUZII

In ultimii ani s-a constatat o dinamizare in ceea ce priveste activitatile de gestionare a deseurilor pe fondul
adoptarea noilor regelementari din domeniu.Astfel prin derularea programelor structurale de pre- aderare ISPA si PH
investitii majore cel mai important fiind sistemul de management al deseurilor municipale solide din Piatra Neamt
adoptate pentru contruirea unor statii de transfer in zona turistica a vaii Bicazului (ce vor deservi comunele Tarcau,
Poiana Teiului,Roznov,Tg Neamt si construirea unui depozit zonal la Roman.
 Gestiunea deseurilor reprezinta una dintre problemele cele mai acute de protectie a mediului. Dat fiind crestere
si tehnologiile si instalatiile inca invechite, cantitatea de deseuri produsa a crescut. Gestionarea deseurilor cuprin
transport, tratare, valorificare si eliminare a deseurilor.

Deseurile municipale si asimilabile sunt reprezentate de deseurile generate in gospodariile populatiei (menajere
unitati prestatoare de servicii, deseuri stradale, deseuri din parcuri si spatii verzi

Daca anterior in categoria de deseuri municipale intrau deseurile din constructii si demolari, deseuri de echip
(DEEE ),deseuri spitalicesti,deseuri de ambalaje, namoluri de la statiile de epurare orasenesti odata cu adoptarea norm
sunt analizate separat ca fluxuri specifice avand metode si tehnologii distincte de gestionare.

Serviciul de salubrizare a localitatilor (precolectare, colectare, transport si depozitare deseuri municipale) se desfaso
coordonarea autoritatilor publice locale. Activitatile de colectare si transport a deseurilor municipale din judet sunt orga
localitatii, numarul persoanelor deservite, dotare, forma de proprietate.

La nivelul anului 2005, populatia deservita cu servicii de salubritate reprezenta 37,56 % din numarul total de
procentul de acoperire fiind de 78,63 %, iar in mediul rural de 11,77 %.Serviciul de salubritate din mediu rural e foa
comune din vecinatatea centrelor urbane beneficiaza de un sistem centralizat de salubritate.Astfel eliminarea dese
raurilor(Bistrita,Moldova,Ozana,Cracau,Cuejdi ,parauri din zona montana) ,pe drumuri .terenuri cun un impact major asu
suprafata si subterane.) cu implicatii directe asupra surselor de apa potabile, culturilor agricole , sanatatii umane,peisaj

Colectarea deseurilor se realizeaza in amectec ,doar in municipiul Piatra Neamt s-a implementat un sistem de
din plastic si PET ,hartie si carton,deseuri organice ,deseuri reziduale, si s-au deschis doua centre de reciclare respecti
colecteaza deseuri voluminoase (mobila si lemn,textile,DEEE ) In municipiul Roman ,operatorul de salubritate Ros
colectarea PET-urilor, fiind dotata cu recipiente speciale pentru realizarea acestui obiectiv.

Din 2007 a inceput demararea unui proiect finantat din Fondul de Mediu ce are in vedere dezvoltarea in mediul
deseurilor si colectarea selectiva a acestora (hartie /carton si PET uri )Astfel in judetul Neamt unele comune au
proiect.

Pana in anul 2006, singurele procese de tratare a deseurilor municipale inaintea eliminarii, au constat in compactarea
(autocompactoare) si cu buldozerele in depozite

In cadrul Programului ISPA Managementul integrat al deseurilor solide in municipiul Piatra Neamt, Romania, mu
statie de sortare si una de compost care functioneaza din 2007.

Agentii economici tip REMAT existenti in judet, achizitioneaza, de la persoane fizice si juridice autorizate dese
metale, mase plastice) pe care le trateaza (sortare, dezmembrare, maruntire, presare, balotare) in vederea
valorificatoare/reciclatoare

Eliminarea deseurilor municipale in judetul Neamt, in mediul urban se asigura prin depozitele controlate de care
mediul rural pe anumite locuri, stabilite, de asemenea, de administratiile publice locale. In municipiul Piatra Neam
selective a deseurilor municipale se elimina prin depozitare doar deseurile reziduale, care nu se pot recupera

Dintre depozitele de deseuri municipale, numai depozitul nou de la Piatra Neamt este realizat in conformitate
privind depozitarea deseurilor, fiind prevazut cu un sistem de impermeabilizare cu strat de argila compactata compl
 strat de drenare, cu sistem de colectare a levigatului si de pompare a acestuia in statia de epurare oraseneasca ; de as
foraje de monitorizare a calitatii apei subterane in perimetrul depozitului.

Conformarea totala a depozitului s-a realizat in anul 2006 prin realizarea sistemului de colectare a gazului de
levigatului.

Exploatarea depozitelor vechi este insuficient organizata. Deseurile depozitate sunt in cea mai mare parte neselectat
din hartie si carton, metalice, PET-uri). Se tine numai o evidenta a cantitatilor de deseuri prin cantarirea vehiculelor, controlu
doar vizual. Utilajele utilizate nu asigura o compactare corespunzatoare a deseurilor, iar acoperirea se realizeaza partial.
In planul de implementare a directivei privind depozitarea deseurilor au fost stabilite termenele de inchidere a depozitel
Depozit municipal Piatra Neamt (depozit vechi) anul 2005, inchis;
Depozit municipal Roman anul 2012 ;
Depozit orasenesc Tg. Neamt anul 2012 ;
Depozit orasenesc Bicaz anul 2009.

In mediul rural eliminarea deseurilor se face neconrolat (in albiile raurilor,drumuri,terenuri ,lutarii,in spatele
neconforme (77 ) care vor fi inchise incepand cu 2009.Construirea unor statii de transfer la Roznov,Poiana Teiului si Ta
din zonele respective.

In mediul rural nu exista sisteme organizate de gestionare a deseurilor, problema gestionarii deseurilor fiind abor
pentru salubrizarea localitatilor. Depozitele existente in localitatile rurale nu sunt amenajate pentru a putea preveni
pentru sanatatea populatiei. In multe localitati din mediul rural deseurile menajere din gospodariile populatiei sun
gospodaresc, prin compostarea celor biodegradabile sau arderea in sobe a celor combustibile.

In ceea ce priveste deseurile de productie ,in judetul Neamt exista agenti economici care detin deseuri de produ
uzate,acumulatori uzati,condensatori si baterii de condensatoare cu continut de PCB aflate in spatii de stocare relativ in sigu
nivelul judetului eliminarea deseurilor de productie periculoasa se realizeaza prin depozitare,o serie de depozite primind dej
unitatile industriale SC Agrana Romania SA (Roman),ArcelorMittal SA Roman.,SC.Moldeternit (Fibrobeton)SA Bicaz.

Pentru diminuarea deseurilor de productie trebui sa se realizeze investitii atat in procesul de productie
gestionarea corespunzatoare a
Fluxurile specifice de deseuri (deseuri de ambalaje,deseuri rezultate din activitati medicale ,deseu
demolari,namoluri,DEEE ,vehicule scoase din uz,deseuri de pesticide)beneficieaza fiecare in parte de un c
tehnologii distincte de gestionare ,la nivelul judetului implementarea acestora pentru atingerea obiectivelor impuse de

Gestionarea neadecvata a tuturor categoriilor de deseuri are un impact negativ asupra factorilor de mediu (apele
subsolul,aerul,ecosisteme si biodiversitate,peisaj,sanatatea oamenilor,arii protejate etc) indentificandu-se la nivelul judetului ma
Proiectele si investitiile in curs de derulare sau care se vor implementa, finantate din fonduri stucturale ,guvernam
calitatea managementului deseurilor la nivelul judetului.

Bibliografie
Bold A.V.,Maracineanu G.A. Managementul deseurilor solide urbane si industriale,Ed.Matrix Rom,Bucuresti 2003.

Gheorghe A.,Ghe.Dumitroaia,Fartala Ghe.V. , Harasemiuc D. Judetul Neamt Monografie ,Ed.Panteon,Piatra Neamt,19

*** Anuarul statistic al judetului Neamt

*** Planurile de implementare ale urmatoarelor Directive:

- 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor

- 94/62/CE amendata de directive 2004/12/CE privind ambalaje si deseurile de ambalaje
- 2002/96/CE privind DEEE
- 2000/53/CE privind VSU

*** Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor Programul Operational Sectorial de Mediu,varianta octombrie 2006

*** Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor Programul Complement ,varianta august 2006.

*** Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor - Planul National de Gestionarea Deseurilor

*** ANPM Managementul deseurilor de echipamente electrice si electronice

*** ARPM Bacau - Planul Regional de Gestionare a Deseurilor,Reg.1N-E,2003

*** APM Neamt - Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor ,2003.

***PLAM Neamt Planul Local de Actiune pentru Protectia Mediului ,jud.Neamt,2005

*** Primaria Piatra Neamt Sistemul de Management al Deseurilor Solide

*** APM Neamt Raport anual privind starea mediului ,cap.Deseuri 2001.

*** APM Neamt Raport anual privind starea mediului ,cap.Deseuri 2002.

*** APM Neamt Raport anual privind starea mediului ,cap.Deseuri 2003

*** APM Neamt Raport anual privind starea mediului ,cap.Deseuri 2004

*** APM Neamt Raport anual privind starea mediului ,cap.Deseuri 2005

*** APM Neamt Raport anual privind starea mediului ,cap.Deseuri 2006.

www..apmnt.ro

www.eco-ambalaje.ro