Sunteți pe pagina 1din 9

MOBILIERUL SALOANELOR DE VIZITĂ ALE BARONULUI SAMUEL VON BRUKENTHAL

Anca Fleşeru

În secolul al XVII-lea palatul Versail les al lui Ludovic al XIV-lea a devenit sta ndardul g ustului european în amenaja rea interioarelor. În crea rea mobilierului de Cu rte încăperile de re prezenta re i ntră tot mai mult în sa rci na a rhitectu lui, fo rma acestu ia devenind pa rte integ rantă a desig nului interior. Moda meselor consolă aşezate la perete şi cărora adesea li se suprapune

o oglindă ce fo rmează un model repeta bil cu verticala geamurilor mari se

genera l izează cu ra pid itate. Dacă la începutu ri le domniei lui Ludovic al XIV-lea la Cu rte fotoliile şi scau nele erau rezervate numai pentru rege, iar

ta buretele erau un privilegiu pentru cu rteza ni (d ucesele aveau d reptu l de a

şedea pe sca une pl iante), spre sfâ rşitul secolului al XVII- lea scaunul nu mai

era un simbol al pute rii, el devenind un bun de uti litate comună.1 Veni rea în 1 723 la tronul Fra nţei a lui Ludovic al XV- lea a însemnat o

abordare de un rafina ment su perior atât în linia desig nului stilului rococo ado ptat cu o mare ra piditate de întreaga Europă, cît şi prin cal itatea deosebită a noilor materia le intrate pe conti nent datorită deschiderii rutelor comerciale cu Orientul, precu m şi a calităţii execuţiei în atelierele ebeniştilor de marcă, du blati de orfevri i pe măsură. În spaţiul destinat cu precădere evenimentelor sociale pentru salon

su nt create o mulţime de mobile cu aspect aparent simplu, dar de mare

ra fina ment.

Nu mărul scaun elor şi al di ferite lor ti puri de mese din încă peri

este im presionant. Atmosfera acestor spaţi i era dublată de individualiza rea

ta

petu lui încă perii că ru ia îi era subordonată ta piţeria

mobilierului, precu m

şi

a dife ritelor tipu ri de orologii, şi nu în ultimul râ nd a unei mari va rietăţi

de portelan şi sticlărie ce aveau darul de a mări efectu l scenic al acestor

încăperi. Când Ludovic al XVI-lea şi Marie Antoi nette au venit la tron în anul 1 774 decoru l saloanelor şi liniil e mobilierului intraseră deja sub i nfl ue nta noului curent, al clasicismului.

lux europea n se uniformizează în urma publicaţiilor

apărute sub înd rumarea marilor designeri ai epocii, fie ei arhitecţi, pictori şi

doar uneori meşteri ebenişti. Circu laţia că rţilor de modele de mobilier (în 1738 N icolas Pineau a publ icat " Rococo design " , în 1 744 William Kent a abordat motivele din barocu l englez, în 1 754 Thomas Chippendale scoate celebrul " Gentelmen and Cabinet­ Maker's Director " , ce conţi nea nu mai puţin de 200 de modele, sau în 1 779 arhitecţii Robert şi James Adam, în " Works in Architecture " preiau detalii din arh itectu ra clasică a monumentelor antice transpunându-le în mobilier), a g ravurilor (precu m cele ale lui Blondei, Pineau, Duplessis sau Pierre Germain, nominalizându-i doar pe cei mai celebrii), a marilor enciclopedii (cum este cea a lui Diderot, volu mele complete ale enciclopediei se aflau şi în biblioteca

Piaţa mobilierului de

1 07

http://cimec.ro - http://istoriebv.ro

CVMIDA VA

XXVIII

baronului Samuel von Brukenthal2) era frecventă în epocă . Este astfel normal ca mobilarea sa loanelor de vizită, precu m şi a

dormitoarelor " bătrânului domn " , baronul Samuel von Brukenthal, din cele

sale - palatul Bru kentha l, casa de va ră de la Poa rta

trei locu i nţe pri ncipale ale

Cisnădiei şi palatu l de la Avrig - să fie ordonată după moda palatelor din

vestul Europei.

A doua ju mătate a secolului al XVIII-lea a marcat o diferenţiere

progresivă a fu ncţional ităţii încăperi lor ce deserveau nevoile locu inţei :

 

primire,

mâ nca re, dorm it, acest lucru coresp unzând, spre fi nele secolului,

la

o separa re între încă peri le de recepţie şi cele de locu ire. În acest sens

un

impact puternic asupra publicului vienez, şi implicit al celui din imperiu,

1-a avut co nstru i rea pa latu lui Fries-Pal/a vicini, între 1783 - 1 784 de către

arhitectul Curţii imperiale Johann Ferdi nand von Hohen berg,

încă peri le de locuire la meza nin, prezervând astfel o inti m itate sferei de locuire, iar încăperilor de protocol le-a rezervat etajul nobil, diferenţiere resi mţită ca un eve ni ment im porta nt de oa menii din epocă .3

Pa latul Bru kentha l, aflat deja în construcţie în acel interval de ti mp

păstrează, în cadrul aceluiaşi nivel, încă peri le de reprezenta re alături de cele

de locuire. Cele patru saloa ne de vizită şi cabinetul ba ronu lui sunt a ra njate

de-a lungul frontonului palatului la primul nivel, numit şi etajul nobil, sau

pe latu r ile i n terio a re lu ngi

şi încăperi le de locuire: dormitoare, săli pentru bibliotecă, cafetărie, etc., arhitecţii palatu lui menţi nând structu ra fu ncţi onală a încăperi lor din epocă .

Inventarul Bru kentha l co nstitu ie principala sursă de informa re a acestei

luc ră ri . O atmosfe ră de o

etalare dar de o bună cal itate a rtistică, plină de

degajă din lectu rarea fi lelor de inventar, lu crare

executată după moa rtea baronulu i, în va ra anului 1803, la locu inţele

acestu ia .4 Din păcate doar o mică pa rte din piesel e de mobilier ale baron ului

au ajuns până la noi, păstrate fiind în colecţi ile muzeu lui. Ca orice inventa r

şi cel din anul 1803 a re un ton sec, de marca re strictă a obiectelor ce se d iferenţiază a rbitrar prin ca l itatea deosebită a esenţelor de furn ir folosite,

precum şi a metalelor, mai mult sau mai puţin nobile, cizelate cu mare artă

ce împodobesc feroneria pieselor de mobilier.

saloane coexistau două categorii de mobilier şi două sti luri. Pe de-o

pa rte era mobilieru l de şezut format din garnitu ri de fotolii, scau ne, banchete şi canapele ce aveau carcasa din lemn de brad sculptat, vopsit şi cu d ecor aurit cu fo iţă, lucrat de aşa numiţii " tâmplari de asamblare " (menuisier d'assem blage) ca re aveau în sarci nă decora rea şi mobilarea apartamentelor, pornind de la încadra m ente le uşilor şi ferestre lor, stucatu ra tava nelor şi până

cu noscători ai desenului şi modei epoci i

în devizele de lucră ri precu m şi în târg u ielile care se

mobi lele ebenişti l or, pl acate cu fu rnir din

la mobil ierul scul ptat şi vopsit; fi ni

şi echil ibrată , ponderată în rafi na mentul proporţiilor şi

al materia lelor fo losite se

" le bel etage " . To t la ac est ni vel sun t dis puse,

ca re a insta lat

înaltă ţinută, elega ntă

În

numele lor era specificat fă cea u cu ei. De ceala ltă

pa rte erau

lemn exotic, i ntarsiate, ma rchetate cu mare fineţe aşa cum o demonstrează

div ersele măsuţ e, birour ile -s ecre te r, dula purile, sa u carca sele d i fe ritelor

tipuri de ceasu ri prezente în saloane. Din documente, dar şi prin analogii se ştie că mobilierul vopsit în alb al saloanelor a fost confecţionat în pa rte de meşteru l sibian, de fo rmaţie vieneză

1 08

http://cimec.ro - http://istoriebv.ro

A. Fleşeru Mobilierul saloane/ar de vizită ale baron ului Samuel van Brukenthal

Ludwig Christian Hezel, în special cel în stil rococo ( cunoscut şi ca stilul Louis XV/ sau Te r ezia n), precum şi de mai tâ nărul său confrate ebenis tul Joha nn Ba uernfeind5, ca re a lucrat mobilier nu mai în sti l neo-cl asic (sau stilul Lo uis XVI/ sau Josefin). Amândoi meşterii sunt consem nati şi în reg istrele de plăţi

ale pa latu lui pentru lucră ri le de lemnărie şi stucatu ră a saloanelor, alătu ri de ta piţerii Joha nn Tauffer din Viena şi Nikolaus Jaffer din Eisenstadt.

Pe ntru mobil ierul fu rn i ruit în

inve nta r este

menţionat un singur nume:

Joha nn Bauernfeind cu patru mă suţe clasiciste,

In extenso, pres upu nem că unele măsuţe fu rn iru ite Lo uis XV aflate în saloane au fost lucrate de L.C. Hezel, iar altele ar fi putut fi lucrate de fraţii

Johann şi Georg Gollner, sau Johannes Kraussens, Georgius Ungart, Michael Schmidt, Johann Georg Sekely, sau Michael West ebenişti sibieni din epocă de la care, în Arhivele Statului din Sibiu, ni s-au păstrat desene excelente în mapa breslei tâ m p larilor, şi chiar pi ese de mobilier achiziţionate ulterior de custozii muzeu lui6• Ne bazăm această afi rmaţie şi pe o consemnare din inve nta rul de la 1803 care menţionează bucăţi le de fu rn ir ră mase nelucrate şi depozitate în încăperea din dreapta porţii de la intrare, unde alături de

alt e piese de mobi l i er

şi cufere sun t me nţio nat e "7 bucăţi de tu rnir tă iate

inta rsiate .

şi două bucăţi in tregi de mah on, precum şi un lemn de figedein,

bucată

În treagă " , esenţe de lemn exotic menţionate la mu lte dintre piesele de lux ale saloanelor. Este de presupus şi fa ptu l că un ele piese, de excepţie, au fost aduse de baron de la Viena . În căperile de primire, de vizită, din lo cu inţe le ba ron ului au un fa rmec aparte rezu ltat şi al diferitelor ta pete, care de altfel şi nominal izează încă perea, dubl ate fi ind de ga rnitu rile de mobi l ier de sa lon fo rmate din ca napele, fotolii şi scaune ta piţate cu acelaşi material. Cele cinci saloane erau bogat mobilate. Într-un singur salon, cel cu tapet din mătase roşie, d reapta, sunt menţionate, spre exemplu, 2 ca napele şi 18 scaune şi fotolii cu ta piţeria din da masc roşu. Ele aveau ca rcasa din lemn vopsit în alb şi picioarele aurite cu

fo iţă , iar ornamentaţia spătarului era cu vrejuri fl orale, fi i n d vorba deci de o

gar ni tur ă st il Lo u i s

XV. To t în această încăper e în ca re sc aun ele par să fi fost

aşezate unul lângă altul de-a lungul pereţilor întâlnim şi un număr important de piese fu rniruite în ra po rt cu suprafaţa încăp erii. Pe lângă masa consolă

în stil neo-clasic cu placă de marmură g ri şi rozete aurite, deasupra că reia era înrămată în stucatura zidului marea oglindă care, împreună cu cele două ca ndelabre aurii de perete fo rm au aşa-zisu l mobi lier trumeau7, întâlnim un

dulap mare de haine, fu rni ruit, un bi rou - secreta ire

din lem n de " figedein"

cu ferecătu ră aurită , o masă de joc pătrată din lemn de " figedein " şi intarsii de vrej floral, precu m şi a lte două mă suţe de joc, pătrate cu fu rn ir de trandafir şi " figedein " 8, cu cuie roşii. Peste toată încăperea domnea portretul

" bătrânului domn " , în mărime naturală pictat de austriacul Georg Wei kert

ca rcasa

fu rn i ru ită şi i nta rsiată cu fi ldeş verzui şi bronz

cutiei

ceasului pa re a fi vorba de un ceas fra nţuzesc, com binaţia cutiei fi ind de tip bou l le, specifică mobilierului fra ncez . Cea sul cel mai importa nt al palatu lui se pare că a fost un pendul coral,

cu 8 melodii, cu mecanism englezesc, care indica ora şi ziua şi care se afla

la 1 7929• Într-un colt era aşezat un ceas pend ul mare, muzica l, cu

aurit. Din preze nta rea

1 09

http://cimec.ro - http://istoriebv.ro

CVMIDA VA

XXVIII

în sala de bal (salonul central) fo losită la anumite ocazii şi ca sală de mese sau salon de muzică (în palat sunt menţionate 16 ceasuri de încăpere cu mecanisme fra nţuzeşti, englezeşti , germane şi austriece de la marile firme Krempels, Bergauer, sau Schreibelmeyer ceasuri pendule cu repetiţie, dar şi de voiaj, astronomice, etc, şi a căror valoare totală se ridica la suma de 3. 324 florin renani, precum şi 8 ceasuri de buzunar din aur, cu montu ri de

suma de 4909 florini re n ani). Trei

vaze mari, în fo rmă de urne cu capac, viu colorate, precu m şi două că ncee albastre, cu personaje chinezeşti pictate, au fost nominalizate în inventar a fi fost cele mai deosebite porţelanuri decorative, din cele 26 de piese ja poneze

şi tu rceşti ce decorau principalele încă peri ale palatu lui. Ba ronul a a preciat

mul t şi porţelanul vi en ez l u crat în man ufactura imperia lă, fi e el pi ctat (faimoasele servicii de ceai şi cafea pictate manual cu scene historiante de/

cum ar fi fi guri nele în

îşi aveau locu l lor bine stabilit în saloane, dormitoa re,

sau bibl ioteca pa latu lui, precu m şi în casa de vară de la Poa rta Cisnăd iei. În salonul principal al palatului tapetul este pe pânză de bumbac i m primată cu motive parţial colorate şi apoi g lasat, ti p de ţesătu ră chi ntz1 1, en vogue, în marile saloane europene de la finele sec. XVIII. Salonului cu acest ta pet cu desen orienta l i-au fost desti nate cele 36 de scaune îmbrăcate în piele verde, cu ca rcasa din lemn lăcuit în g ri şi verde, şi cu patere apl icate din alamă, aurite, lucrate de acelaşi Johann Bauernfeind, în stil neo-clasic. Sub cele 3 candelabre de cristal în salon mai erau două mese triunghiulare în stil Lu is XV, cu picioare elega nte, " en cabriol " , term i nate în " copită de

europen i, del icat aurite) sau alb,

sau după mari picto ri biscuit vienez10, ca re

brili ante ca re au fost esti mate în in venta r la

că prioară " , fu rn iruite cu alun turcesc şi abanos, la ca re baronul Bru kenthal

a avut onoarea să joace " Lombru " cu împăratul Josif IP2, precum şi şapte

mese, cu pietrele din sidef aferente pentru jocul de trik - tra k13• Acest joc era

foarte agreat de societatea epocii. In cele cinci saloane, ca şi în dormitorul

ba ronului sunt menţionate 17 măsuţe pentru acest tip de joc; chiar şi în

camera servitorului său sunt menţionate măsuţe pentru acest joc, alături de alte măsuţe fu rn iru ite pentru jocu l de şah. Pentru zilele de ba nchet, într-o încă pere apropiată salonu lui erau păstrate

o masă " pentru mâ ncat ce avea inta rsiată în tă blie două glastre cu flori " , o

masă fu rni ruită, pliabilă în cinci părţi pentru 30 de persoa ne, şi o masă mică, pliabilă, din alun tu rcesc, pe patru picioare. Motivu l coşuri/ar cu flori şi al buchete/ar În glastră, prezentate în medalioane, cu intarsii m u lticolore, a

cu noscut o largă răspândire în perioada rococo-ului şi a neo-clasicismului

în mobili erul de i n fl ue nţă germană din Tran silvania şi în u r ma succesu lui

re

purtat de ebenistul Heinrich Wilhel m Spindler care a l ucrat şi aceste motive

în

1765 la mobilierul palatului " Fa ntaisie " de la Bayreuth, ca şi la cel din 1 767

de la pa latul regal de vară, de la Posda m. Ambientul cromatic al încăperilor " de vizită " ale caselor Brukenthal se supune întru-totu l gustului european, la modă . În casa de va ră de la Poa rta Cisnăd iei ba ronul a avut în sa lonul central un tapet cu chintz-ul în dungi alb-al bastru astfel încât mobilierul ce forma garnitura de scaune avea tapiţeria pieselor din acelaşi material, iar carcasa scaunelor albă era lăcuită pe nervuri, albastru . În dormitoru l de alături, tapiţat în chintz roşu cu verde înfiorat, patu l cu baldachin (Himmel bett) avea perdelele şi cuvertu ra din

110

http://cimec.ro - http://istoriebv.ro

A.

Fleşeru Mobilierul saloane/ar de vizită ale baronului Samuel van Brukenthal

acelaşi materia l, iar garni tu ra de scaune avea o ta piţerie roşu cu a l b. În salonul chi nezesc din Pa latul Bru kentha l, cu ta petu l din hârtie japoneză , erau eta late piesele ce le mai del icate ale palatului : alături de garnitu ra de salon Lou is XV formată din 14 scaune şi o cana pea sunt menţionate o toa letă de dam ă din lemn de mahon cu og linda cu ra mă aurită, în garnitură cu o măsuţă rotundă din mahon cu intarsie cu filon de aur, precu m şi un dulăpior ch i nezesc cu 6 sertă raşe cu aceiaşi montu ră cu filon de aur, chinoiseri i 14 larg ră spând ite în in te ri or u l aulic din ep ocă . To t în acea stă încă pere mai sunt menţionate şi două măsuţe pătrate, intarsiate, lucrate de J. Bauernfeind. La sfârşitul secolului al XVIII- lea dormitoru l din locui nţa aul ică juca încă un rol importa nt având un accentuat caracter public şi de reprezenta re. El era strâns legat de cabinet şi, la fel ca şi în acesta, mobilierul trebuia să fie luxos, elega nt, somptuos. Bineînţeles că patu l era o piesă reprezentativă, atât prin poziţionarea lui, cât mai ales prin bogăţia şi calitatea materialelor textile şi a lucrăturii lemnului. În dormitorul din palat al " bătrânului domn " , impresionant nu era însă patul (care din enumerarea, în inventar al aşternuturilor pare mai degrabă unul gazon, că ruia baronul nu-i acorda prea mare importanţă), ci biroul , tip masă de scris, din lemn de alun tu rcesc cu placa su perioa ră din piele, prevăzut cu încu ietoa re şi şilduri din a rgint, precum şi biroul - secreter din alun tu rcesc cu fe ron eria din argint. De-a lungul pe reţi lor erau d i spuse 12 sca une îm brăcate în da masc roşu, ca re împreună cu ca napeaua şi cele două foto lii cu spetează accentuau ro lul de piesă de re preze nta re a dormitorului. Două măsuţe de joc ca şi o casetă de biju teri i sunt şi ele menţionate între

piesele fu rn i ru ite. Un du lăpior lăcuit, cu flori au rite, prevăzut cu încu ietoa re din argint, aducea o notă de exotism interiorului auster din dormitorul ba ronului. Din păcate, doar o mică parte din piesele de mobilier ce au aparţinut saloanelor baron ului Samuel von Brukenthal au aj uns până la noi, păstrate

fiind în co lecţi ile

Pierderile im porta nte în râ ndul pieselor de mobilier de-a lungul celor 200

de ani de la moartea ba ronului se dato rează fa pt ului că aceste piese nu au fost menţionate în mod expres în cadrul testa mentu lui baronului/ ci doar

din legatul testamentar ele au fost împă rţite între

d iversele categorii de moştenitori şi

generic. Nefăcâ nd pa rte

M uzeu lui Bru kentha iY

proba bil, uneori, vând ute.

SUMMARY

In the co llecti on of Bru kenthal M u seum from Sibiu a part of fu rn itu re pieces belongs to the Samuel von Brukenthal Baron. From the death of the Baron1 an i m porta nt pa rt were lost beca use it was not mentioned in his testament and sometimes was sold by the heritas.

111

http://cimec.ro - http://istoriebv.ro

CVMID A VA

XXVIII

Note

1

LES STYLES FRANCAIS, Encyclopedie par L 'image, Li brarie Ha chette, 1929, pp.

23 1 27.

 

Yates Simon, AN ENCYCL OPEDIA OF CHAIRS, New Jersey, ISBN, 1998, pp.

12

-

64

2

Did erot, ENCYCLOPEDIE, OU DICTIONNAIRE

RAISONNE DES SCIENCES, DES

ARTS ET DES METIERS, par une societe de gens de lettres, Paris, 1751

 

3

Wa issenberger,

Robert,

VIENNE 1 8 15 - 1 848.

L 'EPOQUE

DU BIEDERMEIER,

Fribourg, 1985, p. 1 10 4 Biblio teca Mu zeu lui Bruken thal, Mss. 89, INVENTAR UBER DEN NA CHLA SS DES

SAMUEL VON BR UKENTHA L BEGA NN AM 23. JUNI, GESCHLOSSEN AM 29. AUG.

1 803; in biblioteca Brukenthal se află doar o copie, din 1909, după originalul aflat in Biblioteca U n iversitară Cluj, fo ndul baronului Kemeny.

5

Dr. Julius Bielz, KUNSTTISCHLER JOHANN BAUERNFEIND UND SEINE ARBEITEN,

in

Mitteilu ngen aus den

Baron Brukenthal ischen

Museu m, VII,

1938,

pp.

19

-

25.

6

Fleşeru

Anca,

EBENIŞTI SIBIENI Î N

SECOLUL

AL

XVIII-LEA,

in

Sargeţia,

Acta M u sei Deve nsis 2002, XXX, pp. 713 - 723.

şi idem, HERMANNS TADTER

EBENSTEN

DES

1 8.

JA HRHUNDERTS,

in

Forschungen

zur

Vo lks-

und

Landeskunde, 44-45, 2001 -2002, ed . Academiei Române, pp. 189 - 203

 

7

trumea u, termen francez fo losit

în arhi tectură şi desemnând partea dintr-un

zid aflat intre două ferestre

8 Denum ire con se m n ată g reşit în inventa r, in realitate lemn de figuring, arbust

din regiunile calde ale Americii Centrale şi de Sud, apropiat fa miliei mahonului, de nuanţă roşu a rămiu; trandafir, fu rnir de culoare purpuriu inchis, origi nar

din Brazilia, folosit in mobilierul european începând cu u ltimul pătrar al secolului

XVIII.

9 Weikert Georg, (1745 - 1 799), şcoală austriacă, u/p, 228 x 149 cm., semnat, datat 1792 dreapta jos

10 biscuit-ul vienez, lucrare in porţelan care, după două arderi ră mâne ne­

glazurată , fi ind lăsată intr- un alb mat ce imită grainul marmurei 11 Chintz, tip de ţesătură cu noscută şi sub denumirea de calicot, din bumbac cu motive imprimate, glasate şi satinate, provenite iniţial din atelierele indiene din Calcuta, iar după 1770 lucrate şi în atelierele europene. 12 Cf. consemnării lui dr. Julius Bielz din Reg istru l inventa r VIII, al Muzeu lui de

Istorie.

Lom bru, consemnat în inventa r sub denumirea de « lomber », este un joc de

modă ca joc de societate in saloanele

că rţi de origine spaniolă,

secolului al XVIII- lea.

Hom bre ,

la

13 Trick-track, o formă mai veche a jocului backgammon, ta ble. 1 4 Chi noiserie, i m itaţii vestice ale decoru ri lor chi nezeşti, mai mult fanteziste decât exacte, frecvent fo losite spre a da o notă exotică unui in terior europea n, de bază

revista

1 5

Fleşeru Anca,

MOBILIER UL

BA ROC DIN PALATUL

BR UKENTHA L,

in

TR ANSIL VA NIA , Sibiu 11- 1 2 / 2003, pp. 39 - 42

112

http://cimec.ro - http://istoriebv.ro

A. Fleşeru

Mobilierul saloane/ar de vizită ale baronului Samuel van Brukenthal

_; 11 1 ' 1 -· -: 1 t, ;". H �# � �· //�el�n:VX.J)
_; 11
1
'
1
-· -:
1 t, ;". H �# �
�· //�el�n:VX.J)
.-"r
�mn:z@;
/- �-�-.-
;. -/;
' �/"' 1-� P:J u�r
'f:r
,P'I_,��� #-/P:>?-- p.��I
17_;,.4n
�/:p /
/�"'l:r·UI/·(,7'"
/JI :>,t
t�
Y '� , . ;. �-/_ (
.·;· .
/
.J,J
-
/
.f7.J
-
/cf>
-
/ -
/
-
,[.
1.

Fig.

1

Manuscris 89,

inv.

Brukenthal

1 1 3

http://cimec.ro - http://istoriebv.ro

1 803

CVMID A VA

XXVIII

Fig. 2 Garnitură de salon, stil rococo,

atelier sibian, meşteru l L.C. Hezel, anii 1 780.

Fig. 3

Mobilier salon, stil neo-clasic,

atelier sibian, meşterul Johann Bauernfeind, anii 1780.

1 1 4

http://cimec.ro - http://istoriebv.ro

A. Fleşeru Mobilierul saloane/ar de

vizită ale baron ului Samuel van Brukenthal

saloane/ar de vizită ale baron ului Samuel van Brukenthal F i g. 4 sibian Măsuţă de

Fig.

4

sibian

Măsuţă

de joc,

?/

atelier vienez

stil rococo, atel ier

? cea

.

1770.

joc, ?/ atelier vienez stil rococo, atel ier ? cea . 1770. Fig. 5 sibia n,

Fig. 5

sibia n,

Măsuţă salon, sti

l neo-clasic,

atel ier

ebeni stu l Johann

Bauernfeind,

anii

1 790 .

atel ier ebeni stu l Johann Bauernfeind, anii 1 790 . Fig. 6 Masă consolă, stil

Fig.

6

Masă

consolă,

stil neo-clasic,

meşte ru l Johann

anii

1 780.

atelier sibian,

Ba uernfeind,

meşte ru l Johann anii 1 780. atelier sibian, Ba uernfeind, Fig. 7 Măsuţă de salon,

Fig.

7

Măsuţă

de salon,

stil

rococo,

ste ma

atelier

sibian?,

B ru kentha l.

cea .

fa mil iei

115

http://cimec.ro - http://istoriebv.ro

1770,

central

intarsi ată