Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale

Directia Generala Elaborare Strategii Agroalimentare

POLITICA AGRICOL
COMUN
SI IMPACTUL PE PLAN
NAIONAL
Cristu Chirfot MAPDR D. G. Strategii
 POLITICA AGRICOL COMUN SI IMPACTUL PE
PLAN NAIONAL
Viziune de ansamblu

2. Februarie 2005: Comisia European a relansat Strategia

Lisabona
Strategia ncearc s ofere soluii pentru nevoia crescut a UE
privind impulsionarea creterii economice, crearea de noi locuri
de munc i creterea competitivitii pe piaa internaional.

Strategia intete s ofere oamenilor un standard de via mai

ridicat prin oferirea unui mediu natural i social durabil.

S-au stabilit principii de baz privind contribuia PAC la Strategia

Lisabona: perfoman economic puternic ce merge
concomitent cu utilizare durabil a resurselor naturale.
 Actorii PAC
Pe plan UE Pe plan mondial
Fermieri
Platitorii de taxe si OMC
impozite OECD
Consumatorii Exportatori nei
Politica
Mediul privat i public Agricol Importori nei
decizional
Comun ACP
Reprezentanii societii
civile fundaii asociaii LDCs
din domeniile: (mediu, MERCOSUR
societatea rural, etc)
...
...

Aderarea Noilor rii Membre

 Principiile iniiale ale PAC Articolul 39
(1958) ROMA

creterea productivitii prin promovarea progresului

tehnologic i asigurarea utilizrii optime a factorilor de
producie, n special a muncii
asigurarea unui standard de via acceptabil pentru cei
din sectorul agricol
stabilizarea pieelor
asigurarea aprovizionrii
oferirea consumatorilor de produse alimentare la preuri
rezonabile.
 Evolutia PAC
1984: cote privind producia de lapte
1988: stabilirea nivelului maxim a cheltuielilor UE pentru
fermieri
1992: Reformele Mac Sharry (limitarea produciei n
cretere(29% pentru cereale,15% pentru carne de vit), pli
set-aside sistem de decuplare a ajutorului pentru venit
de ajutorul pentru producie
2002: stagnarea cheltuielilor agricole pn n 2013, n
termeni reali
2003: decuplarea subvenilor pentru o anumit cultur,
plile ctre exploataiile individuale legate de respectarea
mediului, standarde de sigurana alimentelor i standarde
de bunstare a animalelor.
2005: Reforma regimului zahrului
Productivitate
Politi
Competitivitate
Durabilitate

Inceputul Anii de criz

caReforma Agenda Reforma PAC
PAC 1960 1986 1988
Agri
Mc Sharry 1992 2000 2003

Securitatea
Alimentar
Supra productia
Cheltuieli
colReducerea
supraproduciei
Orientarea catre
piata
Imbunatatirea
Com
exagerate Reformarea PAC
Mediul Consumator
productiei Relaii Inconjurator Competitivitate
Dezvoltare Rurala
tensionate pe
un
Stabilizarea Stabilizarea Dezvoltare Mediul Inconjurator
Pietelor plan Rurala
Veniturilor DECUPLAREA DE
internaional
Sprijinirea Masuri Stabilizarea PRODUCTIE
veniturilor structurale Bugetului SPS - SAPS
 Contextul reformrii PAC

Reforma Fondurilor Viitorul dezvoltrii

Structurale rurale: 2004/2005 Dezvoltarea economic a
pieelor agricole

Reforma Fondurilor Reforma PAC:

Structurale FEADR 2004 OMC / OMS
Runda Doha
Reforma PAC:
Perspectiva 2003
financiar Relaiile comerciale
2007-2013 internaionale
Evaluarea
EU Consiliul BXL intermediar 2002 Lrgirea UE
din Octombrie 2002
EU 25
cadrul financiar EU 27
datorat lrgirii UE AGENDA 2000 EU
 FEOGA - EAGF
100%

EAGGF Guarantee section

80%

60%

40%

20%

0%
1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Restitutions Market support and other interventions

Direct Aids - (Aides Production) Rural Development
Modelul european privind agricultura n UE
Modelul european n domeniul agrar se bazeaz pe o agricultur
competitiv, durabil, multifuncional i de acoperire a ntregului
teritoriu.

Politica Agrara - Sinergia dintre

Agricultur
i Dezvoltare Rural
Viabilitate Economic orientare catre piata

Societatea rural elementul important

Integritatea mediului
 POLITICA AGRICOL COMUN - 2007-2013

FEGA Fondul European de FEADR Fondul European de

Garantare Agricola Agricultura si Dezvoltare Rural

PILONUL I PILONUL II

Politica de pia Politica de

dezvoltare regional
Sprijin pt. venit
Bunuri publice

Funcia de mediu
Producia de Funcia rural
alimente

Agricultur i zone rurale durabile

Noua PAC (2007-2013)

Primul pilon Pilonul doi

Axa 1
Cresterea sectoarelor
Organizaii Comune Agricol si forestier
de Pia Axa 2
O.C.M. Imbunatatirea
subvenii export Mediu si peisaj rural
sprijin pia Axa 3
Diversificarea economiei
in zona rurala si cresterea
Pli directe calitatii vietii
Axa Leader
BUGETUL UE 2006

56,87 milliarde
 Politica agricol comun

PAC este domeniul de politici cel mai reglementat din

Uniunea European
dar fiecare stat membru trebuie s neleag aceasta ca un
cadru n care se pot formula politici de acoperire a cerinelor
naionale
implementarea trebuie s se bazeze pe structuri
administrative eficiente i efective
politica agrar naional trebuie s se concentreze pe
beneficiar: fermierul i consumatorul
n prezent n Romnia: implementarea OCM, IACS i a
msurilor de Dezvoltare Rurala se bazeaz pe cerinele
naionale
formularea de politici trebuie s ia n considerare i evoluii
viitoare, de exemplu bio-energia
 Proiectia anului 2007 - MAPDR

Perspectiva anului 2007 are in vedere:

Continuarea investitiilor in agricultura si a Programului Fermierul.

Introducerea subventiei fixe si uniforme

uniforme la hectar, indiferent de tipul de productie, conform principiului platii unice
la hectar - SAPS (Single Area Payment Scheme) pentru toate terenurile agricole apartinand fermelor eligibile
(peste 1 ha, constituite din parcele mai mari sau egale cu 0,3 ha) conform reglementarilor europene.

Pentru stabilirea nivelului subventiei unice la hectar, suma anuala se va imparti la numarul de hectare insumat de
toate fermele de peste 1 hectar inregistrate in Registrul Fermelor pana la data de 15 mai 2007 (data limita de
depunere a cererilor de subventii din partea agricultorilor).
Mentinerea subventiei la hectar decuplata de productie si diferentiata in functie de tipul de produs, pentru
sectoarele considerate sensibile sau prioritare (subventie complementara sustinuta din bugetul national-
national- CNDP).
CNDP).

Romania are dreptul sa utilizeze, conform negocierilor cu UE, un buget de maxim de 528 milioane euro, din care
122,1 milioane euro pot proveni prin transferul a 20% din alocarea pe 2007 pentru dezvoltarea rurala, pentru a
reduce efortul bugetar national.

Prin aceasta subventie complementara se vor sustine in continuare sectoare care au fost sustinute si in 2006.

Efectuarea platilor subventiilor catre agricultori ncepe in octombrie 2007 (perioada martie-mai primirea cererilor
de plata, perioada iunie-septembrie control pe teren si din octombrie demararea platilor catre fermieri).
Mentinerea sistemului de interventie pe piata cerealelor, la care se vor adauga sisteme de interventie sau alte forme de regularizare si pe
piata altor produse (carne, lapte, vin, legume-fructe, zahar, etc.) conform reglementarilor PAC.
Desfasurarea Planului National de Dezvoltare Rurala 2007-2013, structurat pe 4 axe strategice de sprijinire a fermierilor (20 de masuri).
 Mentinerea sistemului de interventie pe
piata cerealelor, la care se vor adauga
sisteme de interventie sau alte forme de
regularizare si pe piata altor produse
(carne, lapte, vin, legume-fructe, zahar,
etc.) conform reglementarilor PAC.
Desfasurarea Planului National de

Dezvoltare Rurala 2007-2013, structurat

pe 4 axe strategice de sprijinire a
fermierilor (20 de masuri).
 Plile directe
Principalele conditii de eligibilitate pentru a beneficia de SAPS, PNDC
vegetal, culturi energetice si zahar sunt urmatoarele:
- Utilizarea unei suprafete de teren agricol mai mare sau egala cu
1ha. Aceasta suprafata nu poate fi formata din parcele mai mici de
0,3 ha.
-Mentinerea terenului agricol respectiv in bune conditii agricole si de

mediu.
Schemele de pli directe care se acord ncepnd cu
anul 2007, ca mecanisme de susinere a productorilor
agricoli, conform PAC:
Schema de plat unic pe suprafa (SAPS)
Pli naionale directe complementare n sectorul
vegetal (PNDC).
Pli naionale directe complementare n sectorul
zootehnic (PNDC).
Schema de plat pentru culturi energetice.
Schema de plat separat pentru zahr.
 Schema de plat unic pe suprafa
(SAPS)
Plat direct pe suprafa acordata n mod uniform,
decuplat de productie, suprafetelor meninute n
bune condiii agricole i de mediu, i anume:
- cereale pentru boabe, plante leguminoase pentru
boabe, plante industriale, cartof, sfecla de zahar,
rdcinoase pentru nutre, legume proaspete, pepeni
i cpuni, flori i plante ornamentale, plante pentru
nutre, plante pentru producerea de semine i
seminceri pentru comercializare, alte culturi n teren
arabil, inclusiv terenurile de sub sere i solarii i
terenul lsat necultivat n mod deliberat;
Schema de plat unic pe suprafa (SAPS)

- pajiti permanente (puni i

fnee);
- vii i pepiniere viticole;
- livezi, arbuti fructiferi, hamei,
pepiniere i alte culturi
permanente;
- grdini familiale.
 Pli naionale directe complementare
(PNDC) n sectorul vegetal
Reprezint pli n cadrul schemelor de
sprijin comunitare i constau n acordarea
suplimentar de sume pe suprafa,
pentru urmtoarele culturi agricole:

- Grupa I: gru i secar, orz i orzoaic,

ovz, porumb i sorg, floarea soarelui,
rapi, leguminoase pentru boabe;
- Grupa II: sfecl de zahr, orez, hamei,
tutun, soia convenional, in i cnep.
Schema de plat pentru culturi energetice
Acordarea unei sume unitare pe suprafa
ncepnd cu anul 2007, pentru culturi
energetice destinate produciei de
biocombustibili, i anume: rapi, floarea
soarelui, soia i porumb
Fermierii care solicit plat pe suprafa
pentru culturile energetice, nu mai au
dreptul s primeasc pli naionale directe
complementare n sectorul vegetal (PNDC),
pentru aceleai suprafee.
Schema de plat separat pentru zahr

Acordarea unei sume pe suprafa,

pentru cultura de sfecl de zahr,
destinat produciei de zahr.

Beneficiaz de aceast plat fermierii

care au ncheiat un contract de livrare
a produciei de sfecl de zahr cu o
unitate procesatoare i deintoare de
cot.
 Pli naionale directe complementare

(PNDC) n sectorul zootehnic

Se acorda o prima unitara pe cap de animal, in
vederea sustinerii activitatilor din domeniu, pentru
urmatoarele specii:
1. Bovine adulte femele, si suplimentar o
- prima pentru Controlul Oficial al
Performantei si / sau
- prima pentru bovinele insamantate artificial
in primele 4 luni dupa fatare.
2. Tineret bovin mascul destinat sacrificarii
3. Bovine adulte la sacrificare
4. Ovine si caprine
 Avnd n vedere c sprijinul financiar acordat productorilor
agricoli prin Politica Agricol Comun nu este suficient pentru
activitile agricole, se pot acorda si alte faciliti financiare
de la bugetul naional, prin bugetul MAPDR se permite
acordarea de AJUTOARE DE STAT in urmatorii 3 ani pentru:

activitati comune din agricultura

activitati din sectorul vegetal
activitati din sectorul zootehnic
activitati din sectorul de imbunatatiri
funciare
 Activiti comune din agricultur
- investitii pentru:
sustinerea si regenerarea plantatiilor de vii,

arbusti si pomi fructiferi, hamei p recum si

a materialului saditor
dotarea tehnica a agriculturii si industriei

alimentare
modernizarea unitatilor de productie

- sustinerea depozitarii productiei agricole

si a promovarii produselor
- sustinerea grupurilor de producatori

- sustinerea implementarii masurilor de

siguranta alimentara
 Activiti din sectorul vegetal

Sprijin in sectoarele legume-fructe,

culturi de cmp, viticultura,tutun, hamei,
cartof, plante medicinale si aromatice,
flori, plante dendrologice si ornamentale,
pentru:

- sustinerea productiei
- dezvoltarea tehnologiilor de productie

- sustinerea productiei marfa

 Activiti din sectorul zootehnic

Sustinere pentru:
- ameliorarea populatiilor de animale
- imbunatatirea calitatii produselor de
origine animala
- imbunatatirea calitatii productiei
pajistilor
- producerea si comercializarea
produselor apicole
 Activiti din sectorul de
mbuntiri funciare

Sustinere pentru:
- asigurarea starii de functionare a
infrastructurii
- achizitia de instalatii si echipamente
- investitii pentru modernizarea si
retehnologizarea infrastructurii