Sunteți pe pagina 1din 4

Ochiul

Prezinta: organe anexe: -de miscare muschii extinseci ai globului ocular (6 pt


fiecare ochi)

De protectie: gene sprancene pleoape conjunctiva, lacrimala


Alcatuirea globului ocular:
1. Tunica externa (sclerotic care se continua anterior cu o strucutra
transparent numita cornee. Slcerotica este alc., din tesut conj fibros, este de
culoare alba, avascularizata, rol de protective. Corneea e transparent,
avascularizata, bogata in receptori tactili, durerosi.
2. tunica mijlocie (coroida) este bine vascularizata asigura nutritia globului
ocular,2 parti, anterioara coroida formeaza irisul si corpul ciliar.
Irisul- este alcatuit din fibre muscular netede dispuse circular si radiar, iar in
centru prezinta pupila. Aceste fibre determina prin contractie marirea sau
micsorarea pupilei (reflexul pupilar fotomotor) in functie de intensitatea
luminii.
Corpul ciliar este alc din procese ciliare si muschi ciliari.
Procesele ciliare sunt aglomerari de capilare care secreta umoare apoasa ( se
gaseste intre cristalin si cornee).
Muschii ciliari sun talc din fibre muscular netede (circulare si radiare) si au rol
in acomodarea vizuala.
TUNICA INTERNA este de origine nervoasa fiind alc. Din 10 straturi de
neruoni. Este importanta in transmiterea informatiilor vizuale avand doar 3
straturi: stratul celulelor fotoreceptoare, conuri si bastonase (Celule cu conuri
contin pigmentul visual numit iodopsina). Celulele cu bastonase contin
rodopsina). Receptori pt vederea diurnal, colorata-celule cu conuri(sunt 3
tipuri de cellule cu con-conuri rosii verzi albastre). Celulele cu bastonas sunt
receptorii pt vederea crepusculara si nocturna si permit perceperea conturului
obiectelor).
*stratul neuronilor bipolari
*-//- celulelor ganglionare multipolare, axonii acestor cellule alcatuind nervul
optic care iese din ochi prin pata oarba.
Pe retina mai exista si pata galbena, zona de acuitate vizuala maxim. Aceasta
prezinta in centru fovea centralis unde sunt numai cellule cu conuri iar in
restul petei galbene se aflacelule cu conuri, dar si putine cellule cu
bastonase.
In globul ocular se gaseste cristalinul, o lentil biconveza, transparent si
elastic. Cristalinul este invelit de o membrane numita cristaloida. Este tinut in
tensiune la fiecare capat de catre un ligament suspensor ce intervine alaturi
de muschii ciliari in procesul de aocmodare vizuala.
Intre cornee si cristalin se gaseste umoarea apoasa, iar intre cristalin si
retina umoarea sticloasa.
Corneea, umoarea apoasa, cristalinul, umoarea sticloasa alcatuiesc
sistemul optic al globului ocular (acestea fiind medii transparente si
refingente pe care lumina le strabate si la nivelul carora sufera procese de
refractive. Lumina sufera 3 refractii pe fata anterioara a corneei si ale
cristalinului. In pata galbena se formeaza imaginea reala, mai mica si
rasturnata a obiectului privit. Din globul ocular, informatia este transmisa prin
nervul optic. Nervii optici se incruciseaza la nivelul chiasmei optice, de unde
se continua cu tracturi optice ce ajung apoi in lobul occipital (aria vizuala
primara). Aici imaginile se contopoesc, se analizeaza si se formeaza imaginile
corespunzatoare. In globul ocular se gasesc receptorii vizuali si doar o parte
din segmental de conducere.
Boli ae sist ocular- myopia si hipermetropia,astigmatismul, strabismul,
prezbitismul, daltonismul, glaucomul, cataracta, conjunctivita
Miopia- imaginea se formeaza in fata retinei si se corecteaza cu lentil
divergente.
Hipermetropia- imaginea se formeaza in spatele retinei si se crecteaza
cu lentil convergente
Astigmatismul- curbura corneei este diferita de curbura cristalinului. Se
corecteaza cu lentile cilindrice.
Prezbitismul- apare dupa 40 de ani. Se datoreaza scaderii elasticitatii
cristalinului.
Particularitati:
La pesti ochii sunt sferici nu au pleoape si gl lacrimale, crisalinul este sferic,
acomodarea vizuala se realizeaza prin deplasartea cristalinului inainte si
inapoi cu ajutorul unui muschi retractor.
La amfibieni si reptile apar pleoaple si glandele lacrimale.
La pasari ochii sunt dispusi de o parte si de alta a capului (bufnita are ochii
dispusi anterolateral)
*acomodarea vizuala la lumina si la intuneric
8acomodarea vizuala pt vedera obiectelor la apropiere si la departare

Acomodarea vizuala la lumina si la intuneric


Lumina produce in celulele fotoreceptoare descompunerea pigmentilor
vizuali(rodopsina si iodopsina) in retinen si opsine. Retinenul se sintetizeaza
din vitamina A.
Cand tecem de la lumina la intuneric se refac pigmentii vizuali si se produce
acomodarea la intuneric.
Acomodarea vizuala la vederea obiectelor situate la apropiere sau
distant
Punctul proxim=punctual cel mai apropiat de ochi, la care obiectele se
vad clar cu maxim de acomodare vizuala (cristalinul este bombat la maxim,
muschiul ciliar contractor si ligamentul suspensor relaxat.
Punctul remotum=punctu cel mai departat fata de ochi, la care
obiectele se vad clar cu minim de acomodare vizuala (cristalinul este
aplatizat, muschiul ciliar relaxat si ligamentul suspensor contractat)
Segmentul de conducere si segmental ..
Segmentul de conducere este reprezentat de nervii optici care se
incruciseaza inaintea chiazmei optice apoi se continua cu tracturile optice
care transmit informatia vizuala in lobul occipital unde se gaseste aria
vizuala, segm. Central. In aria vizuala se realizeaza contopirea imaginilor,
analiza si sinteza acestora si obtinerea unei singure imagini.

Urechea
Urechea este formata din urecheaexterna, medie si nterna.
Urechea externa este formata din pavilion si conduct auditiv extern
Pavilionul este alc din tesut conjunctiv fibros, are forma de palnie si rol in
captarea undelor sonore. Conductul auditiv directioneaza undele sonore spre
timpan, in peretii conductului existand glande care secreta cerumen.
Urechea medie comunica cu urechea externa prin timpan, iar cu urechea
interna prin 2 ferestre (ovala si rotunda) acoperite de membrane. In urechea
medie exista 3 oscioare auditive: ciocan, nicovala si scarita. Ciocanul se
sprijina pe timpan, iar scarita pe membrane ferestrei ovale . urcehea medie
comunica cu nasofaringele prin trompa lui eustoachio avand rol in egalarea
presiunilor.
Urechea interna se gaseste in osul temporal. Este alc. Din labirint osos ce
contine labirintul membranos. Intre labirintul osos si membranos se gaseste
perilimfa, iar in cel membranos endolimfa.
Labirintul osos este format din 3 canale semicircular osoase, vestibule osos si
cohlee osoasa. Labirintul membranos este format din canale semicirculare
membranoase, utricula si sacula si melcul membranos
Receptorii p echilibru:
-crestele ampulare (la baza canalelor semicircular)
-macula utriculara (in utricula)
-macula saculara (in sacula)
Crestele ampulare sunt formate din cellule receptoare ciliate, cellule de
sustinere, substanta gelatinoasa(cupola gelatinoasa).
Maculele au cellule receptoare ciliate, cellule de sustinere, subst gelatinoasa
cu otolile. Crestele ampulare inregistreaza miscarile circulare in jurul axelor
orizontale si vertical.Maculele inregistreaza acceleratia liniara orizontala sau
vertical. La baza crestelor si maculelor din fibre nervoase care alc nervul
vestibular.
Receptorii pt auz se gasesc in organul Corti. Care se intinde pe toata
lungimea melcului membranos. Este format din cellule receptoare ciliate,
cellule de sustinere si membrane reticulara si membrane kectoria, in care
patrund cilii celuleor receptoare. La baza celuler receptoare vin fibre
nervoase care alc melcul auditiv. Nervul vestibular sic el auditiv alc nervii
acustico-vestibular. Nervul VII cranian care transmite informatia auditiva si
vestibulara la creier, unde se formeaza senzatia de auz si de echilibru.
Particularitatile urechii la vertebrate:
-la pesti exista doar ureche interna, component vestibulara este bine
dezvoltata, dar component auditiva este reprezentata prin lagena.
-la amfibieni exista ureche interna si ureche medie. Urechea interna este ca
la pesti dar lagena are o strucutura auditiva numita papila bazilara. In
u.medie se afla osul auditiv numit columela.
-la pasari exista ureche externa (doar conduct auditiv, fara pavilion). Urechea
medie columela, u. interna care este ca la mamifere.

Nasul este un organ repsirator dar si olfactiv, este alc din 2 fose nazale
care comunica prin ext prin nari, iar la interior in faringe se deschid prin
coane.
Fosele nazale sunt despartite prin septul nazal ce prezinta de o parte si
de cealallta formatiuni osoase numite cornete nazale Inferioare, Mijlocii,
Superioare.
Pe cornetele nazale mijlocii si inferioare se afla mucoasa nazala
respiratorie ce purifica si incalzeste aerul.
Pe cornetele nazale superioare se afla mucoasa olfactiva.
Mucoasa olfactiva contine receptorii olfactivi, care sunt neuroni
bipolari, celule de sustinere si celule care secreta mucus. Neuronii bipolari au
2 prelungiri: o dendrita scura ramificata si temrinata cu buton olfactiv si un
axon lung care strabate osul de la baza craniului numit etmoid. Axonii
neuronilor bipolari alc. Nervul olfactiv. Acesta ajunge in bulbii olfactiv care se
gasesc la baza emisferelor cerebrale si face sinapsa cu celulele mitrale ce
reprez al 2-lea neuron al caii olfactive. Axonii celulelor mitrale formeaza
tracturi olfactive ce transmit informatia la cortexul olfactiv.
Pentru a percepe mirosul unei subtante trebuie ca aceasta sa fie
volatila, odorizanta, sa se dizolve in stratul de mucus care se afla peste
mucoasa olfactiva.
Limba are rol in digestie( in masticatie formarea golului alimentar in
deglutiite), in vorbire, si organ de simt. (sensibilitatea tactila, termica,
dureroasa, gustativa. Pe suprafata limbii se gasesc papilele gustative ce
contin receptorii olfactivi care sunt mugurii gustativi. Mugurii gustativi si
receptorii olfactii sunt chemoreceptori. Olfactia si gustul sunt ismturi chimice.
Pt a percepe gustul unor substante trebuie ca aceasta sa fie sapida si sa se
dizolve in saliva.