Sunteți pe pagina 1din 4

SCOALA CU CLS.

I-VIII CALINESTI
MARAMURES

ARGUMENT:

"Strabunii ne-au lasat locul, sa pastram neamul si portul.

In urma unei excursii la muzeul satului Sighetul Marmatiei am aflat multe


lucruri interesante despre viata oamenilor din trecut, despre obiceiurile si datinile
lor, despre portul popular.
Copiii ne-au adresat multe intrebari legate de ceea ce au vazut si asa am hotarat
impreuna sa desfasuram proiectul tematic cu tema: Maramuresul Muzeu viu in
Centrul Europei.

SCOPUL:

Redescoperirea si promovarea valorilor traditionale stramosesti prin


implicarea copiilor si cadrelor didactice in diverse activitati legate de traditiile
locale.

GRUPUL TINTA: elevii claselor a V-a si a VI-a


LOCUL DE DESFASURARE: C.D.I.

PERIOADA: 06.03.2009.

RESPONSABILI:
Prof. documentarist: Nemes Petru
Bibliotecar: Nemes Rodica

OBIECTIVE:
sa recunoasca si sa aprecieze arta populara, mestesugurile, locuintele
traditionale, obiceiurile si traditiile specifice zonei Maramuresului;
sa-si imbogateasca vocabularul cu noi cuvinte si expresii specifice graiului
maramuresan;
sa asculte proverbe, zicatori si ghicitori si sa deduca intelesul acestora;
sa audieze si sa interpreteze, cu placere, cantece populare din Maramures;
sa reproduca strigaturi specifice zonei maramuresului;
sa retina si sa redea caracteristicile costumului local traditional;
sa-si aduca contributia la amenajarea in CDI a unui sector cu obiecte de arta
populara;
sa-si formeze deprinderea de a manui vartelnita, razboiul de tesut, furca, fusul
si suveica;
sa dezvolte unele deprinderi artistico-plastice prin colorarea sau pictarea unor
contururi reprezentand costume nationale sau obiecte de artizanat;
sa-si consolideze cunostintele referitoare la datinile si obiceiurile din
Maramures prin prezentarea unei sezatori si a unor dansuri populare.

RESURSE UMANE:
elevii;
educatoare;
parintii elevilor;
autoritati locale;
profesor de istorie;
TVR 3;
Glasul Maramuresului
RESURSE MATERIALE: - calculator, aparat foto, camera video,

ACTIUNI SI ACTIVITATI:

- Expunerea fotografiilor realizate in cadrul activitatilor si vizitelor;


- Prezentarea pentru parinti a montajului artistico- literar ,,Sezatoarea in
Maramures.

ANALIZA:

Avand in vedere ca C.D.I.-ul dispune de materiale necesare pentru


realizarea activitatii nu am intampinat dificultati in desfasurarea activitatii;

eztoarea (scurt istoric)

Printre cele mai vechi obiceiuri de iarn, pstrate de-a lungul timpului, cea mai
practicat a fost eztoarea. Zilele scurte de iarn nu au fost de-ajuns pentru ca femeile
s termine lucrurile casnice cum ar fi: torsul, esutul cnepii, cusutul hainelor, esutul
pnzei, ceea ce a dus la organizarea de eztori. mi amintesc de cnd eram feti cum se
adunau fetele n eztoare mai multe la un loc 8-10 fete. Mergeam i eu n eztoare
pentru a vedea ce se ntmpl acolo.

Cele mai dese eztori din Clineti se ineau la Baba Doroaie. Aceast femeie
era singur, astfel c ea permitea fetelor s se adune n casa ei, dar cu o condiie s-i
aduc petrol n lamp, lemne de foc i 2-3 fuioare. In eztoare timpul se scurgea mai
repede jucnd, spunnd poveti, ghicitori, dar i muncind. Toate fetele venite n eztoare
se sileau s lucreze ct mai mult, c altfel nu le mai lsau prinii aa cum le umbl gura
s le umble i minile, s rsune eztoarea de cntece vechi maramureene.
Fetele fceau fel i fel de descntece ca s le vin feciorii: scuturau socul, ruda,
faceau descntece cu mtrgun, stingeau crbuni la tietor, s nu aib stare feciorii pn
nu vin n eztoare.
Apoi torceau mai multe dintr-un caier, iar cu tortul legau sta pe care apoi o
treceau printre picioare zicnd: turduluc butuc, pe Ion l aduc (de trei ori se repeta
acelai enun), dup care se nvrteau cu sta zicnd: oareci n cioareci, / furnici n
opinci, / repede s vie-aici, / s n-aiv stare / nici alinare / pn la noi n eztoare.
Venind feciorii se jucau mai multe jocuri mpreuna cu fetele: picatul n fntn,
furatul fuselor, datul cu pranicul n talp se legau la ochi i trebuia s ghiceasc cine i-a
lovit, n caz contrar primeau pedeaps. mpletind munca cu voia bun, nopile lungi de
iarn petrecute n eztoare erau frumoase i folositoare, uneori torsul i glumele
continuau pn n zori, iar fetele i feciorii mergeau spre casele lor tot horind:
Eu acas dac-oi mere, Pe-a mele spate croite
Tte botele-s a mele i cioplite n patru dungi,
i cioplite i plite Ct s spatele de lungi.
Aceste obiceiuri s-au transmis din generaie n generaie pn cnd a aprut
modernismul i n prile Maramureului , astfel c aceste obiceiuri au rmas doar o
amintire.
Pentru a nu uita de tot eztoarea, elevii de la coala Clineti au pus n scen o
astfel de activitate pentru a aduce n actualitate aceste frumoase obiceiuri pe care le
practicau moii i strmoii notri.